Analiza Activitatii Turistice din Romania Si Bulgaria

Introducere

Obiectivele Lucrării :

Am ales această temă deoarece mi se pare foarte interesant de analizat numărul de turiști care vizitează fiecare țară în parte și anume Bulgaria și România pentru că despre aceste 2 tări voi vorbi în lucrarea mea. Sunt două țări destul de diferite din toate punctele de vedere dar aș dori să văd și să vede-ți și dumneavoastră care din aceste doua țări stă mai bine la capitolul turism dar nu numai. Vom vedea cum se prezintă atât România cât și Bulgaria statistic vorbind la numărul de înnoptări, capacități de cazare etc.

Obiectivul meu principal pentru care am ales această tema pentru lucrarea mea de licență este să arăt prin date statistice clare și concrete care dintre aceste două țări este mai vizitată de către turiști dar totodată voi analiza și cât de bine stau la ramura de economie, activitate turistică, circulație turistică .

Nu pot spune de pe acum care țară este mai dezvoltată dar pe parcursul lucrării voi analiza cu atenție și la sfârșitul lucrării o să pot da un „verdict” final despre punctele forte si punctele slabe ale fiecărei țări în parte.

Mi-a fost ușor sa îmi aleg această temă deoarece Bulgaria este o țară pe care am vzitat-o este adevărat nu am vizitat toată Bulgaria dar am vizitat destul încât să îmi fac o parere despre această țară și să pot face o comparație între cele două.

Un alt obiectiv pe care doresc să îl ating este să deschid ochi oamenilor care se plâng că turismul în România nu este exploatat la cote maxime și că nu avem un turism durabil cauzat de tarife foarte mari în structurile de cazare, distrugerea spațiilor verzi, parcurilor naturale și naționale. Pentru a avea un turism durabil trebuie întâi să învățăm să protejăm mediul înconjurător.

Doresc ca prin această analiză comparativă să ating o coardă sensibilă și să îi fac pe oameni să înțeleagă că nu vom putea să avem un turism de elită și durabil cum ne dorim de mulți ani dacă nu învățăm să fim civilizați și să ne purtăm cum trebuie în primul rând unii cu alții și abia după ce v-om învăța să facem asta vom învăța să apreciem ce avem în țara noastră și să învățăm să modelăm turismul dupa dorințele noastre și necesități.

Structura Lucrării:

Capitolul I:

1.Prezentarea țărilor:

– 1.1 Geografică

– 1.2 Politică

– 1.3 Istorică

– 1.4 Economică

– 1.5 Obiective Turistice

Capitolul II:

2. Analiza României vs. Bulgariei

– 2.1 Analiza Activității turistice

– 2.2 Volumul activității economice

– 2.1 Analiza Capacității de cazare (oferta)

– 2.2 Analiza circulației turistice (cererea)

– Număr turiști

– Număr înnoptări

Capitolul III:

3. Activitatea turistică în Bulgaria vs. România

– 3.1 România – PIB (Produsul Intern Brut)

– Organizarea Activităților de Turism

– 3.2 Bulgaria – PIB (Produsul Intern Brut)

– Activitățile Turistice de realizat în Bulgaria.

Capitolul IV:

4. Strategii de dezvoltare – oportunități, strategii, planuri locale, propuneri de dezvoltare

– 4.1 Analiza SWOT

– 4.2 Strategia de dezvoltare

– 4.3 Planuri Locale

– 4.4 Propuneri de Dezvoltare

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Capitolul I – Prezentarea generală a țărilor

România

1.1.1 Prezentare Geografică.

Teritoriul actual al României mai este numit și spațiul carpato-danubiano-pontic, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, creat după forma cercului Carpaților Românești. Este mărginită la Sud de fluviul Dunărea și în partea de Est de către Marea Neagră.

Se află în Emisfera Nordică la intersecția paralelei de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25 o longitudine estică, iar în Europa se află în partea central Sud-Estică la distanțe aproximativ egale față de extremitațile continentului european.

Prin poziția sa geografică, în partea central Sud-Estică a continentului european și mai ales prin cele 3 componente definitorii ale cadrului natural (Carpații, Dunărea și Marea Neagră ), România beneficiază de premise favorabile dezvoltării activității turistice.

Relieful în special cel carpatic, prin diversitatea formelor sale și a peisajelor oferite, are o mare importanță în conturarea potențialului turistic natural, fiind în același timp un factor esential în procesul de amenajare a teritoriului. Atracțiile turistice ale spațiului montan sunt: domeniul schiabil ( aproape 1400 m altitudine, de la 800 la 2200 m altitudine diferind de la un masiv muntos la altul, extins în Munții Făgăraș, Bucegi, Parâng etc.), peisaje alpine (la peste 2000 m altitudine precum Retezat , Godeanu, Parâng, Făgăraș etc ).

Clima are o importanță deosebită pentru turism prin elementele sale cum ar fi temperatura , precipitațiile ,vânturile ,umiditatea atmosferică etc. De asemenea clima este responsabilă și de sezonalitatea turistică. Aceasta se pune în evidență mai ales în aria montană și pe litoralul Mării Negre.

Rețeaua hidrografică reprezintă unul dintre factorii determinanți ai turismului. România beneficiază de o bogată rețea de ape curgătoare, ce acoperă teritoriul ântregii țări.

1.1.2 Prezentare Politică.

Aparută pe harta politică europeană la 24 ianuarie 1859 sub forma Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei și consacrată, apoi ca entitate independentă sub numele ei istoric, România constituie în Răsăritul Europei, într-un răstimp de aproape șase decenii până la desăvârșirea unității ei statale, în 1918 un caz excepțional de modernizare politică reușită. Datorită voinței unei elite politice, România a aspirat să devină o „Belgie a Orientului”. Unicitatea experienței ei a constat în faptul că, după secole de dominație otomană și rusească sub formă autoritară și absolutistă, survenea o ruptură aproape bruscă sub raportul modului de guvernare chiar dupa 24 ianuarie 1859.

Cum se naște, deci, democrația românească în răstimpul 1869 și 1918? Este o întrebare cu atât mai imperioasă, cu cât, sub regimul comunist, s-a acreditat părerea existenței unui model politic bazat pe antagonismul de clasă. S-a crear conceptul de regim politic burghezo-moșier prin care s-ar fi impus o guvernare în folosul exclusiv al celor două clase, reprezentând pe plan politic de conservatori și liberali.

Îmi propun o analiză a modului de exercitare a puterii, într-un răstimp de circa șase decenii. În beneficiul specialiștilor și al marelui public, sunt intersată să aflu măsura în care cadrul constuțional corespundea gradului de evoluție și experiență politică al societății românești.

Cadrul constituțional intrat în funcțiune ca un mecanism de organizare și modernizare a țării a devenit rapid un obiect de controversă politică. Așezământul convențional era judecat, mai cu seamă, din perspectiva unor viitoare schimbări, el putând oferi o bază de reconstituire politică a României.

Hotărârea guvernului nr. 23/04.03.2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora:

– Rezervația biosferei Delta Dunării desemnată internațional de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”

– Parcul Național Domogled – Valea Cernei

– Parcul Național Retezat, desemnat internațional ca Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”

– Parcul Natural Porțile de Fier

– Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

– Parcul Natural Apuseni

– Parcul Național Munții Rodnei, desemnat internațional de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”

– Parcul Natural Bucegi

– Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș

– Parcul Național Ceahlău

– Parcul Național Călimani

– Parcul Național Cozia

– Parcul Național Piatra Craiului

– Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina

– Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

– Parcul Național Munții Măcinului

– Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar.

– Parcul Natural Vânători – Neamț

1.1.3 Prezentare Istorică.

Între anii 1197- 1207 are loc domnia lui Ioniță, numit de bizantini Kaloioanes (Caloian), cea mai reprezentativă figură a românilor din Peninsula Balcanică .

La data de 7 Octombrie 1207 are loc asasinarea lui Ioniță de către comandantul cuman Monaster în timp ce asedia Thessalonicul, aflat în stăpânirea latinilor. Aceasta a declanșat o răscoală a stăpînilor feudali locali împotriva familiei domnitoare.

Între anii 1345-1350 țara românească luptă împotriva tătarilor extinzîndu-și stăpînirea asupra răsăritului Munteniei și a regiunii din nordul gurilor Dunării.

