Analiza Brandului Unei Destinatii Turistice. Studiu DE Caz Brasov

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANALIZA BRANDULUI UNEI DESTINAȚII TURISTICE. STUDIU DE CAZ: BRAȘOV

Capitolul I. INTRODUCERE

O analiză completă de brand va reuși cu succes să ne răspundă la întrebările referitoare la acest subiect și ne va îndruma spre realizarea celui mai important obiectiv: Ce să fac în următorii X ani cu resursele mele pentru ca brandul meu să crească mare și frumos-cel mai mare și cel mai frumos?

1.1.Obiectivele principale ale acestui studiu

Obiectivele principale ale acestui studiu sunt:

măsurarea notorietății și a loialității;

cum definește publicul un brand puternic și unul slab;

sublinierea punctelor forte și slabe ale brandului;

o analiză a punctelor forte și slabe ale brandurilor concurente;

determinarea atributelor care definesc brandul;

identificarea așteptărilor față de un brand puternic;

evaluarea reputației brandului studiat și a brandurilor concurente;

identificarea motivațiilor și beneficiilor ce stau la baza procesului de decizie;

evaluarea imaginii brandului.

1.2. Motivația alegerii temei

Prima impresie va fi una de neînlocuit în momentul în care ajungi în bătrâna inimă a Brașovului și constați că tot ce ai fi căutat vreodată să găsești într-un oraș ai găsit aici: burgul vechi de sute de ani, cu case masive de piatra, acoperite cu valuri de țiglă roșie lipite strâns unele de altele,contrastul puternic între ce a fost și ce există încă, nu se poate să nu vezi Tâmpa și să nu vrei să ajungi în vârful ei ca de acolo să poți privi în jur și să îți bucuri privirea cu cea mai minunată panoramă asupra orașului. După ce ai cunoscut Brașovul poți spune că nu-i lipsește nimic, chiar dacă ai căutat arhitectură veche sau modernă, o tentă de istorie sau un lăcaș de relaxare.

Ceea ce e special la Brașov e faptul că nu trebuie neapărat să-i cunoști istoria și trecutul înainte de a-l vizita pentru că orașul te lasă să îi descoperi toate părțile lui ascunse, fiecare colțișor încărcat de semnificații în momentul în care ajungi acolo și îl cutreieri la pas. Nu există un cuvânt sau o frază care să descrie Brașovul. Este atât de complex încât poți doar să simți ce are el de oferit și nu neapărat să descrii în cuvinte.

Orașul Brașov te impresionează în primul moment în care pășești în acest ținut. Fie că ai plecat la drum sperând să găsești un loc încărcat de istorie sau un paradis natural, Brașov e mereu pregătit să îți ofere mai mult decât te așteptai. Frumusețea peisajului îți taie răsuflarea, modul în care se îmbină armonios formele de relief te face să realizezi că e posibil să găsești totul într-un singur loc. Nici cei pasionați de istorie nu vor găsi niciun moment în care să se plictisească în Brașov. Muzeul de Istorie e deschis mereu vizitatorilor cu o colecție atât de vastă și de interesantă încât poți ajunge să cunoști multe lucruri ascunse ale istoriei și vei pleca de aici cu informații pe care nu te așteptai să le găsești. Ai nevoie de o clipă de liniște în Piața Sfatului să admiri arhitectura clădirilor încărcate de istorie, să arunci o privire spre Biserica Neagră, iar apoi să te întorci și să privești spre Turnul Negru și Turnul Alb, cum se înalță semeț și își protejează de atâtea secole încoace ceea ce le aparține și vei simți că bătrânul Brașov trăiește în fiecare dintre noi și renaște de fiecare dată când pășești pe pământ brașovean.

Capitolul II. ANALIZA IDENTITĂȚII BRANDULUI

2.1. Controverse între marcă și brand

“Un produs este ceea ce se face într-o fabrică; un brand reprezintă ceea ce cumpără clientul. Un produs poate fi copiat de concurență; un brand este unic. Un produs poate fi depășit cu ușurință; un brand de succes este etern.” Aceasta este afirmația lui Stephen King, preluată de David Acker și transpusă în lucrarea lui: “Managementul capitalului unui brand”.

Marca (Kottler & Keller, 2006, p.274) reprezintă un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau o combinație a acestora, folosită pentru a identifica bunurile sau serviciile unui ofertant sau a unui grup de ofertanți cu scopul de a se diferenția de competitori.

Mărcile (Băbuț, Băcilă, Drule, Moisescu, 2013, p.77) oferă beneficii tuturor actorilor implicați în procesul de schimb și ușurează cumpărarea și vânzarea de produse. Astfel, mărcile îndeplinesc următoarele funcții pentru producător:

ajută compania să își diferențieze produsele de cele ale companiilor concurente;

reprezintă o valoare patrimonială;

ajută compania să își fidelizeze cumpărătorii (în lipsa unei mărci acest lucru ar fi imposibil);

îi permite companiei să segmenteze piața (poate oferi produse diferitelor categorii de consumatori la prețuri diferite și la un nivel calitativ diferit);

ușurează munca în preluarea comenzilor sau detectarea problemelor;

oferă protecție legală pentru atributele sale unice.

Numele de marcă trebuie ales cu atenție deoarece poate avea o influență mare asupra succesului unui produs. Numele de marcă trebuie sa aibă următoarele caracteristici (Băbuț, Băcilă, Drule, Moisescu, 2013, p.78) :

să fie ușor de pronunțat, recunoscut și memorat;

să sugereze avantajele și calitățile produsului;

să poată fi înregistrat și protejat;

să fie ușor de tradus în altă limbă și să nu aibă conotații negative;

să fie distinct;

să aibă un conținut afectiv.

Originea mărcilor, din punct de vedere istoric, este frecvent asociată cu marcarea prin ardere a animalelor de către proprietarii de turme pentru a le deosebi de cele ale altor proprietari, metoda fiind folosită de vechii egipteni încă din 2700 î.e.n. ca un mod de a facilita recuperarea animalelor rătăcite sau furate. De altfel, în limba engleză cuvântul “brand” este de sorginte scandinavă, provenind din cuvântul “brandr” care avea semnificația de “a arde” în norvegiana veche.

Deși în cadrul teoretic al literaturii de specialitate termenii de “marcă” și “brand” sunt frecvent folosiți cu înțelesuri similare, primul în calitatea sa de cuvânt autohton, iar celălalt în ipostază de anglicism, în rândul practicienilor cele două cuvinte capătă frecvent sensuri diferite sau cel puțin sfere de cuprindere diferite. (Moisescu, 2012, p.11).

De-a lungul timpului, s-au format mai multe opinii în favoarea sau împotriva unei delimitări între termenii de “marcă” și “brand”.

Astfel, Aneta Bogdan, fondator al Brandient (consultanță în branding), se regăsește printre cei mai fervenți susținători ai unei delimitări clare între termeni. Aceasta este de părere că, diferențierea acestor termeni este un proces foarte simplu: “Cu respectarea unor condiții minime și cu plata unei sume relativ modeste, orice cetățean poate înregistra o marcă, devenind astfel proprietarul acesteia. Pe de altă parte, “brandul” este totalitatea legăturilor fizice și emoționale create între un produs de notorietate și potențiali consumatori. Dacă oricine poate deține o marcă, foarte puține mărci au ajuns brand-uri creatoare de valoare pentru proprietarii lor.”

Ștefan Liuțe, co-fondator al Grapfruit (consultanță în branding), conștientizează “neîncheiata controversă brand versus marcă” și se poziționează în favoarea diferențierii semnificației celor doi termeni.

În opinia mea, aceștia au argumente solide în favoarea unei delimitări clare între “brand” și “marcă”. A confunda brandul cu marca este cea mai frecventă greșeală pe care o fac majoritatea românilor care utilizează această noțiune. Este foarte important să conștientizăm diferența dintre “brand” și “marcă” și să utilizăm corect aceste noțiuni.

Există numeroase mărci pe piață care nu sunt foarte cunoscute datorită faptului că nu au avut o strategie de brand puternic consolidată și nu au știut să se impună prin forța brand-ului.

Astfel, observăm că există o corelație între funcțiile mărcii și funcțiile brandului, deoarece brandul este forța care dă importanță și valoare mărcii.

2.2. Brandul-definiții și caracteristici

Branding-ul este o acțiune care presupune a lua în calcul ceva obișnuit și a-l transforma în ceva mai valoros și semnificativ.

Brandul este un concept destul de greu de atins, iar pentru a-l simplifica și a-l face mai ușor de înțeles, sunt utilizate noțiuni mai cunoscute, precum publicitate, logo, anumite semne, dar un brand semnifică mult mai mult de atât.

Potrivit lui Philip Kotler în lucrarea “B2B brand management”, brandul este o promisiune, este un amestec de percepții- tot ce vezi, auzi, citești, știi, simți, gândești-despre un produs. Un brand menține o poziție distinctă în mintea consumatorului bazată pe experiențele din trecut și așteptările viitoare. Astfel, brandul este un ansamblu de atribute, beneficii, credințe și valori care diferențiază, reduc complexitatea și simplifică decizia de cumpărare.

Este foarte important să menținem constantă implicarea noastră în crearea unui brand, deoarece nu este suficient să începem să construim un brand și să considerăm că munca noastră este finalizată, ci este foarte necesar să continuăm să muncim la construirea imaginea brandului în timp și să o modificăm în timp.

Numele unui brand este singurul element care nu ar trebui să se schimbe niciodată. Toate celelalte elemente se pot schimba de-a lungul timpului (logo, culoare), dar numele ar trebui să rămână la fel ca Cezar: “la fel de constant precum steaua nordului”.

Nu putem spune, însă că brand-urile pot atinge cu adevărat apogeul eficienței numai prin nume. Nike fără simbolul lui binecunoscut, țigările Camel fără Old Joe, Michelin fără exuberantul Monsieur Bibendum ar fi doar niște simple simboluri fără un produs puternic în spate.

Pentru a crea o impresie de neuitat este necesar ca firma să dispună de resurse foarte puternice și de un produs bun pe piață. Consumatorii au la dispoziție o gamă foarte largă de unde își pot alege produsul. Zilele în care Henry Ford își extindea afacerea cu mașini prin expresia “orice culoare dorești cu condiția să fie neagră” sunt de mult apuse.

Această diversitate de opțiuni pune presiuni asupra celor care creează sau vând produse și servicii pentru a oferi calitate ridicată, valoare excelentă și disponibilitate. De asemenea, pune presiune asupra lor pentru a găsi mai multe mijloace de a se diferenția de concurență.

Potrivit revistei Fortune(1997): “În secolul 21, brandul reprezintă singurul mijloc de diferențiere între companii. Egalitatea brandului este acum un bun de valoare.”

Consumatorul nu trebuie să fie un expert pentru a putea alege între un furnizor sau altul. Numele brandului, tarifele și metoda de plată reprezintă lucrurile de care trebuie să fie conștient consumatorul pentru o alegere înțeleaptă. Dar, deoarece tarifele și metodele de plată sunt aproximativ identice de-a lungul companiilor, brandul și aprecierea consumatorilor va conduce la decizia de cumpărare.

Adevărata putere a brandurilor de succes este faptul că acestea satisfac așteptările celor care le cumpără și reprezintă o promisiune îndeplinită.

Așadar, brandul este un contract între un vânzător și un cumpărător: dacă vânzătorul își păstrează partea lui din înțelegere, consumatorul va fi satisfăcut. Dacă nu, cumpărătorul va căuta în altă parte în viitor.

Observăm o creștere semnificativă a numărului de branduri existente pe piață. O activitate care, în secolul 20 s-a bazat în principal pe bunuri și servicii ale consumatorului, se extinde acum în sectorul industrial și B2B, sectorul public și chiar organizații non-guvernamentale. Dezvoltarea tehnologiei a dus la apariția a numeroase produse și servicii noi: modele noi de telefoane mobile, laptopuri, jocuri.

Echipele de fotbal, partidele politice și starurile pop se consideră toate a fi branduri și chiar bisericii din Londra i-a fost sugerată adoptarea unei strategii de brand mai puternice pentru recrutarea clerului, sugestia fiind lansată de mass-media.

