Determinarea Profitului Impozabil Si A Impozitului PE Profit In Cadrul Sc

CUPRINS

Cuvânt înainte

Capitolul I DEFINIREA ȘI REGEMENTAREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT………………………………………………………………………………………6

Aspecte generale privind profitul și impozitul pe profit. 6

Contribuabilii impozitului pe profit 8

Determinarea și plata impozitului pe profit……… 10

Capitolul II EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA ………….16

Introducerea impozitului pe profit în România…………………………………………..16

Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în România……………………………………………………………………………………………………. 19

Impozitul pe profit în România și în celelalte state membere ale UE …………..22

Capitolul III MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN CADRUL S.C. ROMEC GENERAL S.R.L. ………………………………………………………..24

3.1 Prezentarea generală a S.C. Romec General S.R.L… 24

Scurt istoric 24

Structura organizatorică a S.C. Romec General S.R.L 26

Analiza economico-financiară a societății 28

Calculul impozitului pe profit 41

Evoluția profitului si a impozitului pe profit in anii 2006,2007,2008 41

Calculul impozitului pe profit pe trimestre în anul 2008 47

Aspecte generale 47

Contabilitatea impozitului pe profit 48

Operații privind impozitul pe profit 49

Concluzii și propuneri ……………………………………………………………………………………………… 52

45 pagini

+ prezentare powerpoint

=== Disertatie ===

CUPRINS

Cuvânt înainte

Capitolul I DEFINIREA ȘI REGEMENTAREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT………………………………………………………………………………………6

Aspecte generale privind profitul și impozitul pe profit. 6

Contribuabilii impozitului pe profit 8

Determinarea și plata impozitului pe profit……… 10

Capitolul II EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA ………….16

Introducerea impozitului pe profit în România…………………………………………..16

Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în România……………………………………………………………………………………………………. 19

Impozitul pe profit în România și în celelalte state membere ale UE …………..22

Capitolul III MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN CADRUL S.C. ROMEC GENERAL S.R.L. ………………………………………………………..24

3.1 Prezentarea generală a S.C. Romec General S.R.L… 24

Scurt istoric 24

Structura organizatorică a S.C. Romec General S.R.L 26

Analiza economico-financiară a societății 28

Calculul impozitului pe profit 41

Evoluția profitului si a impozitului pe profit in anii 2006,2007,2008 41

Calculul impozitului pe profit pe trimestre în anul 2008 47

Aspecte generale 47

Contabilitatea impozitului pe profit 48

Operații privind impozitul pe profit 49

Concluzii și propuneri ……………………………………………………………………………………………… 52

Anexe …………………………………………………………………………………………………………….. 54 Bibliografie ………………………………………………………………………………………………….. 60

CUVÂNT ÎNAINTE

In cadrul amplului proces al reformei fiscale din România, impozitului pe profit îi revine un loc deosebit atât prin prisma contribuției sale în formarea veniturilor bugetului public, cât și prin influența sa asupra activității economico-sociale generatoare de profit și asupra structurii de ansamblu a economiei naționale.

Pentru a-și desfășura activitățle, statul are nevoie de venituri pe care le asigura din impozite prelevate atât de la persoanele fizice cât și juridice. Impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivității (în cazul nostru capitalul) și plătită în bani. El constituie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investițiile și înviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. El este o funcție crescătoare a venitului la o rată de impunere fiscală dată si sporește cand venitul crește.

Impozitul este o plata care se face către stat cu titlu definitiv și nerambursabil în schimbul cărora plătitorii nu pot solicita imediat statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiată.

Persoanele juridice sunt afectate în mod direct de impozitul pe profit, de impozitele și taxele locale și de contribuții sociale calculate pe fondul de salarii. Agenții economici sunt implicați însă, prin lege, în reținerea și vărsarea la buget a sumelor provenind din obligațiile fiscale ale angajați lor,precum și în calcularea și plata impozitelor indirecte (taxa pe valoarea adaugata). Aceste obligații pot influenta profitul (genereaza costuri de gestionare), dar intr-o mai mare măsura afectează lichiditatea și capacitatea de plata a persoanei juridice, datorită unor scadențe de plată ce trebuie respectate.

In cadrul acestei lucări sunt abordate aspecte cu privire la materia impozabilă, aspecte generale privind impozitul pe profit, contribuabilii impozitului pe profît, determinarea și plata impozitului pe profit, precum și modul cum influenteză acesta activitatea economică-flnanciară a unei întreprinderi.

Lucrarea de față este sintetizată pe trei capitole prin care se urmărește prezentarea cadrului legal al aplicării impozitului pe profit precum și modul de determinare al acestora la o societate comercială.

In primul capitol sunt prezentate aspecte generale privind profitul și impozitul pe profit, având ca scop principal abordarea unor probleme referitoare la contribuabili, termenele de plată dar nu în ultimul determinarea și calculul acestora.

Cel de-al doilea capitol face o ampla descriere a evoluției impozitului pe profit după anul 1990, dar și o comparație între impozitul pe profit din România și cel din statele membre ale Uniunii Europene

Capitolul al treilea este structurat în trei părți începând cu o ampla descriere a societății asupra căreia se concentrează analiza și calculul impozitului pe profit, continuând cu o a doua parte în care sunt prezentate elemente de analiză economico-financiară ilustrând evoluția societății în cei trei ani evaluați și se finalizează cu modul, efectiv, de calcul al profitului și impozitului pe profit în cadrul societății. Plecând de la premisa că o societate comercială există și funcționează în scopul de a obține profit, trebuie găsit acel echilibru care permite firmei să-și achite obligațiile către stat și să obțină profit pentru a-și justifica existența.

In finalul lucrării am prezentat o sinteza a concluziilor ce au fost desprinse ca urmare a analizei efectuate.

CAPITOLUL I

DEFINIREA ȘI REGLEMENTAREA PROFITULUI

ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT

1.1 Aspecte generale privind profitul si impozitul pe profit

Una dintre cele mai importante măsuri de constituire a unui sistem fiscal se numără și adoptarea Legii privind impozitul pe profit. Instituirea acestui impozit a devenit necesară pentru a se crea un cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice.

Atunci când se instituie un nou impozit este necesară precizarea unei serii de elemente din care să rezulte în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de așezare și percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancțiunile pentru încălcarea prevederilor legale.

Profitul, având natura unui venit, trebuie să fie supus impunerii întrucât oricine realizează un venit trebuie să contribuie la formarea resurselor financiare publice. In condițiile economiei de piață actorii economici, determinați de sistemul concurențial, sunt stimulați să obțină profituri tot mai însemnate iar impozitul direct pe profit constituie un venit bugetar important.

Impozitul pe profit este un impozit direct,datorat bugetului de stat și pe ale de excepție, bugetelor locale de către persoanele juridice române și străine.

Impozitul pe profit realizat de persoanele juridice se stabilește în unele țări după același sistem de impunere ca în cazul persoanelor fizice, iar în altele se practică un sistem distinct. Modul în care se realizează impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societăți de persoane sau ca societăți de capital.

Profitul obținut de o societate de capital se repartizează atât sub forma de dividende, proporțional cu participarea lor la capital, cât și la dispoziția societății pentru constituirea de fonduri. Astfel putem vorbi, în cazul societăților de capital, de profitul societății înainte de repartizare, de profitul repartizat acționarilor sub forma de dividende și de profitul rămas la dispoziția societății.