În anul 1459 Vlad Țepeș refuză plata tributului către Poartă.

În primul mileniu, peste teritoriul României au trecut valuri de popoare migratoare: goții în secolul III-IV, hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X-XII și tătarii în secolul XIII. În secolul al XII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpați.

1.1.4 Prezentare Economică.

Stat în curs de dezvoltare , România dispune de variate resurse de subsol ( petrol, gaze naturale, cărbuni, minereu de fier, de cupru, zinc, plumb, uraniu, aur etc ) integrate tot mai eficient în procesul de edificare a unei economii moderne. În perioada 1944-1984 producția industrială a sporit de 100 de ori, această ramură participând cu 65,1% la formarea produsului social, cu 60,2 % la venitul național și antrenând 36,7% din populația ocupată.

În ultimele două decenii, economia României recunoaște o dezvoltare fără precedent. S-au pus în funcțiune 8,540 capacități principale de produse industriale și agrozootehnică ( peste 90% din fondurile fixe existente în economia națională 2,860 mld lei în 1985).

România dispune de resurse minerale precum : cărbune net (44,279,6 t. Din care 35,821,4 t . de lignit și cărbune brun ) , șisturi bituminoase ( 1,0 md. t. Rezerve ) , petrol ( 11,452,9 l. ) , gaz metan utilizabil , inclusiv gaze libere ( 33,3 md. m3 ) , minereu de fier ( 1,987,0 ) , plumb ( 27,0 ) , mangan ( 55,0 ) , bauxită ( 670,0 ) , cupru ( 33,0 ) , aur, argint, mercur, sulf, pirite geroase ( 930,0 ) , sare ( 4,596,0 ) , nisipuri silicioase și cuarțoase ( 1,400,0 )

Produde industriale : energie electrică ( 71,60 md. KWh din care 21,4 md. KWh în termocentrale pe bază de cărbune ) , fontă ( 8,190,0 ) , oșel ( 14,436,7 ) , laminate ( 10,329,4 ) , țevi de oțel ( 1,507,3 ) , cocs metalurgic ( 4,848,8 ) , cupru ( 39,4 ) , plumb ( 49,3 ) , zinc ( 45,20 ) , alumină ( 512,0 ) , aluminiu primar și aliaje de aluminiu ( 244,0 ) , cazane de abur industrial ( 387 buc. ) , generatoare electrice ( 606,000 KVA ) , mașini-unelte pentru așchierea metalelor ( 58,997 buc.) , instalații de foraj complete ( 174 buc. ) , utilaje de forjare-presare a metalelor ( 15,09 ) , mașini și utilaje tehnologice pentru industrie ( 602,3 ) , excavatoare ( 791 buc. ) , tractoare ( 86,703 buc. ) , pluguri pentru tractor ( 12,748 buc. ) , autoturisme de teren ( 13,301 buc. ) , autoturisme de oraș ( 107,208 buc. ) , locomotive diesel și electrice pentru linii magistrale ( 168 buc. ) , vagoane de marfă pentru linii magistrale ( 11,298 buc. ) , nave maritime pentru transportul marfurilor ( 287,000 tdw ) , nave și ambarcațiuni fluviale autopropulsate ( 20 buc. ) , poduri rulante electrice ( 1,828 buc. ) , aparate de radio ( 542,000 buc. ) , celuloză și semiceluloză ( 596,4 ) , hîrtie, cartoane și muscavale ( 798,0 din care : hîrtie 635,0, inclusiv 91,0 hîrtie de ziar ) , cherestea ( 4,59 mil. m3 ) , placaj ( 233,000 m3 ) , furnir ( 91,99 mil. m2 ), conserve de legume și fructe ( 490,9 ) , vin ( 10,038,300 hl ) , bere ( 9,928,000 hl ) , săpun ( 45,0 ) etc.

1.1.5 Prezentare Turistică.

Potențialul turistic antropic al României este foarte bogat și divers, reflectare a îndelungatei continuități istorice a oamenilor care au locuit pe acest teritoriu. Astfel sunt inventariate o serie de obiective cultural-istorice. Tehnico-economice și socio-demografice, extinse pe teritoriul întregii țări.

Patrimoniul cultural -Istoric are o importanță deosebită fiind alcătuit din mai multe categorii de obiective : – vestigii arheologice antice ( remarcabile sunt cetățile grecești de pe țărmul Mării Negre precum Histria, Tomis, Callatis cetățile și vestigiile daco-romane, între care cele din Munții Orăștiei au itrat în circuitul turistic ).

– Vestigii ale cetăților medievale ( cetățile întărite din Transilvania – Sibiu, Sighișoara, Brașov, Târgu Mureș, Mediaș etc , cetățile de scaun din Moldova – Suceava, Neamț, Bacău, Piatra Neamț, Iași etc –

– Monumente și ansambluri de arhitectură de factură religioasă ( bisericile de piatră specifice depresiunii Hațeg, bisericile medievale săsești fortificate din Transilvani, bisericile de lemn din Maramureș și mănăstirile cu frescă pictată din Nordul Moldovei, mănăstirile din Nordul Olteniei etc )

– Muzee, clasificate pe mai multe categorii cum ar fii muzee naționale ( Muzeul Național de Istorie al României din București, Muzeul Național de Artă din București )

– Monumente de artă plastică și comemorative ( statui, ansambluri statuare, arcuri de triumf, obeliscuri etc )

– Locuri istorice ( Câmpia Libertății de la Blaj, Câmpul lui Horea de la Țebea, Monumentul de la Mărășești etc. )

– Parcuri ( Parcul dendrologic de la Simeria, Parcul Herăstrău din București ) și grădini ( Grădina Copou de la Iași )

1.2 Bulgaria

1.2.1 Prezentare Geografică

Fondată în urmă cu peste 1000 de ani, Bulgaria este unul dintre cele mai vechi state ale Europei. Deși ocupă doar 2% din teritoriul bătrânului continent, această țară își surprinde de fiecare dată vizitatorii, prin cele 30.000 de monumente istorice, din care 7 sunt incluse în patrimonial mondial UNESCO, prin cele 36 de situri culturale, 160 de mănăstiri, 330 de muzee și galerii. De asemenea, litoralul bulgar al Mării Negre, cu o lungime de 380 km, este renumit prin plajele sale fine și late, nisipurile aurii, golfurile cu maluri abrupte și peșterile submarine. Munții ocupă 28% din teritoriul Bulgariei, în sud-vestul țării aflându-se trei stațiuni de iarnă faimoase în întreaga lume. Alte forme de turism aflate într-o continuă dezvoltare sunt cel rural, ecologic și balnear.

Se situează în Sud-Estul părții central a Europei, în peninsula Balcanică. Are o suprafață de 110,994 km 2 . Ca și populație în anul 1880 era de 2,007,919 locuitori, în anul 1900 populația era de 3,744,283 locuitori, în anul 1920 populația era de 4,846,971 locuitori , în anul 1984 populația era de 9,182,000 locuitori. Însă după un recensământ realizat în anul 2011 populația Bulgariei a scăzut dramatic ajungând la un numar de 7,351,234 de locuitori, acest lucru arătându-ne că mortalitatea a fost mult mai ridicată în comparație cu natalitatea.

Ca și unități de relief avem Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Sud-Vestul muntos al Munților Balcani are două masive muntoase Rila și Pirin ce mărginesc Munșii Rodopi către Est, munși mai mici dar mai întinși.

Bulgaria are o climă dinamică, rezultată din poziționarea sa la întâlnirea maselor de aer mediteranean și continental, cu concursul efectului de barieră a munților . Are la Nord medii de temperatură cu 1o C mai mici și cele de precipitații cu 200 mm mai ridicate decât regiunile de la Sud de Balcani

1.2.2 Prezentare Politică

Comform istoriografiei Bulgariei, doar 3 principale grupuri vechi au populat Bulgaria actuală și anume – Tracii ( care comform acestei istoriografii nu au fost decât slab și marginal elenizați și romanizați, în ciuda relatărilor cronicarilor )

– Slavii sudici și

– Proto-bulgarii

Primul Stat Bulgar a luat naștere în urma unui tratat de pace semnat cu Bizanțul în 681 și stabilirea unei capitale permanente la Pliska, pe malul sudic al Dunării, marcând astfel Începutul primului Imperiu Bulgar.

