Impozite Si Taxe Locale Studiu de Caz Primaria Municipiului X
CUPRINS
INTRODUCERE
-CAPITOLUL I. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE
Definitii privind impozitele si taxele
Caracterizarea generala a impozitelor si taxelor
Elementele impozitelor si taxelor
Clasificarea impozitelor si taxelor
Impozitele si taxele locale – rolul si importanta acestora
-CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI RM.VALCEA
2.1.Prezentarea Institutiei
2.2. Impozite si taxe locale, componenta importanta a bugetului local
2.3.Analiza veniturilor bugetare
2.4.Analiza cheltuielilor bugetare
2.5.Sistemul electronic de colectare a impozitelor si taxelor locale
2.6.Evaziunea fiscala si repercusiunea impozitelor
-CONCLUZII
-BIBLIOGRAFIE
-ANEXE
INTRODUCERE
Administrația publică, în orice societate, fie ea clasică, fie modernă, reprezintă un instrument al statului indispensabil în atingerea unor obiective majore detreminate de el, de realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,în scopul satisfacerii interesului general, prin acțiunea puterii publice ,, .
Alături de interesele generale ale statului se regăsesc și interesele locale între acestea existând o interdepență reciprocă.
Anibal Teodorescu în concepția sa subliniază că, ,,într-un stat există interese generale, alături de care există interese județene și interese locale ‘’
Anibal Teodorescu mai precizează că, pe de altă parte nu trebuie să credem că între stat, în general și interesele județene sau cele pur locale ar exista o separațiune completă ci, dimpotrivă și unele și altele au întotdeauna o anumită înrâurire asupra bunului mers al statului. O nevoie județeană și chiar una locală sunt resimțite adeseori de întreg statul, numai că, cu mai puțină intensitate.
George Alexianu înțelege ,, prin administrație locală, toate acele organisme ale statului care sunt chemate să satisfacă interesele care nu sunt generale, ci privesc în primul rând grupările omenești din localitate, se caracterizează prin faptul că titularii nu dețin puterea de la autoritatea centrală, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere’’.
Acești titulari sunt și ei subordonați autorității centrale reprezentată prin Guvern, care își exercită dreptul său de coordonare și unitate a statului pe calea tutelei și a controlului.
Administrația publică locală, fundamentată pe dispozițiile constituționale, apare ca totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate să administreze interesele proprii ale colectivităților locale, prin autorități administrative autonome cu putere de decizie alese de către acestea și sub controlul de legalitate al autorităților statului.
Rolul administrației publice locale, constă, în principal în a rezolva treburile publice și a asigura, în acest cadru, interesele colectivităților locale conform nevoilor și cerințelor exprimate de acestea strâns legate de specificul unității administrativ-teritoriale de care ele aparțin.
Analizând dispozițiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistrației publice locale rezultă că menirea acestea este de a rezolva și de a gestiona, prin autoritățile sale autonome, în nume propriu și sub responsabilitatea lor, o parte importantă a trebutilor publice, în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă.
CAPITOLUL I
1.1DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE
Intre “impozit” si “taxa” exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor economic,al interpretarii fiscale.
IMPOZITUL reprezinta”plata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi.”Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi”
Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala, nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre perdoanele fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate.
1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR
Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale statului;in nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati.
Notiunea de “impozit” este sinonima cu “venit al statului”.Din punct de vedere al “contribuabilului” al acelui care are obligatia legaka de a suporta din veniturile sale darile catre stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta “o obligatie legala”:de a retine obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri.
Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe.
Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in vigoare,care nu respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel mai convingator il reprezinta denumirea “taxei pe valuare adaugata”.Atat din punct de vedere al sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de taxa pe valuare adaugata.
Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:
-neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
-certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie précis satbilita pentru fiecare, platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
-echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in functie de marimea acesrora;
-eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane fizice si juridice.
Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si anume: caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei.
Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este o sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.
Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare.
Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit.
Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri:
-in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a unor anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire sau impulsionare a comertului exterior;
-in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau scadea atat in marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori, extinderea bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere;
-in plan social:rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul asigura redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca acestia sunt persoane fizice sau juridice.
Incasarea impozitelor:
-la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul efectueaza lpata in nimerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in present se folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice;
-delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului
-retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre suportatorului impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si virarea acestuia la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se incadreaza la aceasta forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii, veniturile din drepturile de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din dobanzi,venituri din jocuri de noroc si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu character neperiodic,intamlpator.
-perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a unor impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru plata acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.
In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin partile, fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la termen.Astfel spus,plata taxelor se face “prin retinere la sursa” nu se ofera prestatia pana nu se incaseaza taxa.
1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR
Elementele comune impozitelor si taxelor sunt:
-plata baneasca;
-plata individuala;
-plata definitive si nerambursabila;
Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o “contraprestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice”.Nivelul tazei depinde de felul si de costul serviciului prestat .
Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).
In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
In cazul taxelor, avem de a face cu plaun echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice”.Nivelul tazei depinde de felul si de costul serviciului prestat .
Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).
In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu “persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic”.
La o analiza se poate constata ca unele taxe precum “taxa pentru folosirea mijloacelor de transport”intrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului.
Cuantumul impozitului se determina in functie de:
1.volumul venitului impozabil;
2.marimea materie impozabile;
3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau reducerea cat mai mult a consumului acestora.
Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul impozitului, pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil imediat.
Elementele care deosebesc impozitele de taxe
Componentele impozitelor:
Prin urmare ,componentele impozitului se refera la:
-subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota impozitului,termenul de plata si sanctiune;
a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil.
b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre o alta persoana).
c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele locale.
d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea se poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare.(lei)
e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi venit sau avere.
f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta impozitul datorat pentru o unitate de impunere.
g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie sa fie achitat.
h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii care incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati.
1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR:
In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite care sunt constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste continutul si forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de fond si forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le administreaza.
