Decontarea In Sistemul Electronic DE Plati

DECONTAREA ÎN SISTEMUL ELECTRONIC DE PLĂȚI

DE CĂTRE TREZORERIA STATULUI

Cap.I. Prezentarea Sistemului Electronic de Plăți (SEP)

În procesul de modernizare a sistemului național de plăți, proiectat de Banca Națională a României prima etapă a avut ca obiective principale modernizarea sistemului de plăți pe suport de hârtie, întărirea capacității Băncii Naționale a României de a implementa politica monetară prin intermediul mijloacelor de supraveghere a lichidității pe parcursul zilei și stabilirea bazei care să permită tranziția spre o societate predominant fără numerar.

Cea de-a doua etapă a procesului de modernizare are ca obiective generale:

-facilitatea dezvoltării economiei prin sporirea securității și a eficienței

sistemului de plăți interbancare;

-trecerea la o societate predominant fără numerar;

-stabilirea unei baze legale bine fundamentate pentru sistemele de plăți de

importanță sistemică și pentru sistemele de decontare a tranzacțiilor cu

valori mobiliare.

În cadrul acestei etape implementarea Sistemului Electronic de Plăți interbancare reprezintă o condiție absolut necesară pentru atingerea acestor obiective.

Sistemul Electronic de Plăți interbancare este un proiect comun al Băncii Naționale a României și al Transfond S.A., cu finanțare parțială din partea Uniunii Europene prin programul Phare. Acest sistem este menit să contribuie la “arderea” unor etape în dezvoltarea sistemului național de plăți și la reducerea unora dintre decalajele care despart România, în domeniul plăților interbancare, de țările din Uniunea Europeană.

Participanții la Sistemul Electronic de Plăți din România sunt toate instituțiile de credit prezente pe piața interbancară din România, Ministerul Finanțelor Publice prin Trezoreria Statului, Bursa de Valori București, Societatea Națională de Compensare Decontare și Depozitare Valori Mobiliare și Societățile de Servicii de Investiții Financiare.

Sistemului Electronic de Plăți va contribui la dezvoltarea economiei în general și în particular, la dezvoltarea sectorului bancar atât prin fluidizarea sporită a plăților în sistem cât și prin reducerea perioadei de decontare și a costului de procesare al plăților interbancare.

Implementarea Sistemului Electronic de Plăți (SEP) a determinat adoptarea unui cadru legal și contractual clar definit cu privire la participarea la sistemul interbancar de plăți precum și completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la transferurile electronice de fonduri, în special prin adoptarea cerințelor legale din Uniunea Europeană în domeniul sistemelor de plăți și de decontare a valorilor mobiliare. Ca rezultat al cooperării în sectorul bancar, Transfond S.A. deține un rol cheie în implementarea Sistemului Electronic de Plăți (SEP) , având în vedere faptul că asigură managementul tehnic al sistemului.

Sistemului Electronic de Plăți interbancare are patru componente:

1. Sistemul de decontare pe bază brută în timp real al plăților de mare

valoare, denumit ReGIS;

2. Sistemul Electronic de compensare al plăților de mică valoare,

denumit SENT;

3. Sistemul de decontare și înregistrare a titlurilor de stat;

4. Sistemul de Back-up și recuperare în caz de dezastre.

1. ReGIS (Romanian Electronic Gross Interbank Settlement system) este sistemul care asigură decontarea finală (si irevocabilă), bucată cu bucată, a plăților transmise de către bănci în timp real, precum și decontarea finală (și irevocabilă) a pozițiilor nete ale caselor de compensare. Prin intermediul acestui sistem, timpul de decontare al unei plăți interbancare se poate reduce la câteva secunde, la care se adaugă timpul necesar pentru procesarea plății la banca plătitorului (debitarea contului plătitorului și introducerea plății în sistem) plus timpul necesar băncii beneficiarului pentru a credita contul acestuia. Astfel, plățile pot ajunge de la plătitor la beneficiar în interval de câteva ore, în cursul aceleiași zile în funcție de rapiditatea de procesare a băncilor implicate. În ReGIS pot fi procesate plăți indiferente de valoare, în funcție de opțiunea clientului, însă plățile care depășesc valoarea de 500 milioane lei sunt procesate, în mod obligatoriu, prin ReGIS.

În cadrul sistemului ReGIS atât procesarea cât și decontarea instrucțiunilor de transfer a fondurilor se desfășoară continuu și pe bază brută (bucată cu bucată). O plată se consideră finală (si irevocabilă) în momentul decontării sale în sistemul de decontare pe bază brută în timp real. Acest sistem procesează zilnic instrucțiunile de tip transfer credit de mare valoare sau urgente și în situații bine definite, instrucțiuni de tip direct debit pentru decontarea pozițiilor nete calculate de casele de compensare interbancare și decontarea transferurilor aferente tranzacțiilor cu titluri de stat. Operatorul tehnic al acestui sistem este Transfond S.A., în calitate de agent al Băncii Naționale a României. Sistemul procesează plăți în moneda națională, urmând ca ulterior să fie inițiate aranjamente tehnice care să permită migrarea la euro. Decontarea se efectuează în limita disponibilităților existente în conturile de decontare ale participanților.

2. SENT (Sistemul Eectronic de Decontare pe bază Netă) este administrat de Transfond S.A. și este destinat compensării interbancare a plăților de mică valoare (sub 500 milioane lei) pe parcursul a mai multor sesiuni de compensare pe zi. Instituțiile participante au la dispoziție pentru a introduce plățile în sistem o perioada mai mare decât cea asigurată până în prezent de sistemul pe suport hârtie. Instrucțiunile recepționate sunt compensate în SENT în 3 sesiuni diferite de-a lungul zilei iar la sfârșitul fiecărei sesiuni, SENT trimite spre decontare în ReGIS pozițiile nete ale fiecărui participant din sesiunea încheiată. Astfel, timpul de decontare interbancară (perioada de timp necesară transferului de fonduri de la banca clientului plătitor, la banca clientului beneficiar) a plăților de mică valoarea este redus la câteva ore, la care se adaugă timpul necesar pentru procesarea plății la banca plătitorului (debitarea contului plătitorului și introducerea plății în sistem) plus timpul necesar băncii beneficiarului pentru a credita contul acestuia.

O noutate pentru sistemul bancar este introducerea procesării instrucțiunilor de debitare directă în trafic interbancar, procesare asigurată de SENT. Debitul direct este o metodă simplă, sigură și rapidă de a plăti orice datorie care are o anumită ritmicitate (cum ar fi facturile la utilități, facturile de telefon, abonamente la cablu TV, abonamente la ziare și reviste, etc.) la cererea beneficiarilor acestei plăți (furnizorii de servicii). Pentru furnizorul unor astfel de servicii, debitul direct este o modalitate de a-și încasa rapid banii pentru serviciile prestate, de la clienții care acceptă să plătească astfel. Trebuie menționat faptul că cei mai avantajați de introducerea noului Sistem Electronic de Plăti vor fi acei clienți ai băncilor, care au optat pentru servicii de tip “Internet banking” (servicii bancare la distanță prin intermediul unei legături electronice securizate). Aceștia vor putea observa cel mai rapid modul în care încasările și plățile generate de activitatea lor economică le afectează soldul disponibil, fiind astfel abilitați să ia, practic în orice moment, decizii bazate pe informații corecte și actualizate. Casa Automată de Compensare este proiectată să asigure procesarea instrucțiunilor de plată de mică valoare, între instituțiile de credit și în relația cu Trezoreria Statului și inițierea decontării finale și irevocabile a rezultatelor compensării multilaterale prin sistemul ReGIS.

