Analiza Potentialului Hotel Parc Profilturistic Si Stabilirea Punctelor Forte Si Slabe

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………5

CAPITOLUL 1

S.C. “HOTEL PARC”………………………………………………………………………………………………….8

1.1. ISTORIC ȘI CARACTERISTICI……………………………………………………………………………….8

1.1.1. Istoric………………………………………………………………………………………………………8

1.1.2. Amplasare………………………………………………………………………………………………..8

1.1.3. Statutul hotelului……………………………………………………………………………………….9

1.1.4. Situația privatizării…………………………………………………………………………………….9

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE…………………………………………………………………………………10

1.2.1. Servicii hoteliere……………………………………………………………………………………10

1.2.1.a). Servicii de bază – cazare………………………………………………………………10

– alimentatie…………………………………………………………10

1.2.1.b). Servicii suplimentare – cu plată……………………………………………………..11

– fără plată………………………………………………………10

1.3. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI……………………..13

1.3.1. Prezentarea principalilor indicatori economico – financiari………………………………13

– hotel

– restaurant

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ GENERALĂ………………………………………………………15

1.4.1. Compartimentul de cazare…………………………………………………………………………16

1.4.2. Compartimentul de alimentație publică………………………………………………………..17

1.4.3. Compartimentul tehnic………………………………………………………………………………18

Organigramă…………………………………………………………………………………………………….20

CAPITOLUL 2

ACTIVITATEA HOTELIERĂ………………………………………………………………………………………….21

2.1. ÎNCADRAREA HOTELUI PE CATEGORII (STELE)…………………………………………………..21

2.1.1.Criterii privind construcțiile și instalațiile………………………………………………………..21

2.1.2. Criterii privind dotarea cu mobilier, lenjerie și alte obiecte………………………………22

2.1.3. Criterii privind serviciile minime oferite turiștilor ……………………………………………24

2.1.4. Alte criterii………………………………………………………………………………………………..25

2.2. ANALIZA – DIAGNOSTIC A BAZEI MATERIALE………………………………………………………25

2.2.1. Clădirile…………………………………………………………………………………………………..25

2.2.1. a). Prezentare generală……………………………………………………………………25

2.2.1. b). Clasificare spații………………………………………………………………………….27

2.2.1. c). Structura de rezistență, tâmplărie, finisaje, instalații electrice, termice, sanitare…………………………………………………………………………………………29

2.2.1. d). Diagnostigramă………………………………………………………………………….31

2.2.2. Dotarea camerelor……………………………………………………………………………………32

2.2.2. a). Dotare apartament……………………………………………………………………..32

2.2.2. b). Dotare cameră cu două paturi……………………………………………………..33

2.2.2. c). Dotare cameră cu un pat……………………………………………………………..35

2.2.2. d). Dotarea grupurilor sanitare din camere………………………………………..36

2.2.3. Diagnostigrama potentialului bazei materiale……………………………………………….37

2.3. PERSONALUL…………………………………………………………………………………………………….38

2.3.1. Criterii de diagnosticare…………………………………………………………………………….38

2.3.2. Diagnostigrama potențialului uman……………………………………………………………..44

2.4. ESTIMĂRI GENERALE PRIVIND ATRACTIVITATEA HOTELULUI…………………………….48

2.4.1. Condiții generale asigurate………………………………………………………………………..48

2.4.2. Ambianța și comportamentul angajaților fată de clienți…………………………………..50

2.4.3. Tarife de cazare și alte servicii……………………………………………………………………51

2.4.4. Structura clientelei……………………………………………………………………………………54

2.4.5. Indicatori specifici pentru hotel…………………………………………………………………..55

CAPITOLUL 3

ACTIVITATEA ÎN RESTAURANT ȘI ALTE FORME DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ……………..57

3.1. SPATIILE PENTRU SERVIREA MESEI…………………………………………………………………..57

3.2. DOTAREA SPAȚIILOR DE SERVIRE A MESEI………………………………………………………58

3.3. PERSONALUL DIN RESTAURANT ȘI COFETĂRIE…………………………………………………59

3.4. DOTAREA BUCĂTĂRIEI ȘI LABORATORULUI DE COFETĂRIE………………………………60

3.5. PERSONALUL DIN BUCĂTĂRIE ȘI LABORATORUL DE COFETĂRIE……………………..63

3.6. ESTIMĂRI GENERALE PRIVIND CALITATEA MENIURILOR ȘI SERVICIILOR…………..64

CAPITOLUL 4

MANAGEMENTUL ȘI ORGANIZAREA………………………………………………………………………….66

4.1. CONDUCEREA (managementul)…………………………………………………………………………..66

4.1.1. Organizarea conducerii……………………………………………………………………………..67

4.1.2. Organizarea producției………………………………………………………………………………68

4.1.3. Organizarea muncii…………………………………………………………………………………..70

4.1.4. Diagnostigrama managementului și organizării…………………………………………….70

CAPITOLUL 5

CONCLUZII SI PROPUNERI………………………………………………………………………………………..82

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….85

INTRODUCERE

Schimbările social – politice care au avut loc în Europa Centrală și de Est în perioada 1988 – 1990 s-au reflectat în mod general în piața produselor de turism.

Contextul socio – economic național al perioadei 1990 – 1996 s-a caracterizat prin tranziția de la economia planificată de comandă, spre economia de piață, o serie de factori și tendințe având evoluții contradictorii dar cu perspectivă de stabilizare.

Aspectele generale ale contextului din Europa Centrală și de Est au fost caracteristice și pentru produsul turistic din România. Principalii factori noi care au indus mutații reflectate în indicatorii ce caracterizează activitatea de turism au fost următorii:

– liberalizarea climatului politic și legislativ privind călătoriile internaționale;

– reducerea nivelului de trai ca urmare a recesiunii economice;

– dezorganizarea relațiilor fostei piețe regionale C.A.E.R. cu urmare asupra modificării fluxurilor de turiști;

– modificarea structurii bugetului de familie în defavoarea segmentului de cheltuieli alocate petrecerii timpului liber;

– mutații în comportamentul cumpărătorilor produsului turistic, respectiv apariția “turismului comercial” și dezvoltarea unui nou segment de turism pentru destinații exotice;

– reducerea subvențiilor statului pentru acțiunile de turism;

– apariția unor produse concurențiale pentru petrecerea timpului liber;

– apariția operatorilor privați în domeniul turismului;

– scăderea interesului pentru cumpărarea de servicii turistice de către companii străine datorită perceperii mediului social – politic din România ca instabil în special în perioada 1992- 1993;

slaba publicitate a produsului turistic românesc în țară și străinătate.

*

* *

Județul Mehedinți, străvechi ținut, mărginit pe una din laturile sale de fluviul Dunărea, reprezintă. – simbolic- o reducere la scară a caracteristicilor de geografie și relief ale întregii țări.

Datorită climei temperat continentale, cu ierni blânde și primăveri timpurii, în județul Mehedinți este posibilă practicarea turismului în cea mai mare parte a anului.

Pădurile întinse, populate de o faună de mare diversitate, precum și rețeaua hidrografică bogată în pește, îi atrag, în egală măsură pe pescarii sportivi și vânători.

O motivație puternică a interesului turistic o reprezintă mărturiile trecutului istoric. Arheologic prezența omului este atestată încă din paleolitic.

Pătrunderea romanilor în Peninsula Balcanică, conflictul lor cu regatul dac, finalizate prin colonizarea Daciei și formarea poporului român, au lăsat în această zonă mărturii deosebit de importante: Ruinele Podului lui Traian, ale Castelului Drobeta sau ale Băilor Romane.

În perimertul unui vast parc arheologic, care mai cuprinde ruinele fortificației medievale din secolul al XIII -lea și cele ale bisericii medievale a Mitropoliei Severinului (din sec. al XIV – lea) la Drobeta Turnu Severin se află Muzeul regiunii “Porțile deFier” cu secții de Științele naturii, istorie, artă populară, acvariu și artă plastică).

În dreptul localității Simian, în mijlocul Dunării se află Ostrovul Simian, unde au fost strămutate o parte dintre gospodăriile turcești și o moschee din sec. al XVII -lea aflate pe fosta insulăă ADA – KALEH, acoperită de apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier I.

La 6 km est de municipiul Drobeta Turnu Severin se poate poposi în localitatea Cernești, fosta reședință de județ până în anul 1833.

“Curtea lui Tudor”, obiectiv de atracție turistică, este casa – muzeu memorial a revoluționarului Tudor Vladimirescu, cunoscut erou al revoluției de la 1821.

Spre nord de orașul reședință, parcurgând un drum județean de circa 31 km, se ajunge în localitatea de munte Cireșu, de unde începe Poteca Topolnița, una dintre cele mai mari și mai interesante din țară, având peste 11 km explorați.

La 25 km de Drobeta Turnu Severin este amplasat orașul Orșova, situat la confluiența Dunării cu Cerna pe locul anticei așezări Dierna. Port la Dunăre, Orșova dispune de o modernă bază nautică pentru sporturile de performanță și agrement, fiind punct de plecare pentru excursiile cu vaporul pe Dunăre, în cunoscuta zonă a Cazanelor.

Dealul Moșului, unde se află Mănăstirea “Sfânta Ana” stăjuie orașul și deschide o priveliște încântătoare înspre Golful Cerna și barajul “Porțile de Fier I”.

La circa 70 de Km nord de municipiul reședință de județ, orașul Baia de Aramă, (fostă exploatare de cupru în antichitate), este un nod de comunicație spre Valea Cernei, dar și spre Podul natural de la Ponoasele și spre pădurea de liliac din imediata aprea de liliac din imediata apropiere (cu o suprafață de 20 ha), unde localnicii organizează o tradițională sărbătoare în luna mai a fiecărui an.

Spre granița județului, în Est, se află orașul Strehaia, păstrător al ruinelor Curții Domnești (din sec. al XVII -lea) și ale Bisericii construită în anul 1645 sub domnia lui Matei Basarab.

Construcții de o impunătoare măreție sunt Sistemele hidroenergetice și de navigație “Porțile de Fier I” și “Porțile de Fier II”.

La nord de municipiu se află Statuia Baba cunoscută pentru izvoarele termale cu apă sulfuroasă și nămol foarte eficient.

Economic, județul Mehedinți se afirmă prin: cele două hidrocentrale (“Porțile de fier I” și “Porțile de Fier II” ), Combinatul de Celuloză și Hârtie, Combinatul de prelucrare a lemnului, Întrprinderea de anvelope, Șantierul Naval, Uzina de Vagoane, Combinatul de apă grea “Drobeta” , Fabrica de Confecții, etc.

Reședința județului este, din 1841, municipiul Drobeta Turnu -Severin.

Municipiul Drobeta Turnu -Severin este situat într-o zonă de intensă circulație turistică și de transport, internațională și națională, fiind și un important port dunărean.

Compexul hotelier “PARC” este situat în centrul municipiului Drobeta Turnu -Severin, pe drumul internațional E70, pe malul Dunării, la 13 km de punctul vamal Gura Văii, în aval de barcajul “Porțile de Fier I” și de pod.

Complexul hotelier “Parc” este administrat de Societatea Comercială “DROBETA” S.A. și este constituit din clădiri cu destinație de cazare și alimentație publică, denumite mai departe: “Hotel” și “Restaurant Hotel”.

Așezarea complexului este deosebit de favorabilă, fiind adiacent parcului central al orașului, care se desfășoară de-a lungul malului Dunării, în apropierea ruinelor Cetății Severinului, cu vedere și spre acestea. Terenul este denivelat, iar hotelul este astfel așezat, încât subsolul hotelului devine parter, la nivelul parcului spre care se și orientează saloanele și terasele restaurantului.

Pentru acest complex hotelier se va prezenta în continuare analiza – diagnostic.

Ca și diagnosticul medical, cel economic are ca principal obiectiv, aprecierea stării de sănătate a firmei, cu identificarea cauzelor care au generat “maladia”, contextul în care aceasta s-a instalat și ce șanse de supraviețuire mai există. Analiza – diagnostic dă substanța direcțiilor strategice de viitor, prin faptul că oferă informații despre punctele slabe și forte, despre riscurile posibile și șansele de viabilitate ale firmei.

Obiectivele analizei diagnostic sunt, de fapt, răspunsurile la întrebările pe care expertul evaluator și le pune în legătură cu firma pe care o investighează: “cum se desfășoară activitatea?” , “cum s-a ajuns la această situație?”, “unde se va ajunge?” etc.