A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele categorii de impozite:
•Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o datoreaza statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart in doua categorii:
-Impozite reale –ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc.
Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata curtii,marimea chiriei
In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari in curs de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale.
-Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia personala a platitorului.
Impozitele personale se intalnesc sub forma:
a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere;
b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice.
La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit; impozitul pe dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor.
•Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri care contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin cumpararea de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin impozite indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele indirecte imbraca mai multe forme de manifestare:
-taxa pe valoare adaugata;
-accizele;
-taxele vamale;
-alte impozite.
Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se calculeaza asupra cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii.
Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic infiinteaza cel putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperate.
In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente:
-necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;
-cresterae resurselor financiare ale statului;
-amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene.
In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o cota redusa de 9%.
Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse sau grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.
Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:
a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica).
b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.
In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote.
Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se impune o clasificare a lor.
Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
-sensul fluxurilor comerciale;
-modul de fixare;
-modul de percepere a taxei;
-scopul instituirii taxelor vamale.
●In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:
-taxe vamale de import;
-taxe vamale de export;
– taxe vamale de tranzit.
●Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi:
-taxe vamale autonome – se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind “clauza natiunii celei mai favorizate”.
-taxe vamale conventionale – au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc sit axe vamale preferentiabile.
●Dupa modul de percepere al taxei, intalnim:
-taxe vamale ad valorem – presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra taxei de impozitare (valoare de vama)
-taxe vamale speciale – sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor importate.
-taxe vamale mixte – imbina cele doua forme anterioare de taxare.
●Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim:
-taxe vamale cu scop fiscal –au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului;
-taxe vamale cu scop protectionist – au ca scop principal protejarea productiei interne a anumitor produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;
-taxe vamale cu scop preferential – sunt determinate de negocierile intre govern si constau intr-o reducere reciproca a taxelor vamale;
-taxe de sanctiune – pot imbraca urmatoarele forme:
1.taxe anti-dumping;
2.taxe compensatorii;
3.taxe retorsiune.
Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de taxe.
Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese si inregistrari notariale.
Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar, cinematografic, teatral, musical si folcloric.
Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de taxe fiscale), cum sunt:
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism.
B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel:
-impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului, prin care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate;
-impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre contribuabili,intr-o perioada de timp;
-impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului sis au bunurilor cumparate;
-impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv contribuabilul.
C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi:
-impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru si de inregistrare.
-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare.
D.Dupa frecventa utilizarii lor:
-impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil;
-impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora.
E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt:
-impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;
-impozit la nivel de stat component al federatiei –se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respective;
-impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administratiei locale;
-impozite ale administratiei centrale de stat;
-impozite ale administratiei locale.
1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE – ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA
Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza :
a. impozit pe cladiri ;
b. impozitul pe teren ;
c. impozitul pe mijloacele de transport ;
d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ;
e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;
f. impozitul pe spectacole ;
g. taxa hoteliera ;
h. taxe spaciale ;
i. alte taxe.
Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum si alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara plata.
Autoritățile administrative publice locale au următoarele componente și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:
elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite
stabilirea și urmărire impozitelor și taxelor locale în codițiile legii
urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar
Stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetățenilor
Administrarea eficientă a bunurilor din propietatea publică sau privată a instituțiilor administrativ-teritoriale
Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din aceste
Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare în condiții de eficiență
Stabilirea obțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuierlilor publice locale
Elaborarea, aprobarea, modificare și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unitaților administrativ-teritoriale ca bază a gestionarii bugetelor locale anuale
Organizarea și urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor instituțiilor și serviciilor publice din subordinea consiliului local si consiliului județean al municipiului Rm. Valcea
Prin bugetele locale se înțelege bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale .
Bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local se aprobă astfel :
bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile județene și consiliul județean al municipiului Rm.Valcea, după caz.
bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, de către consiliile menționate la pct. 1 , în funcție de subordonarea acestora
bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral din venituri extrabugetare , de către organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.
Fiecare comună, oraș, municipiu, județ, respectiv municipiul Rm. Valcea, întocmește bugetul local, în condiții de autonomie potrivit legii.
Intre aceste bugete nu exista relații de subordonare .
Ordonatorii principali de credite elaborează și prezintă o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice, detaliat pe obiective și pe ani de execuție.
Instituțiile publice, în interesul prezentei legi, cuprind autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora . Veniturile bugetelor locale se formează din impozite taxe alte venituri și cu venituri cu destinație speciale, precum și din sume și cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat . Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliul local si județean al municipiului Rm.Valcea după caz în limitele și în condițiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale, județene și Consiliul municipiului Rm. Valcea, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea plătitoare virează la data plății salariului , o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unităților administrativ-teritoriale ale căror rază se desfășoară activitatea și 10 % la bugetul județului respectiv.
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării , dezmembrării sau defectării în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni, constituie venituri ale bugetului local și se varsă la acestea.
Sume încasate din concesionarea sau din închiriere unor bunuri aparținând domeniului public sau privat , de interes local sau județean, constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat ale unităților administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale și se utilizează pentru realizarea de investiții din componența autorităților administrației publice locale.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unități administrativ – teritoriale, prin legea bugetului de stat, precum și criterii de repartizarea a acestora pe unitățile administrativ – teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ respectiv al municipiului Rm. Valcea.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cotă de până 25% se alocă județului propriu iar diferența se repartizează pe comune , orașe, municipii, de către consiliul județean, prin hotărârea, după consultarea primărilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.
Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiții finanțate din împrumuturile externe, la a căror realizare contribuie și Guvernul.
Din bugetele locale se finanțează acțiuni social – culturale sportive , inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul comunității, cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuieli cu destinație specială, precum și alte cheltuieli prevăzute prin dispoziții legale.
Consiliile județene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea și consiliile locale, după caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere în care se prevăd și resursele financiare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de către ordinatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.
