. Contabilitatea Impozitelor Si Taxelor Datorate DE Agentii Economici LA Bugetul DE Stat Si Studiu
INTRODUCERE
Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste realizarea unor obiective de natura sociala. Astfel, statul urmareste ca politica fiscala pe care o promoveaza obiectivele urmarite sa fie realizate. Toate taxele si impozitele reprezinta instrumente de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau subramuri economice, de stimulare ori de reducere a productiei sau a consumului unor marfuri, de extindere a exportului sau de restrangere a importului anumitor bunuri.
Incurajarea dezvoltarii unor ramuri sau subramuri economice poate fi realizata si prin masuri de ordin fiscal, cum sunt: stabilirea unor taxe vamale ridicate la import; reducere sau scutirea de plata impozitelor autohtone; micsorarea impozitelor directe stabilite in sarcina intreprinzatorilor care isi plaseaza capitalurile in ramura sau subramura respective; facilitarea amortizarii accelerate a capitalului fix din acest domeniu, ceea ce conduce la reducerea profitului impozabil al societatilor de capital din ramura sau subramura economica.
Rolul cel mai important al impozitelor se reflecta in aportul acestora la formarea resurselor financiare necesare statului pentru efectuarea cheltuielilor publice.
Cu alte cuvinte, prin intermediul impozitelor si taxelor o parte importanta din PIB se concentreaza la dispozitia statului.
Bugetul este instrumental prin care se redestribuie o parte din PIB. Redistribuirea se realizeaza atat prin intermediul impozitelor si taxelor cat si prin cheltuielile publice care constitue un mijloc de care dispune puterea publica pentru a favoriza relansarea globala si sectoriala.
In bugetul de stat sunt reflectate ca in prezenta lucrare Impozite si taxe datorate de catre agentii economici resursele financiare mobilizate la dispozitia statului, repartizate in principal pentru realizarea actiunilor social – culturale, asigurarea ordinii publice, autoritatea publica, pentru finantarea unor investitii si activitati de interes strategic.
Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati din sectorul privat.
Impozitele si taxele reprezinta un venit care alimenteaza bugetul de stat respectiv o parghie de mentinere si dezvoltare in timp a economiei nationale.
Toate acestea demonstreaza ca orice decizie cu privire la taxele si impozitele datorate la bugetul de stat precum si nivelul si numarul cotelor de impozitare trebuie temeinic fundamentate avand in vedere multiplele implicatii pe care le au.
CUPRINS
CAPITOLUL I : 1. PREAZENTARE GENERALA…………………………….1
1.1. Sistemul fiscal. Impozitul………………………………………….1
1.2. Clasificarea impozitelor………………………………………………2
1.3. Elementele impozitelor si taxelor……………………………………5
1.4. Mecanismul fiscal……………………………………………………5
1.5. Codul fiscal………………………………………………………….6
1.6. Principalele obligatii ce trebuie decontate cu bugetul de stat……….9
CAPITOLUL II: 2. IMPOZITUL PE PROFIT, IMPOZITUL PE DIVIDENDE, ACCIZELE, TAXA PE VALOAREA ADAUGATA…………………………………10
2.1. Impozitul pe profit…………………………………………………10
2.1.1. Dispozitii generale……………………………………………10
2.1.2. Sfera de cuprindere……………………………………………10
2.1.3. Cotele de impozitare………………………………….………11
2.1.4. Calculul profitului impozabil………………………….………11
2.1.5. Pierderea fiscala……………………………………………….12
2.1.6. Plata impozitului………………………………………………12
2.1.7. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit………………….13
2.1.8. Exemple……………………………………………………….14
2.2. Accizele……………………………………………………………..37
2.2.1. Dispozitii generale………………………………………….…37
2.2.2. Autorizarea ca antrepozit fiscal……………………………….38
2.2.3. Deplasarea si primirea produselor accizabile…………………39
2.2.4. Obligatiile platitorilor de accize………………………………40
2.2.5. Scutiri de la plata accizelor……………………………………40
2.3. TVA…………………………………………………………………42
2.3.1. Definitia TVA…………………………………………………42
2.3.2. Baza de impozitare……………………………………………43
2.3.3. Cotele de TVA………………………………………………..45
2.3.4. Deductibilitatea…..……………………………………………46
2.3.5. Evidenta TVA…………………………………………………47
2.3.6. Exemple……………………………………………………….50
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND OBLIGATIILE FISCALE ALE S.C. FLOVER S.A. LA BUGETUL DE STAT…………………………………59
CAPITOLUL IV: CONCLUZII:………………………………………….90
Bibliografie:……………………………………………………………….92
CAPITOLUL I
1. PREZENTARE GENERALA
1.1. Sistemul fiscal. Impozitul
Sistemul fiscal reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor, realizate prin intermediul unui mecanism bazat pe tehnici, metode si instrumente specifice desfasurarii activitatii de urmarire si control cu ajutorul aparatului fiscal.
Legea fundamentala a statului de drept consfinteste obligatia tuturor cetatenilor tarii de a contribui prin impozite si taxe la finantarea cheltuielilor publice.
Obligatia persoanelor fizice si juridice de a contribui la constituirea fondurilor bugetare sub forma de impozite si taxe da nastere la “Creanta fiscala” pentru buget si “Obligatie fiscala” pentru agentul economic.
Creanta fiscala reprezinta dreptul statului de a percepe prin organelle fiscale impozite, taxe si alte venituri in contul bugetului.
Titlul de creanta fiscala este actul prin care se constata si se individualizeaza obligatia fiscala a unei persoane fizice si juridice. Intocmirea actelor de creanta fiscala este realizata fie de organele fiscale in cadrul dreptului de control privind organizarea si desfasurarea activitatilor economice producatoare de venituri impozabile, fie instanta de judecata, notariatele de stat, organelle vamale, regiile autonome, societatile comerciale ale persoanelor juridice pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pentru folosirea terenurilor proprietate de stat.
Creanta fiscala inceteaza atunci cand obligatia fiscala a contribuabilului este achitata, compensate sau prescrisa.
Impozitul reprezinta o forma de prelucrare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelucrare se face in mod obligatoriu, cu titlu definitive (nerambursabil) si fara contraprestatie directa din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si juridice
care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.
Sursa este pentru muncitori si functionari – salariul, pentru agentii economici – profitul, pentru proprietarii funciari – renta, detinatorii de hartii de valoare (actiuni, obligatiuni) – venitul produs din acestea (dividende, dobanzi), venitul obtinut de proprietari, uzufructuari si alti detinatori legali din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, etc.
Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifest ape plan financiar, deoarece acestea constitue mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Taxele reprezinta contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea persoanelor fizice si juridice (acte notariale, mentiuni la contractul si statutul societatilor comerciale, acte testamentare, etc.), valoarea taxelor in raport cu serviciul prestat de stat este mult mai mare.
Contributiile reprezinta obligatii ale agentului economic la asigurari sociale de stat, sanatate, pensii, somaj, fiind achitat de persoanele fizice si juridice care utilizeaza forta de munca pe durata nedeterminata sau determinate.
1.2. Clasificarea impozitelor
In practica fiscala se intalneste o densitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma, ci si in ceea ce priveste continutul lor.
I. Dupa trasaturile de fond si de forma, impozitele pot fi grupate in impozite directe si indirecte.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor personae fizice sau juridice, in functie de veniturile sau cererea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege.
Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.Impozitele directe se grupeaza in impozite reale si impozite personale.
Impozitele reale se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile, fabricile, magazinele, etc).
Ele mai sunt cunoscute si sub denumirea impozite obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului brut al obiectului impozabil.
Impozitele personale se percep asupra veniturilor sau averii, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub denumirea de impozite subiective.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii (transport, spectacole, activitati hoteliere etc.) al importului ori exportului, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile, respectiv cheltuirea unor venituri.
Dupa forma pe care o imbraca, impozitele indirecte pot fi grupate in:
taxe de consumatie;
veniturile de la monopolurile fiscale;
taxe vamale;
taxe de timbru si de inregistrare.
II. Daca avem in vedere obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi clasificate in impozite pe venit (profit), impozite pe avere (patrimoniu net sau capital) si impozite pe consum (pe cheltuieli).