Al Doilea Imperiu Bulgar – După moartea lui Vasile al II-lea politica internă bizantină s-a schimbat, creșterea dărilor și taxelor provocând răscoalele bulgare împotriva Imperiului Bizantin ( 1040-1041 ). În 1185, nobilii au organizat o a doua mare răscoală care a avut ca rezultat înființarea celui de al Doilea Imperiu Bulgar, fondat de Ioan și Petru Asan, cu capitala la Tărnova.

De-a lungul celor aproape cinci secole de dominație otomana, Bulgarii au încercat sa-și reînființeze statul organizând mai multe răscoale, cele mai cunoscute fiind Prima Răscoală în anul 1958 și A Doua Răscoală în anul 1686 ( ambele având loc la Tărnova) și nu în ultimul rând Răscoala lui Kărpoș din anul 1689.

1.2.3 Prezentare Istorică

Locuită din mileniul II î.d.H de triburi trace , teritoriul Bulgariei este transformat în secolul I d.H, în provincia romană, iar în secolele IV-VI în provincie bizantină. Triburile străbulgare, conduse de Asparuh, pătrund în Nordul Peninsulei Balcanice, creînd un stat care sub Boris I adoptă creștinismul. Renaștarea bulgară din secolul XVIII-XIX creează premisele emancipării de sub dominația otomană.

Imperiul Româno-Bulgar a durat din anul 1185 până în anul 1396 când este cucerit de imperiul otoman după ce în ultima perioadă se destrămase în mai multe formațiuni care au fost cucerite pe rând de turci. După anul 1396 turcii reușesc să integreze întregul teritoriul de astăzi a Bulgariei, care devine provincie turcească, pașalâc cum îl numesc cuceritorii. Independența și-o capătă doar în anul 1878 datorită intervenției armate rusești și române, cît și a voluntarilor români tribalieni aliați cu românii.

1.2.4 Prezentare Economică

Stat cu economie industrial-agrară dezvoltată, Bulgaria dispune de variate resurse de subsol, îndeosebi de metale neferoase și cărbuni inferiori. Industria care a făcut pași uriași în ultimele decenii antrenează 32,3% din populația activă, participă cu 57% la venitul național și produce printre altele : oțel, metale neferoase, electronică și electrotehnică, nave din care 80% se exportă, grășăminte chimice, materiale plastice , o gamă variată de produse alimentare.

Bulgaria este un important producător de mijloace de calcul și ocupă locul I pe glob la producția / locuitor la electronice și motocare, sodă calcinată, țigări și ulei de trandafir. De asemenea, Bulgaria se situează în primele 10 țări din lume la producția / locuitor la lignit, cărbune brun, fire de bumbac, lînă, fire și fibre artificiale și sintetice, îngrășăminte azotoase, acid sulfuric și vin

Ca și resurse minerale Bulgaria dispune de : huilă, lignit, antracit, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, mangan, cupru, plumb, zinc, molibden, argint, sare, azbest.

Produse industriale : energie electrică ( 44,6 md. KWh ) , fontă ( 1,584 t. ) , oțel ( 2,868 t. ) , cocs ( 1,270 t. ) , cupru brut ( 70 t. ) , cupru rafinat ( 65 t. ) , plumb ( 116 t. ) , zinc ( 90 t. ) , mașini – unelte ( 15,123 buc. din care strunguri 6,310 buc. ) , minicalculatoare ( 6,000 buc. ) , ascensoare ( 2,854 buc. ) , tractoare ( 5,880 buc. ) , combine agricole ( 39,666 buc. ) , autobuze ( 2,507 buc. ) , biciclete ( 103,841 buc. ) , electrocare ( 42,281 buc. ) , motocare ( 29,431 buc. ) , aparate de telefon ( 1,195,290 buc ) , aparate de radio ( 42,160 buc. ) , televizoare ( 126,803 buc. din care 37,676 buc. televizoare color ) , magnetofoane ( 9,365 buc. ) , frigidere de uz casnic ( 133,162 buc. ) , mașini de spălat de uz casnic ( 130,060 buc. ) , benzină ( 1,800 l. ) , uleiuri ușoare ( 3,400 l. ) , uleiuri grele ( 5,900 l. ) , acid sulfuric ( 908,4 l. ) , amoniac ( 1,123,5 l. ), sodă caustică ( 170,4 ) , sodă calcinată ( 1,270,9 ) , îngrășăminte azotoase ( 1,562,8 din care 831,8 azotat de amoniu ) , îngrășăminte fosfatice ( 503,26 ) , pesticide ( 20,66 ) , materiale plastice și rășini sintetice ( 397,8 ) , anvelope, celuloză , hîrtie, cartoane și muscava, cherestea, mobilă, ciment, fire de bumbac, țesuturi de bumbac, lînă, fire sintetice, covoare, tricotaje, țigarete, ulei de trandafir, brînzeturi, vin, bere, ulei comestibil.

1.2.5 Prezentare Turistica

Vestea că Bulgarii sunt primitori și au ce le oferi turiștilor a ajuns până în America. Apa din cele 22 de izvoare este folosită ca tratament pentru diverse boli. De aceea, SPA-urile și hotelurile care oferă programe de menținere a sănătații s-au înmulțit în ultimii ani în întreaga zonă.

Balneologia este știința ce se ocupă cu apele minerale, tratamente acvatice, tratamente cu băi de nămol, tratamente de mare, tratamente climatologice etc. Tradițiile balneoterapiei în Bulgaria se păstrează încă din cea mai veche perioadă a timpului . În perioada tracică în apropiere de izvoarele minerale fierbinți au apărut saturi înfloritoare și au fost construite nimfeume pentru apă lecuitoare.

Capitolul II – Analiza Activității Turistice

România

2.1 Analiza Activității Turistice

2.2 Volumul Activității Economice

2.3 Analiza Capacității de cazare ( ofertă )

2.4 Analiza circulației turistice ( cererea ) – număr de turiști , număr de înnoptări

2.1 Analiza activității turistice

2.1.1 Activitate turistică organizată de agențiile de turism :

2.1.1.1 Activitate de incoming (1) ( Număr total turiști)

Tabel 2.1.1.1 (Agenții tour operatoare)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus datele numarului de turiști ca vin în țara noastră prin agenții tour operatoare din punct de vedere a acticității de incoming. Am analizat aceste date pe un număr de 3 ani respectiv 2011, 2012 și 2013 și vom vedea în analiza graficului rezultatul.

(1)Pentru turiștii străini care vin în România

Grafic 2.1.1.1 (Agenții tour operatoare)

După cum putem vedea și în același timp reiese din acest grafic, anul 2012 a avut cel mai mare număr de turiști, urmat de anul 2011 ca și număr de turiști . Între acești 2 ani există o diferență destul de mică mai exact o diferență de 4,359. Anul 2013 deși ar trebui să aibă un număr mult mai mare de turiști comparativ cu ceilalți 2 ani ținând cont ca turismul se dezvoltă destul de rapid iată că nu este așa. Este cel mai sărac an din punct de vedere al numărului de turiști (doar 118,712 turiști ).

Tabel 2.1.1.1 (Agenții cu activitate de vânzare)

Tabel 2.1.1.1*

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus datele reprezentând numărul de turiști ce sosesc la noi în țară prin agenții cu activitate de vânzare pe un interval la fel de 3 ani și anume 2011, 2012 și 2013, iar rezultatul final îl vom vedea după ce analizăm graficul.

Grafic 2.1.1.1 (Agenții cu activitate de vânzare)

La fel ca și în graficul anterior (2.1.1) observăm că anul 2012 a avut cel mai mare număr de turiști urmat bineînțeles de anul 2011, anul 2013 fiind pe ultimul loc din punct de vedere a numarului de turiști cum de altfel s-a întamplat si în graficul anterior (2.1.1).

2.1.1.2 Activitatea de Outgoing(2) (Număr total de turiști)

Tabel 2.1.1.2 ( Agenții tour operatoare)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În cadrul acestui tabel am introdus date ale numărului de turiști ce pleacă de la noi din țară spre alte țări prin agenții tour operatoare pe o perioadă de 3 ani 2011, 2012 și 2013.

(2)Pentru turiștii români care pleacă în străinătate

Grafic 2.1.1.2 (Agenții tour operatoare)

Din acest grafic rezultă faptul că anul 2012 are cel mai mare număr de turiști cu un număr exorbitant de 1,055,919 de turiști. Următorul an este 2011, iar anul 2013 ramâne cum de multe ori până acum pe ultimul loc cu un număr de 466,683 turiști.

