Auditul Calitatii la Sc Remedia Sa

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………………….2

Cap.I Noțiuni generale

Auditul calității. Termeni și definții……………………………………………………………….3

Standarde aplicabile în auditare……………………………………………………………………..4

Obiectivele generale și importanța auditului calității………………………………………..7

Tipuri de audituri ale calității………………………………………………………………………..9

Cap.II Procesul de auditare

2.1 Inițirea auditului…………………………………………………………………………………………14

2.2 Analiza documentelor…………………………………………………………………………………15

2.3 Pregătirea activităților de audit la fața locului………………………………………………..16

2.4 Pregătirea, aprobarea și difuzarea auditului……………………………………………………18

2.5 Finalizarea auditului……………………………………………………………………………………20

Cap.III Tehnici de evaluare

Etapele principale ale evaluării sitemului de management al calității……………….21

Consemnarea rezultatelor……………………………………………………………………………22

Auditarea proceselor prin aplicarea principiului PDCA………………………………23

Cap.IV Studiu de caz SC Remedia SA……………………………………………………………….24

4.1 Prezentare generală………………………………………………………………..24

4.2 Analiza performanțelor financiare…………………………………………………27

4.3 Resursele umane…………………………………………………………………..40

4.4 Potențialul tehnologic……………………………………………………………..41

4.5 Auditul calității……………………………………………………………………43

Concluzii………………………………………………………………………………………………………..60

Bibliografie

=== auditul calitatii ===

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………………….2

Cap.I Noțiuni generale

Auditul calității. Termeni și definții……………………………………………………………….3

Standarde aplicabile în auditare……………………………………………………………………..4

Obiectivele generale și importanța auditului calității………………………………………..7

Tipuri de audituri ale calității………………………………………………………………………..9

Cap.II Procesul de auditare

2.1 Inițirea auditului…………………………………………………………………………………………14

2.2 Analiza documentelor…………………………………………………………………………………15

2.3 Pregătirea activităților de audit la fața locului………………………………………………..16

2.4 Pregătirea, aprobarea și difuzarea auditului……………………………………………………18

2.5 Finalizarea auditului……………………………………………………………………………………20

Cap.III Tehnici de evaluare

Etapele principale ale evaluării sitemului de management al calității……………….21

Consemnarea rezultatelor……………………………………………………………………………22

Auditarea proceselor prin aplicarea principiului PDCA………………………………23

Cap.IV Studiu de caz SC Remedia SA……………………………………………………………….24

4.1 Prezentare generală………………………………………………………………..24

4.2 Analiza performanțelor financiare…………………………………………………27

4.3 Resursele umane…………………………………………………………………..40

4.4 Potențialul tehnologic……………………………………………………………..41

4.5 Auditul calității……………………………………………………………………43

Concluzii………………………………………………………………………………………………………..60

Bibliografie

Introducere

În contextul preocuparilor actuale de implementare a unor sisteme ale calitatii, potrivit standardelor din familia ISO, auditul este considerat un instrument esential pentru realizarea obiectivelor intreprinderii, in acest domeniu.

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de îmbunatatire a sistemului calitatii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera.
Pe de alta parte, certificarea sistemelor calitatii, a carei importanta a crescut in ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu Standardele Internationale si Europene, aplicabile in domeniu.

În domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat în sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitatii în ansamblu.

Standardul ISO 8402 defineste auditul calitatii ca reprezentând o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.

În prezent, aceasta definitie este cea mai larg acceptata.

Un program de audit poate include unul sau mai multe audituri in functie de marimea, natura si complexitatea organizatiei care urmeaza a fi auditata. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective si pot de asemenea sa includa audituri comune sau combinate.

Motivația alegerii acestei teme are la bază dezvoltarea calității serviciilor și produselor care ar trebui aplicată în toate instituțiile și firmele românești.

Lucrarea este structurată în patru capitole.În primul capitol am prezentat noțiuni generale referitoare la auditul calității.În al doilea capitol am prezentat procesul de auditare.În al treilea capitol am prezentat tehnicile de evaluare iar în ultimul capitol am prezentat un studiu de caz la SC Remedia SA.

Cap.I Noțiuni generale

Auditul calității. Termeni și definții

Auditul calității – proces sistematic, independent și documentat în scopul obținerii de dovezi de audit și evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit.

Tabelul 1.1. Termeni referitori la audit

Fig.1.1 prezinta grafic relatiile dintre dovezile, constatarile și concluziile auditului. Astfel constatarile auditului se obtin prin evaluarea dovezilor de audit pe baza criteriilor de audit, iar obiectivele auditului servesc drept baza pentru obtinerea concluziilor auditului.

1.2 Standarde aplicabile în auditare

Standarde internationale (ISO), adoptate și ca standarde internationale (SR ISO sau SR EN ISO) sunt aplicate în procesul de auditare. Aceste documente sunt grupate in familii principale:

familia ISO 9000, care grupeaza standardele referitoare la managementul calitatii;

familia ISO 14000, care grupeaza standardele cu privire la managementul mediului;

familia OHSAS 18000, care grupeaza referentialele cu privire la managementul sanatătii și securitatii ocupationale,

standardul ISO 19011, standardul referitor la auditarea sistemelor calitatii și mediului

Standardul ISO 9001:2000 este un standard care exprima cerinte și prin urmare aplicarea lui este obligatorie atunci când se declara conformitatea cu cerintele lui.

Tabel 1.1.

Standardul se poate aplica in orice organizatie indiferent de marime și domeniu de activitate. Deoarece cerintele exprimate sunt generale, anumite sectoare de activitate au simtit nevoia elaborării standardelor care sa specifice cerinte suplimentare pentru domeniul in care activeaza.

Astfel au aparut familii de standarde specifice anumitor sectoare industriale, cum ar fi industriale, auto, industria aerospatiala, industria de software, industria alimentară . Au simtit nevoia de complete sau de a particulariza cerintele minime exprimate de ISO 9001 cu cerinte specifice. Au apărut astfel standardele ISO/TS 16949 (pentru industria auto), standardele seriei EN 9100 (pentru Industria: aerospatiala), ISO/IEC 90003 (pentru industria de software), ISO 15161 (pentru industria alimenta). 0 atentie deosebită trebuie acordata standardului ISO 9004. Acest standard este un standard: cu recomandari destinat organizatiilor care vor să-și imbunătăteasca performanta cu privire la calitate.- Standardul permite organizatiilor propria evaluare a sistemului de management al calitatii.

Modul in care noul standard tratează auditul este diferit fată de cel avut in vedere standardele inlocuite, auditul fiind abordat ca un program, cu etape și responsabilităti, utilitatea constind in valoarea pe care se creează și anume in oportunitatile de imbunătătire pe care le furnizează introduce managementul programului de audit cu următoarele etape principale:

– planificarea (stabilirea obiectivelor, a resurselor și a responsabilitatilor pentru audit),

– implementarea programului,

– monitorizarea și analizarea activitătilor și a rezultatelor obtinute precum și depistarea posibilitatilor de imbunatătire a programului.

Standardul acorda un spatiu important personalului auditor, oferind recomandari cu privire la aptitudinile personale, la insușirile și educatia auditorilor, la formarea lor, la modalitatile de mentinere de imbunatatire a performantelor, la metodele de evaluare și de selectare a auditorilor. Este important a sublinia ca nu orice persoana poate deveni un bun auditor și ca este necesar a dispune de anumite caracteristici personale native, pe lângă cele care pot fi obtinute prin instruire și formare in domeniu.

ISO 19011 este un ghid care exprimă recomandari și nu cerinte și prin urmare aplicarea lui nu este obligatorie.

1.3 Obiectivele generale și importanța auditului calității

În contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme ale calității, potrivit standardelor din familia ISO 9000:2000, auditul este considerat un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în acest domeniu.

Scopul principal al auditului calității este de a evalua acțiunile corective necesare pentru eliminarea deficiențelor și posibilitățile de îmbunătățire a sistemului calității întreprinderii, a proceselor sale, a produselor și serviciilor pe care le oferă.

Pe de altă parte, certificarea sistemelor calității, a cărei importanță a crescut în ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, în raport cu standardele internationale și europene, aplicabile în domeniu.

În domeniul managementului calității, termenul de audit este utilizat în sensul de examinare a calității produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calității în ansamblu.