III. In functie de scopul urmarit, la introducerea lor, impozitele pot fi grupate in impozite financiare si impozite de ordine.
Impozitele financiare sunt instituite in scopul realizarii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei anumite actiuni sau in vederea atingerii unui tel ce nu are caracter fiscal.
IV. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se pot grupa in impozite permanente si impozite incidentale.
Impozitele permanente se incaseaza periodic (anual), iar impozitele incidentale se introduce si se incaseaza o singura data (impozitul pe avere).
Impozitul funciar
Impozitul pe cladiri
Impozite reale Impozitul pe activitati industrial
comerciale si profesii libere
Impozitul pe capitalul
mobiliar sau banesc
Impozite pe veniturile
IMPOZITE personal fizice
DIRECTE Impozite pe venit
Impozitele pe veniturile
societatii comerciale
Platite de angajatori
Impozite Contributii privind
personale securitatea sociala
Platite de angajati
Impozite pe averea
periodic (anual), iar impozitele incidentale se introduce si se incaseaza o singura data (impozitul pe avere).
Impozitul funciar
Impozitul pe cladiri
Impozite reale Impozitul pe activitati industrial
comerciale si profesii libere
Impozitul pe capitalul
mobiliar sau banesc
Impozite pe veniturile
IMPOZITE personal fizice
DIRECTE Impozite pe venit
Impozitele pe veniturile
societatii comerciale
Platite de angajatori
Impozite Contributii privind
personale securitatea sociala
Platite de angajati
Impozite pe averea
propriu-zisa
Impozite pe avere Impozite pe circulatia
averii
1) Dupa trasaturile de
fond si de forma Impozitul pe sporul
de avere
Taxe de consumatie
Impozite care provin de
IMPOZIRE INDIRECTE la monopolurile fiscale
Taxe vamale
Taxe de timbru si de
Impozite pe venit
2) Dupa obiect Impozite pe avere
Impozite pe cheltuieli inregistrare
Impozite financiare
3) Dupa scopul urmarit
Impozite de ordine
Impozite permanente (ordinare)
4) Dupa frecventa cu care
se realizeaza Impozite incidentale (extraordinare)
1.3. Elementele impozitelor si taxelor sunt:
a) obiectul impozitului este elemental care sta la baza asezarii impozitului (venitul, profitul, pretul, sau tariful);
b) subiectul impozitului se identifica cu persoana fizica sau juridical detinatoare sau realizatoare a venitului sau profitului;
c) Baza de calcul. De cele mai multe ori, obiectul impozitului reprezinta si baza de calcul;
d) Platitorul de impozite de regula coincide cu subiectul impozitului; Exista si exceptii: la impozitul pe veniturile din salarii, subiectul este salariatul, platitorul este unitatea la care salariatul realizeaza venitul.
e) Cota (cuantumul impozitului) serveste bazei de calcul a impozitului prin care se determina suma de plata;
f) Termenul de plata este intervalul de timp de la inregistrarea creantei fiscale a bugetului de stat pana cand se achita;
g) Inlesnirile acordate la plata sunt precizate in textile legale si pot fi sub forma de scutiri, reduceri, bonificatii, amanari de plata, esalonari;
h) Drepturile platitorului de impozite se refera la compensa atunci cand la o scadenta s-a platit o suma mai mare decat cea normala ; platitorul are dreptul sa compenseze suma platita in plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie achitata la scadenta urmatoare;
i) Obligatiile platitorului stabilite prin legi, precizeaza calcularea si varsarea la termen a impozitelor, organizarea evidentei contabile a lor, din care sa rezulte cu exactitate baza de calcul, sume de plata, modul de virare la buget, prin tinerea contabilitatii a tuturor intrarilor si iesirilor de bunuri economice din patrimoniu;
j) Sanctiunile sunt consecinta nerespectarii termenelor legale de plata a impozitelor sau a neachitarii obligatiilor fiscale;
1.4. Mecanismul fiscal reprezinta ansamblul de metode si tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum si instrumentele impunerii.
Impunerea consta in identificarea tuturor categoriilor de personae fizice sau juridice care detin sau realizeaza un anumit obiect impozabil, in evaluarea bazei de calcul a impozitului, in determinarea exacta a cuantumului acestuia. Impunerea imbraca mai multe forme:
Autoimpunerea consta in stabilirea bazei impozabile si determinarea autonoma a impozitului de catre societati pe propria lor raspundere (TVA, impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii).
Impunerea directa – consta in evaluarea directa a obiectului impozabil de catre organele fiscale sau pe baza declaratiei subiectului impozabil (de ex. Impozitul pe cladiri).
Impunerea indirecta – are la baza informatii colaterale (impozitul pe salarii, fondul de somaj).
Impunerea forfetara presupune – stabilirea unei sume forfetare de plata pe o perioada de timp.
Scopul final al activitatii de impunere este perceptarea taxelor si impozitelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate in documente fiscale care difera in functie de continutul lor, dupa cum sunt utilizate:
1. Declaratia de impunere – circula dinspre platitor catre organul fiscal teritorial. Prin declaratie, platitorul de impozit, informeaza organul financiar cu privire la realizarea obiectului impozabil si a altor elemente care se au in vedere la stabilirea sumelor de plata.
2. Decontul – se intocmeste pentru impozite indirecte: taxa pe valoarea adaugata si accize, care se depune obligatoriu lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare si cuprinde informatii legate de modul de calcul, stabilirea bazei de impozitare si documentatia, din punct de vedere contabil, care a stat la baza decontului.
3. Declaratia vamala – este documentul prin care intreprinderea importatoare,in baza documentelor externe inscrie/declara informatii organului vamal cu privire la bunurile importate impozabile, valoarea lor, taxele vamale datorate,comisionul vamal, precum si calculul correct al TVA.
4. Procesul verbal de verificare – intocmit de “Directia generala a controlului financiar de stat”, “administratii financiare”, “Garda financiara” si “Curtea de conturi” cu ocazia efectuarii verificarilor la sediul intreprinderii.
5. Declaratia de inregistrare pentru platitorul de impozite.
1.5.Codul fiscal
Dispozitii generale ale noului cod fiscal.
Scopul si sfera de cuprindere a codului fiscal
Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele legale si locale prevazute la art.2, care constitue venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare al acestor impozite si taxe.
Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilita prin legislatia privind procedurile fiscale.
In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
Orice masura de natura fiscala care constitue ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Legii nr.143/1999. privind ajutorul de stat, cu modificarile si complexurile ulterioare.
Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal sunt:
impozitul pe profit
impozitul pe venit
impozitul pe veniturile microintreprinderilor
impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
impozitul pe reprezentante
taxa pe valoatea adaugata
accizele
impozitele si taxele locale
Interpretarea si modificarea codului fiscal
Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investire si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor si capitalului roman si strain.
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care san u conduca la interpretari arbitrare iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie précis stabilite pentru fiecare platitor, respective acestia sa poata urmarii si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
c) achitarea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora.
Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovat de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia. Orice modificare sau completare a prezentului cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.
Reguli de aplicare generala
1. Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor
Impozitele si taxele se platesc in moneda nationala a Romaniei. Sumele inscrise pe o declaratie fiscala se exprima in moneda nationala a Romaniei. Sumele exprimate intr-o moneda straina se convertesc in moneda nationala a Romaniei dupa cum urmeaza:
a) in cazul unei personae care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea a acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii de cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia ii este afferent profitul impozabil sau venitul net.
b) in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta in norme.
Cursul de schimb valutar folosit pentru a converti in moneda nationala a Romaniei sumele respective exprimate in moneda straina este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, exceptand cazurile prevazute expres in norme.
2. Prevederi speciale pentru aplicarea codului fiscal
La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are ca scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei. In cazul unei tranzactii intre persoanele afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre personae, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiilor. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre personae affiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
1) Metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor personae care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoanele independente.
2) Metoda cost – plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare.
3) Metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare a bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit.
4) Orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
1.6. Principalele obligatii fiscale ce trebuie decontate cu bugetul de stat sunt:
a) impozitul pe profit care se calculeaza prin aplicarea procentului de impozit potrivit cadrului legal in vigoare la diferenta intre veniturile obtinute, din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor immobile, inclusive castigurile din orice sursa si cheltuielile pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile;
b) impozitul pe veniturile din salarii si veniturile asimilate, calculate pentru fiecare luna se calzuleaza si se retine de angajatorii care au sediul sau domiciliul in Romania, la data platiii acestor venituri indifferent de persoanele la care se refera;
c) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza de catre societatile comerciale cu capital de stat pentru terenurile aflate in administrarea sau folosirea acestora si care sunt utilizate in alte scopuri decat productia agricola sau silvica;
d) accizele sau alte taxe indirecte. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si import;
e) alte impozite desemneaza urmatoarele categorii de impozite si taxe:
– impozitul pe cladirile aflate in administrarea sau proprietatea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si a celorlalti agenti economici organizati ca personae juridice cu capital privat;
– impozitul pe cladirile din municipii si orase aflate in administrarea sau proprietatea agentilor economici organizati ca personae juridice, altele decat cele pentru care se plateste taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
– taxa asupra mijloacelor de transport;
– impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor societatilor cu capital integral de stat;
– alte impozite si taxe.
CAPITOLUL II
2.1. Impozit pe profit
2.1.1. Dispozitii generale
Contribuabili
Sunt obligati la plata impozitului pe profit conform prezentului titlu, urmatoarele persone, denumite in continuare contribuabili:
a) persoane juridice romane
b) persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul unui sediu permanent in Romania.
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitatea in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica.
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridical romana.
e) persoanele fizice rezidente asociate cu personae juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
2.1.2. Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
1) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate.
2) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent.
3) in cazul personelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridical, aupra partii din profitul impozabil.
4) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridical romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.
5) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
2.1.3. Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 25%.
In cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de 80%.
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinorilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
2.1.4. Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de vanituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevaut la alin.3.
Metodele contabile stabilite prin reglementari legale in vigoare, cele de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.
In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si immobile, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.
2.1.5. Pierderea fiscala
Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutive. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Pierderea fiscala inregistrata de contribuabili care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou – infiintati sau de catre cei care preiau patrimonial societatii desorbite, dupa caz. In cazul persoanelor straine, prevederile se aplica lundu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
Contribuabilii care au fost obligate la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat o pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor din (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
2.1.6. Plata impozitului
Art.34.
Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu este prevazut altfel.
Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale, societati comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu este prevazut altfel.
Alin.(3) Organizatiile non – profit au obligatia de a plati impozitul pe profit annual, pana la data de 15 februarie inclusive a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Alin.(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticulture au obligatia de a plati impozitul pe profit annual, pana la data de 15 februarie inclusive a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si respectiv, lunare platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, in cazul Bancii Nationale a Romaniei, societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, o suma egala cu impozitul calculate si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respective o suma egala cu impozitul calculate si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
Alin.(7) Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depune declaratia anuala de impoztit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusive a anului urmator.
Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere sis a plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
2.1.7. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor cu exceptia contribuabililor prevazuti la art.34.alin.(3),(4),(7), care depune declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 15 februarie inclusive a anului urmator, in cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusive. O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidentiale care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului.
Nu se cuprind in aceasta deplaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international. Contribuabiliii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile subordinate imaginiii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea trebuie facut distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil este profitul net sau pierderea neta pentru o perioada inainte de scaderea cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Profitul impozabil/pierderea fiscala este profitul/pierderea pentru o perioada, determinat in concordanta cu regulile stabilite de autoritatea fiscala, pe baza carora impozitul pe profit este platibil recuperabil.
Cheltuiala cu impozitul pe profit/venitul din impozitul pe profit este valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pentru o perioada in ceea ce priveste impozitul current sic el amanat.
Impozitul current este valoarea impozitului pe profit platibil/recuperabil in raport cu profitul impozabil pierderea fiscala pentru o perioada.
Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit platibile in perioadele viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.
Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabil in perioadele urmatoare,in ceea ce priveste:
– diferentele temporare deductibile;
– reportarea pierderilor fiscale nefolosite;
– reportarea creditelor fiscale nefolosite.
Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui active sau a unei datorii din bilant si baza sa de impozitare. Diferentele temporare pot imbraca forma unor:
a) diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea impozitului pe profit/pierderi fiscale a perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperate sau stinsa;
b) diferente temporare deductibile care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valor ice sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil/pierderi fiscale a perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperate sau stinsa.
Baza de impozitare a unui activ reprezinta valoarea ce va fi deductibila in scopuri fiscale din orice beneficii economic impozabile care va reveni unei societati cand se recupereaza valoarea contabila a activului.
Daca aceste beneficii economice nu sunt impozabile, atunci baza de impozitare a activului este egala cu valoarea sa contabila.
Exemple: 1) Un utilaj costa 200 milioane lei. In scopuri fiscale, amortizarea in valoare de 80 milioane lei a fost dedusa in perioada curenta si in cele anterioare, iar costul ramas va fi deductibil in perioadele viitoare fie ca amortizare fie ca deducere la iesirea acestuia. Venitul generat de utilizarea utilajului este impozabil, orice beneficiu rezultat din instrainarea utilajului va fi impozabil si orice pierdere din intrainarea acestuia va fi deductibila in scopuri fiscale. Baza de impozitare este de 120 milioane lei.
2) Dobanda de incasat are o valoare contabila de 90 milioane lei. Venitul din dobanda va fi impozitat in momentul incasarii. Baza de impozitare a dobanzii de incasat este nula.
Baza de impozitare a unei datorii este valoarea sa contabila, mai putin orice suma care va fi dedusa in scopuri fiscale, in ceea ce priveste respectiva datorie, in perioadele viitoare.
Exemple: 1) Datoriile curente includ cheltuielile angajate cu o valoare contabila de 70 milioane lei. Cheltuielile aferente vor fi deduse in scopuri fiscale dupa contabilitatea de casa. Baza de impozitare a cheltuielilor angajate este nula.
2) Un imprumut ce urmeaza a fi platit are o valoare contabila de 400 milioane lei. Rambursarea imprumutului nu va avea consecinte fiscale. Baza de impozitare este de 400 milioane lei.
Recunoasterea datoriilor si a activului privind impozitul amanat. O datorie/un active privind impozitul amanat se recunoaste pentru toate diferentele temporare impozabile/deductibile, cu exceptia situatiei in care datoria/activul privind impozitul amanat rezulta din:
a) fondul comercial pentru care amortizarea nu este deductibila in scopuri fiscale/fondul comercial negative tratat drept venit inregistrat in avans.
b) recunoasterea initiala a unui active sau a unei datorii intr-o tranzactie care nu este o combinare de intreprinderi; si in momentul realizarii ei nu afecteaza nici profitul contabil, nici profitul impozabil (pierderea fiscala).
Exemple de situatii care genereaza diferente temporare impozabile:
1) Venitul din dobanzi este inclus in profitul contabil proportional in timp, dar in unele jurisdictii poate fi inclus in profitul impozabil, atunci cand este incasat numerarul. Baza de impozitare a oricarei creante recunoscute in bilant cu privire la astfel de venituri din dobanzi este nula, deoarece veniturile nu afecteaza profitul impozabil pana in momentul in care este incasat numerarul.
2) Amortizarea utilizata in determinarea profitului impozabil (pierderea fiscala) poate sa difere de cea utilizata in determinarea profitului contabil. Diferenta temporara impozabila apare si se concretizeaza intr-o datorie privind impozitul amanat atunci cand amortizarea fiscala este accelerata.
3) Cheltuielile de dezvoltare pot fi capitalizate si incluse in profitul contabil prin amortizare, dar sunt deduse la determinarea profitului impozabil in perioada in care ele apar. Astfel de cheltuieli au o baza de impozitare nula, pentru ca ele au fost deja deduse din profitul impozabil.
Diferentele temporare deductibile.
