Amenajarea Turistica a Zonei Montane Vladeasa Bihor

PROIECT

AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONEI VLĂDEASA-BIHOR

STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA CU SPORTURI DE IARNĂ ARIEȘENI

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Capitolul II ISTORICUL DEZVOLTĂRII STAȚIUNII CU PRIVIRE SPECIALĂ ASUPRA VECHIMII AMENAJĂRILOR DOMENIULUI SCHIABIL

Capitolul III DIMENSIUNILE DOMENIULUI SCHIABIL

Capitolul IV STRATEGIA STAȚIUNII PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL

Capitolul V VULNERABILITATEA DOMENIULUI SCHIABIL ACTUAL

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Intrată nu de mult în lumea bună a sporturilor de iarnă localitatea Arieșeni dispune de toate atuurile necesare pentru a atrage cât mai mulți turiști iubitori de schi. Cadrul natural deosebit, peisajele încântătoare. Climatul montan care favorizează menținerea zăpezilor mult timp, favorizând prelungirea sezonului de sporturi de iarnă, pantele propice instalării de pârtii pentru diferite grade de dificultate sunt tot atâtea premise pentru afirmarea localității Arieșeni ca un important centru al sporturilor de iarnă din România și de ce nu, și pentru turismul internațional.

Afirmarea stațiunii de sporturi de iarnă Arieșeni se poate face treptat, ținând cont de investițiile care se pot face, investiții care trebuiesc amornizate cu mediul natural. În proiectul de față am ales să demostrez că Arieșeni dispune de toate premisele pentru a deveni un important centru pentru sporturile de iarnă. Astfel, supă prezenta introducere, am organizat proiectul în cinci capitole prin care se face o analiză cât mai pertinentă a potențialului turistic destinat sporturilor de iarnă din Arieșeni.

Primul capitol va prezenta poziția geografică a localității, căile de acces rutiere, distanțele față de principalele centru urbane emițătoare de turiști.

Capitolul secund prezintă un istoric al apariției și dezvoltării stațiunii Arieșeni în general dar cu accent pe istoricul și tradiția practicării sporturilor de iarnă pe aceste locuri.

Al treilea capitol va prezenta cu lux de amănunte domeniul schiabil al stațiunii Arieșeni, se vor face referiri la anumiți indicatori cum ar fi: numărul de pârtii, gradul de dificultate, lungimea pârtiilor și lungimea instalațiilor pe cablu dar și un raport între cele două, panta, gradul de încărcare etc.

Ultimul capitol prezintă vulnerabilitatea actualului domeniu schiabil, probleme actuale ale întregii infrastructuri turistice pentru sporturi de iarnă din Arieșeni. Aceste probleme vor fi identificate și apoi la final vor fi trase concluziile de rigoare dar se vor face și propuneri pentru rezolvarea problemelor actuale.

La finalul proiectului nu vor fi prezentate numai concluziile dar și propuneri pentru îmbunătățirea activității turistice din zonă, modalități prin care localitatea poate să fie văzută ca o destinație de calitate pentru schi, cum poate fi implementată o strategie de marketing care să îmbunătățească imaginea localității și în același timp să asigure un flux constant de turiști iubitori de turism hibernal.

Capitolul I

POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Satul Arieșeni este reședința comunei omonime fiind situat în nord-vestul județului Alba în Munții Bihorului din Munții Apuseni. Este localizată la izvoarele Arieșului Mare, la o distanță de 120 km de reședința județului, Municipiul Alba-Iulia iar cel mai apropiat oraș este Câmpeni la o distanță de 40 km. Față de alte principale centre urbane potențial emițătoare de turiști distanțele sunt următoarele:

– Oradea, la 130 km

– Deva, la 133 km

– Cluj-Napoca, la 143 km

– Arad, la 182 km

Poziția geografică este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului sub diferite forme: turism pentru sporturi de iarnă, agroturism, drumeție, alpinism. Potențialul turistic natural și antropic prezintă în aceste locuri o mare valoare peisagistică, etnografică și cultural-istorică.

Fig. 1 Localizarea poziției geografice a comunei Arieșeni în arealul Munților Apuseni, sursa: stațiunimontane.blogspot.com

Principala cale de acces este DN 75 (Turda- Câmpeni- Beiuș- Lunca) care pătrunde în interiorul Munților Bihor. O altă cale de acces se face prin DN74 de la Alba-Iulia, apoi pe DN74A la Câmpeni și mai departe pe DN75.