Impunerea veniturilor realizate de societățile de capital în cazul acestei repartizări a profitului se realizează prin mai multe modalități:

Prima modalitate presupune impunerea mai întâi profitul total obținut de societatea de capital și apoi separat profitul repartizat acționarilor sub forma de dividende. Sistemul, considerat clasic,face ca partea de profit repatizată acționarilor să fie supusă impunerii de două ori, o data la societate și a doua oară la acționari sau asociați. (S.U.A, Olanda, Elveția, România etc)

A doua modalitate constă în aceea ca se impun numai dividendele, în timp ce partea de profit lăsată la dispoziția socitatii de capital este scutită de impozit.

A treia modalitate se referă la faptul că este impusă numai partea de profit rămasă la dispoziția societății, dividendele nu sunt supuse impozitării. In acest caz, se încalcalcă principiul echității fiscale, deoarece se exonorează de la impunere dividendele primite de acționari.

A patra modalitate presupune impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate de acționari și apoi a părții din profit la dispoziția societății de capital.

Impozitul pe veniturile societăților va fi un impozit direct care se va aplică beneficiilor impozabile ale anumitor persoane morale.

Acesta va fi un impozit asupra beneficiului societăților comerciale; de asemenea, va fi un impozit global și se va aplică asupra profiturilor impozabile care vor rezulta din ansamblul activităților desfășurate de societăți.

Pentru a fi în concordantă cu practică fiscală comunitară ar trebui ca și în România persoanele morale care realizează operații comerciale să poată opta între:

Regimul impozitelor pe veniturile societăților

Regimul pe venitul global

Principiul de calcul al impozitului pe veniturile societăților poate urma uramătoarea schema:

Consecințele posibile ale acestei scheme ar fi următoarele:

societatea achită ea însăși impozitul pe venitul societăților ;

rezultatul care va apărea în contul de rezultate(contul de profit și pierderi)va fi un beneficiu net;

acționarii (asociații) vor încasa parte ce le revine din beneficiul.

Pentru societățile de natura societăților în nume colectiv sau unele societăți cu răspundere limitată, care în literatura fiscală occidentală se numesc întreprinderi individuale,iar principiul de calcul ar fi următorul:

Acționarul (asociatul) va putea fi impozitat pentru partea beneficiilor realizate, indiferent dacă beneficiile au sunt distribuie sau nu. Astfel societatea nu este impozitată și se poate spune că societatea nu poseda "personalitate fiscală" ca în cazul impozitului pe veniturile societății. Se vorbește însă de transparență fiscală a societății.

In România, veniturile agenților economici organizați ca persoane juridice, cu gestiune economică și autonomie financiară, se impozitează astfel:

1. Agenții economici ce îndeplinesc condițiile de a fi considerați microintreprinderi, pot opta pentru impunerea profitului. Astfel, ei plătesc un impozit în cota de 3% aplicată asupra totalității veniturilor obținute.

Condițiile ce trebuie îndeplinite, la sfârșitul anului precedent, pentru ca o societate comercială să fie considerată microîntreprindere sunt: să aibă ca proiect de activitate producția de bunuri materiale, prestarea de servicii și/sau comerțul; să aibă de la 1 până la 9 angajați inclusiv; să realizeze venituri reprezentând echivalentul în lei a 100.000 euro inclusiv; să aibă capital integral privat.

2. Agenții economici care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerate microîntreprinderi, precum și cei care îndeplinesc aceste condiții dar care nu doresc să opteze pentru impunerea ca microîntreprindere,sunt supuși impunerii prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil.

Reglementarea în decursul anilor a impozitului pe profit a cunoscut numeroase etape și modificări, privind baza de impozitare,cotele precum și alte elemente.

In categoria plătitorilor impozitului pe profit denumiți în continuare contribuabili se încadrează o serie de persoane juridice și fizice care îsi desfășoară activitatea cu scopul obținerii de profit.Aceștia sunt prezentați pe larg în subcapitolul următor.

1.2 Contribuabilii impozitului pe profit

Sunt obligați la plata impozitului pe profit conform legislației în vigoare următoarele persoane fizice și juridice:

persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din România cât și din străinătate;

persoanele juridice străine care desfășoară activități printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent, cum ar fi: companii, fundații, organizații, trusturi sau orice alte entități similare;

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Sunt și excepții de la plata impozitului pe profit:

a) trezoreria statului;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate pentru susținerea activităților cu scop caritabil;

cultele religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, și pentru veniturile obținute din chirii, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrările de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ și pentru acțiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori;

h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari;

i) fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

e) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele, dobânzile și veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obținute din plasarea veniturilor scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

1.3. Determinarea și plata impozitului pe profit

Impozitul pe profit se aplică la baza de calcul prin aplicarea cotei corespunzătoare de impunere.

Baza de calcul a impozitului pe profit o constituie profitul impozabil și care se calculează ca diferență dintre veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câștiguri din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru relizarea acestora , dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. In scopul determinării profitului impozabil se iau în calcul toate câștigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiții financiare.

Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu anumie excepții. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica în cursul anului fiscal.

Contabilitatea românească, ca și în multe alte țări, este conectată la fiscalitate. Bilanțul contabil este destinat nevoilor proprii de informare și altor terți (în afara de stat), neținând cont de constrângerile fiscale. In lipsa unui bilanț fiscal, care să fie destinat fiscului pentru impunere, pentru obținerea rezultatului impozabil (fiscal) sunt necesare câteva prelucrări extracontabile.

Contribuabilii au obligația de a înregistra în evidența contabilă ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate și a lucrărilor executate și alte câștiguri indiferent de sursă.

Cheltuielile înregistrate în contabilitate pot fi deductibile în totalitate, deductibile în anumite limite și condiții și cheltuieli nedeductibile. Vor fi trecute în revista cheltuielile deductibile în totalitate și cele nedeductibile.

Cheltuielile aferente realizării profitului și în limitele prevederilor legale, sunt considerate deductibile și ajută la determinarea profitului impozabil.

Conform legii în vigoare sunt deductibile următoarele cheltuieli:

cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor;

cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca și boli profesionale sau pentru asigurarea activelor corporale din patrimoniul afacerii;

cheltuieli de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei și produselor sale, în baza unui contract scris; cheltuieli cu transportul și cazarea generate de deplasarea în interes de serviciu a angajaților sau a administratorilor;

cheltuieli pentru formarea și perfecționarea profesionala a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, editarea de materiale informative proprii sunt deductibile fară condiționări legate de profitul contribuabilului;

cheltuieli diverse.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

cheltuieli cu impozitul pe profit;

amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile datorate către autoritățile române; potrivit prevederilor legale , altele decât cele prevăzute în contractele economice;

cheltuielile de protocol care depășesc limita de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul veniturilor și cheltuielilor aferente , inclusive accizele ,exclusive (mai puțin) cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

cheltuielile cu diurna peste limita legală ;

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legală;

sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale ;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate și neimputabile, precum și pentru activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare;

orice cheltuieli făcute în favoarea acționarilor ;

sumele angajate la nivelul contractului de asociere în participațiune în favoarea partenerului contractual, altele decât cele rezultate pe baza decontului întocmit;

cheltuielile de conducere și cheltuielile de administrare, înregistrate de un sediu permanent care aparține unei personae fizice sau juridice străine, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte ,care depășește 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;

cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc condițiile de document justificativ ;

cheltuielile înregistrate de asociațiile agricole ;

cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevăzute de normele legale în vigoare ;

cheltuielile cu dobânzile aferente creditelor, altele decât cele acordate de bănci și de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depășesc dobânzile active medii ale băncilor, comunicate de B.N.R;

cheltuielile cu taxele către organizațiile neguvernamentare sau asociațiile profesionale;

cheltuielile cu serviciile, inclusiv de maganement sau consultanță, în situația în care nu sunt justificate de un contract scris și pentru care nu pot fi verificați prestatorii în legătură cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate de persoane fizice și juridice nerezidente, în situația în care plata acestora determină pierdere la nivelul unui exercițiu financiar sau în situația în care aceste servicii nu sunt aferente activității entității din România;

cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate la societatea la care se dețin participațiile cu excepția celor determinate de vânzarea-cumpărarea acestora.