CAPITOLUL 1

S.C. “HOTEL PARC”

1.1. ISTORIC ȘI CARACTERIZĂRI

1.1.1. Istoric

Hotelul “Parc” din Drobeta Turnu – Severin, hotel de tranzit, încă din anul 1970, când a fost construit, face parte integrantă din Complexul hotelier și de alimentație publică “PARC” fiind construit într-o arhitectură modernă, încadrându-se perfect în ansamblul arhitectonic civic din municipiul reședință a județului Mehedinți.

1.2. Amplasare

Amplasarea geografică a hotelului, pe Bulevardul Carol I nr.2, în mijlocul unui peisaj minunat, Parcul Rozelor, conferă turiștilor o frumoasă și inedită panoramă a Dunării și a malului vecin, sârbesc, unde se mai pot observa de la ferestre încă, ruinele piciorului Podului lui Traian, semn de mare vechime și de începuturi ale civilizației noastre pe aceste locuri.

Acces rutier: drumul est european E70; cale ferată. gara Drobeta Turnu – Severin, la 500 km distanță; fluvial: gara fluvială Drobeta Turnu – Severin la 600 km distanță de hotel; aerian: aeroportul Craiova la 100 km.

În imediata apropiere a hotelului se află Palatul Culturii, Poșta, Telefoanele, Agenția de Voiaj C.F.R. și Agenția de turism, Parcul Rozelor cu Monumentul Eroilor și bustul lui Traian.

Turnul Cetății Severinului) monument istoric din secolul al XIII – lea), Muzeul “Porțile de Fier” și parcul Muzeului (unde se pot vedea: ruinele Băilor romane, ruinele Podului lui Traian și bustul lui Apolodor din Damasc), fântâna cinetică, sediul politico – administrativ al județului Mehedinți, Castelul de apă, magazinul “Decebal” și frumoasa faleză a Dunării, loc de promenadă penrtu locuitorii orașului și pentru turiști.

1.1.3. Statutul hotelului

Complexul hotelier “Parc” este administrat de către Societatea Comercială “DROBETA” S.A. fiind o unitate de tradiție în ceea ce privește prestările de servicii turistice în zonă.

În baza Hotărârii Guvernului României nr. 455/1994 și a Ordinului Ministerului Turismului nr.87/1992 la data de 01 noiembrie 1944, hotelul “Parc” a fost clasificat la categoria “3 stele”.

Restaurantul ”Parc” ce deservește hotelul “Parc” în baza acelorași acte normative, funcționează ca restaurant de categoria I.

1.1.4. Situația privatizării

Conform Legii 55/1995 un procent de 60% din capitalul social a fost acoperit cu titluri de privatizare (cupoane nominative și certificate de proprietate depuse de salariații hotelului și alte persoane.

Acțiunile emise sunt nominale și fiecare acțiune are o valoare de 1000 lei.

Pentru diferența de 40% pe care o deține Fondul Proprietății de Stat, Asociația salariaților a depus o ofertă de compărare și are în vedere să definitiveze această acțiune pănă la sfârșitul primului trimestru al anului 1997.

În tabelul “Valori patrimoniale – Hotel “Parc” se prezintă planul general de amplasare a S.C. “Hotel Parc” în municipiul Drobeta Turnu – Severin.

VALORI PATRIMONIALE – HOTEL “PARC”

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.2.1. Serviciile hoteliere

Prin serviciul hotelier se înțelege prestarea unei activități pentru satisfacerea nevoilor, dorințelor și gusturilor clienților, urmărindu-se, în principal, eficiența economică.

Clasificarea serviciilor hoteliere

1.2.1. a). Servicii hoteliere de bază – care satisfac nevoile clienților:

– cazare;

– alimentație.

1.2.1. b). Servicii hoteliere suplimentare – care satisfac gusturile și dorințele clienților:

– servicii suplimentare cu plată;

– servicii suplimentare fără plată.

1.2.1. a). Servicii hoteliere de bază

Cazarea

Hotelul “Parc” dispune de 264 de locuri de cazare distribuite în:

– 120 camere cu două paturi;

– 12 camere cu un pat;

– 6 apartamente.

Toate spațiile de cazare sunt dotate cu băi, grup sanitar propriu, televizoare color, televiziune prin satelit, telefon.

Pe fiecare din cele 6 etaje ale hotelului sunt dispuse câte 20 de camere cu două paturi, două camere cu un pat, și un apartament.

Alimentația

Resaurantul “Parc dispune de:

– un salon clasic de servire cu o capacitate de 350 de locuri,

– salon mic – dejun de 120 de locuri;

– grădina de vară cu o capacitate de 140 de locuri,

– bar de zi cu o capacitate de 60 de locuri;

– cofetărie cu o capacitate de 60 de locuri;

– terasă – cofetărie cu o capacitate de 120 de locuri,

– room – service ce funcționează la nivelul fiecărui etaj din hotel;

– o bucătărie;

– laborator – cofetărie;

– bar resaurant;

– spații de depozitare.

1.2.1. b). Servicii hoteliere

Serviciile suplimentare cu plată sunt:

– servirea micului dejun, a dejunului, cinei, gustărilor și băuturilor în cameră;

– spălatul și călcatul lenjeriei clienților;

– curățatul și călcatul îmbrăcămintei;

– curățatul și lustruitul încălțămintei;

– expedierea obiectelor uitate în cameră și păstrate de către unitate, la cererea clienților;

– serviciul de comisioner cu tarif per oră de activitate în exteriorul hotelului;

– serviciul de telefon interurban și internațional;

– serviciul telex, telefax;

– rezervarea de locuri sau spații de cazare la unități din alte localități;

– serviciul de frizerie – coafură;

– serviciul de manichiură – pedichiură;

– serviciul de supraveghere copii, bătrâni;

– închirieri de mașini de scris, de calculat, umbrele (prin serviciul de recepție);

– închirierea de jocuri distactive;

– închirierea de saloane din unitate pentru organizarea de acțiuni speciale: banchete, recepții, simpozioane, conferințe, congrese, expoziții;

– închirierea de autoturisme cu șofer, sau fără șofer;

– schimb valutar;

– parcare cu pază;

– desfacerea prin recepție a mărfurilor nealimentare: articole de strictă necesitate, efecte poștale, artizanat, presă, reviste;

– desfacerea prin recepție a mărfurilor alimentare: băuturi răcoritoare, apă minerală, dulciuri, etc.;

– păstrarea obiectelor de valoare în seiful hotelului pentru clienții care părăsesc temporar unitatea.

Serviciile suplimentare fără plată, oferite de recepție:

– rezervarea de locuri și spații de cazare în unități din aceeași localitate;

– rezevarea de bilete pentru mijloacele de transport;

– rezervarea de bilete pentru spectacole, manifestări cultural – artistice, sportive, etc.;

– rezervarea de locuri sau mese în unitățile de alimentație publică din localitate;

– furnizarea de informații turistice curente legate de unitatea de cazare, de serviciile acesteia, de tarifele practicate, de căile de acces la mijloacele de transport, obiective turistice, numere de telefon, adrese utile;

– oferirea de material de propagandă și informare turistică;

– efectuarea comenzilor de taxi pentru pasageri;

– sortarea și distribuirea corespondenței;

– transmiterea de mesaje,

– păstrarea obiectelor de valoare sau sumelor de bani în seiful hotelului;

– înregistrarea obiectelor uitate;

– înregistrarea și controlul comenzilor de trezire.

Servicii suplimentare fără plată oferite de serviciul de hol

– transportul bagajelor clienților de la mijlocul de transport la spațiul de cazare și invers;

– păstrarea temporară a bagajelor clienților într-un spațiu special amenajat acestui scop;

– serviciul de curierat, distribuirea corespondenței, transmiterea de mesaje, ziare, etc. în interiorul unității;

– comandarea de taxiuri;

– furnizarea de informații la nivelul stabilit pentru acest sector;

– punerea la dispoziția clienților din holul de primire a ziarelor și revistelor,

– efecuarea de către telefoniste a comenzilor de trezire, la solicitare.

Servicii suplimentare fără plată, oferite de către centrala telefonică

– efecuarea comenzilor la treziri, adresate direct sau prin recepție;

– transmiterea de mesaje telefonice;

– efectuarea convorbirilor telefonice în interiorul unității sau în localitate;

– furnizarea de informații.

Servicii suplimentare fără plată efecuate de către sectorul de etaj

– păstrarea obiectelor uitate de clienți;

– folosirea de către clienți a accesoriilor de cusut;

– folosirea de către clienți a periei de haine, a periei de pantofi.

1.3. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI

1.3.1. Prezentarea principalilor indicatori economico – financiari

Eficiența activităților comerciale din cadrul agenților economici din turism – în valoare absolută – reprezintă ceea ce se obține în plus față de cât s-a cheltuit în activitatea economică, adică venitul net sau profitul net.

Profitul și rata profitului sunt indicatori sintetici prin care se exprimă eficiența economică a activității economice.

Atât profitul cât și rata profitului (raportul dintre profitul net și capitalul social al societății comerciale, înmulțit cu 100) reflectă capacitatea agentului economic de a obține venituri peste cheltuielile efectuate.

Mărimea rezultatelor financiare depinde în mod organic de dimensionarea cheltuielilor și a veniturilor.

Astfel, cu cât cifra de afaceri (încasările din servicii turistice) se obține cu un volum de cheltuieli minime, în condițiile negocierii unor prețuri de vânzare a produselor turistice cât mai favorabile, cu atât și veniturile societății vor fi mai substanțiale.

În concluzie, profitul trebuie să stimuleze agenții economici în realizarea programului de prestări servicii, vânzări de mărfuri și adaptarea lor conform cerințelor pieții, îmbunătățirea calității și diversificării serviciilor.

În cele ce urmează se prezintă detaliat pentru hotel și restaurant câțiva dintre principalii indicatori economico – financiari.

EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

(HOTEL ȘI RESTAURANT)

Se observă că activitatea hotelieră înregistrează profit, în timp ce restaurantul lucrează în pierdere.

În analiza – diagnostic a activității restaurantului se vor prezenta detaliat punctele slabe ce au condus la acest rezultat.

Voi prezenta în continuare cei mai importanți indicatori economico – financiari pentru întregul complex hotelier “Parc” pe anul 1997 și anul 1998.

Profitabilitatea economică a activității apreciază eficiența din perspectiva întregului capital fără să țină seama de sistemul de fiscalitate. Reflectă eficiența activității. Se consideră bună o valoare de 20% pentru acest indicator.

Pentru complexul hotelier “Parc” acest indicator fiind 1,55% pe anul 1997 și 11,86% pe anul 1998, se observă o creștere importantă între cei doi ani dar valoarea pe 1998 este încă sub valoarea considerată bună. În cazul profitabilității economice a vânzărilor și serviciilor se apreciază că o valoare de peste 15% este acceptabilă.

Pentru complexul hotelier “Parc” se observă o creștere considerabilă a profitabilității economice, a vânzărilor și serviciilor, în anul 1998, față de 1997, trecând pragul celor 15%.

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ GENERALĂ

Structura organizatorică a hotelului “Parc” este:

1.4.1. Compartimentul de cazare

1.4.2. Compartimentul de alimentație publică

1.4.3. Compartimentul tehnic

1.4.1. Compartimentul de cazare

Acest compartiment cu rol de gazdă din momentul acceptării rezervării spațiilor de cazare, până după plecarea clienților, are două sectoare de activitate: de recepție și de etaj.

Serviciul de recepție se ocupă cu rezervările, primirea, cazarea operativă a clienților, înregistrarea lor în documentele hotelului, întocmirea la timp și corect a formularelor și documentelor de evidență operativă, statistică și contabilă, de asemenea asigură efectuarea serviciilor comandate și solicitate de către pasageri la un nivel superior, încasarea și decontarea contravalorii serviciilor respective.

Fazele organizatorice ale serviciului de recepție sunt:

– pregătirea primirii clienților;

– sosirea și primirea clienților;

– sejurul clienților;

– plecarea clienților;

– reparații după plecarea clienților.

Serviciul de recepție cuprinde:

– serviciul de recepție propriu-zis;

– serviciul de hol.

Formația de lucru este:

– recepționer principal – 1;

– recepționer – 4;

– telefonist – 4;

– curier-comisioner – 2;

– portar -ușier – 2;

– liftier – 3.

Serviciul de etaj se ocupă cu:

– cazarea propriu-zisă în condiții igienice și confortabile;

– asigurarea curățeniei; a întreținerii și igienizării tuturor spațiilor hoteliere;

– gospodărirea lenjeriei hotelului;

– prestarea serviciilor suplimentare, cu specific de etaj.