Altitudinea la care este situată localitatea variază între 800-900 m în centrul comunei dar ajunge și până la 1 250 m altitudine. Suprafața comunei este de 3 322 ha în care locuiesc peste 1 900 locuitori rezultând o densitate de peste 460 loc/kmp .

Comuna Arieșeni este alcătuită din 18 sate, fiind o comună mare din acest punct de vedere chiar dacă numărul de locuitori este unul mic, specific spațiilor montane. Teritoriul comunei este aproape în totalitate unul montan de aceea satele componente au caracter risipit .

Fig. 2 Poziția geografică a comunei Arieșeni în cadrul Județului Alba, sursa:www.cazaretransilvania.ro

Zona se caracterizează printr-o umanizare relativ uniformă a munților din zonele joase și până pe creste existând așezări temporare. Bazinul superior și mijlociu al Arieșului este una dintre ele mai populate regiuni de munte din România.

Capitolul II

ISTORICUL DEZVOLTĂRII STAȚIUNII CU PRIVIRE SPECIALĂ ASUPRA VECHIMII AMENAJĂRILOR DOMENIULUI SCHIABIL

Localitatea nu este una foarte veche, atestarea documentară fiind din anul 1909 sub numele de Lăpuș. Populația venită aici a provenit din regiunile joase spre zonele libere, vizând în mod special pasurile montane. Cătunele pe versantul drept al Arieșului făcau parte erau parte componentă din comuna Neagra. Principalele preocupări sunt creșterea vitelor, exploatarea lemnului, mineritul la Băița si mai nou activitățile turistice . Condițiile foarte bune pentru practicarea turismului pentru sporturi de iarnă au atras mulți investitori din diferite domenii de activitate . În același context dezvoltarea turismului a dus la creșterea ponderii populației nocupată în servicii.

Evaluând potențialul turistic al acestei zone, Consiliul Județean Alba și Consiliul Local Arieșeni au dorit dezvoltarea turistică a acestei zone, prin construirea pârtiilor de schi, a dotărilor turistice aferente, transport pe cablu, unități de cazare și transport.

Construirea pârtiei de schi de la Vârtop a dus treptat la o dezvoltare locală, în primul rând numărul spațiilor de cazare a crescut dar și calitatea serviciilor s-a îmbunătățit de la an la an, la fel se poate spune și despre unitățile de alimentație publică. Studiile au arătat că la Arieșeni vin pentru sporturi de iarnă turiști din centrele urbane mari situate la anumite distanțe de Arieșeni și au început să vină turiști pentru schi chiar și din Ungaria, acest lucru dovedește un bun management al promovării turistice, participarea la Târgurile de Turism dar și înscrierea pe cataloagele de prezentare turistică.

Dezvoltarea stațiunii s-a facut în mod firesc odată cu implicarea autorităților locale care au întrezărit în turism o posibilitate de dezvoltare. Pârtiile de schi au fost construite după după anul 2005 etapizat împreună cu dotările necesare și s-a propus ulterior un program de diseminare și promovare a turismului pentru sporturi de iarnă.

Potențialul natural deosebit de favorabil a impus deja proiectarea construirii de noi pârtii de schi, acest lucru fiind necesar datorită faptului că cele deja existente nu mai pot face față numărului de turiști în creștere la care se adaugă în ultima perioadă, asa cum am aratat mai sus și turiști din Ungaria. Cei mai mulți turiști vin aici pentru schi din Alba-Iulia, oradea și Deva. Extinderea pârtiilor de schi se va face concomitent cu dezvoltarea infrastructurii de cazare și alimentație dar și agrement.

Capitolul III

DIMENSIUNILE DOMENIULUI SCHIABIL

În cele ce urmează voi face o prezentare și o analiză a pârtiilor existente în acest moment ținând cont de următorii parametrii:

– Lungimea pârtiei

– Expoziția pârtiei

– Diferența de nivel a pârtiei

– Panta medie a pârtiei

– Raportul dintre lungimea pârtiei și lungimea instalațiilor pe cablu

– Capacitatea instalațiilor de transport pe cablu

– Altitudinea de plecare a pârtiei

– Altitudinea de sosire a pârtiei

– Lățimea medie a pârtiei

– Suprafața pârtiei

– Capacitate optimă zilnică a pârtiei

– Capacitate zilnică maximă a pârtiei

– Dotarea cu instalație de nocturnă

– Dotarea cu tunuri pentru zăpada artificială

În afara acestor detalii de ordin tehnic vor fi prezentate detalii în privinnța gradului de dificultate, programul pârtiei, tarife practicate, tip de crose, măsuri luate pentru siguranța schiorilor, viteza medie de deplasare pe pârtie.