Tabel 2.1.1.2(Agenții cu activitate de vânzare)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus datele corespunzătoare unei agenții de turism cu activitate de vînzare pe o perioadă de 3 ani respectiv 2011, 2012 și 2013

Grafic 2.1.1.2 (Agenții cu activitate de vânzare)

Din analiza acestui grafic a rezultatul faptul că nu există diferențe semnificative între cei 3 ani pe care i-am analizat. Între anul 2011 și anul 2012 este o diferență de 90,912 turiști și între anul 2012 și anul 2013 există o diferență de 49,710 turiști. Anul cu cel mai mare număr de turiști este 2012 urmat de anul 2013 și 2011 cu cel mai mic procent de turiști.

2.2 Analiza volumului activității economice

2.2.1 Rata șomajului

Tabel 2.2.1 (Rata șomajului)

Surse – http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2010.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2011r.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2012r.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2013r.pdf

În acest tabel am adăugat datele numerice aferente ratei de șomaj pe o periadă de 4 ani de zile respectiv 2010, 2011, 2012 și 2013, iar rezultatul îl vom afla după analiza graficului

Grafic 2.2.1 ( Rata șomajului )

Graficul ne arată că nu există o modificare majoră între ani cel mai mare procentaj regasindu-se în anul 2011 cu un procentaj de 7,4 %, cel mai mic procentaj aflându-se în anul 2012 adică 7%.

2.2.2 Rata de ocupare

Tabel 2.2.2 (rata de ocupare)

Surse – http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2010.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2011r.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2012r.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2013r.pdf

În acest tabel am introdus datele numerice aferente ratei de ocupare pe o perioadă de 4 ani de zile respectiv 2010, 2011, 2012 și 2013 și vom afla cum stă România din punctul ăsta de vedere după analiza graficului.

Grafic 2.2.2 ( Rata de ocupare )

Analiza graficului ne indică faptul că anul 2013 are cel mai procentaj al ratei de ocupare asta însemnând 59,7% urmat de anul 2011 cu 58,5%.

2.3 Analiza capacității de cazare

2.3.1 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică:

Tabel 2.3.1 (structuri de primire turistică număr total turiști)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date din cadrul structurilor de cazare privind numărul total de turiști pe o perioada de 4 ani respectiv 2010, 2011, 2012 și 2013

Grafic 2.3.1 (structurile de primire turistică)

În urma analiza graficului de mai sus anul 2013 are cel mai mare număr de turiști cazați în structurile de primire turistică 6.009 turiști. Următorii 3 ani nu gasim o diferență uriașă între numărul turiștilor: avem în anul 2012 5.821 turiști, în anul 2011 5,003 turiști, iar în anul 2010 5.222 turiști.

Tabel 2.3.1.1 (Hoteluri)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date ale numărului de turiști ce se cazează pe an în hoteluri pe un număr de 4 ani și anume 2010, 2011, 2012 și anul 2013.

Grafic 2.3.1.1 (Hoteluri)

Ca și număr de turiști cazați în hoteluri, anul 2012 deține cel mai mare număr 1.606 turiști, ceea ce ne demonstrează că până în anul 2012 hotelurie s-au dezvoltat din punct de vedere turistic însă din anul 2012 până în anul 2013 numărul turiștilor din aceste structuri de cazare a scăzut nu foarte dramatic dar nici de trecut cu vederea ( de la 1.606 turiști în 2012 până la 1.445 turiști în 2013 ).

2.3.2 Capacitate de cazare

Tabel 2.3.2 (Capacitate de cazare existență)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date ale capacităților de cazare pe un număr de 4 ani (2010, 2011, 2012 și 2013). Cum stăm din acest punct de vedere voi vedea după analiza graficului.

Grafic 2.3.2.2 (capacitate de cazare existente locuri)

Îngrijorator dar din păcate adevărat, anul 2010 a înregistrat cel mai mare număr de turiști pe care îi găsim în structurile de cazare și anume 311.698. După acest an turismul din structurile de cazare a suferit o cădere a numărului de turiști și după a existat o nouă ridicare.

Tabel 2.3.2.2 (hoteluri și moteluri)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date privind numărul de locuri existente ce există în hoteluri și moteluri pe un număr de 4 ani (2010, 2011, 2012 și 2013) rezultatul îl vom afla din grafic.

Grafic 2.3.2.2 ( Hoteluri și Moteluri existență locuri)

Anul 2013 este pe primul loc ca și număr de turiști cu un număr de 191.823 de turiști urmat indeaproape de anul 2010 cu 191.647 de turiști. Diferența este aproape insesizabilă o diferență de 176 de turiști.

Tabel 2.3.2.*(În funcțiune mii de locuri-zile)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date numerice existente pentru structurile de cazare în funcțiune pe o perioadă de 4 ani (2010, 2011, 2012 și anul 2013) rezultatul v-a fi comentat dupa analiza graficului.

Grafic 2.3.2.* ( Structuri de cazare în funcțiune mii de locuri-zile)

Anul 2013 numărul de turiști este cel mai mare 77.028 turiști. Și ca să o luăm într-o ordine descrescătoare a numărului de turiști avem în felul următor: anul 2012 cu 74.136 turiști, anul 2011 cu un număr de 68.417 de turiști și nu în ultimul rând anul 2010 cu 63.808 de turiști.

Tabel 2.3.2.**(Hoteluri și Moteluri)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest grafic am introdus datele existente din hoteluri și moteluri pe o periadă de 4 ani și anume 2010, 2011, 2012 și anul 2013, rezultatul îl vom afla după analiza graficului.

Grafic 2.3.2.** (Hoteluri și Moteluri-structuri de cazare în funcțiune mii de locuri-zile)

Ca și în cazul anterior anul 2013 are cel mai mare număr de turiști 50.644. Pentru a urma tiparul analizei graficului anterior vom face o numaratoare inversă a anilor analizați în acest grafic: anul 2012 cu 49.838 turiști , anul 2011 cu 47.582 turiști și anul 2010 cu 44.522 turiști.

2.3.3 Structurile de primire turistică pe categorii de comfort (5*, 4*, 3*, 2*, 1*, Neclasificate)

Tabel 2.3.3 (Structuri de primire)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus date numerice privind structurile de primire din punct de vedere al turiștilor pe un număr de 3 ani respectiv 2011, 2012 și 2013, rezultatul final rămâne de comentat după analiza graficului.

Grafic 2.3.3 (Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare)

Anul 2013 este anul „dominator” dacă putem spune așa cu un număr de 6.009 turiști urmat de anul 2012 cu 5.821 turiști și anul 2011 cu 5.003 turiști.

Tabel 2.3.3* ( structuri de primire pe 2011)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

În acest tabel am introdus datele numerice privind structurile de cazare turistică pe categorii de comfort pe anul 2011 în felul următor (5*, 4*, 3*, 2*, 1* și nu în cele din urmă Neclasificate). Vom vedea prognoza după analiza graficului.

Grafic 2.3.3* (Anul 2011 structuri de primire turistică)

Veniturile turiștilor ne arată că majoritatea oamenilor nu iși permiteau în anul 2011 să stea la hoteluri de 4* și 5*. Marea majoritate iși permiteau în anul 2011 să stea la hoteluri de 3* într-un număr de 2.101 turiști.

Tabel 2.3.3** ( anul 2012)

Sursă – http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf

Tabelul acesta a fost folosit strict pentru date ale anului 2012 din structurile de cazare pe categorii de comfort pentru 5, 4, 3, 2, 1 și neclasificate (categorii de comfort). Rezultatul după analiza graficului îl vom analiza la sfârșit.

Grafic 2.1.3** (Anul 2012 structuri de primire de turistică pe categorii de comfort)

La fel ca în anul 2011 turiștii iși permit și doresc să stea în structuri de cazare de 2* respectiv 3* avand un număr de 1.899 și 2.603 turiști. Foarte puțini turiști își pot permite să stea la 4* și la 5* cu un număr de 572 și 115 turiști. ,

Tabel 2.1.3*** (anul 2013)

În tabelul acesta am introdus datele structurilor de primire pe categorii de comfort din anul 2013 și anume – 5*, 4*, 3*, 2*, 1* și Neclasificate.

