Accizele Taxe Speciale de Consumatie

Cuprins

Argument…………………………………………………………………………. pag. 4

CAPITOLUL I ACCIZELE- TAXE SPECIALE DE CONSUMAȚIE

1.1. Definiția și caracteristicile impozitului…………………………………….. pag.5

1.2. Elementele impozitului………………………………………………………… pag.5

1.3. Clasificarea impozitelor……………………………………………………… pag.9

1.4 . Accizele………………………………….…………………………………… pag.11

1.4.1. Definiția accizelor………………………………………………………… pag.11

1.4.2 . Categorii de produse asupra cărora se percep accize…………………..pag.11

1.4.3. Scutiri de la plata accizelor…………………………………………………pag.17

1.4.4. Cuantumul unitar și determinarea accizelor………………………. …pag.19

1.4.5. Calculul accizelor pe categorii de produse…………………………….. pag. 24

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA ACCIZELOR LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

2.1. Cadrul general privind analiza accizelor la nivelul U.E. în perioada 2010-2014………………………………………………………………………………………pag. 27

2.2. Accizele- analiza comparativă…………………………………………………..pag.27

2.2.1 Evoluția valorică a accizelor în perioada 2010-2014……………………….pag.30

2.2.2 Evoluția accizelor ca pondere în PIB………………………………………..pag 32

2.2.3 Evoluția accizelor în veniturile fiscale………………………………………pag.33

2.3. Accizele aplicate țigărilor în 2013………………………………………………pag.34

2.4. Accizele aplicate băuturilor alccolice în 2013………………………………….pag.35

2.5. Accizele aplicate carburanților și energiei electrice în 2013………………….pag.37

2.6. Concluzii………………………………………………………………………….. pag. 39

Bibliografie………………………………………………………..…………………… pag. 40

ARGUMENT

Lucrarea de față studiază o importantă componentă a sistemului fiscal românesc și anume accizele.

Motivația alegerii acestei teme este dată de importanța taxelor de consumație pe produs în economia unei țări, în special a României deoarece ele reprezintă una dintre principalele mijloace necesare acoperirii cheltuielilor de procurare a resurselor publice. Acestea afectează atât producătorul, cât și consumatorul căci prin majorarea acestora va crește și prețul bunurilor.

Utilizarea acestei categorii de taxe, prezintă avantaje și dezavantaje. Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl reprezintă faptul că accizele constituie( în țările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obținut, la un cost puțin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează în general, băuturile , țigările, automobilele și carburanții și furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.Un alt avantaj al impunerii indirecte, implicit al aplicării accizelor îl prezintă rapiditatea, comoditatea și costul relativ redus al perceperii.

Ca dezavantaj menționăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea prețurilor de producție, în funcție de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiții, cererea la aceste produse. Ca urmare, se va diminua volumul vânzărilor și respectiv, mărimea profitului. Astfel, va fi afectată și dezvoltarea ulterioară a întreprinderii.

Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele, în general sunt sensibile la inflație, ajungându-se în perioade de inflație puternică la o scădere a randamentului accizelor. Faptul că se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în sumă fixă asupra cantităților de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-și diminueze randamentul în condiții de inflație puternică.

Acest proiect urmărește prezentarea unor aspecte generale ale accizelor, a normelor de reglementare ale acestora. De asemenea, este prezentată evoluția principalelor accize armonizate în perioada 2010-2014, în țările de referință România, Slovenia și Austria. În acest sens au fost prezentate și interpretate ponderile accizelor în PIB, respectiv în veniturile fiscale ale țărilor analizate.

CAPITOLUL I- ACCIZELE- TAXE SPECIALE DE CONSUMAȚIE

1.1 . DEFINIȚIA ȘI CARACTERISTICILE IMPOZITULUI

Impozitul reprezintă preluarea unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziția statului, în scopul constituirii resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Caracteristicile impozitelor

au caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că toate persoanele fizice și/sau juridice care obțin venituri dintr-o anumită sursă sau dețin un anumit gen de avere trebuie să contribuie prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului ;

sunt plăți către stat cu titlu definitiv și nerambursabil, în ideea că odată realizate în scopul constituirii fondurilor generale ale populației, ele sunt folosite numai la finanțarea unor obiective și acțiuni necesare pentru toți membrii societății ;

reprezintă o preluare fără contraprestație sau fără vreun echivalent direct și imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.

1.2 . ELEMENTELE IMPOZITULUI

Elementele impozitului sunt acele componente care ajută la determinarea mărimii sale, a sursei, a modului de așezare și a momentului datorării sale.

1. Denumirea impozitului reflectă natura economică a impozitului și este menționată în titlul actului normativ;

2. Plătitorul impozitului mai este denumit: subiect sau contribuabil și reprezintă persoana fizică/juridică obligată prin lege la plata impozitului;

Exemple: La impozitul pe salariu plătitorul este salariatul (angajatul cu carte de muncă), în timp ce la impozitul pe profit, plătitorul este agentul economic;

3.Suportatorul/destinatarul impozitului reprezintă persoana care suportă efectiv impozitul

Plătitorul și suportatorul nu coincid mereu. De exemplu. La impozitele directe plătitorul și suportatorul coincid , în timp ce la impozitele indirecte, cum ar fi : Accizele, TVA , etc , plătitorul este reprezentat de agentul economic, iar suportatorul este reprezentat de consumatorul final ;

4. Obiectul impozabil îl constituie materia supusă impozitării

În cazul impozitelor directe, obiectul impozabil îl constituie venitul sau averea.