Elemente de geografie fizico-geografică cu importantă pentru funcționarea domeniului schiabil:

RELIEFUL

Valea Arieșului împarte sectorul montan în Bihorul de Nord și Biharia de Sud. Releiful carstic este prezent prin numeroase forme de relief ce aduc o notă de atractivitate regiunii. Masivul Biharia este alcatuit din sisturi cristaline care dau o nota de masivitate. Acest masiv prezintă o structură geologică complexă cu șisturi cristaline și granite care acoperă roci conglomerate vechi.

Bihorul nordic, este constituit din calcare și dolomite, care impirmă un relief carstic cu forme deosebite, atractive pentru turiști. Calcarele alternează cu straturi subțiri de conglomerate și gresii,

aspectul general fiind acela de câmpuri cu forme carstice peste care se ridică vârfuri care nu depășeșc 1850 m, mai exact altitudinile sunt cuprinse între 850-1848 m.

Fig. 3 Privire generală asupra dispunerii celor două pârtii de schi de la Vârtop-Arieșeni, sursa: www.turistik.ro

CLIMA

Este un climat tipic montan, cu anumite nuanțe impuse de prezența culoarului de vale al Arieșului. Temperatura scade pe măsură ca crește altitudinea iar cantitatea de precipitații căzută crește. Temperatura medie este de +5 grade Celsius, vremea fiind în general umedă și rece. Predomină circulația vestică a aerului, Vânturile de Vest care aduc aer umed. Grosimea stratului de zăpadă este de 60-70 cm, suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă și persistă de regulă 5 luni.

VEGETAȚIA

Este specifică spațiului montan, etajată conform condițiilor climatice și expoziției versanților. Padurile de foiase o cupă spațiile joase, urmează apoi padurile mixte de foioase și conifere apoi pădurile de conifere și spațiul subalpin cu pajisti întinse. Zona alpină propriu-zisă are o mică extindere datorită altitudinilor sub 1 900 m.

Versanții nordici pot să găzduiască fără probleme pârtiile de schi iar pe cei sudici se pot construi dotările aferente domeniului schiabil.

În consecință, prin factorii naturali, condițiile de relief, climă, prezența obiectivelor turistice și accesibilitate zona este predispusă dezvoltării turistice. În prezent este deja în cur sd e implementare un proiect de dezvoltare a pârtiilor de schi pentru dinamizarea turismului pentru sporturi de iarnă.

Fig.4 Pârtiile de schi de la Vârtop I și II-Arieșeni inclusiv cu dotările destinate transportului pe cablu, sursa: www.snow-forecast.com

În acest sens un rol extrem de important pentru dotarea pârtiilor și pentru buna lor funcționare îl au anumite instalații de întreținere:

– alimentarea cu apă potabilă: se captează apa din Pârâul Găleșoaia, este transportată prin conducte preponderent de-a lungul drumului de acces cu ramificațiile necesare.

– canalizarea și epurarea: se va ține cont de drenarea pârtiilor în perioadele de inactivitate, în extrasezon.

– alimentarea cu energie electrică: toate instaklațiile pârtiei au nevoie de curent electric, iluminatul nocturn, tunurile pentru zăpadă artificială, alte instalații conexe de aceea este necesară o bună alimentare și sigură a acestor dispozitive.

În celarea: se va ține cont de drenarea pârtiilor în perioadele de inactivitate, în extrasezon.

– alimentarea cu energie electrică: toate instaklațiile pârtiei au nevoie de curent electric, iluminatul nocturn, tunurile pentru zăpadă artificială, alte instalații conexe de aceea este necesară o bună alimentare și sigură a acestor dispozitive.

În cele ce urmează voi prezenta detaliile tehnice ale celor trei pârtii aflate în prezent în funcțiune, Vârtopu Mare și Vârtopu Mic la care se adaugă cea mai nouă, Piatra Grăitoare,după cum sunt prezentate în tabel de mai jos. Analiza celor trei pârtii relevă o situație favorabilă dezvoltării turistice generale cu aspecte specifice sporturilor de iarnă. Există cele două pârtii mai vechi dar funcționale și cu o bună dotare și pârtia cea nouă Piatra Grăitoare care este începutul unui proiect de dezvoltare și implementare a unei infrastructuri compatibile cu cerințele turismului dedicat schiului.