In vederea determinării profitului impozabil se iau în calcul toate câștigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investițiile financiare.

Pentru reflectarea corectă a profitului impozabil într-un an fiscal contribuabilii vor înregistra în evidența contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate și câștigurile din operațiuni care duc la creșterea valorii activului, precum și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri.

In contabilitate, veniturile impozabile înregistrate cuprind:

venituri din exploatare ca de exemplu vânzări de produse și mărfuri, servicii prestate, lucrări executate și din alte activități, din producția stocată, din producția de imobilizări, din subvenții de exploatare, alte venituri sau câștiguri din exploatare;

venituri financiare: venituri din participații, titluri de plasament, acțiuni, diferențe de curs valutar, dobânzi, scontări, creanțe imobilizate, alte venituri financiare;

venituri excepționale încasate din: operațiuni de gestiune (despăgubiri și penalizări), operațiuni de capital (subvenții pentru investiții virate la venituri prin cedarea actiunilor), alte venituri excepționale.

Veniturile neimpozabile, conform legislației, sunt structurate astfel:

dividendele primite de către o persoană juridică română de la o alta persoană juridică română sau străină;

diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanțe la societatea la care se dețin participațiile;

venituri respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creanțelor, după caz, ca urmare a transferului de acțiuni sau de părți sociale de la Fondul Proprietății de Stat conform convențiilor; dacă obligațiile se anulează în schimbul titlurilor de participare, la persoanele juridice,atunci ele nu se mai cuprind în venituri neimpozabile;

rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum și veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau din veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor cuprind:

cheltuieli de exploatare cu: materii prime, materiale și mărfuri, cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele și varsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare, inclusiv cheltuielile impozitului pe profit.

cheltuieli financiare: cheltuieli pentru titlurile de plasament cedate, cheltuieli cu diferențele de curs valutar, cheltuielile cu dobânzile, pierderi din creanțe legate de participații, alte cheltuieli financiare.

cheltuieli excepționale, respectiv cheltuielile privind operațiunile de capital și cele din operațiunile de gestiune.

Rezulatul contabil brut se calculează ca diferența între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal. Dacă volumul veniturilor îl depășește pe cel al cheltuielilor, se obține profitul contabil brut, iar dacă volumul cheltuielilor îl depășește pe cel al veniturilor rezultă o pierdere contabilă brută.

Impozitul pe profit are ca bază de calcul rezultatul impozabil (fiscal), care se obține prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal și cu deducerile fiscale .

La profitul impozabil determinat pe baza datelor de mai sus înscrise în contabilitate se aplică cota de impozit legal care este de 16%, cu anumite excepții prevăzute la codul fiscal privind impozitul pe profit:

în cazul Băncii Naționale a României, cota de impozit pe profit este de 80% și se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă;

contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanelor juririce care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere și la care impozitul pe profit datorat pentru aceste activități, este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate;

contribuabili care obțin venituri din activitățile desfășurate în zona liberă, pe bază de licență, plătesc o cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri până la 31.12.2004;

contribuabili care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor și/sau al prestărilor de servicii din activitate proprie sau prin contracte de comision, precum și prestări de servicii pentru export, plătesc o cotă de 6% pentru profitul corespunzător ponderii acestor venituri în totalul veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 16% se repartizează la sfârșitul anului ca sursă proprie de finanțare;

cota de 3% pentru veniturile microîntreprinderilor, conform H.G. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor. Din impozitul pe venit calculat, microîntreprinderile pot beneficia de o reducere de 20% , în cazul în care crează noi locuri de muncă, dacă se asigură creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul fiscal precedent.

Plata impozitului pe profit se face trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excepția B.N.R., a băncilor române și a sucursalelor din România ale băncilor, persoanelor juridice străine, care efectuează plăți lunare până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul în acest scop profitul și impozitul pe profit se calculează și se evidențiază trimestrial cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul băncilor.

Ceilalți contribuabili au obligația să plătească în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pe lunile octombrie și noiembrie iar pentru luna decembrie se adaugă o sumă echivalentă cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanțul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanțului contabil.

In cursul anului fiscal contribuabili au obligația de a depune declarația de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanțului contabil anual, să depună declarația fiscală de impunere pentru anul fiscal expirat.

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor pe profit declarate și pentru depunerea în termen a declarației de impunere. Declarația de impunere se semnează de către directorul general sau orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să-1 reprezinte pe contribuabil.

Obligația contribuabililor în cursul anului fiscal este de a depune declarația de impunere până la termenele de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după determinarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanțul contabil anual să depună declarația de impunere pentru anul fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanțului contabil.

In cazul în care orice sumă reprezentând obligația fiscală nu este plătită la data stabilită, contribuabilul este obligat la plata majorărilor de întârziere pentru suma respectivă pe perioada cuprinsă între termenul de plată și data la care obligația fiscală este efectuată inclusiv. Asemenea majorări sunt plătite și de organul fiscal pentru sumele plătite în plus ca impozit de către contribuabili și nerestituite în termenul prevăzut de lege.

CAPITOLUL II

EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA

2.1 Introducerea impozitului pe profit in România

Pentru o perioadă îndelungată de timp, ca urmare a modificărilor continue a legislației fiscale în România, nu a existat, o constanță în ceea ce privește nivelul cotei de impozitare sau numărul cotelor de impozitare. Inca din 1990 până în prezent s-au făcut o serie de modificări legislative bazate pe diferite considerente economice sau legate de integrarea României în Uniunea Europeană, ceea ce a dus la o varietate de cote de impozare. Aceste cote in cazul impozitului pe profit au evoluat continuu după cum urmează:

2001 -2002

Cotele impozitului pe profit sunt următoarele :

25% – cota generala de impozitare;

50% (25% + 25%) – în cazul contribuabililor care obțin venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program de noapte; Aceasta cota se aplica asupra părții din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de activități în total venituri;

5% pentru orice majorare de capital care se efectuează din prin încorporarea rezervelor si/sau a profiturilor, cu excepția rezervelor legale si diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului;

5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din export, încasate în valuta printr-un cont bancar din România, în total venituri.

2003

Cotele impozitului pe profit sunt următoarele:

– 25% – cota generala de impozitare;

– 5% în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obținute din activitatea desfășurată pe baza de licență în zonele libere;

– 12,5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din export, încasate în valuta printr-un cont bancar din România, în total venituri;

– valoarea maxima între 5% din volumul veniturilor aferente activităților desfășurate în barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabil aferent acestor activități.

2004

Cotele impozitului pe profit sunt următoarele:

– 25% – cota generala de impozitare;

5% în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obținute din activitatea desfășurata pe baza de licența în zonele libere;

10% pentru veniturile obținute din vânzarea-cesionarea proprietăților imobiliare si a titlurilor de participare;

valoarea maxima între 5% din volumul veniturilor aferente activităților desfășurate în barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabilaferent acestor activități.