Consiliile locale, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăți comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau județean, după caz. Fondurile necesare se asigură din bugetele locale.
În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județene și al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, după caz, în cotă de până 5% în totalul cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective , pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.
Consiliile locale, județene și Consiliul Municipiului Rm. Valcea, după caz, pot aproba și utiliza, în întregime , sume încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiții :
1 depășirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv și să mențină până la finele anului.
2 bugetele respective să aibă împrumuturi restante, precum și dobânzi și comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate.
Cheltuielile pentru investițiile județelor , municipiilor, orașelor și comunelor, după caz, și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare județeană și locală, care se finanțează, potrivit legii, din bugetul local și din împrumuturi, se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ-teritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local județean și Consiliul Municipiului Rm. Valcea , după caz.
Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, după caz, în prealabil documentațiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor de fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceste destinații, asigurând totodată , utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administrației publice locale, ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală.
Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanțelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.
Veniturile și cheltuielile prevăzute și bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor și se aprobă de către.
Ministerul Finanțelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat și pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlul financiar de stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate în termen de 15 zile de la probarea sumelor prevăzute la pct 1.
Pe baza bugetelor locale aprobate, în condițiile legii, de consiliile locale, județene și Consiliul Municipiului Rm.Valcea, după caz, în condițiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat întocmește și transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui județ și a municipiului Rm. Valcea pe comune, orașe, municipii și bugetul propriu , pe structura clasificației bugetare de Ministerul Finanțelor.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul local , pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unități ierarhice , ai căror conducători sunt ordinatorii terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite răspund de :
elaborarea proiectului de buget propriu
urmărirea modului de încasare a veniturilor
necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare în limita și cu destinația aprobată prin bugetul propriu.
Integritatea bunurilor aflate în administrație.
Organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.
Transferurile către bugetele locale , în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat , se efectuează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcție de necesitățile execuției bugetare.
Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigură prin deschideri de credite de către ordinatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se asigură astfel :
1 integral din bugetul local, în funcție de subordonare.
2 din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de subordonare
3 integral din venituri extrabugetare.
Instituțiile și serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfășurarea și lărgirea activităților lor , mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice sub forma de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.
În cazul în care, la înființarea unor instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități finanțate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , în baza unor documentații temeinice fundamentate, consiliile locale, județene și Consiliul Municipiului Rm. Valcea după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază de convenție. Împrumuturile acordate în aceste condiții vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.
Pentru funcționare unor servicii publice locale , create în interesul persoanelor fizice și juridice , consiliile locale județene și Consiliul Rm. Valcea după caz, stabilesc taxe speciale.
Taxele speciale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost înființate.
Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferență între veniturile încasate și plățile efectuate , se raportează în anul următor cu aceeași destinație , o dată ci încheierea exercițiului bugetar. Același regim se aplică și celorlalte venituri cu destinație specială.
Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice și juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Constatarea , așezarea și urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor, consiliilor județene ale primăriei Municipiului Rm. Valcea după caz.
Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică cu obligația calculării, înregistrării și recuperării fizice și morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activități, prin tarif sau preț, potrivit legii.
Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții ca sursă de finanțare a acestora.
Activitățile de natură economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL II
2.1PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI RM. VALCEA
Primarul, viceprimarul, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituie Primaria, structura functionala cu activitate permanenta care aduce la indeplinirea hotararilor consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand probleme curente ale colectivitatii locale.
Aparatul propriu al Consiliului Local este structura organizatorica de specialitate care asigura indeplinirea sarcinilor si atributiilor ce ii revin in domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primariei Rm. Valcea. Regulamentul de organizare si de functionare a aparatului propriu se aproba de catre consiliul local, la propunerea primarului.
Primarul este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, al autoritatilor, administratie publice locale, pe care ii conduce si ii coordoneaza. El indeplineste o functie de autoritatea publica. In exercitarea atributiilor ce-i revin, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz .
Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea nu au capacitate decizionala si nici dreptul de a initia proiecte de hotarari, ci doar componenta legala de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienta si/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind:
-compartiment stare civila si asistenta sociala;
-compartiment pentru evidenta persoanelor;
-compartiment registru agricol;
-compartiment informare, relatii publice si secretariat;
-compartiment de audit intern;
-compartiment protectie civila;
-compartiment resurse umane;
-compartiment informatica;
-compartiment Contabilitate si achizitii publice;
-compartiment impozite si taxe locale;
-compartiment A.D.D.P.;
– compartiment administrativ gospodaresc.
Pe langa aceste compartimente la nivelul Primariei Rm. Valcea functioneaza un serviciu de intretinere parcuri si zone verzi. De asemenea este subordonata si gestionata activitatea desfasurata la nivelul Casei de Cultura, respectiv bibliotecii.
2.2 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE-COMPONENTA,IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL
Impozite și taxe de la persoane fizice
Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafată construită desfașurată la clădiri și alte construcții determinată potrivit criteriilor și normelor de evaluare prevăzute mai jos :
Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate, după cum urmează :
– înainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15% ;
– între anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%.
B) Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localității se stabilește anual în funcție de rangul și zona din interiorul localității pe sate componente, după cum urmează :
Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localității se stabilește anual în funcție de zona din interiorul localității pe categorii de folosință, după cum urmează :
C) Impozitul pe mijloace de transport cu tracțiune mecanică ce aparțin persoanelor fizice și juridice se stabilește în funcție de capacitatea
cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracțiune :
1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism :
2) Taxa pentru eliberarea autorizației de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalațiile aferente acesteia.
3) Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări =9 lei pentru fiecare mp.afectat.
4) Taxa pentru eliberarea autorizației de construire chioșcuri, tonete, cabine,spații de expunere, precum și pentru amplasarea panourilor de afișaj =6lei pentru fiecare mp.de suprafață ocupată de construire.
