Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale LA Sc Sa
CAPITOLUL 1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI CLASIFICAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE
Activele reprezintă o resursă controlată de entități ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă beneficii economice viitoare
Beneficiile economice viitoare încorporate în active, reprezintă potențialul de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar și echivalente ale numerarului către intreprindere.
Ținând cont de complexitatea și de trăsăturile care le definesc, activele imobilizate pot fi clasificate în : active necorporale, corporale și financiare.
1.1. Definiție
Activele imobilizate necorporale, sunt reprezentate prin activele identificabile fără suport material, netangibile, deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri și servicii, pentru a fi închiriate terților ori pentru scopuri administrative. Imobilizările necorporale sunt un activ identificabil, nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative. Ele îndeplinesc criteriul de a fi identificabile când pot fi separate sau divizate de entitate și vândute, transferate, autorizate, închiriate sau schimbate, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă sau decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații.
O entitate controlează imobilizările dacă ea are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei și de a restricționa accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg din imobilizarile necorporale pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizărilor de către entitate.
Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentație legală (în cazul unei licențe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât și necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală.
În cazul unui leasing financiar, activul de bază poate fi atât corporal, cât și necorporal. După recunoașterea inițială, locatarul contabilizează o imobilizare necorporală deținută în baza unui leasing financiar, în conformitate cu Standardul de față. Drepturile ce decurg din acordarea unei licențe pentru elemente, cum ar fi o producție cinematografică, înregistrări video, piese de teatru, manuscrise, patente și drepturi de autor sunt excluse din aria de aplicabilitate a IAS 17 și cad sub incidența acestui Standard.
Imobilizările necorporale sunt recunoscute în bilanț dacă se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate și costul său poate fi evaluat în mod credibil.
Deseori entitățile alocă bani și alte resurse pentru cumpărarea sau dezvoltarea imobilizărilor necorporale cum ar fi: cunoștințele științifice, mărci comerciale, design-ul și implementarea unor procese noi.
Cadrul general al IASC stabilește criteriile de recunoaștere a activelor, aceste criterii aplicându-se si recunoașterii imobilizărilor necorporale.
O imobilizare necorporala poate fi achiziționată sau generată intern. In oricare din cazuri, trebuie sa fie recunoscută doar dacă:
activul este controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute;
entitatea se așteaptă ca activul sa genereze beneficii economice viitoare;
costul activului poate fi măsurat credibil; si
activul poate fi separat de fondul comercial.
De asemenea, standardul include criterii de recunoaștere suplimentare pentru imobilizările necorporale generate intern, acestea fiind discutate mai detaliat pe parcursul prezentării.
Evaluarea inițială
Criteriile de recunoaștere (control, beneficii economice viitoare, măsurarea credibilă a costului și separarea de fondul comercial) trebuie să fie satisfăcute înainte ca o imobilizare necorporală să poată fi recunoscută. Unul din cele mai dificile criterii de satisfăcut este măsurarea credibilă a costului.
Presupunând ca aceasta condiție poate fi îndeplinită, imobilizările necorporale trebuie, în general, să fie evaluate la cost. Aceasta va include, printre altele, prețul de achiziție și orice cheltuieli care pot fi direct legate de pregătirea activului pentru utilizare. Exemple de astfel de cheltuieli ce pot fi atribuite direct sunt
·costurile cu beneficiile angajaților fiind atribuite aducerii activului la condiția sa de lucru
·onorariile profesionale legate de aducerea activului la condiția sa de lucru
·costurile testării funcționării corespunzătoare a activului
Cheltuielile care nu constituie parte a costului unei imobilizări necorporale sunt :
·costurile introducerii unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile cu publicitatea și serviciile promoționale)
·costurile de desfășurare a activității într-un nou loc sau cu o nouă clasă de clienți (inclusiv costurile de pregătire a personalului)
·costurile de administrare și alte costuri aferente regiei generale
Recunoașterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează când activul se află în condiția necesară pentru a fi capabil să funcționeze. Astfel, costurile suportate în utilizarea unei imobilizări necorporale nu sunt incluse în valoarea contabilă a respectivului activ. De exemplu, următoarele costuri nu sunt incluse în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale:
(a)costul suportat atunci când un activ capabil să funcționeze așa cum a intenționat conducerea încă nu este pregătit să fie dat în folosință
(b)pierderile inițiale din exploatare, cum sunt acelea implicate de cererea pentru producția acestor active
Singura excepție de la această regulă este costul oricărei imobilizări necorporale obținute în timpul unei achiziții. Asemenea imobilizări necorporale trebuie recunoscute la valoarea justă, care este prețul, determinat obiectiv, pentru care poate fi schimbat un activ, de bunăvoie, între părți în cunoștință de cauză. O imobilizare necorporală obținută printr-o combinare de întreprinderi poate fi separabilă, dar numai împreună cu o altă imobilizare necorporală sau corporală aferentă. Spre exemplu, este posibil ca titlul sub care se publică o revistă să nu poată fi vândut separat de o bază de date cu abonați sau o marcă de apă minerală naturală să nu poată fi vândută fără izvorul aferent. In astfel de cazuri, dobânditorul recunoaște grupul de imobilizări ca pe o imobilizare individuală separată de fondul comercial dacă valorile juste individuale ale imobilizărilor din grup nu pot fi evaluate credibil. Fondul comercial este capitalizat în cazul în care a fost achiziționat. Deci, deși societatea achiziționată ar putea să nu fi recunoscut fondul comercial pentru că a fost generat intern, societatea care a achiziționat poate să-l recunoască, având în vedere că au achiziționat acest fond comercial, fiind recunoscut că au plătit o sumă suplimentară pentru ceva ce cred că este inerent în societatea achiziționată, cum ar fi reputația pentru că produc sau fac ceva bine.
Un preț obținut pe o piața activă va oferi cea mai credibilă estimare a valorii juste. Este neobișnuit să existe o piață activă pentru imobilizări necorporale, de exemplu, nu poate exista o piața activă pentru patente și mărci comerciale, având în vedere că fiecare activ este unic. Atunci când nu poate fi obținut un preț actual, prețul celei mai recente tranzacții similare poate oferi o bază suficient de rezonabilă pentru estimarea valorii juste. Acolo unde nu există o piață activă, costul va fi suma pe care o entitate ar trebui să o plătească pentru un activ, într-o tranzacție făcută de bunăvoie între părți în cunoștință de cauză și în care prețul a fost stabilit obiectiv.”
Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplinește criteriile de recunoaștere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare și o fază de dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.
Nici o imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaște. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece, în faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există și că aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cercetarea este investigația originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi.
Exemple de activități de cercetare sunt:
a) activitățile al căror scop este acela de a obține cunoștințe noi;
b) identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoștințe;
c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; și
d) formularea, elaborarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite.
1.2. Conținutul și clasificarea imobilizărilor necorporale .
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
cheltuielile de constituire;
cheltuielile de dezvoltare;
concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern de entitate;
fondul comercial;
alte imobilizări necorporale;
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale; și
imobilizările necorporale în curs de execuție.
1.2.1. Active necorporale de natura cheltuielilor de constituire
Cheltuieli de constituire" sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unei entități (taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea activității entității).
O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situație, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Sumele prezentate în bilanț la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în notele explicative.
Potrivit IAS 38 "Active necorporale", cheltuielile de constituire trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate. Cheltuielile de constituire pot consta din costuri de înființare, cum ar fi costurile de secretariat și cele juridice suportate la înființarea unei entități juridice, cheltuială pentru a deschide o nouă afacere, sau cheltuială pentru începerea a noi operații sau lansarea de noi produse sau procese (costuri de preexploatare).
Pct. 5.21 din Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, prevăd posibilitatea imobilizării de către o întreprindere a cheltuielilor de constituire. În această situație, suma reflectată în contul de imobilizări necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
În formatul de bilanț cuprins în reglementările menționate mai sus, cheltuielile de constituire sunt prezentate distinct în cadrul imobilizărilor necorporale.
Prin urmare, deși IAS 38 "Active necorporale" specifică faptul că aceste cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ale exercițiului și nu pot fi imobilizate, prin faptul ca Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, permit imobilizarea acestora, societățile comerciale care optează pentru menținerea cheltuielilor de constituire la imobilizări, pot face acest lucru, astfel încât la retratarea situațiilor financiare acestea nu vor fi eliminate.
Menținerea cheltuielilor de constituire în situațiile financiare este în discordanță cu prevederile IAS 38 "Active necorporale", dar este în conformitate cu prevederile Directivei a IV-a a Comunităților Economice Europene.
1.2.2. Active necorporale de natura cheltuielilor de dezvoltare
Cu ajutorul acestui cont "Cheltuieli de dezvoltare" se ține evidența imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare, recunoscute ca imobilizări necorporale.
Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect ce vizează producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale.
Imobilizările necorporale generate de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunosc dacă, și numai dacă, o entitate poate demonstra toate elementele următoare:
a) fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;
b) intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza sau vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existența unei piețe pentru producția generată de imobilizarea necorporală ori pentru imobilizarea necorporală în sine sau, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru a completa dezvoltarea și pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale.
Exemple de activități de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor și modelelor;
b) proiectarea uneltelor și matrițelor care implică tehnologie nouă;
c) proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția pe scară largă;
d) proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.
La cheltuielile de dezvoltare pot fi înscrise și cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor minerale. Nu reprezintă imobilizări necorporale de natura activelor de explorare și de evaluare acele active care sunt în mod clar corporale (de exemplu, vehicule și echipamente de forare).
Cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea și evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să fie demonstrate. Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări necorporale, o entitate ia în considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale.
Explorarea și evaluarea resurselor minerale se referă la prospectarea resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaz natural și resurse similare neregenerative, după ce entitatea a obținut drepturile legale de a explora într-o anumită zonă, precum și determinarea fezabilității tehnice și a viabilității comerciale ale extracției resurselor minerale.
Exemple de cheltuieli care pot fi incluse în evaluarea inițială a activelor de explorare și exploatare pot fi următoarele:cheltuieli cu achiziția drepturilor de a explora, cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice și geofizice etc.
O entitate nu va înregistra la cheltuieli de dezvoltare de natura cheltuielilor de explorare și evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate:
a) înainte de explorarea și evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut loc înainte de momentul în care entitatea a obținut dreptul legal de a explora o anumită zonă;
b) după ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției unei resurse minerale.
O imobilizare necorporală de natura activelor de explorare și evaluare nu va mai fi clasificată ca atare atunci când fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției unei resurse minerale sunt demonstrabile.
Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active de explorare și evaluare.
Unul sau mai multe din următoarele fapte și împrejurări indică faptul că o entitate ar trebui să analizeze și să efectueze, dacă este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de explorare și evaluare:
a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumită zonă a expirat în decursul perioadei sau va expira în viitorul apropiat și nu se preconizează reînnoirea;
b) nu sunt prevăzute în buget și nici planificate cheltuieli substanțiale pentru explorarea în continuare și pentru evaluarea resurselor minerale în acea zonă;
c) explorarea și evaluarea resurselor minerale dintr-o anumită zonă nu au dus la descoperirea unor cantități de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar entitatea a decis să întrerupă acest gen de activități în zona respectivă;
d) există suficiente date care să indice că, deși este posibilă o dezvoltare în zona respectivă, este puțin probabil ca valoarea contabilă a activului de explorare și evaluare să fie complet recuperată în urma valorificării sau vânzării etc.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Sumele prezentate în bilanț la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative.