PÂRTIA VÂRTOPU MARE A1

Tabel 3.1 Descriere tehnică a pârtiei Vârtopu Mare A1

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006. www.arieseni.info

Tabel 3.2 Descrierea dotărilor privind transportul pe cablu al pârtiei Vârtopu Mare A1

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006 www.arieseni.info

Tabel 3.3 Alte dotări (siguranță, întreținere, prețuri, etc)

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006 www.arieseni.info

Fig.4 Imagine de ansamblu, parțială a celor trei pârtii de la Arieșeni, de la stânga la dreapta, pârtia Vârtop II, Vârtop I și Piatra Grăitoare, sursa: www.arieseni.pro

Fig.5 Schema dispunerii complexului schiabil de la Arieșeni, sursa: www.arieseni.pro

PÂRTIA VÂRTOPU MIC B1

Tabel 3.4 Descriere tehnică a pârtiei Vârtopu Mare B1

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006. www.arieseni.info

Tabel 3.5 Descrierea dotărilor privind transportul pe cablu al pârtiei Vârtopu Mare A1

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006 www.arieseni.info

Tabel 3.6 Alte dotări (siguranță, întreținere, prețuri, etc)

Sursa: Proiect de Dezvoltare Turistică a Domeniul Schiabil din Arieșeni,2006 www.arieseni.info

Ambele pârtii Vârtop prezintă o expunere NV și un grad mediu de dificultate. Expunerea este potrivită unei pârtii de schi, asigurând umbră și menținerea mai îndelungată a zăpezii. Pârtia Vârtop Mare este aproape dublă față de pârtia Vârtop Mic, fiind deservite de același punct de sosire situat la 1 150 m dar punctul de plecare superior diferă fiind cu aproximativ 120 m mai sus. De-asemenea pârtia Vârtop Mare are o înclinare superioară de 28% față de 24% cât are Vârtop Mic.Diferența de nivel este cu 100 m mai mare în favoarea pârtiei Vârtop Mare care are și o suprafață mai mare de 3,2 ha față de 2,1 ha. Există o diferență mare între capacitatea optimă de schiori/zi a pârtiilor de 228 cea mare și numai 96 cea mică.

În privința instalațiilor pe cablu, ambele pârtii sunt deservite de două unități de transport de putere mai mare pentru pârtia mai lungă Vârtop Mare, care însoțesc pârtiile pe toată lungimea lor. Capacitatea de transport fiind cu aproximativ 100 persoane/h mai mult pentru sectorul superior al pârtiei. Viteza de transport este aceeași pentru ambele sectoare dar timpul diferă, fiind de 5 min pentru pârtia Vârtop Mare, fiind și mai lungă și de 2,8 min pentru Vârtop Mică.

În mod surprinzător pârtia Vârtop Mare este mai puțin dotată ca Vârtop Mică, având în plus doar 8 camere de supraveghere pentru siguranța turiștilor. În schimb nu are tunuri pentru producerea zăpezii artificiale, iar pârtia Vârtop Mică dispune de astfel de dispozitive, de sonorizare, dar și de nocturnă, foarte important pentru prelungirea programului de schiat

PÂRTIA PIATRA GRĂITOARE

Tabel 3.7 Descriere tehnică a pârtiei Piatra Grăitoare

Sursa:. www.arieseni.info

Tabel 3.8 Descrierea dotărilor privind transportul pe cablu al pârtiei Piatra Grăitoare

Sursa:www.arieseni.info

Tabel 3.9 Alte dotări (siguranță, întreținere, prețuri, etc)

Sursa www.arieseni.info

Pârtia Piatra Grăitoare este cea mai nouă pârtie din acest complex și face parte din noul program de dezvoltare turistică a stațiunii. Are aceeași expoziție favorabilă întreținerii pârtiei, dar dificultatea implică și un sector de 540 m din cei 1 830 m, cu caracter dificil.

Este cea mai lungă pârtiei, cu o lungime de aproximativ 2 km, capacitatea de transport a instalației pe cablu este aproape dublă față de pârtia Vârtop Mare.

Dispune de instalație de nocturnă, fapt care asigură o prelungire a perioadei de schiat, lucru foarte important mai ales pentru creșterea încasărilor dar și pentru spectaculozitatea schiatului la lumina artificială.