Auditurile calității reprezintă, în conformitate cu definiția 3.1. ISO 19011, examinări sistematice ale activităților și rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate și programate în funcție de natura și importanța activităților respective. Ele sunt, pe de altă parte, examinări independente, în sensul că trebuie conduse de persoane care nu au responsabilități directe în domeniile auditate. Prin auditurile calității se evaluează:

– sistemul calității întreprinderii în ansamblu sau elemente ale acestuia;

– procesele întreprinderii;

– rezultatele proceselor (produse, servicii).

Pe baza rezultatelor auditului calității vor fi definite acțiunile corective necesare. Aceste acțiuni au în vedere identificarea și eliminarea cauzelor neconformităților constatate, în scopul prevenirii repetării lor.

Acțiunile corective pot implica modificări în procedurile manualului calității și în sistemul de management al calității în ansamblu, astfel încât să se asigure îmbunătățirea calității în fiecare din etapele traiectoriei produsului.

Eficacitatea auditurilor calității depinde foarte mult de competența și experiența auditorilor.

Auditul calității poate fi efectuat în următoarele scopuri principale:

• evaluarea conformității proceselor și rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

• evaluarea conformității unor elemente ale sistemului calității, sau a sistemului în ansamblu, cu cerințele specificate;

• evaluarea eficacității sistemului calității întreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite;

• identificarea punctelor critice, surse ale deficiențelor, în desfășurarea activităților din întreprindere;

• inițierea măsurilor corective și de îmbunătățire necesare, privind procesele și rezultatele acestor procese (produse, servicii);

• urmărirea aplicării măsurilor corective și de îmbunătățire stabilite.

O întreprindere poate hotărî prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a stabili dacă:

produsele în curs de fabricație, sau cele noi, corespund cerințelor specificate (în standarde sau în alte documente normative);

procesele sunt ținute sub control;

sistemul de management al calității implementat satisface în mod constant cerințele prestabilite;

sunt identificate punctelor critice în vederea reducerii costurilor referitoare la calitate;

sunt aplicate măsurilor corective stabilite.

Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate acțiunile de îmbunătățire a calității proceselor, produselor și a sistemului calității întreprinderii. In măsura în care aceste audituri sunt corect planificate și programate, ținând seama de natura și importanța activităților, și sunt efectuate de auditori calificați, se poate ajunge la micșorarea continuă a abaterilor și implicit la creșterea gradului de satisfacere a cerințelor.

1.4 Tipuri de audituri ale calității

Un audit se caracterizeaza, printre altele, prin scop (obiective), obiect, domeniu, momentul in care se produce, participantii la audit . Aceste caracteristici definesc tipurile auditurilor și permit o posibilă clasificare alor.

Clasificarea auditurilor în funcție de scop

Toate auditurile sunt fie audituri interne, fie audituri externe. In figura 1.2 este ilustrata asificarea auditurilor, in: audituri de prima parte (audituri interne), audituri de secunda parte (audituri externe) și audituri de terța paste (de asemenea, audituri externe).

In procesul de audit intervin mai multi participanti. Principalele roluri (functii) ale acestora sunt:

clientul auditului,

auditatul;

auditorul (echipa de audit).

Auditul intern al sistemului de management, numit și audit de prima parte reprezinta acel tip de audit care este efectuat in interiorul organizatiei de catre auditorii proprii in scopul evaluarii conformitătii propriului sistem de management fată de criteriile de audit. Auditul intern se refera la toate aspectele organizatiei. Clientul auditului, auditorul și auditatul sunt din interiorul organizatiei.

Prin acest tip de audit organizatia stabilește punctele slabe și pe cele puternice ale propriului sistem de management ca și posibilitătile de imbunatatire și evalueaza eficienta și eficacitatea sitemulul de management auditat. În anumite cazuri, când organizatia nu dispune de auditori calificati, ea poate apela la auditori externi. Însa aceștia desfașoara auditul pentru scopuri interne și in numele organizatiei solicitante. Auditul intern este focalizat pe eficacitate și acționează ca un instrument de diagnoza al magementului pentru evaluarea proceselor și activitatilor proprii, pentru obtinerea dovezilor cu privire la faptul ca cerintele sunt indeplinite și pentru detectarea oportunitaților de imbunatatire. Obiectivele auditurilor interne (ISO 9004 2000) pot avea in vedere:

eficacitatea și eficienta implementarii proceselor;

oportunitățile pentru imbunatatirea continua;

capabilitatea proceselor;

utilizarea efectiva și eficace a tehnicilor statistice;

utilizarea tehnologiei informationale;

analiza costurilor calitatii;

eficacitatea și eficienta resurselor utilizate;

performanta rezultatelor și așteptărilor refertoare la proces și producție;

performanta activitatilor de imbunatatire;

Auditul de secondă parte este un audit extern efectuat, din punctul de vedere al organizatiei la furnizor (auditatul) de catre organizatia insăși (auditor) in numele sau sau al clientului sau sau de catre un alt organism care actioneaza in numele organizatiei. În acest caz partea interesata este organizatia sau o altă parte care are un interes in report cu aceasta, cum ar fi clientul sau alte persoane in numele acestora.

Motivele pentru efectuarea acestui tip de audit pot fi:

identificarea riscurilor noncalității furnizorului;

identificarea elementelor necesare pentru clasificarea, selectarea și aprobarea furnizorilor,

identificarea metodelor de imbunătătire a sistemului de management al furnizorului in vederea aprobarii acestuia de catre organizatie (atunci cind furnizorul nu are un sistem de management certificat de către un organism de certificare recunoscut de organizatie);

evaluarea sistemului de management al furnizorului in vederea aprobării acestuia de catre organizatie (atunci când fumizorul nu are un sistem de management certificat de catre un organism de certificare recunoscut de organizatie);

ca activitate de supraveghere continua a furnizorului;

ca instrument de dezvoltare a relatiilor de parteneriat cu furnizorul (informatia obtinută din audit este utilizata de ambele parti organizatia pentru a-și face mai bine intelese cerintele cu privire la furnituri, iar furnizorul pentru a-și imbunstati propriile performante).

In situatia in care furnizorul are deja un sistem de management certificat, organizatie trebuie să evalueze mai intâii fiabilitatea organismului de certificare in vederea stabilirii nivelului de incredere ce poate fi acordat certificatului detinut de furnizor. Pe aceasta baza organizatia determine amploarea și aprofundarea auditului efectuat la furnizor.

Auditul de secunda parte se limitează la aspectele cu privire la calitatea produsului / serviciului furnizat. Caracteristica sa principală o constitute rigoarea. Acest tip de audit nu se referă la eficacitatea functionării interne a furnizorului.

In auditurile de secunda parte organizatia auditare poate să fie interesata in imbunătătirea sistemului de management al fumizorului atunci când produsele sau serviciile furnizate de acesta sunt importante pentru organizatie și când aceasta dezvoltă relatii de parteneriat cu furnizorul.

Auditurile de terta parte sunt audituri conduse de organisme externe independente atât fată de clientul auditului, cât și fate de organizatie auditata. Organismele externe au un rol oficial și trebuie sa respecte cerintele precise, recunoscute cum ar fi standardul ISO 19011 ca și cerintele organismului de acreditare fapt care le garanteaza impartialitatea și reproductibilitatea.

Auditurile de terta paste sunt caracterizate prin impartialitate și rigoare și se limiteaza la cerintele standardului adoptat ca referintă.

Aceste audituri pot avea ca motivatie:

evaluarea voluntara, obiectiva și independentă de catre un organism neutru a propriului sistem de management al organizatiei (evaluate care nu se finalizeaza prin certificare);

obtinerea certificarii din pastea unui organism de certificare acreditat, actiune voluntara sau impusa de client sau de catre autoritati.

Clasificarea auditurilor în funcție de domeniu și de obiect

Auditurile pot fi clasificate și in functie de domeniul lor (audituri de proces, audituri de sistem) și de obiectul lor (audituri de produs, audituri de serviciu).

