Ambalajul Ceaiului Negru Si a Pastei de Dinti

INTRODUCERE

Pentru satisfacerea cerințelor consumatorului, există o strânsă legatură între economie și artă. Existența unei oferte bogate de produse de calitate foarte bună, alegerea consumatorului se îndreaptă foarte mult asupra produselor ambalate. Ambalajele cele mai atrăgătoare și convingătoare sunt acelea care prezintă culoarea, grafica, forma la cele mai înalte așteptări. Interesul acordat de producător pentru inventarea unor ambalaje mai deosebite a crescut excepțional, transformându-se în unul din cele mai discutate subiecte și un domeniu foarte dezvoltat tehnic.

Percepția tipurilor de ambalaje, a funcțiilor acestora și a mediului în care ambalajul influențează cel mai mult decizia cumpărătorului prin estetică si design este indispensabilă.

Scopul acestei lucrări de licență este acela de a demonstra că, culoarea ambalajului prezintă un rol foarte important în alegerea produsului de către consumator.

Pe piață există o serie de produse noi realizate într-o bună măsură prin contribuția esteticii. Ambalajul este considerat a fi o entitate fizică și psihologică. Reușita unui produs depinde în mare măsură de imaginea pe care o are asupra consumatorilor și de cum se manifestă această imagine în percepția consumatorilor, rolul cel mai important îl are ambalajul, fiind un element care ajută la deosebirea produselor între ele.

În prima parte a lucrării sunt prezentate informații generale despre ambalaj precum definirea acestuia, funcțiile, calitatea, designul și estetica și un element foarte important factorii care influențează comportamentul consumatorului.

A doua parte a lucrării se bazează pe un element definitoriu al ambalajului, și anume culoarea. Aceasta are un rol foarte important în decizia de cumpărare a unui produs.

În a doua parte a lucrării sunt prezentate efectele fiziologice si psihologice ale folosirii culorilor, funcționalitatea culorii, culoarea în designul ambalajelor și efectele culorilor la consumatori. Cu cât culorile sunt mai puternice cu atât consumatorii sunt atrași de acel produs. Un produs trebuie să prezinte formă, simetrie, grafică, culori individuale. Nu în ultimul rând rolul cel mai important îl prezintă consumatorul, deoarece acesta decide dacă ambalajul a fost unul dintre elementele care l-a satisfăcut cel mai mult pentru achiziționarea produsului.

Partea a treia a lucrării prezintă un studiu de caz realizat pe două produse diferite, un produs alimentar si un produs nealimentar. S-a efectuat o cercetare reală, din care reiese percepția consumatorilor asupra ambalajului și culoarea acestuia, un sondaj de opinie personală analizată pe toate categoriile de vârstă.

S-a realizat o cercetare asupra ceaiului negru și a pastei de dinți. Această cercetare implică gradul de interes manifestat de consumatori față de ambalaj si edificarea conceptului ambalaj-vânzător nemișcat.

CAPITOLUL 1

AMBALAJUL ÎNTRE NECESITATE ȘI STIL

1.1. Ambalajul – definiție

În antichitate ambalajul era considerat un simplu pachet ce conține un produs, iar în zilele noastre reprezintă o componentă corporală a produsului, iar în cadrul politicii de marketing devine un purtător principal de mesaje adresate tuturor consumatorilor. Ambalajul este principalul component care pune în valoare produsul, modul său de utilizare, de păstrare. Dezvoltarea ambalajului se bazează pe evoluția modului de viață și de consum. Ambalarea este însoțită de costuri importante asociate fazei de post-consum, impact asupra mediului înconjurător și asupra consumatorului. Lipsa ambalajului ar face schimbul de mărfuri ineficient, costisitor și imposibil.

Ambalarea are definiții numeroase în funcție de criteriul de definire. Aceasta este definită ca o tehnică industrială și comercială pentru protecția, identificarea si facilitarea vânzării și distribuirii produselor de consum. Ambalarea este considerată ca o operație de închidere a unor produse, articole, pachete.

Aceste operații trebuie să îndeplinească anumite funcții precum: funcția de protecție și conservare, funcția informațională și funcția performantă.

Institutul de Ambalare din Anglia furnizează trei definiții ale ambalării:

-ansamblu de aranjare a bunurilor pentru transport, distribuție, depozitare, vânzare și utilizare;

-asigură distribuția la consumatorul final în condiții bune și costuri mici;

-ambalarea urmărește micșorarea costurilor la livrare, vânzarile fiind maxime.

Institutul Francez al Ambalajului și Ambalării propune următoarele definiții în ,,Petit glossaire de l’emballage:

-ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conțină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau ușurării acestor operații;

-ambalarea reprezintă operația de obținere a „primului înveliș aflat în contact direct cu produsul”.

Produsele ambalate permit asigurarea în cele mai bune condiții a manevrării, transportului, conservării și depozitării lor. La nivel global s-a înregistrat o statistică care presupune că 98% dintre produse sunt ambalate, pentru a asigura protecția temporară a acestora. Un produs nu s-ar putea finaliza și ar fi în dezordine dacă ambalajul nu ar exista.

Consumatorii aleg produsele de marcă cunoscute prin ambalaj și culorile specifice produsului respectiv, considerându-se că ambalajul trebuie să conțină o gamă variată de culori agreabile. Datorită concurenței pe piață, ambalajul trebuie să prezinte forma, grafica, culorile ca fiind un element definitoriu pentru achiziționarea produselor. Specialiștii sunt nevoiți să descopere noi modalități pentru a influența comportamentul consumatorilor, trebuie să acorde o importanță deosebită asupra ambalajului produselor, altfel concurența pe piața nu ar exista.

Ambalajul favorizează identificarea produsului, ușurând atragerea de consumatori potențiali, pe care îi învață cum să folosească, să păstreze produsul și cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componenții de descompunere ai acestora.

Ordonanța Guvernului României 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării,  publicată în Monitorul Oficial nr. 686 din 8 octombrie 2008, abrogată prin Legea 19/2011 pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării definește ambalajul ca fiind ,,un material specific, ca execuție și natură, destinat ambalării produselor alimentare în vederea asigurării protecției și utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora.

Ambalajul trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerințe:

să nu fie toxic nici pentru produs, nici pentru consumator;

să fie compatibil cu produsul;

să fie etanș;

să aibe formă, culoare și grafică atractive;

să nu prezinte miros și gust propriu.

1.2 Ambalaj – funcții

Produsele sunt de neconceput fără ambalaj, indiferent de gradul de dezvoltare al unei țari. Funcțiile ambalajului sunt determinate atât de produsul ce se ambalează, cât și de mijlocul prin care acesta este transportat către consumator, indiferent de scopul principal al ambalajului, funcțiile fiind similare.

Importanța ambalajului, considerat parte integrată a unui sistem, este așadar evidențiată de principalele funcții pe care trebuie să le îndeplinească:

Funcția de conservare și protecție

Ambalajul reprezintă elementul care se află între produsul propriu-zis și mediul extern, având rolul de a proteja conținutul împotriva acțiunii factorilor de mediu ce pot avea consecințe negative asupra cantității și calității acestuia.

Funcția de conservare și protecție reprezintă cea mai importantă funcție a ambalajelor, ambalajul având rolul să protejeze conținutul de efectul mediului înconjurator (praf, microorganisme). Protecția poate fi:

fizică (temperatură, lumină, presiune);

chimică și fizico-chimică (apă, aer, oxigen, dioxid de carbon);

biologică (insecte, microorganisme);

Agenții fizico-chimici țintesc parametrii atmosferici și solicitările mecanice la care sunt supuse produsele în timpul transportului. Nivelul scăzut al temperaturii față de cel normal provoacă înghețarea produselor, modificarea solubilitații și vâscozitații acestora.

Nivelul peste limita normală provoacă dilatarea produselor, modificarea stării de agregare, topirea produselor.

Pătrunderea aerului în spațiile de depozitare produc următoarele fenomene:

deshidratarea produselor;

formarea de condens pe suprafața produselor;

mucegăirea produselor.

Agenții mecanici se referă la procesele determinate de solicitări mecanice precum:

balansări și loviri;

șocuri mecanice.

Protecția chimică trebuie să corespundă necesității unor produse de a nu se afla în contact cu anumite substanțe precum: dioxid de carbon, amoniac, hidrogen.

Datorită acestora ambalajul prezinta următoarele roluri:

rolul de obstacol al oxigenului și vaporilor de apă;

rolul de a se opune transferului de gaze din exterior în interiorul ambalajului;

uscarea produselor, datorită aerului;

împiedică dispariția aromelor specifice produselor.