Fazele organizatorice ale serviciilor de etaj sunt:

– efectuarea careului cu personalul de etaj;

– asigurarea compartimentului cu materialele și ustensilele necesare desfășurării activității;

– efectuarea propriu-zisă a curățeniei, întreținerii, amenajării și igienizării tuturor spațiilor hoteliere;

– verificarea curățeniei.

Formația de lucru este:

– supraveghetor – 1;

– cameriste -14

1.4.2. Compartimentul de alimentație publică

Acest compartiment desfășoară următoarele actiivități:

– aprovizionarea cu produse alimentare;

– depozitarea și conservarea produselor;

– tranșarea, prelucrarea, pregătirea produselor alimentare;

– desfacerea, valorificarea produselor și preparatelor culinare;

– servirea acestora.

Formația de lucru este:

1.4.3. Compartimentul tehnic

Rolul acestui compartiment este de a asigura buna funcționare a celorlalte compartimente.

Ca obiecte de activitate se amintesc:

– întreținerea clădirilor, instalațiilor, echipamentului, mobilierului, dotărilor;

– asigurarea sistemului de încălzire, alimentarea cu apă rece și caldă;

– întreținerea inventarului moale;

– întreținerea echipamentului- uniforme pentru lucrători;

– asigurarea unor servicii suplimentare;

– remedierea defecțiunilor;

– reparații capitale și proiecte;

– modernizări.

Dispune de următoarele spații:

– atelier de tâmplărie;

– atelier mecanic;

– croitorie;

– centrală termică;

– spălătorie;

– ventilație;

– centrală telefonocă;

– magazie;

– depozit.

Formația de lucru este:

ORGANIGRAMĂ

CAPITOLUL 2

ACTIVITATEA HOTELIERĂ

2.1. ÎNCADRAREA HOTELULUI PE CATEGORII (STELE)

(cu detaliere concretă pe baza metodologiei)

Conform normelor metodologiei și criteriilor privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de cazare și alimentație publică, aprobate prin Ordinul Ministerului Comerțului și Turismului nr.1987 din 4 iunie 1992 S.C. HOTEL “PARC” Dr. Turnu – Severin este hotel de “3 stele”.

Criteriile minime îndeplinite de către S.C. HOTEL “PARC” Dr. Turnu – Severin pentru încadrarea lui ca hotel de “3 stele” sunt:

2.1.1. Criterii privind construcțiile și instalațiile

– starea și aspectul general al clădirii – bună;

– firmă luminoasă;

– un semn distinctiv, reprezentând categoria unității;

– parcaj auto propriu (numărul locurilor este de minim 30% din numărul camerelor);

– intrări separate pentru turiști și bagaje, pentru personal și pentru primirea mărfurilor;

– rampă de acces – cărucioare pentru invalizi;

– numărul minim al spațiilor de cazare mai mare de 15;

– hol de primire și suprafață minimă 2m2 – pe cameră egal aproximativ 400m2;

– serviciul de recepție;

– spații comerciale distincte de recepție pentru vânzări mărfuri (articole de strictă necesitate, amintiri, ziare, reviste);

– spații pentru păstrat bagajele turiștilor;

– spațiu pentru administrație și păstrarea valorilor;

– cabine WC separat pe sexe;

– telefon public în hol, la dispoziția clienților;

– fax;

– ascensoare silențioase și rapide;

– ascensoare pentru turiști;

– ascensoare pentru personal, pentru scopuri gospodărești și servicii la cameră;

– bar de zi;

– restaurant;

– salon mic dejun;

– saloane multifuncționale pentru congrese, recepții, banchete, conferințe, club și centre de presă și afaceri dotate conform standardelor internaționale;

– încălzire centrală;

– grup electrogen;

– oficiu pentru cameriste;

– culoare și scări cu lățime minimă de 1,4m (casa scării, separat de culoare);

– înălțimea spațiilor de cazare 2,7m;

– numărul maxim de paturi într-o cameră – 2;

– suprafața minimă a camerelor: 11m2 la camere cu un pat și 15m2 la camere cu două paturi;

– salonul din apartament 15m2 ;

– izolare fonică a spațiilor;

– suprafața minimă a camerei de baie 3,5m2 ;

– camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duș, lavoar și WC);

– program permanent de apă caldă.

2.1.2. Criterii privind dotarea cu mobilier, lenjerie și alte obiecte

– mobilierul, lenjeria și celelalte dotări – calitate bună;

a). În holul de primire a turiștilor:

– pardoselile acoperite cu mochete sau covoare care atenuează zgomotul;

– calculator pentru gestionarea spațiilor de cazare și a serviciilor;

– canapele, fotolii mese de hol, afișier, corpuri de iluminat;

b). În salonul multifuncțional pentru recepții, banchete, etc.

– instalații și mobilier specific pentru conferințe;

c). În holurile și coridoarele de la etaj:

– pardoseli acoperite cu mochetă, fotolii, măsuțe joase;

d). În camere și apartamente:

– mochetă sau covoare;

– pat cu saltea tip “Relaxa”;

– saltea în grosime de 5 cm;

– salteluță – husă de protecție;

– noptieră;

– fotolii;

– dulap sau spații pentru haine și lenjerii (prevăzut cu umerașe / minim 4 buc. /persoană);

-minibar frigorific;

– masă pentru toaletă și de scris;

– măsuță;

– taburet tapițat pentru masa de scris și toaletă;

– oglindă înrămată;

– cuier port-bagaj sau spațiu pentru bagaje;

– pled de calitate superioară;

– cearșaf plic pentru pled;

– cearșaf pentru pat;

– pernă mare cu fulgi;

– față pernă mare;

– cuvertură pentru pat;

– lampă de birou,

– veioză;

– perdele și draperii;

– scrumiere;

– vaze pentru flori;

– pahare (una bucată / persoană);

– perii pentru haine și încălțăminte,

– tablouri și alte elemente decorative de bun gust;

– trusă pentru cusut;

– suport masă sau alt echipament pentru amplasarea televizorului;

– televizor;

– aparat radio;

– telefon în cameră;

e). În salonul din apartamente:

– masă de scris și scaun tapițat;

– pahare pentru apă,

– măsuță;

– vin, coniac pentru șase persoane;

-fotolii;

– canapea penrtu două-trei persoane;

– corpuri de iluminat adecvate,

– lampă de birou;

– vază pentru flori;

– masă pentru televizor;

– televizor;

– frigider;

f). În grupurile sanitare din camere:

– sistem de aerisire și iluminat;

– prosop plușat de față și baie;

– prosop picioare;

– săpun;

– pahare;

– port – săpun;

– cuier de baie;

– oglindă de chiuvetă;

– suport pentru articole de toaletă la oglindă;

– suport pentru prosoape;

– coș de gunoi;

– perie WC și dezodorizant WC;

– covoraș pentru evitarea alunecării;

– banderole “steril” pe WC și cadă /duș;

2.1.3. Criterii privind serviciile minime oferite turiștilor:

– servicii poștale, telex, fax, telefonice;

– spălat, curățat, călcat și reparat îmbrăcăminte și lenjerie;

– servicii pentru curățat și lustruit încălțămintea;

– vânzări de mărfuri, articole de strictă necesitate, amintiri, ziare, vederi;

– rent-a-car;

– room-service;

– servirea micului dejun în sistem bufet;

– asigurarea cu umbrele în caz de ploaie;

– informații turistice și culturale;

– păstrarea obiectelor de valoare ale clienților;

– serviciul pentru transportul bagajelor;

– serviciu comisionar- curier;

– acordarea de prim ajutor în caz de urgență (trusă medicală);

– trezirea clienților la cerere, primirea și transmiterea mesajelor și corespondenței pentru clienți;

– rezervarea de bilete la mijloacele de transport;

– informații privind orarul mijloacelor de transport;

2.1.4. Alte criterii

– directorul de hotel este deținător de brevet de turism;

– întregul personal de la recepție este calificat, personalul care prin atribuțiile care îi revin și are relații directe cu turiștii străini – cunoscătoare a minim două limbi străine;

– portar – ușier;

– parcare cu pază;

– comisioner- curier;

– serviciul de securitate pază;

– personalul care vine în contact cu turiștii are uniformă, iar restul personalului echipament de lucru;

– oficiile cameristelor dotate cu echipament pentru prelucrarea și păstrarea lenjeriei și a hainelor date la curățat de către turiști, precum și cu materiale pentru dezinfectare;

– grupuri sociale pentru personal: vestiare, dușuri, WC-uri pe sexe.

2.2. ANALIZA – DIAGNOSTIC A BAZEI MATERIALE

2.2.1. Clădirile

2.2.1. a). Prezentare generală

Complexul hotelier “Parc” a fost proiectat în anii 1965 -1966, de Institutul Studii, Construcții și Sistematizare București, proiect numărul 9200/2, iar lucrările de execuție s-au terminat în anul 1969, anul intrării în exploatare a complexului.

Suprafața terestră construită: 2835m2 .

Suprafața totală desfășurată: 9004m2 .

Clădirea este construită pe nouă nivele, respectiv subsol, parter, mezanin și șase etaje, grupate în câte 24 unități de cazare pe etaj, din care câte un apartament pe fiecare etaj.

La nivelul terasei (la cota +27m) sunt amplasate spații tehnice: camera troliului și a vasului de expansiune.

La nivelul subsolului în partea de vest este amplasat punctul termic propriu, care asigură pe bază de agent termic, căldura, apa caldă curentă și aburul tehnologic.

În punctul termic există două cazane de semipresiune care funcționează cu păcură pentru a asigura căldura, apa caldă curentă și aburul tehnologic, în situația lipsei agentului termic distribuit de rețeaua orașului.

Tot la nivelul subsolului în partea de est funcționează spălătoria hotelului, echipată cu trei mașini de spălat, trei storcătoare, patru uscătoare și două mașini de călcat.

Spălătoria prestează servicii atât pentru hotel cât și pentru terți și este prevăzută și cu o centrală de ventilație. Lângă spălătorie, tot în partea de est, se află și bucătăria.

Tot la nivelul subsolului, de fapt în parterul 2 (spre parc, la cota 5m), s-a amplasat restaurantul cu anexele sociale, accesul, garderoba și terasele.

Parterul cuprinde: holul recepției cu anexele necesare, birourile administrative, centrala telefonică, frizeria, coafura, iar cofetăria este realizată cu un mic pavilion separat.

Holul recepției cuprinde: holul de primire și așteptare în două trepte, cu stâlpi ornamentați cu oglinzi, pardoseală din marmură albă, combinată cu covoare plușate, tâmplărie metalică tip vitrină, care permite vederea și accesele spre nord (intrare și parcare) și sud (terasă și Dunăre).

În partea dreaptă a holului de primire sunt două lifturi pentru clienți, scara principală spre etaje, barul de zi, cu acces și spre restaurant. Serviciul de recepție, ghișeul de schimb valutar, spațiul pentru vânzări marfă, cabina telefonică fonoizolantă, grupul sanitar comun cu cabine separate pe sexe sunt amplasate în partea stângă a holului.

În spatele recepției, cu acces din holul de primire este spațiul pentru păstrat bagajele turiștilor spațiul pentru administrație și păstrarea valorilor, centrala telefonică, oficii și grup sanitar pentru personal și un culuar ce comunică cu scara de serviciu spre etaje și scara de serviciu spre restaurant, cu liftul de serviciu și intrarea de serviciu. În partea de est a hotelului, la nivelul parterului funcționează salonul de frizerie, coafură și salonul de jocuri electronice cu intrare din afară și totodată din holul hotelului.

Tot în partea de est a hotelului, într-un pavilion independent, funcționează cofetăria cu terasă.

La mezanin sub corpul de cazare este amplasat nivelul tehnic, unde există și două magazii.

Corpul de cazare este o construcție așezată pe o mare terasă, construită din șase etaje.

Pe fiecare etaj există două oficii pentru cameriste, o magazie și un oficiu de room-service prevăzut cu lift special pentru transportul produselor și preparatelor de la restaurant spre etaje.

Există de asemenea pe fiecare etaj câte un hol mic în fața lifturilor, dotat cu câte două fotolii și o măsuță, unde se face accesul spre culoarul cu spațiile de cazare.

Fiecare etaj are repartizat: nouă camere cu două paturi cu vedere spre nord (spre oraș) și 11 camere cu două paturi, două camere cu un pat și un apartament cu vedere spre sud (Dunăre).

Camerele de cazare au toate aceeași suprafață utilă de15,35m2 .

Accesul principal în hotel și parcarea cu o capacitate de 40 de locuri se află spre strada principală: Bulevardul Carol I (nord).