Prețul este ceva mai ridicat, nu foarte mult, cu 2 lei peste prețul adulților la pârtia Vârtop Mare. Această pârtie este una dintre cele mai mari și mai lungi din țară dar este nevoie de încă câteva dotări pentru a deveni competitivă, incluzând instalații pentru zăpadă artificială, camere de luat vederi pe toată porțiunea pârtiei, plase laterale pentru evitarea acceidentelor.

Capitolul IV

STRATEGIA STAȚIUNII PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL

Se dorește dezvoltarea și extinderea cantitativă și calitativă a domeniului schiabil din stațiunea turistică Arieșeni, în următorul mod:

extinderea cantitativă: implică amenajarea de noi pârtii de schi care să atragă un număr cat mai mare de turiști în stațiune, astfel, pârtiile vor face parte din categoria celor de categorie medie – pentru schiorii amatori – și vor fi echipate cu instalații de transport cu cablu moderne;

extinderea calitativă constă în dotarea pârtiilor de schi cu instalații de producere a zăpezii artificiale, utilaje de batut zăpada și sisteme de bilete electronice.

Având în vedere potențialul natural extrem de valoros și favorabil sporturilor de iarnă, dar și costurile ridicate ale investitiei, s-a propus etapizarea implementarii proiectului, după cum urmează:

1. Etapa I = zona Centru-Vest (existentă + Galeșoaia)

2. Etapa II = zona Est (Bubești)

3. Etapa III = zona Superioară (Cornul Berbecului) – unde se găsește singura pârtie de schi dificilă propusă în acest proiect.

Scopul final al proiectului este acela de a se construi un domeniu schiabil vast, amenajat și echipat la nivel european.

Se proiectează un număr de 10 pârtii de schi noi, dintre care 3 pârtii de legatură. Lungimea pârtiilor de schi prevăzute a se realiza este egală cu 12,95 km, se adaugă 1,22 km de pârtii de schi existente, rezultând o lungime totala a pârtiilor de schi pentru statiunea turistică Arieșeni de 14,17 km. Suprafata partiilor de schi proiectate va fi egală cu 48,8 ha, rezultand astfel o suprafață totală a domeniului schiabil pentru stațiunea turistică Arieseni de 53,7 ha.

Pârtiile de schi proiectate se vor adresa in special turistilor amatori spre avansati, panta medie a acestora fiind peste 25%, respectiv de 27,7%, în consecință pârtii de categorie medie spre dificilă.

În cele ce urmează voi face o prezentare a pârtiilor de schi propuse a fi construite pentru extinderea complexului schiabil din Arieșeni dar și dotărilor propuse a fi realizate: transportul pe cablu, instalațiile pentru zăpada artificială.

PÂRTIILE DE SCHI PROPUSE PENTRU A FI CONSTRUITE

PÂRTIA C1 DRUMUL DOMNILOR 1- ZONA CENTRU-VEST

Tabel 3.10 Caracteristici generale ale pârtiei Drumul Domnilor 1

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIA C1.1 Varianta sosire Drumul Domnilor- ZONA DE CENTRU-VEST

Tabel 3.11 Caracteristici generale ale pârtiei Drumul Domnilor, variante de sosire

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIA C1.2 Traseu de legătură- ZONA DE CENTRU-VEST

Tabel 3.12 Caracteristici generale ale trseului de legătură

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIILE D1 ȘI D2 GĂLEȘOAIA-EST ȘI GĂLEȘOAIA-VEST

Tabel 3.13 Caracteristici generale ale pârtiilor Găleșoaia

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIA D2.1 Traseu de legătură, ZONA CENTRU-VEST

Tabel 3.14 Caracateristici generale ale traseului de legătură

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIA E1 DRUMUL DOMNILOR 2- ETAPA A II-A, ZONA EST

Tabel 3.15 Caracteristici generale ale pârtiei Drumul Domnilor 2

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

Pârtia Drumul Domnilor se dorește a fi una dintre cele mai importante și bine echipate pârtii din România, având și o lungime, lățime și grad de dificultate corespunzătoare. Construirea unei astfel de pârtii va adduce cu siguranță și turiștii care prefer practicarea schiului pe pârtii cu un grad mai mare de dificultate, în consecință va crește numărul de turiști care sosesc în Arieșeni. Va fi construită în două variante una mai abrupt DD1 și DD2 cu o pantă mai lină.