2005-2006

Cotele impozitului pe profit sunt următoarele :

16% – cota generală de impozitare;

valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităților desfășurate în barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor si 16% din profitul impozabil aferent acestor activități.

2.2 Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale din România

In primii ani după 1990 ponderea impozitului pe profit a cunoscut o evoluție descendentă. Ponderea impozitului pe profit în PIB a scăzut de la 5,3% în 1991 la 3,6% în anul 1993, multe societăți nemaiplătind impozit pe profit, iar unii întreprinzători au început să-și înființeze alte societăți pentru a beneficia de perioadele de scutire la plata impozitului pe profit.

Dacă în anul 1990 ponderea impozitului pe profit în structura veniturilor fiscale din România era de 19,9%, în anul 2002 această pondere scade vertiginos până la 7,2% așa cum reiese și din graficul de mai jos. Această scădere este strâns legată de criza economică ce a marcat sfârșitul anilor 1990, dar și de scăderea cotei de impunere de la 38% la 16% așa cum este în prezent conform Codului Fiscal din 2005 .

Prin măsurile fiscale întreprinse, anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale, care se înscrie în tendința actuală din țările foste socialiste, urmărindu-se declanșarea unei adevărate competiții între economiile naționale, măsuri care vor avea impact și asupra anului 2006. Drintre aceste măsuri, cele mai importante au avut în vedere:

perfecționarea impozitului pe profit prin:

reducerea cotei de impunere a profiturilor de la 25% la 16%;

unificarea cotei de impozitare a profiturilor persoanelor juridice prin eliminarea cotei reduse de impunere de 10% a profitului obținut din vânzarea cesionarea proprietăților imobiliare situate în România și a titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, în contextul reducerii cotei standard de impozitare la 16%;

extinderea bazei de impozitare prin:

eliminarea posibilității de opțiune pentru impunerea veniturilor la data scadenței ratelor în cazul contractelor de vânzare cu plata în rate și impunerea acestora la data facturării;

renunțarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a achizițiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenție amortizabile.

majorarea cotei de impunere de la 1,5% la 3,0% a veniturilor microîntreprinderilor. Prin această măsură s-a urmărit crearea unui sistem fiscal echitabil, neutru și care să nu genereze tratamente fiscale discriminatorii în raport cu diversele categoriile de contribuabili.

2.3 Impozitul pe profit în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene

Țara noastră are cel mai mic impozit pe venit din Uniunea Europeana. Aproape la fel stau lucrurile și în privința impozitului pe profit, printre cele mai scăzute niveluri din organismul european. Din aceste motive, și ponderea în PIB a veniturilor din impozite este mică. Practic, în 2005, România a consemnat cel mai scăzut nivel de venituri din taxe și impozite în raport cu tarile din Uniunea Europeana.

România are cel mai redus impozit pe venit din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, 16%, potrivit unui studiu realizat de Eurostat, biroul european de statistica. La polul opus se afla Danemarca și Suedia, cu un impozit pe venit de 59%, respectiv, 56,60%. In ceea ce privește media europeana a impozitului pe venit, aceasta este de 38,68%, în timp ce în zona euro, media este de 45%.

România are același nivel și, relativ, la impozitul pe profit, tot 16%, însă nu este cel mai scăzut. Cele mai scăzute impozite pe profit sunt practicate în Bulgaria, Cipru, fiecare cu cate 10%, Irlanda (12,5%) și Letonia (15%). România vine imediat după aceste state, pe locul cinci. în cealaltă parte a topului, cu cele mai ridicate impozite pe profit, regăsim următoarele state: Danemarca (38,7%), Italia (37,3%) și Malta (35%).

Impozitele scăzute au avut efecte asupra volumului de venituri obținute. Având un nivel mic al impozitului pe venit și, la fel, un nivel redus al impozitului pe profit(în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeana), veniturile din aceste impozite au fost, de asemenea, reduse. Din acest motiv, România a înregistrat în 2005 cel mai scăzut nivel de venituri din taxe și impozite în raport cu statele din Uniunea Europeană. Dintre cele 27 de state (EU 25 + România și Bulgaria), în statul român, ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) al veniturilor din taxe și impozite a fost de 28%, cel mai mic nivel din toate aceste țări.

România este urmata de Lituania (28,9%), Slovacia (29,3%), Letonia (29,4%). In Polonia, veniturile din impozite au reprezentat 34,2% din PIB, în Bulgaria 35,9%, iar în Ungaria 38,5%. La fel, alte state cu valori mici au fost: Irlanda, Polonia, Portugalia. Liderii acestei grupe, cu venituri mari din impozite și taxe ca pondere în PIB sunt: Suedia (51,3%) și Danemarca (50,3%). Cele doua țări sunt urmate de Belgia, Franța și Finlanda. La nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în 2005, plus România și Bulgaria, media a fost de 39,6%.

Observăm ca Suedia și Danemarca au consemnat cele mai ridicate valori la acest ultim capitol. Explicația este evidentă: au cele mai ridicate cote ale impozitului pe venit, iar Danemarca are cea mai ridicata cota a impozitului pe profit. Și nici Suedia nu este prea departe în acest clasament. In esența, ponderea în PIB a veniturilor din impozite a fost crescută în cele două state, întrucât au și valori ridicate la impozitul pe venit și la cel pe profit.

Pe de alta parte, chiar dacă în România impozitele sunt mici, iar ponderea lor în PIB este, de asemenea, scăzuta, ritmul de creștere economică este mai mare ca acela din Danemarca sau Suedia. Tocmai din acest motiv, tocmai din cauza impozitelor scăzute, în raport cu cele europene. In Danemarca, ritmul de creștere economică a fost, în 2005, de 3,4%, iar în 2006 de 2,7%, pe când în Suedia, rata creșterii economice a fost de 2,6%, în 2005, și 4,1% anul trecut. Cele doua state au avut un ritm procentual mai scăzut în comparație cu țara noastră, iar impozitele ar putea reprezenta unul din motivele pentru aceasta situație. Desigur, în moneda, creșterea PIB-ului este cu mult mai mare în aceste două.

Cotele de impozit aplicate asupra profitului societăților de capitaluri în anul 2005

sursă: Capital – 20 aprilie 2006

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT LA

S.C. ROMEC GENERAL S.R.L.

3.1 Prezentarea societatii

3.1.1 Scurt istoric

S.C. Romec General este o societate comercială cu răspundere limitată, fiind o persoana juridică romană care își desfășoară activitatea potrivit legislației României. Societatea a fost înființată în anul 1992 de către dl. Rotarescu Emil, fiind o societate cu capital integral privat și cu asociat unic și având sediul în Orașul Năvodari, Str Albinelor nr 20, Județul Constanta.

S.C. Romec General S.R.L. a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Constanta în anul 1992 sub numărul j 13/816 cu sediul în Orașul Năvodari Str Albinelor nr 20.

Domeniul de activitate al firmei îl constituie, comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi alcoolice și tutun în puncte de lucru situate în orașul Năvodari.

Inițial societatea și-a început activitate modest într-un singur spațiu de lucru în orașul Năvodari în zona pieței centrale, avea un număr de 2 angajați și folosea autoturismul propriu pentru aprovizionare, în prezent sunt existente patru puncte de lucru situate în orașul Năvodari dintre care doua obținute în urma procesului de fuziune.