Accesul spre restaurant se face prin partea de vest a hotelului pentru clienții locali, cât și prin barul de zi pentru clienții hotelului. Terasa restaurantului este orientată spre Parcul Rozelor, ce coboară în trei trepte spre Dunăre. Accesul spre salonul de frizerie, coafură și salonul de jocuri electronice este în partea de est a hotelului, din afară și totodată din holul hotelului pentru clienții acestuia.

Accesul de serviciu se face prin strada portului (sud).

Complexul dispune și de curte de serviciu, special amenajată.

2.2.1. b). Clasificare spații

Complexul hotelier “Parc” dispune de spații hoteliere și spații de alimentație publică.

Spațiile hoteliere sunt de: folosință îndelungată (camere cu un pat, cu două paturi, apartamente) și spații de folosință comună.

Spațiile de folosință comună sunt::

– exterioare (alei, parcare, trotuare, spații verzi);

– interioare:

a). specializate pentru clienți;

b). de circulație;

c). anexe.

a). Spațiile interioare specializate pentru clienți sunt:

– hol de primire;

– bar de zi,

– sala de jocuri;

– grup sanitar comun,

b). Spațiile interioare de circulație sunt:

– scări (una principală și una de serviciu);

– paliere (unul la mezanin, 6 pe etaje);

– coridoare (unul la parter, 6 pe etaje);

– lifturi (două pentru clienți, unul pentru serviciu),

c). Spațiile interioare anexe sunt:

– oficii cameriste (12 pe etaje, unul la parter);

– ateliere la demisol (8 tâmplărie, mecanic, electric, lift, instalator sanitar);

– magazii (12 pe etaje, două la mezanin);

– birou administrativ (unul);

– spațiu pentru depozit bagaje (unul);

– sală ventilație pentru spălătorie;

– sală de ventilație pentru hotel.

Unitatea de alimentație publică dispune de următoarele tipuri de spații.

– un salon clasic;

– un salon mic dejun;

– un bar – restaurant;

– cofetărie cu terasă;

– terasă de vară, acoperită parțial;

– un grup sanitar comun, cu cabine WC separate pe sexe;

– șase spații pentru room-service;

– o bucătărie;

– un laborator cofetărie;

– două oficii de servire;

– două oficii de debarasare și spălare a veselei și paharelor;

– două birouri administrative;

– două oficii pentru bucătarii gestionari;

– ateliere frigotehnist,

– două magazii de alimente;

– patru camere frigorifice;

– un depozit marfă;

– trei magazii;

– o garderobă;

– două vestiare;

– sala de ventilație a restaurantului;

– două grupuri sanitare pentru personal;

– un grup sanitar comun, cu cabinete WC separate pe sexe.

2.2.1.c). Structura de rezistență, tâmplărie, finisaje, instalații electrice, termice, sanitare

Structura de rezistență a clădirii: fundații radier general din beton armat, schelet de beton armat monolit, cu cadru și planșee din același material, zidărie din cărămidă plină cu umplutură între cadre și pentru restul pereților.

A). În corpul de cazare:

1). Tâmplăria exterioară și interioară: lemn de molid.

2). Finisaje interioare:

– la pereții din camerele de cazare. tapet pe suport de hârtie;

– la tavanele camerelor: zugrăveli superioare;

– în bar: placaj faianță cu h=2,10m;

– pe coridoare și scări: zugrăveli și tencuieli cu terasit;

-pardoseli:

– în camere și pe coridoarele etajelor – mochetă;

– în băi – gresie;

– pe circulațiile verticale – mozaic.

3). Finisaje exterioare

– la parter: la elementele de structură, gardiniere, socluri, beton aparent buciardat, placaje de ceramică Cesarom, ornamente prefabricate;

– la etaje: tencuieli cu praf de piatră, terasit pe anumite zone;

– în rest: tencuieli obișnuite și zugrăveli simple;

4). Instalații termice: încălzirea este asigurată prin corpuri statice din fontă, de la punctul termic propriu și centrala termică proprie.

5). Instalații sanitare: este asigurată apă rece și caldă în băi, echipate cu cadă de baie din fontă, lavoar și WC Cesarom.

6). Instalații electrice: iluminat incandescent în camere (câte două aplice în fiecare cameră și veioze pentru fiecare pat) iar în băi, iluminat fluorescent.

B). În corpul cu spații publice

1). Tâmplăria exterioară: vitrine metalice din tablă ambutisată, suprafețe mari, vitrate.

2). Tâmplăria interioară: din lemn.

3). Finisaje interioare:

– pereții și plafoanele în saloanele restaurantului, în bar și parțial în holul de recepție sunt acoperite cu lambriuri de lemn, parțial cu tencuieli în praf de piatră, în celelalte spații zugrăveli;

– pardoseli: în hol, cofetărie și parțial în recepție sunt din marmură, în barul de zi și parțial în recepție din mochetă.

– plafoanele holului și ale celorlalte spații publice sunt din tencuială pe rabiț cu zugrăveli cu alb de zinc.

– pereții în grupurile sanitare pentru clienți și în cele pentru personal, ca și cei din bucătării și spațiile de producție sunt placate pe 2,10m în înălțime.

4). Instalații termice: corpuri de încălzire statice din fontă, agent termic – apa caldă de la centrala proprie. Centrala termică funcționează pe combustibil lichid special de calorifer este echipată cu două cazane de tip “Metalica”, rezervor de combustibil de zi de 2000 litri, cu pompe de alimentare și două rezervoare îngropate de 35000 litri, 3 boilere de 3000 litri și pompe pentru apa caldă menajeră, vas de expansiune, coș de fum. Centrala este folosită în perioadele de revizie a celei orășenești (RENEL) în restul de 10 luni, funcționează numai punctul termic. Această transformare s-a făcut în anul 1988.

5). Instalații sanitare

– grupurile sanitare pentru consumatori și pentru personal sunt echipate corespunzător cu obiecte sanitare, au asigurată apa caldă și rece.

– spălătoarele din bucătărie și anexe sunt de inox, există cuier și separator de grăsimi.

6). Instalații de ventilație

– mecanică cu centrala prevăzută pentru holul de recepție, frizerie- coafură, bar de zi, restaurant, bucătărie și spălătorie care preia și o parte din sarcina termică prin introducere de aer cald;

– ventilație naturală prin ghene verticale la grupurile sanitare ale camerelor de cazare;

– ventilație mecanică locală cu ajutorul unor ventilatoare la grupurile sanitare pentru public, cât și pentru personalul bucătăriei și spălătoriei.

7). Instalații electrice

– instalații de iluminat incandescent în saloane și spațiile pentru consumatori, fluorescent în anexe;

– instalații – forță pentru utilaje de producție și centrala termică;

– înstalații de paratoner și împământare cu 7 coborâri;

– instalații telefonice în camere prin centrală telefonică și posturi directe;

– iluminat de siguranță.

C). Transportul pe verticală

– două ascensoare de persoane pentru clienții hotelului;

– un ascensor de persoane pentru servicii.

D). Amenajări exterioare

– sunt asigurate accesele pietonale, auto și de serviciu, 40 parcaje, platformele și trotuarele de protecție.

E). Alimentarea cu apă și canalizarea

– se asigură prin racordare la rețelele existente ale orașului.

F). Alimentarea cu energie electrică

– asigurată din post trafo propriu de 400 KVA – 6/0,4KV.

2.2.1.d). Diagnostigramă

Starea generală a construcțiilor este relativ bună, dar necesită reparații și modernizări.

Deteriorarea unor finisaje, instalații, echipamente și dotări este normală după 26 de ani de funcționare, fără reparații capitale. Așa cum se practică pe plan internațional, reparațiile capitale și amenajările pentru modernizări, la hoteluri cu 3 stele se fac la 6, maxim 8 ani.

În cele ce urmează este prezentat gradul de uzură pentru următoarele elemente.

A). În corpul de cazare

– tâmplăria exterioară: stare mediocră;

– tâmplăria interioară: stare relativ bună, cu unele uși ale băilor degradate de umezeală,

– finisaje interioare:

– tapet pe suport de hârtie – parțial degradat;

– la tavanele camerelor – zugrăveli superioare, – stare mediocră;

– în băi, placaj faianță – stare mediocră;

– pe coridoare și scări – zugrăvelile necesită reparații;

– pardoseli din mochetă – stare mediocră;

– pardoseli din gresie – stare relativ bună.

– instalații termice: stare de funcționare – tind înlocuire;

– amenajări exterioare: sunt necesare mai multe plantații joase și arbori, iluminatul exterior este destul de sărac.

2.2.2. Dotarea camerelor

Cazarea în complexul hotelier “Parc” se face în 138 de camere, categoria 3 stele, din care:

– șase apartamente cu 2 locuri;

– 120 camere cu 2 locuri;

– 12 camere cu 1 loc.

Total: 264 locuri de cazare.

2.2.2. a). Dotarea apartamentelor

Dotarea unui apartament este următoarea:

– dormitor stil “Ludovic al XVI -lea;

– sufragerie stil “Ludovic al XVI -lea;

– 1 port-bagaj;

– 1 măsuță tv.;

– 1 tv. color;

– 1 frigider;

– 1 aparat radio;

– 2 saltele tip “Relaxa”;

– 2 salteluțe protecție;

– 1 masă toaletă;

– 1 scaun tapițat;

– 2 noptiere;

– 2 fotolii tapițate;

– 1 oglindă înrămată;

– 1 șifonier;

– 1 cuier perete;

– 1 cuvertură pat dublu;

– 1 cearșaf damasc – pat dublu;

– 1 cearșaf pled damasc;

– 2 fețe – perne damasc;

– 2 burdufuri pernă,

– 4 pături lână;

– 1 telefon;

– 2 veioze,

– 2 tablouri;

– 2 scrumiere;

– 1 vază flori;

– 2 vase flori;

– 2 perdele;

– 2 draperii;

– 5 aplice perete;

– 1 cutie pantofi;

– mochetă;

– 1 perie haine,

– 1 perie pantofi;

– 1 perniță cu accesorii cusut;

– 8 umerașe;

– serviciu – vin – 6 persoane;

– serviciu coniac – 6 persoane;

– serviciu cești cafea – 6 persoane;

– tacâmuri inox – 12 persoane;

– 2 fețe de masă – damasc;

– 1 tavă inox;

– 2 pahare apă;

2.2.2. b). Dotarea camerelor cu două paturi

Dotarea unei camere cu 2 paturi este următoarea:

– 2 paturi;

– 2 saltele tip “Relaxa”;

– 2 saltele de protecție;

– 1 masă toaletă;

– 1 port-bagaj;

– 1 masă tv.;

– 2 noptiere;

– 2 demifotolii;

– 1 scaun tapițat;

– 1 frigider;

– 1 tv. color;

– 1 oglindă înrămată;

– 1 șifonier;

– 1 cuier perete;

– 2 cearșafuri pat damasc;

– 2 cearșafuri pled- damasc;

– 2 fețe pernă damasc;

– 4 pături lână;

– 2 burdufuri pernă;

– 2 scrumiere;

– 2 veioze;

– 1 tablou;

– 16 umerașe;

– 2 pahare apă;

– 1 tavă inox;

– 1 vază flori;

– 1 perdea;

– 1 draperii;

– 1 telefon;

– 2 aplice perete,

– 1 cutie pantofi;

– mochetă;

– 1 perie haine,

– 1 perie pantofi ;

– 1 periuță și accesorii pentru cusut;

2.2.2. c). Dotarea camerelor cu 1 pat

Dotarea unei camere cu 1 pat este următoarea.

– 1 pat,

– 1 canapea extensibilă;

– 1 saltea protecție;

– 1 masă toaletă;

– 1 măsuță pătrată;

– 1 port- bagaj;

– 1 masă tv.;

– 1 noptieră;

– 1 demifotoliu;

– 2 tabureți tapițați;

– 1 frigider;

– 1 tv. color;

– 1 oglindă înrămată;

– 1 șifonier,

– 1 cuier perete;

– 1 cuvertură pat,

– 1 cuvertură canapea;

– 1 cearșaf pat – damasc;

– 1 cearșaf pled – damasc;

– 1 față pernă – damasc,

– 2 pături lână;

– 1 burduf pernă;

– 1 veioză;

– 1 tablou,

– 1 pahar apă;

– 1 tavă inox;

– 1 vază flori;

– 1 scrumieră;

– 1 perdea;

– 1 draperie;

– 2 aplice perete;

– 1 cutie pantofi:

– mochetă;

– 1 perie haine,

– 1 perie pantofi; 1 perniță cu accesorii de cusut; 8 umerașe; 1 telefon;

Imagini privind dotarea camerelor se pot vizualiza în anexele 4 și 5.