Casa Automată de Compensare permite implementarea ulterioară a unor module care să realizeze compensarea plăților efectuate pe baza instrumentelor de plată de debit (cecuri, cambii, bilete la ordin) și compensarea operațiunilor cu carduri.

3. Sistemul de decontare și înregistrare a titlurilor de stat va automatiza actualul sistem operat de Banca Națională a României, și va asigura în principal :

-decontarea rezultatelor plasamentelor sub forma emisiunilor de titluri de stat;

– procesarea evenimentelor de plată aferente emisiunilor de titluri de stat, cum

sunt plata dobânzilor și răscumpărările;

-decontarea operațiunilor cu titluri de stat încheiate pe piața interbancară între

participanți;

-decontarea operațiunilor cu titluri stat derulate de Banca Națională a României;

-gestionarea contractelor de garanție constituite cu titluri de stat;

-administrarea registrului primar (Main Register-Registrul principal);

-alte funcții de gestionare a datelor.

Sistemul de înregistrare și decontare a titlurilor de stat, ca parte componentă a Sistemului Electronic de Plăți, va tine evidența emisiunilor de titluri în circulație (funcție de registru), va asigura decontarea operațiunilor cu titluri de stat,cu respectarea principiului „livrare contra plată”. Sistemul de înregistrare și decontare a titlurilor de stat se află în interdependență cu Casa Automata de Compensare și ReGIS, gestionând garanțiile sub forma titlurilor de stat aferente Casei Automate de Compensare. Un avantaj major îl reprezintă scurtarea ciclului de decontare, tranzacțiile procesându-se practic în timp real, procedura de decontarea este mult simplificată, eliminându-se documentele pe suport hârtie de notificare a tranzacțiilor și borderourile centralizatoare.

Odată cu intrarea în funcțiune a sistemului de decontare și înregistrare a titlurilor de stat, decontarea unei tranzacții cu titluri de stat denominate în lei se va face prin debitare directă a contului participantului deschis în ReGIS, ordinul de plată interbancar fiind eliminat.

4. Sistemul de recuperare în caz de dezastre

Necesitatea asigurării continuității activității în caz de avarie, justifică oportunitatea conceperii și implementării unui sistem de back-up și a unui centru de recuperare în caz de dezastru. Pentru continuitatea activității sistemului în caz de întrerupere a funcționării centrului primar, s-a luat în considerare implementarea unui centru de procesare alternativ, astfel încât procesarea să poată fi reluată intr-un interval de timp foarte scurt, care să nu perturbe activitatea de plăți interbancare și managementul lichidității la nivelul participanților.

Situându-se între ultimii veniți în această lume a sistemelor electronice de plăți, Sistemul Electronic de Plăți interbancar din România beneficiază de tehnologie de vârf (atât hardware, cât și software), precum și de experiența câștigată în domeniu de țările europene, obținându-se astfel un sistem competitiv, de înaltă performanță.

Cap.II. Trezoreria – Bancă a Statului

II.1.Scurt istoric al Trezoreriei Statului din România

Organizarea Trezoreriei publice in România , inițial sub denumirea de „Trezoreria Finanțelor Publice”(1992) si mai apoi de „Trezoreria Statului” a constituit o necesitate obiectivă , determinată de mutațiile profunde care s-au produs după anul 1990 în economia și finanțele țării.

Astfel, o dată cu trecerea la economia concurențială de piață , finanțelor publice cerându-li-se să-și amplifice rolul și funcțiile referitor la administrarea , angajarea si utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare publice, s-a impus cu necesitate crearea unei instituții care să sprijine îndeaproape realizarea acestui deziderat. De asemenea , reforma din sistemul bancar, care l-a structurat pe acesta pe două paliere, pe de o parte , Banca Națională a României cu funcțiile sale tradiționale de Bancă Centrală , pe de altă parte , sistemul băncilor comerciale care aveau ca prim obiectiv realizarea de servicii si produse bancare care să le aducă profit, si nu cel de colectare și administrare corespunzătoare a fondurilor publice, a constituit o altă cauză importantă a creării acestei instituții.

În acest context , în execuția com componentă a Sistemului Electronic de Plăți, va tine evidența emisiunilor de titluri în circulație (funcție de registru), va asigura decontarea operațiunilor cu titluri de stat,cu respectarea principiului „livrare contra plată”. Sistemul de înregistrare și decontare a titlurilor de stat se află în interdependență cu Casa Automata de Compensare și ReGIS, gestionând garanțiile sub forma titlurilor de stat aferente Casei Automate de Compensare. Un avantaj major îl reprezintă scurtarea ciclului de decontare, tranzacțiile procesându-se practic în timp real, procedura de decontarea este mult simplificată, eliminându-se documentele pe suport hârtie de notificare a tranzacțiilor și borderourile centralizatoare.

Odată cu intrarea în funcțiune a sistemului de decontare și înregistrare a titlurilor de stat, decontarea unei tranzacții cu titluri de stat denominate în lei se va face prin debitare directă a contului participantului deschis în ReGIS, ordinul de plată interbancar fiind eliminat.

4. Sistemul de recuperare în caz de dezastre

Necesitatea asigurării continuității activității în caz de avarie, justifică oportunitatea conceperii și implementării unui sistem de back-up și a unui centru de recuperare în caz de dezastru. Pentru continuitatea activității sistemului în caz de întrerupere a funcționării centrului primar, s-a luat în considerare implementarea unui centru de procesare alternativ, astfel încât procesarea să poată fi reluată intr-un interval de timp foarte scurt, care să nu perturbe activitatea de plăți interbancare și managementul lichidității la nivelul participanților.

Situându-se între ultimii veniți în această lume a sistemelor electronice de plăți, Sistemul Electronic de Plăți interbancar din România beneficiază de tehnologie de vârf (atât hardware, cât și software), precum și de experiența câștigată în domeniu de țările europene, obținându-se astfel un sistem competitiv, de înaltă performanță.

Cap.II. Trezoreria – Bancă a Statului

II.1.Scurt istoric al Trezoreriei Statului din România

Organizarea Trezoreriei publice in România , inițial sub denumirea de „Trezoreria Finanțelor Publice”(1992) si mai apoi de „Trezoreria Statului” a constituit o necesitate obiectivă , determinată de mutațiile profunde care s-au produs după anul 1990 în economia și finanțele țării.