In perioada 1994-2004 firma a evoluat considerabil închiriind alte spații pe care le modernizează și le utilează în conformitate cu prevederile legale, își mărește numărul de angajați și achiziționează autovehicule speciale pentru transportul de mărfuri.

In anul 2003 la S.C. Romec General S.R.L. se produc o serie de modificări majore menite să schimbe evoluțiile viitoare ale societății. Prima modificare substanțială se referă la patrimoniul societății, când are loc construirea unui compex comercial, Supermarket-ului din Str. Albinelor, nr. 13.

In anul 2007 are loc fuziunea între S.C. Romec General S.R.L. și alte doua societăți deja deținute, S.C. ATAMAR S.R.L. și S.C. MAGNUS Prest Serv S.R.L., prin preluarea patrimoniului societăților absorbite de către societatea absorbanta ( S.C. Romec General S.R.L.)

La fiecare exercițiu financiar societatea a înregistrat profit iar acesta a fost reinvestit. In prezent societatea are acumulat fond de rezerva în suma de 1.146.577 lei și capitalul social subscris și vărsat în suma de 18.375 lei, capitaluri proprii în suma de 1.194.584 lei iar fondul de mijloacele fixe este de 1.526.814 lei.

Cifra de afaceri a exercițiului fiscal pe 2008, este de 1.194.584 și profitul net în sumă de 129.688. Impozitele și taxele la bugetul local, de stat și asigurările sociale, sunt plătite în termenele legale.

Societatea a organizat contabilitatea proprie, cu respectarea prevederilor legii contabilității nr.82/1991, evidența contabilă este ținută la zi, datele din evidența sintetică corespund cu cele din evidența analitică.

Se constată o evoluție pozitivă a activelor societății,situația pe principalele grupe bilanțiere se prezintă comparativ cu anii precedenți astfel:

-lei-

Reglementările contabile aplicate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale sunt reprezentate de Legea contabilității nr.82/1991 republicată, care aplică Reglementările contabile conform cu Directiva a-IV-a Contabilităților Europene, parte componentă a reglementărilor contabile conform cu directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor publice nr. 1752/2005.

Nu sunt abateri de la principiile și politicile contabile, metodele de evaluare și de la alte prevederi din regelementările contabile, în exercițiul financiar 2008.

Structura organizatorica a S.C. Romec General S.R.L.

Organigrama societății

Administratorul societății S.C. Romec General S.R.L., este asociatul unic dl. Rotarescu Emil, desemnat în statutul societății și nu prezintă contract de munca. Personalul de conducere este format din patru persoane, iar restul este personal de execuție din care șase casiere, douăzeci de vânzătoare, unsprezece supraveghetori și trei șefi serviciu. Personalul societății este angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, calificat conform funcției, iar numărul salariaților este de 52, dintre care 5 bărbați și 47 femei.

Principalele sarcini ale administratorului sunt:

coordonează activitatea din cadrul societății

angajează personalul necesar bunei dsfășurări a activității

emite decizii de recuperare a pagubelor aduse societății

premiază sau sancționează personalul din unitate

asigură instituirea unui climat normal de numcă

realizează planificarea investițiilor

Compartimentul Contabilitate, subordonat direct administratorului este instrumentul care asigură societății comerciale cunoașterea și controlul patrimoniului și al rezultatelor economice obținute.

Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, disponibilitățile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile societății comerciale, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de aceasta. Astfel, compartimentul contabilitate din cadrul S.C. Romec General S.R.L. are următoarele atribuții:

Organizarea contabilității ca instrument principal de cunoaștere și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute;

Asigură ca obiectul contabilității să-1 constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile inclusiv bunuri cu potențial economic, disponibilități bănești, titluri de valoare, drepturile și obligațiile societății comerciale, precum și mișcările și modificările survenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de aceasta;

Intocmește lunar balanța de verificare în scopul controlării înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor patrimoniale;

Să înregistreze în contabilitate bunurile mobile și imobile, la valoarea de achiziție, de producție, sau la prețul pieței, după caz, iar creanțele și datoriile, la valoarea lor nominală

Efectuarea obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului cel puțin o data pe an, pe parcursul funcționării sale, cu excepția cazurilor fuzionării sau încetării activității, când inventarierea se face la datele producerii acestora.

3.2 Analiza economico – financiara a societatii

Societățile sunt interesate în a obține profit, și dacă se poate, cât mai mult profit. Cu cât profitul obținut este mai mare, cu atât rentabilitatea, eficiența firmei este mai mare. în cadrul fiecărei societăți se determină volumul profitului obținut într-o anumită perioadă (de obicei anual), care este cunoscut și sub denumirea de masa profitului.

Profitul, în sens general reprezintă un venit, un câștig realizat din desfășurarea unei activități. în sens restrâns profitul reprezintă un venit ce revine posesorului de capital drept recompensă a utilizării acestuia în calitate de factor de producție

In tabelul de mai jos sunt prezentate veniturile și cheltuielile, precum și rezultatele realizate de în anii 2006, 2007, 2008 la S.C. Romec General S.R.L., extrase din Contul de profit și pierdere.

Din datele prezentate se poate observa ca atât profitul înainte de impozitare cât și profitul net realizat de societate în perioada 2006-2007 are o tendința de creștere față de perioada 2007-2008 când acestea se reduc semnificativ.

Situatia reultatelor realizate

Grafic 3.1, 3.2

Grafic 3.3

In tabelele de mai jos sunt prezentate structura veniturilor totale și cheltuielilor totale pe ultimii trei ani. Pe baza datelor se pot identifica modificările intervenite în structura veniturilor și cheltuielilor totale din care se va determina profitul.

STRUCTURA

cheltuielilor pe ultimii trei ani

Grafic 3.4

Grafic 3.5

In baza diagramelor, prezentate mai sus , putem observa că ponderea cea mai mare în total cheltuielilor o au cheltuielile din exploatare în procent de 98% în 2006 și crescând în 2007 și 2008 la 99,6%. O scădere în ceea ce privește ponderea cheltuielilor o putem sesiza în cadrul cheltuielilor financiare care, de la 2% în 2006 și ajung în 2007 și în 2008 sub 1%, respectiv 0.35% și 0.3%. Cheltuielile extraordinare în cei trei ani nu depășesc pragul de 0.1% și chiar este 0 în 2006.

STRUCTURA

veniturilor pe ultimii trei ani

Grafic 3.6

Grafic 3.7

In general, se poate face o corelație între venituri și cheltuieli, în sensul că realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. La analiza cheltuielilor aferente veniturilor se utilizează indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri", care se determină ca raport între cheltuieli totale și venituri.

n n

∑ Chi ∑ gi ci;

i=1 i=1

C = x 1000 sau C =

n 100

∑ Vi

i=1

Unde:

– gi – structura veniturilor pe categorii;

– ci – cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii de venituri;

Variația acestui indicator pe ultimii trei ani:

-lei-

Din această situație se poate observa că nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri:

scade cu 21,2 lei în anul 2006 față de 2005;

creste cu 20,7 lei în anul 2007 față de 2006;

Din analiza datelor reiese că această modificare se datorează în special modificării structurii cheltuielilor, în anii 2006, 2007 are loc o scădere a ponderii cheltuielilor de exploatare. In anul 2008 față de anul 2007 creșteri cheltuielilor la 1000 lei venituri se datorează în special scăderii veniturilor din exploatare.