2.2.2. d). Dotarea grupurilor sanitare din camere

Dotarea unui grup sanitar dintr-o cameră este următoarea:

– sistem de aerisire și iluminat;

– cuier de baie,

– ogindă la chiuvetă;

– suport pentru articole de toaletă la chiuvetă;

– suport pentru prosoape;

– coș pentr hârtii P.V.C.;

– covoraj baie P.V.C.;

– cadă de baie din faianță;

– W.C. și chiuvetă Cesarom;

– set prosoape plușate (față și baie);

– prosop pentr picioare;

– șampon;

– spumant baie;

– săpun tip Palmolive;

– șervețele parfumate;

– hârtie igienică,

– pahare fără picior;

– port- săpun;

– perie și dezodorizant W.C.;

– banderole “sterile” pe W.C. și cadă.

Nu este dotat cu priză pentru aparat de ras.

Diagnostigrama potențialului bazei materiale

SF=

SF=(Starea potențialului bazei materiale la nivel de firmă)

Deoarece 45<SF<70, potențialul bazei materiale al hotelului “Parc” este bun, conferind șanse viitoare de viabilitate. Din această perspectivă neexistând restricții pentru dezvoltări viitoare.

2.3. PERSONALUL

Potivit concepției organizaționale tehnicizate a lui F.W.Tayler – omul era o anexă a mașinii (o unealtă care însă spre deosebire de toate celelalte putea fi determinată să muncească mai mult, dacă era folosită cu chibzuială, condusă științific). Odată cu desfășurarea cercetărilor conduse de E.Mayo de la Universitatea Harward, resursele umane, relațiile dintre oameni și comportamentul acestora au început să fie studiate cu atenție și odată cu aceasta să se schimbe locul și rolul resurselor umane în întreprindere.

Astăzi, știința conducerii, conducătorii, recunosc în unanimitate necesitatea studierii și tratării oamenilor ca oameni, în ideea că nu personal “umanizat “, capabil de disciplină liber consimțită, de autocontrol, costituie de fapt factorul de succes în activitatea firmei în condițiile în care atât conducătorii cât și subalternii acționează în mod conștient unii asupra altora în procesul muncii.

Potențialul uman al unei firme este dat de numărul, structura, comportamentul și calificarea salariaților.

2.3.1. Criterii de diagnosticare –

I – Indicatori de stare

2.3.1. a).Concordanța dintre numărul de persoane existent și cel necesar

SF=

Din rezultatul obținut se observă că există concordanță în mare măsură.

2.3.1. b). Concordanța dintre calificarea personalului și cerințele postului

SF=

Din rezultatul obținut se observă că există concordanță în foarte mare măsură între calificarea personalului și cerințele postului.

2.3.1. c). Structura potențialului uman

– Structura pe categorii de personal

Din rezultatul obținut se poate aprecia că structura pe categorii de personal corespunde în mare măsură.

– Structura personalului după forma de pregătire

Din totalul de salariați 87% au avut o formă oarecare de pregătire profesională și doar 13% sunt necalificați, deci se poate aprecia că există o concordanță deplină.

– Structura personalului pe categorii de vârstă

Se observă că jumătate din personal are vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, deci personalul prezintă deplină capacitate de muncă. Există din acest punct de vedere îmbinarea maturității și experienței cu dinamism și spirit de inițiativă, deci structura pe categorii de vârstă corespunde în foarte mare măsură.

– Structrura personalului pe sexe

Personalul feminin se află într-o pondere mai mare (67%), ceea ce se justifică prin specificul activității, deci din punctul de vedere al structurii personalului pe sexe, există o concordanță în foarte mare măsură.

II. Indicatori de utilizare

2.3.1. d). Gradul de utilizare a fondului de timp se determină cu relațiile:

Kt=

Tu=timp utilizat;

Td=timp disponibil.

Pentru cazul hotelului ”Parc” acest indicator este prezentat în tabelul următor.

Kt=66% gradul de utilizare a timpului este mare.

2.3.1. e). Flexibilitatea personalului

Se costată că personalul este strict specializat, nu este pregătit și pentru o altă profesiune și nu este capabil să se adapteze la o gamă diversificată de sarcini.

2.3.1. f). Comportament, disciplină

Acest indicator se măsoară prin aprecieri calitative și frecvența cazurilor de indisciplină, sancțiuni, desfacerea contractului de muncă.

Pentru cazul hotelului “Parc” Drobeta Turnu -Severin nu se semnalează cazuri care să rețină atenția.

III. Indicatori de randament

2.3.1. g). Productivitatea muncii este indicatorul sintetic care măsoară gradul de utilizare a potențialului uman.

Valorile absolute s-au calculat cu următoarea formulă:

W=

unde:

W=productivitatea muncii;

q=venituri realizate;

Ns=număr salariați.

W1995=14107mii lei;

W1996=25613mii lei.

Dinamica productivității muncii

Pentru calcul se folosesc următoarele formule:

IW=

unde:

Iw=indicele productivității muncii;

W=productivitatea muncii pentru anul curent;

W0=productivitatea muncii pentru anul de bază.

Iw=abaterea relativă.

W=

Pentru cazul prezentat valorile sunt:

IW=

IW=

Productivitatea muncii, chiar dacă în valori absolute are un nivel mic, prezintă tendințe de creștere, în perspectivă șansele sunt bune.

2.3.1. h). Profitabilitatea muncii exprimă capacitatea potențialului forței de muncă de a aduce profit.

Valorile absolute se calculează cu următoarea formulă:

r=

unde:

r=profitabilitatea muncii;

P=profit;

Ns=număr salariați;

r1995=2579mii lei;

r1996=7019mii lei;

– Dinamica profitabilității muncii

Pentru calcul se folosesc următoarele formule.

Ir=

Ir=

unde:

Ir=indicele profitabilității muncii;

Ir=abatere relativă;

P=profit în anul curent;

P0=profit în anul de bază.

Pentru cazul prezentat valorile obținute sunt:

Ir=272% 2,72ori;

A crescut cu 172% sau de 2,72 ori.

Ir=172% 1,72ori.

Deci a crescut cu 72% sau de 1,72 ori.

Se observă că dinamica profitabilității muncii este în creștere, datorită procesului de inflație.

2.3.2. Diagnostigrama potențialului uman

SF=

=

Din tabel rezultă că potențialul uman este foarte bun. Firma are toate șansele pentru o dezvoltare viitoare profitabilă.

2.4. ESTIMĂRI GENERALE PRIVIND ATRACTIVITATEA HOTELULUI

2.4.1. Condiții generale asigurate

Turismul reprezintă unul din domeniile terțiarului, activitatea sa are un conținut complex, iar produsul turistic este în fapt unitatea organică a efectelor resurselor (patrmoniului), bunurilor și serviciilor.

Hotelul “Parc” este situat în centrul Municipiului Drobeta Turnu – Severin, pe drumul internațional E70, pe malul Dunării la 13 Km de punctul vamal Gura Văi, în aval de barajul Porțile de Fier I și de pod.

Hotelul “PARC” din Dr Turnu – Severin, hotel de tranzit, construit într-o arhitectură modernă este amplasat într-un peisaj minunat, conferind turiștilor o frumoasă și inedită panoramă a Dunării și a malului vecin, sârbesc, încadrându-se perfect într-o zonă de mare interes turistic.

Potențialul turistic al zonei este dat de cadrul natural bogat, deosebit de variat și complex, precum și a unui climat temperat – continental, cu ierni blânde și primăveri timpuriicare face posibilă practicarea turismului în cea mai mare parte a anului.

Zona se caracterizează printr-o diversitate de aspecte peisagistice și o mare complexitate de potențial turistic dat de particularitățile diferitelor tipuri de relief.

Vegetația se asociază de regulă, componentelor de peisaj, completându-le (carstic, montan, de dealuri, câmpie etc.), un cert interes turistic prezintă vegetația submediteraneană din Defileul Dunării, ca și Pădurea de Liliac de la Ponoarele.

Fauna sub aspect turistic, prezintă importanță turistică prin varietate, densitate, cu accent deosebit pe fauna acvatică, un element de mare atractivitate în zona Dunării.

O motivație puternică a interesului turistic în zonă o reprezintă bogăția cultural- istorică, vestigiile trecutului istoric, cu importante monumente istorice, precum și cele din epoca contemporană.

Hotelul “PARC” dispune de o bază tehnico – materială de cazare, adecvată cu dotări corespunzătoare care oferă clienților condiții optime care poate să îndeplinească, după caz și alte funcții.

Cazarea în hotelul “Parc” se face în 138 de camere, categoria 3 stele din care:

– 6 apartamente cu două locuri;

– 120 camere cu două paturi;

– 12 camere cu un loc.

Toate spațiile de cazare sunt dotate cu băi, grup sanitar propriu, televizoare color, televiziune prin satelit, telefon.

Conținutul activității hoteliere a evoluat permanent, îmbogățindu-se cu noi funcții și forme de prestații, adaptându-se exigențelor mereu sporite ale călătorilor.

În acest context există o concordanță între nivelul confortului oferit și exigențele clienților.

În condițiile diversificăriii și integrării obiectivelor de cazare, serviciul hotelier nu se mai limitează la cazarea propriu-zisă, el, este completat de o serie de prestații suplimentare, fiind în fapt, rezultatul îmbinării unei varietăți de activități.

Printre principalele activități ce dau conținut serviciilor hoteliere din cadrul Hotel “PARC” conceput în ideea satisfacerii complexe a cererii turiștilor și călătorilor se numără:

– cazarea propriu- zisă și activitățile complementare ei;

– alimentația și serviciile producătoare, legate de asigurarea acesteia;

– serviciile de informare și intermediere;

– activitățile comerciale;

– activitățile cu caracter special.

Între aceste servicii există relații de înterferență, circuitele lor economice se interferează.

În afară de existența spațiului, echipamentul necesar de odihnă și de igienă ale turismului, în cadrul Hotelului ”PARC” , există condiții optime pentru odihnă, odihna fiind condiționată de amplasarea spațiilor de cazare, de insonorizarea camerelor în raport cu zonele de mare circulație (scări, lifturi, culoare de trecere, holurile staționare) din interiorul unității, de mișcarea personalului, etc.

Se asigură condiții de igienă corespunzătoare, prin calitatea echipamentului sanitar, buna funcționare și întreținere a acestuia, prin existența obiectelor de inventar destinate igienii personale și prin frecvența înlocuirii lor. Pe lângă acestea, realizarea serviciului de cazare vizează crearea condițiilor pentru desfășurarea unor relații sociale; există astfel unele spații special amenjate pentru primirea turiștilor, desfășurarea unor întâlniri cu prieteni sau de afaceri, realizarea unor manifestări științifice, etc.

Din categoria serviciilor hoteliere suplimentare, ce întregesc funcția de cazare în Hotel “PARC” se pot menționa:

primirea și distribuirea corespondenței turiștilor, serviciu de schimb valutar, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul și călcatul lenjeriei, curățirea hainelor și a încălțămintei, repararea unor obiecte din dotarea turismului, manipularea bagajelor, asigurarea parcării autoturismelor, etc.

Prestația hotelieră se asociază cu activitatea de alimentație publică, organizată prin satisfacerea nevoilor de hrană pentru turiști în orice moment, răspunde în egală măsură cerințelor turiștilor autohtoni și străini, precum și populației rezidente.

Serviciile de informare și intermediere, serviciile comerciale și alte activități cu caracter special întregesc condițiie asigurate de Hotel “PARC” clienților săi.

2.4.2. Ambianța și comportamentul angajaților față de clienți

Recrutarea, pregătirea și perfecționarea personalului care lucrează în cadrul Hotelului ”PARC” a constituit o problemă de bază a acestui sector de ativitate.

Alcătuit dintr-o complexitate de activități, multe din ele particularizate prin specificul și dimensiunile lor, turismul este nemijlocit legat de resursele umane și materiale de care dispune.

Exigențele de ordin calitativ, competitiv pe care le promovează un turism eficient nu pot fi satisfăcute decât de un personal pregătit corespunzător din toate punctele de vedere.

Datorită prezenței precumpănitoare pe care o are munca vie în turism, forței de muncă I se imprimă o serie de particularități mai puțin întâlnite în alte sectoare de activitate. Astfel, în domeniul turismului, pentru realizarea obiectelor propuse și a eficienței scontate, este necesar să se țină seama în permanență de răspunderea materială și morală pe care o are munca în acest domeniu de activitate.