PÂRTIILE F1 ȘI F2, BUBEȘTI 1 ȘI BUBEȘTI 2, ZONA EST

Tabel 3.16 Caracteristici generale ale pârtiilor Bubești

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

PÂRTIA G1 CORNUL BERBECULUI- ZONA SUPERIOARĂ

Tabel 3.17 Caracteristici generale ale pârtiei Cornul Berbecului

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

Bubești 1 și Bubești 2 vor fi două pârtii importante și destul de aproximativ aceeași lungime, cu pante importante de peste 28% și de aproape 27% ceea ce asigură un schiat în condiții medii de dificultate dar care se adresează schiorilor care au dej anumite abilități în acest sport.

Pârtia Cornul Berbecului este cu siguranță o pârtie dificilă cu o pantă destul de mare de aproape 38%, cu o lungime de aproximativ 1 km și o lățime important de 50 m care dorește să satisfacă nevoile schiorilor mai experimentați care doresc un schiat mai rapid și mai spectaculos. Cu o difetrență de nivel de 350 m este deservită de un telescaun care asigură accesul în zona superioară, de plecare localizată la 1 605 m altitudine.

În dorința de a diversifica oferta turistică general a stațiunii, construirea acestor pârtii de schi cu dotările aferente nu poate decât să crească prestigiul stațiunii Arieșeni și să atragă cât mai mulți turiști, accelerând astfel dezvoltarea locală.

INSTALAȚIILE DE TRANSPORT PE CABLU

TELESCAUN DRUMUL DOMNILOR 1, TSF4, ZONA CENTRU-VEST

Tabel 3.18 Caracteristici tehnice ale telescaunului Drumul Domnilor

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

TELESCAUN GĂLEȘOAIA, TSF4, ZONA CENTRU-VEST

Tabel 3.19 Caracteristici tehnice ale telescaunului Găleșoaia

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

TELESCAUN DRUMUL DOMNILOR 2, TSF2, ZONA-EST

Tabel 3.20 Caracteristici tehnice ale telescaunului Drumul Domnilor 2

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

TELESCAUN BUBEȘTI, TSD4, ZONA-EST

Tabel 3.21 Caracteristici tehnice telescaunului Bubești

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

TELESKI CORNUL BERBECULUI, TK1, ZONA SUPERIOARĂ

Tabel 3.22 Caracteristici tehnice ale teleskiului Cornul Berbecului

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

INSTALAȚIE PENTRU GENERAREA ZĂPEZII ARTIFICIALE

Pentru asigurarea unor condiții optime de practicare a schiului, precum și pentru asigurarea existenței zăpezii pe pârtiile de schi din stațiune de-a lungul întregului sezon de iarnă, respectiv 15 decembrie – 31 martie, este necesară înzăpezirea artificială a unui număr cât mai mare de pârtii de schi din stațiune.

S-a propus înzăpezirea artificială a 70% din suprafața totală a pârtiilor de schi proiectate, considerat ca suficient pentru deschiderea sezonului de schi înaintea sărbatorilor de iarna.

Ca și investiția în pârtiile de schi și în teleferice, instalația de înzapezit artificial s-a structurat pe doua etape/zone principale, zona superioară nefiind necesar a se înzapezi artificial:

1. Etapa I = zona Centru-Vest (existentă + Galeșoaia)

2. Etapa II = zona Est (Bubești)

Pentru zona Centru-Vest sunt prevăzute să se înzăpezească artificial pârtiile:

􀀹 C1 Drumul Domnilor 1

􀀹 D1 Galesoaia Est

􀀹 D2 Galesoaia Vest

Suprafața totală a pârtiilor înzăpezite artificial în această zonă este de 18,8 ha.

Sistemul de înzăpezire artificial trebuie să aibă o sursă de alimentare cu apă care va fi identificată ulterior, direcționarea apei se va face prin țevi de oțel, iar pe marginea pârtiilor vor fi instalați hidranții și tunurile de înzăpezit .

Pentru zona Est sunt prevăzute sa se înzăpezească artificial pârtiile:

􀀹 F1 Bubești 1

􀀹 F2 Bubești 2

La alegerea pârtiilor care să fie înzăpezit artificial, s-a ținut cont de gradul de atractivitate pentru schiori al fiecărei partii in parte, precum și de eficientizarea instalatiilor de transport cu cablu.