Astfel, o dată cu trecerea la economia concurențială de piață , finanțelor publice cerându-li-se să-și amplifice rolul și funcțiile referitor la administrarea , angajarea si utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare publice, s-a impus cu necesitate crearea unei instituții care să sprijine îndeaproape realizarea acestui deziderat. De asemenea , reforma din sistemul bancar, care l-a structurat pe acesta pe două paliere, pe de o parte , Banca Națională a României cu funcțiile sale tradiționale de Bancă Centrală , pe de altă parte , sistemul băncilor comerciale care aveau ca prim obiectiv realizarea de servicii si produse bancare care să le aducă profit, si nu cel de colectare și administrare corespunzătoare a fondurilor publice, a constituit o altă cauză importantă a creării acestei instituții.

În acest context , în execuția componentelor bugetului general consolidat s-au înregistrat însemnate nereguli și deficiențe cu prilejul formării și folosirii resurselor financiare publice, neajunsuri care au determinat crearea și în România , ca în toate țările dezvoltate ale lumii, a unei instituții financiare specializate a statului care să asigure constituirea , gestionarea și utilizarea mai corespunzătoare a resurselor financiare publice.

Prin urmare Trezoreria statului a fost înființată în baza Hotărâri Guvernului nr.78 începând cu anul 1992, actul normativ axându-se mai mult pe stabilirea atribuțiilor , fără a menționa în mod expres o definiție a acesteia din punct de vedere conceptual.

De asemenea , Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului , cu modificările si completările ulterioare , stabilește in principal, genul de operațiuni -încasări si plăți- pe care le efectuează Trezoreria generală în contul instituțiilor publice, precum și atribuțiile și funcțiile acesteia , dar nu-i dă o anume definire .

În scopul întăriri rolului finanțelor publice și asigurării unei discipline bugetare ferme, Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 a fost completată și modificată prin OG nr. 120/ 1999, reglementând obligativitatea instituțiilor publice , indiferent de sistemul de finanțare, să vireze sumele reprezentând contravaloarea mărfurilor, prestărilor de servicii sau lucrărilor executate în conturile furnizorilor deschise la unitățile trezoreriei statului. Din sumele colectate în aceste conturi agenții economici își achită cu prioritate obligațiile către bugetul de stat și celelalte componente ale bugetului consolidat. Tot prin acest act normativ a fost reglementată acordarea de dobânzi din bugetul trezoreriei pentru disponibilitățile păstrate în aceste conturi sau în conturi de depozit. De asemenea, agenții economici care au avut de încasat transferuri și subvenții din bugetul de stat precum și medicii de familie și-au deschis conturi la unitățile trezoreriei statului.

Astfel s-a realizat un control asupra unei părți din fondurile publice.

Numai Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.146 din noiembrie 2002 definește Trezoreria Statului ca fiind „un sistem unitar și integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publică , și a altor operațiuni ale statului , în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

O definiție care ar putea să exprime mai exact rolul și importanța acestei instituții , așa cum își manifestă atribuțiile în momentul de față în România , ar putea fi formulată astfel: „Trezoreria Statului este o instituție financiară prin intermediul căreia se derulează constituirea si utilizarea fondurilor publice sub strict control fiscal și financiar- preventiv, se gestionează datoria publică, inclusiv serviciul acesteia , se efectuează plasamente financiare, se atrag disponibilități bănești sub forma împrumuturilor de stat din economie și străinătate în vederea refinanțării și finanțării datoriei publice și a deficitelor bugetare și se efectuează operațiuni care țin de intervenția statului în economie”.

Concluzionând multe din opiniile exprimate, referitoare la funcțiile Trezoreriei, menționăm pe „ cea de casier și cea de bancher” al statului , precum și de „intermediar financiar” atribute care au menirea de a soluționa compensarea generală a circuitului financiar privind egalizarea fluxurilor financiare și monetare de intrare cu cele de ieșire de resurse publice în economie.

Ordonanța de urgență nr.146/2002 a fost aprobată prin Legea nr.201/16.05.2003 iar Normele metodologice de aplicare a acesteia, prin OMFP nr.1235/21.10.2003 .

Trezoreria Statului reprezintă un sistem unitar și integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică, și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Sistemul Trezoreriei statului cuprinde 347 de unități de trezorerie și contabilitate publică, din care 42 de unități la nivelul Direcțiilor județene a finanțelor publice, 100 de unități la nivelul Administrațiilor finanțelor publice a municipiilor, 160 de unități la nivelul Administrațiilor finanțelor publice a orașelor și 45 de unități la nivelul administrațiilor finanțelor publice a comunelor.

II.2. Operațiuni care se derulează prin Trezoreriei Statului

Prin unitățile Trezoreriei Statului se derulează operațiuni de încasări și plăți privind fonduri publice care sunt, după caz, fără a se limita la acestea:

a) veniturile și cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;

b) veniturile și cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie și se utilizează potrivit reglementărilor legale;

c) veniturile și cheltuielile bugetelor instituțiilor publice;

d) emiterea certificatelor de trezorerie pentru populație, răscumpărarea acestora la scadență și transformarea în certificate de depozit;

e) datoria publică, inclusiv serviciul datoriei publice interne și externe;

f) alte venituri și cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispoziții legale, inclusiv drepturile de încasat și obligațiile de plată ale statului, la baza cărora stau acorduri și convenții guvernamentale și comerciale.

Statul garantează efectuarea operațiunilor financiare prin trezoreria statului în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, precum și păstrarea integrității disponibilităților bănești.

În prezent contul curent general al Trezoreriei statului funcționează la Banca Națională a României și este deschis pe seama Ministerului Finanțelor Publice. În contul curent general al trezoreriei statului Banca Națională a României înregistrează încasările și efectuează plățile în limita disponibilităților existente în cont. Contul curent general al Trezoreriei statului se consolidează zilnic la nivelul Centralei Băncii Naționale a României. Operațiunile de încasări și plăți sunt evidențiate în contabilitatea trezoreriei statului potrivit planului de conturi aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor publice.

Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepția instituțiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali și secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale și instituțiilor publice autonome cu sediul în municipiul București, precum și a Consiliului General al Municipiului București, care efectuează operațiunile de încasări și plăți prin Trezoreria Municipiului București.

Este interzis instituțiilor publice să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin bănci, cu exceptia încasărilor și plăților efectuate în valută, a conturilor escrow, precum și împrumuturilor contractate de unitățile administrativ-teritoriale de la societăți bancare.

În vederea efectuării cheltuielilor instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, au obligația de a prezenta unităților trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri și cheltuieli, aprobat și repartizat pe trimestre în condițiile legii. După efectuarea cheltuielilor unitățile trezoreriei statului asigură execuția de casă a bugetelor componente ale bugetului general consolidat.

De asemenea, prin unitățile trezoreriei statului se efectuează și operațiuni de încasări și plăți prin conturi deschise pe seama regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, societăți comerciale care beneficiază de subvenții sau transferuri din bugetul de stat, precum și pe seama agenților economici care au relații contractuale cu instituții publice pentru livrări de mărfuri, prestări de servicii și executarea de lucrări.