Toate companiile au învățat cât este de important să fii înțeles și apreciat, nu doar de către investitori, consumatori, furnizori și angajați, dar și de către public. În această eră a internetului, nicio companie nu-și poate permite să aibă parte de reclamă negativăgere înțeleaptă. Dar, deoarece tarifele și metodele de plată sunt aproximativ identice de-a lungul companiilor, brandul și aprecierea consumatorilor va conduce la decizia de cumpărare.

Adevărata putere a brandurilor de succes este faptul că acestea satisfac așteptările celor care le cumpără și reprezintă o promisiune îndeplinită.

Așadar, brandul este un contract între un vânzător și un cumpărător: dacă vânzătorul își păstrează partea lui din înțelegere, consumatorul va fi satisfăcut. Dacă nu, cumpărătorul va căuta în altă parte în viitor.

Observăm o creștere semnificativă a numărului de branduri existente pe piață. O activitate care, în secolul 20 s-a bazat în principal pe bunuri și servicii ale consumatorului, se extinde acum în sectorul industrial și B2B, sectorul public și chiar organizații non-guvernamentale. Dezvoltarea tehnologiei a dus la apariția a numeroase produse și servicii noi: modele noi de telefoane mobile, laptopuri, jocuri.

Echipele de fotbal, partidele politice și starurile pop se consideră toate a fi branduri și chiar bisericii din Londra i-a fost sugerată adoptarea unei strategii de brand mai puternice pentru recrutarea clerului, sugestia fiind lansată de mass-media.

Toate companiile au învățat cât este de important să fii înțeles și apreciat, nu doar de către investitori, consumatori, furnizori și angajați, dar și de către public. În această eră a internetului, nicio companie nu-și poate permite să aibă parte de reclamă negativă, acum când veștile proaste și opiniile răutăcioase circulă foarte repede oriunde în jurul lumii. Reputația este extrem de importantă, iar companiile cunoscute pentru calitatea serviciilor, integritatea și transparența acțiunilor sunt cele mai bine plasate pentru a menține un avantaj competitiv.

Cele mai de succes companii folosesc brandul ca un principiu de organizare. Să ne gândim la exemplul lui Richard Branson. El este determinat să ofere consumatorilor o ofertă net superioară, indiferent dacă e vorba de servicii financiare, servicii feroviare sau transport aerian. Richard Branson este admirat pentru devotamentul și entuziasmul lui, chiar dacă aceste calități nu sunt mereu în concordanță cu serviciile. Utilizatorii zborurilor Virgin Atlantic pot simți diferența; nu doar zborul este mai ieftin, ci toată experiența este diferită. Poate nu e pe gustul tuturor, dar prietenia și naturalețea personalului reflectă personalitatea lui Branson. Rezultatul final este o experiență foarte bine organizată, distinctă și memorabilă.

2.3. Principii de bază pentru dezvoltarea brandului

Principii de bază pentru o bună dezvoltare a brandului:

Protecția brandului

Legea în vigoare oferă protecție pentru branduri și numele corporațiilor, logo și culori și tot ce ține de publicitate. Protecția poate fi permanentă cu condiția respectării unor reguli de utilizare corectă și a unei taxe. Legea poate proteja un brand pe o perioadă de până la 20 de ani dacă produsul este o invenție proprie printr-un brevet de invenție.

Onorarea stakeholderilor

„Stakeholders” este un concept care nu are un corespondent în vocabularul limbii române. În esență, stakeholderii desemnează categorii de persoane și/sau organizații interesate direct de activitatea și acțiunile firmei, de veniturile realizate de aceasta și de modul de repartizare a lor. Cei mai importanți stakeholderi sunt: managerii, salariații, acționarii, furnizorii, clienții, băncile cu care firma are relații, administrația teritorială implicată, statul. Întrucât scopul firmei este de a satisface, la un nivel rezonabil, interesele majore ale stakeholderilor, ceea ce implică luarea în considerare a varietății intereselor și necesităților acestora, în această abordare, o organizație eficace este aceea care reușește îndeplinirea acestui deziderat.

Consumatorii așteaptă produse și servicii atractive, bine diferențiate care le vor depăși așteptările și au un preț bun. Angajații vor să lucreze pentru o companie cu o idee de afaceri inovatoare, unde se simt implicați. Partenerii de afaceri așteaptă corectitudine și respect în schimburile realizate cu aceștia. Liderii de opinie își doresc performanță, inovație, transparență și un spirit civic responsabil.

Tratarea brandului ca o investiție, nu o pierdere.

Brandul este cel mai important bun pe care o companie îl poate deține, iar brandurile puternice pot asigura continuitatea firmei în momente dificile. Brandurile trebuie să rămână relevante pentru consumatori, contemporane și atractive. Asta înseamnă că trebuie făcute suficiente investiții în publicitate și marketing, dar și în dezvoltarea unor produse noi.

Exploatarea potențialului financiar al brandului

La fel cum se încearcă dezvoltarea unor produse noi ar trebui căutate mijloace pentru a exploata calitatea brandului prin co-branding, licențiere și franciză.

Co-brandingul poate fi considerat un mijloc eficient de intrare pe o piață nouă sau în zone geografice noi. Arta constă în găsirea unui partener potrivit.

Licențierea reprezintă acordarea dreptului privind folosirea unei mărci de comerț, a unei tehnologii de fabricație, a unui brevet de către titular (proprietar), în schimbul plății unei redevențe. Acordarea licenței de catre licențiar conferă o serie de avantaje:

licențiatul – beneficiază de experiență în producție, de un produs recunoscut, fără a fi nevoit să pornească de la zero

titularul dreptului de proprietate – are posibilitatea să se extinda pe noi piețe, cu un risc mai scăzut, dar și cu un control redus asupra licențiatului decât dacă ar fi investit în propriile capacități de producție. Totuși, proprietarul brandului trebuie să dețină controlul asupra calității bunurilor produse de beneficiarul brandului.

Franciza este operațiunea care îmbracă forma unui contract prin care o persoană numită francizor îi acordă unei alte persoane, numită beneficiar sau francizat, dreptul de exploatare a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrială sau intelectuală, în scopul de producție sau de comercializare a anumitor tipuri de produse și/sau de servicii. Obținerea unei francize implică plata unei taxe de intrare în sistem precum și a unor redevențe anuale, de regulă sub forma unui procent din cifra de afaceri.

Managerii brandurilor de servicii trebuie să dețină adepții comunicării și a unor seminare de instruire, să asigure satisfacția clientului prin respectarea promisiunii oferite de brand.

2.4. Analiza de brand

„De ce fac eu asta și cum să fac asta…?”

Analiza (auditul) de brand servește la descrierea cât mai precisă a stării curente a brandului și la identificarea investițiilor în oameni, bani, timp care i-ar aduce cea mai mare și mai durabilă creștere de valoare (brand equity).

Cu alte cuvinte, analiza de brand este un efort investigativ care răspunde la întrebarea: „ce să fac în următorii X ani cu resursele pe care le am la dispoziție pentru ca brandul meu să crească mare și frumos – cel mai mare și cel mai frumos, dacă se poate?”

Analiza de brand investighează tot ce înseamnă brand. Ea tratează fără nicio reținere sau părtinire, și activele, și pasivele brandului, punctele lui tari și cele slabe, de orice fel ar fi ele.

Primul subiect de analiză este oferta comercială, adică produsul, serviciul, organizația, omul sau locul care constituie baza brandului.

Înainte de a trece la elementele pe care trebuie să le supunem investigației, trebuie menționat faptul că nu există separare între produs și brand – primul face parte din al doilea, iar al doilea nu există fără primul.

Iată câteva întrebări care pot ghida o asemenea analiză: cât de relevantă este oferta pentru cei cărora li se adresează – cât de bine satisface o nevoie și cât de actuală și reală e nevoia respectivă?; care lucruri legate nemijlocit de ofertă se pot schimba și care nu?; care lucruri trebuie să se schimbe și care nu, indiferent de ce își dorește sau poate proprietarul brandului?

Al doilea subiect este mediul în care brandul relaționează cu interlocutorii lui, fie fizic, fie virtual.

E un mediu complet controlat de brand sau este influențat și de terți, eventual și de concurenții brandului? E vorba de un singur mediu sau de mai multe și care sunt acestea? Cum influențează ele percepția publicului asupra brandului? Dacă e vorba de birouri, cum arată acestea și cât de practice sau plăcute sunt? Cum se reflectă ierarhia organizațională în structura și decorarea lor? Dacă e vorba de magazine, sunt proprii sau aparțin unor retaileri, eventual din cei mari, cu nenumărate branduri concurente pe același raft? Dacă e vorba de site-uri web, ce te lasă ele să faci și cât de ușor, de pe desktop sau de pe mobil?

Comportamentul brandului este un al treilea subiect important de analiză.

Orice brand are în spate oameni, iar felul în care ei gândesc și întrețin relațiile dintre brand și public este esențial în generarea (sau în pierderea) de brand equity. Modul de gândire și maniera de interacțiune sunt vizibile atunci când publicul folosește diversele puncte de contact cu brandul, în diverse medii.

Aduceți-vă aminte de modul în care e concepută dezambalarea și asamblarea unui produs, la modul de folosire a unei garanții, la modul în care este compus și redactat un manual de utilizare sau la ușurința de a rezolva o problemă curentă printr-un sistem deself-service, IVR sau digital.

Mai aduceți-vă aminte de experiențele kafkiene oferite de administrația publică, de faptul că trăim într-o țară în care, pentru a folosi servicii publice online, trebuie să te înregistrezi printr-un formular de hârtie, pe care trebuie să-l depui personal la un ghișeu. O astfel de interacțiune absurdistaneză influențează percepția asupra brandului mai mult decât orice fel de logo sau material publicitar, lucru pe care, recent, ANAF-ul a demonstrat cu brio că nu îl știe.

Firește, comunicarea internă și publică este un subiect major al analizei de brand, dar ea e intenționat ultima în enumerarea de aici pentru a sublinia cât de importante sunt celelalte subiecte.

Ce spune brandul, explicit sau implicit? Cum spune? Ce figuri de stil verbale și vizuale folosește? Ce tip de retorică alege să folosească? Cum se potrivește ceea ce spune cu ceea ce face? Cum se potrivește discursul de acasă cu cel din public? Mai important, ce înțeleg interlocutorii brandului din ceea ce spune (unde dai vs. unde crapă)? Cât de mult și în ce fel influențează comunicarea de marketing comportamentul interlocutorilor? În fine, ce și cum comunică brandurile concurente?

Pentru a investiga toate aceste subiecte, analiza de brand combină cercetarea de marketing și de produs cu cea sociologică și antropologică. Toate tipurile de cercetare primară (de la un simplu sondaj, sampling sau focus-grup la etnografie) și secundară (analiza documentelor și artefactelor, de la standardul de decorare al unui showroom la regulamentele interne) sunt utile în analiza de brand și pot fi combinate după nevoi.

În cazul brandurilor de larg consum, agențiile de cercetare oferă produse tipizate, cu componente calitative și cantitative capabile să ofere rezultate relevante pentru publicuri de masă. În astfel de cazuri, agenția de branding trebuie să colaboreze cu una de cercetare pentru a furniza o analiză solidă.

Dar în cazul brandurilor cu publicuri restrânse, supercalificate profesional, influente sau greu accesibile, lucrurile stau altfel. Cercetarea primară (inerent calitativă) o face doar clientul împreună cu consultantul de brand, pentru că fiecare contact cu membrii acelor publicuri trebuie să fie atent gestionat și personalizat. Închipuiți-vă câtă răbdare ar avea un CEO să treacă printr-un chestionar lung și monoton, aplicat orbește, și cât de relevante ar fi răspunsurile primite, dacă ele ar exista.

În ambele cazuri, analiza de brand privește piața în care activează brandul (micro-mediul), dar nu uită nici de context, de macro-mediu. Consultanța de brand împrumută această dublă abordare (micro- și macro-mediu) din consultanța de management, demonstrând și în acest fel că brandingul e un instrument de management al afacerii, nu o specialitate exotică a publicității.