Protecția împotriva factorilor biologici au ca scop menținerea calității igenice și microbiologice a produselor alimentare, astfel ambalajul deține următoarele roluri:

ambalajul reprezintă un obstacol între microorganismele aflate în atmosferă și produsul ambalat;

ambalajul împiedică dezvoltarea și apariția germenilor patogeni.

Amblajul deține o rezistență termică bună, contribuind la păstrarea produselor congelate ținând seamă de umătorii factori:

durabil la șocurile termice;

durabil la temperaturi scăzute;

durabil la căldură, dacă produsele necesită sterilizare.

Funcția de raționalizare

Raționalizarea se referă la faptul că prin modul lor de realizare, prin calitatea materialelor din care se confecționează, ambalajele promovează și tipizează unități modulate de transport și desfacere și astfel facilitează manipularea, transportul și depozitarea produsului. Se apreciază că pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile și ambalajele lor sunt supuse la 30-40 de operții de manipulare, ceea ce înseamnă că în loc de o tonă se manipulează 30-40 de tone. Acestea conduc la estimarea cheltuielilor aferente acestor operații, care pot atinge proporții ce variază între 10-15% din costul produselor “.

Funcția de marketing (reclamă și promovare a vânzarii)

Ambalajul prezintă o funcție importantă de comunicare la prezentarea și desfacerea produselor, astfel majoritatea produselor se vând ambalate. De aceea ambalajul prezintă un dublu rol de promotor al vânzarii și purtător al informației către consumatori.

Clienții intră în contact direct cu ambalajul, de aceea el trebuie gândit pentru a atrage cumpărătorii și pentru a declanșa actul de cumpărare. Ambalajul este singurul care prezintă și identifică produsul și producătorul/distribuitorul, stimulează și atrage atenția cumpărătorului, informează consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bază ale produsului.

Ambalajul trebuie să prezinte produsul fără a induce în eroare cumpărătorii prin crearea unor confuzii în legătură cu marca sau produsul. Acesta trebuie să atragă atenția consumatorilor și să prezinte clar produsul și modul de întrebuințare, închiderea ambalajului, să prezinte modul de înlăturare a ambalajului și după utilizarea produsului se returnează sau se reciclează.

Elementele care contribuie la realizarea funcției de promovare a vânzărilor și informare a consumatorilor pe care o au ambalajele sunt:

modul de confecționare;

sistemul de marcare și etichetare;

estetica ambalajului (culoare, grafică).

Ambalajul are rolul de a ,,comunica publicului caracteristicile produsului, în limitele cadrului juridic și tehnic. Caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanță în actul de vânzare, care trebuie să convingă consumatorii de calitatea produsului. Societatea și calitatea grafică trebuie să constituie principalele caracteristici, care să pună în valoare marca, să reprezinte o continuare a acțiunii promoționale întreprinse de vânzator pentru produsul respectiv”.

Caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca și elemente strategice ale societaților producătoare cu o importanță din ce în ce mai mare.

1.3 Calitatea ambalajului

Ambalajul este o componentă esențială a activității comerciale, servind consumatorului. Noile sortimente de produse apărute pe piața aduc în discuție diversificarea ambalajelor în paralel cu creșterea exigențelor față de acestea. Fiecare agent economic implicat în activitatea comercială are cerințe specifice în ceea ce privește ambalajele și calitatea acestora.

În afara funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească consumatorii, mai sunt si alte cerințe:

să dețină o cantitate de produs medie;

să nu fie toxic;

să aibe gust și miros propriu;

rezistență mecanică ridicată;

formă, culoare, grafică atractive.

Amblajul trebuie studiat foarte bine înainte de utilizare, deoarece acesta este componentul esențial în atragerea consumatorului. Alegerea ambalajelor este determinată de urmatorii factori principali:

caracteristicile produsului care se ambalează;

condiții de transport ,manipulare și toate solicitările la care poate fi supus ambalajul;

caracteristicile de calitate ale materialului de ambalare;

metoda de ambalare folosită;

cheltuielile ocazionale de producere a ambalajului și de transportul acestuia.

În momentul deplasării produsele ambalate trebuie să respecte anumite reguli care vor fi stabilite pentru fiecare produs în parte, producătorii supunându-se acestora pentru a oferi o bună deplasare în momentul transportului către client.

Distribuitorii trebuie să acționeze cu grijă pentru a fi siguri că manipularea produselor nu afectează negativ conformitatea acestora în timpul transportului. Aceștia trebuie să fie informați cu privire la cerințele legale și documentele însoțitoare ale produselor să corespundă normelor in vigoare.

În cele din urmă vom prezenta câteva din ,,cerințele distribuitorilor și comercianților” în vederea deplasării produsului către consumator:

dimensiunile de gabarit să fie minime;

ambalajele de transport trebuie să aibe o soluție constructivă care să permită plierea și adunarea în module;

rezistența mecnică trebuie să fie adecvată solicitărilor la care sunt supuse mărfurile;

elementele grafice trebuie să permită localizarea rapidă a produsului, cu toate informațiile necesare.

În momentul achiziționării unui produs de către fiecare dintre noi, vom avea în vedere anumite cerințe pentru produsul achiziționat. Producătorii trebuie să îndeplinească în cea mai mare parte ,,cerințele cumpărătorilor”, precum:

accesul la produs trebuie să fie ușor, fără a fi nevoie de accesorii greoaie;

ușurință în manipulare, stabilitate;

să aibă o formă atractivă, sugestivă pentru produsul ambalat;

să conțină indicații referitoare la modul de utilizare și păstrare, compoziție, valoare nutritivă;

să permită îndepărtarea cu ușurință în faza post-consum fără a pune probleme majore de ordin ecologic.

Produsul pentru a putea fi introdus și comercializat pe piață trebuie să respecte anumite cerințe. Producătorul trebuie să țină cont de cerințele aplicabile prin efectuarea unei evaluări a conformității produsului. Producătorii prezintă urmatoarele ,,cerințe”:

să poată fi fabricat atât în materii prime virgine, cât și din materiale recuperate;

să permită mecanizarea și automatizarea procesului de fabricație al ambalajelor și ambalării cu minimum de pierderi;

să permită o perfectă și rapidă închidere;

să permită utilizarea diferitelor metode de conservare a produselor;

să se respecte cerințele modulării.

1.4. Designul și estetica ambalajului

Estetica reprezintă ,,știința care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metodele creației artistice, la criteriile și genurile artei”.

Imaginea grafică constituie adevărate virtuozități estetice, dar, în același timp și o reprezentare fidelă a produsului în cauză. În estetică, ambalajul trebuie să țină seama de ,,existența unui complex senzorial, care determină o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simțului estetic al fiecărui individ, de efectul emoțional declanșat de actul de cumpărare și de consum”.

Elementele esteticii mărfurilor pot fi explicate prin intermediul categoriilor estetice, care sunt noțiuni de largă generalitate, care desemnează tipuri de reacții afective și care reprezintă instrumente de cunoștere și apreciere estetică.

Funcția, forma, structura, linia, desenul, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, proporția, armonia și contrastul reprezintă categorii estetice cu ajutorul cărora se apreciază estetic mărfurile.

Proprietațile estetice prezintă un caracter subiectiv puternic, de aceea s-a descoperit reducerea acestui subiectivism pentru a putea aprecia și compara concret mărfuri similare produse de firme concrete. Acest lucru a fost realizat cu ajutorul relațiilor ce se află între elementele esteticii și celelalte categorii de proprietăți ale mărfurilor industriale:

relațiile cu tectonica produsului includ raporturile formă-funcție, formă-material, formă-mediu ambiant;

relațiile cu elementele ergonomice cuprind relațiile cumpărător-produs;

relațiile între aspectul și finisarea fețelor și marca de fabrică ce individualizează produsul și îl deosebește de alte produse similare;

relațiile cu grafica ambalajului de prezentare a produsului. Elementele particulare ale estetici sunt reprezentate de forma, desenul (grafica), culoarea, simetria, armonia și contrastul.

Forma ambalajului

Forma ambalajului trebuie să se regasească în cerințele pieței, fiind influențată de particularitățile tehnice de ambalare, materialul folosit, domeniul de utilizare.

Semnificațiile psihologice ale diferitelor forme:

pătratul semnifică realism, spirit practic, preferințe pentru lucruri naturale;

cercul semnifică idealism, spiritualitate, dorința de perfecțiune;

triunghi cu vârful în sus semnifică activitate, creativitate, dorință și masculinitate;

triunghi cu vârful în jos semnifică pasivitate, imitație, feminitate;

două triunghiuri suprapuse semnifică echilibru în sens fizic și spiritual, armonie între idealism și realism, între dorință și acțiune;

cerc cu diametre semnifică creativitate;

linii orizontale și verticale semnifică introspecție.