II.3. Etapele parcurse de Trezoreria Statului în vederea

implementării Sistemului Electronic de Plăți

Începând cu anul 2004 Trezoreria Statului a parcurs mai multe etape, imperios necesare, în vederea implementării Sistemului Electronic de Plăți dintre care cele mai importante sunt :

-reproiectarea aplicației Trezor în tehnologie Oracle, care să asigure securitatea datelor și compatibilitatea necesară pentru intrarea în Sistemul Electronic de Plăți;

-introducerea începând cu 01.09.2004 a codurilor IBAN în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.2/ 2004 a Băncii Naționale, privind utilizarea codurilor IBAN în România, pentru instituțiile publice și agenții economici care au conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului. Codul IBAN identifică în mod unic la nivel internațional, contul unui client, cont utilizat pentru procesarea plăților în cadrul sistemului de plăți;

-dotarea tuturor trezoreriilor operative cu necesarul minim de: servere, calculatoare și imprimante, cu finanțare din fonduri Phare;

-conceperea noului model de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), model care s-a aprobat prin OMFP nr.246/2005 și care asigură preluarea numărului de evidentă al plății pentru obligațiile bugetare.

II.4. Obiectivul decontării prin Sistemului Electronic de Plăți și

instrumentele de plată în relația cu Trezoreria Statului

Obiectivul introducerii Sistemului Electronic de Plăți (SEP) este înlocuirea viramentelor procesate pe suport hârtie , cu înregistrări electronice, preluate o singură dată în sistem, de către trezoreria plătitorului și transmise electronic la banca sau trezoreria beneficiarului plății în urma unui proces de decontare electronică între centralele bancare și trezoreria statului.

Elementele obligatorii care însoțesc o plată electronică inițiată de o trezorerie operativă indiferent de destinatar sunt:

– numărul de referință al plății (reprezintă un număr unic pe țară, indiferent

de perioada de timp , număr atașat automat fiecărei plăți);

– numărul documentului ( numărul dat de plătitor pe ordinul de plată);

– data documentului (data întocmirii de plătitor a ordinului de plată) ;

– codul fiscal sau codul numeric personal al plătitorului (codul fiscal fără

litera, respectiv CNP, corecte din punct de vedere al cifrelor de control );

– numele plătitorului ( se completează automat de programul Trezor pe baza

informațiilor din nomenclatorul de conturi analitice);

– contul IBAN al plătitorului (se completează automat);

– trezoreria plătitorului (cod BIC de identificare)

– codul fiscal sau codul numeric personal al beneficiarului;

– contul IBAN al beneficiarului;

– numele/denumirea beneficiarului;

– trezoreria sau banca beneficiarului (cod BIC);

– data efectuării plății;

– numărul de evidentă al plății (un număr atribuit prin programul de asistență contribuabili pentru fiecare declarare a unui impozit la data scadenței, acest număr însoțește și plata efectuată de contribuabil, astfel încât să se asigure o cuplare automată între suma declarată și plata efectuată. Numărul se utilizează numai pentru impozitele și taxele administrate de unitățile fiscale. Acest număr este gestionat de organele fiscale și înlocuiește categoria fiscală și data scadenței care au fost preluate până la decontarea în SEP. Numărul de evidență al plății este prevăzut a fi preluat în modelul nou de ordin de plată pentru trezorerie.

– suma în lei;

– tipul tranzacției;

– prioritatea de decontare în SEP ( automat dată de programul Trezor și

reprezintă prioritatea plății la decontare);

– numărul de referință al inițiatorului plății (necesar în caz de retur);

– tipul mesajului;

– explicații;

BIC=cod de identificare al centralelor bancare și a Trezoreriei statului;

Se disting două categorii de instrumente de plăți:

– instrumente de plată de credit

-instrumente de plată de debit

Instrumentele de plată de credit în relația cu trezoreria statului sunt documentele de plată care circulă în sistemul intern de decontări al trezoreriei statului sau în sistemul de decontări interbancar, de la unitatea trezoreriei statului la care este deschis contul plătitorului ( care se debitează) către unitatea trezoreriei statului/unitatea bancară la care este deschis contul beneficiarului (care se creditează) . Instrumentele de plată de credit acceptate de trezoreria statului sunt ordinele de plată și declarația-ordin de plată privind obligațiile la bugetul general consolidat.

Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) aprobat prin OMFP nr. 246/2005, se utilizează de către plătitori astfel:

a) persoane juridice și persoane fizice (agenți economici și alți plătitori):

– pentru achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații, inclusiv restituiri din finanțarea bugetară a anilor precedenți datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor de venituri proprii ale instituțiilor publice, inclusiv a sumelor datorate Ministerului Finanțelor Publice;

– pentru achitarea în contul instituțiilor publice a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, bunurilor livrate și a lucrărilor executate de către acestea;

– transferul în conturile proprii deschise la instituțiile de credit sau, după caz, la Banca Națională a României al sumelor încasate în conturi deschise la Trezoreria Statului și alte plăți efectuate din aceste conturi, conform reglementărilor legale în vigoare;

b) ordonatori de credite, pentru:

– achitarea impozitelor, taxelor și a altor obligații datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale;

– achitarea obligațiilor către furnizori și creditori, virări de sume reprezentând transferuri și subvenții, restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit;

c) Ministerul Finanțelor Publice și unitățile descentralizate, pentru:

– restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit, compensări și regularizări din bugetul de stat și din celelalte bugete; virări de sume din fonduri publice gestionate de Ministerul Finanțelor Publice în numele statului, inclusiv plăți pentru datoria publică internă și externă, rambursări de credite, precum și alte plăți.

Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) se completează de către plătitori distinct pentru fiecare tip de obligație bugetară.

Formularul "Ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT)" se generează cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice și se distribuie contribuabililor în mod gratuit de către unitățile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanțelor Publice, de la adresa www.mfinanțe.ro/informații contribuabil/sistem fiscal/programe utile.

Elementele/rubricile noi aduse de formular sunt :

"adresa" plătitorului;

"codul BIC" al instituției inițiatoare;

"codul BIC" al instituției beneficiare;

"codul de identificare fiscală a beneficiarului"

"numărul de evidență al plății", care se completează numai pentru obligațiile bugetare prevăzute în anexa A la Ordinul ministrului Finanțelor publice nr. 1.870/2004, potrivit precizărilor din anexa la același ordin, și se generează automat la întocmirea ordinelor de plată cu ajutorul programului de asistență.

Instrumente de plată de debit în relația cu trezoreria statului sunt documentele de plată care circulă în sistemul intern de decontări al trezoreriei statului sau în sistemul de decontări interbancar, de la unitatea trezoreriei statului la care este deschis contul beneficiarului ( care se creditează) către unitatea trezoreriei statului/ unitatea bancară la care este deschis contul plătitorului (care se debitează). Din categoria instrumentelor de plată de debit acceptate de trezoreria statului face parte biletul la ordin.

II.5. Decontarea în Sistemului Electronic de Plăți

Categorii de decontări. Tipuri de operațiuni

Se disting două mari categorii de decontări : decontări interne ale trezoreriei statului și decontări interbancare.