Pe lângă relația cu publicul extern, analiza de brand trebuie să o investigheze și pe cea cu publicul intern. Primul public al oricărui brand sunt proprii oameni, cei care îl gândesc, produc, prestează, vând și întrețin. În cazul lor, analiza de brand înseamnă studiul culturii și dinamicii organizaționale. Ea investighează motivațiile, satisfacțiile și frustrările oamenilor, dar și gradul în care ei înțeleg viziunea managerială și și-o însușesc. De asemenea, analiza privește stilul de management, nu doar al brandului, ci și al afacerii, căci claritatea și consecvența lui sunt adesea decisive pentru succes.

Analiza de brand „recoltează”, așadar, nu una, ci mai multe perspective eterogene. Toate reprezintă realități subiective, pe baza cărora consultantul de brand trebuie să „trianguleze” cât mai bine posibil o realitate obiectivă. Realitatea managerului de brand nu e totuna cu realitatea consumatorului, dar amândouă influențează performanța brandului. Ignorarea oricăreia garantează eșecul brandului, chiar dacă nu imediat.

Astfel, analiza de brand generează valoare dacă:

Reușește să ofere o înțelegere cât mai profundă a nevoilor pe care oamenii le au sau le-ar putea avea în raport cu brandul respectiv;

Reușește să identifice felul în care brandul și organizația din spatele lui pot satisface cât mai bine aceste nevoi.

Brandurile puternice inspiră simpatie, dorință și loialitate!

Brandul este un set de informații, percepții și asociații care se formează în mintea publicului țintă și care transmite anumite mesaje și stări emoționale.

În realitate brandurile nu există decât la nivel de percepții și caracteristici pe care un grup de consumatori le proiectează asupra lor. Percepțiile reprezintă realitatea brandurilor!
Un brand reprezintă 20% cost și 80% impact in piață câtă vreme produsele ordinare reprezintă 80% cost și 20% impact în piață.

Forța unui brand este dictată de 3 indicatori: notorietatea, imaginea și loialitatea.

Notorietatea are în vedere gradul de recunoaștere al brandului din punct de vedere spontan și asistat câtă vreme imaginea este compusă din toate percepțiile și asocierile pe care și le-a stabilit consumatorul în raport cu brandul vizat iar loialitatea este atașamentul față de brand bazat pe atracție și preferință.

 Care sunt obiectivele generale ale unui astfel de studiu?

Măsurarea notorietății și a loialității față de brandul studiat;

Identificarea criteriilor pe baza cărora publicul țintă definește un brand puternic față de un brand slab;

Evaluarea punctelor forte și slabe ale brandului studiat în imaginea publicului țintă;

Evaluarea punctelor forte și slabe ale brandurilor concurente în imaginea publicului țintă;

Determinarea atributelor care definesc brandul în opinia publicului țintă;

Identificarea așteptărilor față de un brand puternic;

Evaluarea reputației brandului studiat și a brandurilor concurente;

Identificarea motivațiilor și beneficiilor ce stau la baza procesului de decizie;

Evaluarea imaginii brandului (personalitatea brandului, asociatori, valori, avantaje si uzanțe)

Beneficiile studiului:

Afli care este relația dintre brand și valorile publicului țintă;

Aprecierea raportului calitate/preț de către publicul țintă și a comportamentului său de achiziție;

Identificarea setului de emoții pe care le stârnește brandul studiat;

Identificarea amenințărilor la adresa brandului studiat.

Realizarea unei analize de brand presupune mai multe etape care sunt necesare a fi făcute și analizate pentru a obține rezultate concrete și posibil de utilizat.

Pasul I constă în CHESTIONAREA pieței pentru a determina publicul-țintă, așteptările lor, neplăcerile lor și concurența.

Pasul II constă în POZIȚIONAREA FAȚĂ DE GRUPUL ȚINTĂ și presupune evidențierea unor beneficii eficiente și relevante pe care le putem oferi.

Pasul III presupune STRATEGIA DE IMPLEMENTARE prin realizarea activităților ce creează un brand turistic de succes și anume:

varietatea și calitatea produselor turistice;

comportamentul angajaților din turism;

nivelul prețurilor;

modul de promovare a produselor turistice;

accesibilitatea la produsul turistic;

infrastructura turistică raportată la produsul oferit.

Pasul IV constă în PROMOVAREA BRANDULUI care presupune identitatea vizuală care îl reprezintă și ce mijloace de promovare folosește.

Pasul V presupune MĂSURAREA și EVALUAREA performanței brandului prin percepție, imagine, dorință, motivație.

2.5. Importanța turismului pentru dezvoltarea brandului destinației

2.5.1. Brandul unei destinații

Dinamismul, profunzimea și amploarea transformărilor din toate domeniile vieții economice și sociale – ca trăsături definitorii ale evoluției contemporane- se reflectă între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanță cu cerințele prograsului științifico-tehnic, cu exploatarea rațională a întregului potențial de resurse și sporirea eficienței, cu exigențele îmbunătățirii calității vieții.

Nu putem vorbi de turism , turiști , servicii turistice sau produse turistice dacă nu există o țară , o regiune din cadrul unei țări, un oraș, un sat sau o stațiune unde aceste elemente să fie organizate, concepute și promovate. Datorită acestui fapt este necesar să definim conceptul de destinație turistică și elementele caracteristice ale acesteia.

Prin destinație turistică se poate întelege o țară , o regiune din cadrul unei țări , un oraș , un sat sau o stațiune în interiorul căreia se crează o imagine favorabilă a destinației la nivelul segmentelor-țintă de vizitatori , se concep instrumente de susținere și difuzare a imaginii și se promovează imaginea destinației în zonele de origine.

Există mai multe tipuri principale de destinații turistice:

destinații clasice – acestea sunt în general orașe care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural și istoric , foarte potrivite pentru petrecerea unei vacanțe sau pentru o vizită de durată mai lungă (ex.: Paris , Atena, Roma etc. );

destinații naturale – cum ar fi Delta Dunării , rezervația Serengeti din Tanzania sau Cascada Niagara. Aici turiștii vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua contact cu bogățiile naturale ale regiunii (floră, faună ) ;

destinații pentru turismul de afaceri – acestea sunt importante centre industriale și comerciale, unde există facilități turistice de înalt nivel și posibilități de agrement variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri . Ex.: New York ;

destinații pentru o noapte – este vorba în special de localitățile aflate între marile destinații de vacanță și zonele de origine ale turiștilor ;

destinații pentru șederi scurte – acestea sunt în general orașe mai mici în care există obiective de patrimoniu care le fac atrăgătoare.De exemplu: Pisa din Italia și Bruges din Belgia.

Unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinații:

Elementele constitutive de bază, numite și “inima” sau “miezul” destinației: localizarea geografică, climatul, condițiile naturale de la fața locului, siturile istorice și arhitectonice;

Elementele periferice naturale (împrejurimile destinației, populația locală, ambianța generală de la destinație);

Elementele periferice create (facilitățile de divertisment, facilitățile de cazare și alimentație, serviciile comerciale, infrastructura de transport).

Alți autori împart componentele unei destinații în patru categorii:

Punctele de atracție de la destinație;

Facilitățile și serviciile de la destinație;

Căile de acces către destinație și imaginea destinației.

Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la rândul său mai multe subcategorii. Elementele analizate sunt de regulă:

reglementările guvernamentale;

patrimoniul natural: peisaje naturale, râuri, lacuri, mare, plajă, parcuri și rezervații naturale, climatul, în general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinației și resursele sale naturale;

patrimoniul arhitectonic, atât cel istoric cât și cel modern;

patrimoniul cultural: teatru, muzică, folclor, muzee;

patrimoniul industrial: fabrici și elemente de arhitectură industrială interesante pentru vizitatori;

atracțiile sociale: modul de viață al populației locale, limba, cultura, oportunități de contacte sociale;

atracții sportive: stadioane, patinoare, pârtii de schi;

infrastructură: șosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, porturi;

echipamentele de transport pentru acces;

spațiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de vacanță, ferme;

servicii de alimentație: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetării;

transportul la destinație: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent-a-car, biciclete, teleferic, telescaun;

centre comerciale și agenții de turism;

alte servicii: frizerie/coafură, informații, poliție, pompieri.

În ultimul deceniu am asistat la o creștere a interesului pentru noțiunea de “destinație competitivă”. În deceniile precedente competiția în turism a fost identificată mai ales cu componenta preț și se referea mai ales la nivelul micro. După 1990 sectorul turism și cercetătorii din turism au devenit conștienți că, pe lângă avantajul adus de preț, sunt multe alte variabile care determină competitivitatea destinației turistice. Noțiunea de competitivitate a destinației turistice are două componente: destinația turistică și competitivitatea.

După 2000 s-a ajuns la un acord că produsul fundamental în turism este experiența destinației. De aici decurge logic, competiția trebuie să se axeze pe destinație. Studiile au arătat că majoritatea turiștilor își găsesc trăirile în arii geografice mult mai mici, de genul orașelor sau zonelor mici.

Competitivitatea destinației turistice este descrisă ca elementul care îi facilitează abilitatea de a-și crește încasarea din turism, o creștere continuă a vizitatorilor în timp ce le asigură experiențe memorabile într-un mod profitabil, mărind bunăstarea rezidenților, conservând capitalul natural pentru generațiile viitoare. Cu cât crește competitivitatea și activitatea turistică, politicile pentru turism se concentrează pe crearea de sisteme care să monitorizeze, controleze și să crească calitatea și eficiența industriei turistice și să conserve mediul.

Brandul a devenit un element esențial pentru promovarea, menținerea și dezvoltarea unei destinații turistice. Dat fiind difuzia deciziei într-o comunitate comparativ cu o companie sunt necesare metode speciale pentru evaluarea capacității destinației de a suporta un brand, acțiuni specifice pentru coagularea comunității pentru înțelegerea brandului și pentru comunicarea cu potențialii turiști.

Brandul, activitatea de branding sunt neologisme care s-au încetățenit în limbă și în viața de zi cu zi, mai ales la generațiile tinere. Între locuitorii unei zone și zona în sine sunt legaturi foarte puternice, uneori întreaga viață fiind legată de locul respectiv. În lumea globală, comunitățile, datorită mass-media care aduc informații de peste tot, încep să se întrebe: cum am vrea să fim cunoscuți, cum putem ieși din mulțime, ce am dori ca ceilalți să simtă când aud numele orașului nostru?

Noțiunea de brand al unei destinații poate fi definită ca totalitatea percepțiilor, gândurilor și sentimentelor pe care un client le are asupra unui loc. Realizarea brandingului unei destinații este un principiu de organizare care implică orchestrarea mesajelor și experiențelor asociate locului respectiv care asigură că ele sunt cât se poate de distinctive, memorabile, puternice și răsplătitoare. Brandurile de succes stau în mintea și sufletul clienților, se diferențiază cu claritate, se oferă ca o promosiune de valoare și simplifică alegerea clientului.

Este numele unui oraș un brand? Este bine cunoscut? Are o imagine bună? Este privit cu respect? Este sensibilă audiența avută în vedere cum arată orașul sau ce se poate face pentru ea? Cât de diferit este față de alte orașe? Dacă deciziile tactice individuale conduc spre programe de marketing atunci e timpul pentru o intervenție și o acțiune strategică a strategiei de branding.

Factorii care determină necesitatea creării unui brand mai puternic sunt:

nevoia de a schimba o imagine învechită, confuză sau inadecvată;

noi investiții în infrastructură sau dezvoltarea de noi evenimente cer redefinirea locului;

a fost lansat un program de revitalizare a orașului;

mesajele de marketing ale orașului sau ale partenerilor săi sunt lipsite de adresă și nediferențiate;

schimbări frecvente privind temele și mesajele de promovare, o lipsă de unitate sau consistență a mesajelor în comunicarea orașului;

piețele tradiționale scad ca mărime sau valoare;

resursele de marketing au fost aplicate deficient sau necoordonat.