5) Taxa pentru eliberarea autorizației privind lucrările de racorduri și branșamente la rețelele publice de apă, canalizare, gaze, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu=9 lei pentru fiecare branșament.
6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari=11 lei
7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă=7 lei.
8) Taxa pentru eliberarea autorizației de desfășurare a unei activități economice=11 lei.
9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producător =50 lei.
10) Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare parțială sau totală a construcțiilor și amenajărilor =0,1% din valoarea impozabilă a acestora.
11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism și a autorizației de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea inițială.
Alte taxe locale
1. Taxă înmatriculare mijloace de transport :
Pentru autovehicule cu greutatea până 750 kg=26 lei
Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500 kg =52 lei
Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg =104 lei
2. Taxă bilet proprietate :
– bovine=22 lei
– ovine=10 lei
– porcine=17 lei
3. Taxă oficiere căsătorie
– în zilele lucrătoare=25 lei
– în zilele nelucrătoare=60 lei
4. Taxă eliberare certificat de stare civilă=10 lei
5. Taxă eliberare adeverințe de orice fel=3,5 lei
6. Taxă înstrăinare teren curți construcții=25 lei
7. Taxă înstrăinare alte categorii de terenuri=15 lei
8. Taxă de deplasare în teren pentru diferite constatări=25 lei
9. Taxă înregistrare succesiune=15 lei pentru fiecare succesor
10. Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei
11. Taxă pentru transcriere documente=30 lei
12. Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu :
– greutatea totală între 3,5t – 10t = 450 lei / lună ;
– greutatea totală peste 10t =650 lei / lună.
Impozite și taxe de la persoane juridice
A. In cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe clădiri se calculează în cadrul localității astfel :
– prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare ;
– dacă persoanele juridice nu au afectat nici o evaluare a clădirii începând cu anul 1998, cota impozitului pe clădiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.
B. Pentru terenurile proprietate privată sau publică a comunei aflate în administrarea sau folosința persoanelor juridice ( terenurile ocupate de stâlpii de susținere a rețelelor electrice, telefonie), utilizate în alte scopuri decât pentru agricultură sau sivicultură, se percepe o taxă identică cu impozitul pe teren.
C. Pentru terenurile amplasate în extravilan, după rangul localității, categoria de folosință și zona unde este situat se percepe o taxă, după cum urmează :
Impozitul pe mijloace de transport cu tracțiune mecanică ce aparțin persoanelor fizice și juridice se stabilește în funcție de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracțiune :
Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor
Taxă pentru eliberarea autorizației de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalațiile aferente acesteia.
Taxă pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări =9 lei pentru fiecare mp. Afectat.
Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari=11 lei
Taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă=7 lei
Taxă pentru eliberarea autorizației de desființare parțială sau totală a construcțiilor și amenajăriilor=0,1% din valoarea impozabilă a acestora.
Pentru prelungirea certificatelor de urbanism și a autorizației de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea inițială.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afișaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei
b. pentru firmele instalate la locul desfășurării activității, taxa anuală este de 23 lei/mp.
Taxa astfel stabilită se va plăti integral până la data de 31 martie a anului sa în termen de 30 zile de la data instalării( în cazul instalării în cursul anului.
Impozitul pe spectacole
Alte taxe locale
Taxa înmatriculare mijloace de transport :
Pentru autovehicule cu greutatea până 750kg=26 lei
Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500kg=52 lei
Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg=104 lei
Taxă înstrăinare teren curți construcții=25 lei
Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei
Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu :
greutatea totală între 3,5t – 10t=450 lei/lună ;
greutatea totală peste 10t=650 lei/lună.
Taxă pentru activități de comerț stradal=10 lei.
2.3.ANALIZA VENITURILOR BUGETARE
Pentru anul 2008 s-a prevăzut prin bugetul de venituri și cheltuieli , venituri totale în sumă de 31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% față de anul 2007.
Evoluția veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentată în tabelul următor:
Evoluția veniturilor Consiliului Județean:
Tabelul nr.1
Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri și cheltuieli.
Graficul nr.1
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 7
Analiza veniturilor totale
Din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale au crescut de la o perioadă la alta în medie cu 15% pe an.
Prezintă importanță analiza în structură a veniturilor totale și analiza în dinamică a veniturilor exprimate în prețuri nominale și prețuri reale.
În termeni nominali în anul 2006 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), în anul 2007 au crescut cu 15% ajungând la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate în prețuri curente .
Interesant este de analizat evoluția veniturilor prin prisma factorului preț. Astfel pe baza indicilor de preț comunicați de Comisia Națională de Statistică:
Indice de preț 2007/2006 – 1,303;
Indice de preț prognozat 2008/2007 – 1,18;
Consider an de referință, anul 2006, cifrele nominale exprimate în prețuri curente le voi actualiza la nivelul anului 2007 pe baza relației mărimilor relative cu bază fixă.
Evoluția veniturilor bugetare în prețuri curente și în prețuri comparabile
-lei(RON) – Tabelul nr.2
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri și cheltuieli.
În termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au scăzut față de cele din anul 2006, ajungând la 21.597,03 mii îei(RON), ceea ce reprezintă o scădere de 12%. În anul 2008 veniturile bugetare au crescut față de cele din anul 2006 cu 35% adică cu 8323,67 mii iei(RON).
În termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au o valoarea 26.663,29 mii iei(RON), ceea ce reprezintă o scădere față de anul de referința, cu 16%.
Se poate constata că dacă la nivelul prețurilor curente s-a înregistrat o creștere a veniturilor, analizate la nivelul prețurilor comparabile (la nivelul anului 2006) acestea au înregistrat o scădere. Acest lucru se observă foarte bine în graficul de mai jos.
Graficul nr.2
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelului nr.8
Evoluția veniturilor proprii
Tabelul nr. 3
Sursa:Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de Venituri și Cheltuieli.
