Organizarea Si Conducerea Imm
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………….2
Cap.I Evoluția sistemului financiar- contabil în România…………………………………….3
Cap.II Regimul juridic al contabilității derivat din Legea 82/1991……………………….13
Cap.III Studiu de caz – SC Extert Solutions SRL……………………………………………….20
3.1 Contractarea lucrărilor……………………………………………………………………………….22
3.2 Clauze speciale………………………………………………………………………………………….27
3.3 Portofoliu clienți………………………………………………………………………………………..27
3.4 Activitatea financiar contabilă aferentă unei perioade de o lună……………………….30
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………49
Bibliografie
Anexe
53 pagini
+ Prezentare Powerpoint
=== organizarea si conducerea IMM ===
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………….2
Cap.I Evoluția sistemului financiar- contabil în România…………………………………….3
Cap.II Regimul juridic al contabilității derivat din Legea 82/1991……………………….13
Cap.III Studiu de caz – SC Extert Solutions SRL……………………………………………….20
3.1 Contractarea lucrărilor……………………………………………………………………………….22
3.2 Clauze speciale………………………………………………………………………………………….27
3.3 Portofoliu clienți………………………………………………………………………………………..27
3.4 Activitatea financiar contabilă aferentă unei perioade de o lună……………………….30
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………49
Bibliografie
Introducere
Rolul important pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii (IMM) în economia
majorității țărilor lumii și, în primul rând, în cea a țărilor dezvoltate, a suscitat, în ultimele
decenii, interesul deosebit al specialiștilor pentru această categorie de întreprinderi.
IMM-urile contribuie la crearea unui important număr de locuri de muncă, absorbind o parte din forța de muncă disponibilă ca urmare a restructurării economiei. Pe
lângă acestea, IMM-urile pot influența, prin mobilitatea și flexibilitatea lor, procesul de
adaptare a producției la cerințele pieței.
În România, IMM-urile acționează cu succes în direcția diminuării rolului monopolist al marilor întreprinderi, creșterea gradului de ocuparea a forței de muncă active, accentuarea competitivității, generând astfel prin dinamismul și profitabilitatea lor
un impact puternic per ansamblul economiei.
Aceste aspecte importante din realitatea economică actuală au stat la baza opțiunii pe care am făcut-o în alegerea ca temă pentru licență.
Această temă este de mare importanță și actualitate pentru România, motiv pentru care în cadrul tezei sunt abordate aspectele teoretice și practice ale evoluției IMM-urilor în România, cu referire la cadrul legislativ și instituțional, documente de analiză și pârghii de dezvoltare ale acestora.
Din punct de vedere metodologic, prezenta lucrare utilizează și promovează o serie de modele și metode de analiză utilizate des în practica națională și internațională în studierea IMM-urilor pentru a putea cerceta, aniticipa și orienta evoluția acestora spre o
dezvoltare echilibrată și durabilă. Deși se concentrează pe aspectele conceptuale, teoretice ale dezvoltării IMM-urilor, abordarea problemelor complexe ale acestui proces
au permis depășirea nivelului conceptual și aplicarea practică prin utilizarea metodelor și
principiilor care iau în considerare IMM-urile specifice țării noastre.
Pentru a surprinde cât mai îndeaproape gradul de dezvoltare a sectorului IMM este necesară o serie largă de indicatori, însă lacunele sistemului informațional al statisticii la nivel național limitează posibilitățile de cercetare.
Lucrarea a fost structurată în trei capitole.În primul capitol am descris evoluția sistemului financiar contabil din România.În cel de-al doilea capitol am prezentat regimul juridic al contabilității derivat din Legea 82/1991, iar în ultimul capitol am prezentat un studiu de caz referitor la organizarea contabilității la SC Expert Solutions SRL.
Cap.I Evoluția sistemului financiar contabil din România
Apariția și evoluția contabilității ca știință, domeniu al practicii sau limbaj de comunicare în lumea afacerilor este strâns legată de dezvoltarea omenirii, în general, și de progresul economico-social, în special.
Contabilitatea are o istorie multiseculară, fiind considerată de marele poet Goethe
„una din cele mai sublime creații ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui să o folosească în gospodăria sa“.
Primele forme ale contabilității se confundă cu apariția colectivității umane, cu începuturile activităților economice, când schimburile și tranzacțiile au cunoscut o asemenea amploare încât nu mai putea fi memorate, necesitând consemnarea lor pe diverși suporți (exemplu: pereții grotelor, case, piei de animale, copaci, tăblițe de lut, papirus, etc.).
Tehnica contabilă a cunoscut evoluții continue, de la simple însemnări pe suport
material s-a ajuns într-o primă fază la contabilitatea în partidă simplă și ulterior la cea în
partidă dublă.
Contabilitatea în partidă simplă se limita numai la înregistrarea raportului cu terțe
persoane, cu referire la o anumită componentă de avere fără a avea corespondent în alt element care să arate originea sau proveniența. Astăzi prin contabilitatea în partidă simplă
sunt urmărite în principal încasările respectiv plățile.
Contabilitatea în partidă dublă tratează simultan averea entității din două puncte de vedere: al existenței reale, ca valori de întrebuințare (utilități) și al proprietății provenienței, originii sau sursei (resurse).
Cu toate că istoria menționează mai mulți gânditori care au contribuit la perfecționarea științei contabilității, este considerat părinte al contabilității italianul Luca
Paciola care prin lucrarea sa „Summa di arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita” prezenta principiile fundamentale ale contabilității în partidă dublă.
În România, primele lucrări de contabilitate apar abia în secolul al XIX-lea,mai exact o primă lucrare, care tratează contabilitatea în partidă dublă, este „Pravila Komerțiala” a lui Emanoil Ion Nechifor (Brașov 1837). Alți autori români care prin operele lor au contribuit la dezvoltarea contabilității au fost I.C. Panțu, Teodor Ștefănescu, Aleandru Sorescu; C.G. Dumitrescu, Dumitru Voina, Ion Evian, etc.
Prin geneză, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entități patrimoniale. Pentru țara noastră, în mod concret, se delimitează ca entități patrimoniale, regiile autonome, societățile comerciale, instituțiile publice, unitățile cooperatiste, asociațiile și
celelalte persoane fizice și juridice care desfășoară activități comerciale.
Din structura tipurilor de entități patrimoniale, întreprinderea reprezintă sfera de acțiune în limitele căreia contabilitatea – ca instrument informațional și de gestiune – capătă formă completă de reprezentare și control asupra constituirii și utilizării resurselor. La acest nivel organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea deproducție a bunurilor, de prestații de servicii, de circulație a mărfurilor, a titlurilor de valoare și a instrumentelor de plată, precum și de alte operații accesorii activității de comerț.
Forma organizatorică și de funcționare a contabilității întreprinderii se diferențiază, în principal, în raport de concepția contabilă adoptată. În acest sens cele mai marcante și mai influente culturi contabile din lume sunt două << europeană și anglo – saxonă >>. În raport de cele două culturi contabile, se pot utiliza două concepte organizatorice, monist și dualist. Monist în cazul în care la nivelul întreprinderii se organizează un singur circuit contabil, deci o singură contabilitate, atât pentru latura internă cât și cea externă a întreprinderii. Dualist, dacă pentru cele două laturi sunt organizate, dar corelate contabilități separate.
Pentru contabilitatea din România, deocamdată, operează conceptul dualist. În consecință, la nivelul întreprinderii se disting două secțiuni ale contabilității, financiară și de gestiune sau financiară și managerială, ori externă și internă.
Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții, guvernul și instituțiile sale, precum și publicul.
Relațiile delimitate și evidențiate în contabilitate au, o determinare obiectivă, iar faptul că ele apar la intersecția întreprinderii cu terții sunt divulgabile integral. Pornind de la această stare, contabilitatea este standardizată, adică se bazează pe norme privind producția, prezentarea și utilizarea informațiilor contabile.
Evoluția ascendentă a activității economice la nivel mondial, precum și dezvoltarea tranzacțiilor dintre entități a impus adaptări, perfecționări și noi direcții de acțiune. Dacă avem în vedere rolul și funcțiile contabilității la începutul mileniului trei putem distinge următoarele tendințe mai semnificative:
– bilanțul devine principala situație de reflectare a averii entității, iar contul de profit și pierderi a rezultatelor activității;
– contabilitatea este atât o știință socială, cât și o știință aplicativă cu valențe economice;
– limbajul contabil se caracterizează prin trei dimensiuni importante: sintactică, semantică, pragmatică.
Sintaxa contabilă constă în ansamblu de reguli și proceduri ce trebuie respectate pentru înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor realizate de o entitate.
Semantica limbajului contabil tratează semnificația semnalelor transmise de contabilitate și se referă la corespondența dintre obiectul descris, adică averea entității și
sistemul sau modelul contabil.
Aspectul pragmatic se referă la dialogul realizat prin intermediul informațiilor contabile dintre diferiți utilizatori ai produselor contabile.
Organismul internațional de normalizare, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), în primii săi ani de existență (după reforma suportată de IASC, în 2001), a îndeplinit trei sarcini majore:
– construirea, până în 2005, a unei “platforme stabile”, care să conțină standarde performante;
– montarea unui cadru puternic, pentru realizarea convergenței standardelor naționale cu standardele internaționale;
– montarea unui cadru flexibil, pentru realizarea convergenței standardelor internaționale cu cele americane.
Trebuie amintit faptul că, în mai 2000, a fost aprobat un nou Regulament al IASC, în baza căruia IASC este restructurat fiind organizat ca entitate juridică independentă, condusă de un Consiliu de Administrație format din 19 membri (administratori) și de un Consiliu pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASB) având obiectiv promovarea convergenței principiilor contabile utilizate de întreprinderi și de alte organizații în scopul raportării financiare în întreaga lume. Conform Regulamentului, Consiliul (IASB) este alcătuit din 14 persoane (12 membri “permanenți” și 2 membri “temporari”) a căror calificare de bază este expertiza și a căror unică responsabilitate este elaborarea standardelor de contabilitate.
Din cei 12 membri permanenți ai IASB, 7 sunt responsabili de asigurarea legăturii cu organismele naționale de normalizare, ceea ce facilitează procedurile de integrare a procesului IASB cu procesele la nivel național.
Pentru a se putea asigura o largă reprezentare internațională membrii Consiliului de Administrație sunt numiți, după cum urmează: șase membri din America de Nord; șase membri din Europa; patru membri din regiunea Asia-Pacific; trei membri din oricare altă regiune, cu condiția păstrării echilibrului geografic.
În interiorul IASC funcționează de asemenea un Consiliu Consultativ al Standardelor, organism nou, înființat în ianuarie 2001 și un Comitet Permanent pentru Interpretarea Standardelor, înființat în 1997 și restructurat în decembrie 2001.
Reforma instituțională internă pusă în aplicare de IASC începând cu anul 2001 urmărește să-i consolideze independența și operaționalitatea, având ca efect creșterea credibilității și influenței IASC în procesul normalizării contabile la nivel mondial.