Crearea brandului unei destinații turistice presupune un set de activități de marketing, după cum urmează:

crearea unui nume, simbol, logo sau alte scheme care identifică și diferențiază o destinație turistică;

să exprime în mod consistent așteptările unei vacanțe memorabile care sunt asociate în mod unic cu o destinație turistică;

să servească la consolidarea conexiunilor emoționale dintre turiști și destinația turistică;

să reducă costurile de căutare ale unui consumator de turism și a riscurilor percepute.

Toate aceste activități, împreună, servesc la crearea unei imagini pozitive a destinației turistice influențând alegerea consumatorului de turism.

Cum se obține o imagine? Întâi prin imaginea organică rezultată din cunoștințele pe care le obținem din media, cărți, filme, familie sau sistemul educațional, apoi prin imaginea indusă de marketing, promovare, relații publice, broșuri, prezentări, iar cea mai puternică este cea experimentală obținută prin reacția primilor vizitatori.

Turismul și brandul de țară sunt două noțiuni între care există o strânsă legatură deoarece o imagine pozitivă a unei țări va determina atragerea unui număr important de turiști dar și un turism de calitate va crea o imagine bună destinației turistice.

Un grup de specialiști elaborează la nivel internațional, anual, un top al țărilor lumii din punctul de vedere al brandului de țară. De asemenea, studiul în cauză a realizat numeroase clasamente ale țărilor lumii prin prisma diverselor criterii, respectiv caracteristici și componente ale ofertei turistice, cum sunt: autenticitatea (Noua Zeelandă), istoria (Egiptul), arta și cultura (Italia), accesibilitate (Olanda), siguranța (Norvegia), odihnă și relaxare (Maldive), familie (Canada), conferințe (Japonia), cea mai dorită zonă pentru a locui (Australia), mediu (Suedia).

Un oraș trebuie să aibă calități bune pentru a-și crea un brand de succes, dar sunt implicați o serie de factori.

Eforturi cooperante între rezidenți și conducerea locală reprezintă factorul cheie în determinarea potențialului unui oraș.

Există câteva motive pentru care oamenii aleg diferite orașe în care să locuiască. Cei care se ocupă cu strategiile de dezvoltare lucrează constant pentru a crea un brand al unui oraș mai slab dezvoltat în trecut și a-l transforma într-o comunitate în care toată lumea va vrea să locuiască.

Dacă un oraș tinde spre a deveni un brand, trebuie să înceapă prin următoarele caracteristici:

să ofere locuri de muncă atractive;

să nu fie foarte scump;

să ofere o piață imobiliară bogată și pe care și-o poate permite toată lumea;

să dezvolte transportul public;

să aibă școli bune și recreaționale;

să ofere atracții culturale;

să aibă un climat rezonabil.

Modul în care brandurile lucrează la imaginea unui oraș înseamnă mijloacele prin care aceste calități sunt transmise: prin relații publice, reclamă. Orașul trebuie să fie “locuibil” și atractiv pentru oameni.

Cât de important este turismul pentru dezvoltarea brandului unei destinații? Ce îi face pe oameni să viziteze sau să-și dorească chiar să rămână să locuiască într-un anumit oraș?

Potrivit OMT, anii “90 s-au caracterizat printr-o creștere a sosirilor turistice internaționale cu o rată medie de 4,3% pe an. În 2000, rata a fost de 7,4%. În acel an, călătoriile și turismul au generat direct și indirect 11,7% din PIB și aproape 200 de milioane de slujbe. Până în 2020, numărul călătoriilor internaționale este prevăzut să crească până la 1,6 bilioane care vor genera venituri mai mari de 2 trilioane$. Acestea sunt vești importante pentru toate orașele de pretutindeni. Turismul creează locuri de muncă în hoteluri, restaurante, consultanță, transport și instruire și ajută afacerile din mediul de retail.

“Echitatea brandului este atât de valoroasă încât apare în foliile balanței managerilor majori. Brandurile au devenit o parte mult mai importantă decât produsele sau serviciile pe care le vând. Un brand adevărat satisface nevoile reale și percepute ale consumatorilor. Nu este vorba doar de apariție sau de modul de prezentare, ci și de o personalitate care lansează un răspuns în mințile consumatorilor și stakeholderilor. Scopul brandingului este să atingă percepția consumatorilor care va livra un avantaj competitiv durabil.”

Brandurile puternice trebuie să aibă valoare adăugată în mințile consumatorilor. Indiferent ce tip de marketing se află în spatele unui brand, se dorește obținerea unor beneficii personale care să reiasă din asociația cu ei. Dacă percepem o valoare adăugată sau un beneficiu, atunci vom dezvolta o relație bună. Acestea reies din experiența noastră cu brandul, tipul de oameni care utilizează brandul, percepția noastră asupra eficienței brandului și apariția lui.

Un plan de realizare a brandului în șapte pași este dat de Bill Baker și îl sintetizăm mai jos. Are avantajul că se axează pe principiul construcției brandului din interior spre exterior iar specialiștii sunt expuși inimii și sufletului comunității.

Evaluare și audit: răspunde întrebării majore care este locul brandului în lume.

Printre perspectivele care trebuie evaluate: proprietarii locali, puncte tari și valori locale, performanțe, auditul comunicării și marketingului, proprietarii externi, concurenții, clienții, experiența acumulată, tendințe. Se examinează oamenii (valorile, moștenirea, tradițiile, cultura, cum se reflectă în personalitatea orașului), atribute fizice (climat, arhitectură, străzi, industrii, transport, muzee, restaurante, produse, atracții, facilități, evenimente), beneficii tangibile(acces, cost, servicii, siguranță și curățenie, afaceri, sistem educațional, mediul prietenos pentru afaceri), intangibile(ambianță, atmosferă, experiențe, mândria comunității, personalitatea, gustul, autenticitatea, imaginea, reputația, încrederea, sensibilitatea).

Pentru a găsi modalități de a depăși concurența trebuie să stabilim cine câștigă clienții când noi îi pierdem, apoi knowhow-ul concurenței (observarea atentă a personalului local și a partenerilor, analiza materialelor de promovare, experiența ca vizitator la concurență, produsele turistice, comentariile de pe web ale vizitatorilor).

Cine sunt clienții, unde locuiesc, pentru ce ne vizitează sau cu ce afaceri, ce simt despre oraș, ce ar dori de la o astfel de destinație, ce beneficii urmăresc, este piața suficient de mare, este profitul suficient?

Analiză și avantaje: răspunde întrebării pentru ce va fi cunoscut orașul. Poziționarea unei comunități presupune să găsim spațiul comun de la intersecția:

Nevoile consumatorilor;

Punctele forte ale destinației (tangibile și intangibile);

Punctele forte ale concurenței.

Sunt o serie de variabile care trebuie să facă diferența față de concurență: arhitectura și designul zonei, atracții, celebritate și faimă, climat, bucătărie și vinuri, cultură, beneficiu emoțional și sentimental, etnicitate, evenimente, istorie, industrii și produse locale, influență și putere, legende și mituri, așezare și acces, mediul natural, oamenii, personalități și valori.

Platforma brandului cuprinde: valorile brandului (accesibilitate, autenticitate, mândrie civică, spirit comunitar, concentrarea spre clienți, grija pentru mediu, inovarea, patriotismul, calitatea, siguranța, ospitalitatea), viziunea brandului, beneficiile tangibile, principalele experiențe, beneficiile emoționale, beneficiile sociale, personalitatea, elementele care asigură încrederea în brand (realizări, premii, fapte trecute, drepturi intelectuale, gazdă a evenimentelor majore), esența brandului cu care se pot face asocieri critice cu alte branduri.

Ajustarea informațiilor: care sunt relațiile, conexiunile brandului?

Presupune asamblarea tuturor elementelor și sub-brandurilor existente spre realizarea unui întreg pentru folosul comunității. Această asamblare furnizează o formă unică pentru cei care fac marketing pentru orice aspect al orașului (turism, studenți, dezvoltare economică), îi obligă pe parteneri să întărească ceea ce e distinctiv privind orașul-mai multe voci, un singur mesaj.

Crearea formei: cum poate fi exprimat verbal și vizual brandul? Este o etapă de materializare a formei verbale în numele brandului, sloganul, cuvintele și frazele cheie și o formă vizuală, reprezentată de logo, culori și imaginea tipărită.

Activarea: cum i se va da viață? Suportul pentru transmisie poate fi foarte variat și implică concentrarea publicității, a marketingului pe web, a relațiilor publice, publicații și broșuri, dar și a comunicării de la gură la gură.Un brand este un sistem în evoluție de la activitatea de cercetare, la planificare, compararea și cumpărarea produsului, la timpul pentru călătorie și sosire, la perioada vizitei și apoi în post vizită.

Însușiri și atitudini: cum vor suporta proprietarii brandul? Brandul creat există prin oameni: prin proprietarii lui (oamenii obișnuiți ai locului care își remodelează viața) și destinatarii lui (potențialii clienți).

Pentru succes trebuie să fie încurajați oamenii să înțeleagă brandul inclusiv promisiunile destinației și elementele de identitate ale brandului, cum pot ajuta și corecta brandul, cum pot facilita acceptarea de către alții a brandului, informarea asupra experiențelor pozitive din aplicarea brandului și a concluziilor eventualelor neîmpliniri.

Acțiuni și postacțiuni: cum poate fi menținut nou și relevant? Aici regăsim 5 categorii : leadershipul brandului (planificarea strategică, parteneriatul întregului oraș), managementul brandului (persoana însărcinată cu conducerea brandului, educația continuă pentru brand), comunicarea de brand, experiența de management, monitorizarea și evaluarea.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ. PERCEPȚIA ȘI ATITUDINEA LEGATĂ DE DESTINAȚIA ANALIZATĂ

3.1. Istoricul orașului Brașov

Brașovul în Evul Mediu

Brașovul este atestat documentar în anul 1234 în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ și eclesiastic al Țării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oraș liber regal", unul dintre centrele economice și culturale ale Transilvaniei.

În secolul al XIV-lea, burgul era concentrat în jurul pieței principale și al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră, reconstruită începând cu anul 1383. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea în Cetate erau conturate două artere principale: Strada Mănăstirii și Strada Porții.

În evul mediu, zona locuită din Cetate se oprea la limita formată de Ulița Călugărițelor, orașul extinzându-se spre 1600, până la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro Palace. Așezarea era împărțită în patru cartiere: Portica – spre sud-est, Corpus Christi – spre sud-vest, Petri – spre nord-est și Catharina – spre nord-vest. În afara Cetății existau totodată trei suburbii. "Brașovul Vechi" s-a dezvoltat în jurul bisericii Sf. Bartolomeu, înglobând așezarea de lângă dealul Sf. Martin (zona străzilor Lungă și De Mijloc). Spre est, cartierul Blumana (zona străzilor Cuza Vodă, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor și Colina Universității), cu capela Sf. Barbara, era locuit în principal de secui; aici se afla și leprozeria, menționată documentar în 1413. Spre sud-vest se afla vechiul cartier românesc al Scheilor Brașovului.

Evenimentele istorice punctează evoluția fortificațiilor cetății: dacă în 1421 orașul este devastat, întregul sfat (consiliul orășenesc) fiind dus în robie, incursiunea turcească din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de apărare fiind suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei în 1441 și guvernator al Ungariei în 1446, contribuie în mod substanțial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat până în 1646. Centura de fortificații a făcut din Brașov unul dintre cele mai întărite orașe medievale din Transilvania. Sistemul de apărare al Cetății era completat cu fortul de pe Dealul Straja și cu cele patru turnuri de observație extra-muros: Turnul Negru și Turnul Alb; celelalte două turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oraș al muntelui Tâmpa în dreptul Bastioanelor Țesătorilor și Postăvarilor.

Brașovul în vremea Renașterii

 "Brașovul acestor timpuri iese în evidență – față de alte orașe – prin cultivarea știintelor", nota în 1548, marele umanist și reformator sas Johannes Honterus (1498-1549) într-o scrisoare adresată lui Sebastian Munster, profesor al Universității din Basel. Prestigiul școlii și bibliotecii înființate de Honterus în 1541 – Studium Coronense – avea să atragă elevi din toată Transilvania, Ungaria, Germania și Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasă la sașii din Țara Bârsei, iar în 1547 Dieta Principatului accepta religia luterană ca una dintre cele patru religii oficiale admise în Transilvania.