Grafic 3.8

Cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor, ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii, constituind astfel domeniul principal în care se pot iniția și realiza cele mai importante măsuri de sporire a eficienței economice.

Structura cheltuielilor de exploatare este prezentată pentru ultimii trei ani în tabelul de mai jos.

– lei –

Grafic 3.9

Structura veniturilor de exploatare este prezentată pentru ultimii trei ani în tabelul de mai jos.

Grafic 3.10

In structura cheltuielilor din activitatea de exploatare, prezentată mai sus, se poate observa o creștere a ponderii cheltuielilor cu mărfurile în totalul cheltuielilor de exploatare cu 2 puncte procentuale în 200 față de 2006, iar în anii 2007-2008 ponderea acestora râmane constanta de 91%. Cheltuielile cu personalul înregistrează și ele o creștere cu 31417 lei în 2007 față de 2006, continuându-și tendința crescătoare în 2008 cu 115383 lei față de 2007. O scădere semnificativă, de-a lungul celor trei ani analizați, o putem observa la cheltuielile materiale care scad treptat ajungându-se la o diminuare cu 137437 în 2007 față de 2006. Se poate observa din datele prezentate că socitatea nu are cheltuieli cu amortizările și provizioanele.

Pe parcursul ultimilor trei ani a avut loc – după cum se poate observa și în graficele anterioare – o creștere o veniturilor din vânzarea mărfurilor în 2007 față de 2006 cu 532270 lei, dar în 2008 se înregistrează o scădere semnificativă a acestora cu 180498 lei ceea ce explica și scăderea profitului din anul 2008. Societatea nu obține venituri din producția de imobilizări în toti anii analizați sau venituri din producția stocată cu excepția anului 2006.

In tabelul următor este prezentată Situația soldurilor intermediare de gestiune care reprezintă un decupaj al contului de profit și pierdere.

Situația soldurilor intermediare de gestiune pe anii

2006, 2007, 2008

– lei-

In afara profitului, potențialul financiar al firmei mai este apreciată și cu ajutorul rentabilității. Rentabilitatea măsoară raportul dintre rezultate și mijloace. Indicatorii de rentabilitate exprimă eficiența activității unui agent economic în sensul capacității acestuia de a obține profit din activitatea desfășurată. Un anumit nivel al rentabilității este necesar pentru menținerea și creșterea potențialului economic al firmei.

Rata comercială

a) Rata marjei comerciale (R mc)

Această rată pune în evidență strategia comercială a întreprinderii analizate:

Marja comercială

R mc = ––––––––––

Cifra de afaceri

b) Rata excedentului brut de exploatare (R ebe)

Măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de investiții, de incidența fiscalității și a elementelor excepționale:

Excedent brut de exploatare

R EBE = –––––––––––––-

Cifra de afaceri

c) Rata marjei nete (R mn)

Exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit net și de a rezista concurenței.

Rezultatul net al exercițiului

R mn = ––––––––––––––

Cifra de afaceri

d) Rata rezultatului exploatării (R re)

Evidențiază eficiența activității de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ și comercial.

Rezultatul exploatării

R re = ––––––––––

Cifra de afacerii

II.Rentabilitatea economică

Vizează, în esență, eficiența capitalului economic alocat activității productive a intreprinderii. La modul general, rata rentabilității economice se exprimă prin raportul:

Rezultatul economic

––––––––––––––-

Total activ sau o parte din activul total

Rezultatul economic, excluzând elementele financiare și excepționale, favorizează comparațiile întrepriderilor aparținând aceluiași sector.

Rentabilitatea financiară

Care exprimă capacitatea capitalului investit de a produce profit. Ea măsoară randamentul capitalurilor prorii.

Profit net a exercițiului

Rentabilitatea capitalului propriu =

Capital propriu

Ratele privind rentabilitatea comerciala, economica si financiara

In graficul de mai jos se poate vedea variația rentabilității economice și financiare pe ultimii trei ani.

Grafic 3.11

Valorile ratelor de rentabilitate economică și financiară sunt cuprinse în tabelul de mai sus. Analizând aceste date se poate observa că rentabilitatea economică brută înregistrează o scădere continuă în toți cei trei ani analizați.

Rentabilitatea economică ar trebui să depășească în mod necesar rata inflației pentru ca întreprinderea să aibă posibilitatea de a recupera integral eforturile depuse pentru desfășurarea activității. In toți anii această rată a inflației a depășit rata economică. Rentabilitatea financiară a scăzut în anul 2008 față de 2007 deoarece profitul brut s-a coborât foarte mult.

In ceea ce privește rata marjei comerciale, putem observa că in anul 2007 față de 2006 creșterea acestei rate este însoțită de o creștere a vânzărilor ( CA ) relevând o situație favorabilă pentru întreprindere, respectiv punerea în vânzare de produse cu performanțe superioare și ocuparea pe piață a unei poziții concurențiale "forte".

Calculul impozitului pe profit

3.3.1. Evolutia profitului si a impozitului pe profit in anii 2006, 2007 si 2008

Contul de profit si pierdere inainte de calculul impozitului pe profit

Rezultatul contabil = Total venituri – Total cheltuieli

Venituri realizate din orice sursă

(-) Cheltuieli corespondente veniturilor

( – ) Venituri neimpozabile

(+) Cheltuieli nedeductibile

(+)Pierderea reportată

( = )PROFIT IMPOZABIL

Impozitul pe profit = Profitul impozabil x cota procentuala

I. Calculul profitului și a impozitului pe profit în 2006

Total venituri = 9.935.141 + 20.892 = 9.954.233
Total cheltuieli = 9.704.733 + 104.553 = 9.809.286
Rezultat contabil = 9.954.233 – 9.809.286 = 144.947
Profit impozabil = 9.954.233 – 9.809.286 + 2728= 147.675
Impozitul pe profit = 144.947 x 16% = 23.628
Profitul net = 144.947 – 23.628 = 121.319

Se poate observa atât din calcule cât și din tabelul prezentat anterior că pe parcursul anului 2006 s-au înregistrat cheltuieli nedeductibile reprezentând amenzi în sumă de 2.728 lei.

II. Calculul profitului și ai mpozitului pe profit în 2007

Total venituri = 10.477.657 + 5452 = 10.483.109

Total cheltuieli = 10.072.002 + 36.196 + 553 = 10.108.751

Rezultat contabil = 10.483.109- 10.108.751 = 374.358

Profit impozabil = (10.483.109- 10.108.751) + 553 = 374.358 + 553 = 374.911
Impozitul pe profit = 374.911 x 16% = 59.986
Profitul net = 374.358-59.986 = 314.372

In 2007 cheltuielile nedeductibile în valoare de 553 lei reprezintă majorări de întârziere și majorări și penalizări plătite sau datorate autorităților române sau străine. Acestea se referă, în special, la întârzierea plății facturilor la utilități.

III. Calculul profitului și a impozitului pe profit în 2008

Total venituri = 10.310.121 + 5142 = 10.315.263

Total cheltuieli = 10.124.885 + 29.751 + 5.239= 10.159.875

Rezultat contabil = 10.315.263 – 10.159.875 = 155.388

Profit impozabil = (10.315.263 – 10.159.875) + 5239 = 155.388 + 5239 = 160.627
Impozitul pe profit = 160.627 x 16% = 25.700
Profitul net = 155.388 – 25.700 = 129.688

In 2007 cheltiielile au fost de 5.239 lei, reprezentând amenzi, dobânzi pentru plata cu întârziere și penalități de întârziere datorate către autoritățile române sau străine, ce cad in sarcina agentului economic.