Tabel 3.23 Caracteristici tehnice ale instalației de produs zăpadă artificială

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

INSTALAȚII PENTRU BĂTUT ZĂPADA

Fie ca pârtiile de schi sunt înzapezite în mod natural sau artificial, este obligatorie întretinerea lor și respectiv a stratului de zăpada cu mașini de bătut zapada. Din calculul de dimensionare al stațiunii, calcul prezentat în tabelul 3.24 anexat, rezultă că necesarul de mașini de bătut zăpada pentru suprafața domeniului schiabil de 48,8 ha la panta medie de 27,7 % este de 6 mașini . Numarul lor exact depinde de tipul (puterea si marimea) acestora.

Tabel 3.24 Caracteristici tehnice ale instalației de bătut zăpada fără troliu

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

Tabel 3.25 Caracteristici tehnice ale instalației de bătut zăpada cu troliu

Sursa: Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

Capitolul V

VULNERABILITATEA DOMENIULUI SCHIABIL ACTUAL

În privința pârtiilor de schi, vorbim în primul rând de o anumită suprafață forestieră care trebuie înlăturată, ceea ce determină anumite riscuri legate de procesele de versant, alunecări de tren, solifluxiune, scurgere de versant.În aceste condiții este foarte important ca pârtiile să fi bine întreținute și permanent supravegheate. Odată defrișată o zonă implicit apar anumite riscuri după cum urmează:

ALUNECĂRI DE TEREN

Sunt deplasări gravitaționale care se produc cu viteze variabile, dar în majoritatea situațiilor sunt ridicate. Procesul deși este considerat ca brusc, se desfășoară mai încet decât în cazul prăbușirilor, într-un interval de timp mai îndelungat și poate fi urmărit. El constă în desprinderea, sub acțiunea gravitației, a unui pachet de roci care se deplasează spre baza versantului pe strate argiloase .

Pentru a se realiza, există trei tipuri de condiții pe care din păcate pâtiile de schi le îndeplinesc:

– Condiții potențiale: existența unor pante, suprafață lipsită de vegetație, roci de tip argilos în partea superioară.

– Condiții de instabilitate: abundența apei în urma unor ploi torențiale sau prin topirea zăpezii

– Condiții de declanșare: creșterea presiunii unor construcții, fisuri create în urma unor seisme, o utilizare incorectă a pantei pârtiei de schi

Declanșarea unei alunecări de teren se poate face în urma unor ploi abundente, în urma unor cutremure sau a unor activități umane declașatoare.

Pentru ca o alunecare de teren să nu se producă pe o pârtie de schi trebuiesc luate câteva măsuri:

– Utilizarea adecvată a terenului în pantă

– Permanenta drenare a apei prin construirea unor canale de drenaj pe lateral

– Permanentă supraveghere a stării pârtiei.

SOLIFLUXIUNILE

Sunt deplasări la care patul de alunecare este situat la nivelul unui orizont înghețat dintr-un sol sau depozit din etajul alpin sau la contactul acestora cu rocile de la baza lor. Procesul se produce în zilele călduroase de primăvară când dezghețul se transmite de sus în jos, iar apa rezultată înmoaie diferențiat materialele. Au o viteză redusă dar pot afecta pantele pârtiilor.

PLUVIODENUDAREA

Este acțiunea directă pe care o exercită apa provenită din ploi și topirea zăpezii asupra elementelor de la suprafața solului sau a rocilor cu care intră în contact. Acțiunea acestui agent se concretizează în mai multe direcții – izbirea și deplasarea individuală a particulelor; spălarea în suprafață a versantului, iar după mulți geomorfologi și o fragmentare lineară când apa din precipitații, se concentrează temporar pe anumite aliniamente.

Pluviodenudarea este cu siguranță principal problem a pârtiilor de schi, există însă anumite condiții pentru ca ea să se declașeze:

– Gradul de înclinare: pe suprafețele orizontale picăturile mari ale aversei izbesc și proiectează la distanțe mici particulele minerale, pe cele slab înclinate se realizează pânze de ape, iar pe cele cu cădere mare se produc concentrării pe făgașe lineare în lungul pantei.

– Forma suprafeței versantului: generează o distribuție deosebită a apei rezultată din precipitații dar și imprimarea unei anumite viteze în deplasarea ei. În general, efectele scurgerii apei sunt mai mari plecând de la partea superioară către baza pantei (crește cantitatea de apă) pe suprafețele drepte și convexe (aici se adaugă și creșterea valorii pantei).