În cazul impozitelor indirecte, obiectul impozabil îl poate constitui prețul produsului ce urmează a fi vândut sau tariful serviciului prestat. În cazul accizelor, obiectul impozabil este reprezentat de produsele considerate a fi de lux sau cele nocive sănătății ;

5. Sursa impozitului evidențiază din ce anume se achită impozitul: din venit sau din avere.

6. Unitatea de impunere este unitatea de măsură a obiectului impozabil ;

De exemplu. La impozitul pe salariu, pe profit sau pe dividende, unitatea de impunere este unitatea monetară la impozitul pe clădiri, unitatea de impunere este m2, la impozitul pe teren, unitatea de impunere este hactarul, pentru unele taxe de consumație, unitatea de impunere este kg, hl sau buc ;

7. Cota de impunere este suma sau procentul aplicat asupra bazei impozabile.

Cotele de impunere pot fi clasificate astfel:

a. Cote fixe care sunt stabilite în sumă fixă, indiferent de mărimea venitului impozabil, a averii sau de situația socială a plătitorului. Se aplică când bazele impozabile sunt exprimate în unități naturale(m2, hectar) ;

b. Cote procentuale-reprezintă un anumit procent din suta de lei venit impozabil. La rândul lor, acestea se împart în :

Cote procentuale proporționale-al căror procent nu se modifică, indiferent de mărimea bazei impozabile ;

Cote procentuale progresive-sunt acele cote al căror procent sporește, pe măsura sporirii venitului impozabil. Ele pot fi:

cote progresive simple( globale) – care presupun ca întregul venit impozabil să fie impus cu aceeași cotă, care crește cu cât venitul este mai mare ;

cote progresive compuse( pe tranșe) – această cotă crescută acționează numai în interiorul tranșei respective, și nu asupra întregului venit;

Cote procentuale regresive – reprezintă acele cote al căror procent se diminuează pe măsură ce venitul impozabil crește;

8. Modul de impunere și percepere al impozitului(ASIETA) cuprinde ansamblul măsurilor pe care organele fiscale le adoptă în legătură cu fiecare subiect impozabil, în vederea identificării obiectului impozabil, determinarea mărimii materiei impozabile și stabilirea impozitului datorat statului ;

Tehnica impunerii cuprinde următoarele operațiuni:

Stabilirea obiectului impozabil – are în vedere constatarea și evaluarea materiei impozabile ;

Evaluarea materiei impozabile se poate realiza utilizând trei metode:

I . Metoda evaluării directe

II. Metoda evaluării indirecte

III. Metoda normativă

I. Metoda evaluării directe presupune două variante de realizare:

a. Evaluarea pe baza declarației unei terțe persoane – presupune determinarea obiectului impozabil pe baza declarației scrise oferite de către persoanele care cunosc date despre mărimea materiei impozabile și care se obligă, prin lege, de a o declara organelor fiscale ;

De exemplu. Chiriașii declară chiria achitată proprietarului.

b. Evaluarea pe baza declarației contribuabilului – presupune furnizarea direct de către contribuabil, pe propria răspundere, a elementelor privind situația fiscală. În vederea realizării acestui fapt, contribuabilul este obligat să țină o evidență riguroasă a activității sale, din care să se desprindă informații referitoare la cheltuielile efectuate și veniturile obținute, să încheie bilanțul contabil, să înainteze organelor fiscale o declarație de impunere din care să rezulte veniturile, averea,etc, în scopul determinării mărimii materiei impozabile ;

II. Metoda evaluării indirecte presupune trei modalități de realizare:

a. Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil – este specifică impozitelor de tip real, permițând stabilirea doar cu aproximație a mărimii obiectului impozabil ;

b. Evaluarea forfetară – constă în faptul că organele fiscale, atribuie o anumită valoare obiectului impozabil cu acordul subiectului impozabil ;

c. Evaluarea administrativă – are specific faptul că organele fiscale determină valoarea materiei impozabile pe baza datelor de care dispun ;

3. Metoda normativă – presupune stabilirea bazei impozabile de către legea care reglementează impozitul, respectiv după anumite norme ;

B. Determinarea sumei impozitului- se întreprinde fie de către plătitorul impozitului, fie de către organul fiscal încuviințat cu stabilirea impozitului ;

C. Perceperea impozitului – este formată din ansamblul operațiunilor prin care impozitul este încasat de către organele fiscale împuternicite cu aceste atribuții ;

Perceperea impozitelor se realizează prin următoarele metode :

a. Metoda plății directe – constă în aceea că agenții economici stabilesc singuri baza impozabilă conform prevederilor legale, calculează impozitul aferent și îl virează bugetului de stat sau bugetelor locale la termenele prevăzute ;

b. Stopajul la sursă – constă în faptul că impozitul este reținut și vărsat la stat de către o terță persoană ;

c. Metoda aplicării de timbre fiscale – se aplică în cazul taxelor datorate statului pentru demersurile în justiție, și, de asemenea pentru taxele destinate eliberării, legalizării și autentificării diferitelor acte, certificate și diferite documente elaborate de notariate publice și organe ale administrației de stat ;

9.Termenele de plată – arată data până la care trebuie plătit impozitul către stat ;

10. Sancțiuni – se aplică persoanelor fizice/juridice care nu-și plătesc obligațiile fiscale la termenele prevăzute. De exemplu : majorări de întârziere, penalități, amenzi, executări silite, sancțiuni penale ;

1.3 . CLASIFICAREA IMPOZITELOR

Impozitele se clasifică după mai multe criterii:

după trăsăturile de formă și fond;

după obiectul impunerii;

după scopul urmărit de stat la introducerea lor;

după frecvența cu care se realizează;

după structura organizatorică a statelor

A. După trăsăturile de formă și fond impozitele se grupează în :

1. Impozitele directe sunt impozite nominale încasate de la fiecare persoană fizică sau juridică, în funcție de veniturile sau averea acesteia, pe baza cotelor de impozit, prevăzute de lege și la o dată stabilită ;

Impozitele directe se împart în:

a. impozite reale – sunt stabilite în legătură cu un anumit obiect material, fără a se ține seama de veniturile pe care acestea le aduc sau de situația personală a plătitorului impozitului ;