Un activ privind impozitul amanat apare in legatura cu impozitul pe profit ce va fi recuperat in perioadele viitoare, atunci cand este probabil ca va fi disponibil un profit impozabil fata de care sa poata fi utilizata diferenta temporara deductibila. In mod similar daca valoarea contabila aunui active este mai mica decat baza sa de impozitare diferenta duce la aparitia unui active privind impozitul amanat, in legatura cu impozitul pe profit ce va fi recuperabil in perioadele viitoare.
Exemple de diferente temporare deductibile care genereaza active privind impozitul amanat:
A) Costurile cu pensile pot fi deduse la determinarea profitului contabil pe masura ce serviciul este prestat de catre salariat, dar la determinarea profitului impozabil ele pot fi deduse fie in momentul in care contributiile sunt platite direct de societate catre un fond, fie atunci cand pensile sunt platite de societate.
O diferenta temporara exista intre valoarea contabila a datoriei si baza sa de impozitare; baza de impozitare a datoriei este de regula egala cu zero. O astfel de diferenta temporara deductibila are ca efect un active privind impozitul amanat, pe masura ce beneficiile economice vor intra in societate sub forma unei deduceri din profiturile impozabile, atunci cand sunt platite pensile sau contributiile.
B) Valoarea realizabila neta a unui element de stoc sau valoarea recuperabila a unui element din categoria terenuri si mijloace fixe este mai mica decat valoare contabila anterioara, si prin urmare o societate reduce valoarea contabila a activului, dar aceasta reducere este ignorata in scopuri fiscale pana in momentul in care activul este vandut.
C) Venitul este amanat in bilant, dar a fost deja inclus in profitul impozabil al perioadei curente sau al celor anterioare.
D) Cheltuielile aferente cercetarii sunt recunoscute drept cheltuiala la determinarea profitului contabil in perioada in care ele apar, dar nu pot sa fie acceptate drept deducere la determinarea profitului impozabil/pierderii fiscale pana intr-o perioada viitoare.
Diferenta dintre baza de impozitare a cheltuielilor de cercetare aceasta fiind reprezentata de valoarea pe care autoritatile fiscale o accepta a fi dedusa in perioadele viitoare si valoarea contabila egala cu zero se concretizeaza intr-o diferenta temporara deductibila ce are ca efect un active privind impozitul amanat.
E) Anumite active pot fi inregistrate la valoarea justa sau pot fi reevaluate la o valoare mai mica decat costul fara ca o ajustare echivalenta sa fie efectuata in scopuri fiscale. O diferenta temporara deductibila apare daca baza de impozitare a activului depaseste valoarea sa contabila.
EXEMPLE:
DETERMINAREA SI INREGISTRAREA IMPOZITELOR AMANATE
1) Un utilaj costa 10.000.000 lei/an. Amortizarea contabila este cea liniara de 20% iar amortizarea fiscala este degresiva de 30% pe an. Venitul contabil este egal cu cel fiscal in valoare de 15.000.000 lei.
a) amortizarea degresiva
2) O societate prezinta datele: venitul contractat annual este egal cu cel fiscal si este in suma de 25.000.000 lei.
Avem in vedere situatiile:
A) Un mijloc fix cu valoarea contabila de intrare de 30.000.000 lei, amortizat contabil in 2 ani si fiscul in 4 ani.
B) Stocurile: in anul 1 valoarea contabila 5.000.000 lei depreciate pentru 1.000.000 lei; in anul 2 – 5.000.000 lei depreciate pentru 4.000.000 lei; in anul 3 – 5.000.000 lei nedepreciate.
Impozitul pe dividende
Retinerea impozitului pe dividende
O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa vireze impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol. Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10 % asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 20 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul, in cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie anului respective.
Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului aliniat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor care sunt platite unui nerezident si care fac obiectul prevederilor titlului V.
IMPOZITUL PE VENIT
Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului si sunt numite contribuabili:
– persoanele fizice rezidente;
– persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
– persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI
Impozitul pe venit se aplica urmatoarelor venituri:
– in cazul persoanelor fizice rezidente, numai veniturilor obtinute din Romania;
– in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor, obtinute din orice sursa, atat din Romania cat si din afara Romaniei;
– in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitul net atribuibil sediului permanent;
– in cazul persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta.
VENITURI NEIMPOZABILE
Urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusive indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primate de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume assimilate, precum si orice alte drepturi assimilate, cu exceptia castigurilor primate de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) sumele primate drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensile pentru invalizii de razboi, orfanii, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensile altele decat pensile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusive cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform legislatiei in vigoare;
f) sumele sau bunurile primate sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile si immobile corporale din patrimonial personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primate de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant si aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrate sau mobilizati;
i) bursele primate persoane care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadrul institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primate cu titlu de donatie si mostenire;
k) veniturile din agricultura si sivicultura;
l) veniturile primate de membri misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primate de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficiali, sa fie confirmata in Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetatenii straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetatenii straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
r) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
t) veniturile reprezentand avantaje in bani sau in natura primate de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi;
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta:
– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
– calificarea si participarerea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor representative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusive elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Barem de impunere
Art.43 – (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul platilor anticipate, este prevazut in urmatorul tabel:
Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, avand ca baza de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevazut la alin.(1) corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuata cu ½ din rata inflatiei prognozate pe acest an.
(3) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual, respective lunar, pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste lundu-se in calcul ½ din rata inflatiei prognozate pentru anul respective, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie – octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie – decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin.(3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, fata de cea prognozata pe perioada impozabila.
VENITURI DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE
Definirea veniturilor din activitati independente
Art.47.- (1) Vanituri din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusive din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin.(3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constitue venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar,consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, architect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know – how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Venituri neimpozabile
Art.48.-(1) nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculate de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin.(1) beneficiaza persoanele fizice cere exploateaza inventia, respective titularul brevetului aplicat.
Reguli generale de stabilire a venitului net din activitati independente determinat pe baza contabilitatii in partida simpla.
Art.49.-(1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art.50 si 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimonial afacerii utilizate intr-o activitate independenta, inclusive contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitive a activitatii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primIte ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimonial afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care esete autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc professional si accidente de munca;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuieli de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinate conform alin.(6);
b) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinate conform alin.(6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat annual;
e) pierderile privind bunurile perisabile in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand cheltuielile de masa acordate de angajator potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual, pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita stabilita potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru plata de cheltuiala care este aferenta activitatii independenta;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respective cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.
(6) Baza de calzul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decata cheltuielile de sponsorizare, mecanat si cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de catre contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusive impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin.(4) lit.d) si la alin.(5) lit.h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractile comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul – inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligate sa organizeze sis a conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul jurnal de incasari si plati, Registrul – inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
(9) In Registrul – inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.
Stabilirea venitului net din activitati independente pe baza normelor de venit
Art.50.-(1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin.(2), si care este desfasurata de catre contribuabili, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul finantelor publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual
(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respective.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute le alin.(1) si o alta activitate care nu este prevazute la alin.(1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art.49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.
(8) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independente, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabili se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art.49, in acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru actiovitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.
(9) Contribuabilii care defasoara activitati pentru care vanitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respective.
Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala
Art.51.-(1) Venitul net din dreptul de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia private, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin.(1) si (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul – jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplinii obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.
Optiunea de a stabilii venitul net, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla
Art.52.-(1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente impusi pe baza de norme pe venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art.49.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutive si se considera reinoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusive, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respective in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.
Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activitati independente
Art.53.-(1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandate comerciale;
d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridical contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoana juridica;
g) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica-contribuabil, potrivit titlului IV care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin.(1)lit.a), aplicand o cota de impunere de 15% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la alin.(1)lit.f), aplicand cotele de impunere prevazute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) in cazul veniturilor prevazute la alin.(1)lit.g), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) in cazul celorlalte venituri prevazute la alin.(1), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin.(1)lit.f) si g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.