Fig.1.4 Tipuri de audit al calității în funcție de obiectul lor

Auditul de produs / serviciu permite determinarea faptului că atributele și caracteristicile unui produs sau serviciu sunt in conformitate cu cerintele exprimate. Auditul de produs și serviciu prezintă aspectele unui proces de inspectie cu deosebirea existentei unui anumit nivel de independentă a auditului și a faptului ca rezultatele auditului nu sunt folosite in scopul aprobării livrării produsului sau a furnizarii serviciului așa cum se intimplă in cazul inspectiei.

Auditul de proces permite constatarea faptului ca cerintele referitoare la proces sunt indeplinite. In cadrul acestui tip de audit se examineaza activitățile care compun procesul, intrările și ieșirile din proces in vederea stabilirii gradului in care acestea satisfac cerintele predefinite. Sunt analizate modurile de planificare, de executie, de verificare a procesului auditat. Auditul de produs serviciu de poate desfășura ca o parte a auditului de proces .

În cadrul auditului de proces sunt evaluati factorii care intervin in cadrul procesului: metodele, materialele, operatorii, utilajele, măsurarile și mediul de lucru. Pentru procesele de productie se examinează manualele tehnice, instructiunile de lucru, datele cu privire la produsele aprovizionate, programele de instruire, cerintele de calificare, programele de mentenantă preventive .

Auditul de sistem permite determinarea faptului ca cerintele referitoare la sistem exprimate in standardul de referinta, in reglementări, in politici, manual și proceduri sint indeplinite. Auditul de sistem se poate desfășura în întreaga organizație sau numai într-un departament sau în cadrul unui anumit proiect.

Alte tipuri de audit

Auditul combinat reprezinta acea activitate prin care se auditeaza impreuna doua sau mai multe sistemele de management, in general cu caracteristici asemanatoare ale aceleiași organizatii.

În cazul auditului combinat este important ca obiectivele, domeniul și criteriile de audit, precum ; componenta echipei de audit și competenta auditorului șef sa fie corespunzatoare naturii auditului.

Auditul comun are loc atunci când două sau mai multe organizatii de audit coopereaza in comun un singur auditat.

Preauditul (numit de unii autori audit de diagnosticare) – un audit care are drept scop examinarea preliminară a sistemului de management in vederea diagnosticării acestuia (uneori acest tip de audit se referă la examinarea documentelor de management al calitătii sau ai mediului, propriu auditatului). Preauditul precede auditul la fata locului.

Auditul la fate locului – auditul propriu zis, care se desfășoară la sediul auditatului și a cărul scop principal consta in culegerea dovezilor de audit care servesc la stabilirea concluziilor auditului.

Auditul de precertificare – auditul axat pe verificarea respectării cerintelor standardului, a stadiului actualizarii procedurilor, a aplicării lor, de implementare a actiunilor stabilite. Auditorilor care efectueaza astfel de audituri li se cere sa posede cunoștinte serioase cu privire la standardele și reglementarile din domeniul certificării.

Auditul de supraveghere – auditul care are loc la date stabilite (o data pe an, de exemplu) și care consta din examinarea in vederea actualizarii statutului unui sistem de management. Cu aceasta ocazie se verifică buna functionare a unei activităti in scopul detectării amorselor de deriva și a unor probleme putin vizibile. Auditorilor care efectueaza astfel de audituri nu li se cer cunoștinte și abilitați deosebite.

Auditul de prelungire (de innoire) – auditul care constă din examinarea in vederea prelungirii valabilitatii certificarii, după scurgerea perioadei de valabilitate a certificatului acordat anterior.

Cap.II Procesul de auditare

2.1 Inițirea auditului

Initierea auditului reprezintă primul dintre cele șapte subprocese ale auditului:

stabilirea obiectivelor auditului, a domeniului și a criteriilor de audit;

determinarea fezabilitătii auditului;

stabilirea echipei de audit;

contactarea auditatului.

Diagrama flux a subprocesului de initiere a auditului este prezentata in figura 2.1.

În cazul unui audit de certificare a sistemului de management integrat al calitatii situatia poste fi următoarea:

Domeniul auditului: managementul calitatii

Criteriiie de audit:

Manualul de management al calitatii propriu organizatiei

ISO 9001;

Obiectivul auditului: stabilirea conformitatii sistemului de management al calitații.

Figura 2.1 Diagrama flux

2.2 Analiza documentelor

Înainte de auditul la fața locului, documentația auditului trebuie să fie analizată pentru a stabili conformitatea sistemului de management, cu criteriile de audit. Documentația poate să includă documentația sistemului de management, înregistrări sau rapoarte de audit anterioare. Analiza trebuie să ia în considerare mărimea, natura și complexitatea organizației, obiectivele și domeniul auditului. O vizită preliminară poate fi necesară pentru a obține o vedere generală informațiilor disponibile.

Dacă documentația sistemului de management al auditatului este găsită ca fiind inadecvată, auditorul șef trebuie să informeze clientul auditului, managerul programului de audit și auditatul. Resursele ulterioare nu trebuie să fie cheltuite pentru audit până când astfel de probleme nu sunt rezolvate.

2.3 Pregătirea activităților de audit la fața locului

Pregătirea planului de audit

Șeful echipei de audit trebuie să pregătească un plan pentru activitățile de audit la fața locului. Acest plan asigură informațiile necesare pentru echipa de audit, auditat și clientul auditului. El trebuie să sprijine de asemenea și planificarea în timp și coordonarea activităților de audit.

Nivelul de detaliere asigurat de planul de audit trebuie să fie adaptat pentru domeniul și complexitatea auditului. Detaliile pot să difere între auditurile inițiale și cele ulterioare, cât și dintre auditurile interne și cele externe.

Planul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a permite unele schimbări care pot apare pe măsură ce auditul la fața locului progresează.

Planul de audit trebuie să includă sau să descrie după caz:

a.obiectivele auditului

b.criteriile de auditare și orice documente de referință;

c.domeniul, inclusiv identificarea organizației și unitățile funcționale și/sau procesele ce urmează a fi auditate;

d.data și locurile de muncă unde urmează să se desfășoare activitățile de audit la fața locului;

e.data și durata estimată pentru activitățile de audit la fața locului, inclusiv pentru reuniunile cu managementul auditatului și reuniunile echipei de audit;

f.rolurile și responsabilitățile membrilor echipei de audit și a tuturor persoanelor însoțitoare;

g.alocarea unor resurse adecvate pentru zonele critice ale auditului.

Planul de audit ar trebui să includă, dacă este cazul și :

a.responsabilităților auditului;

b.luna în care se desfășoară și se raportează auditul;

c.modalitatea de a raporta auditul (inclusiv orice metodă de a clasifica neconformitățile), forma și structura, data estimată de redactare și difuzare;

d.aranjamente logice (călătorie, facilități la fața locului,etc);

e.probleme legate de confidențialitate.

Când are loc un audit comun, auditorul șef trebuie să stabilească metodele de comunicare cu auditatul.

Planul de audit trebuie să fie analizat și acceptat de clientul auditului și prezentat auditatului înaintea începerii auditului la fața locului.

Orice obiecții formulate de auditat trebuie să fie rezolvate între șeful echipei de audit, auditat și clientul auditului înainte de continuarea auditului.

Orice plan de audit revizuit trebuie să fie acceptat de părțile implicate înainte de continuarea auditului.

Conținutul planului de audit

Repartizarea activităților pentru echipa de audit

Șeful echipei de audit, cu consultarea echipei de audit, trebuie să repartizeze pentru fiecare membru al echipei responsabilități pentru auditarea proceselor specifice sistemului de management, funcțiilor, zonelor sau activităților. Astfel de repartizări trebuie să ia în considerare necesitățile pentru independența, competența auditorilor și utilizarea eficace a resurselor.

Schimbările privind repartizările pot fi făcute în timpul auditului pentru atingerea obiectivelor auditului.

Membrii echipei de audit trebuie să analizeze informațiile relevante legate de sarcinile pentru audit și să pregătească documentele de lucru necesare pentru acele repartizări.

Pregătirea documentelor de lucru

Documentele de lucru utilizate de echipa de audit ca referințe și/sau pentru a înregistra desfășurarea auditului, pot să includă :

a.liste de verificări și planuri de eșantionare;

b.formulare pentru înregistrarea informațiilor, suport pentru dovezi, înregistrări ale reuniunilor și constatărilor auditului;

Utilizarea documentelor de lucru, cum ar fi listele de verificare și formularele, n-ar trebui să restricționeze activitățile de audit care se pot schimba în urma informațiilor culese în timpul auditului.