De exemplu. Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren sau funciar

b . impozite personale – sunt impozite cu caracter subiectiv

Sunt cele care se stabilesc asupra veniturilor sau a averii subiectului impozabil, ținând cont de situația personală a acestuia ;

Impozitele personale cuprind:

– Impozitul pe venit ( de exemplu : impozitul pe salariu , impozitul pe profit , impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor) ;

– Impozitul pe avere este strâns legat de dreptul de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile ;

Formele impozitului pe avere sunt :

1.Impozitul asupra averii propriu-zise ;

2. Impozitul asupra circulației averii (obiectul impunerii îl constituie trecerea dreptului de proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta) ;

3. Impozitul pe sporul de avere (obiectul impunerii îl constituie sporul de valoare pe care l-au înregistrat anumite bunuri, într-o anumită perioadă de timp) ;

2. Impozitele indirecte se încasează cu prilejul vânzării unor bunuri și al prestării unor servicii, întrucât ele se regăsesc în prețul de vânzare al acestora ;

De exemplu: TVA, Accize, taxe de timbru, taxe vamale

B. După obiectul impunerii:

a. Impozitul pe venit

b. Impozitul pe avere

c . Impozitul pe consum(Ex. TVA, Accize)

C. După scopul urmărit de stat la introducerea lor:

a. Impozite financiare – sunt introduse cu scopul obținerii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului ;

b. Impozite de ordine – sunt introduse cu scopul limitării unei anumite acțiuni ( de exemplu: limitarea consumului unor produse cu efect nociv asupra sănătății consumatorilor), având caracter nefiscal

D. După frecvența cu care se încasează :

– Impozite permanente sau ordinare- se încasează periodic

– Impozite incidentale- se încasează o singură dată

E. După structura organizatorică a statelor :

1.În statele de tip federal:

– impozite federale

– impozite ale statelor, provinciilor sau ale regiunilor membre ale unei federații

– impozite locale

2.În statele de tip unitar distingem :

– impozite ale administrației centrale de stat

– impozite ale organelor administrației locale

1.4. ACCIZELE

1.4.1 DEFINIȚIA ACCIZELOR

Accizele sunt taxe speciale de consumație, care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din interiorul țării și din import, fiind incluse în prețurile de vânzare ale acestora.

Accizele se percep asupra produselor consumate în cantități mari și care nu pot fi substituite de consumatori cu altele de același tip. Acestea se percep asupra unor produse de larg consum percepute ca fiind de lux sau nocive sănătății.

1.4.2 CATEGORII DE PRODUSE ASUPRA CĂRORA SE PERCEP ACCIZE

Câmpul de aplicare al acestor taxe speciale de consumație este deosebit de vast, diferă de la o țară la alta și cuprinde în principal: alcool și băuturi alcoolice, vinuri, produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, băuturi răcoritoare, autoturisme, blănuri , bijuterii , cosmetice, etc.

Produsele pentru care se datorează accize sunt provenite din producția internă sau din import (prin produse din import supuse accizelor se ințelege orice intrare de produse accizabile în România, cu excepția: plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România; distrugerii sub supravegherea autorității vamale a produselor accizabile; plasării produselor accizabile în zonele libere, în condițiile prevăzute de legislația vamală în vigoare ), și anume:

alcool. Din această categorie fac parte:

berea. Prin bere se înțelege orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs, care conține amestec de bere și băuturi nealcoolice, încadrat la NC 2206 00, având și într-un caz și în altul o concentrație alcoolică mai mare de 0,5% în volum. Pentru berea produsă de micii întreprinzători independenți, care dețin instalații de fabricație cu o capacitate nominală anuală, care nu depășește 200.000 hl, se aplică accize specifice ( același regim se aplică și pentru berea importată de la micii producători independenți cu o capacitate nominală anuală, care nu depășește 200.000 hl. De asemenea, beneficiază de regim redus accizelor toți agenții economici, mici întreprinzători, care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiții: sunt agenți economici producători de bere, care, din punct de vedere juridic și economic, sunt independenți față de orice alt agent economic producător de bere, utilizează instalații fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere, folosesc spații de producție diferite de cele ale oricărui agent economic producător de bere și nu funcționeaza sub licență de produs a altui agent economic producător de bere);

vinuri ( este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica și consumat de catre aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândut). Prin vinuri se înțelege:

vinuri liniștite. Prin vinuri liniștite se înțeleg toate produsele încadrate la codurile NC 2204 și 2205, care au: o concentrație alcoolică între 1,2% și 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; o concentrație alcoolică între 15% și 18% în volum, care au fost obținute fără nici o îmbogățire și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

vinuri spumoase. Prin vinuri spumoase se înțeleg toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21, 2204 29 10 și 2205, și care: sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorită dioxidului de carbon în soluția egală sau mai mare de 3 bari; au o concentrație între 1,2% și 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

băuturi fermentate. Prin alte băuturi fermentate se înțeleg:

alte băuturi fermentate “liniștite”, care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 si 2206 00, și care au : o concentrație alcoolică între 1,2% și 10% în volum; o concentrație alcoolică între 10% și 15% în volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

Alte băuturi fermentate “spumoase”, care se încadreaza la codurile NC 2206 00 31, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 și 2205, și care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorită dioxidului de carbon în soluție sau mai mare de 3 bari și care : au o concentrație alcoolică între 1,2% și 13% în volum; au o concentrație alcoolică între 13% și 15% în volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

produse intermediare. În categoria produselor intermediare se includ toate produsele cu o concentrație alcoolică între 1,2% și 22% în volum, încadrate la codurile NC 2204, 2205 și 2206, care nu sunt cuprinse în categoria bere sau băuturi fermentate ( se consideră băutură intermediară orice băutură fermentată liniștită, care are o concentrație alcoolică care depășește 5,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare și orice băutură fermentată spumoasă, care are o concentrație alcoolică mai mare de 8,5% în volum și care nu rezulta în întregime din fermentare);

alcool etilic. Prin alcool etilic se înțelege :

toate produsele a căror concentrație alcoolică depășește 1,2% în volum și care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar și atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

produsele a căror concentrație alcoolică depășește 22% în volum și care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2005 și 2206 00;