Casele patriciatului urban reflectă stilul Renașterii, majoritatea lor fiind construite în secolul al XVI-lea. Clădirile aparțin tipologiei central-europene cu front stradal îngust ocupat integral și dezvoltare în adâncime prin adăugarea succesivă de încăperi. Accesul în curte se făcea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stâlpi de piatră profilată. Acestea au fost puse în evidență de lucrările de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius – Hiemesch – Giesel. Însemnările din epocă vorbesc despre fațadele caselor "zugrăvite în culorile cameleonului", picturi figurative împodobind chiar și zidurile de incintă, turnurile și porțile Cetății.

Secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea

Între 1639 și 1641, fortificațiile Brașovului sunt amplificate în partea de nord a orașului cu mai multe rânduri de curtine și șanțuri de apărare. Construirea Bastionului Aurarilor în 1646 încheie lucrările la sistemul defensiv. În 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brașovului afectează majoritatea construcțiilor importante din Cetate. Refacerea orașului se desfășoară cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face în concordanță cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.

Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolică Sfinții Petru și Pavel, este construit între 1776-1782. Fortificațiile medievale, devenite anacronice, sunt lăsate în paragină. Câștigă în schimb însemnătate Cetățuia de pe Dealul Straja, al cărei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. În 1737 Piața Sfatului este pavată cu piatră. În 1736 se construiește o șosea spre Țara Românească prin pasul Timiș. În această perioadă Brașovul rămâne un oraș meșteșugăresc, fiind consemnată existența aici a peste 1227 de ateliere.

Sfârșitul secolului al XVII-lea și prima jumătate a veacului următor înseamnă totodata și epoca de înflorire a comerțului românesc la Brașov, antrenând mișcarea de emancipare intelectuală și națională ce va culmina în Transilvania în contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desființării privilegiilor sașilor de către împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), porțile Cetății sunt deschise pentru negustorii români din Schei sau din Țara Românească, dar și pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.

Între 1784 și 1787 este construită Biserica ortodoxă greacă Sf. Treime de pe actuala Stradă George Barițiu din dăniile bogate ale negustorilor români și greci, dar și ale boierilor Brâncoveni, Văcărești, Sutu, Mavrocordat din Țara Românească, aflați în pribegie la Brașov. În 1835 este înființată Casina română ca loc de întâlnire pentru negustori. Între membrii săi figurează elita intelectuală și culturală românească a Brașovului precum întemeietorii "Gazetei de Transilvania" – George Barițiu, Iacob și Andrei Mureșanu. Prosperii negustori români stabiliți în Cetate cumpără case vechi săsești sau își construiesc reședinte impozante în stilurile epocii. Curentul dominant în arhitectura Brașovului din această perioadă este neoclasicismul.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

Transformarea dintr-un oraș medieval într-un oraș modern a impus extinderea pe laturile de nord-est (înspre Brașovul Vechi și Blumana) și vest (înspre Schei), prin demolarea centurii fortificate a orașului care a început în anul 1857 (Poarta Străzii Porții și fortificațiile aferente), Poarta Străzii Negre (1873), Poarta Târgul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor (1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile șanțuri de apărare, iazurile și bălțile au fost umplute, s-au ridicat clădiri publice și administrative, școli, cazarmi și vile, s-au amenajat parcuri și promenade.

3.2. Brașov. Generalități.

Brașov, mai demult Brașău, este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Deține titlul de oraș-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 284 596 locuitori. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patronul orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforții Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.

În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.

Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ține aproape în fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, P!nk sau Christina Aguilera.

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.

Orașul Brașov- este caracterizat atât de cadrul natural cât și istoric, punând la dispoziție turiștilor cele mai bune situri păstrate din țară. Mișcarea turistică internă și internațională este de mare intensitate, îmbinându-se aici turismul de odihnă-agrement cu cel cultural istoric.

3.2.1. Relieful

Situat în partea de sud-est a Transilvaniei pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului Carpatic, la întâlnirea Carpaților Orientali cu Carpații Meridionali, județul Brașov prezintă un relief foarte variat. În cadrul județului se disting 3 zone:

Zona Brașov-formată din: un municipiu, 5 orașe, 21 comune, cu o suprafață de 2545 km2;

Zona Făgăraș-formată din: un municipiu, un oraș și 13 comune, cu o suprafață de 1687 km2;

Zona Rupea-formată din: un oraș și 13 comune, cu o suprafață de 1119 km2.

Județul Brașov însumează în total o suprafață de 5351 km2, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul țării. Brașovul se află la o altitudine de 625 m. Peisajul natural, de o frumusețe inegalabilă, sporește faima acestor locuri și contribuie în mare măsură la realizarea imaginii deosebite pe care o are această arie turistică.

3.2.2. Clima

Este temperat-continentală, cu diferențieri de temperatură în funcție de altitudine; mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Temperatura medie anuală este de 7,6°C, temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august. Temperatura minimă absolută a fost de 30°C în ianuarie.

3.2.3. Hidrografia

Teritoriul județului Brașov dispune de o rețea hidrografică cu debite ridicate în toate anotimpurile anului. Toate râurile ce izvorăsc de pe înălțimile muntoase ale acestui teritoriu sunt orientate către depresiuni și colectate de râul Olt.

3.3. Date demografice și structura etnică

Brașov, mai demult Brașău, între 1950 și 1960: Orașul Stalin (în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen, în germană Kronstadt, maghiară Brassó, în latină Brassovia/Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Braßov) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România.

Structura etnică a municipiului Brașov este următoarea:

Români: 208.757 (91,3%);

Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%);

Sași: 1.079 (0,5%);

Țigani: 916 (0,4%);

Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni): 1037 (0,7%).

3.4. Tipuri de turism practicate în județul Brașov. Modalități de creștere a eficienței economice a turismului montan din zona Brașov.

Județul Brașov asigură practicarea a numeroase forme de turism:

  turismul montan – favorizat de existența masivelor muntoase:

Regiunea muntoasă concentrează fondul turistic cel mai important al județului, prin varietatea obiectivelor dar și prin faptul că aici excursiile pot avea loc în tot timpul anului, spre deosebire de alte zone unde acestea capătă mai mult un caracter sezonier.

Munții Făgărașului atrag atenția prin relieful modelat pe roci dure, de origine metamorfică cu o gamă variată de șisturi cristaline. Sunt cei mai înalți și mai spectaculoși munți din România.

Munții Bucegi prezintă peisaje foarte atractive cu văi glaciare spectaculoase aici putându-se practica drumețiile, alpinismul și schiul de fond și alpin.

Munții Piatra Craiului sunt cei mai grandioși munți calcaroși din România. Se impun prin creasta lungă de 25 km și înaltă de peste 2000m. Aici se găsesc specii rare de floră și faună.

Munții Ciucaș prezintă forme de relief megalitice. Este zona cea mai puțin amenajată turistic, oferind oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului.

turismul cultural istoric – favorizat de existența a numeroase vestigii istorice;

turismul religios – practicat mai ales la Mănăstirea Sâmbata de Sus, unde au loc în timpul sărbătorilor importante, slujbe ce atrag un flux mare de credincioși;

turismul sportiv – reprezentat prin alpinism, schi fond, schi alpin, vânătoare și pescuit sportiv;

Brașovul dispune de o puternică și modernă bază materială. Mișcarea sportivă din județul Brașov dispune de 12 stadioane, 9 bazine de înot, 2 patinoare artificiale, 3 poligoane de tir, un bazin acoperit în municipiul Brașov, 6 popicării, 10 pârtii pentru schi, 35 de terenuri de tenis.

În zona Gării Brașov se află un complex cu sală de sport, bazin de înot și o bază cu 6 terenuri de tenis pe zgură. La poalele Tâmpei se află un complex sportiv compus dintr-un patinoar artificial, un bazin de înot de 25 m acoperit, o popicărie, o sală de gimnastică de întreținere, o saună, terenuri de jocuri sportive.

Cicloturismul – pe șoseaua asfaltată sau pe drumul îngust de țară, pe poteca ce se strecoară prin pădure sau pe serpentinele muntelui, turismul pe două roți renaște astăzi. Brașovul, care prin excelență este considerat ca fiind zonă de munte, oferă posibilitatea practicării cicloturismului pe trasee montane amenajate cum ar fi: drumul Familiar din Masivul Piatra Mare, drumul vechi al Poienii, Transfăgărășanul din Munții Făgăraș, numeroase drumuri pe măgurile Branului.

Cei mai curajoși care vor să se lanseze cu parapanta spre neantul zărilor sau a văilor adânci, vor fi inițiați sub îndrumarea unor instructori calificați. Zonele cele mai favorabile de lansare cu parapanta sunt de pe înălțimile Tâmpei și din Munții Postăvarul.

  turismul rural- practicat în special în zona satelor Bran-Moeciu și Poiana Mărului;

Bogăția cultural-istorică a zonelor reprezintă locul ideal de petrecere a unei vacanțe reușite. În ultimii ani s-a dovedit că turismul rural a devenit o afacere prosperă, impunându-se ca principala sursă de dezvoltare a acestor zone.

  ecoturismul- dezvotat cu precădere în zona Zărnești. Aici atinge stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului. Prezența pensiunilor agroturistice și a cabanelor face de asemenea ca în Zărnești să se impună un turism verde. Turiștii veniți în această zonă pot practica alpinismul, călăria, drumețiile, descoperind natura în adevarata ei splendoare.

3.5. Instituții de cultură

Cel mai important oraș al Transilvaniei în Evul Mediu, dominând viața economică în secolele XIV-XVI, Brașovul a reprezentat o adevărată placă turnantă a țărilor române, bucurându-se de importante privilegii comerciale acordate de domnitorii acestora. Poziția geografică privilegiată îl situa înaintea altor orașe importante din Transilvania vremii. Bresle puternice (aurarii, țesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii și cositorarii) au făcut ca Brașovul să nu rămână doar un punct al comerțului de tranzit, ci să devină și un înfloritor centru meșteșugăresc. Locuitorii au construit aici ziduri de cetate și bastioane, turnuri de supraveghere și de pază, depozite și piețe, ateliere și prăvălii, hanuri, biserici și spitale, toate dupa moda orașelor medievale europene. Din patrimoniul arhitectural medieval Brașovul păstrează și azi clădiri impresionante care au rezistat timpului: Biserica din cartierul Bartolomeu, una din cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Neagră, cea mai mare clădire în stil gotic din sud-estul Europei, bastioane și turnuri, precum și fortificațiile de pe laturile de sud și vest ale vechii cetăți. Piața veche, cu Casa Sfatului, este cea mai cunoscută efigie a Brașovului.

Nota medievală a arhitecturii se regăsește frecvent și în celelalte localități din județ. Expuși deselor atacuri străine, locuitorii au înălțat, în secolele XIV-XV, cetăți ale căror ruine domină și azi înălțimile de lângă Râșnov, Rupea sau Feldioara. Mai toate satele locuite odinioară de sași (populație germană colonizată în Transilvania în secolul al XII-lea), păstrează și azi biserici fortificate, lăcașuri de rugă și adăpost, refugii (pentru locuit, școală și meșteșuguri) și cămări în care comunitatea își păstra în siguranță proviziile. Cea mai mare cetate de acest fel se află la Prejmer, dar cele de la Viscri și Homorod sunt și ele foarte interesante.

Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic.