In graficul următor este prezentată evoluția profitului pe cei trei ani analizați mai sus.

Grafic 3.12

Se poate observa, atât din calculele efectuate precedent cât și din tabelele prezentate conform datelor din contul de profit și pierdere, că profitul net a atins nivelul cel mai înalt în 2007, când a ajuns la 314.372 lei. In 2007 s-a înregistrat o creștere cu 193.053 (61,4%) față de 2006 dar după aceasta creștere atât de spectaculoasă a profitului în 2007 s-a înregistrat o scădere la fel de spectaculoasă în 2008. Diminuarea rezultatului financiar ce revine asociatului a fost în 2008 față de 2007 cu 184.684 adică cu 58 %.

Creșterea din 2007 poate fi pusă pe seama creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor, care au ajuns la 10.456.407 lei față de 9.924.137 lei în 2006. Cheltuielile au crescut și ele dar într-o măsura mai mică decât veniturile. O altă cauză care a contribuit la creșterea profitului net din 2007 a fost scăderea cheltuielilor financiare din acest an.

In cea ce privește scăderea semnificativă din 2008 putem spune ca printre cauzele principale se numără, în cazul veniturilor, scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor, iar în cazul cheltuielilor, au crescut în principal cheltuielile privind achiziționarea mărfurilor dar și cheltuielile cu salariile.

Factorii de influența a profitului și a impozitului pe profit.

Sunt două categorii de factori care influențează profitul unei întreprinderi: mediul extern, modul în care întreprinderea interactionează cu mediul de piața, eficiența și eficacitatea cu care întreprinderea îsi desfășoară activitatea. Mediul extern în care întreprinderea îsi desfășoară activitatea influențează mărimea profitului pe care aceasta îl va obține. Aici intră toate normele legislative de care întreprinderea trebuie să țină cont (de exemplu: cele care stabilesc procentele de CAS, CASS, șomaj, TVA, impozitul pe profit). Elementele mediului extern nu pot fi controlate de către întreprindere. Mărimea profitului depinde de asemenea de modul în care produsele firmei sunt percepute de către consumatorii finali sau intermediari. Aceștia prefera produsele de calitate pe care le pot achiziționa la un pret avantajos. Oferirea unor produse de calitate duce la creșterea cotei de piața și implicit la creșterea încasărilor și a profitului. întreprinderea trebuie să jongleze cu componentele mixului de marketing (produs, pret, promovare, plasare sau distribuție) pentru a descoperi combinația care-i maximizează profitul. Acest factor este controlat de întreprindere în cea mai mare parte fiind și mai flexibil decât primul (mediul extern).

Dintre factorii endogeni putem aminti: calitatea furnizorilor, modul de recompensare a salariaților în funcție de performanțele obținute, gradul de tehnologizare utilizat pentru obținerea producție.

Printre factori exogeni se numără : nivelul inflației, politica fiscală a țării, subvențiile acordate, strategia de dezvoltare economică, comportamentul consumatorilor – diferit în funcție de perioada de timp.

In data de 30.06.2008 are loc fuziunea între S.C. Romec General S.R.L. și cele două societăți S.C. Atamar S.R.L. și S.C. Magnus Prest Serv S.R.L. care influențează foarte mult mărimea profitului obținut de societate. Prin aceasta fuziune (prin absorbție) societatea comercială Romec General a preluat patrimoniul celor două societăți care se aflau în pierdere.

Un alt factor care influențează profitul societății analizate este leasing-ul financiar care a fost contractat de aceasta pentru achiziționarea unui autoturism și pentru care s-a plătit pe tot parcursul celor trei ani analizați până în august 2008.

A trei-a cauza care influențează rezultatul financiar este linia de credit deschisă pentru achiziționarea de mărfuri, prin dobânzile plătite iar valoarea creditului este de 385.0001ei.

Având în vedere faptul ca evoluția impozitului pe profit depinde de evoluția profitului unei societăți putem spune ca exista o relație directa între acestea. Aceasta relație de proporționalitate directă se aplică numai în cazul când cota de impozitare este proporțională. Calculele efectuate pentru determinarea impozitului pe profit, prezentate anterior, susțin aceasta "teorie" astfel se poate observa faptul ca suma datorata de societate la bugetul de stat sub forma de impozit pe profit, în anul 2007, este mai mare față de 2006 datorită creșterii masei profitului. De asemenea o evoluție inversă s-a produs în 2008 când scădera profitului a dus la plata unui impozit pe profit mai mic față de 2007.

Impozitul pe profit este influențat și de factori externi unei societăți cum ar fi progresivitatea cotelor de impunere, prioritățile stabilite de către stat în cea ce privește destinația resurselor financiare la dispoziția sa, natura instituțiilor politice precum și modul de determinare a materiei impozabile.

3.3.2 Calculul impozitului pe profit pe trimestre în anul 2008

3.3.2.1 Aspecte generale

Impozitul pe profit datorat se calculează și se înregistrează trimestrial, parcurgându-se, în acest scop, următoarele etape:

1. determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului (RCC): RCC=venituri cumulate – chetuieli cumulate

2. determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC) RIC=RCC+cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile – pierderea fiscală din anii precedenți

3. calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului pentru care se face calculul (IPC):

IPC = RIC x cota de impozit

4. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul(IPT)

IPT = IPC – impozit pe profit datorat cumulat la sfârșitul trimestrului precedent în funcție de fluctuația rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferența trimestriala privind impozitul pe profit poate fi:

pozitivă, dacă în trimestrul respectiv s-a realizat profit;

negativă, dacă în trimestrul respectiv s-a realizat pierdere;

Dacă rezultatul impozabil stabilit la sfârșitul exercițiului este negativ, acesta reprezintă pierdere fiscală și se va recupera din profiturile impozabile obținute în exercițiile următoare.

Pierderea fiscală din anii precedenți se acoperă trimestrial, din profitul fiscal, odată cu calcularea și înregistrarea impozitului pe profit.

3.3.2.2 Contabilitatea impozitului pe profit

Legislația din țara noastră se află într-o continuă perfecționare. Astfel, modul de calcul al impozitului pe profit va suporta modificări atât în ceea ce privește baza de impozitare, cât și cotele de impozit pe profit.

Calculul, regularizarea și vărsarea impozitului pe profit se face trimestrial, în funcție de profitul realizat, cumulat de la începutul anului, pe baza soldului creditor din contul 121 "Profit și pierdere", până la data de 25 ale lunii următoare pentru perioada expirată în cursul anului.

Sumele vărsate în plus la buget față de cele efectiv datorate se compensează cu sumele datorate pentru perioada următoare sau se restituie unităților plătitoare la cerea acestora.