Graficul nr. 3
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.3
În anul 2007 veniturile proprii au crescut cu 105 față de cele din 2006, în timp ce în anul 2008 acestea au scăzut față de cele înregistrate în 2007 cu 78%. La prima vedere pare o situația confuză și greșită, știind că o dată cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui să crească, de aceea voi face o analiză mai amănunțită a acestui aspect.
În termeni nominali veniturile proprii au scăzut de la 25% în anul 2006, la 24% în anul 2007, și au înregistrat o scădere bruscă la 5%.
În termeni reali veniturile proprii au scăzut de la 5.998,79 mii lei(RON), în anul 2006, la 5083,47 mii lei(RON) în anul 2007, ajungând la 950,41 mii lei(RON) în anul 2008, aceasta însemnând o scădere de 6 ori.
Evoluția veniturilor din capital Tabelul nr .4
Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri și cheltuieli.
Grafic nr.4
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.4
Evoluția veniturilor cu destinație specială
Tabelul nr.5
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli
Analiza veniturilor cu destinație specială
Veniturile cu destinație specială uu avut o evoluție descrescătoare plecând de la valori aproximativ egale în anii 2006, 2007 (4899,79 mii lei(RON) respectiv 5869,51 mii lei(RON)) la o valoare de 621,30 mii lei(RON).
Ponderea veniturilor cu destinație specială în totalul veniturilor proprii
scăzut de la 88,61% în anul 2007, la 42,52% în anul 2008.
În anul 2006 și 2007 o mare parte a fondurilor cu destinație specială (98,16% respectiv 85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice, acest lucru se poate ușor constata prin lucrările de modernizare care s-au făcut pe drumurile publice : Pitești- Rm. Vâlcea și Rm. Vâlcea-Sibiu.
Graficul nr.5
Analiza veniturilor curente
In cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evoluție oscilanta astfel in anul 2006 au inregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% în totalul veniturilor proprii, scazand in anul 2006 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru ca sa creasca la 838,96 mii lei(RON), o pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorita reducerii veniturilor proprii in anul 2007.
Veniturile fiscale au avut o evolutie descendenta, ele au scazut de la 371,88 mii lei(RON), o pondere de 6,20% in anult 2003, la 340,72 mii lei(RON), o pondere de 5,14% in anul 2007 ajungand la 116,90 mii lei(RON), pondere de 8% in anul 2008.
Evoluția veniturilor fiscale
Tabelul nr.6
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli
Impozitul pe profit de la regulile autonome si de la societatile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judetean au scazut datorita privatizarilor si a iesirii de sub autoritatea Consiliului Judetean a o serie de intreprinderi.
Taxa asupra mijloacelor de transport se determină de către compartimentul Serviciul Buget, Impozite și taxe din cadrul Consiliului Județean se va urmări încasarea cotei de 45%, 55% la bugetul local. Ea se utilizează pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare și construcție a drumurilor de interes local și județean.
Evoluția veniturilor nefiscale
Tabelul nr.7
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli
b)Veniturile nefiscale au o evoluție oscilantă cu o tendință de creștere astfel în anul 2006 aveau valoare de 642,68 mii lei(RON), o pondere de 10,71%, în 2007 s-au redus la 308,92 mii lei(ROM) atingând o pondere de 4,66% ,pentru ca apoi să se majoreze la 722,06 mii lei(RON), înregistrând o pondere de 49,41% în totalul veniturilor proprii pentru anul 2006,
în termeni reali vemturile nefiscale au scăzut de la 642,68 mii lei(RON) în anul 2006,1a 469,62 mii lei(RON) în anul 2007, înregistrând o scădere de aproximativ 27%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit
Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioadă la alta având cea mai mare pondere în totalul prelevărilor de la bugetul de stat.
O pondere importantă a acestor sume a fost repartizată pentru echilibrarea bugetelor locale.
În termeni nominali în anul 2006 au înregistrat o valoare de 12.421,14 mii lei(RON), reprezentând o pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2007 au crescut cu 9,23% ajungând la 13.568,73 mii lei(RON), în anul 2008 au înregistrat o creștere față de anul 2007, cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adică 84,05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat.
În termeni reali, în anul 2007 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut față de anul 2006 cu 16%. în anul 2008 au crescut față de 2007 cu 38%, comparativ cu creștere nominală fiind de 62%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii
Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scăzut de la o perioadă la alta ajungând la 10,03 mii lei(RON) în anul 2008, scădere de 25 ori față de anul 2006 când s-a înregistrat o valoare absolută de 247,40 mii lei(RON).
Analiza cotelor defalcate din TVA
Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o pondere de 34,36% în total prelevări din bugetul de stat.
Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o evoluție oscilantă, maximum valori atingându-se în anul 2008 .Astfel, dacă în anul 2006 s-a înregistrat o valoare absolută de 1007,29 mii lei(RON) reprezentând 7,37% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2007 ele au ajuns la 7197,72 mii lei(RON) (o pondere de 34,36%), pentru ca în anul 20058să scadă înregistrând o valoare de 4179,8.8 mii lei(RON).
În termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiași evoluție, dar comparând anul 2008 cu anul 2007, ele au scăzut cu 51%.
În termeni nominali, în anul 2006 au înregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei(RON), reprezentând o pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2007 au crescut cu 9,23%, ajungând la 13,568,73 mii lei(RON), în anul 2008 au înregistrat o creștere față de anul 2007 cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adică 84,05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat.
2.4.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.45/2003 prevede clar că bugetele de venituri și cheltuieli la nivel local funcționează pe principiul echilibrului bugetar, astfel că odată cu aprobarea acestuia de către Ministerul Finanțelor se asigură finanțarea tuturor cheltuielilor înscrise în acesta.
Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: „Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale".
Acestea fiind zise, mărimea cheltuielilor pe fiecare an este egală cu mărimea veniturilor, în acest sens prezintă interes analiza structurii cheltuielilor, iar în cadrul fiecărei structuri a evoluției acestora.