3.5.1. Obiective și monumente reprezentative din Brașov

Dintre obiectivele și monumentele reprezentative ale Brașovului, cele mai importante sunt:

Bastionul Țesătorilor- construcție unică de acest fel în țara noastră, construit în două etape 1425-1436 și 1570-1573;

Bastionul Fierarilor, atestat documentar la 1529;

Bastionul Postăvarilor, unul dintre cele mai importante puncte de apărare ale Cetății;

Turnul Alb și Turnul Negru, construite în 1494 având drept scop împiedicarea instalării inamicului pe Dealul Warte;

Turnul și poarta Ecaterinei, construite în 1559. Se numea și “Poarta valahilor” și până în secolul al XIX-lea era poarta principală dinspre Șchei, a cetății;

Poarta Șchei, un arc de triumf, înălțat la 1827, în stil brandenburghez;

Un alt punct strategic este Cetățuia, situat pe dealul din centrul orașului, care nu permitea atacatorilor să se apropie de zidurile Cetății Brașov.

Clădirea care domină centrul medieval este Biserica Neagră, considerată ca fiind cel mai reprezentativ monument al artei gotice din România. Biserica parohială a cetății a fost construită între anii 1383 și 1477, fiind considerată un simbol al goticului transilvănean prin excelență.

Piața Sfatului-istoria regiunii s-a scris în cea mai mare parte în această piață, unde tradiția zilelor de târg săptămânal este foarte veche;

În mijlocul pieței se ridică impunătoare Casa Sfatului-un edificiu construit în secolul al XV-lea, distrus de marele incendiu din 1689 și refăcut în secolul XVIII în stil baroc. Din 1950 adăpostește Muzeul de Istorie al jud.Brașov;

Brașovul avea și o hală comercială, cunoscută sub numele de Casa Negustorilor, o clădire în stilul Renașterii, construită în anii 1541-1547. Astăzi clădirea adăpostește restaurantul și crama Cerbul Carpatin, care încearcă să reconstituie atmosfera epocilor trecute.

Prima școală românească păstrează documentele de atestare a școlii doar din 1495, există însă indicii care dovedesc că școala funcționa cu mult mai înainte, încă din anul 1399. Cert este, însă, că prin 1760-1761 vechiul local al școlii a fost refăcut în stil baroc.

3.5.2. Muzee și case memoriale

Muzeul de Artă din Brașov, inaugurat în 1970, oferă vizitatorilor săi:colecția Nicolae Grigorescu, Artă decorativă românească și universală;

Muzeul Casa Mureșenilor, muzeu memorial al familiei lui Andrei Mureșianu;

Muzeul de istorie al județului Brașov, prezent în viața culturală a orașului prin organizarea de expoziții, sesiuni de comunicări științifice, expuneri pe teme de specialitate;

În incinta Bastionului Țesătorilor s-a deschis în 1950 muzeul Cetății Brașovului și fortificațiilor din Țara Bârsei.

Casele memoriale ale Brașovului vechi sunt obiective turistice frecvent vizitate de turiști: Casa compozitorului Paul Richter, casa în care a locuit Johannes Honterus, marele cărturar umanist de renume european, casa în care s-a născut poetul Ștefan Octavian Iosif, casa în care a locuit George Barițiu, întemeietorul presei românești din Transilvania.

În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”.

3.5.3. Evenimente culturale mondene

Dintre evenimentele culturale cele mai importante amintim: Festivalul național studențesc Gaudeamus; Festivalul Master Caurses, susținut de profesori ai Academiilor de muzică din străinătate și România; Festivalul internațional al muzicii de cameră; Concursul internațional dirijat Dinu Niculescu; Salonul național de iarnă al cărții; Festivalul internațional al Obiceiurilor de Iarnă De la colind la Stea, care are loc în luna decembrie; Festivalul Internațional de Teatru Contemporan; Salonul internațional de artă fotografică; Festivalul Cerbul de aur- prezentat într-un cadru medieval, festival prestigios de muzică ușoară.

De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez.

Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint).

Cinematografele s-au împuținat din perioada comunistă, în principal datorită apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Bulevard și mai nou înființatul cinematograf din Eliana Mall, Cityplex.

Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.

3.6. Turismul urban- cu pasul prin Brașov

Nucleul medieval al orașului-cetate reprezintă o concentrare de vestigii istorice. Imediat la poalele muntelui Tâmpa se conturează distinct nucleul medieval al orașului, înconjurat de o centură de fortificații. În incinta fortificată sunt îngrămădite, pe străzi înguste, case vechi de sute de ani, cu fațade policrome și curți întunecoase. În tradiționala piață medievală se află clădirea vechii Primării cu turnul ei înalt de 58 m care domină ansamblul vechiului burg.

Între Bastionul Țesătorilor, construcție unică de acest gen în țara noastră și Bastionul Fierarilor care adăpostește arhivele statului, pe latura vestică spre Șchei, se află Poarta Ecaterinei, o adevărată bijuterie arhitectonică (cu un turn încadrat de patru turnulețe și cu stema veche a orașului); lângă latura nordică, pe un deal se află două turnuri de pază (Turnul Alb și Turnul Negru). Centrul medieval însă este dominat de Biserica Neagră considerată cel mai grandios monument în stil gotic din țara noastră.

Dincolo de latura vestică, adăpostit între munți, se află vechiul cartier Șchei, continuatorul unei străvechi așezări românești. În trecut, Șcheiul a fost un factor cultural de importanță excepțională pentru poporul nostru.

Aici și-a desfășurat activitatea tipografică Diaconul Coresi, aici a fost introdusă pentru prima oară limba română în școală, aici s-a aflat unul din locurile în care s-a plămădit limba literară românească. Dintre monumentele care evocă acest trecut istoric se remarcă Biserica Sfântul Nicolae. Alături de ea se găsește clădirea Primei Școli Românești. Complexul muzeal din Șcheii Brașovului este un obiectiv turistic de cultură prioritar în orice itinerar pentru Brașov.

Revenind în burgul medieval ne întâlnim cu vechiul și impunătorul edificiu cunoscut sub numele de Casa Negustorilor în care, în ultimele decenii, s-a amenajat cu fantezie un complex de alimentație publică Cerbul Carpatin.

Dar cel mai vechi monument arhitectonic bisericesc al orașului se află spre periferia nord vestică, este vorba de Biserica Sfântul Bartolomeu construită în stil romanic târziu-gotic timpuriu în prima jumătate a secolului al XIII-lea.

În primele 11 luni ale anului 2012 Brașovul a avut 666.000 de turiști. Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului.

În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos. (foto autor)

Fig. 1: Vedere din Vârful Tâmpa (sursa: fotografie proprie autorului)

În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Brașovul. (Prejmer, Bunești, Codlea, Ghimbav, Rotbav, Meșendorf).

3.7. Turismul periurban- cu rucsacul la iarbă verde

Zona preorășenească a Brașovului oferă multiple posibilități pentru petrecerea plăcută a timpului liber la sfârșit de săptămână. De referință în acest sens sunt: Valea Timișului, Dâmbul Morii cu traseele de agrement spre Piatra Mare, cascada Tamina. În acest peisaj pitoresc, atractiv, reconfortant se înscrie și zona Bunloc cu cabana și telescaunul care deservește schiorii iarna, deltaplaniștii și parașutiștii vara și turiștii obișnuiți tot timpul anului. Nu departe se află Poiana Angelescu în pădurile monumentale de brad ale orașului Săcele.

Tâmpa, muntele la poalele căruia se desfășoară și Brașovul, permite o pitorească și spectaculoasă ascensiune cu telecabina, de pe platforma Restaurantului Panoramic, având ocazia să ne desfătăm privirea cu panorama Brașovului.

În echipament ușor de sport, drumețul echipat cu rucsac și cele trebuincioase părăsește zona gri a orașului, îndreptându-se spre zona verde a acestuia. Zona preorășenească este și locul unor serbări câmpenești tradiționale, care atrag zeci de mii de orășeni: la Pietrele lui Solomon, cu ocazia sărbătorii junilor Scheiului, la Noua și sub Tâmpa, cu ocazia Festivalului Berii, la Poiana Angelescu la Târgul Feciorilor.

3.8. Stema, steagul și brandul existent

În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin. Din 1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este „Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă „Deo vindici Patriæ”. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie BRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb.

Mai există și un steag neoficial, propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), pe Turnul Alb și la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.

De la brandul Dracula la un brand turistic al „Țării Bârsei”?

Vizibilitatea unui anumit produs turistic este transpusă cel mai bine sub forma conceptului de brand. Din altă perspectivă, acesta redă o anumită identitate verbală și vizuală, identitate recunoscută și valorificată ca atare. Unul dintre cele mai expuse branduri din țară, dacă nu chiar singurul-pe plan internațional, este brandul Dracula, punctul de pornire constituindu-l celebrul roman al lui Bram Stoker, neîntârziind să apară în urma acestuia o asociere neplanificată între castelul din Culoarul Bran și personajul fictiv Dracula. De aici nu a fost decât un pas înspre atragerea unui flux de turiști din toate colțurile lumii și crearea unui comerț stradal la porțile castelului cu diverse obiecte ce uzitează acest nume.

Apare firească întrebarea De ce nu un brand turistic al Țării Bârsei? Dacă involuntar regiunea beneficiază de o promovare turistică pe seama unui brand recunoscut internațional, dar fără baze reale, putem îndrăzni să propunem crearea unui brand al Țării Bârsei, un brand regional care ar avea o abilitate și alte rezultate decât brandul de țară. Acesta ar fi susținut prin:

Multitudinea obiectivelor turistice naturale și antropice;

Multiculturalismul regional;

O infrastructură de cazare diversificată și în continuă dezvoltare;

Mentalul populației;

Existența tuturor formelor de turism;

O valorificare locală a numelui “Țara Bârsei”, utilizat în domeniul serviciilor;

Existența brandului Dracula;

Vizibilitatea regiunii în mediul electronic.

Imaginea mentală pe care o au locuitorii poate fi ilustrată sub forma unor simboluri, pasul imediat următor fiind acela al stabilirii unei strategii de dezvoltare, o participare a actorilor locali și regionali în realizarea lui și alegerea publicului-țintă. Singura necunoscută rămâne profitabilitatea acestuia în medierea dintre potențial și valorizare poate fi făcută prin experiența unui brand implementat cu succes în regiune.

Brandul existent

Cu ocazia Târgului Internațional de Turism de la Berlin, județul Brașov, prin Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului va lansa noul brand turistic al județului Brașov.

Continuând tradiția de peste 100 de ani a industriei turistice locale, Brașovul și-a propus să își dezvolte prin noua sa strategie de brand o imagine solidă ca destinație turistică la nivel internațional. Noua imagine a Brașovului vine să promoveze atât diversitatea culturală cât și dinamica unui loc viu și modern. Aceste lucruri se regăsesc la nivelul logotipului prin cromatică și stilul grafic alese. Identitatea verbală turistică a județului – “BRAȘOV BE.LIVE IT” este concepută în engleză, pentru a fi adresată audienței internaționale, și transmite două concepte majore. În primul rând vizează o atitudine existențială prin folosirea verbului “a fi” (BE), completată de o dimensiune interactivă a sintagmei “a trăi” (LIVE IT). Sintagma “BE.LIVE IT” s-ar putea traduce prin “Fii și Trăiește Brașovul”. Secundar, jocul de cuvinte astfel creat (BE.LIVE IT), devine fonetic “Believe it”, care stabilește astfel promisiunea făcută turistului “Crede în Brașov”.

Noul brand turistic al Brașovului este dezvoltat și coordonat de către Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din Județul Brașov – APDT, în cooperare cu Consiliul Județean Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov și agenția de comunicare Firestarter. Conceptul de promovare se bazează pe un proces de cooperare cu experți internaționali în domeniul ecoturismului, al turismului cultural și consultări cu istorici, etnografi, specialiști în marketing și comunicare.

Prin rețeaua de Centre de Informare Turistică coordonată de această organizație și pe baza strânsei cooperări cu industria locală a turismului, APDT și-a propus să crească și să consolideze calitatea și cantitatea serviciilor și produselor turistice oferite.

Această inițiativă în domeniul promovării turistice vine să completeze proiectele de dezvoltare a infrastructurii turistice inițiate în județ: refacerea zidurilor vechii Cetăți a Brasovului, dezvoltarea domeniului schiabil în Râșnov, Predeal și Poiana Brașov, reabilitarea cetăților istorice Făgăraș, Râșnov și Rupea, dezvoltarea Rezervației de Zimbri de la Vama Buzăului, reintroducerea trenului de epocă cu ecartament îngust pe traseul: Brașov – Cristian – Râșnov – Zărnești, dezvoltarea bazei materiale de agrement din județ.