Documentele de lucru trebuie păstrate cel puțin până la terminarea auditului. Acelea care implică informații confidențiale sau privind proprietatea trebuie să fie păstrate tot timpul în siguranță de membrii echipei de audit.

2.4 Pregătirea, aprobarea și difuzarea auditului

Pregătirea raportului de audit

Șeful echipei de audit răspunde de pregătirea și conținutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie să asigure o înregistrare completă, precisă, concisă și clară a auditului

Raportul de audit trebuie să includă, sau să facă referință la următoarele:

obiectivele auditului;

domeniul auditului, în mod particular identificarea organizației și unităților funcționale sau proceselor auditate și perioada de timp acoperită;

identificarea clientului auditului;

identificarea membrilor echipei de audit;

datele și locațiile unde au fost desfășurate activități de audit;

criteriile de audit;

constatările auditului;

concluziile auditului.

Raportul de audit ar trebui să includă sau să facă referințe, după caz, și la următoarele elemente :

a.planul auditului;

b.lista reprezentanților auditatului;

c.un rezumat al procesului de audit inclusiv orice obstacole întâlnite;

d.confirmarea că obiectivele auditului au fost îndeplinite în cadrul domeniului auditat în concordanță cu planul de audit;

e.zone neacoperite, deși incluse în domeniul auditului

f.opiniile divergente, nerezolvate dintre echipa de audit și auditat;

g.orice planuri de acțiune de urmărire convenite;

h.recomandări de îmbunătățire, dacă este specificat în obiectivele auditului;

i.o declarație asupra naturii, confidențialității conținutului;

j.o listă de difuzare a raportului de audit.

Aprobarea și difuzarea raportului de audit

Raportul de audit trebuie să fie elaborat într-o perioadă de timp convenită. Dacă acesta nu este posibilă, motivele de întârziere trebuie să fie comunicate clientului auditului și o dată revizuită trebuie convenită.

Raportul de audit trebuie datat, analizat și aprobat așa cum s-a stabilit în procedurile programului de audit.

Raportul de audit trebuie distribuit celor stabiliți de clientul auditului.

Raportul de audit este proprietatea clientului auditului și trebuie să fie respectată confidențialitatea de către toți membrii echipei și de cei care primesc raportul.

2.5 Finalizarea auditului

Păstrarea documentelor

Documentele de lucru și rapoartele referitoare la audit trebuie să fie păstrate sau distruse conform înțelegerii dintre părțile participante și în concordanță cu orice cerință aplicabilă (contractuală sau legală).

Dacă nu se cere altfel, echipa de audit nu va divulga conținutul documentelor, natura oricărei alte informații obținute în timpul auditului sau în raportul de audit, oricărei alte părți fără aprobarea explicită a clientului și, dacă este cazul, cu aprobarea auditatului.

Finalizarea auditului

Auditul este finalizat când toate activitățile din planul de audit au fost finalizate și raportul de audit a fost aprobat și difuzat.

Cap.III Tehnici de evaluare

3.1 Etapele principale ale evaluării sistemului de management al calității

Evaluarea constatărilor de audit reprezintă un proces complex care trebuie abordat cu inteligentă și discernământ. Compararea acestor dovezi cu criteriile de audit nu este intotdeauna simplă deoarece nici faptele care le-au produs nu sunt intotdeauna evidente. Pentru a veni in sprijinul celor mentionate mai sus, se va analiza in continuare cazul auditului sistemului de management al calitai criteriile de audit fiind reprezentate de standardul ISO 9001: 2000.

Cu referire, in special, la auditul intern al sistemului de management al calitatii se poate aprecia ca exigentele exprimate de cea de-a treia editie (2000) a standardului ISO 9001 nu sunt fundamentate diferit fată de cele din editia precedentă. Totuși, se poate observa că au apărut nuanțe noi in ceea privește finalitatea auditului și in ceea ce privește modul de realizare a lui.

Calitatea constatarilor de audit depinde de calitatea dovezilor de audit. Pentru a atinge talia dorită este necesar ca auditorul sa cunoasca și să inteleagă mai intâi in mod corect și profund criteriile de audit.

Daca cerintele in materie de audit exprimate in standardul ISO 9001:2000 nu au fost revolutionate, cele referitoare la sistemul de management al calitatii in raport cu care auditorul trebuie sa dezvolte procesul de audit și care constituie criterii de audit au suferit modificari importante.

Sunt patru etape principale pe care echipa de audit le are de parcurs pentru putea formula concluziile auditului. Aceste patru etape constau in:

cunoașterea auditatului;

evaluarea sistemului de management al calitatii proiectat;

evaluarea implementarii proceselor definite;

evaluarea coerentei demersului cu privire la imbunătatirea continua.

Prima etapa: Cunoașterea organizatiei auditatului

Această etapa, care se desfășoară cu ocazia preauditului, se referă la obtinerea unor suficiente cu privirea la organizatie, și in mod particular asupra:

produselor și serviciilor organizatiei;

pietei (cu constringerile ei, cum ar fi cerintele clientilor);

istoricului organizatiei;

pozitiei strategice a organizatiei;

politicii, obiectivelor și a rezultatelor organizatiei.

Pe baza acestor informatii, auditorul poate identifica punctele sensibile ale sistemului și in consecință va putea planifica eficace activitățile de audit.

Cunoașterea organizatiei ce urmeaza a fi auditata permite aprecierea eficacitatii auditatului in contextual respectiv pe baza rezultatelor obtinute.

A treia etapă: Evaluarea implementării proceselor definite

În aceasta etapa se apreciaza eficacitatea proceselor implementate (aptitudinea acestora de a permite obtinerea rezultatelor preconizate).

Se poate intimpla ca auditorul sa constate ca auditatul nu poate sa faca distinctia dintre conceptul de proces și cel de activitate. In acest caz auditorul va face de la inceput precizarea cu privire la intelegerea acestor concepte pe baza standardului referitor la concepte și vocabular. Auditatul are dreptul de a utiliza propria sa terminologie atâta vreme cât el poate demonstra indeplinirea cerințelor standardului. Auditorul are responsabilitatea de a intelege sistemul auditatului și de a stabili dacă există o diferenta limitată la terminologie stabilită sau este vorba de o deficienta cu privire la abordare tacită – pe proces și de o implementare a sistemului de proces.

A patra etapă: Evaluarea coerentei demersului cu privire la imbunatatirea continuă Evaluarea modului de implementere a proceselor permite cunoașterea incidentei pe care o au punctele puternice și punctele sensibile ale organizatiei in ceea ce privește obtinerea rezultatelor planificarea imbunătățirilor.

Prin acest proces de evaluare se mai determină oportunitatile de imbunătire și se poate determine data demersul imbunătătirii continue cu rezultatele observatiilor efectuate in etapele precedente.

3.2 Consemnarea rezultatelor

Consemnarea rezultatelor auditului se face atât pe parcursul derularii procesului cat și la finalul acestu i a.

Auditorii consemneaza aceste rezultate pe documente de audit, cum ar fi:

listele de verificari (chestionarele de audit) prin bifarea coloanelor Corespunde / Nu corespunde (Aplicat / Neaplicat);

liste cu observatiile și dovezile de audit

rapoartele de neconformitate.

Deoarece auditarea se face, de obicei, nu in ordinea cerintelor standardului, ci urmarind procesele organizatiei, completarea listelor de verificari se face urmând logica acestor process. Auditorul șef:

semneaza rapoartele de neconformitate:

intocmește raportul de audit.

3.3 Auditarea proceselor prin aplicarea principiului PDCA

Auditorul ar trebui sa verifice daca procesele sistemului de management:

asigură indeplinirea politicii și a obiectivelor stabilite pentru sistemul de management;

sunt implementate conform planificării;

asigură îmbunătatirea continua a sistemului de management;

asigura satisfactia clientului (pentru sistemul de management al calitatii).

Evaluarea planificării proceselor

În evaluarea fazei de planificare Manualul sistemului de management stabilit de organizație joaca un rol important Auditorul stabilește pe baza lui și prin intervievarea

reprezentantului managementului care sunt responsabilitatile pentru procesele organizatiei.