Evoluția cheltuielilor clasificate după natura lor
Tabel nr.8
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli
Analiza cheltuielilor totale
În termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioadă la alta cu 15% pe an. Astfel dacă în anul 2006 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), în anul 2007 au crescut cu 15% în valoare absolută cu 3793,96 mii lei(RON).
În anul 2008 aceste au crescut față de anul 2007 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).
Graficul nr.8
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8
Analiza cheltuielilor curente
Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei(RON) în anul 2006, având o pondere de 80,85 % în totalul cheltuielilor. In anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei(RON) cu o pondere de 85,11% ,pentru ca în 2008 să ajungă la 274.91,82 mii lei(RON), reprezentând o pondere de 86,53%.
În anul 2008 față de 2006 cheltuielile curente au crescut în termeni nominali cu 39,65%. în termeni reali cheltuielile curente din 2006 au scăzut de la 19.685,72 mii lei(RON), la 18.380,88 mii lei(RON) în anul 2007, 7.880,85 mii lei(RON) în anul 2008, o scădere de aproximativ 10%.
Analiza cheltuielilor de capital
Cheltuielile de capital în 2006 au avut o valoare de 4622,74 mii lei(RON), reprezentând 18,19 % din totalul cheltuielilor. Acestea au început să scadă, ajungând la 4159,64 mii lei(RON),reprezentând o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce înseamnă o scădere de 10%.
În anul 2008 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei(RON) ceea ce reprezintă o pondere de 13,45% și o scădere în termeni nominali față de 2006 cu 8%.
În termeni reali cheltuielile de capital au căzut de la 4622,74 mii lei(RON) în anul 2006, la 3192,36 mii lei(RON) în anul 20078 și la 2779,64 mii lei(RON) în anul 2008, ceea ce înseamnă o scădere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiții de interes public și investiții ale Regiilor Autonome deveniind din ce în ce mai nesemnificative.
Analiza subvenții și transferuri
În cadrul cheltuielilor curente subvențiile și transferurile au o pondere destul de însemnată de aproximativ 16% în totalul cheltuielilor.
In anul 2006 Consiliul Județean nu a acordat subvenții. Din tabelul nr. 4.3.1 se observă că datorită împrumuturilor, a trebuit să se vireze 3,77 mii lei(RON) pentru dobânzi. În anii 2007 și 2008 nu s-au mai contractat împrumuturi.
Analiza cheltuielilor materiale și servicii
Cheltuieli materiale și servicii în cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile materiale și servicii, o pondere de 42% în medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor. Cheltuielile materiale și servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluție descrescătoare ca pondere. Dacă în anul 2006 erau în sumă de 11.297,07 mii lei(RON), reprezentând o pondere de 46,40%, în anul 2007 au ajuns la o pondere de 37,45% în totalul cheltuielilor, ceea ce reprezintă o valoare de 11.899,00 mii lei(RON).
În prețuri reale cheltuielile au scăzut cu 32% față de nivelul anului 2006.
Analiza cheltuielilor cu personalul.
Cheltuielile de personal au crescut în mărime absolută de la o perioadă la alta cu aproximativ 13,5% pe an, dar ca pondere au scăzut în anul 2007 (29,75%) față de anul 2006 (30,46%).
În condițiile în care rata inflației a fost destul de ridicată 30% în anul 2007/2006 și 18% pentru 2008se poate aprecia că salariul real a scăzut în anul 2008 față de anul 2006 cu 17%.
Graficul nr.9
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8
Situatia cheltuielilor bugetare dupa destinatie
Tabel nr.9
Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli
Graficul nr.10
Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.9
Analiza cheltuieli social- culturale
Cheltuielile social-culturale au crescut în termeni nominali de la o perioadă la alta, atât ca valoare absolută cât și ca pondere în totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei(RON), o pondere de 52,70% în anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei(RON), o pondere de 59,67% în anul 2008.
În termeni reali cheltuielile social-culturale au rămas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani.
2.5.SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE
Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor și taxelor arată că sistemul bancar din România a înțeles mesajul Guvernului și a demarat modernizare acestui proces. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetățenilor plătitori de taxe și impozite accesul modem la serviciile guvernamentale și pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghișeele unde își plăteau până acum datoriile. Funcționarea acestuia prim sistem electronic de plată a taxelor dovedește că decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel național a fost realista și s-a bazat pe disponibilități reale.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 24/30 ianuarie 2002, autoritățile publice locale au obligația de a asigura și implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor și taxelor, în fiecare oraș și municipiu din teritoriu.
Sistemele electronice pentru colectarea taxelor și impozitelor vizează optimizarea relației administrație publică – cetățean prin:
reducerea birocrației din administrații;
operativitatea interferenței cetățean – administrație;
reducerea costurilor din administrație;
creșterea transparenței procesului administrativ;
reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetățenilor;
eficientizarea procesului de colectare a taxelor și impozitelor de la cetățeni;
funcționarea non stop , oferind condiții civilizate de relaționare între administrație și contribuabili.
Pentru a înțelege modul de utilizare a implementării sistemului electronic sunt necesare cunoașterea abrevierilor care au următoarele semnificații:
ISO – Organizația Internațional de Standardizare;
SSL – Protocol de comunicare securizat prin Internet.
Termenii utilizați au următoarele definiții:
Sistem – Sistemul electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale;
Entitate fiscală – Autoritate a administrației publice locale însărcinată cu colectarea taxelor și impozitelor locale;
Utilizator – Persoană fizica sau juridică, romană sau straină, care beneficiaya de serviciile Sistemului.
Pagina web – Document electronic, accesibil prin internet;
e) Navigator Internet – Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web.