Forma a evoluat odată cu dezvoltarea tehnicii, astfel s-a trecut la forme încărcate, elegante și raționale. În cadrul tendinței actuale de simplificare a formelor ambalajelor se urmărește:

conceperea unor forme ușor perceptibile;

conceperea unor forme logice, inteligibile;

conceperea unor forme cu o maximă valoare informațională.

Forma ambalajului poate sugera calitatea produsului: de lux, de calitate superioară, de calitate inferioară. Forma ambalajului tebuie adaptată la conținut, pentru a se elimina formatele exagerate și spațiile goale ce dau iluzia unui conținut mare. ,,Existența spațiilor goale ar putea să influențeze negativ imaginea consumatorului produsului, care ar putea crede că s-a sustras ceva din conținut, că este înșelat asupra a ceea ce conține ambalajul (cantitativ și calitativ). Sunt firme care își păstrează forma ambalajului mulți ani (de exemplu diverse firme producătoare de băuturi alcoolice) și continuă să aibă succes pe piața, dar cele mai multe firme urmaresc diversificarea formei ambalajului, ca element de pătrundere pe noi piețe, de atragere de noi segmente de consumatori”. Produsul va avea succes pe piața daca pe lângă o funcție bună va avea și o formă atractivă asupra consumatorilor.

Grafica ambalajului

Desenul este un „concept estetic autonom, o consecință a schițării liniilor și formării conturului, care dau imaginea unei iedei, a unui obiect sau chiar a unei persoane. El este operația de bază care construiește, verifică, elimină sau adaugă. Conceptul desen, ca activitate complexă, trebuie să țină seama de temperamentul uman, de spiritul, rațiunea, dispoziția omului. Pentru realizarea desenului se acordă aceeași considerație ca și pentru pictură. El se realizează fie cu instrumente de precizie, fie cu mâna liberă, utilizând creionul, cărbunele, penița, creta, țușul, etc”.

Grafica cuprinde totalitatea desenelor, sloganelor, fotografiilor și simbolurilor ce se află pe ambalaj, acesta având un rol important asupra consumatorului.

Modul de realizare a elementelor decorative clasifică grafica în mai multe categorii:

grafica comercială, în care utilizând desene, fotografii, combinații figurative, policrome se sugerează felul produsului și procedeele de utilizare;

grafica intelectuală modernă, este schematică, neâncărcată de simboluri vizuale sau culori, fiind sugestivă și ușor de înțeles;

grafica umoristică, utilizează glumele și ironiile ancorate în problematica alimentației, manifestate prin scris și desen și ascunse sub aparențe vizibile.

Se mai utilizează caricaturi, iar acest stil de grafică este folosit mai des pentru produsele pentru copii. Pentru ambalaje se impune o grafică simplă, sintetică expresivă. Ilustrația trebuie să aibă legătură cu produsul. În cazul în care îl reprezintă este vorba de o imagine documentară.

Grafica este elementul care prezintă produsul într-un mod atrăgător. Aceasta stimulează efectul de cumpărare al produsului, ajută la promovarea produsului prin corelarea imaginii cu textul publicitar.

Simetria ambalajului

Simetria ambalajului reprezintă o formă a relațiilor de mărime, de ordine și dispunere, de adoptare și de echivalare prezente la cercetarea unui ambalaj.

Ambalajele simetrice prezintă următoarele dezavantaje:

pot duce în eroare consumatorul dacă ambalajele altor produse sunt asemănătoare;

fiecare ambalaj trebuie să aibe culoarea, desenul și informațiile inconfundabile.

Armonia ambalajului

Armonia ambalajului reprezintă o ,,categorie estetică complexă, ce include parțial sau total, celelalte proprietați estetice, având ca scop prezentarea ambalajului produsului sub formă atrăgătoare care, însă, să sugereze și utilitatea și funcționalitatea lui. Armonia este considerată ca efect al frumosului”.

Contrastul ambalajului

Acesta reprezintă o categorie estetică, făcând referire la variație, constituind un element ce stimulează percepția. Contrastul înlătură monotonia și oferă ambalajului un rol unic. Contrastul poate fi:

cromatic obținut prin amestecarea mai multor culori;

contrast al formei obținut prin îmbinarea de forme diferite;

contrast de materiale, dacă ambalajul este realizat din combinarea de materiale de ambalare diferite.

Alături de culoare, contrastul poate contribui la diferențierea stimulului, la selecția și acceptarea nedistorsionată a acestuia. Utilizarea culorii trebuie realizată în strânsă asociere cu cea a contrastului.

Culoarea ambalajului

Culoarea ambalajului este una dintre cele mai importante caracteristici ale imputului senzorial care influențează selecția și filtrarea. Culoarea reprezintă un element care poate fi utilizat cu multa afectivitate în activitatea de marketing. Mesajele publicitare color atrag mai mult atenția consumatorilor, în comparație cu cele alb-negru. Diferitele culori vii prezente pe ambalaj pot avea semnificații diferite pentru consumatori aparținând diferitelor naționalitați. Ieri imaginea produsului era sugerată estetica modestă, astăzi, se dorește reprezentarea fidelă a produsului, virtuozitate estetică prin formă, grafică și culoare.

Culoarea reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale esteticii, fiind un element definitoriu în atragerea consumatorului de a achiziționa produsul respectiv.

Din punct de vedere estetic, culoarea reprezintă o caracteristică a procesului de înnoire și diversificare a gamei sortimentale de ambalaje.

1.5.Factorii ce influențează comportamentul consumatorului

O problemă esențială a firmelor producătoare o constituie cunoașterea manierei în care vor raspunde consumatorii la diverși stimuli pe care îi folosesc în vederea profitului cât mai mare. Specialiștii în marketing trebuie să studieze comportamentul consumatorului pentru a afla cum aleg consumatorii bunurile și serviciile necesare satisfacerii nevoilor, care sunt stimulii și factorii care le influentează alegerea.

Consumatorul poate fi definit ca „persoana care consumă produsele în urma achiziționării, conform art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consumatorul se definește ca fiind orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale”.

Exista două categorii de consumatori:

consumator personal (individual) cumpără bunuri și servicii pentru uzul său propriu;

consumatorul organizațional cuprinde atât firme al căror obiectiv este obținerea de pofit, cât și organizații non-profit, agenții guvernamentale (locale, naționale) și instituții (biserici, școli, spitale) care cumpără bunuri, echipamente și servicii pentru administrarea și funcționarea în direcția scopului specific.

Factorii care influențează comportamentul consumatorului potrivit lui P. Kotler sunt:

Factorii culturali: cultura reprezintă un factor determinant fundamental al dorințelor și comportamentului unei persoane. Clasele sociale sunt grupuri relativ omogene și permanente ai căror membrii au același sistem de valori, un mod de viață asemănător, interese similare și un comportament ce are caracteristici comune.

Factorii sociali

Grupurile de referință constau din toate grupurile care exercită direct sau indirect o influență asupra atitudinilor sau comportamentului persoanei respective. Familia fără îndoială reprezintă cei care pot determina influența într-un grad foarte ridicat comportamentului consumatorului.

Factorii personali

Vârsta și etapa din ciclul de viață care schimbă comportamentul consumatorului al oamenilor. Ocupația și situația materială exercită influența asupra bunurilor și serviciilor cumpărate.

Factorii psihologici: motivația, percepția, învațarea și atitudinea.

Motivația este considerată singura care intervine între stimuli și reacția cumpărătorului, întrucât este ușor de observat că orice act are la bază în ultima instanță un motiv rezultat din interacțiunea dialetică a coordonatelor sistemului.

Motivele pot juca un rol esențial în procesul de selecție perceptuală știut fiind faptul că oamenii percep produsele în funcție de nevoile și dorințele pe care le au. O nevoie intensă face ca o persoană să ignore unele senzații și să le selecteze pe cele care au legătura cu satisfacerea acesteia. Percepția reprezintă un stimul foarte important în alegerea unui produs. Un produs pentru a putea influența decizia de cumpărare a consumatorului trebuie să prezinte o calitate superioară în raport cu celelalte produse. Un concept deosebit de important al calității îl reprezintă calitatea percepută care ,,semnifică modul cum simte consumatorul calitatea produsului, rezultând din consumarea sau utilizarea acestuia. Ea ia naștere în urma unui proces complex, doarece în stabilirea calității cumpărătorul se raportează la așteptările, experiența, amintirile, prejudecățile, țelurile sale. Acest tip de calitate diferă de la o persoană la alta, întrucât referențialul nu este unic”.