IASB și-a propus reexaminarea, în condiții de urgență, a normelor moștenite de la Comitelul precedent (IASC) din dorința de a se asigura că țările care adoptă standardele internaționale de contabilitate dispun de un regim contabil stabil care să confere încredere actorilor piețelor financiare.
Ca urmare, IASB realizează un proiect de îmbunătățire în scopul creșterii calității și comparabilității raportărilor financiare și a conținutului Standardelor Internaționale de Contabilitate. În acest sens, Consiliul a exclus un număr de opțiuni prezentate în IAS, opțiuni a căror existență provoca o anumită nesiguranță și reducea comparabilitatea.
În cadrul acestui proiect au fost revizuite 13 standarde, și anume:
IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare ;
IAS 2 – Stocuri ;
IAS 8 – Politici contabile, schimbări în estimări contabile și erori ;
IAS 10 – Evenimente ce survin după data închiderii exercițiului ;
IAS 16 – Imobilizările corporale ;
IAS 17 – Contractele de locație (Leasing) ;
IAS 21 – Efectele variațiilor cursurilor de schimb ;
IAS 24 – Prezentarea informațiilor referitoare la tranzacțiile cu părțile afiliate;
IAS 27 – Situațiile financiare consolidate și individuale ;
IAS 28 – Investițiile în întreprinderile asociate ;
IAS 31 – Interese în asocierile în participație ;
IAS 33 – Rezultatul pe acțiune ;
IAS 40 – Investițiile imobiliare.
Proiectul a vizat și eliminarea standardului IAS 15 – Informarea care reflectă efectul variației de prețuri.
Finalizarea proiectului de îmbunătățiri s-a realizat în decembrie 2003.
Pentru a ghida adoptarea pentru prima dată a Standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS) s-a elaborat un nou standard, IFRS 1, denumit Aplicarea pentru prima dată a IFRS, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005, care înlocuiește interpretarea SIC 8. Ulterior au mai fost emise următoarele standarde de raportare financiară:
IFRS 2 – Plata pe bază de acțiuni;
IFRS 3 – Combinări de întreprinderi (înlocuiește IAS 22 și interpretările aferente acestui standard IAS 22, 28);
IFRS 4 – Contractele de asigurare;
IFRS 5 – Activele necurente deținute pentru tranzacționare și abandonurile de activități (înlocuiește IAS 35);
IFRS 6 – Exploatarea și evaluarea resurselor minerale.
Aceste standarde desăvârșesc platforma stabilă a standardelor pentru anul 2005.
După cum se poate constata, trei dintre IFRS-uri, IFRS 2, IFRS 4 și IFRS 6, reprezintă produselor contabile normalizatoare aferente domeniilor economice și contabile noi.
În scopul realizării convergenței standardelor internaționale cu cele naționale și în mod deosebit cu cele americane, organismul internațional a militat, prin proiectul de îmbunătățire, pentru implementarea celor mai bune practici, la nivel mondial.
Mondializarea economiilor a generat necesitatea apelării la capitalul străin și ca urmare a accesului pe piețele bursiere din afara Uniunii Europene a marilor întreprinderi, ceea ce le obliga să întocmească un al doilea set de conturi conform normelor internaționale sau americane. Pentru rezolvarea problemelor urgente ale societăților europene doritoare să fie admise la cotație pe piețele internaționale de capital, Comisia Europeană și-a stabilit ca prioritate examinarea împreună cu statele membre, în cadrul Comitetului de contact, a Standardelor Internaționale de Contabilitate, prin confruntarea cu dispozițiile conținute în directive. Evident că statele membre vor trebui să întreprindă un exercițiu similar la nivelul legislației lor naționale: reglementările naționale nefăcând uz de toate opțiunile oferite prin directive, o normă IAS conformă cu directivele poate totuși să fie în opoziție cu legislația națională..
În cadrul noii sale strategii în materie contabilă, adoptată în 1995, Comisia europeană a voit, deci, garantarea concordanței între Directivele contabile europene și normele internaționale de contabilitate. Comitetul de contact a examinat, pe lângă IAS-uri, expozeele-sondaj și proiectele de norme publicate de IASC.
Prin urmare, Comunicatul Comisiei Europene din 13 iunie 2000, intitulat “Stratégie de l’UE en matière d’information financière: la marche à suivre” propune ca toate societățile cotate să fie obligate la elaborarea conturilor consolidate conform normelor contabile internaționale începând cu 2005. Consiliul ECOFIN (Conseil Économique et Financier) din 17 iulie 2000 i-a rezervat o primire favorabilă acestui comunicat subliniind că comparabilitatea, fiabilitatea și transparența conturilor întreprinderilor europene constituie un factor esențial al integrării piețelor financiare europene și al competitivității lor internaționale. Astfel, legislația contabilă comunitară a anilor 70 trebuie reactualizată pentru a răspunde cererii investitorilor actuali.
Ținând cont de evoluția piețelor (utilizarea crescândă a instrumentelor financiare derivate), a întreprinderilor și a normelor contabile internaționale, Comisia Europeană a propus modernizarea reglementărilor sale contabile autorizând aplicarea, ca bază de evaluare, a “valorii juste”. Această nouă propunere nu vizează înlocuirea costului istoric, bază de evaluare conform Directivelor ci acestuia i se mai adaugă o nouă bază. Prin urmare, Directiva a IV-a elaborată la 25 iulie 1978 și revizuită în 1990, este completată în 2001 cu aspecte privind evaluarea pe baza valorii juste a instrumentelor financiare (prin Directiva 2001/65 CE), în contextul armonizării internaționale, respectiv al adoptării de către Uniunea Europeană a normelor internaționale IAS/IFRS. Aceasta permite societăților europene ce fac apel la piețele internaționale de capital de a se conforma mai ușor obligațiilor în materie de informare financiară și de a se confrunta cu arme egale cu concurenții lor neeuropeni.
După recunoașterea de către Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare – IOSCO (13 mai 2000) a referențialului IASC, în 2001, Comisia Europeană a adoptat o propunere de reglementare cu privire la aplicarea normelor contabile internaționale. În propunere este prezentat mecanismul de recunoaștere a IAS în U.E. și sunt luate în calcul criteriile specifice, iar dacă acestea sunt considerate corespunzătoare vor fi adoptate de U.E..
Adoptarea normelor contabile internaționale, în conformitate cu Regulamentul 1606/2002 al Parlamentului și Consiliului European, are ca scop armonizarea informațiilor financiare ale societăților cotate ale Uniunii Europene pentru garantarea protecției investitorilor și apărarea secretului față de piețele financiare facilitând negocierea transfrontalieră și internațională a valorilor mobiliare.
Pentru ca o normă internațională IAS/IFRS să poată fi adoptată ea trebuie să reflecte o imagine fidelă și sinceră a situației financiare și a rezultatului întreprinderii răspunzând interesului public european și satisfăcând calitatea informației cerute.
Adoptarea IAS/IFRS în Uniunea Europeană presupune aprobarea printr-un mecanism cu două niveluri:
– un nivel reglementar cu punerea în lucru de către un Comitet de Reglementare Contabilă, compus din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie. În pofida denumirii sale, acest organism nu este unul de reglementare. Acesta va decide (dă avizul Comisiei) adoptarea eventuală a normelor IAS pe baza propunerilor Comisiei. Scopul este de a garanta transparența integrală și instituirea unei responsabilități față de Consiliu și Parlament.
– un nivel tehnic cu instaurarea unui comitet tehnic contabil, Grupul Consultativ pentru Raportare Financiară în Europa (EFRAG), compus din experți contabili ai sectorului privat din mai multe state membre. Acesta va furniza asistența și competența cerute pentru evaluarea normelor IAS și pentru consilierea Comisiei asupra oportunității modificării sau nu a legislației în vigoare.
În iulie 2003 Comitetul de Reglementare Contabilă a recomandat Comisiei Europene să adopte toate IAS-urile și Interpretările(SIC) existente la data de 14 septembrie 2002 cu excepția standardelor referitoare la instrumentele financiare (IAS 32 și IAS 39) precum și a Interpretărilor referitoare la acestea (SIC 16, SIC 5 și SIC 17). În consecință Comisia Europeană, ținând cont de această recomandare a adoptat toate Standardele și Interpretările existente.
Din 2005 toate societățile cotate de Uniunea Europeană (înțelegând și bănci și instituții de asigurare) sunt obligate să aplice norme contabile internaționale de înaltă calitate în întocmirea conturilor consolidate. Statele membre pot de asemenea să autorizeze sau să oblige întreprinderile sale la aplicarea acestui sistem conturilor lor anuale.
La nivel european trebuie reținute și următoarele momente:
adoptarea standardului IFRS 1, în iulie 2003;
adoptarea celor 13 standarde revizuite și abrogarea IAS 15, în martie 2004 ;
adoptarea IFRS 2, în aprilie 2004 ;
adoptarea standardului IFRS 3, a standardelor revizuite IAS 38 și IAS 36 ca urmare a adoptării IFRS 3, și a standardelor IFRS 4 și IFRS 5, în iunie 2004;
reexaminarea și adoptarea standardului IAS 32;
adoptarea la sfârșitul lui 2004 a IAS 39 revizuit, cu două excepții (utilizarea opțiunii valorii juste complete și aspectele referitoare la contabilitatea de acoperire împotriva riscului), urmând să fie adoptat IAS 39 republicat de IASB în iunie 2005 într-o nouă versiune revizuită.
În funcție de o serie de criterii, în momentul de față, organizarea și conducerea contabilității unei entități patrimoniale poate avea loc în una din următoarele variante:
1. Varianta contabilă armonizată integral (dezvoltată) – prevăzută a se aplica întreprinderilor din țara noastră în mod eșalonat, conform unui program aprobat prin OMFP 94/2001 pentru perioada 2001-2005. Aplică această variantă societățile care la 31. XII a anului anterior îndeplinesc cel puțin două din cele trei criterii de mărime stabilite în acest sens: CA, total active, număr mediu de salariați.
CA = 7,3 mil. Euro la 31.12.04
Total active > 3,65 mil. Euro
Număr mediu de salariați > 50
Situațiile financiare elaborate de societățile comerciale în această variantă sunt: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note explicative.
2. Varianta contabilă simplificată – se aplică începând cu 2003, tuturor întreprinderilor care îndeplinesc cel puțin două din criteriile de mărime stabilite pe baza datelor aferente anului precedent.
Trebuie precizat faptul că, OMFP 94/2001 și 306/2003 au fost abrogate prin OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, care se vor aplica de toate întreprinderile începând cu 1 ianuarie 2006.
Conform acestor noi reglementări, persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
– total active: 3.650.000 euro;
– cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
– număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
– bilanț;
– cont de profit și pierdere;
– situația modificărilor capitalului propriu;
– situația fluxurilor de trezorerie;
– note explicative la situațiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind:
– bilanț prescurtat;
– cont de profit și pierdere;
– note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.
Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
Trebuie menționat de asemenea că, în funcție de cerințele reglementărilor Uniunii Europene și de evaluările efectuate de instituțiile implicate, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare vor stabili condițiile de aplicare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară începând cu situațiile financiare ale anului 2007.
Cap.II Regimul juridic al contabilității derivat din Legea 82/1991
DISPOZITII GENERALE
Totalitatea institutiilor, societatilor si persoanelor juridice sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii fiecarei firme, societati, persoane juridice, institute.
Asociatiile si institutiile publice, persoanele juridice si persoanele fizice care au sau nu un scop patrimonial si desfasoara activitati producatoare de venituri, au si acestea obligatia de a organiza si conduce contabilitatea proprie.
Filialele fara personalitate juridica care au sediul in strainatate, apartinand persoanelor prevazute mai sus, cu sediul in Romania, au de asemenea obligatia de a conduce si organiza contabilitatea proprie.
Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Aceasta trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor ce tin de pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale personelor juridice si fizice prezentate mai sus, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.
Contabilitatea publica cuprinde mai multe elemente:
contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar
contabilitatea trezoreriei statului
contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau a deficitului patrimonial
contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala, iar contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor specifice.
Normele si reglementarile din domeniul contabilitatii sunt emise de catre Ministerul Finantelor Publice, care elaboreaza si emite de asemenea si norme privind contabilitatea in partida simpla.
Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordinul Ministerului Finantelor Publice.
In cazul institutiilor patonale si al sindicatelor, care nu au scop patrimonial, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara.
In momentul efectuarii oricarei operatiuni economico-financiare, aceasta se consemneaza intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, luandu-si astfel calitatea de document justificativ.
La baza inregistrarilor in contabilitate stau documentele justificative care angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate.
Agentii economici au obligatia de a inventaria elementele de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, pe durata functionarii lor, in cazul unei fuziuni sau incetarii activitatii, dar si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor Publice poate sa aprobe exceptii de la regula inventarierii anuale doar pentru bunurile cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice.
In contabilitate, rezultatul inventarierii se inregistreaza potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Documentele oficiale prin care se prezinta situatia economico-financiara a agentilor economici sunt reprezentate de situatiile finnciare anuale, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii cu privire la activitatea pe care o desfasoara.
Pentru institutiile publice, documentul oficial il reprezinta situatia financiara trimestriala si anuala.
Societatile-mama trebuie sa intocmeasca si sa prezinte situatii financiare anuale consolidate
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII
Administratorul, ordonatoarul de credite sau alte persoane care gestioneaza unitatea, au responsabilitatea de a organiza si conduce contabilitatea unitatilor economice.
Contabilitatea poate fi tinuta doar de persoanele fizice sau juridice autorizate prin Ordonanta Guvernului nr 65/1994.
Detinerea de bunuri economice materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, dar si efectuarea de operatiuni economice fara a fi inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In cazul imobilizarilor, contabilitatea se tine pe categorii si pe fiecre obiect de evidenta.
In cazul stocurilor, contabilitatea se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric, in conditiile stabilite de lege.
Elementele de activ se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie, de productie sau la valoarea lor justa.
In cazul creantelor si a datoriilor, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.
Profitul si pierderea se stabilesc cumulat de la inceputu exercitiului financiar, iar inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar, ca si stabilirea rezultatului exercitiului.
Pierderea reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit A.G.A.
In cazul institutiilor publice, rezultatul executiei bugetare se stabileste annual prin inchiderea conturilor de cheltuieli efective si a conturilor de surse din care au fost efectuate.
REGISTRELE DE CONTABILITATE
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul- inventar si Cartea mare.
Registrul-jurnal serveste la inregistrarea cronologica a operatiunilor economico-financiare.
Registrul-inventar se face la sfarsitul exercitiului financiar si se inscriu toate elementele patrimoniale existente. Daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, se constituie ajustari pentru deprecieri.
Cartea mare serveste la gruparea informatiilor economice si/sau financiare in raport de natura lor pentru realizarea de evidente sistematice.
Balanta de verificare se intocmeste cel putin annual, la incheierea exercitiului, pentru a verifica inregistrarea corecta in contabilitate a operatiunilor efectuate.
Registrul-jurnal, registrul-inventar si Cartea mare, precum si celelalte documente justificative ce stau la baza inregistrarii in contabilitate, se pastreaza in arhiva timp de 10 ani, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani.
In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, se vor lua masuri de reconstituire ale acestora in termen de maxim30 de zile de la constatarea faptului.
SITUATII FINANCIARE ANUALE
Situatia financiara anuala se efectueaza odata cu incheierea anului calendaristic. Aceasta se compune din bilant, cont de profit si pierdere, nota explicativa sau raport anual.
Raportul anual cuprinde situatii financiare anuale, raportul administratorului, al auditului sau comisiei de cenzori. Fiecare dintre aceste situatii este insotita de cate un raport al persoanelor care intocmesc aceste situatii, si in acelasi timp isi asuma si responsabilitatea pentru exactitatea informatiilor prezentate in acel raport.
Situatiile financiare se realizeaza in doua exemplare, unul fiind al beneficiarului si unul la directia generala a finantelor publice judetene.
Situatiile financiare au un termen de pastrare de 50 de ani de la data intocmirii.
CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
Contabilitatea trezoreriei se efectueaza si functioneaza pe operatiuni de plati si incasari din venituri si cheltuieli.
Pe baza ordonatorilor de credite se pot deschide conturi distincte pentru cheltuielile efectuate din bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul fondului national pentru unic de asigurari sociale de sanatate.
In conatbilitatea trezoreriei statului se reflecta si imprumuturile interne si externe pentru finantarea diferitelor bugete.
Contabilitatea care se ocupa cu executia bugetelor locale asigura inregistrarea operatiunilor privind drepturile constatate, veniturilor incorecte, cheltuielile si subventiile de la stat.
Ministerul Finantelor Publice efectueaza anual bilantul care cuprinde domeniile publice si private, incluzand solul, resursele naturale, fondul funciar, forestier, etc.
Acest bilant este intocmit trimestrial si anual.
CONTRAVENTII SI SANCTIUNI
Urmatoarele fapte sunt considerate contraventii la prevederile prezentei legi:
detinerea de titluri de valoare, bunuri materiale, numerar, precum si efectuarea de operatiuni economice fara a fi inregistrate in contabilitate
nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la:
-utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate
-intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate, pastrarea si arhivarea acestora si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse
-efectuarea inventarierii
-intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale
-intocmirea si depunerea situatiilor financiare periodice stabilite conform legii
-nedepunerea declaratiei din care sa rezulte ca agentii economici nu au desfasurat activitate
-publicarea situatiilor financiare anuale, potrivit legii
-prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare
Constatarea contaventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre persoanele cu atributii de control financiar.
DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE
Legea 82 a Contabilitatii intra in vigoare la 1 ianuarie 1992, cu aplicarea normelor reglementare, partea I nr 279 si 279 bis din 25 aprilie 2002, aplicate incepand cu data de 1 ianuarie 2003.
Prezenta lege este in vigoare pana la 31 decembrie 2005.
In tara noastra nu se poate vorbi despre un cod al dreptului contabil ( asa cum este Codul Civil, Codul Penal, Codul Comercial etc.).
In Romania, dintre functiile intreprinderii, domeniul contabilitatii este cel mai cuprinzator reglementat prin legi, ordine, norme metodologice, instructiuni etc.
Amintim in acest sens numai actele normative care se refera strict la contabilitate: Legea Contabilitatii nr.82/1991, actualizata si republicata de mai multe ori, ordinele ministrului finantelor publice nr. 94/2001, 306/2002, 1827/2003, 1775/2004, 1753/2004 si „ Proiectul de ordin pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu directivele europene” cu aplicabilitate de la 01.01.2006.
Nevoia de armonizare și uniformitate în contabilitate impune normalizarea sa. Pe această cale se formalizează și materializează obiectivele, conceptele, metodele, regulile și procedurile privind producția și utilizarea informației contabile.
Cadrul contabil general cuprinde conceptele și principiile teoretice care alcătuiesc împreună sistemul de referință pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, pentru utilizatorii externi adică ceea ce trebuie să fie contabilitatea, delimitează ca teorie contabilă normativă deci un caz particular al teoriei contabile generale. Sau într-o altă viziune, Cadrul contabil își arogă calitatea de referențial pentru elaborarea normelor contabile și instrument de coerență a normelor, reglementărilor și procedurilor contabile.
Funcțiile Cadrului IASC, așa cum sunt formulate în document sunt:
a) sprijinirea Consiliului IASC în: elaborarea viitoarelor IAS-uri revizuirea celor existente precum și în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor și procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situațiilor financiare prin aplicarea unor concepte de bază care să reducă numărul tratamentelor contabile internaționale.
b) sprijinirea organismelor naționale de elaborare a standardelor, în procesul de dezvoltare a standardelor naționale;
c) sprijinirea celor ce întocmesc situații financiare conform IAS și de a face față problemelor care nu se regăsesc în acestea;
d) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situațiilor financiare elaborate în conformitate cu IAS;
e) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informațiilor prezentate în situațiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
f) furnizarea de informații celor interesați de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
Același cadrul prevede că el nu este o normă contabilă internațională și deci nu definește un standard de evaluare sau de înregistrare. Dacă apare un conflict între elementele de conținut ale cadrului și o normă contabilă internațională, obligațiile prevăzute de norma contabilă prevalează asupra acestui cadru. Conducerea IASC recunoaște că într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între Documentul cadru și un IAS. Totodată, având în vedere că activitatea conducerii IASC se orientează după Cadrul contabil la elaborarea standardelor viitoare și la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre cele două categorii de documente se va diminua.
Cadrul contabil general IASC abordează obiectivele situațiilor financiare; definirea, recunoașterea și evaluarea elementelor reprezentate în situațiile financiare; caracteristicile calitative ale informațiilor din situațiile financiare care determină utilitatea lor; conceptele de capital și de menținere a capitalului.
Cap.III Studiu de caz – SC Extert Solutions SRL
Nr. înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului : J39/1010/27.10.2007
Codul unic de înregistrare fiscală : RO 22780713
Obiectul de activitate Domeniu principal de activitate :
692 – Activitati de contabilitate si audit financiar
Activitate principala : 6920 – Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal
Activitati secundare:
7022 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe
Societatea comerciala EXPERT SOLUTIONS a fost infiintata in anul 2007, si-a inceput activitatea, in domeniul Consultanta Financiara.
In Februarie 2008, firma a achizitionat spatiul comercial situat in localitatea Marasesti strada SLT. GABRIEL PRUNCU nr. 3 jud Vrancea, cu o valoare inregistrata in contabilitate de 212.423 ron.