In vederea asigurării operării Sistemului, entitatea fiscală are următoarele responsabilități:
punerea la dispoziția utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor și impozitelor locale prin mijloace electronice;
întreținerea șl operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista taxelor și impozitelor locale datorate, precum și lista detaliată a plăților efectuate după punerea în funcțiune a Sistemului;
să furnizeze servicii de consultanță și suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului și a tranzacțiilor ce se desfășoară prin intermediul Sistemului;
să supravegheze și să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care utilizează Sistemul;
Entitatea fiscală va adopta acele proceduri de utilizare care să asigure confidențialitatea, integritatea, accesul și disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii și stocării acestora, în conformitate cu legislația în vigoare.
Toți utilizatorii Sistemului au obligația să respecte procedurile stabilite de entitatea fiscală în scopul asigurării nivelului de securitate necesar bunei desfășurări a operațiunilor în cadrul acestuia.
Utilizatorii Sistemului sunt obligați să utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. Entitatea fiscală are obligația de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabilește, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul stocării for precum și confidențialitatea informatiilor transmise.
În scopul promovării competiției, entitatea fiscală are obligația de a adopta soluțiile care utilizează doar standarde deschise.
În scopul asigurării securității Sistemului, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare implementării mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea și originea tranzacțiilor din punctul de vedere al expeditorului.
Pentru asigurarea securității datelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru stocarea în deplină siguranță a datelor și documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel încât să se păstreze originea, destinația și momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului.
Pentru asigurarea integrității și securității datelor și a documentelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare, care țin de acesta, pentru asigurarea securității comunicației dintre Sistem și utilizatorii săi.
Entitatea fiscală are obligația să informeze cetățenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu privire la obligațiile fiscale și la tipul de taxe și impozite pe care aceștia le pot achita și prin mijloace electronice.
Entitatea fiscală pune la dispoziția utilizatorilor facilitățile Sistemului fără a percepe taxe. Aceasta este obligată să furnizeze informația gestionată, la cerere, gratuit, celorlalte instituții ale administrației publice, dacă acestea sunt abilitate legal de a deține, prelucra sau folosi informația solicitată.
2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR
Evaziunea fiscală este fenomenul de încălcare a reglementărilor fiscale care au consecința financiară a plății unor impozite și taxe mai mici decât cele legal datorate, ori chiar a neplății unor impozite și taxe. În legislația fiscală românească, evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice și persoanele juridice române sau străine.
Evaziunea fiscală constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanță cu care se confruntă fiecare stat și ale cărui consecințe nedorite.
Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesară datorită efectelor sale: ea se repercutează direct asupra diminuării veniturilor fiscale și favorizează apariția unor distorsiuni în mecanismul pieței, consolidând nejustificat poziția pe piață a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie la accentuarea inechităților sociale.
Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:
unele norme și reglementări legale privind stabilirea și plata impozitelor și taxelor pot fi
lipsite de precizie și pot oferii posibilitatea de a fi interpretate în moduri diferite;
evaziunea fiscală poate fi și rezultanta folosirii unor metode și modalități defectuoase
de aplicare a legislației fiscale ( de exemplu stabilirea obligațiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit și nu pe baza venitului efectiv realizat);
se poate vorbi și de o înclinație psihologică generală a contribuabililor – pe fondul lipsei unei educații fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage parțial sau total, de la plata obligațiilor fiscale care le revin; o asemenea înclinație derivă din faptul că omul este preocupat să pună mai presus interesele sale individuale decât interesul general al societății;
încălcări ale legislației fiscale săvârșite de către funcționarii publici cu atribuții fiscale, vamale și de control financiar, care au consecințe de evaziune fiscală;
existența unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depășește gradul de suportabilitate a contribuabililor;
neajunsuri în organizarea sistemului de control financiar;
desele modificări ce se produc în sistemul fiscal în perioada de tranziție.
Formele evaziunii fiscale
evaziunea care poate fi realizată la adăpostul legii;
evaziunea fiscală ce se realizează cu încălcarea legii, denumită fraudă fiscală.
● Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii constă în sustragerea de impozitare a unei părți din materia impozabilă realizată de către contribuabilii de drept, la adăpostul legii, fără ca fapta lor să fie considerată contravenție sau infracțiune și sancționată corespunzător. Aceasta este o evaziune fiscală nefrauduloasă, putându-se înfăptui prin două moduri:
– prin includerea în legislația fiscală a unor prevederi care să permită unor categorii de contribuabili să sustragă în totalitate sau parțial, de la impozitare, o parte din materia impozabilă. Este vorba de a include în legile fiscale unele prevederi ce se referă la privilegiile fiscale pe care le acordă statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;
– alt mod de a determina evaziunea poate să apară datorită unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice să plătească un impozit mai mic. Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislația fiscală din unele state permite, prin lacunele sale, scoaterea de la impozitare, a unor venituri, părți de venituri sau averea care, dacă prevederile legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situații de scoatere de sub incidența fiscală a lor.
Evaziunea fiscală la adăpostul legii presupune a uza de prevederile legislației fiscale spre a apăra cât mai mult interesele contribuabililor, diminuând sarcinile fiscale, pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilitățile fiscale prevăzute în legislație.
În orice țară există legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculează pentru a-și ușura sarcina fiscală.
Se pot prezenta multiple posibilități de apariție a evaziunii fiscale la adăpostul legii. In situația determinării veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creează posibilitatea ca acei contribuabili care obțin venituri superioare normei medii stabilite, să nu plătească impozit pentru venitul suplimentar înregistrat. Aceste situații se pot ivi în cazul impozitării veniturilor din profesii libere dacă sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.
Sarcina fiscală se poate determina și prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artiștii plastici, scriitorii ), prin scăderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiționale, de sponsorizare etc.
În aceste cazuri contribuabilii care efectuează cheltuieli reale mai mari sau mai mici decât cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca și contribuabilii cărora li se admit la scăderea din profiturile reale cheltuieli investiționale și de sponsorizare ajung să plătească impozite necorelate cu baza reală de impozitare.