Auditorul urmează să stabilească:

datele de intrare și cele de ieșire a procesului auditat

clientii (interni și externi) procesului și cerintele acestora

tehnicile de control al procesului.

interactiunea procesului cu celelalte procese ale organizatiei:

pe orizontala;

pe verticală;

criteriile de operare și control a procesului (pentru sistemul de management al calitătii avute in vedere: planuri ale calitatii, harti ale proceselor, proceduri, instruiri ale personalului);

resursele și procesele suport.

3.3.2 Evaluarea implementării procesului

Auditorul ar trebui:

sa verifice implementarea procesului in conformitate cu modalitatile planificate

sa evalueze nivelul de implementare a procesului planificat prin activitati ca: intervievarea, observarea modului de desfașurare a procesului, prin examinarea înregistrarilor

3.3.3 Evaluarea verificării procesului

Auditorul ar trebui sa determine:

care sunt metodele utilizate pentru monitorizarea, masurarea și analizarea procesului;

daca rezultatele indica eficacitatea sau ineficacitatea procesului;

daca rezultatele obtinute sunt in conformitate cu politica și obiectivele stabilite și cu cerințele referitoare la produs / serviciu

cum sunt utilizate rezultatele obtinute prin monitorizare, masurare și analiza.

Cap.IV Studiu de caz SC Remedia SA

4.1 Prezentare generală

Date de identificare :

Sediul social: str. Dorobantilor nr. 43, localitate Deva, jud. Hunedoara

Nr. Reg. Comertului: J20/700/1991

CUI: 2115198, atribut fiscal RO

Cod de inregistrare fiscala: RO2115198

Capital social subscris si varsat: 9.851.494,9 RON

FARMACEUTICA REMEDIA S.A. companie aflata in plina ascensiune, cotata la Bursa de Valori Bucuresti-Piata reglementata- Sector Titluri de Capital- Categoria 2 actiuni, si-a consolidat pozitia pe piata farmaceutica romaneasca prin fuzionarea cu V.TARUS RoAgencies SRL la inceputul anului 2006.

Compania este specializata in servicii de marketing si distributie pe piata de profil si are in structurile sale peste 300 de angajati care isi desfasoara activitatea atat in reteaua proprie de farmacii din judetele Hunedoara, Deva, Timis si Sibiu, cat si in punctele operationale din Bucuresti, Deva, Tg. Jiu, Tg. Mures, Timisoara, Brasov, Pitesti si Targoviste.

Domeniul principal de activitate al Societatii este : 464 Comert cu ridicata al bunurilor de consum

Obiectul principal de activitate : cod CAEN 4646 – Comert cu ridicata al produselor farmaceutice

Servicii

Compania distribuie produse farmaceutice pentru reteaua din sistemul de sanatate public si privat si asigura servicii de import materii prime si materiale de ambalare pentru industria farmaceutica.          

FARMACEUTICA REMEDIA S.A – member of TARUS Group – asigura si servicii de call of stock/ consignment pentru furnizori externi: BAXTER, DESITIN, LANNACHER-GEROT, ROWA-WAGNER.

Oferă servicii integrate de marketing prin departamentul sustinut de peste 40 reprezentanti medicali si agenti de vanzare, servicii dedicate promovarii in exclusivitate a produselor firmelor: AURIGA INTERNATIONAL, BAXTER, BERNA BIOTECH, GEBRO, MEDICOS, PENTRON, PHARMACURE, REMEDENT, ROWA-WAGNER, TRENKA

Aria de acoperire terapeutica a programelor si campaniilor de promovare desfasurate de companie: transplant, medicina de familie, medicina interna, cosmeto-dermatologie, chirurgie plastica, chirurgie vasculara, boli infectioase, gastroenterologie, chirurgie generala, hematologie, cardiologie, ATI, ORL, vaccinuri, stomatologie, dispozitive medicale

Echipa RA asigura o gama variata de servicii:

Efectuarea de studii de piata in vederea largirii portofoliului de produse ale companiei.

Inregistrarea de medicamente, dispozitive medicale, suplimente nutritive si produse cosmetice in Romania si Republica Moldova

omania : Baxter, Berna Biotech, Cangene, Cassella-Med, Cefak, Divapharma, Dr. Willmar Schwabe Gebro, Gerot-Lannacher, Genzyme, Montavit, ProMed Praha, Rowa-Wagner, Santen, Schmidgall, Specifar, Tarius, Trenka, Welding, Pentron, Medikos, Auriga.

Republica Moldova : Gerot-Lannacher, Montavit, Divapharma, Trenka

Monitorizarea studiilor clinice defasurate de companiile partenere

Acționari:

Capitalul social este în valoare de 9.851.494,90 lei integral vărsat, divizat în 98.514.949 acțiuni cu valoare nominală 0,1 lei. Capitalul social consolidat prin metoda integrarii globale este de 9.851.505 lei

Structura acționariatului se prezintaă după cum urmează :

4.2 Analiza performanțelor financiare ale inteprinderii

Societatea a inregistrat in ultimii ani rezultatele bune care au avut o influenta majora asupra pretului actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. La inceputul anului 2008 pretul era de 0,965/actiune, inregistrand pe parcursul exercitiului financiar cresteri repetate incat la 31 decembrie pretul de inchidere al actiunilor a fost de 1,72/actiune, inregistrand astfel o crestere anuala de 78,24 %. Capitalizarea bursiera la sfarsitul anului a fost de 782 milioane lei (228 milioane euro).

Pentru obtinerea rezultatelor financiare prezentate mai sus, Antibiotice a folosit activele proprii si atrase cautand sa obtina cele mai bune randamente de folosire. Principalele elemente de active si pasive din ultimii doi ani au avut urmatoarea evolutie:

(miiRON) 2006 2007 2008

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizari necorporale 77 521 937

II. Imobilizari corporale 80.898 85.069 105.848

III. Imobilizari financiare 7 7 8

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 80.983 85.596 106.793

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. Stocuri 23.779 22.226 18.333

II. Creante 82.977 98.496 106.592

IV. Casa si conturi la banci 1.191 5.437 28.670

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 107.947 126.159 153.595

C. CHELTUIELI IN AVANS 208 65 249

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE

INTR-O PERIOADA < 1 AN 58.483 54.405 68.662

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV

OBLIGATII CURENTE NETE 49.667 71.819 85.182

F. TOTAL ACTIVE MINUS

OBLIGATII CURENTE 122.993 149.007 183.102

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE

INTR-OPERIOADA >1 AN 4.434 1.825 2.548

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI

CHELTUIELI 1.200 3.601 3.494

I. VENITURI IN AVANS, din care: 7.661 8.409 8.873

J. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital social 40.435 45.490 45.490

III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 25.263 30.027 46.419

Sold debitor – – –

IV. Rezerve 45.664 60.368 75.048

V. Rezultat reportat Sold creditor 5.996 7.695 10.102

Sold debitor – – –

VI. Rezultat exercitiului Sold creditor 12.425 19.679 23.839

Sold debitor – – –

Repartizarea profitului 12.425 19.679 23.839

TOTAL CAPITALURI PROPRII 117.359 143.580 177.060

TOTAL CAPITALURI 117.359 143.580 177.060

Activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 25% comparativ cu anul anterior pe fondul punerii in functiune de noi mijloace fixe, a lucrarilor de investitii noi, a modernizarilor,cat si ca urmare a actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuata la sfarsitul anului conformStandardelor Internationale de Contabilitate.

Activele circulante au crescut la sfasitul execitiului incheiat cu 22%, valoarea

stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane ron la 18,3 milioane ron. O crestere importanta a inregistrat-o numerarul si echivalentele in numerar de la 5,4 milioane lei la 29 milioane lei.

Durata medie de incasare a creantelor a fost in anul 2006 de 199 zile desi in anii 2007 si 2006 a fost de 220 zile respectiv 223 zile.

Datoriile curente ale societatii au cunoscut o crestere de 14,25 milioane lei pe fondul cresterii liniei de credit pentru finantarea activitatii curente cu 3 milioane de euro.

La sfarsitul exercitiului financiar societatea a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii de 33,5 milioane lei, indicele de crestere fata de valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2007 fiind de 23,3%.