Grafic 2.1.3*** (anul 2013 structuri de primire turistică pe grade de comfort)

După cum deja ne-am obișnuit structurile de cazare de 2* și 3* sunt cele mai căutate și ocupate de turiști cu un număr de 2.800 și 1.853 de turiști. În structurile de 4* și 5* există un număr de 631 și 120 de turiști.

B. 2.2 Analiza circulației turistice – număr înnoptări și turiști

2.2.1 Înnoptări în structurile de primire turistică

Tabel 2.2.1 (total înnoptări)

În acest tabel am introdus date ale numărului total de înnoptări în structurile de primire turistică pe un număr de 4 ani respectiv 2010, 2011, 2012 și 2013.

Grafic 2.2.1 (TOTAL Înnoptari)

Dacă facem o retrospectivă a acestui grafic observăm că anul 2013 este fruntaș cu un număr de 193,626 înnoptări. Următorul an este 2012 cu 191,661 innoptări. 2011 cu 179,794 innoptări și 2010 cu 160,510 innoptări. După o analiză mai atent realizată se observă că cel mai profitabil an este 2013, iar cel mai puțin profitabil sau codaș este 2010 prin urmare avem o ordine descrescătoare de la cel mai recent an la cel mai vechi an analizat.

Tabel 2.2.1* (Hoteluri și Moteluri)

În acest tabel am introdus date din hoteluri și moteluri din punct de vedere al numărului de turiști pe o perioadă de 4 ani – 2010, 2011, 2012 și anul 2013.

Grafic 2.2.1*(Hoteluri și Moteluri)

Anul 2012 este de data aceasta pe primul loc cu un număr de 15,554 innoptări în hoteluri și moteluri. Anul 2013 este aproape lipit ca și număr de innoptări de anul 2012 în sensul că există o diferență de 16 innoptări anul 2012 având 15,554 innoptări. Anul 2013 are 15,538 înnoptări.

Bulgaria

2.1 Analiza Activității turistice

2.1.1 Tipuri de Turism

Tabel 2.1.1 (total turiști)

În acest tabel am introdus date ale numărului total de turiști pe un număr de 4 ani ( 2009, 2010, 2011 și respectiv 2012). Rezultatul final îl voi comenta după ce voi analiza graficul.

Grafic 2.1.1 (Total Turiști )

După ce am analizat România din toate punctele de vedere acum a venit rândul Bulgariei să fie analizată în graficele ce urmează a fi analizate. În anul 2012 găsim cel mai bogat număr de turiști 8,866,552 turiști. Acest lucru ne demonstrează că pe parcursul acestor 4 ani turismul Bulgariei s-a dezvoltat in direcția dorită. Cel mai mic număr de turiști găsim în anul 2009, un număr de 7,872,805 turiști.

Tabel 2.1.1*(turism)

În acest tabel am introdus date ale turismului din Bulgaria pe un număr de 4 ani și anume 2009, 2010, 2011 și 2012.

Grafic 2.1.1* (Turism)

Dacă vorbim strict de turism și de numărul de turiști din acest domeniu găsim pe primul loc la fel ca și anterior anul 2012 cu 6,540,539 de turiști. Dacă este să o luăm într-o ordine descrescătoare a numărului de turiști vom găsi ordinea următoare – anul 2012 cu 6,540,539 turiști, anul 2011 cu 6,328,023 turiști, anul 2010 cu 6,047,013 turiști și anul 2009 cu 5,838,873 turiști.

Tabel 2.1.1** (tim p liber și recreație)

În acest tabel am introdus date ale turismului liber și de recreație pe un număr de 4 ani respectiv 2009, 2010, 2011 și 2012.

Grafic 2.1.1** (Tipuri de turism – Timp liber și recreație)

Se pare că avem grafice trase la indigo în sensul că anul 2012 rămâne pe primul loc la numărul de turiști cum ne-am obișnuit deja până acum (4,622,710). La fel anul 2009 are numărul cel mai mic de turiști (3,809,561).

Tabel 2.1.1***(Business)

În acest tabel am introdus date ale turismului de business pe o perioadă de 4 ani respectiv 2009, 2010, 2011 și anul 2012. După analiza graficului voi vedea cum stă Bulgaria din acest punct de vedere.

Grafic 2.1.1*** (Tipuri de Turism – Business)

Situația prezentată de acest grafic arată că de data aceasta anul 2009 este cel mai numeros din punct de vedere al numărului de turiști, cu un număr de 1,075,300. Anul 2012 are un număr de 1,040,488 turiști. Anii 2011 și 2010 au un număr destul de mic dar nu neapărat îngrijorător. Anul 2011 are 971,735 de turiști, iar anul 2010 are 933,501 turiști.

Tabel 2.1.1****(Tipuri de turism – Alte tipuri)

În acest tabel am introdus date ale altor tipuri de turim ( pelerinaje, turism cultural etc) pe un număr de 4 ani și anume 2009, 2010, 2011 și anul 2012,

Grafic 2.1.1**** ( Alte tipuri de turism )

Se vede clar că anul 2010 are cel mai mare număr de turițti care practică alte tipuri de turism și anume 742,402. După acest an urmează anul 2011 cu 727,732.

2.2 Volumul Activității Economice

Tabel 2.2.1(Contribuție la PIB)

În acest tabel am introdus date ale Contribuției la PIB pe un număr de 4 ani respectiv 2010, 2011, 2012 și nu în ultimul rând anul 2013.

Tabel 2.2.1

Anul 2013 are cea mai mare contribuție la PIB (2,998,900), iar anul cu cea mai mică contribuție la PIB este 2010 cu 2,721,700.

Tabel2.2.1* (investiții la capital)

În acest tabel am introdus date privind investițiile la capital pe un număr de 4 ani – 2010, 2011, 2012 și 2013.

Grafic 2.2.1* (Investiție la Capital)

În ramura investițiilor la capital gasim anul 2012 ca fiind anul cu cea mai mare investiție adică 1,083,100. Anul 2010 are cea mai mică investiție la capital cu un aport de 963,700.

Tabel 2.2.1** (Contribuția totală la PIB)

În acest tabel am introdus date ale contribuției totale la PIB pe o perioadă de 4 ani și anume 2010, 2011, 2012 și anul 2013.

Grafic 2.2.1** ( Contribuția Totală la PIB )

În acest grafic găsim o situație destul de îngrijorătoare în sensul că anul 2010 are un aport total incredibil la PIB cu un număr de 9,937,600. Între acest an și restul gasim o diferență putem spune chiar colosală – anul 2013 cu 106,710, diferența fiind de 9,677,240, anul 2012 cu 102,390, diferența fiind de 9,245,240 și ultimul an dar nu și cel din urmă avem anul 2011 cu 104,010,cu o diferență de 9,407,240.

2.1 Analiza Capacității de Cazare

Tabel 2.1.2 (Capacitate de cazare)

În acest tabel am introdus date ale capacităților de cazare pentru vizitatori pe o perioada de 4 ani ( 2009, 2010, 2011 și anul 2012). Rezultatul final v-a fi comentat după analiza graficului.

Grafic 2.1.2 (Capacitate de cazare pentru vizitatori)

În urma acestor statistici ne putem da seama lejer că anul 2011 stă cel mai bine din punct de vedere a capacități de cazare având un număr de 3,776. Anul cel mai sărac din perspectiva capacităților de cazare este anul 2012 cu 2,758.

Tabel 2.1.2* (hoteluri și alte capacități similare)

În acest tabel am introdus date din hoteluri și capacități de cazare similare pe o perioada de 4 ani respectiv 2009, 2010, 2011 și 2012.

Grafic 2.1.2* (Hoteluri și capacități de cazare similare)

Anul 2012 are cel mai mare număr de hoteluri și alte tipuri de capicități de cazare similare 1,936 de structuri de cazare. Anul 2011 are 1,862 de structuri de cazare. Anul 2010 are 1,823 de structuri de cazare. Anul 2009 are cel mai mic număr de structuri de cazare conținând un număr de 1,784 de structuri.

B .2.2 Analiza Circulației Turistice

Tabel 2.2.1 (număr de sosiri)

În acest tabel am introdus date ale numărului de sosiri din analiza circulației turistice pe o perioadă de 4 ani respectiv 2009, 2010, 2011 și anul 2012.