Dupa achizitionarea aceastui spatiu comercial a fost adaptat si echipat cu mobilier si echipament tehnica de calcul (calculatoare, imprimante, copiator, fax, ups, retea, casa de marcat), specifice actiivitatii de birou.
Echipamentul IT din cadrul societatii este intretinut de unul din salariatii nostri.
In momentul de fata firma cu cei 12 angajati isi desfasoara activitatea la adresa mai sus mentionata.
Prelucrarea datelor financiar contabile cat ci cele aferente salarizarii sunt realizate cu ajutorul aplicatiei de tip ERP multi societate XERP SQL realizat de firma Contliv Soft cu sediul in localitatea Focsani ce ne asigura si suportul tehnic.
Majoritatea documentelor tehnoredactate de EXPERT SOLUTIONS srl sunt realizate cu ajutorul pachetului de aplicatii Microsoft Office.
Toate calculatoarele sunt conectate in retea cu acces securizat la INTERNET.
Baza de date a aplicatiei ERP este gazduita pe un server dedicat.
Tipul societatii este societate cu raspundere limitata, conform Actului Constitutiv de Organizare si Functionare, avand data de dare certa de la Oficiul Registrului Comertului Vrancea 4156/27.10.2007.
Agapie Frosa asociat unic in proportie de 100%, in varsta de 42 de ani, nascuta la data de 23.10.1966 in localitatea Corod, jud Galati, domiciliat in Marasesti, str Slt. Gabriel Pruncu, bl. A4, ap. 4, jud Vrancea, posesor al CI seria VN 328813, CNP [anonimizat], eliberata de SPCLEP Marasesti la data de 06.10.2008 de cetatenie romana
Structura capitalului social și evoluția acestuia de la înființare
Capitalul social al firmei EXPERT SOLUTIONS SRL este in valoare de 200 ron impartit astfel:Agapie Frosa asociat unic in proportie de 100%(conform ultimei cereri de înscriere de mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului ).
Firma este formata dintr-o echipa tanara, dinamica, formata din profesionisti, membri CECCAR cu o relevanta experienta in contabilitate si in consultanta financiar-fiscala.
EXPERT SOLUTIONS S.R.L. este o firma de contabilitate si va scuteste de contabilitatea firmei dumneavoastra si povara actelor si rapoartelor contabile, de sumedenia de declaratii ce trebuie depuse si de stresul taxelor si impozitelor, astfel incat sa castigati timp si sa va puteti conduce cu mai mult spor afacerea.
Situatia economica – financiara in 2008
3.1 Contractarea lucrărilor
Pentru contractarea lucrărilor firma si-a facut publicitate în ziarele locale.
Au trimis oferte cu preturile si serviciile oferite si au încheiat contracte de prestări servicii cu persoanele juridice care aveau nevoie de serviciile la care sunt specialiști.
Dintre servicii firma oferă:
Asistenta si consultanta privind lansarea unei afaceri
Consultanta privind actele necesare inregistrarii unei societati;
Consultanta privind legislatia financiar-contabila si fiscala in vederea stabilirii formei juridice a societatii, a optiunilor privind plata obligatiilor fiscale (TVA, impozit pe profit etc.);
Intocmirea dosarului pentru inregistrarea societatii la Registrul Comertului;
Indeplinirea tuturor procedurilor necesare in vederea inregistrarii societatii comerciale, incepand cu rezervarea denumirii societatii pana la eliberarea certificatului de inregistrare fiscala.
Contabilitate primara, financiara si de gestiune – Servicii de contabilitate
1) contabilitate primara
Intocmirea registrului de casa, a jurnalelor de cumparari-vanzari etc.;
Operarea notelor de intrare-receptie;
Inregistrarea bonurilor de consum etc.
2) contabilitate financiara si de gestiune
Inregistrarea documentelor contabile conform normelor in vigoare;
Intocmirea registrului jurnal si a balantei lunare de verificare;
Calcularea obligatiilor de plata si intocmirea documentelor necesare pentru plata acestora;
Intocmirea decontului de TVA;
Intocmirea si depunerea fiselor fiscale si a declaratiilor privind taxele si impozitele;
Intocmirea si depunerea bilantului contabil;
Analiza rapoartelor contabile;
Intocmirea de rapoarte financiar-contabile la cerere, conform legislatiei in vigoare.
Consultanta financiar-fiscala
Consultanta privind organizarea contabilitatii financiare si de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;
Consultanta si asistenta manageriala privind organizarea departamentului financiar contabil;
Instruirea personalului cu privire la intocmirea corecta a documentelor primare si circuitul acestora in cadrul societatii;
Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli;
Consultanta privind optimizarea fiscalitatii: impozitul pe venitul global sau pe profit, TVA, asigurari sociale etc.;
Asistenta in vederea evitarii dublei impuneri;
Consultanta privind modul de intocmire a raportarilor semestriale si anuale si certificarea acestora etc.;
Identificarea politicilor contabile si fiscale cele mai avantajoase pentru societate si asistenta in obtinerea facilitatilor fiscale legale si aplicabile societatii;
Informare constanta privind modificarea legislatiei financiar-contabile si fiscale;
Consultanta privind reglementarile contabile pentru activitatile de import si export;
Asistenta in redactarea contestatiilor sau a altor documente comunicate organelor fiscale;
Asistenta in timpul controalelor fiscale la sediul societatii.
Servicii de salarizare si personal
Intocmirea si inregistrarea contractelor de munca la Inspectoratul Teritorial de Munca;
Stabilirea obligatiilor aferente salariatilor si intocmirea ordinelor de plata pentru varsarea impozitelor catre stat;
Intocmirea si inregistrarea statelor de plata la Inspectoratul Teritorial de Munca;
Intocmirea si depunerea declaratiilor lunare la administratia financiara, casa de asigurari sociale de sanatate, casa de pensii, somaj, ITM etc.;
Inregistrarea tuturor operatiunilor privind modificarile de personal la Inspectoratul Teritorial de Munca.
Servicii juridice
Inregistrarea la Registrul Comertului a oricaror modificari efectuate de actionariat in structura si/sau organizarea societatii.
Modificarea actului constitutiv al societatii;
Schimbarea denumirii, a formei juridice sau a sediului societatii;
Majorarea sau reducerea capitalului social;
Excluderea sau retragerea partilor sociale;
Cesiunea partilor sociale;
Numirea, revocarea si schimbarea administratorilor;
Intreruperea temporara a activitatii;
Fuziunea, divizarea, dizolvarea societatii;
Reprezentarea in relatiile cu organele de control ale Ministerului Finantelor Publice si ale ITM;
Sustinerea societatii in instanta, in cazul unor litigii de natura financiar-contabila si/sau fiscala (prin avocati colaboratori);
Recuperari creante – mai intai, pe cale amiabila; daca, in urma demersurilor noastre nu se obtine stingerea creantelor, va vom indruma spre procedura judiciara, in masura in care aceasta solutie este viabila.
Servicii de evaluare, audit si cenzorat
Analiza rapoartelor contabile;
Analiza fluxului financiar;
Analiza datoriilor si creantelor;
Analiza capitalurilor si a imobilizarilor;
Evaluarea patrimoniului societatii;
Audit intern, verificarea si certificarea bilantului contabil;
Verificarea respectarii dispozitiilor legale in calcularea si varsarea obligatiilor fiscale (TVA, impozit pe profit, impozit pe veniturile nerezidentilor, impozit pe venit pentru care exista obligatia de calcul, retinere si virare);
Activitate de cenzorat;
Efectuarea de expertize contabile la cerere, in conditiile prevazute de lege.
Alte servicii
Consultanta si asistenta in instalarea sistemului informatic specific activitatii firmei;
Elaborarea rapoartelor financiare necesare pentru obtinerea de credite sau leasing;
Obtinerea certificatelor fiscale si a certificatelor constatatoare;
Efectuarea de punctaje cu Administratia Financiara.
Avantaje exclusive
Calitate ireprosabila a serviciilor;
Un singur furnizor pentru toate operatiunile legate de evidenta contabila si salarizare;
Economisiti bani apeland la serviciile unui expert contabil in loc sa angajati un contabil pentru care va trebui sa alocati nu numai un salariu suficient pentru a fi sigur ca soarta contabila a firmei dumneavoastra este pe maini bune, ci si impozitele aferente contractului de munca.
Scapati de grija de a fi mereu la curent cu noile norme si schimbari ale legislatiei in domeniul furnizarii de servicii contabile.
Prin contractul incheiat, ne asumam intreaga raspundere asupra activitatii contabile a firmei dumneavoastra, sustinandu-va cauza in fata organelor de control autorizate si a instantelor judecatoresti (prin avocati colaboratori).
3.2 Clauze speciale
Clauzele speciale introduse în contracte pot fi:
clauze de confidențialitate
Reglementează clauzele de neconcurenta, atât pe durata contractului de munca, cat si după încetarea contractului.
3.3 Portofoliu clienți
Sunt persoane juridice romane si straine, incadrate ca microintreprinderi, intreprinderi mijlocii ce isi desfasoara activitatea in urmatoarele domenii:
constructii;
comert;
productie;
prestari servicii (in principal altor intreprinderi):
edituri si tipografi;
publicitate;
consultanta si management;
transport etc.
Clienții constituie destinația și rațiunea eforturilor societății și se prezintă prin piața efectivă a acesteia, în fiecare moment al existenței sale. De aceea este foarte important ca orice funcționar să înțeleagă necesitățile și cerințele atât pentru clienții existenți, cât și pentru cei potențiali, astfel încât să permită satisfacerea nevoilor lor și să construiască legături de durată, bazate pe încredere și fidelitate.
Ca parte a procesului de identificare a cerințelor clienților, este necesară utilizarea comportamentului clientului, modelele probabile de comportament în luarea deciziilor. Atât clienții persoane juridice, cât și clienții persoane fizice sunt la fel de importanți, de aceea este necesară întelegerea comportamentului ambelor grupe de clienți.
Numar de clienti efectivi :130
Numar de clienti poatentiali 250
Cei mai importanti clienti ai firmei sunt :
1.S.C. Winner S.R.L.
2.S.C. Daso Cado S.R.L.
3.S.C.Vario S.R.L.
4.S.C. Rodeco S.R. L.
Cei mai importanti concurenti:
SC SC EX CONT SRL
S.C. CONSULT CONTEV SRL
Avantajele colaborarii sunt :
1. Prin externalizarea serviciilor si cedarea problemelor activitatilor specifice firmei, se va castiga un partener valoros, care poate garanta efectuarea serviciilor la parametri optimi.
2. Prin servicii se ofera o gama larga de operatiuni care, in mod normal, se asigura de mai multi furnizori, ceea ce implica o economie de timp si de costuri pentru societatea dumneavoastra precum si cunoasterea, intelegerea si aplicarea corecta a legislatiei contabile si fiscale. Firma de contabilitate acumuleaza experienta din numeroasele probleme cu care se confrunta pentru fiecare client în parte si o pune in slujba fiecarui client in parte.