La 31 decembrie 2008 societatea avea achitate toate obligatiile bugetare ajunse la scadenta. In cursul exercitiului financiar incheiat firma a virat la bugetul statului obligatii in valoare de 28 milioane lei.

Situatia veniturilor si cheltuielilor in perioada 2006-2008

mii ron

Valoarea cifrei de afaceri nete(productie vanduta + venituri din vanzarea marfurilor) in 2008 a fost de 195.679 mii lei, in crestere

comparativ cu anul 2007 cu 19,68% si comparativ cu anul 2006 cu 43,85%.

Cheltuielile de exploatare au fost in 2008 de 164.312 mii lei, in crestere comparativ cu anul 2007 cu 18,62% si comparativ cu anul 2006 cu 33,69%.

Analizate in structura, in cursul anului 2008, arata ca nu s-au inregistrat modificari semnificative, ponderea principala fiind la grupa materii prime si materiale care reprezinta 28,8% din cheltuielile de exploatare, inregistrandu-se comparativ cu anul 2007 o reducere a cheltuielilor cu materiile prime si materiale, in conditiile unei productii si implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu 20%. O modificare importanta a intervenit la cheltuielile cu prestarile de

servicii executate de terti prin faptul ca in anul 2008 cifra de afaceri a fost sustinuta printr-o promovare puternica a produselor societatii, crescand astfel cheltuielile de promovare.Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datoreaza in cea mai mare parte

structurii de fabricatie, dar si influentei din reducerea pretului de achizitie pentru materii prime din import ca urmare a reducerii cursului valutar.

Cheltuielile cu energia au inregistrat scaderi semnificative compartiv cu cele inregistrate in anul anterior, chiar daca in anul 2008 s-au inregistrat cresteri semnificative de pret atat la energie electrica cat si la gaz metan si apa. Acest lucru s-a datorat reducerii consumului fizic de utilitatati.

Economiile intregistrate la utilitati reprezinta efectele favorabile ca urmare a investitiilor efectuate in ultimii ani in instalatiile de producere a aerului si aburului si a agentului de racire.

Rezultatul din exploatare a fost la 31 decembrie 2008 de 29,1 milioane ron in crestere cu 10,4 % fata de anul anterior rezultand o rentabilitate a exploatarii(rezultat exploatare /venituri exploatare) pentru anul incheiat de 15,06% comparabila cu cea din exercitiul precedent de 16%.

Veniturile financiare inregistrate au fost de 4,4 milioane ron , valoarea semnificativa fiind obtinuta din diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in valuta.

Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane ron din care cheltuieli cu dobanzile bancare aferente creditelor pe termen scurt si lung de 2,1 milioane ron si 1,3 milioane ron diferente nefavorabile de curs valutar aferente obligatiilor si creantelor in valuta.

Profitul brut a avut o evolutie pozitiva atingand suma de 30.073 mii lei in anul 2008, in crestere comparativ cu anul 2007 cu 26,76% si comparativ cu anul 2006 cu 71%, depasind eventualele previziuni stabilite.

Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei in anul 2008 cu 21,14% comparativ cu anul 2007 si cu 92% fata de anul 2006.

Atat profitul brut, cat si profitul net au depasit previziunile stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli.

Ratele financiare

Necesitatea calcularii unor rate financiare in analiza performantelor unei intreprinderi vine din faptul ca acestea sunt instrumente de masurare care ne permit sa avem o viziune de ansamblu asupra firmei prin masurarea valorii ce ne permite sa apreciem gradul de atingere a unor obiective majore in finante.Insa pentru calcularea diversilor indicatori avem nevoie de bilantul financiar (patrimonial) al firmei .

Bilantul patrimonial are o importanta deosebita pentru actionari reprezentand o garantie pt creditori.Acest bilant se obtine in urma regruparii elementelor din activ si pasiv dupa criterii de lichiditate si exigibilitate.

BILANT FINANCIAR AL ANILOR 2006,2007,2008

mii ron

Putem face o grupare a ratelor financiare dupa trei mari concepte : rentabilitate, risc si valoare.

1.Profitabilitate: -rate de marja

-rate de rentabilitate

-rate de rotatie

2.Risc: -rate de solvabilitate

-rate de lichiditate

3.Valoare: -rate de crestere

-rate de valoare de piata

PROFITABILITATE

Ratele de marja(bruta si neta)

Rata marjei brute = EBIT(1-t) /CA

Rata marjei nete = Profit net /CA

In urma analizei ratei de marja bruta se constata ca ritmul de crestere al EBIT(1-t) a fost superior ritmului de crestere al CA pe parcursul celor 3 ani cuprinsi in analiza cea ce a dus la o situatie pozitiva pentru firma prin cresterea ratei de marja bruta cu 5.36 puncte procentuale in anul 2008 fata de anul 2006.

Acelasi trend l-a urmat si rata de marja neta crescand cu aprox 3 puncte procentuale in 2008 fata de 2006 situatie favorabila pentru firma Antibiotice ce a putut fi realizata prin inregistrarea unei amplificari a profirului net superioara celei a vanzarilor.

Rate de rentabilitate a capitalurilor:

-rentabilitate economica ROA=EBIT (1-t)/ACTIVE EXPLOATARE0

ROA=EBIT(1- t)/CA *CA/AE0

-rentabilitate financiara ROE=PN/CPR0

-rata de dobanda Rb=DOBANZI/DATORII

mii ron

Rata rentabilitatii economice (ROA) exprima legatura dintre un rezultat economic si mijloacele economice folosite pentru obtinerea acestuia fiind independenta de gradul de indatorare ,politica fiscala si alte elemente exceptionale.Analiza acestei rate se face prin cei 2 factori directi care o influenteaza : viteza de rotatie a activelor din exploatare (CA/AE0) si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la un leu vanzari.

Se observa ca in anul 2007 fata de 2006 atat viteza de rotatie cat di rata de marja bruta au crescut ducand la o semnificativa imbunatatire a ROA cu 7.72 pp insa in 2008 fata de 2007 desi rata de marja bruta a avut o usoara tendinta de crestere cu 0.63 pp din cauza micsorarii vitezei de rotatie a AE cu 6.77%, ROA a scazut cu 0.32 pp. Conducerea ar trebuii sa ia masuri in sensul cresterii vitezei de rotatie a AE pentru inbunatatirea indicatorilor de rentabilitate.

Rata rentabilitatii financiare (ROE) exprima corelatia dintre venitul actionarilor si capitalul investit in firma.Se constata inregistrarea unei situatii pozitive pentru firma, data de cresterea ROE cu 3.12 pp in anul 2007 fata de 2006 urmata de o mica scadere a acesteia cu 0.25 pp datorata unei cresteri a PN cu 21.14 % mai mica decat cresterea cu 23.32% a CPR.

Inseamna ca ar trebui luate niste masuri in vederea cresterii pe viitor a gradului de valorificare a capitalurilor aduse de actionari.

Observam ca CA inregistrata pe parcursul celor trei ani este superioara CA la prag adica CA la care PN=0 ceea ce evidentiaza o situatie favorabila pentru firma.

Ratele de rotatie:

1. Rata de rotatie a imobilizarilor: Rimo=CA/IMOn

Rimo=CA/(IMOb-AMO)

2.Rata de rotatie a activelor circulante: RACR=CA/ACR

3.Rata de rotatie a stocurilor: Rst=CA/STOCURI

4.Rata de rotatie a activelor totale: RAT=CA/AT

Practic ratele de rotatie se pot calcula pentru orice element din bilant ca si viteza de rotatie (CA/Element bilant) sau ca durata de rotatie in zile (Element*360/CA)

Viteza de rotatie a imobilizarilor reflecta eficienta utilizarii lor.Din analiza se observa ca viteza de rotatie a acestora s-a marit in anul 2007 fata de 2006 ceea ce este o situatie favorabila pentru firma insa aceasta a suferit o diminuare in 2008 fata de 2007 aceasta avand o influenta negativa asupra indicatorilor de eficienta ai firmei.

In cazul activelor circulante viteza de rotatie reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii ,aceasta avnd acelasi trend ascendent in 2007 fata de 2006 si descendent in 2007 fata de 2006.Aceste schimbari au fost generate de modificarea procesului de aprovizionare si productie , de nivelul costurilor ,de durata de incasare a creantelor etc. Este de preferat ca viteza de rotatie sa creasca pentru a duce la diminuarea necesarului de fond de rulment si la imbunatatirea rezultatelor firmei.