Decontările interne ale trezoreriei statului se împart în:

decontări intratrezorerii

decontări intertrezorerii

Decontările intratrezorerii sunt operațiuni de decontare între unități operative ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ și operațiuni de decontare din conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului către alte conturi din aceeași unitate.

Decontările intertrezorerii sunt operațiuni de decontare între două unități operative ale trezoreriei statului din județe diferite sau unități operative ale trezoreriei statului din cadrul unui județ și trezoreriile sectoarelor municipiului București, Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a municipiului București sau Direcția Generală a Contabilității Publice precum și între trezorerii ale sectoarelor municipiului București .

Decontările interbancare sunt operațiuni de decontări între unități ale trezoreriei statului , inclusiv Direcția Generală a Contabilității Publice și unitățile bancare.

De asemenea se disting două categorii de operațiuni :

– operațiuni de încasări ( mari si mici)

– operațiuni de plăți (mari, mici, locale și interjudețene)

Încasările mari și încasările mici se primesc de către Trezoreria Centrală, de la Transfond S.A., se contabilizează și se distribuie trezoreriilor județene , trezoreriilor de sector , trezoreriei municipiului București și Direcției Generale a Contabilității Publice- serviciului de operațiuni financiare și deschideri de credite .

Trezoreriile județene după înregistrare, asigură la rândul lor distribuirea acestora către trezoreriile operative din subordine.

Plățile inițiate care fac obiectul Sistemului Electronic de Plăți sunt numai plățile care se transmit din trezoreria emitentă, către o altă trezorerie sau o unitate bancară. În funcție de destinație se disting următoarele categorii de plăți:

– plăți locale, adică plățile care au ca destinatar o trezorerie din același județ;

– plăți interjudețene, adică plățile care au ca destinatar o trezorerie operativă aparținând unui alt județ, o trezorerie de sector sau a municipiului București, precum și plățile între trezoreriile de sector sau a municipiului București;

– plăți mici, adică plățile care au ca destinatar o unitate bancară , dar a căror valoare este sub 500 milioane lei;

– plăți mari, adică plățile care au ca destinatar o unitate bancară , dar a căror valoare este peste 500 milioane lei inclusiv, precum și plățile urgente.

Plățile locale, tranzitează numai trezoreria județeană care asigură distribuirea către trezoreriile operative destinatare;

Plățile interjudețene, plățile mici și plățile mari tranzitează trezoreria județeană unde se înregistrează în contabilitate și se transmit la Trezoreria Centrală, care după înregistrare le transmite după cum urmează:

– plățile mari și plățile mici intră în decontări la Transfond S.A. în sistemele

ReGIS și SENT;

– plățile interjudețene se distribuie trezoreriilor județene destinatare unde se

înregistrează în contabilitate și se distribuie trezoreriilor operative

destinatare;

În trezoreria operativă, trezoreria de sector și Direcția Generală a Contabilității Publice- serviciul de operațiuni financiare și deschideri de credite care asigură preluarea operațiunilor de încasări și plăți, acestea se înregistrează ca încasări sau plăți prin virament fiind codificate pe tipuri de operațiuni, distinct pe :

– plăți locale, plăți interjudețene, plăți mici, plăți mari, plăți urgente, rambursări mici, rambursări mari, rambursări interjudețene, restituiri mici, restituiri mari;

– încasări mici, încasări mari.

În procesul de preluare al plăților se asigură verificarea automată a tipului plății și a corelației între codul de operație și trezoreria sau banca destinatară, nivelul sumei pentru departajarea plăților, în vederea încadrării corecte a operațiunii. BIC-urile trezoreriei și băncilor destinatare sunt completate automat. Nici o plată inițiată nu poate fi transmisă în circuitul electronic de plăți dacă nu este supusă unui proces de confirmare.

Confirmarea fiecărei plăți care iese din trezorerie către un alt destinatar este asigurată de către un supervizor de plăți. Supervizorul de plăți este o persoană care verifică fiecare ordin de plată dacă a fost corect procesat (plătitorul, beneficiarul,suma, banca/trezoreria destinatară) și confirmă sau dă refuz de plată pentru documentul în cauză. În confirmare intră numai ordinele de plată corecte. Ordinele de plată care au fost confirmate pot fi transmise în circuitul electronic iar ordinele de plată care au primit refuz de plată, se anulează de către referentul care le-a inițiat. Nu se poate închide ziua de lucru dacă există operațiuni refuzate la plată și neanulate. Programul oferă posibilitatea obținerii unei liste în ordinea precizată anterior. Procesul de confirmare este asistat de calculator.

Pentru afișarea și listarea ordinelor de plată refuzate este pus la dispoziție un program cu această funcționalitate. Pentru anularea acestora referentul utilizează programul de preluare operațiuni prin virament. În acest program se afișează starea ordinului de plată (neconfirmat, confirmat, refuzat sau transmis), și se poate asigura anularea .

Selectarea plăților inițiate pentru transmitere se realizează după cod operație și marcajul de transmitere. Operațiunea de selectare și transmitere se realizează de către supervizorul de plăți, în urma acestei operațiuni rezultă un fișier (container) cu date și un borderou însoțitor, pentru fiecare tip de plată. Pentru același tip de plată pot fi transmise mai multe containere, în aceeași zi.

Transmiterea plăților se realizează conform orarului de transmitere stabilit de Direcția Generală a Contabilității Publice pentru fiecare categorie de plată și constă în furnizarea către serverul Lotus Notes a unui container cu date. Operațiunea de transmitere se poate realiza de pe o singură stație de lucru, indiferent de tipul containerului. Fiecare container este însoțit de un borderou, care cuprinde : trezoreria expeditoare, dată expedierii containerului, numele containerului, numărul total de operațiuni conținute în container, suma totală a operațiunilor. Transmiterea containerului însoțit de borderou se efectuează prin poșta Lotus Notes , iar expeditorul va primi mesaj de confirmare.

Trezoreriile județene și Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul de decontări, se organizează pentru primirea și transmiterea containerelor de plăți, prin prelucrarea pe o singură stație pentru fiecare categorie de plăți (locale, interjudețene, mari, mici) și categorie de încasări(mari, mici). La primirea containerului , de către trezoreria județeană sau Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul de decontări , după caz, se verifică datele primite și :

– dacă borderoul nu coincide cu informațiile totalizate din container, se editează automat un raport de eroare care se transmite expeditorului, se arhivează containerul eronat și nu se introduce în contabilitate nici o informație;

– dacă borderoul coincide cu informațiile totalizate din container, se înregistrează automat informația în contabilitate, după formula contabilă afișată pe ecran, corespunzătoare normelor de decontare stabilite. Se salvează conținutul containerului în vederea transmiterii la destinatar iar la sfârșitul zilei se editează situațiile privind decontarea, care servesc pentru control cu unitățile din subordine.