La calculul profitului impozabil, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporție de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispozițiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare
Potrivit prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, societățile comerciale au înregistrat la imobilizări necorporale cheltuielile de cercetare-dezvoltare care sunt definite ca acele cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezintă garanția realizării eficienței scontate prin aplicarea acestora în unitate. Aceste cheltuieli se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.
IAS 38 "Active necorporale" cuprinde prevederi mult mai restrictive cu privire la recunoașterea cheltuielilor de această natură.
Cercetarea este definită ca o investigație originală și planificată, efectuată în perspectiva câștigului de noi cunoștințe științifice sau tehnologice, precum și a unei mai bune înțelegeri.
Paragraful 42 din IAS 38 "Active necorporale" specifică faptul că nici un activ necorporal provenit din cercetare (sau din etapa de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau în etapa de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscută ca o cheltuială, atunci când este efectuată.
În situația în care la retratarea situațiilor financiare în imobilizările necorporale sunt incluse și cheltuielile de cercetare, acestea trebuie eliminate din imobilizări și preluate, după caz, pe rezultatul exercițiului (dacă se retratează contul de profit sau pierdere) sau rezultatul reportat.
Dezvoltarea este faza următoare cercetării și constă în aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe într-un proces de planificare sau proiectare, în scopul producției de materiale, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării.
Costul unui activ generat intern, așa cum este și cazul imobilizării necorporale provenite din dezvoltare, este cheltuială suportată de la data la care activul necorporal întrunește prima oară criteriile de recunoaștere.
Cheltuiala efectuată cu o imobilizare necorporală și recunoscută în contul de profit și pierdere în situațiile financiare ale unui an precedent sau în raportările interimare, nu trebuie recunoscută ca parte din costul unui activ la o data ulterioară.
Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, nu prevedea restricții cu privire la înregistrarea la imobilizări a cheltuielilor de dezvoltare efectuate de o societate. De aceea, cu ocazia retratării, trebuie analizată fiecare imobilizare de această natură, pentru a se stabili dacă:
– proiectul sau imobilizarea respectivă îndeplinește criteriile de recunoaștere ca activ;
– proiectul respectiv aduce beneficii economice viitoare, precum și dacă îndeplinește criteriile specifice prevăzute de IAS 38 "Active necorporale";
– valoarea la care este recunoscută imobilizarea este cea reală, respectiv nu a fost supraevaluată;
– componentele costului imobilizării necorporale sunt în concordanță cu prevederile din IAS 38 "Active necorporale".
În practică, societățile comerciale se pot găsi în una din următoarele situații:
– au în evidență imobilizări necorporale care au fost înregistrate la un cost ce cuprinde și cheltuielile generale de administrație sau alte cheltuieli care nu au legătură cu realizarea imobilizării respective, cheltuieli ce trebuie eliminate la retratare;
– au în evidență imobilizări necorporale reprezentând cheltuieli de dezvoltare supraevaluate. În acest caz, cu ocazia retratării se procedează la calcularea unei amortizări suplimentare care se va înregistra pe seama contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29".
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, cuprind prevederi exprese referitoare la cheltuielile de dezvoltare în sensul că, dacă în bilanț figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:
– perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată;
– motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
1.2.3. Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare
"Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare" cu ajutorul acestui cont se ține evidența concesiunilor recunoscute ca imobilizări necorporale, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, precum și a altor drepturi și active similare aportate, achiziționate sau dobândite pe alte căi.
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziție sau valoarea de aport, după caz. În această situație valoarea de aport se asimilează valorii juste.
Prezentăm ce este concesiunea, pot face obiectul concesiunii activitățile economice, serviciile publice unitățile de producție ale unor regii autonome și terenuri proprietate de stat.
Concesiunea se realizează pe bază de contract de concesiune în care o parte – concedentul – transmite celeilalte părți – concesionarul – spre administrare rentabilă pe un termen determinat, în schimbul unei redevențe:
activitate economică sau concesiunea privată care reprezintă dreptul acordat de o firma unui terț de a fi agentul sau reprezentantul său pe un teritoriu geografic precis, legat de comercializarea unor produse sau servicii.
un serviciu public sau concesiunea publică este dreptul acordat de către administrația publică unei intreprinderi de a ocupa sau de a exploata o proprietate a domeniului public. Ea se acordă pe bază de licitație publică și cu condiția ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puțin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea în ultimii cinci ani a obiectului concesiunii ori a unor obiecte similare.
Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.
Superficia ca alt element din aceasta categorie, este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construcției pe care a clădit-o pe terenul altuia împreună cu dreptul real de folosință asupra terenului pe care s-a ridicat construcția.
Un asemenea drept dobândit de către un agent economic se consideră imobilizare necorporală și se supune amortizării.
În această categorie se include si uzufructul, acesta reprezintă dreptul de folosire de către un agent economic a unui lucru (bun sau valoare) care aparține altei persoane și de a beneficia de foloasele bunului respectiv.
La încetarea acestui drept se restituie bunul sau valoarea în cauză proprietarului. Agentul economic supune amortizării uzufructul dobândit.
Închirierea este reprezentată de bunurile din proprietatea statului sau proprietate privată care pot face obiectul unui contract de închiriere încheiat între proprietarul bunului și persoane fizice sau juridice care le preiau în folosință un timp determinat.
Printre clauzele contractului de închiriere se înscriu prețul chiriei și condițiile de plată a acesteia.
Regiile autonome sau societățile comerciale pot încheia cu persoane fizice sau juridice contracte de locație a gestiunii având ca obiect gestiunea secțiilor, uzinelor, fabricilor și a altor subunități economice din structura lor.
Părțile participante la contractul de locație de gestiune sunt – locatorul – și – locatarul – cel care a primit obiectivul economic în locație de gestiune.
Locatarul va plăti locatorului pe perioada locației de gestiune, o redevență și o chirie stabilită de comun acord.
Brevetele sunt titluri care dau inventatorului unui produs sau unui procedeu, susceptibile de aplicații industriale, sau concesionarului, monopolul de exploatare pe o perioada de timp. Cazul cel mai frecvent este acela prin care achiziționarea unui brevet de invenție se efectuează in contrapartida vărsării în favoarea celui care îl cedează, a unor redevențe, proporționale, de exemplu, cu cifra de afaceri sau cu beneficiul, ce se obțin ca urmare a exploatării brevetului.
Brevetul (de invenție) constituie un act de garanție asupra proprietății industriale privind o anumită investiție. Brevetele pot să fie amortizate de unitatea patrimonială care le deține pe perioada monopolului de exploatare. Ele pot fi aduse în unitate ca aport la capitalul social, prin achiziție sau prin alte mijloace.
Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține.
Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci de comerț sau fabrică și alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepția cheltuielilor de constituire și a fondului comercial, precum și cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de amortizare degresivă sau accelerată.
Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenție amortizabile și care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenție, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligația să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se
recalculează și se stabilesc dobânzi și penalități de întârziere de la data aplicării facilității respective, potrivit legii.
O altă clasă aparte, licențele sunt imobilizări necorporale implicate, în general, de utilizarea brevetelor. Fără a ceda brevetul său, titularul acestuia poate să consimtă unui terț, persoane fizice sau juridice, inclusiv statului, dreptul de exploatare. Se spune, atunci, că titularul acorda terțului, contra unei redevențe, o licență de exploatare. Ca și în cazul brevetelor, licențele sunt amortizabile pe perioada de exploatare. Se dobândesc, în general, prin achiziție.
O altă imobilizare necorporală know-how reprezintă cunoștințele tehnice și procedeele tehnologice care nu fac obiectul unui brevet, dar care aparțin celor care le-au creat și pot face obiectul comercializării. Pot fi dobândite de o unitate prin aport în natură la capitalul social sau prin achiziție.
În aceeași categorie intră și mărcile de fabrică fiind certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice prin care se individualizează produsele sau serviciile sale.
Se pot valorifica și ca aport în natură la capitalul social al altor unități sau prin vânzare.
Mărcile de comerț sau marca reprezintă un semn distinctiv folosit de entități pentru a deosebi produsele, lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor entități din țară sau străinătate și ne confirmă că un anumit bun este comercializat de o anumită firmă care garantează calitatea lui cumpărătorului. Se transmit altor unități, de regulă prin vânzare.
Tot aici prezentăm ,, franciza este dreptul asupra unui domeniu exclusiv asupra utilizării exclusive a unei formule, tehnici, design, etc.”
IAS 38 "Active necorporale" precizează că mărcile, emblemele, titlurile de publicare, listele de clienți și elemente similare, generate intern, nu trebuie să fie recunoscute ca active necorporale. În situația în care se constată imobilizări necorporale care nu mai au utilizare în societate, depreciate, cu ocazia retratării se procedează la înregistrarea reducerii de valoare, fie prin calcularea unei amortizări, fie prin constituirea de provizioane de depreciere.
1.2.4. Fondul comercial
Fond comercial se recunoaște, de regulă, la consolidare și reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate.
În situațiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaște numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora și, după caz, și de datorii și capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operațiuni de fuziune. Transferul este în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activități și active organizate și administrate în scopul obținerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.
Pentru recunoașterea în contabilitate a activelor și datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitățile trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul determinării valorii individuale a acestora. Aceasta se efectuează, de regulă, de către profesioniști calificați în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut național și internațional.
Fondul comercial nu reprezintă active amortizabile
Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menținerea sau la dezvoltarea potențialului unității, cum sunt: clientela, vadul, debușeele, reputația și alte elemente necorporale.
Fondul comercial se determină ca diferență între costul de achiziție și valoarea justă, la data tranzacției, a parții din activele nete achiziționate de către o persoană juridică.
În cazul unei imobilizări corporale ce incorporează și fondul comercial, bunul respectiv se va înregistra în contabilitate ca o imobilizare corporală, iar fondul de comerț se va considera o imobilizare necorporală.
Fondul de comerț poate fi adus ca aport la capitalul social sau achiziționat odată cu imobilizările corporale, mărfurile și alte elemente corporale și necorporale.
Fondul comercial, ca și componentă a fondului de comerț, este alcătuit din:
elemente legate de clientelă: fidelitatea, numărul și calitatea clienților (piețe importante, interne și externe);
elemente privind furnizorii unității: calitatea serviciilor, alegerea lor, livrările regulate și de calitate, etc.;
elemente privind personalul unității: pregătire, fluctuație, servicii de calitate, etc.;
elemente legate de patrimoniul unității: gradul de tehnicitate, calitatea construcțiilor, mărcilor de fabrică sau de comerț, dotarea, informatica;
elemente privind producția și concurența: calitatea produselor furnizate, renumele acestora, prețuri concurențiale practicate, numărul, poziția și calitatea concurenților pe piață.