înregistrarea în contabilitatea a impozitului pe profit

a) Stabilirea și înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu impozitul pe profit, asfel:
691 " Cheltuieli cu impozitul pe profit" = 441 " Impozitul pe profit"

Imtocmirea "Declarației privind impozitul pe profit " potrivit Codului fiscal și Normelor metodologice de aplicare și documentului de banca "Ordinul de plată" și depunerea la bancă a documentelor respective; după primirea extrasului de cont al băncii se înregistrează

441 "Impozitul pe profit" = 5121 "Conturi la bănci în lei"

Decontarea acestor cheltuieli cu impozitul pe profit pe seama rezultatului exercițiului:

121 "Impozitul pe profit" = 691 " Cheltuieli cu impozitul pe profit"

3.3.2.3 Operații privind impozitul pe profit

Exemplu de calcul și de înregistrare în contabilitate a impozitului pe profit pentu primele două trimestre ale anului 2008

Pentu primul trimestru avem:

Calculul rezultatului contabil din primul trimestru:

RC = 2275137.25 – 2224533.3 = 50603.95

Determinarea rezultatului impozabil de la inceputul anului:

RI= 50603.95 + 0+ 0 = 50603.95

Calcularea impozitului pe profit datorat:

IP = 50603.95 x 16% = 8096.63

Determinarea profitului net ( PN)

PN = 50603.95 – 8096.63 = 42507.32

Pentru semestrul al doilea avem următoarele operații:

Determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului(RCC): RCC= 2275137,25 + 2498909.09 – 2232629.63 – 2474588.25 = 66828.16

Determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC) RIC= 66828.16 + 8096.63 + 20521 = 95445.79

Calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la începutul anului până a sfârșitul trimestrului pentru care se face calculul (IPC):

IPC= 95445.79 x 16% =15271.39

Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul(IPT)

IPT= 15271.39-8096.93 = 7174.76

Determinarea profitului net în trimestrul al doilea

Rezultatul contabil trimestrul II = 2498909,09 – 2474588.25 = 24320.84 Profitul net = 24320.84 -7174.76 =17146,08

Inregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit

Trimestrul I

a) înregistrearea sumei de 8096.63 RON reprezentând cheltuieli cu impozitul pe profit și obligația contribuabilului față de bugetul statului

691 = 441 8096.63 lei

b) Virarea în contul la banca a sumei de 8096.63 Ron reprezentând stingerea obligației de plata a impozitului pe profit față de bugetul de stat

441=5121 8096.63 lei

c) Decontarea acestor cheltuieli cu impozitul pe profit pe seama rezultatului exercițiului

121=691 8096.63 lei

Trimestrul II

a) Stabilirea și înregistrarea în contabilitatea a cheltuielilor cu impozitul pe profit

691 =441 7174,76 lei

b) Virarea în contul la banca a sumei de7174,76 Ron reprezentând stingerea obligației de plată a impozitului pe profit față de bugetul de stat

441=5121 7174,76 lei

c) Decontarea acestor cheltuieli cu impozitul pe profit pe seama rezultatului exercițiului

121=691 7174,76 lei

Calculul impozitilui pe profit in anul 2008 pentru fiecare trimestru

Lei –

Total impozit = Impozit trim. I + Impozit trim. II + Impozit trim. III + Impozit trim. IV

= 8.096,63 + 7.174,76 + 3.864,00 + 6.564,61 = 25.700 lei

Calculul efectuat în tabelul anterior este corespunzător formularului 101, privind declarația impozitului pe profit în anul 2008.

Se poate observa din calculele efectuate în tabel, corelate cu datele prezentate în situațiile financiare, în special contul de profit și pierdere, faptul ca în al doilea trimestru al anului 2008 s-a produs o greșală în contabilitate, înregistrându-se în contul 671 "Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare" suma de 20.521 lei. Greșeală care adus la calcularea unui impozit pe profit, evident mai mare în valoare de 7.174,76 lei. Aceasta eroare a fost corectată în trimestrul al patru-lea când s-a înregistrat, în contul 671, suma de 17.282,43 lei în roșu.

Concluzii si propuneri

Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului cu venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu și permanent din categoria veniturilor fiscale.

Calculul bazei de impunere și cotele de impozit s-au modificat de la o perioadă la alta respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele.

In anul 1991 pentru determinarea impozitului pe profit se utilizau cote progresive compuse cuprinse între 5%- 77%. Din 1992 se aplică două cote de impozit pe tranșe de venit: 30% pentru profitul impozabil până la 1.000.000 lei și 45% pentru partea din profitul impozabil care depășește 1.000.000. Acest sistem este înlocuit ulterior cu impozitarea pe bază de cote proporționale de 38% și apoi 25% asupra profitului impozabil. Din anul 2005 conform Legii 571/1993 privind Codul fiscal modificată se aplică cota unică de impozitare de 16%.

Reducerea cotei de impozitare de la 25% aplicată până în anul 2004 la 16% în anul 2005, reprezintă un stimulent pentru agenții economici în utilizarea profitului rămas ca surse proprii de finanțare și stimulare a angajaților prin participarea la profit.

Citind cu atenție conținutul lucrării si analizând rezultatele obținute la societatea comercială S.C. ROMEC GENERAL S.R.L. se pot extrage o serie de concluzii finale.

In primele doua capitole ale lucrării am prezentat cadrul legal al aplicării impozitului pe profit, modul de determinare al acestuia precum și evoluția pe care a avut-o acest impozit în România după anul 1990, urmând ca în capitolul următor să utilizez cunoștințele teoretice dobândite în studiul de caz făcut la societatea comercială Romec General S.R.L.

In studiul de caz realizat în capitolul trei al lucrării am determinat impozitului pe profit în 2006, 2007 și 2008, precum și calculul acestuia până la 31.06.2008 pe baza datelor înregistrate de societate în situațiile financiare.

S.C. ROMEC GENERAL S.R.L. a virat la buget pe anul 2007, 59.986 lei aplicând cota de 16%, profitul impozabil fiind de 373.805 lei și un profit brut de 374.358 lei, după care în 2008 aplicând aceeași cota avem o suma ce trebuie virată la bugetul de stat sub forma impozitului pe profit de 25.700 aferentă unui profit impozabil de 150.149 și unui profit brut de 155 388. Se poate observa o scădere semnificativă a profitului în 2008 față de 2007.

Pentru a obține creșterea profitului și a profitului impozabil propunem reducerea cheltuielilor cu pondere mai mare în total cheltuieli. La 31.12.2008 ponderea principalelor categorii de cheltuieli se prezintă astfel:

Ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu mărfurile care s-ar putea reduce prin negocieri de prețuri, mai mici, cu furnizorii, și aprovizionarea de la furnizori mai apropiați pentru a reduce cheltuielile cu transportul, cu combustibilul și cu reparațiile mijloacelor de transport.

Baza de impunere a profitului poate fi modificată și prin creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor, mai exact prin oferirea unor produse de calitate și dacă se poate la prețuri cât mai mici, precum și a unor servicii care să vină în ajutorul clienților atunci când aceștia se afla în dificultate și nu în ultimul rând instruirea corespunzătoare a personalului.

Prin reducerea cheltuielilor cu mărfurile de la 9.271.635 lei la 9.071.640 lei, valoric cu 199.995 lei ar micșora ponderea cheltuielilor cu mărfurile de la 91,25% la 89%. Această reducere ar majora profitul cu 199.995, influențând impozitul pe profit cu 32.000. în același mod reducerile și la celelalte categorii de cheltuieli pot influența creșterea profitului și a impozitului pe profit.

Obiectivul către care tinde orice întreprinzător, este pe termen lung supraviețuirea firmei sale. Pe termen scurt poate fi urmărită maximizarea unei singure variabile cum ar fhmaximizarea vânzărilor, maximizarea veniturilor salariaților sau maximizarea profiturilor.

Plecând de la modul de calcul al profitului, se desprinde concluzia că pentru a obține un profit cât mai ridicat este nevoie ca, în condițiile unui anumit nivel al veniturilor, cheltuielile să fie cât mai scăzute.