țuica și rachiuri de fructe;

orice alt produs în soluție sau nu, care conține băuturi spirtoase portabile.

produsele din tutun ( prezentate în tabelul 2.1). Prin produse din tutun se înțeleg:

țigarete. Prin țigarete se înțelege:

rulourile de tutun destinate fumatului ca atare și care nu sunt țigări sau țigări de foi;

rulourile de tutun, care se pot introduce într-un tub de hârtie de țigarete prin simpla mânuire neindustrială;

rulourile de tutun, care se pot înfășura în hârtie de țigarete prin simpla mânuire neindustrială;

țigări și țigări de foi. Prin țigări sau țigări de foi se înțelege orice fel de țigări, care se pot fuma ca atare:

rulourile de tutun, care conțin tutun natural;

rulourile de tutun, care au un înveliș exterior din tutun natural;

rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliș exterior având culoarea normală a unei țigări, care acoperă complet produsul, inclusiv, dacă este cazul, filtrul, dar exclusiv vârful țigărilor, dacă este cazul și un liant , (cu condiția ca : – învelișul și liantul să fie din tutun reconstituit; – masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muștiucul, să nu fie sub 1,2 g; – învelișul este fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuțit minim de 30 grade față de axa longitudinală a țigării.)

rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliș exterior având culoarea normală a unei țigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv, dacă este cazul, filtrul, dar exclusiv vârful țigărilor, dacă este cazul ( cu condiția ca : – masa unitară a ruloului, excluzând filtrul și muștiucul, să fie egală sau mai mare cu 2,3 grame; – circumferința ruloului de tutun de minim o treime din lungimea țigării să nu fie sub 34mm. )

tutun de fumat. Prin tutun de fumat se înțelege orice tutun tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau preset în bucăți și care poate fi fumat fără prelucrare industrială, precum și deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul. Tutunul de fumat poate fi:

tutun de fumat fin tăiat destinat rularii in tigarete. Este considerat tutun de fumat fin tăiat:

a) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime sub 1 mm;

b) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea țigaretelor;

alte tutunuri de fumat. Se consideră alt tutun de fumat, orice tutun care nu este tutun de fumat tăiat fin.

3. uleiuri minerale ( prezentate în tabelul 2.1.). Acestea cuprind benzine, motorine și gaz .

4. alte produse prevăzute în tabelul 2.1

Tabelul 2.1

Plătitorii accizelor sunt reprezentați de persoanele juridice,asociațiile familiale și persoanele fizice autorizate care produc,importă și comercializează produse afectate de accize.

Suportatorii de accize sunt consumatorii finali.

1.4.3 SCUTIRI DE LA PLATA ACCIZELOR

Scutiri generale

Conform art. 206 56 din Codul Fiscal actualizat la data de 07.04.2015, produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor dacă sunt destinate utilizării:

În contextul relațiilor diplomatice sau consulare

De către organizațiile internaționale recunoscute ca atare de autoritățile publice din România și de către membrii acestor organizații, în limitele și în condițiile stabilite prin convențiile internaționale privind instituirea acestor organizații sau prin acordurile de sediu;

De către forțele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord,altul decât România,pentru uzul forțelor armate în cauză,pentru personalul civil însoțitor sau pentru aprovizionarea popotelor or a cantinelor acestora;

De către forțele armate ale Regatului Unit staționate în Cipru în temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960 pentru uzul forțelor armate în cauză,pentru personalul civil însoțitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

Pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu țări terțe sau cu organizații internaționale,cu condiția ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce privește scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată

(2) Modalitatea și condițiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice

(3) Fără a aduce atingeri prevederilor art.206^31 alin.(1), produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize către un destinatar în sensul alin.(1) sunt însoțite de certificat de scutire

(4) Modelul și conținutul certificatului de scutire sunt cele stabilite de Comisia Europeană

(5) Procedura prevăzută la art.206 31-206 36 nu se aplică deplasărilor intracomunitare de produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forțelor armate prevăzute la alin.1 lit.c), dacă acestea sunt reglementate de un regim care se întemeiază direct pe Tratatul Atlanticului de Nord.

(6) Prin excepție de la prevederile alin.(5), procedura prevăzută la art.206 31-206 36 se va aplica deplasărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forțelor armate prevăzute la alin.(1), lit.c) care au loc exclusiv pe teritoriul național sau în baza unui acord încheiat cu alt stat membru,atunci când deplasarea are loc între teritoriul național și teritoriul acelui stat membru.

Conform art .206 57 din Codul Fiscal actualizat la 07.04.2015 sunt prevăzute următoarele scutiri speciale de la plata accizelor:

Sunt scutite de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un teritoriu terț ori către o țară terță

Sunt scutite de la plata accizelor produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terț sau către o țară terță

Conform art. 206 58 din Codul Fiscal actualizat la data de 07.04.2015 sunt prevăzute următoarele scutiri pentru alcool etilic și alte produse alcoolice:

Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic și alte produse alcoolice prevăzute la Art.206 2 lit a ), atunci când sunt:

a ) Complet denaturate, conform prescripțiilor legale;

b ) Utilizate pentru producerea oțelului cu codul NC 2209;

c ) Utilizate pentru producerea de medicamente;

d ) Utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentrație ce nu depășește 1,2% în volum;

e ) Utilizate în scop medical în spitale și farmacii

f ) Utilizate în procese de fabricație, cu condiția ca produsul finit să nu conțină alccol.