Fondul comercial nu se amortizează decât în cazuri excepționale.
Potrivit prevederilor din Regulamentul de aplicare a Legii contabilității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menținerea sau la dezvoltarea potențialului unității, cum sunt: clientela, vadul, debușeele, reputația și alte elemente necorporale și se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct de imobilizări necorporale.
Fondul comercial se determină ca diferență între valoarea de aport (de utilitate) sau costul de achiziție, după caz, a fondului de comerț și valoarea elementelor de activ înregistrate în conturile corespunzătoare.
IAS 38 "Active necorporale" specifică faptul că fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut ca activ. Fondul comercial produs din resurse proprii nu este recunoscut ca un activ deoarece nu este o resursă identificabilă controlată de întreprindere, al cărei cost poate fi evaluat cu fidelitate, deci nu respectă definiția activelor conform Standardelor Internaționale de Contabilitate.
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, precizează la punctul 5.23 că în cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regulă în situațiile financiare consolidate, ca urmare a achiziției de către o întreprindere a acțiunilor altei întreprinderi, aplicarea prevederilor din noile reglementări referitoare la imobilizări, cu privire la fondul comercial, se face pe baza următoarelor prevederi:
– valoarea fondului comercial achiziționat trebuie amortizată sistematic;
– perioada de amortizare nu trebuie să depășească durata de utilizare a fondului comercial respectiv și în nici un caz nu poate depăși 20 de ani de la data achiziției;
– în situația în care fondul comercial achiziționat este prezentat în bilanț ca activ, se va preciza în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare și motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
În Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 există precizarea că fondul comercial, de regulă, nu este supus amortizării.
Având în vedere că până la aplicarea noilor reglementări contabile fondul comercial era recunoscut, de regulă, ca activ și nu a fost amortizat până la momentul retratării, rezultă că acesta este supraevaluat în situațiile financiare anuale. În aceste condiții, la retratarea situațiilor financiare trebuie calculată o amortizare corespunzătoare perioadei trecute de la înregistrarea acestuia în contabilitate, corelată cu durata de amortizare aleasă de societate.
În cazul în care se constată că fondul comercial existent în situațiile financiare simplificate nu îndeplinește condițiile pentru a fi menținut în continuare în contabilitate, cu ocazia retratării situațiilor financiare se procedează la eliminarea acestuia.
În cazul în care, în perioada de aplicare efectivă a Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 în situațiile financiare este recunoscut fond comercial negativ, urmare achiziției unei afaceri, acesta va fi prezentat alături de activele societății ca o ajustare a acestora, urmând a fi reluat ulterior la venituri. În măsura în care, conform cerințelor IAS, se dovedește că respectivul fond comercial negativ este un câștig, atunci acesta se recunoaște ca venit în contul de profit și pierdere.
Din punct de vedere fiscal, veniturile provenite din fond comercial negativ sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil. Cheltuielile cu amortizarea fondului comercial pozitiv sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
1.2.4.1. Fond comercial pozitiv
Fond comercial pozitiv (A) cu ajutorul acestui cont se ține evidența fondului comercial pozitiv reflectat, de regulă, la consolidare.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentată și justificată în notele explicative.
1.2.4.2. Fond comercial negativ
Fond comercial negative (P) cu ajutorul acestui cont se ține evidența fondului comercial negativ rezultat la consolidare , este un cont de pasiv.
Fondul comercial generat intern nu se recunoaște ca activ deoarece nu este o resursă identificabilă (adică nu este separabil și nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de altă natură) controlată de entitate, care să poată fi evaluată credibil la cost.
1.2.5. Alte imobilizări necorporale
"Alte imobilizări necorporale"cu ajutorul acestui cont se ține evidența programelor informatice create de entitate sau achiziționate de la terți, precum și a altor imobilizări necorporale, este un cont de activ.
Programele informatice, precum și celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul "Alte imobilizări necorporale" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține.
În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu licențele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate și amortizate separat.
Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.
Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani.
În practică, principalele aspecte constatate care impun efectuarea de operațiuni de ajustare cu ocazia retratării, constau în:
– cuprinderea în costul programelor informatice a unor cheltuieli care în fapt sunt cheltuieli ale exercițiului și nu pot fi incluse în valoarea activelor (cheltuieli cu întreținerea rețelelor, cu verificări periodice ale programelor informatice). În asemenea situație, se procedează la diminuarea valorii imobilizărilor necorporale, prin trecerea pe seama rezultatului reportat a sumelor ce nu corespund criteriilor de includere în valoarea activului;
– existența unor programe informatice, neamortizate integral, care nu mai sunt utilizate deoarece societatea a achiziționat altele, mai performante. În această situație, cu ocazia retratării se procedează la înregistrarea unei amortizări suplimentare.
1.2.6. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
În cadrul avansurilor acordate pentru imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri.
1.2.7. Imobilizările necorporale în curs de execuție
Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.
Aplicarea efectivă a Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001
În perioada de aplicare efectivă a Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, diferențele constatate între valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale și valoarea acestora recunoscută din punct de vedere fiscal au implicații în determinarea impozitelor pe profit curente și amânate.
A. Impozitul pe profit curent
În scopul determinării profitului impozabil al unei perioade, amortizarea fiscală este determinată conform prevederilor Legii nr. 15/1994 și ale Legii nr. 414/2002.
Algoritmul de lucru pentru determinarea bazei impozabile este similar celui prezentat la capitolul referitor la imobilizări corporale.
Diferențe de amortizare contabilă și fiscală apar și datorită tratamentului contabil adoptat de societate, respectiv tratament alternativ permis conform căruia evaluarea se face la valoarea justă, față de evaluarea efectuată la cost istoric.
În ceea ce privește reevaluarea imobilizărilor necorporale la valoarea justă, aceasta nu este permisă din punct de vedere fiscal iar din punct de vedere contabil, o societate poate opta pentru aplicarea tratamentului alternativ permis potrivit IAS 38.
Totuși, având în vedere că pentru imobilizările necorporale nu există piață activă, reevaluarea acestor imobilizări poate fi efectuată extrem de rar.
Diferența din amortizare rezultată în urma reevaluării imobilizărilor necorporale nu este recunoscută din punct de vedere fiscal la calculul impozitului pe profitul curent.
Din punct de vedere contabil, surplusul din reevaluare aferent imobilizărilor necorporale este realizat în totalitate și trecut pe seama rezultatului reportat la cedarea activului respectiv sau poate fi considerat ca realizat parțial pe durata de viață a activului, la nivelul diferenței dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al activului.
În ceea ce privește cedarea imobilizărilor necorporale, determinarea câștigurilor sau pierderilor obținute în urma casării sau cedării unui element al imobilizărilor necorporale se face similar ca la imobilizările corporale, în sensul că se determină diferența între încasările nete estimate din cedare și valoarea contabilă a activului, diferență ce trebuie recunoscută ca venit sau cheltuială în contul de profit și pierdere.
Pierderea înregistrată ca urmare a casării sau cedării unui activ (calculată în funcție de valoarea netă fiscală în momentul cedării) reprezintă o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal, conform articolului 17 din Legea nr. 15/1994 și potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, iar câștigul provenit din aceleași tranzacții reprezintă un venit impozabil.
B. Impozitul pe profit amânat
Diferențele dintre valoarea contabilă a activelor necorporale și baza lor fiscală pot determina recunoașterea unei datorii sau creanțe privind impozitul pe profit amânat, în conformitate cu IAS 12. Acestea se pot determina atât în momentul retratării, cât și la aplicarea efectivă.
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE NECORPORALE
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 20 “Imobilizări necorporale”.
Imobilizările necorporale sunt supuse amortizării.
Perioada de amortizare a unei imobilizări necorporale trebuie să corespundă celei mai bune estimări a duratei sale de viață utile. Amortizarea trebuie începută atunci când activul este pregătit pentru utilizare.
Activele necorporale se evaluează inițial la costul de achiziție sau de producție. În bilanț un activ necorporal trebuie prezentat la cost mai puțin amortizarea și ajustările din depreciere.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Aceste cheltuieli vor majora costul activului necorporal numai atunci când este probabil ca aceste cheltuieli vor determina ca activul să genereze/producă beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și poate fi evaluate credibil.
Un activ necorporal este scos din evidență la cedarea sau casare, deci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa.
Căștigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieșirea unui activ necorporal se determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia și trebuie recunoscut ca venit respectiv cheltuială în contul de profit și pierderi.
Evaluarea inițială a unei imobilizări necorporale trebuie efectuată la costul de achiziție sau de producție, după caz, astfel: la intrarea în patrimoniu, la închiderea exercițiului financiar, la ieșirea din patrimoniu, la inventariere.
Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate la intrarea în patrimoniu astfel :
– la costul de achiziție, pentru cele procurate cu titlu oneros;
– la costul de producție, pentru cele construite sau produse de societate;
– la valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. donații, sponsorizări).
Valoarea justa se determină pe baza raportului întocmit de specialiști, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați.
Un element necorporal raportat drept cheltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
2.1. Contabilitate cheltuielilor de constituire imobilizate
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate de înființarea unei societăți comerciale ca persoană juridică distinctă sau ca urmare a modificării activității cum sunt: cheltuielile de înscriere și înmatriculare, cheltuielile de prospectare a pieței, de extindere a activității, cheltuielile de publicitate legate de constituirea societății, cheltuieli cu emisiunea și vânzarea de acțiuni sau obligațiuni.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 201 "Cheltuieli de constituire".
După conținutul economic: cont de active imobilizate necorporale (nemateriale).
După funcția contabilă: cont de activ.
Se debitează odată cu colectarea cheltuielilor de înființare, respectiv de modificare a firmei în funcție de modalitatea de plată sau de relația de decontare cu terții:
-plata se face după înființare:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
201 „Cheltuieli de constituire“ = %
5121 „Conturi la bănci in lei“
5311 ,,Casa în lei”
542 ,,Avansuri în trezorerie”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-plata nu se face imediat:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
201 „Cheltuieli de constituire“ = %
404 „Furnizori de imobilizări“
462 ,,Creditori diverși”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Se creditează la scăderea din gestiune după amortizare, cel mult 5 ani:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2801 „Amortizarea cheltuielilor
amortizarea imobilizarilor“ de constituire“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-scăderea din gestiune:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2801 „Amortizarea cheltuielilor = 201 „Cheltuieli de constituire“
de constituire”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Soldul contului este debitor și exprimă cheltuielile de constiuire la un moment dat.
Imobilizărilor necorporale care se referă în special la cheltuielile de constituire, ar trebui considerate cheltuieli ale perioadei și nu active imobilizate, întrucât acestea nu creează profit, ci sunt doar niște cheltuieli care trebuie efectuate în activitatea oricărei firme, aceasta este și opinia Standardelor Internaționale de Contabilitate.
Definirea și recunoaștere impun trei condiții activelor necorporale:
să fie identificabile pentru a le distinge de fondul comercial; un activ separat, individualizat care poate fi închiriat, vândut sau schimbat poate fi distins de fondul
comercial și deci identificabil;
să fie sub controlul întreprinderii, dacă aceasta are puterea de a obține beneficii economice; cunoștințele tehnice dacă sunt protejate de drepturi legale, pot genera
beneficii economice viitoare;
3 costul activului este evaluat în mod credibil.