La primirea containerului cu încasări de către trezoreriile operative, trezoreriile de sector și municipiul București , Direcția Generală a Contabilității Publice – serviciul Operațiuni financiare și deschideri de credite , se verifică datele primite și se urmează procedura de mai sus (raport de eroare sau contabilizare). În cazul în care lipsește contul în nomenclatorul de conturi analitice, contul IBAN aferent contului analitic este diferit de cel existent în baza de date sau contul este blocat la încasări, contabilizarea încasării se asigură în analiticele contului 61.99 “Sume în curs de clarificare”. Programul informatic Trezor, asigură listarea tuturor informațiilor existente în analiticele contului 61.99, sub forma OPHT, astfel încât aceste sume să poată fi clarificate și introduse în conturile corespunzătoare sau inițiate ordine de plată de retur, după caz.

În fiecare trezorerie județeană sau Direcția Generală a Contabilității Publice – Serviciul decontări, programele care asigură primirea containerelor editează două tipuri de rapoarte de eroare:

– un raport de eroare privind conformitatea cu borderoul, care se transmite trezoreriei expeditoare;

– un raport de eroare în cazul negăsirii în nomenclatorul de conturi analitice a unor conturi de decontări.

Tratarea tuturor operațiunilor aferente SEP, se asigură prin aplicația Trezor. Pentru asigurarea destinației corecte a plăților trebuie actualizate corect și imediat toate informațiile bancare în nomenclatorul de bănci prevăzut în Trezor.

Pentru controlul între trezorerii se transmit de către fiecare trezorerie ierarhic superioară extrase de cont sau situația sintetică a operațiunilor, în conformitate cu normele de decontare.

Cap.III. Înregistrarea operațiunilor de decontare în

contabilitatea trezoreriei statului

Pentru a se asigura înregistrarea în contabilitatea trezoreriei statului a operațiunilor de decontare a fost completat Planul de conturi, introducându-se conturi sintetice de gradul II, după cum urmează:

a) În cadrul contului sintetic 60 ”Contul curent general al trezoreriei statului”:

60.01.”Contul curent general al trezoreriei statului-operațiuni de

mică valoare” ;

60.02.”Contul curent general al trezoreriei statului-operațiuni de mare

valoare”;

b) În cadrul contului sintetic 61”Cont corespondent al trezoreriei statului”:

61.01.“Cont corespondent al trezoreriei statului-decontări interbancare

de mică valoare”;

61.02.“Cont corespondent al trezoreriei statului-decontări interbancare

de mare valoare”;

61.03.“Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări

intertrezorerii”;

61.04. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări

intratrezorerii”;

c) În cadrul contului sintetic 62 ”Decontări cu Banca Națională a României

din operațiuni inițiate”:

62.01. ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni

inițiate – decontări interbancare de mică valoare”,

62.02. ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni

inițiate – decontări interbancare de mare valoare”,

Aceste conturi se desfășoară în conturi analitice pe trezorerii județene, trezoreriile sectoarelor municipiului București, Direcția trezorerie și contabilitate publică a municipiului București și a județului Ilfov, Direcția Generală a Contabilității Publice, după caz ;

Conturile 60 ” Contul curent general al trezoreriei statului” și 62 ”Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni inițiate” funcționează numai în contabilitatea Direcției Generale a Contabilității Publice.

Înregistrarea celor trei mari categorii de operațiuni:

III. 1. Decontări intratrezorerii

III.1.1.Operațiunile de decontare de credit/de debit între unități

operative ale trezoreriei statului din cadrul aceluiași județ

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”)

Înregistrarea operațiunilor privind plățile efectuate din conturi de cheltuieli

bugetare, de disponibilități, etc.

% = 61.04.Trezxxx „Cont corespondent

al trezoreriei statului- decontări

intratrezorerii”;

23”Cheltuielile bugetului de stat ”

24”Cheltuielile bugetului local”

25”Cheltuielile bugetului asig.sociale de stat”

27”Cheltuielile bugetului Fd. național unic de asigurări sociale de sănătate”

29”Cheltuielile bugetului Fondului asigurărilor pentru șomaj”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia se efectuează decontarea

61.04TREZxxx = 61.04 TREZyyy

”Cont corespondent al trezoreriei ”Cont corespondent al trezoreriei

statului- decontări intratrezorerii” statului decontări intratrezorerii”

c) La unitatea trezoreriei statului destinatară ( trezoreria“B”)

61.04Trez yyy ”Cont = %

corespondent al trezoreriei- 20” Veniturile bugetului de stat”

statului decontări intratrezorerii” 21” Veniturile bugetului local”

22” Veniturile bugetului asig.

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale institutiilor

publice”

61.04.99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului – decontări

intratrezorerii, in curs de

lămurire”, cu documentele de

decontare întocmite eronat care

se returnează plătitorului.

La returul documentelor se

înregistrează stornare în negru

(61.04.99 = 61.04.xxx) etc.,

unde: xxx, reprezintă codul unic de identificare al trezoreriei A;

yyy, reprezintă codul unic de identificare al trezoreriei B;

Operațiunile se înregistrează în contabilitate pe baza ordinelor de plată pentru trezoreria statului sau a biletelor la ordin emise de către instituții publice sau agenți economici, prin care s-au dispus plăți din conturile acestora deschise la trezoreria statului. Documentele de plată pe suport hârtie rămân la unitatea trezoreriei statului inițiatoare;

III.1.2. Operațiuni de decontare de credit/de debit între conturi

deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului

Pentru această categorie de operațiuni nu se utilizează conturi de decontare.

Înregistrarea operațiunilor de decontare se efectuează prin debitarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz, din care s-a dispus plata, și creditarea conturilor corespunzătoare de venituri bugetare sau de disponibilități cărora se cuvin sumele respective. Operațiunile se înregistrează în contabilitate pe bază de ordin de plată, de notă contabilă ( în cazul operațiunilor de compensare sau al altor operațiuni inițiate de către trezoreria statului conform reglementărilor în vigoare) sau a biletelor la ordin emise de către instituții publice sau agenți economici, prin care s-au dispus plăți din conturile acestora deschise la trezoreria statului către beneficiari cu conturi deschise la aceeași unitate a trezoreriei statului, cu respectarea reglementărilor în vigoare .

III.2. Decontări intertrezorerii

Decontările intertrezorerii reprezintă decontări între unități operative ale trezoreriei statului din județe diferite.

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”):

Înregistrarea operațiunilor privind plătile efectuate din conturi de cheltuieli bugetare, de disponibilități, etc.