3. Firma de contabilitate este la curent cu noutatile legislative pe probleme specifice fiecarui client in parte. Pentru fiecare obiectiv in parte, desemneaza un responsabil, care supravegheaza si monitorizeaza activitatea clientului pentru a o mentine la un standard ridicat, iar orice nemultumire sau dorinta din partea clientului pot fi discutate cu acesta.
4. Reducerea sau eliminarea cheltuielilor cu impozitele si taxele pentru veniturile salariale din compartimentul de contabilitate, prin inlocuirea partiala sau totala a acestuia cu serviciile firmei, integral deductibile pe baza contractuala.
5. Costurile serviciilor firmei sunt cu 50% mai mici decat costurile efectuarii evidentei contabile la sediul societatii. Se va avea acces la servicii speciale ce nu pot fi executate decat de profesionisti ( consultanta fiscala gratuita, intretinerea softului, consultanta privind evidenta gestiunii stocurilor, etc);
6. Prin contract firma de contabilitate poarta responsabilitatea cu privire la termenelor de predare a declaratilor si a altor angajamente, a responsabilitatii profesionale asupra lucrarilor efectuate privind modul de calcul al impozitelor si al inregistrarilor contabile, inclusiv respectarea confidentialitatii asupra lucrarilor efectuate atfel incat clientii sunt acoperiti de raspunderea contractuala .
7. Ca urmare a preluari activitatii financiar-contabile, si obligativitatii de depunere multiplelor declaratii de catre firma de contabilitate, conducerea societatii clientului castiga timp si se poate concentra asupra realizarii obiectivelor firmei .
8. Gasirea celor mai avantajoase solutii financiare pentru client in baza experientei acumulate de catre firma de contabilitate.
9. Se beneficiaza de serviciile firmei chiar si pe perioade limitate de timp fara a se lovi de complicatiile unui contract individual de munca.
10. Lucrul cu o echipa tanara si dinamica si bine pregatita profesional .
11. Avantajul profitarii de toate avantajele unei dotari profesionale, fara a mai fi preocupati de investitii in calculatoare, echipamente , intretinerea, repararea si inlocuirea lor .
12. Toate problemele legate de personal cad in sarcina firmei: angajari, organizare, salarii, impozite, supraveghere, inlocuire in caz de boala sau concediu etc .
13. Aveti toate cheltuielile sub control; se primeste lunar o factura cu o valoare fixa, ce va ajuta la planificarea bugetului firmei.
Activitati incluse in tarif :
Asistenta cu ocazia oricarui control ;
Consultanta financiara, fiscala sau de personal in limita a cinci ore lunar ;
Informarea periodica asupra modificarilor legislative.
Indiferent de serviciile selectate precum si locul prestarii acestora (la sediul clientului sau la sediul), comisionul este stabilit pe baza urmatoarelor criterii :
Echipa de profesionisti poate face fata cu succes tuturor potentialilor clienti, indiferent de domeniul in care acestia isi desfasoara activitatea.
Pregatirea profesionala continua si experienta acumulata in timp si in medii de afaceri dintre cele mai diverse, determina o colaborare fructuoasa si de lunga durata cu toti potentialii clienti .
Increderea pe care o ofera clientilor, izvoraste atat din experienta si pregatirea profesionala, cat si din seriozitatea si constiinciozitatea cu care raspunde cerintelor contractuale cu respectarea normelor legale in vigoare. Toate deciziile pe care le ia firma in activitatea desfasurata sunt in conformitate cu legislatia in vigoare cu care este mereu la curent.
Incepand cu "primii pasi" ai unei firme, infiintarea acesteia si pana la diversele probleme cu care se confrunta pe parcursul "vietii ei", firma poate oferi consultanta in toate probleme intalnite: implementarea softului de gestiune, calculatia costurilor, pregatirea personalului , stabilirea circuitului documentelor si organizarea acestora spre o utilizare cat mai eficienta, achizitionarea de autoturisme in leasing, proiecte de finantare, proceduri in relatiile cu bancile, cu clientii, cu furnizorii, plan de afaceri, programe de redresare, etc.
3.4 Activitatea financiar contabilă aferentă unei perioade de o lună
Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente, mijloace ale contabiliății agenților economici. Ea asigură înregistrarea documentelor primare centralizatoare în ordine cronologică sistematică, privitoare la toate operațiile economice ale unității.
Forma de înregistrare contabilă adoptată de S.C. ONE DESIGN S.R.L. este cea „pe jurnale”.
Această formă de înregistrare contabilă asigură înregistrarea operațiilor economice în mod cronologic și sistematic, direct din documentele primare și centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de bază în cadrul acestei forme de înregistrare contabilă.
Prezintă avantajul că înregistrarea operațiilor economice se face unilateral, adică o singură dată în creditul conturilor, în corespondență cu conturile debitoare.
Formularistica de lucru utilzată este formată din: jurnale, registru-jurnal, situații auxiliare, fișe de cont analitice, balanța de verificare, bilanțul contabil, registru- inventar.
Conform art. 19 din Legea contabilității registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Carte Mare. Acestea se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel completat încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.
Schema nr. 1.
Realizarea contabilitității în forma de înregistrare contabilă „pe jurnale
A. Organizarea, evidența primară și contabilitatea activelor imobilizate
Activele imobilizate sunt acele bunuri și valori destinate a fi utizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea unităților patrimoniale, nu se consumă la prima lor utilizare, nu sunt destinate comercializarii.
Potrivit legislației românești criteriului de ulilizare i se adaugă cel de proprietate juridică ,,in categoria imobilizărilor nu sunt cuprinase decat bunurile asupra cărora întreprinderea exercită dreptul de proprietate juridică".
Activele de natura imobilizărilor formează baza tehnico-materială financiară a unităților patrimoniale, fiind grupate în două categorii;
– imobilizări profesionale, utilizate pentru producția de bunuri
executarea de lucrari sau prestarea de servicii;
– imobilizări neprofesionale, cele care deservesc alte activitati decât
cele care formeaza obiectul activitații de exploatare.
Din punct de vedere al conținutului, activele imobilizate sunt grupate în urmatoarele structuri:
1. Imobilizări necorporale:
Cheltuieli de constituire;
Cheltuieli de dezvoltare;
Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare
Fond comercial;
Alte imobilizări necorporale.
2. Imobilizări corporale;
Terenuri și amenajări de terenuri;
Constructii;
Instalații tehnice, mijloace de transport, animale si plantații;
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale si alte active corporale.
3. Imobilizări în curs:
Imobilizări corporale în curs;
Avansuri acordate pentru imobilizări corporale;
Imobilizări necorporale în curs;
Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale.
4. Imobilizări financiare:
Titluri de participare deținute la filiale în cadrul grupului;
Titluri de participare deținute la societăți din afara grupului;
Imobilizări financiare sub formă de interese de participare;
Titluri puse în echivalență;
Alte titluri imobilizate;
Creanțe imobilizate.
4.1. Imobilizările necorporale
Imobilizările necorporale, denumite și imobilizări nemateriale sau active intangibile, cuprind valorile economice de investiție care nu sunt concretizate în bunuri fizice.
Cheltuielile de constituire – cuprind cheltuielile ocazionate de înființarea, extinderea și fuziunea societaților comerciale cum sunt: taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni, cheltuieli cu prospectarea pieței și de publicitate. Cheltuielile de constituire se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. În analizele financiare sunt considerate active fictive.
Cheltuielile de constituire se debitează cu cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unitații și se creditează cu cheltuielile de constituire amortizate integral. Soldul debitor reflectă valoarea cheltuielilor de constituire existente.
Fond comercial – se înregistrează în contabilitate în situația achiziționării fondului de comerț sau a fuziunii. În funcție de valoarea fondului de comerț sau valoarea aportului realizat prin fuziune și costul de achiziție sau valoarea capitalului social constituit în urma fuziunii, fondul comercial poate fi:
fond comercial pozitiv sau
fond comercial negativ.
Fondul comercial înregistrează în debit valoarea fondului comercial achizitionat, precum și a celui aportat la capitalul societății, iar în credit valoarea fondului comercial amortizat integral si valoarea neamortizată a fondului comercial cedat.
Fondul comercial este supus amortizării pe o perioadă estimată de întreprindere, dar care nu poate depăși o limită stabilită, respectiv 20 de ani.
În momentul amortizării complete fondul comercial se scade din activul întreprinderii. Daca fondul comerciai este negativ, valoarea acestuia se amortizează pe o perioadă estimată de întreprindere care nu poate depăși 20 de ani.
Alte imobilizări necorporale – sunt concretizate în programme informatice care pot fi achiziționate de la terți sau obtinute din producție proprie și sunt supuse amortizării pe o perioadă ce nu poate depași 3 ani. În momentul amortizării complete se scad din activul unitații. Aceste imobilizări înregistreză în debit valoarea altor imobilizări necorporale achiziționate, realizate cu efort propriu, aduse ca aport în natură, iar în credit valoarea altor imobilizări necorporale cedate, scoase din activ sau retrase de catre întreprinzător. Soldul contului reflectă valoarea altor imobilizări existente în patrimoniu.
Imobilizări corporale
Imobilizări corporale sunt bunuri economice tangibile care au structura materială asupra cărora unitățile patrimoniale au un drept real de folosință și de dispoziție. Ele definesc capacitatea tehnică de producție și comercială a unitații, sunt utilizate o perioadă mai mare de un an, își pastrează forma inițială pe toată durata de utilizare, contribuie la realizarea veniturilor.
Contabilitatea terenurilor – înregistrează în debit valoarea terenurilor și a amenajărilor intrate în patrimoniu, iar în credit valoarea terenurilor și a amenajărilor ieșite din unitate. Soldul debitor reflectă valoarea terenurilor și a amenajărilor aflate în patrimoniu.
Terenurile pot intra în patrimoniu prin achiziție, aport la capital, donații și plusuri constatate cu ocazia inventarierii.
Contabilitatea amenajărilor de terenuri – evaluarea terenurilor se face la costul de achiziție pentru cele realizate de terți și la costul de producție pentru cele obținute cu resurse proprii.Valoarea de intrare a lucrărilor de amenajare a terenurilor nu se include în valoarea contabilă a terenurilor, fapt pentru care aceasta este supusă amortizării, durata maximă de amortizare fiind de 10 ani.
Contabilitatea construcțiilor – înregistrează în debit valoareaconstrucțiilorachiziționate, realizate din producție proprie, primite ca aport al asociaților și întreprizătorului de capital, primite cu titlu gratuit, iar în credit valoarea construcțiilor scoase din activ, cedate și retrase din aport de catre întreprinzător. Soldul final reflectă valoarea construcțiilor existente în patrimoniu.
În principiu activele imobilizate sunt achiziționate de o unitale patrimonială cu scopul de a le utiliza pe parcursul unei perioade îndelungate de timp (mai mare de un exercitiu financiar) în scopul de a obține avantaje economice pe toata durata de utilizare a acestora.