Imputurile senzoriale după ce au fost filtrate prin receptorii senzoriali și praguri critice ele devin senzații. Senzațiile nu sunt mereu intenționale. Indivizii îngustează registrul atenției către anumite lucruri pe care le consideră cele mai importante. Consumatorii recepționează permanent sub forma imputurilor senzoriale o cantitate mare de informații despre diferite mărci concurente. Indiferent dacă acestora li se prezintă informații despre produse alternative, senzațiile nu sunt selectate pentru a fi procesate și indivizii continuă să cumpere mărcile familiare care i-au satisfăcut în trecut.

Procesul de selecție al senzațiilor este dependent de natura senzație, care este externă individului și de numeroși factori psihologici care acționează în interiorul individului. Selecția senzorilor consumatorului este în mare măsură influențată de atitudinile pe care ei le posedă în momentul receptării lor.

Tabelul 1

Percepția consumatorilor asupra materialelor de ambalare

Sursa: Bernard Yon – ,,Marketing agro-alimentaire”, Edition Dalloz, Paris, 1976, pag. 44.

Materialele de orice natură, folosite la confecționarea ambalajelor și a recipientelor de depozitare și transport, precum și a utilajelor, ustensilelor și a acoperirilor de protecție anticorozivă destinate sectorului alimentare, trebuie să corespundă urmatoarelor condiții:

-să aibe un grad ridicat de stabilitate fizico-chimică, care să nu permită cedarea în mediile de extracție, care reproduc condițiile de exploatare, a substanțelor străine peste limitele admise prin avize ale Ministerului Sănătății;

-să nu influențeze carcateristicile organoleptice, fizico-chimice sau valoarea nutritivă a produsului alimentar cu care vine în contact în timpul prelucrării, manipulării, transportului sau păstrării acestuia;

-să nu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine în contact;

-să asigure produsului alimentar o protecție eficientă față de alte impurificări accidentale, pe toată perioada prelucrării, păstrării și transportului.

În momentul alegerii materialului de ambalare pentru produs sunt luați în considerare următorii factori: greutatea, puterea produsului ambalat, destinația produsului, puterea economică, dacă ambalajul va fi supus umezelii pe durata transportului.

Ca cerință generală, aceste materiale trebuie produse conform bunelor practici de fabricație pentru ca, în condițiile normale și previzibile de utlizare, să nu se transfere constituenții alimentelor în cantități care ar putea periclita sănătatea umană sau care ar putea aduce o schimbare inacceptabilă în compoziția alimentelor ori o deteriorare a carcateristicilor organoleptice ale acestora.

Capitolul 2

Culoarea, atribut estetic al designului ambalajului

2.1.Efectele fiziologice și psihologice ale folosirii culorilor

Culoarea reprezintă un element important al esteticii. Înca din antichitate omul s-a folosit de culoare, i-a distribuit cele mai interesante înțelesuri, iar odată cu dezvoltarea industriei coloranților și industriei textile aceasta a luat amploare. În ansamblul însușirilor estetice ale mărfurilor, culoarea alături de formă ocupă un loc de frunte întrucât ambele sunt „mijloace de expresie cu un limbaj artistic propriu, menit să transmită informații semantice, estetice și afective de care se ține seama atât în procesul creativ artistic, cât și în designul din cele mai variate domenii ( industrie, arhitectură, ambient, comerț ). Culoarea și forma sunt relativ solidare, constituind caracteristici comune tuturor obiectelor lumii materiale”.

Disciplinele care stau la baza ergonomiei marchează efectele fiziologice si psihologice pe care cromatica obiectelor le practică asupra omului.

Rolul culorii ca element esențial al esteticii se manifestă prin sentimentele, reacțiile, stările influențate de culorile existente ale ambalajului. Examinările în acest domeniu au dus la puncte de observare apropiate atât în privința efectelor primare psihofiziologice, cât și ale efectelor secundare ale culorii.

Efectele psihofiziologice primare reprezintă reacții comune tuturor consumatorilor. În decursul practicii umane, roșul rămâne asociat cu focul, verdele cu vegetația și galbenul cu lumina solară. Efectele pshiofiziologice secundare ale culorilor, împreună cu atitudinile manifestate de comportamentul consumatorilor față de culori sunt condiționate de propria practică, de preferințele si gustul oamenilor. Datorită acestora, atitudinile secundare și reacțiile primare nu corespund mereu.

Orice consumator vede într-un anumit fel imaginile cromatice, în funcție de variabilele persoanlității (sex, vârstă, grad de instruire, temperament, stare de sănătate).

De asemenea, efectele receptării culorilor se „manifestă în psihologia motivației de receptare a gamei cromatice, motivație concretizată în tendințe, trebuințe, preferințe, etc. Datorită preocuparilor sistematice privind cunoașterea acestor efecte alegerea culorilor se face și în concordanță cu natura materialului din care se obține produsul”.

Tabelul 2

Efectele fiziologice și psihologice ale culorilor

Sursa: Elena Părăian,Emilia Pascu-,,Designul și estetica mărfurilor”,Editura Universitară,2010,București, pag. 86

Culoarea este interpretată de fiecare persoană în parte, altfel, deoarece fiecare percepem diferit. Destul de cunoscut este faptul că albul și negrul sunt non-culori, dar în ciuda acestui lucru dețin câteva efecte neuro-psihice asupra psihicului uman prezentate în următorul tabel:

Tabelul 3

Efectele neuro-psihice ale non-culorilor

Sursa: Elena Părăian,Emilia Pascu-,,Designul și estetica mărfurilor”,Editura Universitară,2010,București, pag. 86

Preferințele de a alege și de a purta o anumită culoare diferă în funcție de vârstă, de sex, de temperament, de tipuri de consumatori. Fiecare îsi dorește o culoare, unii poate mai închisă, alții mai deschisă, niciodată nu putem să ne satisfacem plăcerea cu un anumit lucru care nu ne place.

Persoanele mai tinere preferă, de obicei, culorile mai deschise, mai vii, în schimb ce persoanele mai în vârstă preferă culorile mai închise. Aceste culori folosite de consumatori se stabilesc în funcție de variabilele menționate în următorul tabel.

Tabelul 4

Preferințele pentru culori în funcție de mai multe variabile

Sursa: Fălniță E.- ,,Estetica și ambalajul produsului”, Editura Mirton, Timișoara, 2006, pag. 51

Personalitatea produsului este recunoscută prin culoare, aceasta are rolul de a transmite si exprima o anumită senzație asupra consumatorului. Fiecare culoare deține efecte psihologice proprii, dar foarte asemănătoare între ele. Culoarea este mult mai caldă atunci când se apropie mai mult de roșu, iar când este predominant albastru, culoarea devine rece. Percepția cromatică este determinată de corpul colorat, analizatorul vizual și sursa de lumină.

Culoarea corpurilor este o calitate particulară a luminii în fiecare corp în stare potențială și care, prin efectul sursei de lumină, devine perceptabilă. Analizatorul vizual-ochiul-furnizează peste 90% din informațiile asupra mediului inconjurător și de aceea are o importanță fiziologică majoră în diferențierea luminozității, formei și culorii obiectelor, în orientarea în spațiu, menținerea echilibrului și tonusului cortical (atenție).

Sursa de lumină influențează perceperea culorii producând un efect de evidențiere sau de estompare, după cum corpul colorat este mai mult sau mai puțin luminat.

Din punct de vedere psihosenzorial, culoarea a fost definită prin trei mărimi: luminozitate, saturație și tonalitate cromatică (nuanță).

a) Luminozitatea reprezintă atributul senzației vizuale, în care o suprafață expune mai multă sau mai puțină lumină; o culoare este mai închisă sau mai deschisă decât alta, în funcție de cantitatea de lumină pe care o reflectă. Luminozitatea cea mai ridicată o reprezintă culorile din zona de mijloc a spectrului vizibil (galbenul), iar cea mai scăzută culorile din zona extremă, albastru-violet.

b) Saturația sau puritatea unei culori simbolizează concentrația sau cantitatea de culoare pură spectrală ce se află într-o culoare. Culorile spectrale sunt definite pure dacă nu sunt amestecate cu alte culori, au un grad de puritate egal cu 1 față de alb, la care este 0. În timp ce nuanța este o mărime calitativă a culorii, saturația este una cantitativă. Saturația unei culori se poate reduce prin amestecul cu alb (verdele este o culoare mai saturată decât vernilul, diferența fiind dată de cantitatea de alb cu care este amestecată culoarea verde).