Grafic 2.2.1 (Numărul de sosiri)

Dacă este să facem o retrospectivă la acest grafic vedem faptul că anul 2012 este anul cu cele mai multe sosiri ale turiștilor (6,541,000). Anul cu cele mai puține sosiri este anul 2009 dar acest lucru este evident din acest grafic analizat un an cu 5,739,000 de sosiri ale turiștilor.

Tabel 2.2.1*(număr de înnoptări anuale)

În acest tabel am introdus date ale numărului de înnoptări anuale estimat în milioane pe un număr de 4 ani și anume (2009, 2010, 2011 și 2012). Rezultatul dupa ce voi analiza graficul îl voi comenta.

Grafic 2.2.1* (Număr înnoptări anuale)

Anul 2011 are cele mai multe innoptări anuale ajungând la un număr de 2,868,000 înnoptări. Anul cu cele mai putine înnoptări este anul 2009 cu un număr de 2,510,000 înnoptari.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI:

Există anumite lipsuri atât pe partea economică a turismului cât și pe partea de hotelărie (cazări, număr turiști, număr înnoptări etc.). Nu putem spune că România are turismul în paragină dar cu câteva modificări putem ridica turismul foarte mult. Pentru început in ramura hotelăriei prețurile pentru categoriile de comfort de 4 și 5* să se scadă ăuțin prețurile pentru ca mai mulți turiști să poată beneficia de serviciile hoteliere pe care le regasim în aceste categorii de comfort.

Bulgaria stă foarte bine la capitolul Circulație turistică mai exact număr înnoptări, număr turiști sosiți. Asta pentru că Bulgarii au căutat să dezvolte turismul mai mult decît să obțină profit .

Dovada cea mai puternică sunt datele statistice pe care le-am folosit in acest capitol pentru analize. Ca să luăm un exemplu concret – numărul innoptările în structurile de primire din România din anul 2012 a fost de 191,661 pe când numărul înnoptărilor în structurile de cazare din Bulgaria din anul 2012 a fost de 2,814,000.

După ce am expus această problemă destul de îngrijorătoare pentru țara noastră concluziile sau oricare alte cuvinte sunt de prisos. Propunerea mea este ca țara noastră să se concentreze pe un turism durabil și care să se dezvolte într-o direcție dorită și bună încercând sa nu ne mai axăm atât de mult pe un profit cât mai mare începând în primul rând cu conservarea mediului și a parcurilor naturale (spații verzi, parcuri naturale și naționale) pentru a putea avea un turism durabil și totodată pentru a îmbia și invita în același timp turistul să viziteze țara noastră care de altfel este absolut minunată dacă știi unde să cauți și cum să privești.

CAPITOLUL III

3. Activitatea turistică în România și Bulgaria

3.1 România:

PIB (Produsul Intern Brut) – În trimestrul I din anul 2015, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6%, se arată în datele trimise de Institutul Național de Statistică. Față de același trimestru din anul 2014, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 4,3% pe seria brută ți cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2015, fiind revizuită față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 81 din 7 aprilie 2015.

Primele semne clare că economia a ieșit din criză și creșterea economică construiește o bază. Încă nu sunt detalii, dar se pare că sunt contribuții importante în primul trimestrul din 2015 de la consum și construcții, dar în general sunt vești bune pentru anul 2015 și, mai ales, pentru relaxarea fiscală care trebuie să continue.

Tabel 3.1.1 (PIB)

În acest tabel am introdus date ale PIB-ului estimat în miliarde de RON pe o perioada de 5 ani respectiv 2010, 2011, 2012, 2013 și anul 2014.

Grafic 3.1.1 (PIB)

În urma acestei analize s-a demonstrat faptul că anul 2014 a avut cel mai mare aport la PIB (Produsul Intern Brut) dintre toți cei 5 ani analizați înregistrând 669,5 miliarde RON. Anul 2013 înregistrează un aport la PIB de 650,6 miliarde RON. Anul 2012 înregistrează suma de 587,5 miliarde RON. Anul 2011 înregistrează 557,3 miliarde RON. Și în ultimul rând anul 2010 cu o sumă de 522,6 miliarde RON. În urma acestei analize ne dăm seama că anul 2014 stă cel mai bine din punct de vedere al aportului la Produsul Intern Brut.

Resursele turistice sunt componente ale mediului natural și antropic, care prin calitățile și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală.

Patrimoniul turistic incadrează resursele turistice și structurile realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism.

Structură de primire turistică reprezintă orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear pentru turiști, împreună cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistice includ :

– Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică.

– Structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic.

– Structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport:

1. Transport rutier – autocare etc

2. Transport feroviar – trenulețe, treburi de cramelieră etc.

3. Transport fluvial și maritim – ambarcațiuni cu scop turistic

4. Transport pe cablu – telecabine, teleschi etc.

– Structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament balnear, unități de prestări de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate

– Zona turistică este teritoriul caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică

– Zona de recreere periurbană este un areal situat în teritoriul preorășenesc, care beneficiază de un cadru atractiv și dispune de dotări corespunzătoare pentru petrecerea timpului liber (în special la sfârșit de săptămână)

– Punct turistic reprezintă un obiectiv turistic și totodată amenajările aferente necesare activității de primire turistică.

Organizarea activității de turism :

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului elaborează Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung, Programul multianual de marketing și promovare turistică și Programul multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice.

Strategia și programele se finanțează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Acțiunile cu caracter turistic, inițiate la nivel teritorial de către autoritățile administrației publice locale, trebuie să se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung și să respecte reglementările specifice pentru toate formele de turism practicate în România.

Pregătirea profesională din domeniul activităților de turism se realizează în unitățile de învățământ de stat sau private, autorizate de Ministerul Educației și Cercetării și cu avizul Ministerului Turismului.

În scopul protecției turiștilor, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor și a pachetelor de servicii turistice, precum și crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenții economici din turism autorizați de Ministerul Turismului, posesori de licențe în turism sau de certificat de clasificare, după caz.

3.2 Bulgaria

PIB (Produsul Intern Brut) – În sectorul privat, Bulgaria produce peste 80% din PIB. Salariile reprezintă, însă, doar jumătatea din totalul veniturilor casnice. PIB-ul pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare se ridică la 44% din media UE în 2010.

Tabel 3.2.2 (PIB)

În acest tabel am introdus date ale Produsului Intern Brut estimat în miliarde de dolari pe un număr de 5 ani și anume 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014.

Grafic 3.2.2 (PIB)

După ce am analizat acest grafic am putut observa faptul că anul 2013 are cel mai mare aport la PIB și anume 54,48 miliarde $ (USD). Anul 2014 a suferit o scădere destul de mică este adevărat, nu îngrijorătoare dar sesizabilă adică 53,01 miliarde $ (USD), o diferență de 1,47 miliarde $.

5 Activități turistice de realizat în Bulgaria

5. Vizitarea monumentului sovietic controversat ce a transformat acea stradă intr-un tablou de artă.

În anii recenți , Monumentul armatei sovietice a fost titlu de articol peste tot în lume cu multiplele sale grafitiuri ce au fost realizate de artiști Bulgari anonimi sau mai bine zis necunoscuți. În 2011, unele dintre principalele statui ale soldaților sovietici au fost revopsite să semene cu eroii benzilor desenate Americane inclusiv – Superman, Căpitanul America, Jocker (din Batman) și Ronald McDonald.

4. Simte spiritul cosmopolitan al Bulevardului Vitosha.

Bulevardul Vitosha este principala strada a cumpărăturilor din Sofia. Pe acest bulevard găsim cafenele comfortabile unde te poți așeza și relaxa. Dacă îți este foame poți lua prânzul sau cina la un Irish Pub, la un restaurant Italian sau la un fast-food Chinezesc.

Nu departe de Bulevardul Vitosha, de-alungul străzii Graf Ignatiev, găsim piața Slaveykov, foarte cunoscută pentru librăria sa în aer liber. Aici găsim toate genurile de literatură într-o multitudine de limbi, de la cărți romantice la volume politice sau științifice.

3. Descoperă splendoarea regală oferită de Vrana Park & Palace.

Deși a fost fondat în îndepărtatul an 1904 de către Regele Ferdinand, Vrana Park & Palace este una dintre cele mai noi atracții turistice ale Sofiei.