În conceptia economică amortizarea activelor imobilizate, presupune includerea în cheltuielile de exploatare ale fiecarui exercițiu, surma totală a deprecierilor ireversibile suferite de acestea, astfel încât pe durata normală de utilizare, valoarea lor de intrare să se recupereze integral.
Contabilitatea imobilizărilor în curs
De regulă lucrările de investiții care urmează să fie concretizate în imobilizări corporale și unele necorporale se desfășoară într-o perioadă care depășește un exercițiu financiar, unitațile efectuand cheltuieli pentru realizarea acestor lucrări.
La stârșitul exercițiului financiar sau în cursul acestuia, aceste cheltuieli sunt concretizate în investitii neterminate, denumite în contabilitatea financiară “imobilizări în curs".
Sunt asimilate acestei structuri de patrimoniu și avansurile acordate pentru imobilizări corporale fi necorporale.
La recepția definitivă a lucrărilor de investiții, cheltuielile înregistrate în conturile de imobilizări în curs constituie parte componentă a costului de achiziție sau de producție, după caz, fiind evidențiate în conturile corespunzătoare de imobilizări corporale sau necorporale.
Conturile de imobilizări în curs sunt conturi de activ care înregistreză în debit valoarea imobilizărilor necorporale / corporale neterminate și în credit valoarea imobilizărilor necorporale / corporale finalizate, recepționate. Soldul debitor al contului reflectă imobilizările necorporale / corporale în curs.
Contabilitatea imobilizărilor financiare
Imobilizările financiare reprezintă plasamente ale capitalului sau a altor resurse pe timp îndelungat în scopul de a obține drepturi la formarea capitalului altor societăți sau pentru obținerea de venituri prin acordarea de imprumuturi și alte creanțe pe termen lung. Aceste imobilizări nu sunt supuse amortizării deoarece nu suferă deprecieri ireversibile.
Contabilitatea titlurilor de participare
Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acțiuni sau alte titluri de valoare deținute în capitalul altor societăți care pot fi filiale din cadrul unui grup sau alte societăți.
Titlurile de participare asigură deținătorului realizarea unui venit financiar sub forma dividendelor, daca emitentul obține profit.
Această categorie de imobilizări asigură unitații deținătoare exercitarea unui control sau a unei influențe notabile în gestiunea și deciziile unității emitente de titluri. Poziția de control apare atunci când cumpărătorul deține un anumit procent din totalul titlurilor emise. Posedând titluri de participare, societatea care le deține poate avea reprezentanți în structurile de conducere a unitații emitente, poate avea relații tehnice și comerciale privilegiate, conlucrând împreună în desfășurarea unor activităli profitabile.
Titlurile de participare sunt conturi de activ care înregistrează în debit valoarea titlurilor de participare achiziționate și aduse ca aport în natură la capital de către întreprinzător și asociați, iar în credit valoarea titlurilor de participare cedate și retrase din aport de catre întreprinzător și asociați. Soldul debitor reflectă participațiile deținute.
Contabilitatea creanțelor imobilizate.
Aceste creanțe se formează în principal prin acordarea de imprumuturi pe termen lung unor filiale sau altor societăți din afara grupului la care societatea deține titluri de participare și din alte creanțe pe termen lung cum sunt garanțiile si cauțiunile depuse la terți pentru furnizarea de energie, apă, gaze, etc. Sunt asimilate creanțelor imobilizate și dobânzile aferente împrumuturilor și altor creanțe acordate pe termen lung.
Creanțele imobilizate sunt conturi de activ care se debitează cu valoarea împrumuturilor acordate și a dobânzilor de încasat pentru acestea și se creditează cu valoarea creanțelor imobilizate și a dobânzilor aferente încasate. Soldul debitor reflecta creanțele imobilizare de recuperate.
1.04.2009 – inregistrari contabile
2-5.04.2009 Inregistrari contabile
Organizarea, evidența primară și contabilitatea relațiilor de decontare cu terții
Contabilitatea decotărilor cu furnizorii
Contul “furnizori” este cont de pasiv care înregistrează în credit valoarea obligațiilor contractate ca urmare a aprovizionărilor ce urmează a fi achitate ulterior, iar în debit stingerea acestor obligații. Soldul creditor al contului reflectă obligațiile față de furnizori neachitate.
Decontarea cu furnizorii se poate realiza prin :
efectele de comerț : sunt titluri de valoare care atestă o obligație de plată pe termen scurt ce trebuie achitată la scadență ;
biletul la ordin : este un titlu cambial prin care un debitor se obligă să plătească unui terț o anumită sumă de bani la data precizată pe titlu ;
trata : este un înscris cambial prin care un creditor dă ordin unui debitor al său să plătească o anumitp sumă la data menționată ;
warantul : este un titlu de credit subscris de o persoană care dă un gaj în garanție sub semnătura sa. Gajul este reprezentat de produse sau de mărfuri depozitate în magazine generale sau în anteprize.
Efectele de plătit sunt conturi de pasiv care se creditează cu valoarea efectelor de comerț acceptate de furnizori și se debitează cu valoarea efectelor de comerț. Soldul creditor al contului reflectă valoarea efectelor neachitate.
Contul “furnizori de imobilizări” este cont de pasiv care se creditează cu valoarea obligațiilor contractate ca urmare a cumpărărilor pentru investiții și se debitează cu stingerea acestor obligații. Soldul creditor al contului reflectă obligațiile față de furnizori neachitate.
"Efecte de plătit pentru imobilizări ",cont de pasiv care se creditează cu valoarea efectelor de comerț acceptate de furnizorii de imobilizări și se debitează cu valoarea efectelor plătite. Soldul creditor al contului reflectă valoarea efectelor pentru imobilizări neachitate.
"Furnizori – facturi nesosite " este un cont de pasiv care se creditează cu valoarea aprovizionărilor pentru care nu s-au primit facturi și se debitează cu valoarea facturilor sosite. Soldul creditor al contului reflectă obligațiile față de furnizorii de la care nu s-au primit facturi.
"Furnizori debitori" este un cont de activ care se debitează cu drepturi întreprinderii și se creditează cu ocazia decontarii lor. Soldul debitor al contului reflectă creanțele nedecontate asupra furnizorilor.
Contabilitatea decontărilor cu clienții
Bunurile și valorile care fac obiectul vânzărilor către terți pot proveni din activitatea de exploatare a unității sau din alte activități desfășurate de aceasta. Dacă vânzările privesc activitatea de exploatare, creanțele generate de livrări sunt reflectate prin contul de activ "Clienți", care se debitează cu valoarea livrărilor însoțite de facturi ce urmează a fi încasate ulterior și se creditează cu valoarea creanțelor decontate cu clienții. Soldul debitor al contului reflectă creanțele față de clienți neîncasate.
Decontarea cu clienții se poate realiza și prin intermediul efectelor de comerț. Evidența drepturilor de creanță față de clienți ce urmează a se deconta prin intermediul efectelor comerciale se asigura cu ajutorul contului de activ ”Efecte de primit” care se debitează cu valoarea efectelor de comerț acceptate și se creditează cu valoarea efectelor decontate. Soldul debitor al contului reflectă valoarea efectelor neîncasate.
“Clienți incerți” este un cont de activ care înregistrează în debit valoarea creanțelor incerte, iar în credit creanțele recuperate sau trecute la pierderi. Soldul debitor reflectă valoarea creanțelor față de clienți, care nu prezintă siguranță că vor fi recuperate.
“Clienți facturi de întocmit” este un cont de activ care se debitează cu valoarea livrărilor pentru care nu s-au emis facturile și se creditează cu valoarea facturilor întocmite. Soldul debitor al contului reflectă creanțele comerciale pentru care urmează să se întocmească facturile.
“Clienți creditori” este un cont de pasiv prin care se ține evidența obligațiilor pe care furnizorii le înregistrează în relațiile cu proprii clienți. Se creditează cu datoriile întreprinderii și se debitează cu ocazia decontării lor. Soldul creditor al contului reflectă datoriile nedecontate cu clienții.
Contabilitatea decontărilor ocazionate de folosirea forței de muncă
Desfășurarea oricărei activități economico-sociale nu se poate realiza fără intervenția muncii. Folosirea forței de muncă de către unități generează relații de decontare cu salariații proprii, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale și cu unele fonduri special constituile la dispoziția instituțiilor publice.
Evidența obligațiilor unității față de personal, reprezentate de salariile cuvenite acestuia în bani și/sau în natură, se asigură cu ajutorul contului de pasiv "Personal remunerații datorate".În creditul său se înregistrceză salariile și alte drepturi cuvenite personalului (cu excepția stimulentelor din profit și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă), iar în debit reținerile din salarii și sumele nete achitate salariaților. Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate salariaților.
Sumele achitate ca avansuri la chenzina I sunt considerate creanțe ale unității față de salariați pană în momentul decontării lor, fiind reflectate prin intermediul contului de activ "Avansuri acordate personalului".
În debitul contului se înregistrează sumele acordate sub formă de avansuri
personalului, iar în credit valoarea avansurilor reținute de la salariați. Soldul
debitor al contului reflectă avansuri acordate personalului și nedecontate.
Sumele cuvenite personalului și neridicate în termenul legal (3 zile lucratoare), la unitatile care achită obligațiile față de salariați în numerar, sunt transferate într-un cont distinct, de asteptare, "Drepturi de personal neridicate". Este un cont de pasiv care evidențiază în credit sumele neridicate de personal în termenul legal, iar în debit sumele achitate salariațiior și drepturile neridicate prescrise. Soldul creditor reflectă drepturile neridicate de salariati.
Evidența contribuțiilor unității la asigurarile sociale și a sumelor
reținute de la salariați cu această destinație se asigură prin intermediul contului
de pasiv "Asigurări sociale". Este un cont de pasiv care se creditează cu
obligațiile înregistrate față de asigurările sociale și se debitează cu ocazia
achitării acestor obligații. Soldul creditor reflectă obligațiile neachitate la
asigurăriie sociale.
Evidența obligațiilor unitătii și ale personalului la fondul de șomaj se
asigură cu ajutorul contului de pasiv "Ajutor de Șomaj" care înregistrează
în credit contribuțiile datorate, iar în debit sumele achitate în contul acestor
contribuții. Soldul creditor al contului reflectă contribuțiile neachitate.
Contabilitatea decontărilor cu bugetele și alte organisme publice
Impozilul pe profit se datorează de toate unitațile care obțin rezultate financiare favorabile din activitatea desfășurată și țin contabilitate în partidă dublă. Celelalte unități care țin contabilitate în partidă simplă plătesc un impozit pe venit determinat în baza unor criterii multiple stabilite de către Administrațiile financiare județene.
Evidența obligațiilor unității de a plăti impozit pe profit la bugetul central sau local se asigură prin intermediul contului "Impozit pe profit” care înregistrează în credit impozitul pe profit datorat bugetului, iar în debit impozitul pe profit achitat. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor sumele achitate în plus.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, general, neutru, unic și se plătește în mod fracționat de către toți agenții economici care crează sau adaugă valoare nouă, fiind suportat de consumatorul final.