Între lucrătorul din cadrul hotelului, împlicat de obicei în producerea serviciilor și consumatorul acestora, întervin raporturi directe, cu un caracter particular, în care satisfacerea nevoilor de consum se face în condiții de creștere continuă a experienței (a exigențelor) personale ale turiștilor acumulate din călătorii anterioare efectuate în țara proprie și în străinătate, ceea ce a impus și din partea personalului din hotel, a unei continue creșteri a nivelului profesional, o adaptare rapidă la cerințele pieței mondiale, o angajare fermă a tuturor capacităților disponibile – s-a avut în vedere necesitatea unei funcționări impecabile, la toate verigile, de la personalul de conducere, până la cel necalificat, întrucât aprecierea reușitei unei călătorii depinde de satisfacerea, la nivel corespunzător a tuturor cerințelor și preferințelor turiștilor.

Calitățile personalului din hotel sunt în bună măsură determinate și de natura serviciilor prestate. În cazul profesiei de administrator, portar, recepționer, traducător, etc. se cere din partea acestora o bună cunoaștere a orașului, a mijloacelor de transport, a obiectivelor turistice, etc. a capacității de comunicare directă cu turiștii români și străini, de orientare rapidă în orice situație.

În cazul contactelor cu turiștii de peste hotare se impune cunoașterea satisfăcătoare de limbi străine – element esențial pentru informarea și orientarea turiștilor, pentru crearea unei ambianțe plăcute, atrăgătoare, care să-l facă pe străin să se simtă bine “ca acasă” .

În acest sens în cadrul hotelului “PARC” personalul de la recepție cunoaște cel puțin două limbi de circulație internațională.

În cadrul hotelului s-a urmărit ca, pe lângă însușiri cum sunt cele legate de competență, sobrietate, corectitudine, cunoștințe profesionale, lucrătorul trebuie să posede și însușiri fizice plăcute care, însoțite de un comportament politicos, civilizat, atent la gusturile și preferințele fiecărui oaspete, să contribuie la bunul renume al unității, la creșterea forței de atracție a acesteia.

2.4.3. Tarife de cazare și alte servicii

În baza adresei nr. 38/10.01.1997 și în conformitate cu O.M.T. 96/1995, în condițiile creșterii cheltuielilor activității de cazare, urmare a creșterii nivelului prețurilor de consum, transmis de la Comisia Națională de Statistică, pentru Hotel “PARC” s-au stabilit următoarele tarife de cazare cu aplicare din 13.01.1997.

2.4.3. a). Tarife de cazare maximale (pentru turiști străini sosiți pe cont propriu):

– cameră cu un pat (SINGLE) – 195000lei;

– cameră cu două paturi (DUBLĂ) – 310000lei;

– apartament – 450000lei;

– cameră dublă în regim SINGLE – 215000lei.

La aceste tarife se adaugă contravaloarea micului dejun de 10000lei/zi turist.

2.4.3. b). Tarife de cazare contractuale

Având în vedere nivelul redus al coeficientului de utilizare a capacităților de cazare (sub 40%), variația cererii, nivelul mai mic al tarifelor practicate de alți producători, conform articolului 10 din O.M.T. nr.96/1995, în vederea creșterii sosirilor organizate, se stabilesc următoarele tarife pentru contracte sau înțelegeri pe bază de minută, încheiată în prealabil cu un agent economic, agenție de voiaj, instituție, etc.

– Tarifele de cazare contractuale pentru turiști români care vor fi de 15- 30% din tariful de cazare maximal, pe baza documentelor încheiate cu partenerul care trimite turiștii. Aceste documente sunt valabile și pentru turiștii din Republica Moldova, conform O.M.T. nr. 213/1994.

– Tarifele de cazare contractuale pentru turiștii străini care vor fi de 30- 80% din tariful de cazare maximal, pe baza documentelor încheiate cu partenerul care trimite turiștii sau agentul economic (instituția) care aduce turiștii (contract, minută, comandă confirmată, etc.)

2.4.3. c). Tarife speciale

– Tarife de cazare pentru turiști români sosiți pe cont propriu:

– cameră cu un pat – 59000lei;

– cameră cu două paturi – 88000lei;

– apartament – 130000lei;

– cameră dublă în regim SINGLE – 70000lei.

– Alte tarife speciale:

1). Reprezentanții mijloacelor de informare în masă, salariați ai M.T. și ai societăților comerciale de turism, aflați în deplasare în interes de serviciu, vor beneficia de o pondere de 90% din tariful maximal.

2). Salariații societăților comerciale și instituțiilor din turism și ai ministerului, cât și membrii de familie ai acestora, în baza cheltuielilor eliberate de conducerile societăților, vor beneficia de o pondere de 95% din tariful maximal pe timpul concediului de odihnă.

3). Tinerii în primul an de căsătorie, categoriile sociale defavorizate sau cu venituri modeste, ca: elevi, studenți, pensionari, persoane handicapate, veterani, invalizi și văduve de război, membrii Asociației Foștilor deținuți politici, răniții, luptătorii și urmașii din Revoluția din Decembrie 1989, vor beneficia de o reducere de 90% din tariful maximal.

4). Persoanele care însoțesc sau acordă ajutoare conform H.G.R. nr.97/1991 și H.G.R. nr.121/1992, invitați ai Academiei Române și unităților acesteia, conform H.G.R. nr.778/1990, participanții la acțiuni sportive internaționale (sportivi și oficialități), invitații unor instituții de învățământ, cultură, artă vor avea tarife similare pentru cetățenii români, dacă cheltuielile sunt suportate de către partea română.

5). Invitații Guvernului, Parlamentului, ministerelor și altor organizații guvernamentale vor beneficia de reduceri de 50% din tariful afișat.

6). Se va acorda o reducere de 50% din tariful maximal pentru reprezentanții mediilor de informare în masă, sosiți în interesul promovării turistice, membrii F.I.J.E.T., personalul companiilor aeriene și reprezentanții agențiilor de voiaj din străinătate.

7). Pentru invitații S.C. “Drobeta” S.A. se aprobă o reducere în cuantumul stabilit de conducerea societății.

8). În cazul grupurilor de turiști sosiți în baza unor contracte, ghizii și conducătorii auto pot beneficia de cazare gratuită pe baza aprobării conducerii societății.

9). Conducerea societății poate acorda gratuități și alte facilități de cazare pe bază de aprobare.

Alte precizări

1). Tarifele pentru animalele de casă care îi însoțesc pe turiști vor reprezenta 25% din tariful practicat pe cameră, accesul fiind permis numai pe baza carnetului veterinar de sănătate prezentat la recepția hotelului.

2). Tariful pentru un pat suplimentar va fi de 50% din tariful aferent unui loc în camera respectivă.

2.4.3. d). Tarife servicii hoteliere cu plată:

– spălat, călcat lenjerie – 2200 lei /Kg;

– închiriat jocuri distractive – 1000 lei/oră;

– păstrarea bagajelor pentru turiști – 1 $/zi;

care părăsesc temporar hotelul;

– comisionerat – 1$/oră;

– parcare cu plată – 3000 lei /zi hotelieră;

– comision convorbiri telefonice:

– interurbane – 15%;

– internaționale – 25%.

– curățatul și lustruitul încălțămintei – 3000 lei /pereche.

Hotel “Parc” acceptă la plată cărțile de credit VISA și MASTER CARD.

2.4.4. Structura clientelei

Ponderea pasagerilor cazați în interes de serviciu și afaceri este de 95% din numărul total de turiști.

Predominantă este ponderea turiștilor cu vărstă cuprinsă între 30- 50 de ani.

Turiștii de sex masculin reprezintă 95% din numărul turiștilor cazați.

Turiștii nefamiliști reprezintă 95% din numărul de turiști cazați.

Din datele obținute comparativ pe primul semestru al anilor 1997, 1998, se observă o creștere foarte mică a numărului de clienți, de aproximativ 4%.

Ponderea clienților străini din numărul total de clienți este de 8%, iar cea a clienților români este de 92%.

2.4.5. Indicatori specifici pentru hotel

În vederea examinării și aprecierii activității hoteliere se folosesc mai mulți indicatori, din care se menționează:

– Zile turistice potențiale pe an

Formula folosită pentru obținerea acestui indicator este:

având în vedere numărul de camere.

Pentru hotel “Parc” acest indicator are valoarea:

zile turist pat/an =96360.

– Coeficient de utilizare hotel

Voi prezenta în continuare valorile coeficienților de utilizare (grad de ocupare) a hotelului “Parc” pe fiecare lună a anilor 1997 – 1998 și valoarea medie a acestui coeficient pentru cei doi ani.

Coeficientul mediu de ocupare pe 1997 este: 32,19%.

Coeficientul mediu de ocupare pe 1998 este: 34,56%.

Comparând cele două valori se observă o creștere nesemnificativă a gradului de ocupare, între cei doi ani.

– Zile turistice ocupate /an

Formula folosită pentru calculul acestui indicator este:

Pentru hotelul “Parc” valorile acestui indicator pe anii 1997, 1998 sunt:

– zile turistice ocupate/1997 – 31018;

– zile turistice ocupate/1998 – 33302;

Se observă că numărul zilelor turistice ocupate a variat de la un an la celălalt cu doar 7%.

CAPITOLUL 3

ACTIVITATEA ÎN RESTAURANT

ȘI ALTE FORME DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Alimentația publică reprezintă una din laturile importante ale servirii turistice, încadrându-se în categoria serviciilor de bază.

Compartimentele de alimentație publică desfășoară următoarele activități:

– aprovizionarea cu produse alimentare;

– depozitarea și conservarea produselor;

– tranșarea, prelucrarea, pregătirea produselor alimentare;

– desfacerea, valorificarea produselor și preparatelor culinare și servirea acestora.

3.1. SPAȚIILE PENTRU SERVIREA MESEI

Restaurantul “Parc” din cadrul Complexului Hotelier “Parc” dispune de:

– un salon casic de servire cu o capacitate de 350 de locuri;

– un salon mic dejun cu o capacitate de 120 locuri;

– 6 spații pentru room- service;

– un bar restaurant;

– un bar de zi cu o capacitate de 60 locuri;

– o terasă de vară cu o capacitate de 140 locuri;

– o cofetărie cu o capacitate de 60 locuri;

– o terasă cofetărie cu o capacitate de 120 locuri;

Accesul spre restaurant se face prin partea de vest a hotelului pentru clienții locali, cât și pentru barul de zi pentru pasageri.

Restaurantul este situat la nivelul parcului; suprafața în tâmplărie metalică și terasa orientate spre “Parcul Rozelor” ce coboară în trepte spre Dunăre.

În partea de est a hotelului, într-un pavilion independent funcționează cofetăria cu terasă.

3.2. DOTAREA SPAȚIILOR DE SERVIRE A MESEI

Atât restaurantul, barul cât și cofetăria oferă un cadru plăcut, cu elemente de cultură, arhitectură și decorațiuni interioare moderne.

Pereții și plafoanele în saloanele restaurantului și barului sunt acoperite cu lambriuri de lemn în stare bună, parțial cu tencuieli în praf de piatră, iar la cofetărie plafoanele sunt din tencuială pe rabit, cu zugrăveli calitate superioară cu tincvail.

Pardoselile din restaurant și barul de zi sunt parțial din mochetă, iar la cofetărie din marmură.

Toate spațiile pentru consumatori sunt prevăzute cu instalații de iluminat incandescent, realizate cu corpuri de iluminat tip plafoniere și aplice ornamentate.

De asemenea există instalații de ventilație, atât în barul de zi cât și restaurant.

Mobilierul restaurantului se compune din mese și scaune din lemn masiv aranjate pentru patru și respectiv șase persoane, sau în funcție de ocaziile festive organizate.

În barul de zi există măsuțe joase acoperite cu cristaluri și taburete așezate pentru patru persoane.

Cofetăria este dotată cu mobilier obișnuit, mese și scaune aranjate pentru patru persoane. Mesele sunt acoperite cu cristale.

Ambianța oferită de restaurant, cofetărie și bar este dată și de dotările cu obiecte și elemente decorative (Ex: fețe de masă, șervețele din damasc, scrumiere, frapiere, vaze de flori, etc.).

Terasa restaurantului este parțial acoperită, prevăzută cu un grup sanitar comun cu baie, WC separate pe sexe.

Mobilierul pentru terasă este metalic, aranjat pentru 4 respectiv 6 persoane.

Terasa cofetăriei este dotată cu mobilier din plastic, aranjat pentru patru persoane.