3.9. Mituri și Legende brașovene

PIETRELE LUI SOLOMON

Cheile râului Solomon din Scheii Brașovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul poartă numele aceluiași personaj. Solomon ar fi, dupa legendă, un rege maghiar care ar fi sărit cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau tătari) au căzut în prăpastie și astfel regele a scăpat de dușmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiția orală românească.

STATUETA ZIDARULUI

Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfățișând un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforții de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau și alte statui: o femeie, un leu și un războinic cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care și-a găsit sfârșitul în timpul lucrărilor de construcție a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai în vârstă care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornișa zidului și când tânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit și a căzut în gol. Probabil că tânărul și-a găsit sfârșitul chiar la baza contrafortului pe care astăzi se află statueta sa.

STRADA SFORII

Strada Sforii constituie cea mai îngustă uliță din Cetatea Brașovului. Considerată cea mai îngustă din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce datează din sec. al XIX-lea.

STATUIA LUI ARPAD

În anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloană având așezat pe capitel un personaj înfățișând un arcaș din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetățenilor Brașovului, această statuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajuns în Pannonia, Arpad a primit jurământul de credință al conducătorilor celor șapte triburi maghiare și a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la așezarea ungurilor în Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Între acestea se înscrie și statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor țări (Ungaria, Croația, Italia, Slovacia, România și Ucraina) proiectat și realizat de Gyorgy Zala și Albert Schikedanz. Statuia lui considerată ca fiind a lui Arpad îl reprezintă de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul și a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost distrusă. Capul acestei statui este păstrat în Casa Parohiei Reformate din Brașov.

CASA NEGUSTORILOR

Soția lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piața Casei Sfatului de astăzi o clădire dedicată comerțului, numită Casa Negustorilor sau Podul Batușilor. Batușii erau micii negustori care se ocupau de comerțul cu amănuntul. La parter erau amplasate mici ateliere și dughene în care meșterii și comercianții își prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiuni făcute de Apollonia Hirscher ca mulțumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se pare că micuța intrase în moarte clinică și și-ar fi revenit dupa funeralii în mormânt, fiind salvată de catre un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare este ilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colț cu strada Republicii.

3.10. Percepțiile unor persoane importante din Brașov asupra destinației

Istorie, cultură și tradiții în Transilvania

„Am copilărit în orașul vechi, pe strada Castelului. Nu cred că există un petec de pământ din această zonă pe care să nu-l fi bătut cu piciorul și de atunci mi-a rămas în suflet partea veche, istorică a Brașovului, cu măreția și parfumul epocii medievale. Cu ochii copilului și mai apoi ai adolescentului am văzut lipsa de grijă a autorităților comuniste pentru aceste valori ale zonei. Cel puțin două dintre turnurile cetății de sub Tâmpa s-au prăbușit în timp din cauza ignoranței mai-marilor din acele vremuri. După aproape 50 de ani, le-am reconstruit. Le-am redat istoriei orașului nostru. Ele sunt astăzi obiective importante, de neocolit pentru cei care ne vizitează. Centrul istoric al Brașovului își merită acum pe deplin numele. Bastionul Graft, Turnul Alb și Turnul Negru, Bastionul Cojocarilor, cel al Postăvarilor, turnurile Pulberăriei, Bastionul Țesătorilor, clădirea „Olimpia”, Liceul Sportiv și Poarta Ecaterinei, împreună cu zidurile care mărginesc aleea Tiberiu Brediceanu și zona Graft sunt printre cele mai importante edificii ce amintesc de timpurile vechi. Toate au fost consolidate, restaurate și reabilitate, astfel încât să poată fi admirate de brașoveni și turiști. Toate sunt simboluri care au dat strălucire Brașovului medieval și care, după zece ani de lucrări, au renăscut din ruine prin grija administrației județene.”

„A scrie despre tradițiile Brașovului în această eră a globalizării pare un lucru fără însemnătate la prima vedere. În lumea în care diferențele se șterg, în care comunicarea și suprimarea distanțelor acaparează pe zi ce trece tot mai mulți oameni, a mai vorbi de specific și de particularități locale este o provocare. Am trăit un sentiment reconfortant când am descoperit, cu decenii în urmă, că oamenii simțeau cum tradițiile se pierd și că se poate face prea puțin pentru păstrarea și conservarea lor. Este adevărat că România trăiește într-o permanentă tranziție, în care tot ce este vechi pare perimat și contestabil, însă faptul că și înaintașii noștri simțeau că nu mai au repere, că se pierd sub ochii lor vechile tradiții, ne consolează. Înseamnă că ceva tot s-a păstrat, măcar în cărți, mult mai rezistente la trecerea timpului, dacă nu în amintirile oamenilor. Fapt și mai îmbucurător, unele din vechile tradiții au rezistat în timp, chiar dacă semnificația lor a căpătat și alte contururi, iar aura religioasă a fost completată. Brașovul a avut norocul să aibă în trecutul său trei mari comunități etnice, de proporții variabile de-a lungul timpului, dar care prin 1888 erau aproape perfect egale ca număr de oameni. Din acea lume făceau parte: întemeietorii sași ai vechiului burg, din care au rămas în jur de o mie de oameni, astăzi, în Brașov, iar comunitatea maghiară, mai numeroasă chiar și câțiva ani după 1919, reprezintă astăzi aproximativ o zecime din numărul de locuitori ai orașului. Tradițiile celor trei etnii merită să fie cunoscute, iar prin această lucrare nu se dorește un inventar complet al acestora, ci mai degrabă o prezentare selectivă.”

„Brașovul, orașul coroanei, s-a remarcat încă de la întemeierea sa, în secolul al XIII-lea prin modul în care, mai multe etnii: români, maghiari și germani (sași), au reușit să conviețuiască în pace și întelegere, de-a lungul timpului. Altădată reprezentanții acestor naționalități ale locului, au construit deopotrivă, vechea cetate medievală, contribuind la dezvoltarea comunității noastre. Dacă înainte de 1918, populația orașului de la poalele Tâmpei avea o compoziție aproape egală, în ceea ce privește structura etnică, după cel de-al doilea război mondial, raportul s-a înclinat definitiv în favoarea românilor, care devin majoritari atât în oraș, cât și în Țara Bârsei. Tocmai de aceea, datoria morală dar și instituțională a brașovenilor de astăzi este să recunoască toate contribuțiile celor care, de-a lungul timpului, au lucrat la întărirea orașului, să le facă cunoscute și să le impună în conștiința publică.

Nu întâmplător, eforturile administrației publice județene brașovene s-au îndreptat, în ultimii ani, spre recuperarea valențelor multiculturale ale comunității locale și județene. Se detașează în primul rând investițiile majore în restaurarea și reintroducerea în circuitul turistic a monumentelor istorice legate de fortificațiile Cetății – zidurile de sub Tâmpa, zona Warthe, Turnul Negru și Turnul Alb, Bastionul Graft, sprijinirea eforturilor de recuperare a valorilor culturale din județ : Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Rupea, „Vâltoarea” de la Lisa , dar și eforturile de reactualizare a tradițiilor populare prin care au putut fi puse în valoare tradiții precum „Fărșangul” de la Apața, „Roata în Flăcări” de la Șinca Nouă, „Împușcatul Cocoșului” de la Apața, „Junii” din Șcheii Brașovului, Kronenfest-ul din zona Codlea, „Răvășitul oilor” de la Bran sau „Borița” de la Săcele.

Am speranța că, prin acțiunile noastre, am creat un adevărat model multicultural specific Brașovului și sunt convins că și pe viitor aceste realizări vor contribui la menținerea unui climat constructiv, ale cărui rezultate nu vor întârzia să apară.”

3.11. Comparație cu New York

Dacă brandul unei destinații este menit să aibă succes, trebuie să posede funcționalitate și valoare adăugată. Să luăm exemplul New York-ului. Care este funcționalitatea și valoarea adăugată a brandului New York?

Din punct de vedere istoric, New York a avut proprietăți funcționale originale cum ar fi: harbor, ferme în împrejurimi și locația lui. Apoi, ar fi scenele teatrelor, restaurantele, cultura, atracțiile, reputația și diversitatea care contrivuie la valoarea adăugată.

Din acest punct de început, brandul New York are valoare adăugată în comparație cu alte branduri pentru că este foarte diferit de ele. Oferă mult mai multe decât alte orașe, deoarece oameni cu personalități diverse, interese și gusturi pot aproba această preferință pentru New York pentru că aici există câte ceva pentru fiecare.

Care sunt sursele de valoare adăugată?

Experiența oamenilor în oraș:

Dacă oamenii au o experiență plăcută cu orașul o transmit mai departe. Pe de altă parte, dacă experiența este negativă, rezultatul este opus.

Percepția. Cum este percepută populația?

Când oamenii se gândesc la New York, asociația realizată în gândire este cea de oraș cosmopolit și bogat. New York oferă locuitorilor și vizitatorilor tot ce și-ar putea dori cineva de la un oraș: finanțe, comerț, industrie, colegii și universități, situri istorice și o ofertă imensă de oportunități culturale și economice.

Încrederea în oraș. Pentru ce este pregătit?

New York este cunoscut nu doar pentru vestigiile culturale ci și pentru domeniul financiar și Wall Street. Are o prezență puternică prin cele mai mari instituții financiare incluzând American Express, World Bank, Deutsche Bank, Royal Bank of Canada. Wall Street și The New York Stock Exchange sunt, poate cele mai importante elemente în lumea financiară de acolo și au fost mereu factori-cheie în economia și reputația New York-ului.

Înfățișarea. Cum arată orașul?

Un element important al brandului unui oraș este înfățișarea. Felul în care arată și caracteristicile fizice pe care le posedă orașul sunt extrem de importante. Orașele sunt definite după locație, funcții sau atracții culturale. Din acest punct de vedere, New York este faimos ca un mare centru bancar.

Integrare

Un oraș trebuie să fie integrat pentru a avea un brand bun. New York este cunoscut ca și locul apariției “melting pot” din S.U.A. Ceea ce au uitat multe branduri necunoscute să includă în elaborarea strategiilor de planificare este faptul că similitudinile și asemănările cu alte orașe sunt plictisitoare.

Planificarea urbană și dezvoltarea este uneori necesară și mereu arată bine pe hârtie, dar pentru ca oamenii să devină entuziasmați de a locui undeva, trebuie să existe diversitate. Orașele care fac lucrurile în mod diferit și acceptă stiluri de viață alternative sunt cele care excelează în cultură, artă, știință și tehnologie.

Tranziția de la industrie la servicii

Orașele au fost afectate de un declin al clasei muncitoare de câțiva ani. În secolul trecut, am evoluat de la o societate orientată pe industria globală la o societate orientată pe servicii și divertisment; preocupată mai mult de un anumit stil de viață și mediu înconjurător, decât pe industrie. Acest lucru a afectat economia, oamenii, școlile, copiii, felul în care se fac afacerile și cel mai mult, locul unde alegem să locuim.

“Creativitatea este fundamentală pentru a a fi om și este o resursă critică pentru oameni, comunitate și viața economică. Comunitățile creative sunt vibrante, locuri încărcate de umanitate, care ajută la dezvoltarea personală, care luminează prin realizări culturale și tehnologie, care creează locuri de muncă și bunăstare și acceptă o varietate de stiluri de viață și cultură.

Creativitatea reînvie în oricine, oriunde, astfel încât construirea unei comunități de idei înseamnă îndemnarea tuturor oamenilor în a folosi abilitatea de a se exprima și de a folosi geniul propriei creativități în dezvoltarea lor ca cetățeni responsabili.”

3.12. Concluzii

Ce lecții am învățat?

Să ne axăm pe calități și defecte;

Să obținem fapte concentrate;

Să obținem studii calitative despre oraș;

Să creăm o strategie intensă pentru a descoperi care sunt cele mai bune decizii de acțiune pentru brandul orașului;

Să identificăm partea publică a comunicării pentru oraș.