“Taxa pe valoare adăugată deductibilă” cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoare adăugată înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile și lucrările achiziționate de unitate, sau aferente mijloacelor fixe realizate în regie proprie, deductibilă din punct de vedere fiscal.
Este un cont de activ care se debitează pe parcursul lunii cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor și se creditează la sfărșitul lunii cu taxa devenită nedeductibilă și cu sumele deduse. Nu prezintă sold la sfărșitul lunii.
“Taxa pe valoarea adăugată colectată” cu ajutorul acestui cont se ține evidența sumelor datorate de unitatea patrimonială bugetului de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri și bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări.
Este un cont de pasiv care se creditează pe parcursul lunii cu taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile înaintate clienților și se creditează la sfârșitul lunii cu sumele compensate din TVA deductibilă și cu taxa datorată bugetului. Nu prezintă sold la sfărșitul lunii.
“Taxa pe valoarea adăgată neexigibilă” cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoare adăugată neexigibilă rezultată din vânzările și cumpărările de bunuri, servicii, lucrări efectuate cu plata în rate, precum și cea inclusă în prețul de vânzare cu amănuntul la unitățile comerciale ce țin evidența la acestă categorie de preț.
Este un cont bifuncțional.
"Taxa pe valoarea adăugată de plată" este un cont de pasiv, care reflectă obligațiile unitații față de bugetul statului. În creditul contului se înregistrează la sfârșitul lunii diferența dintre taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mare) și taxa pe valoarea adăugată deductibilă, iar în debit, în luna următoare, plățile efectuate către bugetul statului și taxa de plată compensată cu cea de recuperat. Soldul creditor al contului reflectă taxa pe valoarea adăugată exigibilă de plată
"Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" este un cont de activ, care reflectă creantele unității față de bugetul statului. În debitul contului se înregistrează la sfârșitul lunii diferența dintre taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mare) și taxa pe valoarea adăugată colectată, iar în credit taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului în baza cererii de rambursare și taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensata în perioadele următoare cu cea de plată. Soldul debitor al contului reflectă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la buget.
Contabilitatea decontărilor cu debitorii și creditorii diverși
Relațiile de decontare cu debitorii și creditorii diverși sunt determinate de operații care nu au legătură directă cu activitatea de exploatare a întreprinderii ori care vizează persoane fizice și juridice din afară. Asemenea operații apar ca urmare a vânzării de bunuri și valori care țin de activitatea financiară și investițională a societății, sumelor de recuperat de la alte persoane fizice și juridice, datoriilor contractate pentru cumpărări de bunuri și valori utilizate în alte scopuri decât realizarea obiectului de activitate. Aceste operații generează creanțe și datorii pentru unitate și sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor: “debitori diverși” și „creditori diverși”.
„Debitori diverși” este un cont de activ, care înregistrează în debit creanțele unității generate de operații care nu au legăură cu activitatea de exploatare a unității sau din relații cu persoane fizice și juridice din afara unității, iar în credit valoarea sumelor încasate din aceste creanțe. Soldul debitor reflectă valoarea creanțelor față de debitorii diverși, de decontat.
“Creditorii diverși” este un cont de pasiv, care înregistrează în credit obligațiile unității generate de obligații care nu au legătură cu activitatea de exploatare sau din relații cu persoane fizice și juridice din afara unității, iar în debit valoarea sumelor achitate pentru aceste obligații. Soldul creditor reflectă valoarea obligațiilor de achitat față de creditorii diverși.
5- 10.04.2009 Inregistrari contabile
Organizarea, evidența primară și contabilitatea operațiilor de trezorerie
Ciclul de exploatare și investițiile întreprinzătorilor necesită resurse de finanțare care nu pot fi asigurate numai pe seama capitalurilor proprii. Acestea sunt frecvent completate prin resurse împrumutate, dintre care unele sunt rambursabile într-un termen mai îndelungat, iar altele sunt exigibile pe termen scurt.
Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
O unitate poate înregistra la anumite intervale de timp un excedent al mijloacelor bănești, care poate fi păstrat la bănci sau poate fi investit în activitatea altor firme. Operațiile de finanțare realizate pe o perioadă de până la un an sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de “investiții financiare pe termen scurt” sau „plasamente de trezorerie”.
„Investițiile financiare pe termen scurt” sunt reprezentate prin titluri de valoare negociabile achiziționate pentru a fi revândute în viitorul apropiat la un preț superior costului de cumpărare, în vederea obținerii unor câștiguri financiare. Acest lucru se realizează în momentul în care se estimează că profitul obținut din plasarea disponibilităților va fi superior dobânzii acordate de bancă pe o perioadă egala cu cea de deținere a titlurilor.
“Ivestițiile financiare pe termen scurt la societăți din cadru grupului” este cont de activ, care se debitează cu sumele de achitat în contul acțiunilor cumpărate ți care se creditează cu valoarea creanțelor de încasat din vânzarea acțiunilor deținute. Soldul final debitor reflectă valoarea acțiunilor deținute la societățile cadrul grupului.
Contul de activ “Acțiuni” are modul de funcționare similar cu cel al “Ivestițiile financiare pe termen scurt la societăți din cadru grupului”
„Vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare pe termen scurt” este cont de pasiv, care se creditează cu valoarea datorată pentru investiții financiare pe termen scurt cumpărate si se debitează cu sumele achitate prin virament sau numerar pentru investițiile financiare pe termen scurt cumpărate. Soldul final creditor reflectă valoarea datorată pentru investițiile pe termen scurt cumpărate.
Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare
Activitatea desfășurată de unitățile patrimoniale generează relații de decontare cu terții, care se concretizează în operații de încasări și plăti. Din punct de vedere practic, decontările cu terții se pot realiza prin casieria unității (cu numerar) sau prin conturile bancare (prin virament sau scriptic).
Operațiile de încasări și plați fară numerar dețin punderea cea mai însemnată în cadrul decontărilor cu terții. Prin conturile bancare se desfășoară o gamă diversă de operațiuni, referitoare la: valorile de încasat, disponibilitățile în lei și în valută, creditele bancare pe termen scurt, respectiv dobânzile aferente disponibilităților aflate în conturi și creditelor primite.
Valorile de încasat sunt reprezentate prin titlurile de valoare care pot fi transformate de beneficiarul lor în lichiditati prin depunere la bancă.Sunt incluse în această categorie cecurile si efectele comerciale primite de la clienți.
Cecul este un instrument de plată utilizat la decontările comerciale dintre titularii de conturi care au disponibilul necesar la bancă. Circuitul său se realizează, de regulă, între trei persoane; tragător, tras și beneficiar. Instrumentul este creat de tras care, în baza disponibilului deținut la o societate bancară, dă ordin acesteia să plătească la prezentare o sumă de bani unei terțe persoane sau trăgătorului, aflate în calitatea de beneficiari. Vânzătorul depune la banca cumpărătorului cecul primit de la acesta și încasează contravaloarea livrărilor efectuate.
Efectele comerciaie sunt titluri de credit comercial utilizate pentru decontări la scadență între partenerii de afaceri. Se includ în această categorie trata, biletul la ordin și warantul.
Contabilitatea cecului și efectelor comerciale primite de la clienți se realizează cu ajutorul contului „Valori de încasat”. Acesta este un cont de activ care se debitează cu valoarea cecurilor și a efectelor comerciale primite de la clienți și se creditează cu valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate sau valoarea sconturilor acordate. Soldul final debitor reflectă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.
Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți efectuate prin bancă se realizează cu ajutorul contului bifuncțional „Conturi curente la bănci”. Acesta se debitează cu sumele încasate și se creditează cu plațile efectuate. Soldul final debitor reflectă disponibilitățile existente, iar cel creditor creditele primite.
Mijloacele de trezorerie ale agenților economici pot face obiectul unor transferuri între conturile lor. Acest lucru se poate realiza prin intermediul contului de „viramente interne”, cu ajutorul căruia se realizează transferul de disponibilitați bănești între conturile de trezorierie.Acest cont de activ se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorierie și se creditează cu sumele intreate într-un cont de mijloace de trezorierie din alt cont de trezorerie. Eventualul sold debitor reprezintă suma disponibilităților bănesti virate într+un cont de trezorerie și neajunse la acesta.
Pentru completarea nevoii de finanțare temporară unitățile pot apela la credite bancare pe termen scurt. Acestea sunt resurse străine alocate de bancă pe o perioadă de până la un an, sunt purtătoare de dobândă și sunt folosite pentru finanțarea activității de exploatare a întreprinderilor. „Creditele bancare pe termen scurt” sunt conturi de pasiv care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate de bancă precum și cu dobânzile datorate băncii pentru creditele primite, se debitează cu creditele restituite și dobânzile afernte plătite. Soldul final creditor reflectă creditele bancare pe termen scurt și dobânzile aferente de plătit băncii.
Contabilitatea decontărilor prin numerar
Încasăriie și plățile în numerar dețin o pondere mai redusă în totalul decontărilor, comparativ cu cele fară numerar. Încasările pot proveni din vânzarea produselor proprii sau mărfurilor, din lichidarea unor debitori, din ridicări de numerar de la bancă, din aport de capital etc. Plățile se efectuează pentru achitarea drepturilor de personal, pentru avansuri spre decontare, pentru cumpărări de bunuri, pentru depuneri de numerar la bancă și altele.
Contabilitatea numerarului din casierie se realizează prin intermediul contului de activ "Casa în lei". Acesta se debitează cu încasările în lei prin caseria unității și se creditează cu plățile efectuate în monedă națională. Soldul debitor reprezintă existentul de numerar în lei din caserie.
Contabilitatea acreditivelor și a avansurilor de trezorerie
Decontările cu terții pot fi intermediate și de acreditive sau avansuri de trezorerie.
Acreditivul reprezintă disponibilitățile banești ale cumpărătorului virate într-un cont distinct la dispoziția furnizorului și destinate achitării obligațiilor fată de acesta. Acreditivul poate fi constituit sau alimentat și din creditele bancare pe termen scurt, dacă plătitorul nu dispune de lichidități proprii. Contabilitatea acreditivelor deschise la bănci se realizează prin contul de activ "Acreditive ". Acesta se debitează cu sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziția furnizorului și se creditează cu sumele plătite furnizorului din acreditive și cu sumele restituite corespunzătoare acreditivelor expirate. Soldul final debitor reflectă valoarea acreditivelor în lei deschise și existente la bănci.
Sumele în numerar puse la dispoziția administraților sau altor categorii de persoane din unitate, în vederea efectuării unor plăți în favoarea întreprinderii, se evidențiază în contabilitate prin intermediul contului de activ „Avansuri de trezorerie”. Acest cont se debitează cu suma avansurilor de trezorerie acordate și se creditează cu suma avansurilor justificate sau restituite. Soldul final debitor al contului reflectă valoarea avansurilor de trezorerie acordate și nedecontate.