– Lungimea versanților: are un rol restrictiv în condițiile alcătuirii lor din roci permeabile sau depozite groase, (apa se infiltrează și pluviodenudarea slăbește) și stimulativ pe pantele formate din roci impermeabile, depozite subțiri și saturate în apă. Efectele se amplifică cu cât lungimea crește

– Expoziția versanților: în cazul pârtiilor fiind nordică sau nord-vestică, implică o mai mică evaporare a apei și menținerea mai mult timp a umezelii aerului dar și în sol.

– Alcătuirea litologică: poate avea rol stimulativ (pe rocile sedimentare și depozitele argiloase cu un grad redus de permeabilitate) sau restrictiv (pe rocile dure, rezistente, permeabile, pe depozitele groase nisipoase).

– Solurile: în condițiile unei texturi argiloase, lutoase sau a unei structuri glomerurale sunt ușor de atacat de pluviodenudare în raport cu cele cu textură nisipoasă sau structură bolovănoasă, prismatică.

– Lipsa vegetației: suprafețele pârtiilor sunt lipsite de vegetația protectoare care are rolul de absorbi și de a atenua surplusul de apă, astfel suprafețele înclinate ale pârtiilor sunt supuse direct atacului apei din precipitații sau din topirea zăpezilor.

– Activitatea umană: extreme de diversificate, dar în cazul pârtiilor pot fi legate de construcții prost

gândite și prost realizate care duc la creșterea instabilității pantei și favorizarea curgerilor de versant.

Cea mai bună soluție împotriva scurgerii de versant este drenarea permanent a suprafețelor pârtiei prin canale de drenaj, care să fie întreținute în perioada de extrasezon.

AVALANȘELE

Pot să apară de-a lungul pârtiilor deși nu neapărat la o scară mare. Se pot produce atunci când un strat nou de zăpadă alunecă peste un alt strat de zăpadă mai vechi și bătătorit. Panta este cu siguranță un factor important în declașarea avalanșelor dar și anumite zgomote puternice care produc vibrații dar și greutatea schiorilor.

Pentru evitarea avalanșelor trebuie permanent controlată și verificată grosimea stratului de zăpadă și izolarea zonelor cu pericol, atenționarea schiorilor și interzicerea accesului în anumite perimetre. În unele cazuri este necesară închiderea pârtiei și declanșarea artificială și controlată a avalanșei.

CONCLUZII

Stațiunea Arieșeni dispune de un bogat potențial turistic, în special natural care poate fi pus în valoare și prin modernizarea și extinderea unui complex pentru sporturi de iarnă. Acest lucru va duce la creșterea imaginii stațiunii, la atragerea de fluxuri turistice și ca o consecință la dezvoltarea locală prin atragerea de fonduri care pot fi utilizate apoi din nou pentru extinderea domeniului schiabil.

Arieșeni este o localitate turistică nouă pe harta sporturilor de iarnă deși pârtiile au construite acum aproximativ 15 ani dar s-a aflat mereu în umbra stațiunilor renumite pentru schi cum ar fi Sinaia, Poiana Brașov, Bușteni sau Azuga. Arieșeni face parte din noul val de localități turistice care apar și se dezvoltă pe harta schiului din România. În acest sens este binevenit Programul Regional de Dezvoltare care va duce la extinderea domeniului schiabil, la diversificarea gradului de dificultate, la construirea echipamentelor tehnice pentru desfășurarea sporturilor de iarnă, alături de care ca o consecință firească vor apărea investiții turistice în cazare, alimentație și agrement.

Să nu uităm totuși că există anumite riscuri legate de defrișarea anumitor suprafețe de pădure care nu este întotdeauna un lucru pozitiv, de supraîncărcarea turistică, de impactul asupra resurselor turistice natural, lucruri de care trebuie să se țină cont atunci când acest proiect de dezvoltare va fi implementat astfel încât impactul turismului, a activităților umane în general în această zonă să fie limitate.

BIBLIOGRAFIE

Ielenicz M.Geomorfologie generală, Editura Universitară, București, 2004

Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

www.primariaarieseni.ro

www.cjalba.ro

www.cazaretransilvania.ro

www.snow-forecast.com

www.arieseni.pro

www.arieseni.info

www.turistik.ro

stațiunimontane.blogspot.com

BIBLIOGRAFIE

Ielenicz M.Geomorfologie generală, Editura Universitară, București, 2004

Studiu de dezvoltare turistivă și a domeniului schiabil, Arieșeni, 2006

www.primariaarieseni.ro

www.cjalba.ro

www.cazaretransilvania.ro

www.snow-forecast.com

www.arieseni.pro

www.arieseni.info

www.turistik.ro

stațiunimontane.blogspot.com