Art. 206 Abrogat

Conform art. 206 60 din Codul Fiscal actualizat la data de 07.04.2015 sunt prevăzute următoarele scutiri pentru produse energetice și energie electrică:

a ) Produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru aviație, alta decât aviația turistică în scop privat.

b ) Produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru navigația în pe căile navigabile interioare inclusiv pentru pescuit, altele decât pentru navigația ambarcațiunilor de agrement private.

c ) Produsele energetice – gazul natural, cărbunele și combustibilii solizi-folosite de gospodării și/sau de organizații de caritate

De la plata accizelor mai sunt scutite și:

Produsele care sunt exportate direct de către operatorii economici producători sau prin intermediul operatorilor economici care își desfășoară activitatea pe bază de comision

Produsele care se află în regimuri vamale suspensive

Produsele care sunt livrate la rezerva de stat și la rezerva de mobilizare

În cazul importului de produse accizabile care se află în bagajul călătorilor și al altor persoane fizice, care au domiciliul în România sau în străinătate, în conformitate și în limitele cu cerințele prevăzute de legislația vamală în vigoare

Produsele importate, provenite din donații sau finanțate din împrumuturi nerambursabile, precum și cele din programe de cooperare științifică și tehnică, acordate instituțiilor de învățământ, cultură și sănătate, ministerelor, structurilor patronale și sindicale, organismelor internaționale și organizațiilor nonprofit

Berea, vinul fabricte de către persoanele fizice și consumate de către membrii familiei, cu condiția ca acestea să nu fie vândute

Tutunul destinat testelor științifice și celor privind calitatea produselor

1.4.4. CUANTUMUL UNITAR ȘI DETERMINAREA ACCIZELOR

În România se folosesc trei modalități de exprimare a accizelor:

Sume specifice exprimate în echivalent euro pe unitatea de măsură

Cote procentuale

Accize compuse, formate din sume specifice exprimate în echivalent euro pe unitatea de măsură la care se adaugă o cotă procentuală

În cazul accizelor specifice, unitatea de măsură este diferită în funcție de produs:

ANEXA 1 la titlul VII din Codul fiscal

*1) Gradul Plato reprezintă cantitatea de zaharuri exprimată în grame, conținută în 100 g de soluție măsurată la origine la temperatura de 20°/4 °C.

*2) Hl de alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația de 100% alcool în volum, la temperatura de 20 °C, conținut într-o cantitate dată de produs alcoolic.

*3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înțelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

*4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

ANEXA 2 la titlul VII din Codul fiscal

(în vigoare din 1 septembrie 2013)

1.4.5 CALCULUL ACCIZELOR PE CATEGORII DE PRODUSE

Accizele se plătesc în lei, prin transformarea sumelor exprimate în euro la cursul de schimb al B.N.R. pentru ultima zi a fiecărei luni.

Acest curs se utilizează pentru calculul accizelor pentru toată luna următoare. Plata accizelor se efectuează lunar până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare, pe baza Decontului privind accizele și a Declarației de impunere, prin virament bancar sau numerar în contul bugetului de stat.

Pentru produsele din import, plata accizelor se face la organele vamale, odată cu plata taxelor vamale.

Neplata integral și la termen a accizelor atrage majorări de întârziere.

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA ACCIZELOR LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

2.1. CADRUL GENERAL PRIVIND LEGISLAȚIA COMUNITARĂ ÎN DOMENIUL ACCIZELOR

Toate țările membre ale Uniunii Europene își stabilesc impozitele indirecte, respectiv taxa pe valoarea adaugată și accizele, în funcție de prevederile unor directive comunitare, directive ce conțin atât principii generale de stabilire a acestor impozite, cât și nivele minime impuse.

În ce privește accizele, acestea sunt reglementate prin Directiva Uniunii Europene nr. 92/12 și prin directive specifice fiecarei grupe de produse. Această directivă cuprinde dispoziții speciale privind structura produselor supuse în mod obligatoriu accizelor în toate țările comunitare, precum și nivelul minim impus.

Produsele supuse în mod obligatoriu accizelor, potrivit acestei directive sunt:

Alcoolul și băuturile alcoolice;

Produsele din tutun;

Uleiurile minerale.

Directiva prevede însă și dreptul statelor membre de a impune prin accize și alte produse, altele decât cele de mai sus.

Consiliul European, întrunit la Copenhaga în 1993, a stabilit că: “Țările asociate din Europa Centrală și de Est, care doresc, pot deveni membre ale Uniunii Europene. Aderarea va avea loc de îndata ce acestea vor fi capabile să-și asume obligațiile ce le revin prin satisfacerea condițiilor economice și politice pe care le implică aderarea.”

Una din aceste condiții este armonizarea legislației fiscale a fiecărei țări asociate la legislația comunitară în domeniu.

2.2. ACCIZELE- ANALIZA COMPARATIVĂ PE PERIOADA 2010-2014

Țările Europene au experiență în ceea ce privește așezarea și perceperea accizelor. Ca și impozitele speciale asupra consumului, accizele reprezintă una dintre formele cele mai vechi de impozitare. Accizele, aceste taxe speciale de consumație sunt prezente în toate țările. Diferite sunt doar procentele sau cuantumul în care acestea se percep.

În România, nivelul accizelor pe categorii de produse s-a modificat în fiecare an. Aceste nivele au scăzut sau au crescut de la an la an pentru a putea fi în concordanță cu nivelul accizelor practicate de țările Uniunii Europene.

Pentru realizarea analizei comparative a nivelului accizelor pe perioada 2010-2014, au fost folosite ca state de referință România, Slovenia și Austria. Astfel a fost analizat nivelul accizelor (veniturile încasate din accize) și evoluția acestuia în perioada 2010-2014.