Până de curând, accesul era restricționat deoarece zona estică era proprietate privată a unei familii regale Bulgară. În orice caz parcul a fost deschis vizitatorilor în vara anului 2013 și deși palatul era încă sub reconstrucție internă, puteai să îl observi pe el și pe frumoasele sale fântâni de aproape.

2. Fă un tur al muzeului de istorie și a superbei biserici medievale din Boyana.

Muzeul Național de Istorie din Boyana este cel mai mare și mai elaborat muzeu din Bulgaria. Transformat în reședință guvernamentală a Bpyanei. Acoperă toți anii de istorie a Bulgariei, de la era Paleolitică la era modernă.

1. Intră în una dintre cela mai mari catedrale ortodoxe din lume.

Catedrala a durat 30 de ani până a fost construită și acum servește ca principal loc de cult al Bisericii Ortodoxe Bulgare.

CAPITOLUL IV

Strategii de dezvoltare

4. România

4.1 Analiza SWOT – Strong Points (Puncte Tari)

– Weak Points (Puncte Slabe)

– Opportunities (Oportunități)

– Threats (Amenințări)

În tabelul următor am făcut o analiză a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și nu în ultimul rând a amenințărilor pe care le găsim în România. Această analiză ne arată la ce capitole stăm prost, la care stăm bine , de ce anume trebuie să ne ferim și de ce anume putem să profităm pentru ca țara noastra să se dezvolte rapid, pozitiv și nu în ultimul rînd în direcția dorită de noi.

4.2 Strategii de dezvoltare

Obiective strategice pe termen scurt , mediu și lung

În 2020 se dorește atingerea nivelului mediu actual al țărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

În 2030 se dorește apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltărilor durabile.

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificatică a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se măsoară procesul de convergență reală, respectiv produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc), la puterea de cumpărare standard (PCS), aplicarea Strategiei creează condițiile ca PIB/loc exprimat în PCS să depășească, în anul 2013, jumătate din media UE din acel moment, să se apropie de 80% din media UE în anul 2020 și să fie ușor superior nivelului mediu european în anul 2030.

În completarea obiectivelor ce derivă din strategiile, planurile și programele naționale de dezvoltare, Strategia stabilește direcțiile principale de acțiune pentru însușirea și aplicarea principiilor dezvoltării durabile în perioada imediat următoare:

– Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale, în profit inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului natural.

– Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională și de sănătate publică, ținând seama de evoluțiile demografice nefavorabile și de impactul acestora asupra pieței muncii

– Folosirea celo mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic și ecologic, în deciziile investiționale din fonduri publice pe plan național, regional și local și stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat – introducerea fermă a criteriilor de eco-eficiență în toate activitățile de producție sau servicii.

– Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național – racordarea la normele și standardele europene privind calitatea vieții să fie însoțită de revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de viețuire tradiționale, în special în zonele montane și cele umede.

4.3 Planuri locale

Planuri de Dezvoltare Regională Sud Muntenia

În ceea ce privește infrastructura de mediu, regiunea Sud Muntenia dispune de o dotare destul de slabă privind instalațiile de alimentare cu apă potabilă, în 2011 din cele 567 de localități ale regiunii, doar un procent de 67,90% fiind dotate cu astfel de instalații (locul 4 la nivel național). Această situație este cauzată de slabele investiții în mediul rural pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă (doar 64,93%), în timp ce în mediul urban toate localitățile dispun de rețele de alimentare cu apă potabilă.

Concluzii

În profida investițiilor realizate în perioada 2007-2013, regiunea încă dispune de un nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii de mediu. Din punct de vedere teritorial, problemele se manifestă cu pregnanță în partea de sud a regiunii și în mediul rural. Astfel că, în perioada 2014-2020 investițiile din domeniu ar trebui să se concentreze către extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare și epurare, cu precădere în mediul rural și în județele din partea de sud a regiunii.

De asemenea, managementul integrat al deșeurilor continuă să fie una dintre problemele de mediu prioritare ale regiunii, operațiunile de colectare selectivă și reciclare realizându-se în prezent doar în mediul urban din anumite județe din regiune. Din acest punct de vedere, investițiile din perioada 2014-2020 se vor concentra pe finalizarea implementării sistemelor de management integrat al deșeurilor din toate judetele regiunii, precum și pe dezvoltarea serviciilor de salubrizare în mediul rural.

4.4 Propuneri de Dezvoltare

Propuneri strategice ale turismului cultural din zona Banatului

Obiectivul strategic 1 – Punerea în valoare a patrimoniului cultural ca element definitoriu al multiculturalității și atractivității spațiului bănățean.

– Conservarea, restaurarea, salvgadarea (apărare, ferire, ocrotire, păzire, protejare) și valorificarea patrimoniului cultural ca potențial produs pentru turismul cultural.

– Păstrarea autenticității patrimoniului bănățean prin dialog și echilibru între interesele de conservare și utilizatori.

– Punerea prudentă în valoare și protejarea activă a rezervațiilor și parcurilor naturale.

Obiectivul strategic 2 – Realizarea unei experiențe autentice pentru vizitatori, care să reflecte valoarea specifică a patrimoniului bănățean.

– Profesionalizarea operatorilor culturali

– Educație prin patrimoniu

Obiectivul strategic 3 – Creșterea profilului regiunii Banat ca destinație turistică.

– Dezvoltarea unui concept de marketing modern pentru destinația Banat.

– Afirmarea Banatului ca destinație de turism cultural în oferta internă și internațională.

– Diversificarea canalelor de comunicare între domeniul cultural și cel al turismului.

Obiectivul strategic 4 – Creșterea suportului altor domenii pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat.

– Dezvoltarea turismului cultural ca factor de dezvoltare durabilă a Banatului.

– Modernizarea și/sau dezvoltarea infrastructurii de acces, cazare și a facilităților de servire.

– Creșterea abilităților antreprenoriale ale membrilor comunităților locale.

– Dezvoltarea relațiilor de parteneriat între domeniul cultural, educațional și economic.

Bulgaria

4.1 Analiza SWOT – Strong Points ( Puncte Tari )

– Weak Points ( Puncte Slabe )

– Opportunities ( Oportunități )

– Threats ( Amenințări )

În tabelul ce urmează la fel ca la analiza SWOT anterioara am căutat punctele slabe, punctele tari, oportunitpățile și amenințările pe care Bulgaria ca și țară le are. La fel ca și la România trebuie să descoperim aceste puncte pentru ca Bulgaria să se dezvolte rapid și pozitiv din toate punctele de vedere (turistic, economic, politic etc).

4.2 Strategii de dezvoltare

„Bulgaria a adoptat o nouă strategie pentru dezvoltarea turismului”

Guvernul Bulgariei a adoptat o strategie națională pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului care are ca scop atragerea, în fiecare an, a 9 milioane de turiști străini până în 2020.

Bulgaria a atras anul trecut circa 7 milioane de turiști străini.

Guvernul de la Sofia va aloca 10 milioane de leva (5 milioane de euro) pentru promovarea Bulgariei ca destinație turistică.

În luna aprilie, Botev mai declară că, datorită dezvoltării dinamice a turismului, litoralul bulgăresc va avea nevoie de minim 100,000 de angajați experimentați pentru sezonul de vară.

Botev a precizat că turismul din Bulgaria este privat în proporție de 100% și a adăugat că 45,000 de studenți bulgari studiază în străinătate, obiectivul autorităților fiind ca majoritatea acestora să revină în țară pentru a aplica cunoștințele dobîndite.

Toate analizele au arătat că Bulgaria are o mare șansă să devină o destinație turistică populară, iar veniturile acestei industrii ar putea crește cu cel puțin 30%-40% în următorii 15 ani.

„Bulgaria prezintă o strategie de dezvoltare demografică”

În încercarea de a preveni o criză demografică, ministrul politicii sociale din Bulgaria a dezvăluit un nou plan pe termen lung destinat creșterii speranței de viață și alinierii natalității și mortalității la standardele UE.

Bulgaria a dezvăluit o nouă strategie de dezvoltare demografică, având ca scop prevenirea unei crize care ar putea duce la o reducere dramatică a populației în următoarele decenii.