Prin cercetările în domeniul percepției tonalităților cromatice s-a constatat că odată cu creșterea lungimii de undă a radiațiilor din spectrul vizibil cu 2 până la 5 nm, ochiul nostru distinge o nouă tonalitate cromatică.

c) Nuanța spectrala a unei culori este dată de lungimea de undă dominantă a unei radiații de intensitate și compoziție spectrală determinată, care pătrunde în ochi și produce senzația de culoare. Lungimea de undă dominantă caracterizează nuanța spectrală a unei culori, iar atributul psihosenzorial al acestei mărimi este tonalitatea cromatică, definită ca element al senzației vizuale care permite să dea o denumire unei culori, ca de exemplu: albastru, roșu, galben, verde, etc. După tonalitatea cromatică culorile sunt clasificate în culori primare- roșu, galben, albastru și culori secundare sau derivate- violet, portocaliu, verde.

Aspectele fizice și psihologice ale corelației lumină-culoare prezintă o importanță deosebită în estetica mărfurilor și în ambientul comercial.

În concluzie mărfurile trebuiesc depozitate în spații corespunzătoare, cu lumină multă și uniform distribuită pentru ca paleta coloristică a acestora să nu sufere modificări sensibile de nuanță în raport cu variația intensității de lumină diferită pe parcursul unei zile.

2.2. Funcționalitatea culorii

Studiul multidisciplinar al culorii conține analiza aspectelor privind rolul culorii ca element esențial al demersului designerului în conceperea produsului fabricat. Este utilă luarea în considerare a implicațiilor și efectelor culorii pentru folosirea lor corectă în echivalență cu multiple funcții îndeplinite de produs în utilizare.

Alegerea culorii depinde de destinația produsului și condițiile proprii de utilizare, de materia primă, compoziția chimică și structura materiilor prime, de forma produsului, etc.

În problema utilizării culorii în design se remarcă în primul rând faptul că pentru un „designer culoarea naturală a materialului utilizat (fibre textile,lemn) este mai firească și mai bogată informațional decât oricare alta – orice culoare suprapusă este arbitrară,comunică o informație vizuală falsă, privează obiectul de naturalețe. De asemenea ținând seama de componenta psihologică a percepției cromatice, culoarea unui obiect frecvent utilizat trebuie să fie neutră, o culoare vie contemplată îndelung produce o reacție pe retină care cere complementara acesteia, pentru a restabili un echilibru. Pe de altă parte este esențial și studiul raportului culoare-material; culoarea trebuie să nu contrazică natura materialului din care este proiectat obiectul”.

Spre deosebire de culorile de amibianță cărora nu li se poate atribui o codificare rigidă, culorile funcționale pot fi codificate potrivit unor normative cu largă circulație internațională. Culorile pot fi regăsite și în indicatoarele rutiere, semnalizatoarele de circulație și cele de comandă și manevră tehnică, culori avertizoare pentru îmbrăcămintea de protecție, etc.

Datorită scopului funcțional cularea este utilizată de comercianți și de producători, deoarece în concepția producătorului culoarea oferă interes, fiind un element de identificare de către consumator a mărfurilor, ambalajelor, mărcii. Culoare este singura carcateristică ce poate reține atenția consumatorilor, influențându-i acestuia decizia de cumpărare într-un interval scurt de timp. Culorile pot fi aplicate cu scop funcțional pentru o serie de mărfuri:

pentru mărfuri cu rol de protecție față de temperaturi, albul si culorile deschise ca și cele strălucitoare resping căldura prin reflexia luminii, iar negrul și culorile foarte închise absorb căldura;

pentru protecția față de lumină a unor produse alimentare, a băuturilor, produselor chimice, cosmeticelor se folosesc ambalajele colorate (recipiente din sticlă colorată în verde sau brun) sau dimpotrivă incolore în funcție de natura produselor de ambalat;

pentru butoanele de control și LED-urile de semnalizare la aparatura electrotehnică și electronică, alegerea culorilor se face potrivit normelor de utilizare a aparaturii respective, pentru protecția și securitatea utilizatorilor;

pentru mărfurile industriale (utilaje, mașini unelte, mașini de transport, etc) culoarea obținută prin aplicarea produselor de vopselărie împotriva coroziunii, în scop ergonomic și decorativ. Alegerea culorii în aceste cazuri prezintă particularități de la caz la caz, nefiind reguli cu valabilitate generală, se evită contrastele lucioase, excesive, cu efect obositor pentru ochi și de asemenea contrastele excesive față de materialele de prelucrat.

2.3. Culoarea în designul ambalajelor

Preferința pentru culori este condiționată de legile percepției, de predilecții și de convingerile personale. Culoarea reprezintă un element important în identificarea ambalajului, atât in context național cât si internațional. Aceasta este una din cele mai importante elemente pe care le dețin designerii pentru a alcătui din ambalaj un mesaj efectiv de comunicare.

Înainte de deciderea culorii, trebuie să se țină cont de carcateristicile sale și mecanismul perceperii lui. Culoarea este considerată un element foarte important in momentul alegerii unui produs de către cumpărător. Aceasta influențează în mod pozitiv sau negativ, în funcție de culorile existente la acel moment. Cu cât culorile sunt mai vii și mai puternice, cu atat posibilitatea ca un produs să fie achiziționat este mai mare.

Schimbarea culorii ambalajului unui produs care are o pondere de vânzare pe piață foarte redusă, influențează cumpărătorul astfel încât și acelea să se vândă foarte repede. Culoarea trebuie remarcată de clienții încă de la intrarea acestora in magazin, chiar dacă produsul respectiv nu era în plan să fie achiziționat.

Multe ambalaje nu trezesc nici o impresie deosebită. Culoarea lor nu suscită nici asociații de idei, nici impresii conștiente sau inconștiente în raport cu produsul: culorile acestui ambalaj nu sunt legate de vreun calificativ dat produsului. Există exemple care demonstrează că nu s-a ținut cont de acest fapt: cremă de noapte pentru femei, ambalată în gri sau negru, piper în roz sau bleu în loc de culori calde de galben sau roșu, un borcan de dulceață verde care ne face să ne gândim la fructe de noapte, etc.

2.4.Efectele culorilor asupra consumatorilor

Culoarea ca modalitate de semnalare și avertizare trebuie să conțină capacitatea de a atrage privirea și de a orienta potențialul cumpărător. În funcție de analizatorul vizual, vârstă, sex, temperament preferințele pentru culoare se comportă foarte diferit de la consumator la consumator. Analizând preferințele pentru culoare la bărbați și femei, în urma unui sondaj s-a stabilit o scală a culorilor preferate în ordine descrescătoare. Din sondajul efectuat s-a dedus că bărbații preferă albastru, roșu, galben, verde, violet; iar femeile preferă galben, negru, alb.

Culorile pot diferenția mărcile sau produsele, în funcție de rolul pe care îl deține asupra fiecărui produs în parte. Există produse care își mențin culorile ambalajelor, indiferent dacă forma ambalajului se schimbă. Culoarea reprezintă în viziunea consumatorilor elementul esențial în alegerea achiziționării unui produs. Cu cât culorile sunt mai puternice și mai vii, cu atât deține o putere mai mare de a atrage clientul. Unul dintre cel mai puternic contrast este obținut între galben și negru, iar cel mai puțin accentuat este verde-roșu.

Culoarea este încadrată la nivel internțional într-un cod de norme:

avertisment de pericol sau mărfuri periculoase: galben în contrast cu negru;

marcarea părților periculoase ale mașinilor care pot produce accidente, a celor explozive sau a zonelor radioactive: portocaliu în contrast cu negru;

sistem de stingere a incendiilor, zone interzise, echipamente de prim ajutor: roșu în contrast cu alb;

camere de odihnă, drum liber: verde în contrast cu alb.

Culorile folosite pentru ambalaj reprezintă în cea mai mare parte unul dintre cele mai importante elemente în achiziționarea unui produs. Cu cât culorile ambalajului vor fi schimbate cât mai des, cu atât posibilitatea produsului de a nu mai fi achiziționat este mai mare. Fiecare producător trebuie să iși mențină culorile ambalajului asemănătoare cu cele folosite înainte. Culorile calde sunt remarcate prin faptul că relaxează și calmează cumpărătorii, datorită efectelor calde care le deține.

Roșul reprezintă o culoare care atrage privirea, reține atenția oricărui cumpărător. Acesta semnifică entuziasm, putere, determină la fiecare client acțiune și energie. O nuanță de roșu închis provoacă în imaginea consumatorului o foarte mare agitație și uneori chiar stări depresive. Un exemplu foarte bun îl reprezintă firma Coca-Cola, care a folosit un roșu plăcut care exprimă tinerețe și veselie, nu este nici un roșu închis nici deschis. Pezența culorii roșu la celelalte produse este aleasă de producători datorită semnificațiilor pe care aceasta le deține. Acest produs este achiziționat într-o cantitate foarte mare, datorită și faptului că deține în mare proporție culoarea roșu. Cu cât culorile sunt mai puternice, cu atât modul de a influența este mai puernic.