VENITURI DIN SALARII
Definirea veniturilor din salarii
Art.56.-(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indifferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusive indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrative;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurarin sociale;
i) sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin.(4), primite in legatura cu activitate dependenta include, insa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus – intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietii;
c) imprumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala si dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru depozite si credite;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si contul convorbirilor telefonice, inclusive cartele telefonice in scop personal;
f) premise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de imormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusive transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficial copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului, si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 1.200.000 lei. Nu sunt incluse in veniturile salariale sin u sunt impozabile veniturile de natura celor prevazute mai sus realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatorii angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de srviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normative specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilo consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii in conformitate cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor soi materialelor igienico sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare.
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primate pe perioada delegarii si delasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciilor;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situate intr-o alta unitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;
j) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primate de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective,
precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primate de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
Accize
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, provenite sau expediate in regim suspensiv, de catre antrepozitul autorizat, in exercitiul activitatii in anumite conditii prevazute de prezentul titlu si de norme. Productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt produse, fabricate, procesate sau modificate sub orice forma. Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala conform Codului vamal al Romaniei.
Antrepozitul autorizat este persoana fizica sau juridica care este autorizata de autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina sa primeasca si sa expedieze produse accizabile intr-un antrepozit fiscal.
Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor.
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie de produse accizabile in afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie prima;
e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in regimul de accizare.
Importul reprezinta orice intrare de produse accizabile in Romania, cu exceptia:
a) plasarii produselor accizabile importate sub un regim suspensiv vamal in Romania;
b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor vamale;
c) plasarii produselor accizabile in zone libere, in conditiile prevazute de legislatia vamala in vigoare;
d) scoaterea unui produs accizabil, dintr-un regim vamal suspensiv, in cazul in care produsul ramane in Romania;
e) utilizarea in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv;
f) aparitia oricarui altui eveniment care genereaza obligatia platii drepturilor vamale de import.
Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.
Aceasta nu se aplica pentru berea vinurile bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.
Productia si/sau depozitarea produselor accizabile acolo unde acciza nu a fost platita, poate avea loc numai intr-un antrepozit fiscal.
Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea si/sau depozitarea de produse accizabile. Produsele accizabile supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, nu pot fi depozitate in antrepozite fiscale de depozitare.
Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
Detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal pentru care nu se poate face dovada platii accizelor, atrage plata acestora.
2.2.2. AUTORIZAREA CA ANTREPOZIT FISCAL
Autoritatea fiscala competenta va notifica in scris autorizarea ca antrepozit fiscal, in termen de 60 zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.
Autorizatia va contine urmatoarele:
a) elementele de identificare ale antrepozitului autorizat;
b) descrierea si amplasarea locului antrepozitului fiscal;
c) tipul produselor accizabile si natura activitatii;
d) capacitatea maxima de depozitare in cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operatiuni de depozitare;
e) nivelul garantiei;
f) perioada de valabilitate a operatiei;
g) orice alte informatii relevante pentru autorizare.
In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxima de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinate de comun acord cu autoritatea fiscala competenta. O data determinate, aceasta nu va putea fi depasita, in conditiile autorizarii existente.
Daca aceasta capacitate de depozitare depaseste mazimul stabilit in autorizatie, va fi necesar ca, in termen de 15 zile de la modificarea capacitatii de depozitare initiale, sa se solicite o aprobare pentru circumstantele schimbate.
Autorizatiile pot fi schimbate de catre autoritatea fiscala competenta.
Inainte de a fi modificata autorizatia, autoritatea fiscala competenta trebuie sa-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificarii propuse si a modificarilor acesteia.
2.2.3. DEPLASAREA SI PRIMIREA PRODUSELOR ACCIZABILE AFLATE IN REGIM SUSPENSIV
Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, daca sunt satisfacute urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc intre doua antrepozite fiscale;
b) produsul este insotit de minimum trei exemplare ale unui document administrative de insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;
c) containerul in care este deplasat produsul este sigilat corespunzator conform prevederilor din norme;
d) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care indentifica cu claritate tipul si cantitatea produsului aflat in interior;
e) autoritatea fiscala competenta a primit garantia pentru plata accizelor aferente produselor.
Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand sunt insotite de documentul administrative de insotire. Modelele documentului administrative de insotire va fi prevazut in norme.
In cazul deplasarii produselor accizabile intre doua antrepozite fiscale in regim suspensiv, acest document se intocmeste in cinci exemplare.
Pentru un produs in regim suspensiv care este deplasat, acesta continua sa fie suspensiv la primirea produsului in antrepozitul fiscal, daca sunt satisfacute urmatoarele cerinte:
a) produsul accizabil este plasat in antrepozitul fiscal sau expediat catre alt antrepozit fiscal;
b) antrepozitul fiscal primit indica, pe fiecare copie a documentului administrativ de insotire, tipul si cantitatea fiecarui produs accizabil primit, precum si orice discupanta intre produsul accizabil primit si produsul accizabil indicat de documentele administrative de insotire, semnand si inscriind data pe fiecare copie a documentului;
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie sa obtina de la autoritatea fiscala competenta certificarea documentului administrativ de insotire a produselor accizabile.
2.2.4. OBLIGATIILE PLATITORULUI DE ACCIZE
Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv, momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna in care este valabila autorizatia de antrepozit fiscal, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre antrepozitari autorizati pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a tine registrele contabile precise, care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata efectua verificarea, respectarea legislatiei in vigoare.
Fiecare antrepozit autorizat este obligat la plata accizelor si poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal al declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta. Accizele se administreaza de autoritatile fiscale competente si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor.
2.2.5. Scutiri la plata accizelor
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci cand sunt destinate pentru:
1) livrarea in contextual relatiilor consulare sau diplomatice.
2) fortele armate apartinand oricarui stat – parte la Trataul Atlanticului de Nord, cu exceptia fortelor armate ale Romaniei.
3) rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim.
Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor si al altor persoane fizice, cu domiciliul in Romania sau in strainatate.
a) Evidentierea in contabilitatea a accizelor calculate si datorate se efectueaza dupa cum urmeaza:
b) Pentru reflectarea in contabilitate a acizelor calculate pe baza cotelor procentuale aplicate asupra preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate se efectueaza articolul contabil:
– cu semnele reprezentand accizele procentuale
c) Pentru reflectarea in contabilitatea a accizelor datorate, in cazul agentilor economici care beneficiaza de exercitarea dreptului de deducere a accizei aferente materiei prime introduse in prelucrarea, se efectueaza articolul contabil:
– cu semnele reprezentand accizele datorate
d) Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna:
635 = 446
2.3. Taxa pe valoarea adaugata
2.3.1. Definitia taxei pe valoare adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.
Sfera de aplicare
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:
a) constitue o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana imprevizibila;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art.127 din (2). – “Art.127 din (2): Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusive activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprinde si impozitul de bunuri.
Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata sunt denumite in continuare operatiuni impozabile.
Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile pentru care se aplica cotele prevazute in art.14.;
b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;
c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata datorate sau platite pentru bunurile si serviciile achizitionate;
d) operatiunile de import scutite de taxa pe valoarea adaugata.
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.
Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:
a) la data care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;
b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.
Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei.
In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibile la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.
2.3.2. Baza de impozitare
Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii altele decat, cele prevazute la lit. b) si c) din tot ceea ce constitue contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor sau prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusive subventiile legate de pretul acestor operatiuni;
b) pretul de achizitie, sau pretul de cost. Daca bunurile sunt mijloace fixe pretul de achizitie sau pretul de cost;
c) suma cheltuielilor efectuate de personae impozabila pentru executare prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute la art.129 alin.3 Codul fiscal.
In baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata intra:
a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv
taxa pe valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de anulare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:
1) rabaturile, remizele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor.
2) sumele reprezentand daune – interese stabilite prin hotararea judecatoreasca definitive, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.
3) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing.
4) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare.
5) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia.
6) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii:
A) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
B) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
C) in cazul in care reducerile de prêt, prevazute la art.137 alin.3 lit.a) din Codul fiscal sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii.
D) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului ajustarea este permisa cu data de la care se declara falimentul.
E) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, platim ambalajele care circula prin facturare.
2.3.3. Cotele de taxa pe valoarea adaugata
Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se alica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de, taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.
Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusive publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusive inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.