Dezvăluind strategia, Ministrul Muncii și Politicii Sociale Emilia Maslarova a declarat că unul din obiective este creșterea speranței de viață cu doi ani până în 2020. Potrivit statisticilor, speranța de viață la naștere în Bulgaria este de 69 de ani pentru bărbați și 76 de ani pentru femei. Potrivit ministerului politicii sociale, aceasta a crescut cu doar 8 luni în ultimii 14 ani. De asemenea, se estimează că rata mortalității a ajuns la 14,3 decese la 1000 de locuitori în 2005.

Principalul obiectiv al strategiei este obținerea unei reproduceri de calitate prin diferite măsuri, inclusiv prin îmbunătățirea asistenței medicale acordate copiilor și femeilor însărcinate, prin acordarea de stimulente financiare pentru cuplurile tinere, precum credite pentru locuințe, și înființarea unei rețele de centre de puericultură. Ministerul dorește ca toate viitoarele mame să beneficieze de atenția medicală adecvată încă din primele luni de sarcină, diminuând riscul deceselor prenatale, a afirmat ministerul politicii sociale.

Două obiective specifice din acest plan sunt reducerea mortalității infantile de la 12,3/1000 de locuitori (în 2004) la 9,5 în 2015 și la 7 în 2020, precum și creșterea ratei fertilității de la 1,2 copii/femeie aflată la vârsta maternității la 1,5 până la sfârșitul deceniului următor.

Un alt obiectiv ambițios este reducerea numărului de avorturi din țară de la nivelul actual de 750 de sarcini terminate la fiecare 1000 de nașteri vii la 550/1000 până în 2015. Ministerul politicii sociale dorește de asemenea să reducă rata nașterilor în afara căsătoriilor legale, care se ridică în prezent la 48% din totalul nașterilor, precum și rata sarcinilor la vârsta adolescenței.

4.3 Planuri locale

Întâlnirile regionale organizate în Montana și Ruse au arătat un interes al autorităților locale/regionale de a coopera cu reprezentanții romilor pentru a elabora planuri de dezvoltare comprehensivă. Contribuția autorităților în realizarea acestor planuri constă în a oferi pământ, camere și alte facilități încercând astfel să oprească o viitoare segregare. Romii pot contribui prin a-și oferi forța de muncă pe bază de voluntariat și ONG-urile pot plăti o parte din costurile materialelor.

Românii și bulgarii ar putea fi obligați să dețină permise de rezidență biometrice, care le vor permite acesul la servicii publice. Aceste permise ar fi eliberate sub forma unor carduri, având o fotografie și o semnătură electronică, pe care vor fi stocate date biometrice.

Potrivit publicației din Marea Britanie, anunță însăpirea condițiilor de acces la serviciile sociale pentru imigranți. Consiliile locale vor fi obligate să introducă un așa-numit test de rezistență pentru a stopa accesul imediat al imigranților la locuințe sociale. În prezent, din datele guvernului, circa 9% dintre locuințele sociale sunt acordate acum imigranților, o creștere față de 6,5% în 2007/2008. O persoană va putea intra pe lista de așteptare pentru o locuință socială doar după ce a locuit între 2 și 5 ani în zona respectivă.

4.4 Propuneri de dezvoltare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice din Bulgaria, lansează un apel pentru propuneri de proiect strategic cu titlul „Starea și evoluția socio-economică a regiunii tranfrontaliere româno-bulgare în perioada 2009-2015” în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013.

Contribuția financiară maximă a programului la acest proiect – fonduri comunitare și cofinanțarea de la bugetele de stat ale României și Bulgariei – va fi de maxim 6 milioane euro, iar apelul va fi deschis până în data de 15 ianuarie 2008.

Pe data de 26 martie, au fost lansate oficial Programul INTEREG V-A România-Bulgaria 2014-2020 și primul apel de proiecte, decizia fiind aprobată în 25 martie 2015, de forul decizional al Programului-Comitetul de Monitorizare.

Un buget de 208,1 milioane de euro este acum disponibil în cadrul primului apel de proiecte, cu termene de depunere 30 iunie 2015 (pentru proiecte de tip „soft”), respectiv 30 septembrie (pentru proiecte de tip „hard”) pentru intervenții în aria eligibilă.

Programul Interreg este printre primele programe care lansează apeluri de proiecte, venind, astfel, în sprijinul potențialilor beneficiari români și bulgari pentru a elabora propuneri de proiecte care să aducă un plus de valoare zonei de graniță eligibile.

Regulile pentru prezentul apel de proiecte, cu detalii privind beneficiarii și cheltuielile eligibile, caracteristicile proiectelor soft/hard, durata maximă de implementare și alocărilor pe proiecte sunt descrise în Ghidul solicitantului (document aflat în consultare, în limba engleză, limba oficială a programului)

Concluzii

Ca și concluzii după ce am analizat aceste două țari putem spune că :

– România și Bulgaria sunt două țări puternic dezvoltate și din punct de vedere geografic și din punct de vedere economic și din punct de vedere turistic.

– Bulgaria însă stă mai bine la capitolul de turism durabil deoarece bulgarii sau axat mai mult pe dezvoltarea zonelor de turistice, obiectvelor turistice și mai puțin pe profit ceea ce le-a adus un plus de „savoare” dacă putem spune așa bulgarilor și Bulgariei în primul rând.

– România pe de altă parte a dorit întotdeauna să aibă un profit cât mai mare și au pus din păcate turismul pe locul 2, iar asta se poate vedea din graficele analizate la Capitolul II la secțiunea de număr turiști, număr înnoptări, structuri de cazare.

– Din punctul meu de vedere România pierde teren în fața Bulgariei în turism în primul rând din cauza prețurilor foarte mari din structurile noastre de cazare.

– Cum s-a văzut și din statistici există un număr foarte mic de turiști ce își pot permite să se cazeze într-o sturctură de 4 respectiv 5* prețurile fiind foarte mari în neconformitate cu serviciile pe care le oferă acea structură și cu condițiile de le găsim în acea structură de cazare.

– În schimb dacă ne uităm la statisticile Bulgariei observăm clar că avem mult mai mulți turiști care iți permit financiar vorbind să stea la hoteluri de 4 și respectiv 5* acest lucru demostrându-ne unu la mână că în Bulgaria salariile sunt mai mari dar și prețul unei camere într-o structură de cazare de 4 și 5* sunt mai mici și mai accesibile.

– Vă pot mărturisi că am stat înt-un hotel de 4* din Bulgaria și condițiile pe care le-am găsit acolo atât în holul hotelului, pe terasă cât și în camere diferă de la cer la pământ față de un hotel de 4*.

– În România prețul unei camere de hotel de 4* de exemplu este cam cât prețul unei camere de hotel de 3* în Bulgaria însă asta nu este marea problemă.

– Marea problemă este însă faptul că, condițiile pe care le găsim în aceste 2 categorii de comfort este în neconcordanță cu condițiile. Aici vorbim de structurile din Românie unde prețurile sunt mult prea piperate și nu consider că au ceva deosebit care să merite acste tarife pe cameră.

Bibliografie

1. Gheorghe Camelia. Ticketing

2. Horațiu C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Enciclopedia Statelor Lumii, Ediția a XIII-a, Editura Meronia, București, 2014.

3. Horia C. Matei, Florin Constantiniu, marcel D. Popa, Istoria României în Date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971

4. Liuben Melnișki, dr. Ivan Borov, Bulgaria – Ghid Turistic, editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, Sofia, 1966.

5. Mihaela Dinu, Geografia Turismului în România, Editura Universitară, București, 2009.

6. Monitorul Oficial al României, 26 martie 2003

7.http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Breviar%20turism/Turismul_Romaniei_2014.pdf.

8. http://codfiscal.net/42138/og-581998-organizarea-si-desfasurarea-activitatii-de-turism-romania-actualizata-2014.

9. http://www.tradingeconomics.com/bulgaria/gdp

10. http://www.kashkaval-tourist.com/8-tourist-activities-sofia/

11. http://www.fonduri-ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pnd/II_Analiza_SWOT.pdf

12. http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf

13. http://www.intercultural.ro/turismintercultural/pdf/Strategie-turism-cultural-Banat.pdf

14. http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/bulgaria-vrea-sa-atraga-anual-9-milioane-de-turisti-straini-pana-in-2020-335712

15. Profesori – Secăreanu Constantin

– Mihaela Dinu (Geografia Turismului în România)

– Camelia Gheorghe (Ticketing)