În general roșul este culoarea preferată a copiilor cu vârste între 7-9 ani, portocaliul este culoare vârstei între 10-11 ani, iar preadolescenții de 13-14 ani preferă albastrul ca fiind culoarea vârstei care îi simbolizează.

Portocaliu reprezintă o culoare care încântă privirea și reține interesul cumpărătorilor. Acesta oferă senzația de curățenie și intimitate. Portocaliul este o culoare duioasă, afectivă, aceasta extinde expansivitatea. Un exemplu foarte bun îl reprezintă sigla Orange.

Culoarea verde reprezintă o culoare întăritoare, dar este considerată ca fiind una dintre cele mai dificile culori. Culoarea verde este părtașă cu prospețimea.

În general aceasta este folosită la produsele de curațenie. Verdele pal oferă senzația de finețe, gingășie.

Albul în combinație cu albastru oferă senzația de frăgezime și puritate. Această culoare este folosită cel mai des la produsele lactate, deoarece oferă impresia de prospețime.

Culoarea argintiu este întrebuințată în industria alimentară la produsele dietetice, precum băuturile fără zahar.

Galbenul reprezintă o culoare adolescentină, acesta este folosit foarte des pentru semnalizare, de asemenea îl găsim cel mai des la semnele de circulație.

Rozul reprezintă culoarea armoniei, dar aceasta este și o culoare foarte rece. Aceasta culoare este folosită de specialiști în medicină pentru a reduce apetitul .

Albastrul reprezintă o culoare a singurătății, tristeții, încrederii și depresiei. Culoarea albastru este recunoscută în medicină ca fiind un puternic relaxant al sistemului nervos.

De asemenea producătorii analizează foarte bine culorile ținând cont foarte mult de semnificațiile lui, deoarece doar în acest fel pot avea o vănzare excelentă. Cu cât culorile sunt mai vii și mai puernice, cu atât au o puternică atracție a consumatorilor. Majoritatea populației este influențată de forma, culoarea si dimensiunea unui produs, cu cât acestea sunt mai plăcute cu atât decizia de cumparare este mai mare. Un produs care nu este vândut foarte bine pe piață, prin schimbarea ambalajului poate ajunge să fie unul dintre cele mai căutate produse, datorită culorilor ambalajului pe care le deține.

Capitolul 3

Folosirea culorilor în ambalajul produselor

Studiu de caz: Ambalajul ceaiului negru și a pastei de dinți

Produsele alimentare și nealimentare sunt de nelipsit din viața de zi cu zi a fiecărui consumator. Ele au un rol deosebit de important, deoarece sunt consumate în mod frecvent de fiecare persoana în parte. Fără aceste produse omul nu se poate dezvolta, nu poate supraviețui. Orice persoană care consumă alimentele corect are un stil de viață sănătos.

Am realizat un studiu de caz pe două produse diferite, precum ceaiul negru ca produs din categoria produselor alimentare și pasta de dinți- produs nealimentar.

3.1. Culoarea- factor important al alegerii ceaiului negru în funcție de ambalaj

Cercetarea făcută pe baza produsului prezentat ne oferă informații despre consumatori, atitudinea acestora, opinia și comportamentul fiecărui individ în parte. În urma sondajului am obținut informații despre importanța culorii ambalajului ceaiului negru în viața tuturor consumatorilor.

Culoarea și stilul ceaiului negru

Ceaiul negru este reprezentat de un design plăcut de culori vii, pentru satisfacerea clienților. Culoarea ambalajului are o deosebită importanță în achiziționarea acestuia. Perioada desfășurării sondajului s-a realizat între 1-5 martie 2015, acesta fiind aplicat studenților din cadrul Universității Petrol-Gaze, Ploiești de la diferite specializări, cât si altor persoane din mediul rural (prieteni, vecini, familie). Metoda folosită a fost sondajul de opinie care s-a întemeiat cu ajutorul unui chestionar, cu referire la designul ambalajului ceaiului negru, realizându-se la un număr de 20 persoane, atât de sex feminin, cât si masculin.

Chestionarul a fost completat de fiecare persoană în parte, alocandu-se fiecăruia maxim 5 minute pentru fiecare chestionar. Persoanele care au completat sunt persoane cu vârsta peste 18 ani, capabile să răspundă clar și concret la întrebările existente în chestionar.

Chestionarul, bazat pe un număr de 10 întrebari a cuprins:

Q 1) Vârsta persoanelor chestionate. Persoanele intervievate au fost incluse într-una din cele 3 grupe de vârste: 18-25 ani; 25-40 ani și peste 40 ani.

Q 2) Sexul persoanelor chestionate: ( feminin/masculin)

Q 3) Mediul de rezidență al repondenților: ( urban/rural)

Q 4) Statutul profesional al repondenților: ( studenți, salariați, șomeri sau pensionari)

Q 5) Consumați ceai negru?

Doar 10 persoane au răspuns pozitiv în continuare întrebărilor chestionarului, deoarece aceștia consumă ceai negru.

Q 6) Alocați în medie lunar produsului suma de: ( tranșe de valori între 5-10 lei/lună; 10-20 lei/lună și 20-30 lei/lună)

Q 7) Considerați ambalajul important din punct de vedere al funcției, informției sau designului?

Q 8) Considerați importante culorile ambalajului?

Q 9) Dacă s-ar schimba culoarea ambalajului într-una mai ternă, mai achiziționați produsul?

Q 10) Ce părere aveți despre culorile ambalajului produsului pe care îl achiziționați? (variante de răspuns: bună, satisfăcătoare și nesatisfăcătoare).

Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar statistic, bazându-se pe partea de design al ambalajelor produselor alimentare oferind informații despre influența acestora în decizia de cumpărare a consumatorilor.

Din cele 20 de persoane chestionate, 10 persoane au răspuns pozitiv la întrebările 1-10, deoarece consumă ceai negru, iar 10 persoane au răspuns pozitiv la întrebările 1-5 și negativ la întrebările 6-10, deoarece nu consumă ceai negru.În urma prelucrării datelor din chestionar s-au dedus următoarele:

Figura 1. Rpartizarea persoanelor chestionate în funcție de vârstă

%

Sursa: cercetare realizată de autor

Persoanele din categoria de vârsta cuprinsă între 18-25 ani reprezintă cea mai mare parte din persoanele chestionate, 50% (10 persoane din 20), urmate de persoanele din categoria de vârstă cuprinsă între 25- 40 ani ,35% (7 persoane din 20), iar persoanele cu vârsta peste 40 ani reprezintă minimum de 15% (3 persoane din 20).

Figura 2. Repartizarea persoanelor chestionate pe sexe

%

Sursa: cercetare realizată de autor

În urma analizei făcute cea mai mare parte a persoanelor chestionate este reprezentată de persoanele de sex feminin, 60% (12 persoane din 20), urmate de persoanele de sex masculin,40% (8 persoane din 20).

Figura 3. Repartizarea persoanelor în funcție de mediul de rezidență al repondenților

%

Sursa: cercetare realizată de autor

Persoanele care provin din mediul urban reprezintă 65 % (13 persoane din 20) din totalul repondenților, iar persoanele care provin din mediul rural reprezintă 35% (7 persoane din 20).

Figura 4. Repartizarea persoanelor în funcție de statutul profesional

%

Sursa: cercetare realizată de autor

În funcție de statutul profesional persoanele cu statut de student reprezintă cea mai mare parte 60% (12 persoane din 20), urmate de persoanele cu statut de salariat 25% (5 persoane din 20), apoi persoanele cu statut de pensionar 10% (2 persoane din 20). Persoanele cu statutul de șomer reprezintă cea mai mica parte 5% (1 persoană din 20) din persoanele chestionate.

Figura 5. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate următoarei întrebări: Consumați ceai negru?

%

Sursa: cercetare realizată de autor

În urma analizei s-a stabilit că numărul persoanelor care consumă ceai negru și numărul persoanelor care nu consumă ceai negru este egal (50% – 50%).

La următoarele întrebări au răspuns pozitiv doar cele 10 persoane care consumă ceai negru.

Figura 6. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Alocați în medie produsului suma lunară de:

%

Sursa: cercetare realizată de autor

50% ( 5 persoane din 10) care consumă ceai negru, respectiv 25% (5 persoane din 20) din totalul celor intervievați alocă produsului sume cuprinse între 10-20 lei/lună, 30% (3 persoane din 10) care consumă ceai negru, respectiv 15% (3 persoane din 20) din totalul celor intervievați alocă produsului sume cuprinse între 20-30 lei/lună, iar 20% (2 persoane din 10) care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați alocă produsului sume între 5-10 lei/lună.

Figura 7. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Considerați ambalajul important din punct de vedere al funcției, informației sau designului?