Mecanismul taxei pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata, cunoscuta sub abrevierea TVA, este un impozit indirect asupra consumului de bunuri si servicii, oricare ar fi provenienta lor, din productie indigena sau din import. Fiind un impozit pe consum, cel care suporta aceasta sarcina fiscala cota consumatorului final, intreprinderea avand rolul de a colecta si varsa la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata.
Originele taxei pe valoarea adaugata se gasesc in practica fiscala franceza de la sfarsitul deceniului al III-lea, iar in present aceasta parghie fiscala opereaza in toate tarile Uniunii Europene si in numeroase tari din afara spatiului comunitar.
Principalele avantaje ale taxei pe valoarea adaugata sunt:
* Egalitatea participarii diferitelor circuite (neutralitatea taxei).
Neutralitatea acestui impozit pentru intreprindere este asigurata prin recuperarea TVA aferenta cumpararilor de bunuri si servicii prestate, destinate productiei sau comercializarii.
Taxa TVA are, in principiu, un efect neutral asupra rezultatului intreprinderii, deoarece prin mecanismul de percepere nu sunt influentate cheltuielile si veniturile firmei, in schimb, TVA poate avea o incidenta asupra trezoreriei intreprinderii, atunci cand exista decalaje intre fluxurile de incasari si plati.
* Incurajarea investitiilor, prin detaxarea acestora.
* O protectie echitabila a fiecarei tari in raport cu strainatatea.
La nivelul Uniunii Europene, TVA constitue un subiect de reglementare sub forma unor directive, care au rol de armonizare a legislatiilor fiscale nationale privind TVA, pentru statele comunitare.
In oricare dintre tarile in care se aplica TVA, pachetul normativ defineste coordonatele, regulile generale si cazurile de exceptie ale functionarii acestui sistem de impozitare.
Principalele coordinate aferente acestui impozit sunt date de sfera de aplicare, faptul generator si exigibilitatea, baza de impozitare, cotele de impozitare, deductibilitatea si obligatiile persoanelor fizice si juridice circumscrise in perimetrul de aplicare TVA.
2.3.4. Deductibilitatea
Dupa cum sugereaza si denumirea, taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra plusului de valoare adaugata de fiecare stadium al productiei sau comercializarii unui produs sau serviciu. Aplicarea taxei la valoarea adaugata se face de asa maniera incat la sfarsitul ciclului de productie si commercial parcurs de un bun indirerent de durata ciclului asupra pretului de vanzare si suportate de consummator.
Pentru a facilita calculul si colectarea, cota de TVA se aplica la pretul de vanzare al bunurilor sau serviciilor comercializate (corectat, 2. eventual, cu reducerile de pret si alte elemente, prezentata anterior).
Deoarece TVA intervine la fiecare stadium al unei filiere de productie si comercializare, dar si pentru a evita efectul cumulativ al impozitarii in cascada, trebuie dedusa din TVA incasata (colectata) de la clienti TVA platita furnizorilor, pentru cumpararile de bunuri sau servicii.
Altfel spus, atunci cand intreprinderea factureaza TVA a clientului sau ea actioneaza in contul statului, caruia va trebui sa-si plateasca diferenta intre TVA colectata de la clienti (de obicei, mai mare) si TVA platita furnizorilor sai care, la randul lor, au procedat la colectarea si varsarea TVA.
Potrivit legii, platitorii de taxa pe valoarea adaugata au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinata realizarii de:
– operatiuni supuse TVA;
– bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede in mod expres exercitarea dreptului de deducere;
– actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si pentru alte actiuni prevazute in normele legale, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute in acestea.
Deductibilitatea este aplicata global, asupra ansamblului operatiilor realizate, si nu pentru fiecare bun in parte.
Dreptul de deducere TVA inscris in documentele pentru cumparari se determina in functie de data facturarii, a chitantei fiscale sau a altui document legal, daca acestea s-au primit pana la data intocmirii decontului TVA.
Documentele primate dupa data intocmirii decontului aferent lunii in care bunurile au fost receptionate se include in deconturile intocmite pentru lunile urmatoare.
Atunci cand un agent economic realizeaza atat operatii impozabile cat si alte operatii scutite de plata TVA, dreptul de deducere se determina in raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operatiunilor impozabile.
Pro rata de deducere a TVA se determina, anual, de regula, pe baza valorilor din anul precedent sau corespunzator regimului TVA aferente bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate in anul current.
La cererea justificata a agentilor economici, organelle fiscale pot aproba ca pro – rata sa se determine lunar, in functie de realizarile efective inscrise in decontul de TVA. In cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei.
Dreptul de deducere a TVA se exercita pe doua cai:
– prin retinerea din suma reprezentand TVA, pentru livrarile de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrarilor;
– prin rambursarea de catre organul fiscal a unui reprezentand diferenta dintre taxa aferenta intrarilor si taxa facturata de agentul economic pentru livrarile de bunuri sau servicii prestate.
2.3.5. Evidenta TVA
Aplicarea prevederilor Ordonantei nr.17/2000 necesita intocmirea urmatoarelor documente, pentru platitori de taxa pe valoarea adaugata.
a) Dispozitia de livrare, serveste ca:
– document pentru eliminarea din magazine a marfurilor, produselor sau alte valori materiale destinate vanzarii;
– document justificativ de scadere din gestiunea magaziei care face predarea;
– document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii.
b) Avizul de insotire a marfii, este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscala teritoriala si serveste ca:
– document de insotire pe timpul transportului;
– document pentru eliberarea din magazine a marfurilor, produselor sau altor valori materiale destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare;
– document de primire in gestiunea cumparatorului;
– document pentru intocmirea facturii.
c) Chitanta fiscala este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscala teritoriala si serveste ca:
– document justificativ privind cupararea unor produse sau prestarea unor servicii, in situatia in care nu se intocmeste factura;
– document justificativ de inregistrare in contabilitate.
d) Factura este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala si serveste ca:
– document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a marfurilor si produselor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate;
– document de incarcare in gestiunea patrimoniului;
– document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
e) Jurnalul pentru vanzari, care serveste ca:
– registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
– document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;
– document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Unitatile scutite de obligatia emiterii unei facturi sunt obligate sa utilizeze documentul Borderoul de vanzare/incasare. El serveste ca document de centralizare zilnica a vanzarilor/incasarilor realizate de unitate, precum si la inregistrarea acestora in jurnal pentru vanzari si stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata. Se intocmeste de compartimentul “Financiar – contabil” pe baza: monetarelor, borderourilor de vanzare, notelor de plata, centralizatorului vanzarilor cu plata in rate, intocmite de fiecare unitate.
f) Jurnal pentru cumparari, serveste ca:
– registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
– document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata.
Jurnalul pentru cumparari se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adaugata deductibila.
g) Decontul pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. In decontul TVA este evidentiata suma impozabila si taxa exigibila.
Agentii economici platitori de TVA sunt obligate sa depuna deconturi in fiecare luna, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in documentul pentru cumparari se determina in functie de data facturarii a chitantei fiscale sau a altui document legal inlocuitor, daca acestea s-au primit pana la data intocmirii decontului aferent lunii in care bunurile au fost receptionate se include in deconturile intocmite pentru lunile urmatoare.
Necuprinderea sumelor in baza de impozitare la furnizorii sau prestarii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar.
In acest caz beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii:
– sa inregistreze in Jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor si, respectiv cu influentele rezultate din refuzurile facute;
– sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizor a facturilor corectate.
Activitatea de comert,pentru care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul,prezinta particularitati distincte in ceea ce priveste calculul TVA.
TVA colectata se calculeaza diferentiat fata de alte sectoare de activitate, astfel:
TVA colectata = Incasari in numerar x 15,966%
Coeficienti 15,966% reprezinta cota recalculate din totalul incasarilor in numerar prin metoda sutei marite, respectiv:
19/(19 + 100) x 100 = 15,966% pentru operatiunile supuse cotei de 19%
Evidenta distincta a taxei pe valoarea adaugata este realizata cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I:
4423 – TVA de plata
4424 – TVA de recuperate
4426 – TVA deductibila
4427 – TVA colectata
TVA de plata = TVA colectata – TVA deductibila
TVA de recuperate = TVA deductibila – TVA colectata
TVA privind ambalajele
Exista doua tipuri de ambalaje:
1) cele care raman in intreprindere sub forma obiectivelor de inventar si a mijloacelor fixe.