Daca ne uitam la stocuri vom observa ca viteza acestora de rotatie contrar celorlaltor active a avut un trend ascendent de-a lungul celor 3 ani ,accelerarea ducand la o mai buna gestionare a resurselor financiare.

In ansamblu se poate observa o accelerare a vitezei de rotatie a activelor totale ale firmei in perioada 2006-2007 urmata de o reducere a acesteia in 2007-2008 ceea ce ar trebui sesizat de conducerea firmei in vederea ameliorarii situatie create.

RISC

Indicatorii de risc evidentiaza starea financiara a unei firme si capacitatea ei de a-si achita datoriile la diferite teremene.

1.Rate de lichiditate

Cele mai cunoscute rate de lichiditate sunt :

-lichiditatea generala RLG = ACR/DCR

-lichiditatea redusa RLR =ACR-stocuri /DCR

-lichiditatea imediata RLI =Disponibilitati +plasamente / DCR

Se considera ca rata lichiditatii generale are o valoare satisfacatoare in conditiile incadrarii ei in intervalul( 2;2.2).In cazul firmei Remedia se constata ca nivelul lichiditatii generale a avut o valoare nesatisfacatoare in 2006 insa in 2007 si 2008 aceasta depaseste pragul de 2.2 ceea ce inseamna ca firma este capabila sa-si onoreze datoriile curente din activele curente detinute.

In cazul ratei de lichiditate redusa aceasta este de obicei subunitara avand ca nivel optim o valoare cuprinsa in (0.8;1). Firma Sc Remedia SA are un nivel foarte ridicat al lichiditatii reduse (test acid) ceea ce inseamna ca firma nu este expusa nici unui risc de incapacitate de plata insa ea nu functioneaza la adevaratul potential anumite resurse nefiind exploatate la nivelul maxim.

Rata de lichiditate imediata are valori destul de mici pentru firma Antibiotice insa aceasta poate contribui la mentinerea echilibrului financiar daca firma minimizeaza valoare disponibilitatilor sale detinand in schimb creante si stocuri cu grad mare de lichiditate.

Cele mai cunoscute rate de solvabilitate sunt :

Rata de solvabilitate generala= AT/DT

Gradul de indatorare=DTL/(CPR+DTL)

Levierul= DT/CPR

Rata de acoperire a dobanzilor=(EBIT-IMPOZIT)/DOBANZI

In urma anlizei se cnstata ca rata solvabilitatii generale este cu mult peste nivelul minim de 1 ceea ce ne indica o situatie financiara de ansamblu a firmei foarte buna, datoriile totale ale acesteia fiind acoperite integral din activele totale detinute.

Gradul de indatorare al firmei a avut o evolutie descendenta ,valorile inregistrate in cei 3 ani analizati fiind sub nivelul maxim de 0.5 ceea ce indica din nou o situatie buna a firmei analizate.

Levierul a avut o perioada de descrestere in 2007 fata de 2006 ajungand la voaloarea de 0.392 urmata de o mica crestere in 2008 pana la valoarea de 0.402.

Obsevam ca avem ROE > K> Rdob > Rinf ceea ce inseamna ca firma 16.6>13.93>5.08>4.8 a incheiat anul 2008 cu rezultate financiare bune.

VALOARE

-rate de crestere sustenabila g=ROE *b unde b=(PN- DIV)/PN adica rata de reinvestire a PN

-rate de valoare de piata : – n dividend=DIVactiune/ CURS bursier

-PER = CURS bursier/Profitactiune

-EVA=Capital investit(ROA – K)

In urma analizei se constata ca pe parcursul celor 3 ani cresterea CA a fost superioara cresterii sustenabile optime(g) ceea ce este o situatie pozitiva a firmei evidentiind o utilizare eficienta a resurselor la potentialul lor maxim.

Randamentul de dividend (ndividend) a scazut in anul 2007 fata de 2006 din cauza unei cresteri a dividendului pe actiune de 14.88 % inferioara cresterii cursului bursier de 94% insa in 2008 fata de 2007 acest randament a crescut datorita cresterii dividendelor cu 91.96% ,cresterea mai mare dacat cea a cursului de 85.575.

Indicatorul PER (price earnings ratio) a scazut pe parcursul celor 3 ani de analiza cea ce releva o crestere a profitului pe actiune superioara cresterii cursului bursier.Aceasta este o situatie favorabila pt firma.

4.3 Resursele umane

Societatea este administrată de un consiliu de administrație format din 5 membrii, care decide asupra activității firmei asigurând politica economică, comercială și contabilă a societății. Atribuțiile sunt în conformitate cu Legea societăților comerciale nr.31/1990 republicată.

Persoanele împuternicite pentru administrarea societății in anul 2008 sunt :

Țăruș Valentin Norbert – președinte Consiliu de Administrație

Fleischer Paula – membru Consiliu de Administrație

Chirita Zoe – membru Consiliu de Administrație

Excel Plus SRL – membru Consiliu de Administrație

Prince Software SRL – membru Consiliu de Administrație

Informații privind salariații

La 31 decembrie 2008 numărul efectiv de salariați, este de 389.

Salariații sunt retribuiți conform salariului de încadrare înregistrat la Camera de Muncă.

Cheltuielile cu salariile au totalizat suma de 10.610.006 ron, la care se adaugă cheltuielile cu asigurările și protecția socială în sumă de 2.845.742 ron.

La 31.12.2008 nu s-au înregistrat restanțe privind plata impozitelor pe veniturile sub formă de salarii și a contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale și protecția socială.

Potențialul tehnologic al firmei

In ce priveste capacitatile de productie ale societatii in care se regasesc cele 9 fluxuri de fabricatie autorizate GMP acestea se afla grupate pe primul aliniament al platformei. Pe aliniamentul doi se afla depozitele de materii prime, produse finite cat si sectia de producere a aburului tehnologic si aerului steril comprimat.

Capacitatilor de productie din cadrul societatii se individualizeaza prin:

Sectia Biosinteza

Produsul obtinut in cadrul acestei sectii este Nistatina fabricat printr-un proces de biosinteza urmat de separarea prin extractie si purificare a principiului activ.

In cadrul sectiei se afla sase bioreactoare cu capacitatea de 100 m3/bioreactor. Faza de separare se realizeaza pe filtre rotative, filtre presa, vase pentru extractie, cristalizare, uscatoare tip dulap si in pat fluidizat.

In ultimii ani in tara noastra (alaturi de Italia, Germania, Austria, Spania, Franta), s-a acordat tot mai mare atentie realizarii productiei agricole ecologice (biologice, organice), diversificate, echilibrate, vizând protejarea mediului inconjurator si asigurarea consumului cu alimente de certa calitate nutritiva si sanitara.

Incepând cu anul 2000, Remedia S.A. produce AZOTOFERTIL, concentrat bacterian obtinut din Azotobacter si Azospirillum, iar din 2006 ECOFERTIL P, concentrat bacterian obtinut din Bacillus megaterium, produs comercializat in multe zone ale tarii.

Sectia Capsule

Productia de capsule din cele trei grupe terapeutice : peniciline, nonpeniciline si

cefalosporine, a crescut an de an, atingând o cota de 15 % in cifra de afaceri a companiei.

Fabricatia produselor farmaceutice in forma capsule operculate se realizeaza in spatii moderne, cu fluxuri distincte, dedicate , cu o capacitate de 350 milioane capsule/an.

Aceasta actiune consolideaza pozitia companiei pe piata româneasca si ofera

posibilitatea producerii de capsule in conditiile cresterii eficientei terapeutice si a calitatii in conformitate cu cerintele Farmacopeei Europene.

De asemenea, aceasta investitie deschide calea colaborarii cu firme nationale si

internationale si incheierea de contracte avantajoase, punând la dispozitia acestora fluxuri moderne pentru obtinerea produselor medicamentoase in forma capsule.

Sectia Comprimate

Comprimatele reprezinta una din formele farmaceutice cu cea mai mare utilizare.

La Sectia Comprimate in 2008 s-a continuat perfectionarea tehnologiilor de obtinere a comprimatelor prin metoda granularii umede, prin includerea in circuitul tehnologic a echipamentelor nou achizitionate. De asemenea au fost asimilate in fabricatie produse noi.Capacitatea de productie a sectiei este de 370 milioane comprimate/an.