Acordarea unor facilități fiscale ( exonerări, scutiri parțiale, reduceri de impozite ), actorilor economici in anumite domenii ale economiei, asigură un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor, solicită și obțin aprobări de a constitui noi societăți comerciale cu același obiect de activitate ca al celor vechi cu toate că în realitate, acestea sunt noi forme de organizare și exploatare în care se obțin profituri mai mari decât în vechile societăți care sunt menținute într-o stare de aparentă funcționare.
Facilitățile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la înființarea firmelor, sau pe parcursul desfășurării activității, permit ca o parte din venit să nu fie supus impunerii. Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societățile nou înființate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societățile care creează noi locuri de muncă sau angajează personal din rândul șomerilor, scutiri de taxe vamale pentru mașinile și utilajele sau materiile prime aduse din import.
Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obținut în echipamente tehnice.
Reglementările fiscale din alt state oferă și alte posibilități de evaziune fiscală la adăpostul legii. În S.U.A. legea conferă dreptul unui întreprinzător persoană fizică să-și declare ca asociați pe soție și copii, chiar dacă ei nu au nici o contribuție la capitalul social sau la activitatea firmei. Avantajul pentru ei este că prin impunerea separată pe fiecare membru de familie, impozitul de plătit va fi mai mic.
CONCLUZII
Putem deci concluziona că în ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administrației publice, deși s-a desfășurat greoi și a întâmpinat multe obstacole, a dus la obținerea unei autonomii locale relative în curs de perfecționare. Un rol capital pentru obținerea unei adevărate autonomii decizionale la nivelul administrației locale l-au avut finanțele publice locale.
Autonomia financiară a administrațiilor locale determină o degrevare a finanțelor centrale de o seamă de venituri și cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate între cele două nivele structurale ale finanțelor publice, precum și o mai mare transparență a utilizării fondurilor publice.
Se observă o creștere considerabilă a veniturilor proprii în anul 2008 față de 2007, adică cu 140,66% ceea ce denotă o mai bună colectare a acestora și o descentralizare a impozitelor și taxelor la bugetul de stat către bugetele locale.
La impozitul pe mijloace de transport se observă o creșter considerabilă (în medie de cca 100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrică fracționată de 200cmc față de 500cmc cât era în 2006.
Conceptul de autonomie locală este însă sortit să rămână golit de conținut atâta vreme cât autoritățile locale nu dispun de resursele financiare, de competențele legale și de autoritatea politică de care au nevoie pentru a-și asuma efectiv responsabilitățile ce le sunt acordate de această autonomie. De aceea, trebuie să se realizeze o echivalență între competențele acordate autorităților publice locale și modalitățile de atragere a veniturilor aflate la dispoziția acestora, pentru a analiza cu strictețe efectuarea cheltuielilor.
In momentul de față, cu toate prevederile favorabile ale legii finanțelor publice locale ( Legea nr.189/1998 care va fi abrogată prin Ordonanța de urgență nr.45 publicată în M.O. 431/19 iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt confruntate încă cu imposibilitatea asigurării anumitor servicii publice din cauza insuficienței fondurilor pe care le au la dispoziție.
Deci se impune aplicarea unor măsuri care să ducă la creșterea fondurilor disponibile organelor de conducere locale.Una dintre aceste măsuri ar fi creșterea valorică a cotelor defalcate din impozitele directe și indirecte, în sensul acordării unei părți mai mare din acestea bugetelor locale, cum ar fi :
– impozit pe venit persoane fizice ;
– impozit pe venit asociații familiare ;
– T.V.A aferentă activității desfășurate pe raza localității respective.
O altă măsură benefică ar fi colectarea mai judicioasă a impozitelor directe și indirecte atât la nivel central cât și la nivel local. Pe aceeași linie, se poate înscrie și măsura de acordare a cât mai puține scutiri nejustificative de la plata unor impozite și taxe de către autoritățile statului.
De asemenea, ar trebui ca autoritățile locale să depună un efort mai susținut pentru obținerea unor fonduri suplimentare de pe piața de capital, apelând la împrumuturi sau la obținerea unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internaționale, pentru a putea duce la îndeplinirea strategiilor de dezvoltare și a proiectelor propuse pe termen lung.
BIBLIOGRAFIE
Emil Bălan, Administrarea finanțelor publice locale, Ed.LuminaLex, 1999
Mariana-Cristina Cioponea, Descentralizarea bugetară în România, în, ,, Buletinul financiar”, nr.9/1997, București.
Mariana-Cristina Cioponea,Fiscalitate 2007
Mariana-Cristina Cioponea, Realizări și perspective ale reformei sistemului fiscal din România în vederea integrării în Uniune Europeană. Descentralizarea bugetară, Academia Română, Institutul de Finanțe, Prețuri și probleme valutare ,, Victor Slăvescu”, București, 1997.
Mariana-Cristina Cioponea, Autonomia financiară a administrațiilor locale-cadru de realizare a relansării ecnomice, Academia Română, Institutul de Finanțe, Prețuri și probleme valutare ,, Victor Slăvescu”, București, 1998.
Radu Dobrescu, Surse de venituri ale bugetelor locale, Revista Economie și Administrare Locală.
Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etică și corupție în administrația publică, Editura Economică, Colecția de administrație publică, București, 1999.
Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.
Legea nr.189/1998, Privind finanțele publice locale, în ,, Monitorul Oficial” , Partea I , nr.4040/22 octombrie 1998.
Ordonanța de Urgență nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finanțele publice locale, în ,, Monitorul Oficial “, Partea I, nr.517/30 decembrie 1998.
Legea bugetului pe anii 2007/2008.
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal cu modificăriile și completăriile ulterioare.
Ordonanța nr.36 privind impozitele și taxele locale publicată în ,, Monitorul Oficial”, nr.92/2 februarie 2002.
Hotărârea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale.
Hotărârea nr.561 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele și taxele locale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1278/2002.
Ordonanța de urgență nr.45 privind finanțele publice locale.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impozite Si Taxe Locale Studiu de Caz Primaria Municipiului X (ID: 134767)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.