Prezentăm contabilitatea cheltuielilor de înființare ale unei societăți comerciale, în funcție de modalitatea de plată sau de decontare a acestor cheltuieli, astfel:
Se primeste factura pentru cheltuieli de constituire in suma de 800 lei, T.V.A. 19%:
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 952
201„Cheltuieli de constituire” 800
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 152
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
Se achita, în numerar, conform chitanței, onorarii notariale în suma de 150 lei:
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
201„Cheltuieli de constituire” = 5311 ,,Casa în lei” 150
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
Se achită, prin virament bancar, conform ordinului de plată, cheltuieli de înființare în suma de 50 lei:
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
201„Cheltuieli de constituire” = 5121 ,,Conturi la bănci 50
în lei”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Conform legislației actuale, nu se prevede o durată minimă de amortizare a acestor cheltuieli, doar durata maximă de 5 ani.
În urma acestor înregistrări rezultă cheltuieli de constituire în sumă de 1.000 lei, conform soldului debitor al contului 201 „Cheltuieli de constituire”.
Se hotărăște amortizarea acestor cheltuieli în primii 2 ani (24 de luni), după metoda amortizării liniare. Acest lucru presupune trecerea pe cheltuieli, lunar, a 41,66 lei, conform urmatoarei înregistrari contabile:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2801 „Amortizarea cheltuielilor 41,66
amortizarea imobilizărilor” de constituire”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
La sfârșitul celor 2 ani, cheltuielile de constituire vor fi amortizate total. Acest lucru se va oglindi prin egalitatea dintre soldul debitor al contului 201 „Cheltuieli de constituire” (care reflecta valoarea cheltuielilor colectate) si soldul creditor al contului 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire” (care reflecta valoarea amortizata a acestor cheltuieli), amândouă având valoarea 1.000 lei.
În acest moment cheltuielile de constituire pot fi scoase din evidență prin înregistrarea:
–––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2801 „Amortizarea cheltuielilor = 201„Cheltuieli de constituire 1.000
de constituire”
–––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2. 2.Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare imobilizate
Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe în scopul realizării unor lucrării sau obiective strict individualizate, ce asigură garanția eficienței scontate înaintea stabilirii producției de serie sau utilizări. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare după caz ( 5 ani).
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 203"Cheltuieli de dezvoltare".
După conținutul economic: cont de imobilizări necorporale (nemateriale).
După funcția contabilă: cont de activ
Se debitează cu:
– lucrările realizate pe cont propriu
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
203 „Cheltuieli de dezvoltare“ = 721„Venituri din producția de imobiliz
necorporale”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-lucrările de dezvoltare finalizate în anul în curs, ( la sfârșitul anului precedent fiind neterminate)
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
203 ,,Cheltuieli de dezvoltare ,, = %
233 ,,Imobilizari necorporale in curs ,,
721 ,,Venituri din producția de imob.
necorporale“
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-lucrările de dezvoltare (proiecte, studii) achizitionate de la terți
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
% = 404 ,,Furnizori de imobilizari”
203 ,, Cheltuieli de dezvoltare “
4426 ,, TVA deductibilă”
–––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––––
Se creditează cu -valoarea lucrărilor amortizate integral și scoase din gestiune:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2803„Amortizarea cheltuielilor amortizarea imobilizărilor“ de dezvoltare“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-scoaterea din gestiune după amortizarea integrală
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
2803„Amortizarea cheltuielilor = 203 „Cheltuieli de dezvoltare “
de dezvoltare “
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-valoarea lucrărilor de dezvoltare vândute,
– amortizate integral:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
6583 „Cheltuieli privind activele = 203 „Cheltuieli de dezvoltare”
cedate și alte operații de capital“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-parțial amortizate:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
% = 203 „Cheltuieli de dezvoltare”
6583„Cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de capital“
2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-cheltuielile de dezvoltare intră în categoria brevetelor sau licențelor:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
205 „Concesiuni, brevete, licențe, = 203 „Cheltuieli de dezvoltare”
mărci comerciale drepturi
și active similare“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
Soldul contului este debitor și exprimă valoarea cheltuielilor de dezvoltare la un moment dat.
2.3. Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale drepturi și active similare
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale și a alte drepturi și valori asimilate reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau la costul de achiziție după caz.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 205 " Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale drepturi și active similare ".
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ.
Se debitează cu: valoarea brevetelor, licențelor etc. intrate în unitate:
-aport ––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
205 „Concesiuni, brevete, licențe = 456 „Decontări cu asociații
mărci comerciale, drepturi privind capitalul
și active similare”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-din producție proprie
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
205 „Concesiuni, brevete, licențe“ = 721 ”Venituri din producția de
mărci comerciale, drepturi imobilizări necorporale”
și active similare
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-achiziționate
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 404 ”Furnizori de imobilizări”
205 „Concesiuni, brevete, licențe“
mărci comerciale, drepturi
și active similare
4426 ,, TVA deductibila ,,
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-prin subvenții sau donații
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
205 „Concesiuni, brevete, licențe = %
mărci comerciale drepturi 4751 ,,Subvenții guvernamentale
și active similare pentru investiții,,
4753 ,,Donații pentru investiții,,
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-preluate în concesiune conform contractelor încheiate
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
205 „Concesiuni, brevete, licențe = 167 ,,Alte împrumuturi și datorii
mărci comerciale drepturi asimilate ,,
și active similar ,,
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
Se creditează cu valoarea concesiunilor, licențelor etc. scoase din gestiune după amortizarea completă, vânzare (cesiune ) sau retrase de acționari:
-înregistrarea amortizării
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2805 „Amortizarea concesiunilor,
amortizarea imobilizarilor“ brevetelor, licențelor, mărcilor”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-scoatere din gestiune după amortizare integrală:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
2805 „Amortizarea concesiunilor, = 205 „Concesiuni, brevete, licențe
brevetelor, licențelor, mărcilor” mărci comerciale, drepturi
și active similare”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-cedate fără amortizare înregistrată
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
6583 „Cheltuieli privind = 205 „Concesiuni, brevete, licențe
activele cedate și alte operații mărci comerciale, drepturi
de capital” și active similare”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-cedate, amortizate parțial:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
% = 205 „Concesiuni, brevete, licențe
6583 „Cheltuieli privind activele mărci comerciale, drepturi
cedate și alte operații de capital” și active similare”
2805 ”Amortizarea concesiunilor
brevetelor, licențelor, mărcilor
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-retrase de acționari:
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
456 „Decontări cu asociații = 205„Concesiuni, brevete, licențe
privind capitalul” mărci comerciale, drepturi
și active similare”
–––––––––––––––––x––––––––––––––––––––––
-valoarea brevetelor, licențelor etc. depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
261 „Active deținute = 205 „Concesiuni, brevete, licențe
la entități afiliate” mărci comerciale, drepturi
și valori similare”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea concesiunilor, brevetelor, licențelor și altor drepturi și valori asimilate.
Dau exemplul unei monografii contabile în cazul primirii unei concesiuni, și achiziției unui brevet:
Se primește o concesiune în valoare de 7.000 lei privind exploatarea unui serviciu. Durata contractului de concesiune este de 2 ani. Plata se face anual, adica 3.500 lei pe an .
Înregistrarea concesiunii:
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
205 ,,Concesiuni, brevete, licențe, = 167 ,,Alte împrumuturi 7.000
mărci comerciale,drepturi și datorii similare”
și active similare”
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
Plata anuală a concesiunii în valoare de 3.500 lei:
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
167 Alte împrumuturi = 5121 ,,Conturi curente 3.500
și datorii similare” la bănci”
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
Deoarece, în general, în cazul concesiunilor se folosește metoda de amortizare liniară, amortizarea anuală a concesiunii este de 3.500 lei, ceea ce determină o înregistrare lunară a cheltuielilor de amortizare de 292 lei.
Înregistrarea amortizării lunare:
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
6811 ,,Cheltuieli de exploatare = 2805 ,,Amortizarea concesiunilor, 292
privind amortizarea brevetelor, licențelor,
imobilizărilor” mărcilor comerciale,drepturilor
și activelor similare”
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
La expirarea duratei contractului de concesiune, se înregistrează ieșirea din evidență a concesiunii:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
2805 ,,Amortizarea cheltuielilor = 205 ,,Concesiuni ,brevete, 7.000
de dezvoltare” licențe, mărci comerciale,
drepturi și active similare”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
În cazul în care se renunță la concesiune înainte de amortizarea integrală, partea neamortizată se înregistrează, la scoaterea din gestiune a concesiunii, în debitul contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”. La fel se procedează cu toate imobilizările necorporale care se scot din patrimoniu înainte de amortizarea completă.
O societate comercială achiziționează un brevet atașat unei invenții, conform facturii primite de la furnizor, în valoare de 6.000 lei, T.V.A. 19%.
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
% = 404 ,,Furnizori de 7.140
205 ,,Concesiuni, brevete, licențe, imobilizări”
mărci comerciale, drepturi
și active similare” 6.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 1.140
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Ținând cont de modul de transmitere a valorii brevetului asupra produsului fabricat de societate, se hotărăște amortizarea brevetului pe o durată de 3 ani prin folosirea metodei liniare de amortizare. Amortizarea se înregistrează în creditul contului 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare”.
2. 4. Contabilitatea fondului comercial
Fondul comercial reprezintă acea parte din fondul de comerț ce nu este cuprins în celelalte active, dar care concură la menținerea sau dezvoltarea potențialului unității prin: clientelă, vad comercial, reputație, debușee, poziție geografică. Se determină ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ – ca urmare a achiziției de către o entitate a acțiunilor altei entități – se au în vedere următoarele prevederi:
fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentată și justificată în notele explicative.
Fondul comercial se amortizează de regulă în 5 ani.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 207 " Fond comercial".
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ
Se debitează cu: valoarea fondului comercial intrat în unitate prin achiziție.
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 404 „Furnizori de imobilizări“
207 „Fond comercial“
4426 ,,TVA deductibilă,,
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Se creditează cu valoarea fondului comercial ieșit din gestiune:
-amortizat complet
-înregistrarea amortizării:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2807 „Amortizarea fondului
amortizarea imobilizarilor“ comercial“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-scăderea din gestiune:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2807 „Amortizarea fondului comercial“ = 207 „Fond comercial“
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-amortizat parțial:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 207 „Fond comercial”
6583 „Cheltuieli privind
activele cedate și alte operații de capital”
2807”Amortizarea fondului comercial”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-neamortizat:
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
6583 „Cheltuieli privind = 207 „Fond comercial”
activele cedate și alte operații de capital”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea fondului comercial înregistrat la un moment dat.
2. 5. Contabilitatea altor imobilizări necorporale
Alte imobilizări necorporale cuprind, pe de o parte, programele informatice create de unitate sau achiziționate de la terți, pentru necesitățile de utilizare proprii, iar pe de altă parte imobilizările necorporale care nu se încadrează în categoriile anterioare.