2) cele care insotesc marfurile vandute, divizate in trei categorii:
a) ambalajele pierdute, vandute odata cu marfa, incluse in pretul de vanzare si supuse TVA;
b) ambalaje recuperabile, livrate odata cu marfa de catre furnizor, facturate clientilor;
c) ambalaje de circulatie (navete, sticle, borcane) la schimb intre furnizorii de marfuri si clienti.
Fiscal, ambalajele in regim de restituire se factureaza si se supun TVA la livrare, urmand ca la restituire suma impozabila sa fie redusa corespunzator.
Contabil, operatiunea este tratata printr-un studiu de caz.
S.C. AFM SA livreaza produse finite in valoare de 2.500.000 lei si 500 bucati ambalaje a 500 lei bucata. Ambalajele potrivit contractului sunt in regim de restituire, la 5 zile dupa livrarea produselor finite. Factura fiscala cuprinde 19% TVA, atat asupra produselor finite, cat si ambalajelor.`
In contabilitatea furnizorului au loc urmatoarele operatii potrivit facturii fiscale la livrarea produselor finite:
Ambalaje in regim de restituire
Dupa trei zile de la expedierea produselor finite, furnizorul primeste ambalaje in buna stare:
Ambalaje de recuperat
In situatia in care clientul returneaza ambalajele intr-o cantitate mai mica – 300 bucati (restul de 200 bucati fiind pastrate de acesta), pentru cele 300 bucati ambalajele primite, furnizorul se inregistreaza in contabilitate astfel:
Ambalaje recuperate
Pentru cele 200 bucati ambalaje pastrate de client, furnizorul va emite o noua factura fiscala. Pretul de vanzare este 800 lei/bucata:
Se regularizeaza conturile: Clienti creditori (419) si TVA colectata (4427), pentru cele 200 bucati ambalaje facturate:
In contabilitatea clientului, la primirea facturii fiscale de la furnizor avem:
TVA deductibila, analitic Ambalaje de restituit.
Daca clientul restitue integral ambalajele avem:
Daca clientul returneaza doar 300 bucati ambalaje, iar restul de 200 le retine in firma sa:
Inregistrarea facturii de la furnizor pentru cele 200 bucati ambalaje retinute:
Regularizarea conturilor 409 “Furnizori debitori” si 4426 “TVA deductibila”
TVA privind cheltuielile de transport
Cheltuielile de transport constitue, in mod normal, un element al pretului de vanzare si sunt supuse TVA.
Transportul poate constitui, uneori, o operatie independenta de vanzare, daca este realizat cu mijloace proprii. In situatia in care factura de la furnizor cuprinde si transportul, acesta devine o cheltuiala accesorie supusa TVA.
Inregistrarea in contabilitatea furnizorului:
Inregistrarea in contabilitatea clientului:
TVA in cazul returnarii marfurilor
Returnarea marfurilor, in totalitate sau partial, este datorata refuzurilor de catre clienti. Pentru refuzurile totale sau partiale privind cantitatea, pretul sau alte elemente din factura, suma impozabila privind taxa pe valoarea adaugata va fi redusa corespunzator.
Exemplu
Se livreaza marfuri la clienti in valoare de 750.000 lei. TVA 19%
La primirea marfurilor, clientul reclama furnizorului suma de 178.500 lei ce reprezinta 20% din valoarea marfurilor necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Inregistrarile contabile la furnizor sunt:
a) livrarea de marfuri
b) returnarea marfurilor de catre client, in valoare de 178.500 lei (20% din valoarea marfii) si emiterea unei noi facturi de stornare in rosu
750.000 x 20% = 150.000 lei
150.000 x 19% = 28.500 lei
Total valoare = 178.500 lei
Inregistrarea in contabilitate:
In Romania, TVA de plata se determina lunar prin diferenta intre TVA colectata asupra vanzarilor si TVA deductibila inregistrata pe facturile furnizorului de bunuri si servicii, inclusive asupra intrarilor de imobilizari.
TVA de plata = TVA colectata – TVA deductibila
Exemplu
Cheltuieli privind materii prime = 8.500.000 lei
Veniturile din productia vanduta = 15.000.000 lei
Valoarea adaugata = 6.500.000 x 19% = 1.235.000
TVA deductibila = 8.500.000 x 19% = 1.615.000 lei
TVA colectata = 15.000.000 x 19% = 2.850.000 lei
Intreprinderea va trebui, deci, sa colecteze prin facturare, TVA pe vanzarile realizate cu clientii sai. Ea va recupera cu ocazia facturii primite de la furnizori pentru cumpararile effectuate in luna x.an 2004.
Intreprinderea varsa la buget diferenta
TVA de plata = 2.850.000 – 1.615.000 = 1.235.000 lei
Un agent economic, nu este platitor de TVA, si achizitioneaza la 30.03.2003 un mijloc fix, conform facturii primite de la furnizor:
Pretul de achizitie 3.500.000 lei
Cheltuieli de transport 825.000 lei
TVA 19% 821.750 lei
Total factura = 5.146.750 lei
Agentul economic fiind scutit de plata TVA, va include in valoarea mijlocului fix si taxa fiscala nedeductibila.
Inregistrarea contabila este:
Exemplu privind exigibilitatea si faptul generator TVA
O societate comerciala factureaza si expediaza unui client marfuri pe baza contractului incheiat. Valoarea facturii este de 2.000.000 lei, TVA 19%.
In aceasta situatie, exigibilitatea TVA este anterioara faptului generator:
TVA privind livrarile cu plata in rate
Pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate, faptul generator intervine la expirarea perioadelor pentru care se face decontarea, sau, dupa caz, la data preavazuta pentru plata ratelor.
Exemplu
S.C. RAM SA platitoare de TVA, livreaza la S.C. LOTUS S.R.L mobilier, conform contractului, in 4 rate lunare succesive. Exigibilitatea intervine in momentul decontarii ratelor
Se intocmeste factura 1/10.11.2000 catre client:
Valoarea mobilierului 30.000.000
TVA 19% 5.700.000
Total factura 35.700.000
Conform contractului la ridicarea mobilierului clientul achita 30% din valoare.
In contabilitatea S.C. RAM SA (Furnizor) luna XI 2000 avem:
1) Livrari de produse finite cu plata in rate:
2) Incasarea a 30% din valoarea facturii prin extrasul de cont:
3) Cota scadenta de venituri inregistrate in avans:
4) TVA neexigibila devenita exigibila:
In luna XII 2000 se incaseaza prima rata conform extrasului de cont:
5) Cota scadenta de venituri inregistrate in avans:
6) TVA neexigibila devenita exigibila:
Aceste inregistrari se repeta in urmatoarele 3 luni cu sumele de mai sus.
In contabilitatea S.C. LOTUS SRL (Client) avem.
Se inregistreaza factura primita de la furnizor:
1) Achizitii de mijloace fixe (01.XI.2000)
2) Plata avansului de 30 % prin ordin de plata
3) TVA neexigibila devenita exigibila
Rata scadentei pentru luna a XII 2000 – plata primei rate
4) TVA neexigibila devenita exigibila
* Aceste inregistrari se repeta in urmatoarele 3 luni cu sumele de mai sus.
CAPITOLUL III
DENUMIREA, SEDIUL SOCIAL, FORMA JURIDICA SI DURATA SOCIETATII
Denumirea societatii comerciale este S.C. FLOVER SA conform dovezii privind anterioritatea firmei si/sau emblemei nr.303 din 12.02.2001 eliberat de Oficiul Registrului Comertului Giurgiu.
La constituire, sediul social al societatii este in Mun.Giurgiu, Sos.Bucuresti, Bl.B2/1S, P., Giurgiu.
Societatea va putea infiinta prin hotararea AGA, sucursale, filiale, agentii, reprezentante, birouri, magazine, puncte de desfacere si alte asemenea sedii secundare in Romania si in strainatate, potrivit legislatiei romane si a celei territorial aplicabile.