Asemenea avansuri de trezorerie pot fi acordate în lei sau în valută, în ultima situație putând exista diferențe de curs valutar favorabile sau nefavorabile
15.04.2009 Inregistrari contabile
Organizarea, evidența primară și contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatele financiare
Contabilitatea cheltuielilor
În contabilitatea financiară cheltuielile sunt structurate după natura activității și natura cheltuielii, rezultând următoarele categorii: cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare; cheltuieti cu amortizările și provizioanele; cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.
I) Cheltuielile de exploatare sunt legate de activitatea curentă, normală a întreprinderii, iar realizarea ei presupune importante eforturi materiale, financiare și banești. Acestea sunt generate și impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecarei unităti, având un caracter de permanență. Principalele grupe ale cheltuielilor de exploatare sunt:
a) Cheltuielile privind stocurile, care includ: consumurile de materii prime, maieriale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, costul de procurare al materialeior nestocate trecute direct pe cheltuieli, costul energiei și apei consumate, costul de achiziție sau de producție al aninialeior si păsărilor, costul de procurare al mărfurilor și ambalajelor.
b) Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți grupează informații referitoare la cheltuielile ocazionate de procurarea utilitaților din afara unității, cum sunt: întretinerea și reparațile; redevențele, locațiile de gestiune si chiriile; primele de asigurare; studiile și cercetările; comisioanele și onorariile; protocolul, reclama și publiciiatea; transportul de bunuri și personal; deplasările, detașările si transferările; cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații; serviciile bancare și altele;
c) Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate,reprezentate de obligațiile unității față de bugetul central, bugetele locale sau alte organisme publice, in baza prevederilor din legislația financiar-fiscală;
d) Cheltuielile cu personalul, generate de remunerarea forței de
muncă, concretizate în: salarii și alte drepturi de personal,contribuția unității la asigurările sociale, fondul de șomaj și asigurările sociale de sănătate;
e) Alte cheltuieti de exploatare, reprezentale de: pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații și subvenții acordate; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; alte cheltuieli de exploatare;
2) Cheltuielile financiare sunt ocazionate de desfășurarea activității financiare a unității și sunt concretizate în: pierderi din creanțe legate de participațiii; valoarea contabilă a investițiilor financiare cedate; diferența nefavorabilă dintre prețul de vanzare și valoarea contabilă a investițiilor pe termen scurt cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile datorate pentru împrumuturile primite; sconturile acordate furnizorilor și altor creditori; alte cheltuieli fiinanciare;
3) Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de cheltuielile care nu au legatură cu activitatea curentă, normală a unității. Aceste cheltuieli apar accidental, la intervale mari de timp, probabilitatea de a se repeta liind redusă. În această grupă se includ cheltuielile ocazionate de producerea calamităților și a altor evenimeme extraordinaie;
4) Cheltuielile cu amortizările și provizioanele includ acele cheltuieli generate de amortizarea imobilizărilor și de constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru; riscuri si cheltuieli; deprecicrea imobilizărilor; deprecierea activelor circulante; amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor. Aceste cheltuieli sunt structurate pe cele două segmente ale activității desfășurate de unitate: de exploatare si financiară;
5) Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite sunt reprezentate de sumele datorate bugetului de stat sub formă de impozit pe profit sau alte impozite prevăzute de legislația financiat-fiscală.
15- 20 .04.2009 Inregistrari contabile:
Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de activ. Aceste conturi colecteză în debit, în cursul perioadei cheltuielile efectuate, în funcție de natura acestora, iar în credit cheltuielile aferente operațiilor desfășurate din participație, transmise pe bază de decont și valoarea cheltuielilor transferate asupra contului de profit și pierdere.
Nu prezintă sold la sfărșitul lunii.
.Contabilitatea veniturilor
În contabilitatea financiară veniturile sunt structurate după natura activității care le generează și natura venitului, rezultând următoarele categorii: venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare și venituri din provizioane.
1) Veniturile din exploatare sunt generate de activitatea curentă a întreprinderii, sunt impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecărei unități având un caracter de permanență. Principalele grupe de venituri din exploatare sunt :
a) Veniturile care formează cifra de afaceri includ: vânzările de produse finite, semifabricatele și produsele reziduare, veniturile din executarea de lucrări și prestarea serviciilor, valoarea studiilor și cercetărilor efectuate pentru terți, veniturile din redevențe, locații de gestiune și chirii, vânzările de mărfuri și veniturile din activități diverse.
b) Variația stocurilor reprezintată de creșterea / descreșterea valorii (la costul efectiv de productie) stocurilor la sfârșitul exercițiului față de începutul acestuia. Variația stocurilor se înregistrează în contul de profit și pierdere cu semnul plus (credere de stocuri) sau minus (descreștere)
c) Veniturile din producția de imobilizări conțin infomații referitoare la costul de producție al imobilizărilor necorporate și corporale, obținute cu efort propriu:
d) Veniturile din subvenții de exploatare sunt reprezentate de subvențiile și alte sume nerambursabile de care beneficiază întreprinderea de la bugetul statului, colectivitățile publice sau alte unități pentru acoperirea diferențelor de preț la produse și servicii subventionate, acoperirea pierderilor sau alte destinații impuse de organismul finanțator;
e) Alte venituri din exploatare, reprezentate de: creațe reactivate și recuperări de la debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități cuvenite; donații și subvenții primite; venituri din cedarea activelor și alte operații de capital; subvenții pentru investiții virate la venituri și alte venituri din exploatare;
2) Veniturile financiare sunt ocazionate de desfășurarea activității financiare a unității și se concretizează în: veniturile din deținerea titlurilor de participare și a investițiilor financiare pe termen scurt; dobânzile cuvenite din imobilizarea creanțelor; prețul de vanzare al imobilizănlor financiare cedate; diferența favorabilă dintre prețul de vanzare și valoarea contabilă a investiliilor pe termen scurt cedate; diferențele favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite pentru împrumuturile acordate pe termen scurt și disponibilitățile păstrate în conturile bancare; sconturile obtinute de la furnizori și alți creditori alte venituri financiare;
3) Veniturile extraordinare sunt reprezentate de acele venituri care nu au legătură cu activitatea curentă, normală a unității. Aceste venituri apar accidental, la intervale mari de timp, probabilitatea de a se repeta fiind redusă.
4) Veniturile din provizioane sunt generate de anularea, diminuarea sau consumarea provizioanelor pentru: riscuri și cheltuieli; deprecierea imobilizărilor și deprecierea activelor circulante. Aceste venituri sunt structurate pe cele două segmente ale activității destașurate de unitate: de exploatare și financiară.
Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv. Aceste conturi colectează, în cursul lunii, în credit veniturile obținute, după natura lor iar în debit veniturile realizate din operații în participații transferate coparticipanților, soldului creditor transferat în contul de profit și pierderi.
Nu prezintă sold la sfărșitul lunii
20 – 30.04.2009 Inregistrari contabile
Concluzii
S.C. Extert Solutions S.R.L. este o marcă puternică, performanță dobândită prin respectarea principiilor firmei de către angajați, principii care sunt bazate pe: ascultare, comunicare deschisă, grijă pentru cel de alături și pentru mediul înconjurător pentru a putea contribui la un viitor prosper.
În firmă există o ordine desăvârșită, deși acest lucru este greu de realizat ținând cont de multitudinea de informații cu care se lucrează precum și de viteza cu care acestea circulă .
În firmă comunicarea între membrii unei echipe sau între colegi este foarte importantă, aceasta reprezentând elementul esențial în atingerea obiectivelor propuse.
Obiectivul principal al firmei este de a se mobiliza și valorifica continuu resursele informaționale și intelectuale de care dispune pentru a atinge cel mai înalt nivel de profesionalism și eficiență în activitățile realizate, în scopul satisfacerii depline a clienților.
Primul pas în realizarea problemelor îl reprezintă conștientizarea lor, de aceea politica de marketing a unei firme de consultanță va ține cont întotdeauna de necesitatea comunicării și menținerii ordinii și de respectarea cerințelor clientului.
S.C. Extert Solutions S.R.L. cuprinde toate compartimentele unei bune colaborari și asigurări a succesului firmei: Departamentul de Management – Marketing, de Resurse Umane, Financiar – Contabil, Secretariatul și Casieria, reunite toate în sfera consultanței, fapt dovedit și de sloganul societății: „Performanță doar prin consultanță”.
Bibliografie
1. Firescu, Victoria, Contabilitate aprofundată aplicată, Ed . Tribuna Economic,2008
2. Feleagă, Liliana ,Contabilitate financiară, Editura Economic, 2007
3. HOROMNEA E., Bazele contabilității, Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004
4. Iatan, Elena , Contabilitate aprofundată , Editura Muntenia, 2007
5. Ionescu, Luminiț ,Contabilitatea societăților comerciale, Editura Fundație ,2007
6. MARDIROS D.N., Contabilitate financiară, vol. II, Iași, 2002.
7. Nicolaescu, Crist Contabilitate financiară aprofundată, Ed. Mirton, 2007
8. PÎNTEA I.P., BODEA GH., Contabilitatea financiară românească conform Directivelor Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2006
9. Popa-Paliu, Lucia, Contabilitate aprofundată și fiscală , Ed. Academica Brâncu , 2008
10. Sabău, Crăciun Contabilitate aprofundată ,Ed. Eurostampa, 2008
11. STAICU C., Contabilitate financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, București, 2002
12. TULVINSCHI M., Gestiunea, contabilitatea și controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004.
*** Legea nr.82/1991 cu modificări și completări ulterioare
*** Legea nr.571/2003 (Coul Fiscal) cu modificări si completări ulterioare
Anexa:
Relațiile dintre compartimentul financiar-contabil și celelalte compartimente pot fi redate sub forma unei scheme:
2
1
4
5 3
Relațiile dintre compartimentul financiar-contabil și
celelalte compartimente.
Compartimentul financiar-contabil transmite.
Compartimentul financiar-contabil primește.
1. Transmite propuneri pentru limitarea costurilor de producție:primește datele necesare deducerii cheltuielilor pe baza cărora vor fi fundamentate costurile lucrărilor.
2. Transmite spre aprobare proiectul planului financiar, proiectele planurilor de credite, modificări de prețuri, informația asupra situațiilor financiare:primește avize, aprobări, indicații și dispoziții de lucru.
3. Transmite propuneri de aprovizionare, datele necesare întocmirii unor sinteze cu privire la activitatea de ansamblu a firmei:primește documente justificative, elemente necesare planului financiar.
4. Transmite situațiile justificative:primește informațiile legislative.
5. Transmite date privind mijloacele financiare necesare acoperirii drepturilor de personal:primește propuneri pentru mijloacele financiare necesare
și documentele pentru calculul drepturilor de retribuire.
Anexa 2:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Organizarea Si Conducerea Imm (ID: 134672)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.