Valoarea acestor imobilizări se amortizează în funcție de durata de utilizare.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 208 "Alte imobilizări necorporale".
După conținutul economic: este un cont de active imobilizate necorporale.
După funcția contabilă: este un cont de activ
Se debitează cu valoarea altor imobilizări necorporale intrate în unitate astfel
-ca aport la capital,
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
208 „Alte imobilizări necorporale” = 456 „Decontări cu asociații
privind capitalul”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-realizate din producție proprie
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
208 „Alte imobilizări necorporale” = 721 ”Venituri din producția de imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-achiziționate
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 404 ”Furnizori de imobilizări”
208 „Alte imobilizări necorporale”
4426 ,,TVA deductibilă,,
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-finalizate din cele neterminate anterior
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
208 „Alte imobilizări necorporale” = 233 ”Imobilizări necorporale
în curs”
–––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––––
Se creditează cu valoarea altor imobilizări necorporale ieșite din unitate
-amortizate integral
-înregistrarea amortizării:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
6811„Cheltuieli de exploatare = 2808 „Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizărilor” imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-scoaterea din gestiune:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
2808 „Amortizarea altor = 208 „Alte imobilizări
imobilizări necorporale” necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-cedate în stare nouă:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
6583 „Cheltuieli privind activele cedate = 208 „Alte imobilizări
și alte operații de capital” necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
-amortizate parțial:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
% = 208 „Alte imobilizări
6583 „Cheltuieli privind activele cedate necorporale”
și alte operații de capital”
2808”Amortizarea altor imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-retrase de asociați:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
456 „Decontări cu asociații = 208 „Alte imobilizări
privind capitalul” necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
-depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice:
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
261 „Active deținute = 208 „Alte imobilizări
la entități afiliate” necorporale”
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
Soldul contului este debitor și exprimă valoarea altor imobilizări necorporale la un moment dat.
Pentru înregistrarea operațiilor cu programele informatice recomandăm următoarele înregistrări contabile:
Achiziția licenței programului informatic fără cheltuieli de punere în funcțiune:
Factura furnizorului – licență
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
233 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
Recepția directă:
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
208 ,,Alte imobilizări necorporale” = 233 ,,Imobilizări necorporale
în curs de execuție”
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
Achiziție program informatic cu cheltuieli de punere în funcțiune
Factura furnizorului –licență:
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
233 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
Dacă în valoarea de intrare se mai includ și alte cheltuieli din afară:
1)cheltuieli cu serviciile de implementare:
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
233 ,, Imobilizări necorporale în curs de execuție”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
În valoarea de intrare se mai pot include și alte cheltuieli de punere în funcțiune efectuate de societate, de exemplu cheltuielile cu salariul unor angajați proprii care se ocupă de implementarea aplicației:
–––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ,,Personal-salarii datorate”
645 ,,Cheltuieli privind asigurările = 43x ,,Asigurări sociale, protecția
și protecția socială angajator” socială și conturi asimilate”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
Din care partea aferentă perioadei de implementare se poate imobiliza:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
233 ,,Imobilizări necorporale = 721 ,,Venituri din producția de
în curs de execuție” imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
În acest caz această contribuție a utilizatorului se poate considera ca o dezvoltare în regie proprie.
Recepția după punerea în funcțiune:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
208 ,,Alte imobilizări necorporale” = 233 ,,Imobilizări necorporale
în curs de execuție”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Soldul lui 233 se transferă în contul 208.
Dacă nu se dorește includerea sumelor în valoarea de intrare, ele se înregistrează ca și cheltuieli ale perioadei.
2)cheltuielile ulterioare cu asistența programelor:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
% = 401 ,,Furnizori”
628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
–––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
3)dacă se elaborează un program informatic pentru nevoi proprii:
– cheltuielile aferente
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
6xx = 3xx
sau 4xx
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
– recepții parțiale la finele perioadei
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
233 ,,Imobilizări necorporale = 721 ,,Venituri din producția de
în curs de execuție” imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
– punerea în funcțiune
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
208 ,,Alte imobilizări necorporale” = 233 ,,Imobilizări necorporale
în curs de execuție”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Amortizarea lunară:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
6811 ,,Cheltuieli de exploatare = 2808 ,,Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizări necorporale”
imobilizărilor”
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
Dacă se cumpără upgrade-uri care asigură funționarea corectă a programului, fără a majora parametrii tehnici inițiali (de exemplu modificări conforme cu schimbările legislative):
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
% = 401 ,,Furnizori”
628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––-
Dacă se achiziționează modernizări (componente, opțiuni – de ex. rețea, multisocietate sau alte versiuni care ridică parametrii tehnici inițiali):
– factura furnizorului
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
233 ,,Imobilizări necorporale
în curs de execuție”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
–––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––––-
– recepția
–––––––––––––––––x––––––––––––––––––––-
208 ,,Alte imobilizări necorporale” = 233 ,,Imobilizări necorporale
în curs de execuție”
–––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
În acest caz, se va majora valoarea imobilizării existente și se va recalcula amortismentul lunar, eventual modificându-se și durata de funcționare. Dacă și aici există cheltuieli de punere în funcțiune, acestea se vor trata ca la subpunctul prezentat anterior.
Scoaterea din evidență:
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
% = 208 ,,Alte imobilizări
658 ,,Alte cheltuieli de exploatare” necorporale”
2808 ,,Amortizarea altor imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––
2.6. Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs de execuție
În activitatea entităților se pot întâlni situații când la sfârșitul perioadei contabile, unele active imobilizate să fie nefinalizate. În general ele îmbracă forma imobilizărilor corporale și mai rar cea a imobilizărilor necorporale.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul contului 233 „Imobilizări necorporale în curs” care:
După conținutul economic este un cont de active imobilizate necorporale în curs.
După funcția contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu:
-valoarea imobilizărilor necorporale în curs, facturate de furnizori:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
233 „Imobilizări necorporale în curs”
4426 ,,TVA deductibila “
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-valoarea activelor fixe necorporale în curs, realizate cu forțe proprii pentru nevoile unității:
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
233 „Imobilizări necorporale în curs” = 721 „Venituri din producția de
imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
Se creditează cu :
-valoarea imobilizărilor necorporale în curs terminate și recepționate:
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
% = 233 „Imobilizări necorporale”
203”Cheltuieli de dezvoltare” în curs”
205”Concesiuni, brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi și active similare”
208”Alte imobilizări necorporale”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
-retrase de asociați
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
456 ,,Decontări cu asociații = 233 „Imobilizări necorporale
privind capitalul” în curs”
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente la sfârșitul perioadei.
2.7. Contabilitatea avansurilor acordate pentru imobilizări necorporale
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
După conținutul economic contul 234 "Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale" este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale (404);
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
234 ,, Avansuri acordate pentru = 5121 ,,Conturi la bănci in lei”
imobilizări necorporale,,
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
-diferențele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a avansurilor acordate în valută (765);
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
234 ,,Avansuri acordate pentru = 765 ,,Venituri din diferențe
imobilizări necorporale” de curs valutar”
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
-diferențele favorabile aferente creanțelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (768).
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––
234 ,, Avansuri acordate pentru = 768 ,,Alte venituri financiare”
imobilizari necorporale”
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
În creditul contului se înregistrează:
-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, decontate (404);
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
404 „Furnizori de imobilizări” = 234 ,,Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale”
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a avansurilor acordate în valută sau cu ocazia decontării acestora (665);
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
665 ,,Cheltuieli din diferențe de = 234 ,,Avansuri acordate pentru
curs valutar” imobilizari necorporale”
–––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––– -diferențele nefavorabile aferente creanțelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau înregistrate cu ocazia decontării lor (668).
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––- –
668 ,,Alte cheltuieli financiare” = 234 ,,Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale,,
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––
Soldul contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, nedecontate.
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ
3.1.Prezentarea societății
S.C.,,URBIS ,, S.A. – Transport Local Baia Mare este o societate comercială ,pe acțiuni, al cărui unic proprietar este Consiliul Local al Municipiului Baia Mare, are ca obiect de activitate principal transportul în comun de persoane cu autobuzele, troleibuzele si cu alte mijloace de transport pe raza municipiului Baia Mare și în localitațile Baia Sprie, Chiuzbaia, Satu Nou de Sus, Satu Nou de Jos, Ocoliș, Groși, Băița, Chechiș. Zilnic SC URBIS SA transportă în jur de 85.000 de călători, efectuând 620 de curse și parcurgând 11.600 km.
Adresa societații este strada 8 Martie nr. 3, Baia Mare, Maramureș situată în partea de sud a orașului iar liniile deservite în localitate sunt: opt linii de autobuz, o linie de troleibuz, o linie de microbuz, șapte linii speciale-spre unitățile economice și șapte exterioare spre comunele limitrofe și orașul Baia Sprie.
A.G.A. este formată din consilierii Consiliului Local al Municipiului Baia Mare.
Societatea este condusă de către un Consiliu de Administrație format din 5 membri , numiți de A.G.A. Consiliul de administrație a numit prin contract de mandat un mandatar care este conducătorul executiv al societății.
Pe lângă activitatea de trasnsport călători, SC URBIS SA oferă și următoarele servicii:
inspecția tehnica periodică auto
examinarea psihologică a conducătorilor auto
publicitate pe mijloacele de transport în comun
Cu ajutorul Stației de Inspecție Tehnică societatea asigură acest serviciu atât clienților cât și proprilor mijloace de transport pentru care există obligația efectuării inspecțiilor tehnice periodice, precum și a respectării periodicității acestora, în funcție de categoria de autovehicul, și revine deținătorului legal al autovehiculului, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspectia tehnica periodică.
Stația de inspecție tehnică autorizată RAR din cadrul societății a efectuat un număr total de 1971 inspecții tehnice periodice, din care la parcul propriu 157 din care 54 fiind admise la prima prezentare. Cu toate că cele mai multe inspecții tehnice nu au fost acordate la prima prezentare, în urma reparațiilor autobuzele societății au obținut inspecția tehnică, astfel la sfârșitul anului nefiind autobuze cu inspecția expirată.
Tabel 3.1.
Prezentarea rezultatelor stației ITP pentru anul 2009
Sursa: Raport de activitate 2009 al S.C. ,,URBIS” S.A. Baia Mare
,,Conducătorii auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transport rutier public de persoane și transport rutier cu vehicule având mase și/sau dimensiuni de gabarit depășite trebuie să fie titulari ai unui certificat, acesta reprezentând dovada competenței și atestării profesionale pentru calitatea de conducător auto de vehicule destinate transporturilor rutiere menționate. “
De asemenea conform ,, Codului Rutier 2007,, art. 21 și art.22 din care citez:
,,Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunostințele și îndemânarea necesare conducerii și să fie apți din punct de vedere medical și psihologic.
Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificați periodic din punct de vedere medical și psihologic, în condițiile stabilite prin reglementările în vigoare.
Examinarea medicală și psihologică se realizează în scopul certificării stării de sănătate, a calitaților fizice și a aptitudinilor necesare unui conducător de autovehicul sau tramvai.,,
Laboratorul psihologic al SC URBIS SA efectuează periodic evaluarea șoferilor profesioniști angajații proprii, precum și clienților săi care solicită aceste servicii.