Restaurantul este prevăzut de asemenea cu estradă și ring de dans, atât în interior, cât și pe terasă.

3.3. PERSONALUL DIN RESTAURANT ȘI COFETĂRIE

În cadrul restaurantului, barului de zi și al cofetăriei există un număr de 31 salariați după cum urmează:

– 2 șefi de unitate;

– 2 șefi de sală;

– 2 barmani- restaurant;

– 2 barmani bar de zi;

– 17 ospătari;

– 2 ajutori ospătari;

– 2 vânzători cofetărie ;

– 2 gestionari cofetărie.

Structura personalului pe sexe

Personalul feminin se află într-o pondere mai mare (71%). Acest lucru se justifică prin specificul activității. Există concordanță în foarte mare măsură.

Structura personalului după forma de pregătire

Se apreciază că există o concordanță deplină, întrucât 94% din totalul resursei umane are o pregătire corespunzătoare.

Structura personalului pe vârste

Se observă că aproape tot personalul are vârsta cuprinsă între 20-30 ani, vârstă apreciabilă activității desfășurate care presupune dinamism și spirit de inițiativă. Structura pe categorii de vârstă corespunde în foarte mare măsură.

Se apreciază că:

– gradul de utilizare a timpului este destul de mic, determinat de numărul mic de consumatori care solicită serviciile în domeniu;

– personalul este strict specializat, nu este pregătit și pentru alte profesii,

– nu se semnalează cazuri deosebite de indisciplină, sancțiuni etc. care să rețină atenția.

3.4. DOTAREA BUCĂTĂRIEI ȘI LABORATORULUI DE COFETĂRIE

Bucătăria cuprinde:

– camera de tranșare a cărnii;

– secția pentru pregătirea peștelui;

– secția pentru preparate reci,

– secția pentru curățat legume și zarzavat;

– camera pentru spălat vase.

Bucătăria propriu-zisă ocupă partea cea mai mare destinată producției. Este dotată cu utilaje corespunzătoare ca:

– mașină universală – tip robot;

– mașină de gătit, autoclave, cazan cu abur;

– cuptor cu raze infraroșii, grătar;

– tigaie basculantă, dulap frigorific;

– mese calde, mese pentru lucruri;

– dulapuri calde pentru veselă, spălătorie;

– cutie pentru deșeuri.

Carmangeria se află lângă camera frigorifică.

Utilajele existente în carmangerie sunt:

– mașină pentru tocat carne,

– malaxor pentru carne;

– masă de lucru;

– cântar.

Secția pește este utilată cu:

– masă rece pentru curățat pește, spălat pește;

– spălătoare,

– tonete,

– dulapuri frigorifice,

Secția preparate reci este utilată cu:

– mașină pentru tăiat mezeluri, pâine;

– dulap frigorific;

– masă de lucru,

– reșou cu butelie,

– cântar de masă;

– spălătorie;

Secția pentru curățat legume – zarzavat cuprinde.

– mașină pentru spălat și curățat cartofi,

– mașină pentru tocat legume,

– bazin pentru apă.

Secția pentru spălat vase este dotată cu mașină pentru spălat vase, etajere și spălătoare.

Laboratorul de cofetărie patiserie este dotat cu.

– cuptor pentru copt,

– mașină pentru bătut și conservat înghețată,

– dulap frigorific,

– masă pentru lucru,

– rafturi;

– spălătoare.

Pentru o bună funcționare a bucătăriei, -următoarele încăperi se află în imediata apropiere a acesteia:

– sală pentru recepționarea mărfurilor;

– depozite și încăperi de alimente;

– magazia de mână;

– camere frigorifice;

– biroul bucătarului șef,

– grupul social;

– cameră pentru depozitarea deșeurilor.

Sala de recepție a mărfurilor este dotată cu:

– cântar;

– cântar de masă;

– cărucior pentru transportul mărfurilor;

– tejghea pentru mărfuri mărunte;

– dulap pentru păstrarea greutăților;

Depozitele se găsesc la subsolul bucătăriei.

Camerele frigorifice sunt prevăzute cu:

– stelaje;

– cuiere;

– cârlige;

– grătare.

3.5. PERSONALUL DIN BUCĂTĂRIE ȘI

LABORATORUL DE COFETĂRIE

Numărul total al personalului din bucătărie și laboratorul de cofetărie este de 16, după cum urmează:

– 8 bucătari,

– 4 muncitori necalificați bucătari;

– 2 cofetari;

– 2 muncitori necalificați cofetari;

Structura personalului pe sexe

Se observă că totalul personalului estre de sex feminin, datorită specificului activității.

Structura personalului după forma de pregătire

Se apreciază că există o pregătire corespunzătoare, deci există concordanță deplină.

Structura personalului pe vârste

Întrucât ponderea o deține personalul cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani se observă că personalul prezintă deplină capacitate de muncă, există de asemenea o îmbinare a maturității și experienței, – structura corespunde în mare măsură.

3.6. ESTIMĂRI GENERALE PRIVIND CALITATEA

MENIURILOR ȘI SERVICIILOR

Alimentația publică determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei, înfluiențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicări asupra dimensiunilor și orientărilor fluxurilor turistice.

În cadrul restaurantului ”PARC” s-au avut în vedere următoarele.

– satisfacerea nevoii de hrană pentru toate categoriile de turiști în orice împrejurare (s-au avut în vedere în mod deosebit acțiunile cu caracter special);

– activitatea de alimentație să fie prezentă în toate momentele cheie ale consumului turistic,

– în structura produselor comercializate să fie prezente preparate atât din bucătăria națională cât și cea internațională sau cea specifică din zonă (caracter pescăresc);

– ridicarea calității servicii turistice în condiții de înaltă eficiență;

– satisfacerea deopotrivă a nevoilor populației rezidente și ale turiștilor (creșterea semnificativă a volumului activității pe seama cererii rezidenților);

– adaptarea la exigențele și tendințele cererii în direcția modernizării și perfecționării producției, a îmbunătățirii și diversificării formelor de comercializare și servire,

În domeniul producției se manifestă o accentuată preocupare pentru concentrarea și industrializarea proceselor de pregătire a preparatelor culinare:

– folosirea rațională a resurselor materiale și umane;

– mecanizarea sau automatizarea procesului de fabricație;

– utilizarea unor tehnologii elaborate pe baze științifice;

– controlul permanent al producției cu efecte benefice asupra proprietăților nutritive ale alimentelor.

În ceea ce privește calitatea meniurilor și serviciilor s-a avut în vedere:

– prezentarea zilnică a listei de preparate și specialitatea casei;

– lărgirea sortimentelor și relativa independență față de sezonalitatea materiilor prime;

– calitatea constantă și superioară a preparatelor sub aspect nutrițional, igienico- sanitar, organoleptic;

– folosirea de rețetare pentru toate tipurile de meniuri (mic dejun, prânz, cină, ocazii festive, regim dietetic), stabilirea unui echilibru între felurile de mâncare (cunoașterea puterii calorice a alimentelor);

– prezentarea și servirea preparatelor într-o formă atractivă ornate într-o gamă caloristică armonioasă “o fantezie bogată, un bun gust fără cusur, o mare grijă pentru sănătatea omului”;

– folosirea rațională a forței de muncă, satisfacerea în condiții mai bune a servirii în perioada de vârf;

– reducerea pierderilor generate de fluctuația cererii.

Paralel cu modernizarea formelor de comercializare și servire s-a avut în vedere și o diversificare a prestațiilor cu caracter complementar, diferențiate structurat în funcție de beneficiari (turiști sau populația rezidentă).

CAPITOLUL IV

MANAGEMENTUL ȘI ORGANIZAREA

4.1. MANAGEMENTUL (CONDUCEREA)

Profesionalismul echipei de conducere constituie cheia succesului într-o economie de piață, unde trebuie să decizi repede și eficace, să știi să-ți asumi riscul, să poți antrena ceilalți factori ai firmei.

Pentru aprecierea managementului trebuie să se urmărească următoarele probleme:

4.1. a). Personalitatea și pregătirea managerului – este dată de cunoștințele profesionale, însușirile psihologice și comportamentale (atitudini, aptitudini, etc.).

Toate acestea stau la baza conturării unui anumit tip de conducător, care în viziunea lui W.J. Reddin generează următoarele tipuri comportamentale:

– conducătorul evaziv sau ezitant – evită pe cât posibil deciziile;

– conducătorul birocratic – respectă indicațiile ierarhice, nu are păreri proprii și nu valorifică inițiativele colaboratorilor;

– conducătorul conciliant, delăsător sau negativ – lipsă de interes pentru muncă, pentru eficacitate, pentru condițiil ecolaboratorilor;

– conducător autocrat – preferă deciziile personale și nu cele ce decurg ditr-o consultare colectivă;

– conducătorul autocrat binevoitor – supraaglomerat cu probleme, nu antrenează echipa, subordonații nu sunt utilizați la întreaga capacitate;

– conducătorul altruist – elementul predominant al actului deconducere îl constituie relațiile umane, evită decizii care pot deranja colaboratorii, afectează eficiența întregului grup;

– conducătorul creativ, inventiv sau promotor – se preocupă, în special de crearea unei atmosfere propice pentru munca echipei;

– conducătorul eficient, realizatorul – întrunește în cea mai mare măsură, competența necesară muncii de manager.

4.1. b). Coeziunea echipei de conducere amplifică sau dimpotrivă diminuează potențialului managerului fiind bine-cunoscut faptul că principalele strategii se discută în echipă.

Pentru firmă este mai benefic un management fără personalități deosebite, dar bine organizate și centrate pe activitate.

Parametri pentru a aprecia coeziunea echipei de conducere sunt.

– divergențele de stil și opinii;

– tendințele centrifuge;

– relațiile interpersonale.

4.1. c). Atitudinea față de privatizare mai ales în această perioadă poate constitui un semnal privind competența managerului. Acolo unde există profesionalism și putere de înțelegere, necesitatea și oportunitatea privatizării nu este pusă la îndoială, în schimb un management incompetent încearcă să prezinte deformat privatizarea și să o amâne pe cât posibil.

În mod practic această atitudine este evidențiată de studiul lucrărilor și demersurile efectuate pentru declanșarea procesului de privatizare prin metoda adecvată dimensiunilor și specificului firmei.

4.1. d). Relația cu sindicatul evidențiază abilitatea managementului de a gestiona afacerile firmei fără să intre în conflict și să lezeze interesele salariaților. De regulă unde există competență, dialogul cu sindicatul se poate stabili, bineânțeles atunci când acestea din urmă nu se subordonează altor interese.

4.1.e) Rezultatele obținute de firmă relevă în modul cel mai sintetic eficiența managementului.

Analiza programelor de producție și de investiții, oportunitatea creditelor pe termen mediu și lung se constituie în repere fundamentale în aprecierea eficienței și competenței managementului.

4.1.1. Organizarea conducerii

Aspectele esențiale ce nu trebuie omise și modul de abordare al lor

4.1.1. a). Calitatea structurii organizatorice urmărită din perspectiva acestor criterii:

– adecvarea organigramei la specificul activității și concordanța dintre conținutul ei și situația existentă;

– ponderea ierahică și nivelul ierarhic;

– determinarea riguroasă a compartimentelor și delimitarea răspunderilor prin specificarea lor în fișele de post și diagrama “relații“ (se va urmări dacă există o delimitare clară între relațiile de autoritate, cooperare, și control);

4.1.1. b). Calitatea sistemului informațional ca și criteriul de apreciere a organizării conducerii, deși este considerat de unii fără utilitate practică, este esențială pentru funcționarea eficientă a activității.

4.1.1. c). Tipologia decizională trebuie urmărită din perspectiva exercitării la nivelul unei funcții de conducere a deciziilor strategice, tactice și operaționale.

4.1.1. d). Utilizarea timpului de lucru al conducătorului

Managerii eficienți își programează de așa natură timpul de lucru încât să acopere integral toate atributele conducerii. previziunea, coordonarea, organizarea, antrenarea, controlul.

4.1.1. e). Formele și metodele de lucru ale managerului

În condițiile perioadei actuale trebuie să se urmărească dacă A.G.A. și consiliul de administrație se implică în problemele firmei sau există doar ca organe de conducere formale.

4.1.1. f). Asigurarea cu personal a posturilor are în vedere evidențierea acelor posturi de conducere la care cerințele de pregătire prevăzute în fișele posturilor nu sunt asigurate cu personal adecvat.

4.1.2. Oragnizarea producției

Criteriile după care se apreciază organizarea producției sunt mai multe. Numărul și gradul de detaliere a acestora depinde de specificul activității fiecărei firme.