% = 61.03. Trez xxx” “Cont corespondent

al trezoreriei statului-decontări

intertrezorerii”;

23”Cheltuielile bugetului de stat”

24”Cheltuielile bugetului local”

25”Cheltuielile bugetului asig.sociale de stat”

27”Cheltuielile bugetului Fondului național

unic de asigurări sociale de sănătate”

29”Cheltuielile bugetului Fondului asigurărilor pentru șomaj”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia are sediul trezoreria inițiatoare

61.03TREZxxx“Cont corespondent = 61.03 TREZ 000“Cont corespondent

al trezoreriei statului – decontări al trezoreriei statului – decontări

intertrezorerii intertrezorerii” – analitic

Serviciul decontări

c) La Direcția Generală a Contabilității Publice:

61.03 TREZ 000“Cont corespondent = 61.03 TREZ iii “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” decontări intertrezorerii”

– analitic Serv. decontări – analitic trezoreria județeană în

care are sediul trezoreria inițiatoare

si concomitent ,

61.03 TREZ bbb “Cont corespondent = 61.03 TREZ 000 “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” – decontări intertrezorerii”-

analitic trezoreria județeană în care analitic Serv.decontări

are sediul trezoreria beneficiară

d) La trezoreria a județului în cadrul căruia are sediul trezoreria beneficiară

61.03 TREZ 000“Cont corespondent = 61.03 TREZ yyy “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

intertrezorerii” decontări intertrezorerii”

– analitic Serv. Decontări – analitic trezoreria operativă

beneficiară

e) La unitatea trezoreriei statului destinatară (trezoreria“B”):

61.03Trez yyy”Cont corespondent = %

al trezoreriei statului – dec. intertrez.”

20” Veniturile bugetului de stat”

21” Veniturile bugetului local”

22 ”Veniturile bugetului asigurări

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului

asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație speciala”

50”Disponibilități ale instituțiilor

publice”

61.03. 99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului- decontări intertrezorerii , în curs de lămurire”, cu documentele de decontare întocmite eronat care se returnează plătitorului .La returul documentelor se înregistrează stornare în negru

III.3. Decontări interbancare

Înregistrarea operațiunilor de decontare în sistem interbancar în contabilitatea unităților operative ale trezoreriei statului, unităților de trezorerie și contabilitate publică județene și a municipiului București, trezoreriilor sectoarelor municipiului București precum și în contabilitatea Direcției Generale a Contabilității Publice se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :

– 61.01. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare

de mică valoare”;

– 61.02. “Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare de

mare valoare”;

III.3.1.Înregistrarea plăților de mică valoare

a) La unitatea trezoreriei statului inițiatoare (trezoreria“A”):

Înregistrarea operațiunilor privind plătile efectuate din conturi de cheltuieli

bugetare, de disponibilități, etc.

% = 61.01. Trez xxx” “Cont corespondent

al trezoreriei statului-decontări

interbancare de mică valoare”;

23”Cheltuielile bugetului de stat”

24”Cheltuielile bugetului local”

25”Cheltuielile bugetului asig.sociale de stat”

27”Cheltuielile bugetului Fondului național

unic de asigurări sociale de sănătate”

29”Cheltuielile bugetului Fondului asigurărilor pentru șomaj”

30“ Fonduri cu destinație specială”

50” Disponibilități ale instituțiilor publice”, etc.;

b) La trezoreria județului în cadrul căruia are sediul trezoreria inițiatoare

61.01TREZxxx“Cont corespondent = 61.01 TREZ 000“Cont corespondent

al trezoreriei statului – decontări al trezoreriei statului – decontări

interbancare de mică valoare interbancare de mică valoare”

-analitic Serviciul de decontări

Plățile se transmit electronic la Direcției Generale a Contabilității Publice care după verificare și înregistrare le transmit electronic către Transfond S.A. pentru a fi decontate cu băncile comerciale prin sistemul SENT.

III. 3.2.Înregistrarea încasărilor de mică valoare

Înregistrarea încasărilor de mică valoare primite de la Transfond S.A. de către Direcția Generală a Contabilității Publice, care după înregistrare le transmite trezoreriilor județene

a) La trezoreria a județului în cadrul căruia are sediul trezoreria beneficiară

61.01 TREZ 000“Cont corespondent = 61.01 TREZ yyy “Cont cores-

al trezoreriei statului – decontări pondent al trezoreriei statului –

interbancare de mică valoare” decontări interbancare de mică

– analitic Serv. Decontări valoare”- analitic trezoreria

operativă beneficiară

b) La unitatea trezoreriei statului destinatară (trezoreria“B”):

61.01Trez yyy”Cont corespondent = %

al trezoreriei statului – dec.

interbancare de mică valoare.”

20” Veniturile bugetului de stat”

21” Veniturile bugetului local”

22 ”Veniturile bugetului asigurări

sociale de stat”

26 ”Veniturile bugetului Fondului

național unic de asigurări

sociale de sănătate”

28 ”Veniturile bugetului Fondului

asigurărilor pentru șomaj’

30“Fonduri cu destinație speciala”

50”Disponibilități ale instituțiilor

publice”

61.01. 99 “Cont corespondent al

trezoreriei statului – decontări interbancare de mică valoare , în curs de lămurire”, cu documentele de decontare întocmite eronat care se returnează plătitorului .La returul documentelor se înregistrează stornare în negru

În cazul încasărilor de mare valoare se efectuează aceleași înregistrări , înlocuindu-se contul 61. 01 „Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări interbancare de mică valoare” cu contul 61.02 „Cont corespondent al trezoreriei statului -decontări interbancare de mare valoare”. Decontarea operațiunilor se efectuează prin sistemul ReGIS.

Cap. IV.Operațiuni privind ridicări/depuneri numerar de la /la

Banca Națională a României

IV.1 Operațiuni privind ridicările de numerar de la B N R

În vederea alimentării cu numerar a trezoreriilor operative care funcționează cu casierie tezaur , trezoreria județeană completează pe baza solicitării acestora, o „ Cerere de retragere de numerar”(anexa 1), pe care o transmite prin e-mail la Trezoreria Centrală la o adresa specificată și la sucursala Băncii Naționale la care este arondată.Direcția Generală a Contabilității Publice întocmește ordine de plată OPT pe care le transmite la BNR.

Înregistrarea în contabilitatea Trezoreriei statului

a) La nivelul Activității de trezorerie și contabilitate publică a județului care ridică numerar

– operațiuni efectuate pe baza extrasului contului 65.01.02 “Decontări în contul Trezoreriei centrale – operațiuni cu numerar” emis de DGCP- Serviciul decontări intertrezorerii și relații cu sistemul interbancar de plăți :

65.01.02 “Decontări în contul = 65.01.02TREZ999 “Decontări în contul

trezoreriei centrale-operațiuni Trez. centrale – operațiuni cu numerar”

cu numerar” analitic trezoreria – analitic DGCP

care se alimentează cu numerar

b) La nivelul trezoreriei al cărui tezaur se alimentează cu numerar

– operațiuni efectuate pe baza „Foii de eliberare numerar” (anexa 3) emisă de sucursala Băncii Naționale a României, o dată cu depunerea numerarului în tezaur

10 “ Casa” = 65.01.02 “Decontări în contul Trezoreriei

centrale – operațiuni cu numerar”

IV.2. Operațiuni privind depuneri de numerar la BNR

Înregistrarea în contabilitatea Trezoreriei statului

a) La nivelul trezoreriilor operative care depun numerar

Înregistrarea operațiuni efectuate pe baza Foii de depunere numerar sau a „borderoului însoțitor”:

65.01.02 “Decontări în contul Trezoreriei = 10 “Casa”

centrale-operațiuni cu numerar”

b) La nivelul Activității de trezorerie și contabilitate publică a județului care depune numerar