În publicitatea oferită de SC URBIS SA este vorba despre reclama din stații și cea de pe mijloacele de transport în comun,avantajele acestui tip de reclamă sunt: faptul că este tot timpul în mișcare și la vedere și pentru că se aplică pe perioade mari de timp (minim 1 an), afișajul pe mijloacele de transport în comun transmite mesajul solicitanților unei mase diversificate de potențiali clienți, publicul vizat receptează mesajul în drum spre spațiile comerciale ceea ce urgentează cumpărarea, acest tip de reclamă oferă publicului șansa de a parcurge integral mesajul, pot fi citite din mers.Textul de pe panourile stradale trebuie să conțină o informație redusă la marca produsului eventual numele ofertantului. Sunt caracterizate de simplitate-litere clare, simple, majuscule, ilustratii supradimensionate.
Oferirea acestor servicii dintre care două sunt complementare bunei desfășurări a activității de bază a societății este un atu în plus și reprezintă acoperirea unor cheltuieli mari prin forțe proprii, iar publicitatea asigură un venit anual substanțial.
Poziția URBIS SA în Topul Firmelor la încheierea anului 2009 este:
locul 1 în Top Afaceri România, localitatea BAIA MARE, domeniul 49: Transporturi terstre și transporturi prin conducte, conform datelor de bilanț raportate în anul 2009
locul 1 în Top Profit România, județul MARAMUREȘ, domeniul 4931: Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători.
3.1.1.Scurt istoric
În anul 1966 a fost pusă în funcțiune baza de exploatare auto pe locul actualei baze de exploatare din strada 8 Martie nr. 3.
În 1975, transportul în comun este dotat cu primele 3 autobuze Roman Diesel UD 112, pînă atunci existând doar autobuze TV de capacitate medie.
În anul 1979 structura parcului era de 152 de autobuze din care 92 erau de tip UD112 si 14 de tip Ikarus.
Pîna în anul 1980, activitatea de transport în comun în municipiul Baia Mare era organizată ca activitate distinctă în cadrul Exploatării de gospodarire comunală (EGC), subordonată Întreprinderii județene de gospodărire comunală și locativă (IJGCL), după care, în anul 1980 ia ființă Întreprinderea județeană de transport local (IJTL). Obiectul de activitate al unitații era executarea transportului de călători și mărfuri cu mijloace auto în județ.
În mod istoric transportul în comun a fost și este bine dezvoltat având în vedere populația orașului (140.000 de locuitori), ceea ce se poate însă justifica considerând întinderea orașului. Ca să se înțeleagă mai bine, distanța între cele mai îndepărtate doua intrări/ieșiri din oraș (din cartierul Blidari și cartierul Valea Borcutului înspre nord) este pe cea mai scurtă rută posibilă 27 km.
Ca în orice oraș din România probabil nevoile de transport s-au schimbat semnificativ după 1990 (lumea nu mai lucrează în masă la platformele industriale ci locurile de muncă sunt mult mai dispersate). Din păcate rețeaua de transport în comun nu a reflectat foarte bine această schimbare în necesarul de mobilitate. Prea puține rute noi au fost introduse în ultimii 18 ani, iar modificările efective au fost facute prin renunțarea la din ce în ce mai multe rute care deserveau în principal platformele industriale. Rutele “industriale” deschise publicului larg nu trebuie confundate cu pachetul de rute pe “conventie” – acestea sunt rute operate de Urbis pentru anumiti operatori economici din oras.
Începând din 1991, Întreprinderea județeană de transport local s-a divizat în mai multe societați, activitatea de transport public din Baia Mare, Cavnic, Târgu Lapuș si Ulmeni fiind concentrată în Regia Autonomă de Transport Local URBIS Baia Mare.
Prin comasarea a trei regii, activitatea de transport în comun este preluată de Regia Autonomă a Serviciilor Publice URBIS Baia Mare împreună cu energia termică, apă, canalizarea, ambientul urban, funcționând astfel din 1995 pâna în 1998
În anul 1996 în municipiul Baia Mare, un oraș extrem de poluat în acea vreme se pune în funcțiune prima linie de troleibuz din Baia Mare în lungime de 5,5 km c.d., linie pe care circulau 10 troleibuze noi marca Rocar.
În anul 1998 direcția de transport local se desprinde din cadrul Regiei Autonome a Serviciilor Publice care cuprindea transportul local , energia termică, apă, canalizarea si ambientul urban. Numele noii societați devine S.C. URBIS S.A. – Transport Local Baia Mare, denumire sub care functioneaza si în prezent
Modernizarea parcului auto a fost o continuă preocupare a conducerii societății. Astfel, în ianuarie 2006 se pun în circulație 20 de autobuze noi marca Mercedes Conecto, iar în anii 2007 – 2009 încă 12 troleibuze marca Saurer și Volvo și 8 autobuze NAW cu motor Euro 2 .
În 28 februarie 2007 a fost inaugurată linia de troleibuz 51. Ea este o prelungire a liniei 50, cu încă 2 km c.d. continuând traseul acesteia de la Gara CFR pînă la ieșire din Baia Mare, pe bulevardul București în zona Praktiker / Real.
S.C. URBIS S.A. dispune de un parc auto diversificat, la începutul anului 2009 prezentându-se astfel: autobuze 92 buc. din care 70 solo și 22 articulate, troleibuze 18 buc. din care 6 solo și 12 articulate, microbuze 2 buc. Din cele 92 de autobuze , 74 buc. erau în exploatare iar 18 autobuze și 6 troleibuze erau în procedură de casare.
Începând cu data de 3 august 2009 s-au pus în circulație cele 5 troleibuze marca VOLVO achiziționate în urma licitației organizate de Primăria Baia Mare în data de 29 iunie 2009. Troleibuzele sunt dotate cu scara rabatabilă pentru accesul mai ușor al călătorilor. În partea din față a troleibuzelor, există instalații de aer condiționat. În același timp au fost scoase din circulație 4 troleibuze ROCAR și un număr de 6 autobuze datorită gradului de uzură tehnică și morală.
Societatea mai dispune de un parc care cuprinde 9 buc. autovehicule pentru activități auxiliare transportului în comun de persoane și de un atelier mecanic care asigură reparațiile curente și de întreținere a mijloacelor de transport, aflate în activitatea de exploatare .
Prezentăm mai jos comparativ pentru anii 2008 și 2009 situația parcului auto.
Tabel 3.2.
Alcătuire parc auto ,,SC URBIS SA“
Sursa: Raport de activitate 2009 al S.C. ,,URBIS” S.A. Baia Mare
Precizăm că din cele 68 autobuze, doar 34 sunt cu norma de poluare redusă (20 buc.-EURO III, 14 buc-EURO II).
Societatea mai dispune de un parc care cuprinde 9 buc. autovehicule pentru activități auxiliare transportului în comun de persoane și de un atelier mecanic care asigură reparațiile curente și de întreținere a mijloacelor de transport, aflate în activitatea de exploatare .
3.1.2. Structura organizatorică
Organizarea este procesul de dezvoltare și de administrare a unei organizații – indiferent de tip, misiune și obiective – pentru asigurarea efectivă a funcționării sale.Organizarea este direct răspunzătoare de structura organizației, mijloacele și tehnicile prin care organizația poate determina cele mai bune rezultate individuale ale membrilor săi incluși în această structură.
În activitatea oricărei unități economice, eficiența se realizează în cadrul unei anumite structuri obiective, în care factorul uman reprezintă o forță de muncă uriașă, neomogenă în structură, cu componenți având calificări, specializări și poziții ierarhice diferite. În acelaș timp, fiecare aduce cu el o varietate de aspirații, o multitudine de experiențe sociale, care se inserează mai ușor sau mai greu la relațiile fundamentale create în fluxul producției.
Privind chestiunea din punct de vedere formal, organizarea cuprinde:
ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât să ofere optimul în atingerea obiectivelor stabilite (postul, funcția, compartimentul, departamentul, divizia, pondereaierarhică, nivelul ierarhic, relațiile);
ansamblul documentelor necesare definirii structurii (organigrama, regulamentul de organizare și funcționare, fișa postului).
La definirea structurii organizatorice trebuie avută în vedere economia de personal prin asigurarea unui fond rațional de ocupare a tuturor salariaților, precum și comportamentul acestora față de atribuțiile și responsabilitățile cuvenite.
Structura de organizare a unității trebuie să asigure condițiile ca fiecare salariat, în funcția pe care o deține, să își poată pune în valoare cunoștințele profesionale și să dea curs legăturilor de cooperare între compartimente.Fiecare salariat, conducător sau executant, trebuie să primească sarcinile de muncă de la una și aceeași persoană pentru asigurarea unui randament sporit al activităților, într-un cadru de desfășurare a lor în care responsabilitățile sunt clar stabilite.
3.1.3. Organigrama S.C. URBIS S.A.
Organigrama SC URBIS SA este elaborată piramidal, fiind ordonată de sus în jos, și are în partea superioară funcțiile de conducere, iar la baza piramidei cele de execuție.
În elaborarea organigramei s-a ținut seama de următoarele aspecte
funcțiile se individualizează la nivelul conducerii
s-au determinat numărul rațional de niveluri ierarhice
compartimentele sau grupat în așa fel încât volumul de legături ce se creează între acestea să fie minim, iar deciziile luate la un nivel ierarhic să fie cât mai aproape de locurile de muncă la care acestea urmează să fie executate
s-a asigurat o încărcare echilibrată a funcțiilor de conducere, ținându-se seama atât de numărul de persoane direct subordonate, cât și de volumul și complexitatea activității conducere, încadrarea compartimentelor de muncă cu personal se face corespunzător volumului și complexității activității respective pe baza normelor unitare de structură
obiectivele pe care le-a avut întreprinderea și dezvoltarea de perspectivă a acesteia
funcțiunile întreprinderii și compartimentele structurale din cadrul fiecărei funcțiuni
modalitatea în care sunt acceptate și aplicate delegarea de autoritate, responsabilitatea, inițiativa individuală și colectivă.
Personalul întreprinderii se împarte în personal productiv și personal funcțional. În sens larg, personalul productiv este cel fără de care produsul sau serviciul nu va ajunge la beneficiar sau client. Aceasta include pe oricine are răspundere directă pentru produsul finit sau pentru serviciu, de la directorul commercial la cel mai de jos lucrător operativ sau de birou. Personalul funcțional este cel a cărui contribuție este indirectă. Departamentele funcționale ale întreprinderii pot include pe cele de personal, juridic, contabilitate etc. fiecare răspunde de acordarea asistenței specializate către personalul productiv.
La 1 ianuarie 2009 unitatea avea un număr de 425 angajați iar la 31 decembrie 2009 unitatea avea un număr de 404 angajați, scăderea personalului s-a datorat plecării în pensie, la alte unități sau din alte motive, a diferenței de 21 de persoane.