Însă pentru a înțelege această evoluție trebuiesc stabilite normele de reglementare ale accizelor în cele trei state.

Asemănări și deosebiri ale reglementărilor accizelor în cele trei state :

Un prim aspect este acela că în toate cele trei state, accizele sunt parte a veniturilor bugetului de stat.

Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate în echivalent EURO pe unitatea de măsură , cu excepția țigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în euro/mia de țigarete la care se adaugă o acciză ad-valorem aplicată asupra prețului maxim de vânzare cu amănuntul.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, această normă fiind valabilă în cele trei state analizate. Condițiile de exigibilitate și nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

În România, accizele se stabilesc conform Codului Fiscal și se calculează la cursul stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a anului fiscal anterior.

Pentru realizarea analizei valorice a accizelor pe perioada 2010-2014 în cele trei state, s-a analizat evoluția veniturilor din accize și ponderea accizelor în PIB și în veniturile fiscale pe perioada analizată. De asemenea, au fost comparate cele trei state din punct de vedere al accizelor înregistrate pentru principalele categorii de produse accizabile : produse alcoolice, tutun și electricitate și combustibili în anul 2013.

Sursa:

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare

Excise Duty Act of Slovenia

2.1. EVOLUȚIA VALORICĂ A ACCIZELOR ÎN PERIOADA 2010-2014

Tabel 1 : Evoluția accizelor în perioada 2010-2014 (mil RON)

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale

Calculul veniturilor din accize aferente Sloveniei și Austriei pentru transformarea în RON a acestora, a fost realizat folosind cursul de schimb de la sfârșitul perioadei, aferent fiecărui an de analiză.

Tabel 2 : Modificarea procentuală a accizelor în perioada 2010-2014 (%)

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale

În anul 2011 față de anul 2010, se observă pentru România o creștere în valoarea accizelor de 18.17%, pentru Slovenia o creștere de aproximativ 30%, iar pentru Austria o creștere aproape insignifiantă de doar 2.53%. În anul 2012, creșterea procentuală a accizelor din România s-a înjumătățit, pe când în Slovenia și Austria, accizele au crescut accelerat, în Slovenia aproape dublându-se valoarea acestora. În următorii doi ani, se observă că în România, valoarea accizelor a crescut cu 14.18%, respectiv 11.54%, pe când în Slovenia acestea au scăzut de la an la an, iar în Austria au cunoscut o scădere minoră în 2013 și au crescut in 2014, de asemenea cu un procent minor, de doar 3.67%.

Sursa: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?order=wbapi_data_value_2007%20wbapi_data_value%20wbapi_data_value-first&sort=desc

Grafic 1 : Evoluția accizelor în perioada 2010-2014

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale

Din Graficul 1 : ”Evoluția accizelor în perioada 2010-2014”, se observă că în perioada 2010-2012, cele trei state au înregistrat creșteri ale veniturilor din accize în fiecare an, cele mai mari fluctuații fiind înregistrate de Slovenia, care în anul 2012 a înregistrat venituri din accize aproximativ de 2 ori mai mari față de anul precedent. Influența crizei economice din 2012 s-a resimțit asupra Sloveniei, accizele urmând un trend descrescător în 2013 și 2014. În cazul Austriei, s-au înregistrat de asemenea creșteri ale veniturilor din accize în perioada 2010-2012 , însă în 2013 și 2014 , s-a menținut aproape constant nivelul acestora, înregistrându-se mici scăderi în 2011 (de 0.84%), ca efect resimțit de criza economică, dar urmând ca în 2014 veniturile din accize să crescă cu 3.67%. În România, veniturile din accize au urmat un trend ascendent pe toată perioada analizată.

2.2. EVOLUȚIA ACCIZELOR CA PONDERE ÎN PIB

Tabel 3 : Evoluția veniturilor din accize ca pondere în PIB în perioada 2010-2014 (%)

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Eurostat

Din tabelul 3 se observă că în România, nivelul ponderii accizelor în PIB scade din anul 2010 de la valoarea de 3,2% până la 2.7% în anul 2012, începând cu acest an să crească până la 3,4% în anul 2014.

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-EN.PDF

De asemenea, se observă că nivelul ponderii accizelor în PIB în Slovenia și Austria este constant în primii 3, respectiv 4 ani, fiind urmat de o creștere în Slovenia cu pana la 1 pp, iar in Austria cu o scadere de 0,1 pp.

Valoarea scazută a ponderii în PIB din anul 2012 în România se datorează în principal puternicii crize economice. Volumul produselor accizabile realizate pe teritoriul țării a scăzut considerabil acest lucru fiind explicat într-o oarecare măsură de falimentul multor întreprinderi a căror activitate consta în comercializarea acestora.

Pe de altă parte, în Austria, ponderile veniturilor din accize în PIB sunt aproape constante pe perioada analizată. În Austria, 35% din veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele indirecte însă mai mult de jumătate sunt realizate de TVA, accizele neavând un aport important în cadrul acestora.

Grafic 2: Evoluția ponderii veniturilor din accize în PIB în perioada 2010-2014

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Eurostat

Graficul de mai sus reliefează trendul ponderii veniturilor din accize în PIB pentru cele trei state analizate, în perioada 2010-2014. Se observă că atât în Slovenia cât și în Austria, ponderea veniturilor din accize în PIB a avut fluctuații nesemnificative până în anul 2012, în timp ce în România aceasta scădea cu o pondere din ce în ce mai mare, ajungând la o valoare de 3% în 2011 , față de 3.2% în 2010 și la 2.7% în 2012.Cu toate acestea, după anul 2010, România și Slovenia au evoluat asemănător, ponderea veniturilor din accize în PIB crescând în ambele state, în timp ce în Austria , această pondere s-a menținut constantă până în anul 2014, când a înregistrat o scădere de 0.1%. De asemenea, se observă că în Slovenia, accizele au un aport la PIB mai important decât în România și Austria, având cele mai mari ponderi.În același sens, în Austria , veniturile înregistrate din accize contribuie la formarea PIB-ului cu un procent de doar 2.5%.