Societatea este persoana juridica romana organizata ca societate comerciala pe actiuni, a carei functionare este supusa legii romane, stipulatiilor prezentului act constitutiv.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate al societatii este:
Domeniul principal:
5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.
– import – export;
– exploatrea terenurilor agricole;
– activitati de intretinere si curatare a cladirilor;
– intretinrea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor – service pentru aparate de marcat electronice fiscale;
– comert cu ridicata al produselor chimice – pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice.
STUDIU DE CAZ
Studiul de caz l-am efectuat la S.C. FLOVER S.A
Aici mi s-au pus la dispozitie toate actele necesare cu privire la obligatiile fiscale pe care firma le-a avut de platit la bugetul de stat pe luna martie a anului 2004.
Din baza de date mi s-au oferit documentele necesare respectiv “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat ” precum si “Decontul privind TVA” pe luna martie 2004.
CONTABILITATEA SI CONTROLUL SOCIETATII
Contabilitatea societatii va fi tinuta in limba romana, in lei, in conformitate cu legislatia romana in vigoare.
Anul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an, cu exceptia celui dintai care incepe la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului.
Controlul gestiuniii societatii va fi asigurat de cenzorii numiti de AGA, care au atributiile si competentele prevazute de legislatia romana in vigoare si de statut, ei sunt:
1/ VARBAN STEFAN, in calitate de cenzor, de cetatenie romana nascut la data de 16.08.1948, in localitatea Giurgiu, Jud.Giurgiu, Cod personal [anonimizat], domiciliat in Jud.Giurgiu, Str.Trandafirilor, Bl.11/2S, Ap.11.
2/ VLADU FLOAREA, in calitate de cenzor, de cetatenie romana, nascuta la data de 07.01.1962, in localitatea Giurgiu, Jud.Giurgiu, Cod personal [anonimizat], domiciliata in localitatea Giurgiu,Jud.Giurgiu, B-dul.Bucuresti, Bl.54/2d,Sc.E,Ap.76.
3/ CENDER TANTA VERONICA, in calitate de cenzor de cetatenie romana, nascuta la data de 07.01.1960 in localitatea Giurgiu, Jud.Giurgiu, Cod personal [anonimizat], domiciliata in Jud.Giurgiu,Str.Eroilor, Nr.48.
Pentru primul mandat de 3 ani, actionarii fondatori vor desemna comisia de cenzori la prima adunare generala.
Cenzorii sunt numiti de Adunarea Generala dintre actionari sau de catre acestia, unul dintre ei fiind obligatoriu expert contabil sau contabil autorizat, si au atributiile prevazute de legislatia romana in vigoare.
Cenzorii isi vor prezenta annual Adunarii Generale raportul lor privitor la bilant, contul de profit si pierderi, registrele societatii si evaluarea patrimoniului.
SISTEMUL INFORMATIONAL CONTABIL
Considerand unitatea economica ca un sistem, se pot identifica in structura ei trei subsisteme: subsistemul operational (condus), subsistemul decisional (de conducere) si subsistemul informational (de legatura).
Sistemul informational prelucreaza si vehiculeaza informatiile intre sistemul condus si subsistemul conducator, fiind reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor si mijloacelor folosite in procesul informational.
Sistemul informational contabil cuprinde un ansamblu de elemente interdependente orientat spre transmiterea, prelucrarea si analiza informatiilor privind starea si miscarea patrimoniului.
Elementele componente sunt: informatiile, suporturile de informatii, fluxurile internationale, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele si procedeele.
In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational documentele contabile pot fi justificative, de evidenta contabila sau de sinteza si raportare.
Continutul, forma si formatul formularelor tipizate sunt definite in continutul informatiei consemnate.
Conform legislatiei, orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un act inscris, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de act justificativ. In acest mod se asigura datele de intrare in sistemul informational contabil si se fundamenteaza inregistrarea proprie contului.
Documentele justificative asigura datele de intrare in sistemul informational contabil, consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii contabile.
Documentele de sinteza si raportare reprezinta un sistem de indicatori
economico – financiari ce caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Se compun din: bilantul contabil, contul de rezultate, anexa la bilant si raportul de gestiune. Prin intermediul acestora, se centralizeaza si transmit informatiile inregistrate in sistemul de conturi.
ORGANIGRAMA S.C. FLOVER SA
.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII:
La S.C. FLOVER SA poate fi facuta o remarcatie intre venitul personal al actionarilor si patrimoniul societatii.
Actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin.
Profitul obtinut de societate se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende – proportional cu participarea lor la capital, cat si la dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri. Prin urmare in cazul societatii de capital putem vorbi de profitul societatii inainte de repartizare, de profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas la dispozitia societatii.
Aceasta repartizare a profitului permite modalitatea de impunere a veniturilor realizate de catre societatea S.C. FLOVER SA.
Acesta modalitate este aceea ca se impune mai intai profitul total obtinut de societate si apoi separat profitul repatizat actionarilor sub forma de dividende.
In urma studiului efectuat a rezultat ca S.C.FLOVER SA are de varsat la bugetul de stat pe luna martie a anului 2004 impozit pe profit in suma de 21.854.000 lei si impozit pe veniturile din salarii in suma de 84.735.552 lei.
In ceea ce priveste impozitarea profitului realizat de catre societate consider ca o solutie optima pentru a incuraja investitiile in tara noastra impunerea doar a dividendelor in timp ce partea ramasa din profit la dispozitia societatii sa fie scutita de impozit.
Practicarea unei astfel de impuneri este avantajoasa si pentru societatile de capital si vizeaza stimularea acestora in plasarea profitului realizat in noi investitii.
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta sursa relativ stabila de venituri pentru buget, deoarece consumul nu cunoaste fluctuatii deosebite de la o perioada la alta.
Taxa pe valoarea adugata a fost introdusa pe principiul destinatiei, dand prioritate ideii de a impulsiona activitatea economica, in primul rand, prin consum.
Romania in prezent, are statut de asociat la Uniunea Europeana si urmeaza sa devina membru cu drepturi depline in aceasta comunitate.
Toate aceste taxe si impozite reprezinta un venit care alimenteaza in present bugetul Romaniei cat si pe viitor bugetul Uniunii Europene.
Inseamna ca, practic, cu cat va fi mai mare volumul incasarilor din taxe si impozite realizat intr-un stat membru cu atat mai ridicat va fi cuantumul varsamintelor la bugetul Uniunii Europene.
Toate acestea demonstreaza ca orice decizie cu privire la taxele si impozitele datorate la bugetul de stat precum si nivelul si numarul cotelor de impozitare trebuie temeinic fundamentate avand in vedere multiplele implicatii pe care le au.
BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu Cicilia Bazele contabilitatii,
Editura Fundatiei Romania
de Maine, Bucuresti, 2002
2. Coman Florin Contabilitate financiara,
Editura Fundatiei Romania
de Maine, Bucuresti, 2002
3. Mihai Ristea Contabilitate financiara,
Editura Margaritar, Bucuresti,
2003
4. Feleaga N., Ionascu I. Tratat de Contabilitate
Financiara vol.II,
Editura Economica, Bucuresti,
1998
5. Ionescu Luminita Contabilitate Aprofundata,
Editura Fundatia Romania de
Maine, Bucuresti, 2002
6. Ristea M., Dima M. Contabilitatea Societatilor
Comerciale, Editura
Universitara, Bucuresti, 2002
7. Ana Stoian Contabilitate si Gestiune
Fiscala, Editura Margaritar,
Bucuresti, 2002
8. Ristea Mihai Contabilitate intre fiscal si
Gestionar, Editura Economica,
Bucuresti, 2000
9. Ministerul Finantelor Legea contabilitatii nr.82/1991
Publice republicata in Monitorul
Oficial nr.629/2002
10. Ministerul Finantelor Ordinul nr.306/2002,
Publice Monitorul Oficial nr.279/2002
11. Standardele Internationale Editura Economica,
de Contabilitate Bucuresti, 2001
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Impozitelor Si Taxelor Datorate DE Agentii Economici LA Bugetul DE Stat Si Studiu (ID: 134816)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.