Obiectivele principale ce trebuie urmărite sunt următoarele:

4.1.2. a). Organizarea procesului de producție la care trebuie să se aibă în vedere:

– mișcarea și manipularea materiilor prime, semifabricatelor și produselor.

Într-un proces de producție bine organizat lungimea traseelor parcurse este minimă, duratele de așteptare sunt mici, ciclul de fabricație este optim, iar gradul de continuitate al procesului este ridicat. Pentru a putea face aceste aprecieri trebuie să se calculeze durata ciclului de fabricație, continuitatea procesului de producție, proporționalitatea acestuia, lungimea traseelor, precum și durata de așteptare pe parcursul acestor trasee;

– activitatea de aprovizionare a locurilor de muncă trebuie urmărită prin prisma ritmicității aprovizionării și a gradului de aprovizionare cu materii prime și materiale. Se va urmări: cercetarea cererii de mărfuri și servicii a populației; stabilirea necesarului de produse în volum și structură; identificarea principalilor furnizori și contactarea acestora pentru cunoașerea posibilităților de acoperire a necesarului stabilit; determinarea căilor optime de aprovizionare; încheierea contractelor; stabilirea necesarului de mijloace de transport și contractarea acestuia; calcularea lotului optim de aprovizionat pe produs sau grupă de produse; recepția cantitativă și calitativă;

– profilarea, specializarea și tipizarea. Aici trebuie să se calculeze gradul general de specializare, gradul de specializare pe obiect, gradul de specializare tehnologică și gradul de tipizare;

– pregătirea tehnică a producției se evaluează prin calcularea și aprecierea gradului de înnoire a producției și gradului de mecanizare și automatizare a procesului de producție;

– programarea, lansarea și urmărirea producției cunoscută sub denumirea de organizarea în timp a producției;

– utilizarea capacităților de producție – se va lua în calcul: gradul de utilizare a mijloacelor de muncă; gradul de utilizare a utilajelor; gradul de utilizare a capacităților proiectate; gradul de utilizare a suprafețelor de producție;

– utilizarea materiilor prime, materiale, combustibililor și energiei;

4.1.2. b). Organizarea depozitării

În acest caz se vor calcula indicatorii: gradul de utilizare a suprafeței; gradul de utilizare a înălțimiii depozitelor și magaziilor; gradul de utilizare a volumului depozitelor și magaziilor.

4.1.2. c). Organizarea întreținerii și reparațiilor se apreciază după următoarele: asigurarea necesarului de piese de schimb, dotarea cu bază materială și umană, etc.

4.1.2. d). Organizarea controlului de calitate în condițiile creșterii concurenței trebuie să devină unul din obiectivele de bază ale managementului producției.

4.1.3. Organizarea muncii

Este aperciată în funcție de:

4.1.3. a). Organizarea locurilor de muncă

Se va urmări organizarea locurilor de muncă conform normelor prevăzute, privind servirea, gradul de asigurare a condițiilor optime de muncă;

4.1.3. b). Organizarea diviziunii muncii percepută prin diviziunea tehnologică a muncii și gradul de extindere a specializării locurilor de muncă;

4.1.3. c). Organizarea normării muncii

Se va urmări în ce măsură sistemul de salarizare se fundamentează pe normele de muncă;

4.1.3. d). Organizarea forței de muncă pe schimburi și formații de lucru

Indicatorii ce pot fi utilizați pentru a aprecia acest criteriu sunt următorii: uniformizarea asigurării cu forță de muncă a schimburilor, gradul de asigurare cu asistență tehnică pe schimburi, gradul de extindere a muncii în formații de lucru constituite.

4.1.4. Diagnostigrama managementului și organizării

În baza tuturor informațiilor de mai sus se poate obține o imagine generală despre managementul și organizarea firmei evidențiind punctele “forte” și “slabe” de care trebuie să se țină seama când se stabilește valoarea firmei.

Diagnostigrama managementului și organizării

STAREA MEDIE A MANAGEMENTULUI:

SM=99

SM > 75 = managementul reprezintă garanția dezvoltării viitoare a firmei.

STAREA MEDIE A ORGANIZĂRII CONDUCERII

Soc=

Soc=

Soc=81

S0=programele organizatorice deși sunt perfectibile nu se substituie în restricții serioase pentru dezvoltarea viitoare a firmei.

STAREA MEDIE A ORGANIZĂRII PRODUCȚIEI

Sop=

Sop=

=

=74

Sop=74

STAREA MEDIE A ORGANIZĂRII MUNCII

SOM=

SOM=

SOM=83

Din diagnostigrama celor trei forme de organizare rezultă că există garanția dezvoltării viitoare a firmei.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Una din cerințele imperioase ale unei conduceri moderne presupune “consultarea” periodică a întregii întreprinderi, asupra unora din principalele ei compartimente pentru a desprinde punctele “slabe” și “tari” ale sistemului de conducere.

Dezvoltarea întreprinderii este condiționată de eficiența cu care sunt vândute mărfurile și serviciile și de măsura în care acestea sunt o reflectare fidelă a nevoilor manifestate de clienți.

Conducerea din cadrul Complexului hotelier “PARC” a fost și este preocupată permanent de prezentarea veridică a propriilor produse și servicii și de informare a consumatorilor despre cadrul natural, obiectivele de turism, de interes istoric, cultural, etc, adică toate elementele produsului turistic în cadrul căruia întreprinderea (prin produsele și serviciile oferite) este o componentă bine determinată.

Din analiza efectuată anterior, prin diferitele tipuri de diagnostigrame prezentate, se apreciază că șansele de dezvoltare profitabile ale S.C.”HOTEL PARC” DR.TR.SEVERIN sunt foartre mari (S>75%).

Dispune de o poziție privilegiată pe segmentul de piață și de un management eficient.

Strategia adoptată s-a dovedit adecvată, în perspectivă atenția trebuie concentrată pentru menținerea priorității și supremației în cadrul domeniului de activitate în care funcționează.

Avându-se în vedere situația conjuncturală nu tocmai favorabilă cu care este confruntată în această perioadă S.C. “HOTEL PARC” S.A. Dr. Tr. Severin (circulație turistică reduă, scăderea veniturilor reale ale populației care au avut impact negativ asupra cererii turistice) se are în vedere restructurarea unor activități care pot aduce venituri suplimentare.

În acest sens fac următoarele propuneri de relansare imediată a activităților S.C. “HOTEL PARC” S.A. Dr. Tr. Severin:

a). În domeniul turismului intern și internațional

– lansarea pe piața turistică internă și internațională de programe turistice proprii care să cuprindă o ofertă privind punerea în valoare a bazei materiale și a obiectivelor turistice din zonă;

– găsirea unor soluții eficiente pentru creșterea volumului de încasări din activitatea de turism, în special din turism intern și valorificarea locurilor în stațiunile balneo – climatice, prin efectuarea unei activități de publicitate și reclamă cu eficiență sporită; realizarea de contracte avantajoase cu deținătorii d ebază materială de pe litoral și din stațiunile d eodihnă și tratament;

– îmbunătățirea colaborării cu firme de prestigiu, precum O.N.T. CARPAȚI București, ROMXTUR, pentru asigurarea de excursii externe cu programe apreciate de turiști.

b). În domeniul hotelier

– practicarea unei politici foarte flexibile în stabilirea tarifelor de cazare, cu acordarea unor facilități pentru turiștii sosiți în mod organizat sau cu ocazia unor manifestări culturale, sportive, simpozioane, etc.;

– ridicarea gradului de confort în toate spațiile de cazare unde se impun acestea, prin: mochetare, tapetare, sporirea numărului de televizoare color, frigidere, etc.;

– închirierea de spații situate la etajul VI ale hotelului “PARC” pentru birouri de firme după o selecție riguroasă privind normele de conviețuire în unitățile de cazare;

– sporirea încasărilor realizate din ctivitatea de spălătorie efectuată pentru turiști sau terți;

– sporirea încasărilor realizate din activitatea de vânzare de mărfuri în cadrul recepției hotelului “PARC”.

c). În domeniul alimentației publice

– intimizarea și ambientarea salonului restaurantului “PARC” și a grădinii de vară;

– modernizarea și ambientarea terasei cofetăriei “PARC”;

– utilizarea permanentă a serviciului la cameră (room- service), a turiștilor cu preparate și băuturi.

d). Alte propuneri

– organizarea unui ghișeu de schimb valutar în cadrul recepției hotelului “PARC”, care pe lângă asigurarea schimbului valutar ce trebuie efectuat de turiștii străini, va face să crească veniturile în valută;

– utilizarea mai eficientă a parcului de mijloace de transport auto proprii pentru marfă, prin închirierea la terți;

– închirierea unor spații din cadrul sediului administrativ al hotelului ”Parc” care în prezent nu sunt utilizate sau sunt insuficient folosite;

– realizarea de încasări din activitatea de desfacere de mărfuri cu ridicata (en-gros), către diverși agenți economici;

– vânzarea de mijloace fixe și obiecte de inventar care nu sunt folosite suficient, sunt uzate fizic și moral, sau sunt imobilizate;

În ceea ce privește obținerea unor rezultate economice superoare și a creșterii calității serviciilor, propun următoarele:

1). restructurarea forței de muncă, avându-se în vedere următoarele:

– valorificarea potențialului profesional existent prin cointeresarea personalului cu înaltă calificare și creșterea gradului de calificare la meserii precum: bucătari, ospătari, recepționeri;

– utilizarea eficientă a personalului prin normarea corectă la nivelul formației de lucru și folosirea cu eficiență maximă a timpului de muncă al fiecărui salariat prin utilizarea pe scară generalizată a graficelor orare, redistribuirea operativă a salariaților de aceeași calificare, între sectoare, atunci când există o solicitare mai mare (exemplu: între secțiile bar de zi, bar restaurant, cofetărie și restaurant cu ocazia unor mese festive, grupuri de turiști sosiți în mod neprevăzut);

– însușirea unor limbi străine de circulație internațională în principal de salariații care intră în contact direct cu turiștii străini (recepționeri, ospătari, agenți de turism).

2. restructurarea calității producției și a serviciilor, presupune următoarele:

– îmbunătățirea ofertei unităților de alimentație publică prin alegerea celor mai adecvate și diversificate meniuri, sortimente de preparate culinare, băuturi, etc.;

– dezvoltarea și diversificarea prestațiilor din cadrul hotelului “PARC” prin asigurarea unei game mai largi de servicii suplimentare, ca: rezervări anticipate de locuri în hotelurile din alte localități, serviciul la cameră, asigurarea de locuri la mijloace de transport, la excursii în imprejurimile orașului, rezervări de locuri la spectacole, manifestări sportive, etc.;

– oferirea de programe diversificate turiștilor și consumatorilor prin prezentarea în unitățile de alimentație publică de programe folclorice, spectacole de varietăți, etc.;

– sondarea în permanență a opiniei turiștilor asupra calității serviciilor oferite pentru a interveni operativ în rezolvarea neajunsurilor.

Propunerile au fost fundamentate pe baza surselor proprii constituite din fondul de dezvoltare și sumelor provenite din vânzarea de mijloace fixe disponibile.

Bibliografie

1). Sebastian Bonifaciu. Ghid turistic, Editura Sport Turism, București, 1983.

2). ***: Statutul S.C. “Drobeta” S.A.D.T.S.

3). ***:Monitorul Oficial al României nr.220/an VII, 25 septembrie 1995.

4). D.C.E. Impex S.R.L.: Studiu și raport de evaluare a patrimoniului S.C. “Drobeta”S.A.D.T.S. octombrie 1995.

5). T. Soreanu: Serviciile hoteliere, Centrul de formare și perfecționare pentru cadrele din industria hotelieră și turism – aprilie 1975.

6). Cornelia Ene: Structura organizatorică a unui hotel, C.F.P. a cadrelor din industria hotelieră și turism 1986.

7). T. Soreanu: Prestațiile hoteliere specifice serviciului de recepție, C.F.P.1982.

8). Cornelia Ene: Serviciile suplimentare fără plată C.F.P.1985.

9). Ghe. Băileșteanu: Diagnosticul și evaluarea firmei, Editura Mirton Timișoara 1998.

10). Ghe. Băileșteanu: Ghid practic pentru diagnoza unei afaceri, Editura Mirton Timișoara 1995.

11). Prof. universitar dr. Emilian Rada: Managementul firmei de comerț și turism, Edirura Metropol București 1994.

12). Prof. univ. doctor în economie Emil Negrea: Finanțele întreprinderilor de comerț și turism.