La finele anului 2009,structura personalului conform organigramei funcționale a societății care este prezentată în anexa 1 este:
secția exploatare autobuze și troleibuze – 204 angajați
secția întreținere și reparații autobuze, troleibuze, stații de redresare și rețea contact – 96 angajați
direcția economică inclusiv vânzare bilete și abonamente – 60 angajați
birouri funcționale ( birou tehnic, aprovizionare, mecanic șef, achiziții publice, investiții, marketing ) – 20 angajați
compartimente în subordinea directorului general ( resurse umane, juridic, laborator psihologic, siguranța circulației, prevenire și protecție, pază, situații de urgență) -24 angajați.
La ora actuală structura numerică a personalului este relativ în concordanță cu necesitățile societății, dar pe viitor se prognozează că pentru a se dezvolta capacitatea de producție spre un punct optim va fi nevoie de restructurări de personal.
3.1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil
Contabilitatea , în cadrul SC URBIS SA se ține în compartiment distinct , cu personal angajat cu pregătire de specialitate. Organizarea și ținerea contabilității revine Directorului Economic, care coordonează activitatea economică în cadrul societații și dispune de lichiditățile firmei. Și în cazul acestei societăți, contabilitatea este principalul instrument de cunoaștere și informare,gestiune și controlal patrimoniului și al rezultatelor obținute.
Contabilitatea asigură:
Înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute atât pentru necesitățile proprii cât și în relațiile acestora cu asociații, acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice și juridice.
Controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și al procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate.
Furnizarea datelor necesare stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului public național, precum și întocmirii balanțelor financiare și a bilanțului pe ansamblul economiei naționale.
Contabilitatea operațiunilor se ține în limba românăși în moneda națională.
Societatea are obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească bilanț.înregistrarea în contabilitate se face în mod cronologic și sistematic, potrivit normelor și planului de conturi.Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.
3.1.4.1. Atribuțiile compartimentului financiar-contabil
Compartimentul financiar-contabil are întreaga activitate ancorată în sistemul general al calității implementat în societate, căruia îi revin următoarele atribuții:
elaboreză bugetul de venituri și cheltuieli, instrumentulde bază al conducerii și planificării financiare și al asigurării echilibrului financiar
asigură organizarea și funcționarea în bune condiții a evidenței valorilor patrimoniale în scopul asigurării averii socității
cunoașterea permanentă a modului de realizare a indicatorilor prevăzuți în BVC
asigură aplicarea controlului preventiv
elaboreză propuneri pentru planul de credite
efectuează studii și analize în vederea creșterii eficienței fondurilor fixe, sporirii profitabilității activității, accelerării vitezei de rotație a mijloacelor fixe, asigurarea lichidității și echilibrului financiar
ia măsuri pentru vărsarea la timp a obligațiilor față de stat și alte instituții prevăzute de lege
urmărește și asigură resursele financiare necesare pentru acoperirea costurilor de producție, a sumelor necesare finanțării investițiilor
întocmește și supune spre aprobare prețurile pentru serviciile propri
urmărește lichidarea obligațiilor și încasarea creanțelor apărute în urma unor relații cu diverși furnizori și beneficiari ai societății
Alte atribuții:
organizează și conduce contabilitatea, întocmește bilanț contabil și situația principalilor indicatori economico-financiari
stabilește cu acordul beneficiarilor prețuri și tarife la produsele și servicile proprii, precum și adaosuri sau bonificații
face inventarierea bunurilor aflate în patrimoniul propriu.
3.1.5. Circuitul documentelor
Contabilitatea financiară este orientată către persoanele din exteriorul firmei (acționari, bănci etc), iar informațiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi : bilanțul contabil, contul de rezultate, fluxul de numerar ș.a.
Primul procedeu utilizat în metoda contabilității este observarea, care presupune constatarea fenomenelor exprimate valoric, în vederea înregistrăriilor. Informațiile primare culese sunt consemnate, transpuse în purtătorii de informații primari, adică în documente justificative primare. De altfel, documentația este unul dintre procedeele metodei contabilității în virtutea căreia orice operație economico-financiară este consemnată scriptic în conturi, numai dacă, în prealabil, fusese consemnata într-un document sau act scris.
Documentele sunt actele scrise întocmite cu prilejul efectuării operațiilor economico-financiare, pentru a servi ca dovadă a înfăptuirii lor si ca mijloc de fundamentare a înregistrarilor contabile. Documentația primară comportă totalitatea actelor scrise în care se consemnează, pentru prima dată, operații economico-financiare.
Întocmirea documentelor are loc în conformitate cu normele metodologice privind contabilitatea unitaților economice, elaborate de Ministerul Finanțelor, iar circuitul lor este stabilit pe baza de indicații de utilizarea formularelor tipizate, date de acelasi minister.
Asigurarea circulației raționale și unitare a actelor justificative se face de contabilul sef, care
întocmește graficul circulației.Graficul trebuie să asigure o rezolvare exactă a operațiilor consemnate în documente și o circulație operativă a acestora pentru evitarea staționării nejustificate la unele servicii.
Verificarea fondului care se referă la realitatea, necesitatea, oportunitatea și legalitatea
operației, adică operația trebuie să existe în realitate, să fie utilă unității, să aibă loc la momentul potrivit și să fie efectuată cu respectarea dispozițiilor legale, o face contabilul sef, cu prilejul aplicării vizei de control financiar preventive și conducătorul unitații, cu prilejul aprobării documentului.
Corectarea o poate face numai emitentul, care certifică operațiunea, datând-o si semnând.
Daca eroarea s-a constatat după ce documentul a fost vizat pentru control financiar
preventiv, corectura se va face asa cum s-a arătat la început și se va prezenta din nou contabilului șef pentru viză. Documentele prin care se consemnează operații bănești și care conțin erori nu se pot corecta, ci se anulează, emitându-se în locul lor altele corect întocmite (de exemplu: chitanțe, cecuri etc.),exemplarele anulate păstrându-se în carnetele respective.
3.2.Situația economică-financiară a SC URBIS SA
Capitalul social subscris și vărsat al societățiila data de 31.12.2009 este de 794.837 lei.
Situațiile financiare anuale au fost întocmite pe baza ultimei balanțe de verificare a conturilor sintetice, puse de acord cu soldurile din balanța conturilor analitice inclusiv înregistrarea rezultatelor inventarierii patrimoniului.
Cifra de afaceri realizată în anul 2009 este de 18.755.855 lei, mai mică decât anul precedent cu 4,38%, datorită reducerii cheltuielilor și implicit a reducerii veniturilor din subvenții.
Veniturile totale realizate se cifrează la suma de 20.258.752 lei și sunt compuse din:
venituri din exploatare 20.255.917 lei
venituri financiare 2.808 lei
Veniturile realizate s-au obținut cu cheltuieli totale de 20.057.910 lei, repartizate astfel:
cheltuieli de exploatare 20.029.330 lei
cheltuieli financiare 28.580 lei
Comparând veniturile cu cheltuielile rezultă pe total activitate un profit brut de 200.815 lei repartizat astfel:
profit din activitatea de exploatare 226.587 lei
profit din activitatea financiară 25.772 lei
3.2.1. Bilanțul contabil la 31.12.2009
Potrivit Legii contabilității și a Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV a Comunității Europene, Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale societății la sfârșitul exercițiului financiar, precum și celelalte situații prevăzute de lege. În bilanț elementele de activ și de pasiv sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate. Între activul și pasivul se stabilește un raport de echivalență, cunoscut sub denumirea de ,, echilibru bilanțier ,,. Acest echilibru se explică prin faptul că fiecare element patrimonial prezentat în activul bilanțului are drept corespondent unul sau mai multe surse de finanțare reflectate în pasivul bilanțului.
Structura billanțului contabil, potrivit reglementărilor în vigoare este:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Activele nete totale ale societății sunt în sumă de 12.701.132 lei.
Activele imobilizate sunt în suma de 8.129.393 lei. Ele sunt prezentate în bilanț la valoarea netă, adică valoarea contabilă diminuată cu amortizarea. La data intrării în unitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită și valoare contabilă. Imobilizările procurate cu titlu oneros se înregistrează la costul de achiziție care este egal cu prețul de cumpărare, taxele nercuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare și alte cheltuieli necesare pentru punerea în stare de utilizare a bunului respectiv. Pentru imobilizările corporale construite încadrul societății, valoarea de intrare este reprezentată de costul de producție.
În cadrul SC URBIS SA Baia Mare se folosește metoda de amortizare lineară, care constă în repartizarea uniform a valorii de intrare a imobilizărilor corporale pe toată durata de viață utilă a acestora.
Activele circulante, fiind clasificate în această categorie acele active care îndeplinesc următoarele condiții:
este achiziționat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării și se așteaptă să fie ,, realizat” în termen de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar
este reprezantat de ,, creanțe” aferente ciclului de exploatare
este reprezentat de ,,trezorerie sau echivalente de trezorerie” a căror utilizare nu este restricționată.
Activele circulante totale cuprinse în bilanțul încheiat la data de 31.12.2009 sunt în sumă de 4.562.944 lei și sunt compuse din stocuri de materii prime și materiale consumabile, creanțe și disponibilități bănești.
Activele circulante se evaluează și se înregistrează în contabilitate la costul de achiziție sau pentru cele produse în unitate la costul de producție. În cadrul societății toate bunurile materiale intrate sunt recepționate pe locuri de depozitare și înregistrate în contabilitate, respectând prevederile legale.
Cheltuieli înregistrate în avans sunt 8.795 lei
Pasivele se cifrează la suma de 12.701.132 lei, și au în componența lor următoarele:
Capitalurile societății sunt în sumă de 9.190.904 lei, și se compun din capitaluri proprii 1.104.673 lei, care împreună cu subvențiile pentru investiții primite în valoare de 8.086.231 lei, ne reflectă total capitaluri permanente.
Datoriile se ridică la suma de 3.286.651 lei, și sunt alcătuite din furnizori, datorii cu personalul, datorii cu asigurările sociale, impozit pe profit, TVA, impozit pe salarii fonduri special și taxe,credite bancare pe termen scurt și creditori diverși.
Veniturile în avans se ridică la suma de 223.577 lei.
3.2.2. Contul de profit și pierdere – interpretarea datelor
Încasările din bilete și abonamente au crescut față de 2008 cu 3,62% .
Veniturile din gratuități au scăzut cu 30,93% față de anul 2008 datorită faptului că Primăria municipiului Baia Mare nu a mai decontat contravaloarea transportului persoanelor în vârstă de peste 70 ani, societatea Urbis suportând integral costurile acestui transport efectuat.
Veniturile din subvenții de exploatare au scăzut cu 6,11% față de anul precedent, ca urmare a reducerii cheltuielilor.
Cheltuielile cu carburanții au fost mai mici cu 16,5% față de anul 2008.
Cheltuialile cu piesele și materialele sunt mai mici cu 31,66%, aceasta datorită reducerii drasticea a aprovizionării cu piese de schimb, fapt ce pe termen lung va avea efecte negative asupra parcului auto.