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-EN.PDF

2.3. EVOLUȚIA ACCIZELOR CA PONDERE ÎN VENITURILE FISCALE

Tabel 4 : Evoluția accizelor ca pondere în veniturile fiscale în perioada 2010-2014 (%)

Sursa: Date furnizate de Publicația : ”Taxation trends in the European Union ”, Eurostat

Tabelul de mai sus evidențiază ce procent din veniturile fiscale este reprezentat de accize.În cazul Românei se înregistrează cele mai mari ponderi în perioada 2010-2014, maximul atins fiind de 12.3% în anul 2014 și minimul , de 9.6% în 2012, când România a resimțit efectele crizei economice.Fluctuațiile acestor ponderi au fost scăzute, variând de la an la an cu mai puțin de 1 pp.Pe de altă parte, Slovenia a înregistrat fluctuații de maxim 0.3 pp de la un an la altul, având o situație mai stabilă decât cea a României, însă ponderile accizelor în veniturile fiscale au fost mai reduse, cu un minim de 8.6% în 2010 și un maxim de 11.3% în 2014.De asemenea, aceste ponderi au crescut de la un an la altul, spre deosebire de Austria, stat în care trendul ponderilor accizelor în veniturile fiscale a fost unul descrescător.Astfel, accizele au reprezentat 6.1 % din veniturile fiscale din Austria în 2010, iar apoi , au scăzut de la an la an ,ajungând în 2014 la un procent de 5.8% din venturile fiscale.Așadar, accizele aduc un aport de venituri fiscale mai mare în România decât în celelalte două state analizate.

2.4. ACCIZELE APLICATE ȚIGĂRILOR ÎN 2013

Impozitul pe vânzarea de țigări poartă numele de acciză și este o taxă fixă calculată pentru 1000 de țigarete. Astfel, veniturile bugetare aduse statului din acciza pe țigări sunt considerabile având în vedere numărul mare de persoane fumătoare. Pentru țigarete acciza se calculeaza însumand acciza specifica (exprimată în euro la 1000 de bucăți) cu acciza procentuală, denumită și ad valorem.

Tabelul 5: Nivelul accizelor aplicate țigărilor în 2013

Sursa: http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html

Pentru a efectua o comparație între cele 3 state analizate s-a luat în considerare nivelul accizelor pe țigări din anul 2013 și s-a observat că România are cel mai scăzut nivel al accizelor dintre țările comparate, respectiv 50.00 euro/1000 țigarete. În Austria, nivelul accizei pe țigări este aproximativ de două ori mai mare decât în cazul României sau Sloveniei,caz în care acciza atinge valori de 64.00 euro/1000 țigarete.

Grafic 3: Nivelul accizelor la țigări în 2013

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html

2.5. ACCIZELE APLICATE BĂUTURILOR ALCOOLICE ÎN 2013

Accizele aplicate la băuturi alcoolice și alcool constituie o sursă de venit pentru bugetul de stat. Principalele categorii de produse accizabile în această categorie sunt berea, vinul și alcoolul etilic.Accizele aplicate la bere vor fi fixate în funcție de numărul de hectolitri/grade de produs finit.Statele membre pot împărți berea în categorii care constau în cel mult 4 grade Plato și pot aplica aceeași acciză pe hectolitru la toate tipurile de bere care intră în fiecare categorie. Accizele aplicate la vin necarbonatat și vin spumos și la alte băuturi fermentate și produse intermediare vor fi stabilite în funcție de numărul de hectolitri pe produs finit. Statele membre trebuie să aplice aceeași acciză la toate produsele alcoolice din fiecare categorie. Acciza aplicată la alcool și băuturi alcoolice va fi stabilită la hectolitru de alcool pur la 20 °C. Aceasta va fi calculată în funcție de numărul de hectolitri de alcool pur. Accize reduse pot fi aplicate la alcoolul etilic produs de distilerii mici. Cu toate acestea, accizele reduse nu pot fi stabilite la mai mult de 50 % sub acciza națională standard. Statele membre trebuie să aplice orice acciză redusă și la alcoolul etilic livrat pe teritoriul lor de către alte distilerii mici situate în alte state membre.

Tabel 6 : Nivelul accizelor la bere în anul 2013

Sursa: http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html

Din tabelul de mai sus se poate observa că nivelul standard accize (euro/hl/grad Ploto) pentru România este minim (0,748), pe când în Austria este mult mai mare (2,00). Nivelul de accize la micii berari în România este 0,43, însă în Austria este de 4 ori mai mare și anume 1,80 (euro/hl/grad Plato), iar în Slovenia este foarte mare si anume 1,80 (euro/hl grad Ploto).

Berea este una dintre cele mai “curate” băuturi din România, aportul adus bugetului statului fiind semnificativ. Numai accizele la bere reprezintă aproximativ 1% din veniturile fiscale colectate în România. Dacă în 2012 România obținea în urma colectărilor accizei la bere 520 de milioane de euro, în 2013 ajungea la 552 de milioane de euro, asta în condițiile în care în România este înregistrat cel mai scăzut nivel al accizelor la bere la nivelul Uniunii Europene, de doar 0,74 euro pe hectolitru. Prin comparație, țări cu tradiție în producerea berii au accize mai mari, cum ar fi Austria, care are 2 euro/hectolitru. Ca exemplu, în țări fără tradiție în producerea berii avem exemplul Sloveniei, care percepe 6,86 euro/hectolitru. În ceea ce privește ponderea pe care volumul accizei la bere o reprezintă în totalul accizelor la băuturile alcoolice, reprezentantul MFP a spus că această pondere, de asemenea, a crescut începând cu 2013, de la 56% până la 63,4%, iar în 2014 se estimează că va fi de 64%. În plus, volumul accizelor colectate la bere reprezintă 3,2 – 3,3% din accizele totale colectate în România și circa 1% din veniturile fiscale colectate de România.