%

Sursa: cercetare realizată de autor

60% (6 persoane din 10) din persoanele care consumă ceai negru, respectiv 30% (6 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră ambalajul important din punct de vedere al designului, 20% (2 persoane din 10) din cei care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră ambalajul important din punct de vedere al informației, iar restul consideră funcția ambalajului mai importantă decât designul sau informația.

Figura 8. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Considerați culorile ambalajului importante?

%

Sursa: cercetare realizată de autor

80% (8 persoane din 10) din totalul persoanelor care consumă ceai negru, respectiv 40% (8 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului importante, iar 20% (2 persoane din 10) din totalul persoanelor care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați nu consideră culorile ambalajului importante.

Figura 9. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Dacă s-ar schimba culoarea ambalajului într-una mai ternă, mai achiziționați produsul?

%

Sursa: cercetare realizată de autor

30% (3 persoane din 10) din totalul celor care consumă ceai negru, adică 15% (3 persoane din 20) din contingentul celor intervievați vor achiziționa produsul chiar daca se schimbă culorile ambalajului, iar 70% consideră ca se vor orienta către alt tip de produs.

Figura 10. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Ce părere aveți despre culorile ambalajului produsului achiziționat?

%

Sursa: cercetare realizată de autor

70% (7 persoane din 10) din totalul celor care declară că consumă ceai negru, respectiv 35% (7 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului bune, iar 10% (1 persoana din 10) din toatalul celor care consumă ceai negru, respectiv 5% (1 persoană din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului nesatisfăcătoare și diferența de 20% (2 persoane din 10) din cele care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului satisfăcătoare.

În urma analizei chestionarului cu referire la designul ambalajului ceaiului negru au rezultat următoarele concluzii:

80% (8 persoane din 10) din totalul persoanelor care consumă ceai negru, respectiv 40% (8 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului importante, iar 20% (2 persoane din 10) din totalul persoanelor care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați nu consideră culorile ambalajului importante.

60% (6 persoane din 10) din persoanele care consumă ceai negru, respectiv 30% (6 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră ambalajul important din punct de vedere al designului, 20% (2 persoane din 10) din cei care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20)din totalul celor intervievați consideră ambalajul important din punct de vedere al informației, iar restul consideră funcția ambalajului mai importantă decât designul sau informația.

30% (3 persoane din 10) din totalul celor care consumă ceai negru, adică 15% (3 persoane din 20) din contingentul celor intervievați vor achiziționa produsul chiar daca se schimbă culorile ambalajului, iar 70% consideră ca se vor orienta către alt tip de produs.

70% (7 persoane din 10) din totalul celor care declară că consumă ceai negru, respectiv 35% (7 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului bune, iar 10% (1 persoana din 10) din toatalul celor care consumă ceai negru, respectiv 5% (1 persoană din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului nesatisfăcătoare și diferența de 20% (2 persoane din 10) din cele care consumă ceai negru, respectiv 10% (2 persoane din 20) din totalul celor intervievați consideră culorile ambalajului satisfăcătoare.

În cea mai mare măsură persoanele care au participat la completare chestionarului consideră culoarea ca fiind un element esențial în achiziționarea produselor. Cu cât culorile sunt mai vii și mai puternice cu atât puterea de atracție a consumatorilor este mai mare.

3.2. Culoarea- factor important al alegerii pastei de dinți în funcție de ambalaj

Pasta de dinți repezintă un produs nelipsit din viața fiecărei persoane, fără aceasta nu am putea avea o igienă bună. Datorită necesității de a fi folosită după fiecare masă, producătorii au constatat că reprezintă un element important și compoziția trebuie îmbunătățită foarte frecvent. Datorita pastei de dinți astăzi zâmbim fără rețineri.

Pe baza acestui produs am realizat un sondaj pentru a afla cât de important este ambalajul acestui produs în viziunea consumatorului.

Perioada de desfășurare a chestionarului s-a realizat în perioada 1-5 martie 2015. La fel ca și celălalt, chestionarul a fost aplicat studenților din cadrul Universității Petrol-Gaze, Ploiești de la diferite specializări, cât și altor persoane din mediul rural, altele însă față de cele care au răspuns chestionarului ce se referă la ambalajul ceaiului negru.

Metoda folosită pentru realizarea chestionarului a fost sondajul de opinie, făcând referire la designul ambalajului pastei de dinți. Chestionarul a fost realizat pe un număr de 20 de persoane de sex feminin și masculin.

Chestionarul a cuprins următoarele întrebări:

Q 1) Vârsta persoanelor chestionate. Persoanele intervievate au fost incluse într-una din cele 3 grupe de vârstă: 18-25 ani, 25-40 ani și peste 40 ani.

Q 2) Sexul: (feminin/masculin)

Q 3) Mediul: (urban/rural)

Q 4) Statutul profesional: ( studenți, salariați, șomeri sau pensionari)

Q 5) Consumați pastă de dinți?

Q 6) Ce mărci de pastă de dinți folosiți?

Q 7) Alocați în medie lunar produsului suma de: (tranșe de valori între 5-10 lei/lună, 10-20 lei/lună și 20-30 lei/lună)

Q 8) Considerați ambalajul pastei de dinți important din punct de vedere al funcției, informației sau designului?

Q 9) Dacă s-ar schimba culoarea ambalajului într-una mai ternă, mai achiziționați produsul?

Q 10) Ce părere aveți despre culorile ambalajului pastei de dinți pe care o achiziționați? (variante de răspuns: bună, satisfăcătoare și nesatisfăcătoare).

Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar statistic, bazându-se pe partea de design al ambalajelor produselor nealimentare oferind informații despre influența acestora în decizia de cumpărare a consumatorilor.

În urma efectuării chestionarului statistic, datele au fost prelucrate în calculator cu ajutorul programului Microsoft Office Excel 2007, obținându-se astfel:

Figura 11. Repartizarea persoanelor în funcție de vârstă

%

Sursă: cercetare realizată de autor

În urma analizei, 60% (12 persoane din 20) din totalul persoanelor care consumă pastă de dinți au vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 25% (5 persoane din 20) au vârsta cuprinsă între 25-40 ani, iar 15% (3 persoane din 20) au vârsta peste 40 ani.

Figura 12. Repartizarea persoanelor pe sexe

%

Sursa: cercetare realizată de autor

Cea mai mare parte este reprezentată de persoanele de sex masculin, 65% (13 persoane din 20), iar cea mai mică parte este reprezentată de persoanele de sex feminin, 35% (7 persoane din 20).

Figura 13. Repartizarea persoanelor în funcție de mediul din care provin

%

Sursa: cercetare realizată de autor

Persoanele care provin din mediul urban reprezintă 55 % (11 persoane din 20) din totalul repondenților, iar persoanele care provin din mediul rural reprezintă 45% (9 persoane din 20).

Figura 14. Repartizarea persoanelor în funcție de statutul profesional

%

Sursa: cercetare realizată de autor

În funcție de statutul profesional persoanele cu statut de student reprezintă cea mai mare parte, 45% (9 persoane din 20) din totalul repondenților, urmate de persoanele cu statut de pensionar, 25% (5 persoane din 20) din totalul repondenților, iar persoanele cu statutul de șomer și salariat reprezintă cea mai mica parte 15% din totalul repondenților.

Figura 15. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate următoarei întrebaări: Consumați pastă de dinți?

%

Sursă: cercetare realizată de autor

100% (20 persoane din 20) din totalul repondenților consumă pastă de dinți.

Figura 16. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Ce mărci de pastă de dinți folosiți?

%

Sursă: cercetare realizată de autor

60% (12 persoane din 20) din totalul repondenților folosesc marca Colgate, 20% (4 persoane din 20) din totalul repondenților folosesc marca Blend-a-med, 10% (2 persoanedin 20) folosesc marca Lacalut și 10% (2 din 20 persoane) din totalul repondenților folosesc alte mărci.

Figura 17. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Alocați în medie produsului suma de:

%

Sursă: cercetare realizată de autor

45% (9 persoane din 20) din totalul repondenților alocă produsului sume peste 20 lei/lună, 40% (8 persoane din 20) din totalul repondenților alocă produsului sume cuprinse între 10-20 lei/lună și 15% (3 persoane din 20) din totalul repondenților alocă produsului sume cuprinse între 5-10 lei/lună.

Figura 18. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Considerați ambalajul pastei de dinți important din punct de vedere al:

%

Sursă: cercetare realizată de autor

65% (13 persoane din 20) din totalul repondeților consideră ambalajul important din punct de vedere al designului, 20% (4 persoane din 20) din totalul repondenților consideră ambalajul important din punct de vedere al funcției, iar 15% (3 persoane din 20) din totalul repondenților consideră ambalajul important din punct de vedere al informației.