Cheltuielile cu alte impozite și taxe au mai mari cu 66,18% , datorită includerii în costuri a dobânzilor pentru neplata la timp a obligațiilor față de bugetul statului și celelalte bugete, dobânzi care în cursul anului s-au cifratla suma de281.968 lei. Se menzionează că aceste datorii nu au putut fi achitate la termenele scadentedeoarece nu s-a reușit încasarea subvențiilorde exploatare la timp și în cuantumul necesar.
Repartizarea profitului se face conform Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, aprobată prin legea 769/2001.
3.3. Achiziții imobilizări necorporale la SC URBIS SA
În anul 2009 SC URBIS SA nu a făcut achiziții de imobilizări necorporale. La această poziție de imobilizări sunt evidențiate în bilanț următoarele programe informatice:
Unul în domeniul de personal care a fost achiziționat de la SC INDECO SOFT, aplicația asigură suport informatic destinat compartimentului Resurse Umane, Salarizare, în vederea administrării personalului angajat, calculării drepturilor salariale cuvenite și elaborării declarațiilor către instituțiile de asigurări sociale.
Modelul organizatoric și funcțional al instituției se poate elabora pe oricâte niveluri ierarhice cu specificarea fișei postului pentru completarea statului de funcțiuni.
generarea unor situații specifice anumitor compartimente sau nivele prin selectarea din organigramă a nivelului ierarhic dorit;
completarea pontajului și calculul drepturilor salariale individual sau pentru un departament.
Programul permite centralizarea datelor pentru instituții cu unități subordonate în vederea raportării către CAS, CASS, AJOFM.
Este un centru de management unitar al tuturor modulelor care definesc aplicatiile și al sistemului în ansamblu, acoperind necesitățile fundamentale de administrare:
instalare și întreținere;
drepturi de acces în sistem;
siguranța datelor;
Acest program este în valoare de 1500 lei, se va amortiza prin metoda liniara pe durata de utilitate de trei ani cu o amortizare lunară de 41,67 lei, după care se va scoate din evidență.
Se înregistrează achiziția programului informatic
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
% = 404 ,, Furnizori de imobilizări’’ 1785,00
208 ,,Alte imobilizări necorporale” 1500,00
4426 ,,TVA deductibilă’’ 285,00
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Achitarea furnizorului
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
404 ,,Furnizori de imobilizări” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei ‚’’ 1785,00
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––––-
Pașii parcurși pentru calculul amortizării anuale și lunare sunt:
-norma de amortizare = 100 / Duv. = 100 / 3 = 33,33 %
-amortizarea anuala = Vi x Na = 1500 lei x 33,33 % = 499,95 lei ~ 500 lei
-amortizarea lunara = Aan. / 12 luni = 500 lei /12 luni = 41,6(6) lei / luna ~ 41.67 lei /luna
-amortizarea lunile 1-11 = 41,67 lei / luna
-amortizarea luna 12 = Aan.- Al. 1-11 = 500 lei – (11 x 41,67 lei /luna)
= 500 lei – 458,37 lei = 41,63 lei / luna 12
Tabelul nr. 3.1.
Amortizarea anuală a programului informatic ,, SalarSql ’’
Sursa: fișa mijlocului fix ,, Salar Sql “
Tabelul nr. 3.2.
Amortizarea lunară a programului informatic
Se înregistreză amortizarea activului fix necorporal în fiecare lună, timp de trei ani respectiv 36 luni.
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
6811,,Cheltuieli de exploatare privind = 2808 „Amortizarea altor 41,67
amortizarea imobilizărilor ’’ imobilizări necorporale’’
–––––––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––––––
Se întocmește fișa milocului fix astfel
Tabelul nr. 3.3.
Fișa mijlocului fix ,,Salar Sql”
Sursa: fișa mijlocului fix ,, Salar Sql “
Se înregistreză descărcarea gestiunii la împlinirea celor 36 de luni de amortizare 07.12.2009
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2808 ,,Amortizarea altor = 208 ,,Alte imobilizări 1500,00
imobilizări necorporale ‘’ necorporale ‘’
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Un alt program informatic cu o importanță vitală în activitatea oricărei societăți este programul de contabilitate, cel achiziționat și folosit de SC URBIS SA este denumit
,, ASSIS CONTAB ’’, modulul automatizează activitatea de evidență contabilă și permite obținerea în orice moment de situații exacte cu un sistem eficient de management al datelor și în conformitate cu legislația în vigoare, rezolvând toate cerințele financiar-contabile.
Funcțiunile puse la dispoziție includ:
asistare la introducerea înregistrărilor contabile;
generarea automată de înregistrări contabile;
calcul și contare automată TVA, închiderea conturilor de TVA;
vizualizare grafica;
situații pe parteneri pe intervale calendaristice, fișa client, situatii-scadent, situatii zilnice;
fișe de conturi, note, jurnale analitice sau sintetice, registrul jurnal, cartea mare șah;
divizarea evidenței pe unități, subunități, centre de cheltuială; centralizare;
Programul permite controlul complet asupra datelor diferențiat pe nivele de competență și nu condiționează prelucrarea informațiilor dintr-o perioadă de finalizarea lucrărilor dintr-un alt interval calendaristic.
Programul a fost achiziționat în 10.12.2007. , au fost transferate toate datele din vechiul program , și începând 01.01.2008, la începerea unui nou exercițiu se lucreză în acest program , prețul de achiziție este 8,580.60 Ron , inclusiv TVA, amortizarea se face prin metoda liniară, durata de viață utilă fiind de trei ani.
Se înregistrează achiziția programului
––––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări’’ 8580,60
208 ,,Alte imobilizări necorporale” 7210,00
4426 ,,TVA deductibilă’’ 1370,00
––––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Achitarea furnizorului
––––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
404 ,, Furnizori de imobilizări” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei ’’ 8580,60
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Pașii parcurși pentru calculul amortizării anuale și lunare sunt:
-norma de amortizare = 100 / Duv. = 100 / 3 = 33,33 %
-amortizarea anuala = Vi x Na = 8580.60 lei x 33,33 % = 2859.71 lei ~ 2860 lei
-amortizarea lunara = Aan. / 12 luni = 2860 lei /12 luni = 238,3(3) lei / luna ~ 238,34 lei /luna
-amortizarea lunile 1-11 = 238,4 lei / luna
-amortizarea luna 12 = Aan.- Al.(1-11) = 2860 lei – (11 x 238,34 lei /luna)
= 2860 lei – 2621,74 lei = 238,26 lei / luna 12
Tabelul nr. 3.4.
Amortizarea anuală a programului informatic ,, ASSIS CONTAB ”
Sursa: Fișa milocului fix ,, ASSIS CONTAB “
Tabelul nr. 3.5.
Amortizarea lunară a programului informatic
Se înregistreză amortizarea activului fix necorporal în fiecare lună, timp de trei ani respectiv 36 luni, începînd cu 01.01.2008.
–––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 2808 „Amortizarea altor 238,34
amortizarea imobilizărilor ’’ imobilizări necorporale’’
––––––––––––––––––––-x–––––––––––––––––––––––-
Se întocmește fișa milocului fix astfel
Tabelul nr. 3.6.
Fișa mijlocului fix ,,ASSIS CONTAB”
Sursa: Fișa milocului fix ,, ASSIS CONTAB “
Se va înregista descărcarea gestiunii la împlinirea celor 36 de luni de amortizare 07.12.2010
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2808 ,,Amortizarea altor = 208 ,,Alte imobilizări 8580,60
imobilizări necorporale ‘’ necorporale”
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Achiziționarea Studiilor de fezabilitate și Proiectelor tehnice cuprinse în Cheltuieli de dezvoltare .În cursul anului 2005 SC URBIS SA achiziționează, un studiu de fezabilitate (S.F.) și proiect tehnic ( P.T.) „Instalație încălzire centrale termice”, în valoare de 8,500.00 lei de la S.C. PROTERM GAZ S.R.L. Baia Mare.
Se înregistrează achiziționarea S.F. și P.T. sistem de încălzire:
––––––––––––––––––-x––––––––––––––––––-
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 10115,00
203 ,,Cheltuieli de dezvoltare ” 8500,00
4426 ,,TVA deductibilă ” 1615,00
––––––––––––––––––x––––––––––––––––––-
Achitarea furnizorului
–––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
404 ,, Furnizori de imobilizări” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 10115,00
––––––––––––––––––x–––––––––––––––––––
Se înregistrează amortizarea activului fix necorporal în fiecare lună, timp de cinci ani respectiv 60 de luni
-norma de amortizare = 100 / Duv. = 100 / 5 = 20 %
-amortizarea anuala = Vi x Na = 8500 lei x 20 % = 1700 lei
-amortizarea lunara = Aan. / 12 luni = 1700 lei /12 luni = 141,6(6) lei / luna ~ 141,67 lei /luna
-amortizarea lunile 1-11 = 141,67 lei / luna
-amortizarea luna 12 = Aan.- Al.(1-11) = 1700 lei – (11 x 141,67 lei /luna)
= 1700 lei – 1558,37 lei = 141,63 lei / luna 12
Tabelul nr. 3.7.
Amortizarea anuală a ,,Studiului de fezabilitate și Proiectelor tehnice”
Sursa: Fișa mijlocului fix ,, Studiului de fezabilitate și Proiectelor tehnice “
Tabelul nr. 3.8.
Amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2803„Amortizarea cheltuielilor 141,67
amortizarea imobilizarilor“ de dezvoltare“
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
Se întocmește fișa milocului fix astfel
Tabelul nr. 3.9.
Fișa mijlocului fix ,,Studiul de fezabilitate și Proiecte tehnice”
Sursa: Fișa mijlocului fix ,, Studiul de fezabilitate și Proiecte tehnice “
Se înregistrează scoaterea din activul patrimonial a programului informatic după cei cinci ani de funcționare:
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
2803 „Amortizarea cheltuielilor = 203 „Cheltuieli de dezvoltare “ 8500,00
de dezvoltare“
–––––––––––––––––––x––––––––––––––––––––
MiFixSql
Aplicația oferă suportul necesar gestiunii elementelor patrimoniale, a mijloacelor fixe, mentinand informatii cu privire la evidenta, caracteristicile si miscarile acestora.
Programul oferă următoarele facilități:
înregistrarea mijloacelor fixe și gestionarea elementelor caracteristice (clasificația, tipul imobilizării, domeniul aparținător, sursa de finanțare, durata de utilizare, numărul de inventar – generat în mod automat), evidențiate pe locuri de folosință;
determinarea automată a valorilor ce le caracterizează: rata lunara de amortizare, valoarea de inventar, valoarea amortizată cumulată, valoarea rămasă de amortizat;
posibilitatea actualizării valorii mijlocului fix și recalcularea valorilor specifice;
editarea și listarea documentelor specifice de intrare / mișcare / ieșire, și urmărirea evoluției mijlocului.
Furnizează rapoarte specifice:
situații privind amortizarea lunară;
liste de inventariere și balanțe privind mișcarea mijloacelor fixe;
listarea stocurilor;
fișe de calcul al amortizării, de modificare a valorii, de mișcare, etc.
Operațiunile de intrare/ieșire a imobilizărilor împreună cu modul de calcul a amortizării lunare generează automat înregistrări contabile.
Anexa 1
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale LA Sc Sa (ID: 134778)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.