Branduri de succes: puncte tari

Orașele de succes au o istorie interesantă, câteodată colorată chiar; unde schimbarea, progresul și diversitatea au fost îmbrățișate. Toate atributele pozitive ale orașului au fost puncte importante pentru oameni. O relație bună între autoritățile locale și rezidenții valorează mult și asigură succesul orașului. Orașele de succes au reușit să-și creeze propriul brand în așa fel încât rezidenții au crezut în ele și brandul a devenit de încredere și puternic.

Aceste orașe au avut funcționalitate și valoare adăugată la fel ca brandurile puternice. Calitățile originale pe care le posedă s-au bazat pe locația lor geografică în legatură cu industria, comerțul, forța de muncă și economia.

În aceste orașe se poate spune că există mai mult decât forță de muncă și se bazează mai mult pe atragerea oamenilor care vor spune: “acesta este un loc cu adevărat bun în care se poate trăi”.

În aceste orașe există cooperare între rezidenți și autoritățile locale și se inițează acțiuni cu scopuri comune care determină creșterea, dezvoltarea și succesul orașului. Ei au îmbrățișat toată istoria-ce au fost în trecut, ce sunt acum și ce vor deveni în final.

În timp ce își onorează trecutul, reușesc totuși să unească acest lucru cu țelurile viitoare pentru a veni în sprijinul globalizării.

Prin adaptarea și acceptarea diverselor culturi, oameni și idei, ei au evoluat într-o comunitate cu un brand puternic care supraviețuiește.

Aceste orașe posedă o identitate bine definită și un brand bine proiectat cu un portret consistent. Ele sunt distincte și nu există loc pentru interpretări. Nu există confuzie în legătură cu brandul și cu orașul, deoarece orașul posedă anumite caracteristici care nu sunt disponibile în altă parte. Are un mesaj clar, unul foarte specific despre tipul brandului și ce fel de valoare adăugată și atracții posedă orașul.

Fapte concentrate

Al doilea lucru pe care orașul îl poate face este să acumuleze cât mai multe fapte concentrate și cât mai multă informație. Această informație ar trebui să fie consolidată și implicată în cercetare bazată pe o perioadă de cel puțin 10 ani. Aceasta include:

Populație;

Industrie;

Taxe;

Atracții;

Investiții;

Turism;

Rezidenți;

Afaceri;

Percepția oamenilor asupra orașului;

Brandul orașului;

Trendul economic.

Orașele trebuie să obțină informații calitative despre locuitori, oamenii de afaceri și potențialii rezidenți pentru a atrage oameni să se mute și să investească în oraș. Orașul trebuie să aibă o strategie și o cooperare între rezidenți, comunitatea de afaceri și oficialitățile locale pentru a se afla într-o poziție proactivă, nu reactivă față de nevoile mereu schimbătoare ale populației.

Ce putem face?

Chiar și cea mai mare campanie de branding din lume tot are nevoie de un produs bun pentru a o susține, altfel brandul devine fals. Brandul trebuie să ofere ceva. În ciuda faptului că ne aflăm în era digitală a tehnologiei și a globalizării, oamenii și sfaturile transmise oral sunt încă cel mai bun vehicul care poate fi folosit pentru a promova orice brand.

Partea publică a comunicării

Partea publică a comunicării pentru un oraș poate fi promovată în multe feluri. Asta include atracțiile, oamenii, simbolurile, animalele, climatul, topografia, afacerile, industria și evenimentele lumii, în timp ce în unele cazuri poate include publicitatea, partea publică reprezintă mult mai mult decât o campanie de brand și dezvoltarea unui brand puternic este drumul spre succes.

În timp ce câteva dintre aceste imagini, precum simboluri sau porecle, nu par prea importante în relația cu partea publică a comunicării continuăm să vedem exemple în fiecare zi.

Să luăm exemplul lui Big Apple pentru New York, orașul golfului pentru San Francisco sau Orașul Luminii pentru Paris. Aceste porecle și simboluri vizuale creează o față a comunicării publice care oferă oamenilor o noțiune preconcepută despre aceste orașe.

Cel mai semnificativ aspect al comunicării publice cu referire la orice oraș este aceea că brandul oferă și este consistent și coeziv. Orașul trebuie să ofere lucrurile pe care le promite; altfel, la fel ca oricare alt brand este sortit eșecului.

Capitolul IV. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

4.1.Cercetarea realizată teorie+datele valorice

4.2. Analiza respondenților

4.3. Interpretarea efectivă a întrebărilor legate de brand

4.4. Analiza SWOT

Obiective generale:

Modernizarea/reabilitarea drumurilor naționale, județene și comunale;

Reabilitarea/înființarea sistemelor de canalizare și alimentare cu apă din întreg județul;

Realizarea infrastructurii și dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului;

Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic și realizarea amenajărilor corespunzătoare pentru punerea în valoare a acestora;

Identificarea și amenajarea corespunzătoare a unor locații în interiorul sau vecinătatea obiectivelor culturale, în care turiștii să poată servi o gustare sau o băutură răcoritoare, asfel încât vizita la un muzeu să fie atât o oportunitate de instruire, cât și de relaxare;

Îmbunătățirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice suplimentare;

Reabilitarea spațiilor de cazare la standarde europene;

Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilităților pentru întâlniri în cadrul structurilor hoteliere;

Crearea, modernizarea și diversificarea dotărilor de agrement;

Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parașutism, sporturi extreme, etc.), la periferia orașelor și a stațiunilor;

Crearea unor zone de atracții turistice – parcuri de distracție, parcuri de folclor/cultură;

Sprijinirea intrării în circuitul turistic internațional a stațiunilor turistice;

Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale și specifice;

Prezentarea unei oferte de activități externe: ce se poate vizita, vedea, cumpăra și atragerea turiștilor;

Crearea de centre de informare turistică în toate municipiile și orașele cu potențial turistic și ghișee de informare în zona atracțiilor turistice, care să ofere informații turistice, rezervări de cazare, vânzări de bilete la spectacole, hărți turistice și vânzări de publicații;

Dezvoltarea rețelelor de comunicare între centrele de informare din regiune și cele naționale și internaționale și integrarea standardizată a acestora prin intercomectare vizând direct dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de rezervări, crearea de rețele de rezervare on-line a serviciilor turistice;

Crearea unor circuite turistice la nivelul județului și/sau rute turistice tematice, care să permită vizitatorilor să cunoască atât atracțiile urbane și obiectivele de patrimoniu, cât și stilul de viață rural;

Introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea în valoare a tradițiilor locale, meșteșugurilor locale, arhitecturii tradiționale, a florei și faunei;

Organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, expoziții florale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional;

Editarea de publicații promoționale și materiale audio-video;

Întocmirea unor hărți GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor în formă detaliată, punct cu punct și în forma circuitelor;

Perfecționarea și actualizarea paginilor web dedicate turismului;

Extinderea SITE-urilor administrației locale cu un capitol despre turism;

Dezvoltarea unei baze de date complexe în domeniul turismului;

Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public și cel privat în vederea dezvoltării și promovării turismului în județul Brașov.

CAPITOLUL V. CONCLUZII

http://www.boredpanda.com/romania-travel/#post0 poza aia faina

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
-Pliant"Prima Scoala Romaneasca";

– "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;

-"Ghid prin Biserica Neagra din Brasov", Gernot Nussbaecher

– "Album monografic. Judetul Brasov",

BIBLIOGRAFIE

Acker, D., Managementul capitalului unui brand;

Albu, N., Turism și eficiență-turismul brașovean, p.15;

Albu, N., Turism și eficiență-Turismul brașovean, p.21;

Albu, N., Turism și eficiență- Turismul brașovean, p.35;

Albu, N., Turism și eficiență- Turismul brașovean, p.175;

Almaș, D., Popasuri la vetrele istoriei românești, p.63;

Baker, B., Destination Branding for small cities, 2007;

Ban, O., Variables of the Image of Tourist Destination

Băbuț, Băcilă, Drule, Moisescu, Bazele marketingului, 2013, p.77-78;

Catrina, C., Lupu, I., Brașov-monografie, p.173;

Catrina, C.; Lupu, I., Brașov-monografie, p.312;

Ghid bibliografic, Cărturari brașoveni, sec. XV – XX;

Epuran, Gh., Țara Bârsei, p.40;

Jenei, D., Zamfir, A., Hilohi, G., Nusbaecher, G., Brașov: scurtă istorie ilustrată a evoluției urbane;

Kotler, Ph., B2B Brand Management;

Kotler, Ph., Keller P., 2006, p.274;

Minciu ,R., Economia turismului, Editura Uranus, București, Ediția a II-a, 2001, 310 p.

Moisescu, Marketingul mărcii, 2012, p.11

Neacșu, N., Băltărețu, A., Drăghilă, M., Resurse și destinații turistice-interne și internaționale, p.41.

Nussbaecher, G., Din hronici și hrisoave;

Nussbacher, G., Din cronici și hrisoave, p.137;

Oltean, V., Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului;

Prutianu, Șt.; Anastasiei, B.; Jijie, T., Cercetare de marketing. Studiul pieței pur și simplu, Ed. Polirom, București, 2004

Pușcariu, S., Brașovul de altădată;

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, p.90;

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, p.143.

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, 2009, p.151.

What is a brand? A Chapter from Brands and Branding- An Economist Book

Vodă, C.; Predescu, N., Drumețind prin…drumeție, p.53.

http://bogdanchesa.do.am/publ/lt_lt_turismul_in_judetul_brasov/1-1-0-33

Despre brandul turistic şi brandul de ţară

http://www.brasovtourism.eu/page.php?pag=43&more=391

http://site.judbrasov.ro/

BIBLIOGRAFIE

Acker, D., Managementul capitalului unui brand;

Albu, N., Turism și eficiență-turismul brașovean, p.15;

Albu, N., Turism și eficiență-Turismul brașovean, p.21;

Albu, N., Turism și eficiență- Turismul brașovean, p.35;

Albu, N., Turism și eficiență- Turismul brașovean, p.175;

Almaș, D., Popasuri la vetrele istoriei românești, p.63;

Baker, B., Destination Branding for small cities, 2007;

Ban, O., Variables of the Image of Tourist Destination

Băbuț, Băcilă, Drule, Moisescu, Bazele marketingului, 2013, p.77-78;

Catrina, C., Lupu, I., Brașov-monografie, p.173;

Catrina, C.; Lupu, I., Brașov-monografie, p.312;

Ghid bibliografic, Cărturari brașoveni, sec. XV – XX;

Epuran, Gh., Țara Bârsei, p.40;

Jenei, D., Zamfir, A., Hilohi, G., Nusbaecher, G., Brașov: scurtă istorie ilustrată a evoluției urbane;

Kotler, Ph., B2B Brand Management;

Kotler, Ph., Keller P., 2006, p.274;

Minciu ,R., Economia turismului, Editura Uranus, București, Ediția a II-a, 2001, 310 p.

Moisescu, Marketingul mărcii, 2012, p.11

Neacșu, N., Băltărețu, A., Drăghilă, M., Resurse și destinații turistice-interne și internaționale, p.41.

Nussbaecher, G., Din hronici și hrisoave;

Nussbacher, G., Din cronici și hrisoave, p.137;

Oltean, V., Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului;

Prutianu, Șt.; Anastasiei, B.; Jijie, T., Cercetare de marketing. Studiul pieței pur și simplu, Ed. Polirom, București, 2004

Pușcariu, S., Brașovul de altădată;

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, p.90;

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, p.143.

Rotariu, I., Dezvoltarea destinației turistice, 2009, p.151.

What is a brand? A Chapter from Brands and Branding- An Economist Book

Vodă, C.; Predescu, N., Drumețind prin…drumeție, p.53.

http://bogdanchesa.do.am/publ/lt_lt_turismul_in_judetul_brasov/1-1-0-33

Despre brandul turistic şi brandul de ţară

http://www.brasovtourism.eu/page.php?pag=43&more=391

http://site.judbrasov.ro/