Tabel 7 : Nivelul accizelor la alcoolul etilic în 2013

Sursa: http://www.customs.ro/UserFiles/CustomFiles/7.1.pdf

După cum se observă în tabelul de mai sus, cel mai scăzut nivel standard de accize se regăsește în Slovenia cu 694,79 ( Euro/hl alcool pur), urmat de România cu 750,00 (Euro/hl alcool pur). Majoriatatea țărilor, între care și Slovenia, nu practică accize pentru micile distilării, însă sunt câteva țări în care se aplică accize pentru acestea. În România acestea au un nivel de 475,00 (euro/ hl alcool pur), iar în Austria acciza pentru micile distilării este de 540,00 (euro/ hl alcool pur).

2.6. ACCIZELE APLICATE CARBURANȚILOR ȘI ENERGIEI ELECTRICE ÎN 2013

Acciza la carburanți reprezintă o altă sursă importantă de venit la bugetul de stat.

Pe lângă taxele pe care un posesor de autovehicul trebuie să le plătească pentru a se bucura de propria mașină el mai trebuie să achite și accizele impuse de fiecare administrație în carburanți, nivelul acestora influențând substanțial prețul la pompă și implicit, costurile de exploatare ale unui autovehicul.

În anul 2013, nivelul minim impus de UE pentru carburanți era de 359 euro/1000 litri la benzină, respectiv 302 euro/1000 litri la motorină. Tabelul 7 ilustrează nivelul accizei la carburanți în anul 2013 în cele trei state analizate.

Tabel 8 : Nivelul accizei la combustibil în anul 2013 (euro/tonă)

Sursa : European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2012

Se observă că în anul 2013 , Austria și Slovenia se încadrau în limitele impuse de UE pentru accizele la combustibili. Pe de altă parte, în anul 2013, România a beneficiat de o exceptare de la nivelul minim impus de UE, urmând ca în 2014 nivelul acestora să crească. În acest sens, încasările la bugetul de stat din accizele percepute pe vânzarea de carburanți au crescut în 2014 cu aproximativ 15%, în contextul în care majoritatea estimarilor jucătorilor de profil prevedeau o scădere a consumului situată între 3 si 10%. Datele referitoarele la incasarile din accizele pe carburanți din 2014 arată de fapt că volumele vândute au stagnat sau au fost în scădere foarte ușoara fața de anul precedent, creșterea de 15% venind exclusiv din majorarea valorii accizelor și a deprecierii leului în raport cu euro.

Grafic 4: Nivelul accizelor la carburanți în 2013

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2013

Graficul 4 evidențiază diferențele dintre valorile accizelor la carburanți practicate în cele trei state analizate în anul 2013 și de asemenea, diferențele între valorile accizei la carburanți în fiecare stat și minimul impus de Uniunea Europeană. Astfel se observă că cel mai ridicat nivel al accizei pentru motorină este înregistrat în Slovenia (383 euro/tonă), fiind cu 81 euro/tonă mai mare decât minimul impus de UE, în timp ce pentru benzină , cel mai înalt nivel al accizei se regăsește în Austria (442 euro/tonă), cu 83 euro/tonă mai mare decât nivelul minim impus.

Tabelul 9 prezintă valoarea accizelor la electricitate în anul 2013, pentru cele trei state analizate.

Tabel 9 : Nivelul accizelor la electricitate în 2013

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/economic_studies/energy_tax_study.pdf

În cadrul tabelului 9 se observă că în anul 2012, Slovenia îndeplinea la limită minimul impus de UE, iar în România, pe de o parte, avea cele mai scăzute valori ale accizei la electricitate, respectiv 0,42 Euro/Mwh fiind nivelul standard de accize pentru electricitatea utilizată în scop comercial și 0,84 Euro/Mwh pentru electricitatea utilizată în scop necomercial. Pe de altă parte, la polul total opus, acciza la electricitate în 2012 în Austria era de 15 Euro/Mwh atât pentru electricitatea utilizată în scop comercial cât și pentru cea utilizată în scop necomercial, Austria fiind o țară cu un nivel ridicat al accizei la energia electrică.

CONCLUZII

Accizele constituie (în țările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obținut, la un cost puțin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, țigările, automobilele și carburanții și furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv trei sferturi.

Bibliografie

https://ro.scribd.com/doc/54932830/Accizele-in-UE

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm

4. Fiscalitate: De la lege la practică , Ed. a III-a – L. Titu, C. Șerbănescu , D. Ștefan , D. Cataramă , A. Nica, Ed. C.H. Beck 2006 ,

5. ˝ Finanțe aplicate˝ – D. L. Roman , Ed. Economică 2001

6. ˝ Finanțe publice˝ – T. Moștean, E. Cîmpeanu, L.Tițu , R.Tudor, A. Panaite, D.Vasilescu, G.Attila, A. Stoian, I. Brașoveanu, B. Mircescu, Ed. Universitară, 2004

7. ˝ Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale˝- G. Vintilă, Ed.Economică 2006

8. Finanțe și fiscalitate. Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a , Valentina Capotă , Mirela Nicoleta Dinescu , Valentina Menegatos, Gabriela Uglean, Constantin Ghimpau Codreanu, Florian Ionel Lixandru, Editura. Akademos Art , 2007

9. Finanțe și fiscalitate. Manual Clasa a XII- a, Daniela Hangan, Mihaela Tudor, Monica Bizadea, Dumitru Alamiie, Ed. Cd Press , 2007