Sectia Unguente-Supozitoare

Fabricatia unguentelor, cremelor si gelurilor are loc pe doua fluxuri de uz uman,

respectiv un flux de uz veterinar.

Echipamentele principale sunt cele pentru distribuirea amestecului in tuburi: COMADIS C 970 si C 135 pentru produsele de uz uman si IWKA si Tonazii pentru produsele de uz veterinar.

Echipamentele principale pentru obtinerea supozitoarelor sunt cele pentru distribuirea amestecului in plachete: Sarong SAAS/15 si Sarong SG 12.

In anul 2008, la Sectia Unguente si Supozitoare s-a continuat activitatea de imbunatatire a formulelor de fabricatie si realizarea unor produse de inalta calitate. Preocuparea pentru reducerea costurilor de fabricatie si punerea la dispozitia clientului a produselor pentru un tratament complet, s-a concretizat in transmiterea catre ANM a documentatiei de autorizare a unui alt ambalaj ce contine 12 supozitoare/cutie (in loc de

supozitoare/cutie – forma actuala).

Gradul de uzura scriptica la nivelul intregii societati avand in vedere toate mijloacele fixe din cadrul societatii determinat ca valoare medie a claselor de mijloace fixe, la 31 decembrie 2008 a fost:

– pentru constructii 25%

– pentru instalatii tehnice si mijloace de transport 72%

– pentru mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 80%

Anul 2008 a fost anul finalizarii unor importante investitii solicitate de Protectia Mediului, in scopul obtinerii Acordului integrat de mediu.

In acest sens in luna mai 2008 a fost pusa in functiune statia de epurare a apelor

uzate. Complet automatizata, statia asigura atat epurarea apelor uzate rezultate in urma proceselor tehnologice de pe platforma cat si a altor societati comerciale si blocuri de locuinte cuprinse in arealul companiei Remedia. Valoarea totala a echipamentelor achizitionate si a lucrarilor efectuate, pe parcursul a patru ani, a fost de 2.686.000 euro.

Tot in luna mai 2008 a fost organizata o licitatie pentru achizitionarea unei instalatii de incinerare a deseurilor industriale, cu recuperare de energie, cu o capacitate de 50 –60kg/h. La aceasta data sunt in desfasurare instruirea personalului si probe tehnologice cu toate tipurile de deseuri, practic echipamentul fiind pus in functiune.

Auditul calității

Revizuirea generală a managemntului calității

VERIFICAREA EVENIMENTELOR ULTERIOARE

S.C. Remedia S.A.

EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2007

RAPORT DE AUDIT

Obiectiv: Asigurarea faptului că este emis un raport de audit adecvat.

Activitate de revizuire: Raportul de audit a fost întocmit și discutat cu Nistor George.

Rezultate: Raportul de audit se găsește mai jos.

Nistor George a fost de acord cu acesta.

RAPORTUL AUDITORILOR INDEPENDENȚI CĂTRE S.C.ENERGO S.R.L.

Am auditat bilanțul anexat al societății S.C. Remedia S.A. la data de 31 decembrie 2007, situația contului de profit și pierdere aferentă, precum și situația fluxurilor de numerar și situația modificărilor capitalului propriu al societății pentru anul încheiat. Aceste situații financiare sunt responsabilitatea conducerii societății. Responsabilitatea noastră este să exprimăm o opinie asupra acestor situații financiare pe baza auditului efectuat.

Auditul nostru a fost desfășurat în conformitate cu Standardele de Audit. Aceste standarde ne cer să planificăm și să desfășurăm auditul pentru a obține o asigurare rezonabilă asupra situaților financiare, pentru a constata dacă acestea nu conțin declarații eronate semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a probelor de audit ce susțin sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite și a estimărilor făcute de către conducere, precum și evaluarea prezentării generale a situațiilor financiare. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia noastră.

În opinia noastră, situațiile financiare anexate prezentate în lei, prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară a societății la 31 decembrie 2007, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de numerar și situația modificărilor capitalului propriu pentru anul încheiat, în conformitate cu legea in vigoare.

Semnătura:

Trambitas Ioan Aurel

S.C.BIZCONS S.R.L.

OBSERVAȚII FINALE ȘI ÎNTÂLNIRILE CU CLIENTUL

S.C.Remedia S.A.

Procesul verbal al întâlnirii ținute la sediul clientului pe data de 28.05.2008 la ora 15.

Au participat

Trambitas Ioan Aurel, Tarus V.

A fost discutată în mod individual fiecare secțiune din situațiile de management a calitășii. Punctele cheie ale întâlnirii au fost următoarele:

Raportul de audit

Directorii au fost informați ca opinia ce va fi exprimată în raportul de audit va fi o opinie fără rezerve.

Situațiile de calitate

Directorii au aprobat conștienți că în raportul de audit se va exprima o opinie fără rezerve.

CONFIRMAREA PLANULUI DE AUDIT

ACCEPTAREA MANDATULUI / REÎNNOIREA MANDATULUI

ABORDAREA AUDITULUI

LISTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL

Concluzii

Ca o sinteza a definitiilor elaboate in decursul timpului,calitatea insemana satisfacerea asteptarilor clientilor,exprimate dar si latente,din primul moment si la cel mai mic cost posibil si faptul ca un sistem integral de management poate auce claritate si coerenta in activitatile bancii ,cu o politica cuprinzatoare,sustinuta de obiective puternice, combinata cu controale ale managementului,furnizeaza organizatiei care-l implementeza baza pentru imbunatatirea continua .

Rezultatele consta intr-o eficenta crescuta a operatiunilor,scaderea pierderilor prin riscurile operationale si maximizarea performantei afacerii.

Ca directii prioritate de actiune in domeniul calitatii pentru perioada 2008-2010 SC Remedia SA si-a propus sa :

-fidelizeze clentii prin administrarea eficienta a relatiei cu acestia in vederea consolidarii pozitiei in sistemul farmaceutic romanesc ;

-satisfacerea cerintelor clientilor printr-o orientare accentuata spre nevoile si asteptarile acestora si desfasurarea ‘’fara erori ‘’ a tuturor proceselor si activitatilor;

-abordarea rezolvarii problemelor clientilor prin colaborare interna si de o maniera care tinteste obtinerea castigului de ambele parti.

Obiectivele calitative strategice :

1.mentinerea pozitiei intre primele firme producătoare de medicamente

2.cresterea performantelor angajatilor in vanzarea produselor si serviciilor prin aplicarea standardelor calitatii servirii si a unui comportament profesionist in procesul vanzarii ;

3.imbunatatirea procesului de management al reclamatiilor,prin accentuarea rolului de feedback al reclamatiilor si sesizarilor si valorificarea acestuia.

Bibliografie

Boajă, Minică Control și audit financiar , Editura Universitaria, 2008

Dănescu, Tatiana Proceduri și tehnici de audit financiar. Editura Irecson. 2007

Dobroțeanu, Camen, Audit intern,Editura InfoMega, 2007

Dobroțeanu, Laur Audit – concepte și practici , Editura Economic, 2002

Dobre, Elena, Controlul și auditul proiectelor , Editura Economic, 2007

Ghiță, Marcel Control intern și audit intern, Editura BREN, 2005

Ionică, Andreea Auditul calității ,Editura Universitas, 2006

Martinescu, Ionel Auditul sistemelor de management, Editura Lux Libris, 2006

Mărginean, Cornel, Audit extern ,editura InfoMega, 2005

Oana, Ioan Pavel Controlul și auditul calității,Editura Universitaria, 2008

Ovidiu Ispir,Auditul extern în domeniul public, Editura Economica,2008

Popescu, Marius C Audit de calitate și mediu, Editura Cellina, 2008

Pușcașu, Ion Audit, Editura Tipona, 2003

Sârbu, R., – Auditarea, certificarea și gestiunea costurilor calității, Ed.ASE,2004

Știrbu, Dan Aurel, Auditul performanței, Editura Mirton, 2006

Țogoe, Dan Audit intern , Editura Artifex, 2008

Țogoe, Dan Repere teoretice și practice ale auditului, Editura Mirton, 2007