Figura 19. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Dacă s-ar schimba culoarea ambalajului într-una mai ternă, mai achiziționați produsul?

%

Sursă: cercetare realizată de autor

70% (14 persoane din 20) din totalul repondenților consideră că dacă culorile ambalajul se vor schimba, se vor orienta către altă marcă de produs, iar 30% (6 persoane din 20) din totalul repondenților consideră că dacă culorile ambalajului se vor schimba, vor achiziționa în continuare produsul.

Figura 20. Repartizarea persoanelor în funcție de răspunsurile acordate urmatoarei întrebări: Ce părere aveți despre culorile ambalajului pastei de dinți pe care o achiziționați?

%

Sursă: cercetare realizată de autor

80% (16 persoane din 20) din totalul repondenților au o părere bună despre culorile ambalajului pastei de dinți, 10% (2 persoane din 20) din totalul repondenților au o părere satisfăcătoare, iar 10% (2 persoane din 20) din totalul repondenților consideră culorile ambalajului nesatisfăcătoare.

În urma analizei chestionarului cu referire la designul ambalajului pastei de dinți au rezultat următoarele concluzii:

80 % dintre persoanele care au participat la realizarea chestionarului pastei de dinți (16 persoane din 20) au o părere bună despre culorile ambalajului; 10% (2 persoane din 20) au o părere satisfăcătoare despre culorile ambalajului; 10% (2 persoane din 20) au o părere nesatisfăcătoare despre culorile ambalajului pastei de dinți.

65% (13 persoane din 20) consideră ambalajul pastei de dinți important din punct de vedere al designului, 15% (3 persoane din 20) consideră important ambalajul din punct de vedere al informației, iar 20% (4 persoane din 20) consideră important ambalajul din punct de vedere al funcției.

70% (14 persoane din 20) din totalul repondenților consideră că dacă culorile ambalajul se vor schimba, se vor orienta către altă marcă de produs, iar 30% (6 persoane din 20) din totalul repondenților consideră că dacă culorile ambalajului se vor schimba, vor achiziționa în continuare produsul.

În cea mai mare măsură persoanele care au participat la completarea chestionarului consideră culoarea ca fiind un element esențial în achiziționarea produselor.

În ambele chestionare persoanelor le-a fost comunicat înainte, să răspundă sincer și cu cea mai mare seriozitate. La finalul chestionarelor le-au fost adresate mulțumiri pentru realizarea celor două chestionare.

Aceștia au considerat culorile ambalajelor ambelor produse importante, influențându-i în achiziționarea produselor.

Concluzii

Într-o societate care evoluează continuu, orice producător are nevoie de un prestigiu puternic pe piață. Trăim într-o piață cu milioane de produse, de aceea luarea unei decizii devine dificilă uneori. În achiziționarea unui produs cel mai important rol i se cuvine ambalajului, deoarece acesta este esențialul element care ne atrage în momentul vizionării unui produs. Acesta transmite un mesaj foarte puternic asupra consumatorului, în luare deciziei de a achiziționa un produs de marcă.

Un ambalaj rezistent este constituit din numeroase elemente de estetică și design extrem de importante.

Existăm într-o societate de consum și rivalitate puternică pe piață, care îi determină pe specialiști să descopere cele mai necesare modalități prin care să influențeze comportamentul consumatorului. Această modalitate este folosirea culorilor de pe ambalaje.

Specialiștii în domeniu optează pentru o culoare sau alta în funcție de produs. Aceștia au dedus că cel mai important rol în crearea unui mesaj informațional este culoarea, ea fiind aplicată cu prudență, cunoscându-se impactul pshiologic asupra consumatorilor.

Unii poducători folosește culoarea pentru a-i fi remarcată marca produsului (un exemplu foarte bun îl reprezintă firma Coca-Cola care utilizează culoarea roșu). Ambalajul transmite mesaju promoțional, astfel încât orice consumator va putea remarca produsul de marcă. Folosirea culorilor vii, îi determină pe consumatori să achiziționeze intr-un interval scurt de timp produsul respectiv.

În lucrarea ,,Culoarea-atribut estetic al designului ambalajelor” au fost realizate doua studii de caz, având ca tema esențială designul ambalajelor, atât pentru produsele alimentare, cât și pentru produsele nealimentare. Studiile de caz au fost realizate pe baza unui sondaj de opinie, chestionarul fiind aplicat unui număr de 40 de persoane ( 20 de persoane au răspuns întrebărilor chestionarului aplicat pentru ceaiul negru și 20 de persoane au răspuns întrebărilor chestionarului aplicat pentru pasta de dinți). Persoanele chestionate au contribuit la accentuarea importanței ambalajului și a culorilor folosite în creearea acestora.

Datorită realizării studiilor de caz a fost remarcată o importanță deosebita designului ambalajelor. Un procent destul de mare, 80% este reprezentat de persoanele care susțin ca culorile ambalajului au un rol foarte important în achiziționarea ceaiului negru, iar 20% nu au considerat a fi importante culorile ambalajul, ceea ce demonstrează că producătorii au înțeles pe deplin rolul culorilor în viziunea consumatorilor.

În ceea ce privește designul ambalajului pastei de dinți, 65% au considerat că ambalajul acesteia este important din punct de vedere al designului, 20% consideră ambalajul important din punct de vedere al funcției și 15% consideră ambalajul important din punct de vedere al informației.

În urma analizei chestionarelor cu referire la designul ambalajelor s-a constatat că 80% din totalul repondenților au o părere foarte bună despre culorile ambalajului pastei de dinți, iar 10% consideră culorile ambalajului pastei de dinți nesatisfăcătoare și în cazul ceaiului negru s-a constatat că 70% au o părere bună despre culorile ambalajului, iar 10% consideră culorile ambalajului nesatisfăcătoare.

În ambele studii de caz se constată că dacă producătorii ambalajelor ar schimba culorile folosite, mai mult din jumătatea repondenților ar înceta să mai achiziționeze produsul, având ca motiv ușurința găsirii produsului după designului și culorile folosite, decât după denumirea mărcii.

Astfel, am remarcat că culorile ambalajului au un rol destul de puternic în convingerea consumatorilor de a achiziționa anumite produse. Datorită acestora, consumatorii diferențiază un produs de celălalt.

În concluzie, culoarea face produsul mai cunoscut și mai plăcut astfel încât să influențeze decizia de cumpărare.

Bibliografie

Diaconescu, Mihai, ,,Marketing Agroalimentar”, Editura Universitară, București, 2005.

Eftimie, Mariana, ,,Ambalarea Mărfurilor”, Editura Universitații din Ploiești, 2003.

Ene, Corina, ,,Protecția consumatorului în sfera mărfurilor alimentare – 200 de întrebări și răspunsuri”, Editura Universității Petrol-Gaze, Ploiești, 2014.

Fălniță, Eugen, ,,Estetica și ambalajul produsului”, Editura Mirton, Timișoara, 2006.

Kotler, Philip; Keller, Kevin, ,,Managementul marketingului”, Ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008.

Mihaiu, Ramolica; Frățilă, Rodica; Chis, Alexandru; Nistor, Răzvan; Drăgan, Mihaela; Scorțar Lucia, „Fundamentele științei mărfurilor”, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006.

Negrea, Mihai, ,,Fundamentele științei mărfurilor”, Editura ASE ,București, 2007.

Pamfilie, Rodica; Procopie, Roxana ,,Design și estetica mărfurilor”, Editura ASE, București, 2003.

Paraschivescu, Andrei, ,,Ghidul calitații” ,Editura Tehnopress, Iași, 2005.

Părăian, Elena; Pascu, Emilia, ,,Designul și estetica mărfurilor”, Editura Universitară, București, 2010.

Purcărea, Anca, ,,Ambalajul-atitudine pentru calitate”, Editura Expert, București, 1999.

Purcărea Cornelia, „Rolul științelor și tehnologiilor în siguranța alimentară în corelație cu alimentația sănătoasă și rolul său în prevenirea unor boli metabolice”, Editura Osterreichis Ru a ischer Akademischer Verein, Viena, 2012.

Rahău, Loredana, ,,Marketing”, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005.

Pamfilie, Rodica; Procopie, Roxana, ,,Design și estetica mărfurilor”, Editura ASE, București, 2002.

Stancu, Adrian, ,,Metode și modele de evaluare a calității în știința mărfurilor”, Editura ASE, București, 2012.

3. EFECTELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE CULORILOR

http://www.logistiqueconseil.org/Articles/Entrepot-magasin/Glossaire-emballage.htm

http://legeaz.net/abrogate/og-42-1995-productie-produse-alimentare

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1