– operațiuni efectuate pe baza extrasului contului 65.01.02 “Decontări în contul Trezoreriei centrale – operațiuni cu numerar emis de DGCP- Serviciul decontări intertrezorerii și relații cu sistemul interbancar de plăți :

65.01.02TREZ999 “Decontări în contul = 65.01.02“Decontări în contul

Trez. centrale – operațiuni cu numerar” Trezoreriei centrale-operațiuni

– analitic DGCP cu numerar – analitic trezoreria

operativă care depune numerar

IV.3. Alimentarea conturilor de disponibil deschise la bănci comerciale

Pentru asigurarea necesarului de numerar, unitățile trezoreriei statului organizate fără casierii tezaur, solicită alimentarea cu numerar a contului de disponibil deschis la o bancă comercială . În baza solicitării, trezoreria județeană întocmește o „Cerere pentru alimentarea contului de disponibil”( anexa 2) pe care o transmite Direcției Generale a Contabilității Publice . Operațiunea se înregistrează în contabilitatea unităților trezoreriei statului astfel:

a) La nivelul Activității de trezorerie și contabilitate publică a județului în cadrul căruia funcționează unitatea operativă a trezoreriei statului al cărei cont de disponibil se alimentează :

– operațiuni efectuate pe baza extrasului contului 65.01.02 “Decontări în contul Trezoreriei centrale – operațiuni cu numerar” emis de DGCP- Serviciul decontări intertrezorerii și relații cu sistemul interbancar de plăți :

65.01.02 “Decontări în contul = 65.01.02TREZ999 “Decontări în contul

Trezoreriei centrale-operațiuni Trez .centrale – operațiuni cu numerar”

cu numerar” – analitic trezoreria – analitic DGCP

operativă al cărei cont de disponibil se alimentează

b) La nivelul unității operative a trezoreriei statului al cărei cont de disponibil

se alimentează

– operațiuni efectuate pe baza extrasului de cont eliberat de banca comercială

12“Disponibil al trezoreriei la = 65.01.02“Decontări în contul Trezoreriei

banca pentru efectuarea de plăți ” centrale – operațiuni cu numerar”

în numerar

Cap.V. Avantajele implementării Sistemului Electronic de Plăți.

Concluzii.

Avantajele decontării in Sistemului Electronic de Plăți sunt:

– identificarea în mod unic la nivel internațional a contului unui client la o

instituție bancară cu ajutorul contului IBAN;

– asigurarea securității datelor;

– controlul asupra cheltuielilor bugetare – plățile dispuse de către instituțiile publice se vor deconta numai dacă vor exista disponibilități la nivelul bugetului consolidat sau se vor acoperi din împrumuturi;

– eliminarea erorilor de operare a documentelor de încasare a veniturilor la nivelul trezoreriilor operative, datorate numărului mare de documente care trebuiau prelucrate, acest lucru realizându-se în prezent de către băncile comerciale;

– reducerea perioadei de timp dintre momentul ordonanțării plății și momentul în care fondurile devin disponibile în contul beneficiarului;

– îmbunătățirea managementului lichidităților și a riscurilor de lichiditate la nivelul Trezoreriei statului;

– eliminarea suportului de hârtie și simplificarea circuitelor instrumentelor de plăți;

– prin programul informatic se efectuează automat înregistrările contabile;

– introducerea de noi instrumente de management al lichidităților și al datoriei publice;

– responsabilizarea băncilor la preluarea și prelucrarea documentelor, întrucât până la introducerea acestui sistem, unitățile bancare nu verificau dacă documentele de plată conțin toate elementele și informațiile necesare în vederea înregistrării corecte a acestora în evidența pe plătitori , urmărind doar efectuarea operațiunii (chiar greșite) și încasarea comisioanelor;

– îmbunătățirea, în perioada imediat următoare, a programelor de editare a ordinelor de plată prin introducerea codului de bare care va ușura culegerea datelor de documentele de plăți cu ajutorul cititoarelor optice –scanere, scurtînd astfel timpul de preluare a datelor și corectitudinea acestora;

Nu pot fi trecute cu vederea unele neajunsuri cu care s-au confruntat treZoreriile operative, determinate de :

-dotarea insuficientă a unităților trezoreriei cu tehnică de calcul precum și faptul că dotările existente nu sunt cele mai performante, ducînd la întreruperi sau căderi de sistem la trezoreriile organizate la nivel de municipiu, unde volumul de operațiuni este mare;

-numărul mare de documente care se refuză la decontare datorită nepreluării tuturor elementelor de identificare de pe ordinele de plată, către băncile comerciale, a căror programe de decontare în sistemul electronic de plăți nu asigură acest lucru (cod de identificare fiscală a beneficiarului, cod IBAN eronat, număr de evidență al plății,etc) ;

-preluarea unui număr mare de date de pe documentele de plăți prelungește timpul de prelucrare , impunîndu-se redistribuirea personalului în vederea încadrării în termenele de decontare;

-alimentarea cu numerar se desfășoară într-un interval de timp mai lung decît pînă la aplicarea SEP întrucît se aplică proceduri de confirmare de la nivel central, atât la solicitare cât și la ridicare;

– nivelul ridicat al comisioanelor pe care le percepe BNR pentru nerespectarea întocmai a termenelor și procedurilor privind operațiunile de alimentare cu numerar.

Principalul obiectiv al României îl constituie integrarea în Uniunea Europeană. O dată cu încheierea negocierilor de aderare, România va intra într-o nouă etapă, în care europenizarea va trebui să consolideze instituțiile și reglementările preluate din acquisul comunitar. Pentru atingerea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, România trebuie să elaboreze și să pună în aplicare programele necesare pentru etapa de preaderare printre care accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislația internă, fundamentarea politicilor publice pe principiile și orientările formulate în documentele Uniunii Europene precum și creșterea capacitații instituționale a administrației publice în special în ce privește aplicarea procedurilor europene .

Putem concluziona că trecerea la decontarea in Sistemului Electronic de Plăți la nivelul instituțiilor de credit și a Trezoreriei Statului s-a impus ca o necesitate în vederea eliminării diferențelor dintre țara noastră și celelalte țări din Uniunea Europeană.

Sistemului Electronic de Plăți va contribui la dezvoltarea economiei în general și în particular la dezvoltarea sectorului bancar atât prin fluidizarea sporită a plăților în sistem cât și prin reducerea perioadei de decontare și a costului de procesare al plăților interbancare.

BIBLIOGRAFIE

1.Belean Pavel, Anghelache Gabriela Trezoreria Statului-organizarea,

funcționarea și sistemul contabil

Ed. Economică, București 2004

2. Anghelache Gabriela, Belean Pavel Finanțele Publice ale României

Ed. Economică, București 2003

3.Moșteanu Tatiana Buget si Trezorerie Publică

Ed.Tribuna Economică București

2002, editia a III-a

4.MO nr.75/26.04.1995 Regulamentul nr.10/1994 privind

compensarea multilaterală a plăților

interbancare fără numerar pe

suport hârtie

5. MO nr. 78/24.01.2005 Legea nr. 58/1998 privind activitatea

bancară -republicată

6.MO nr.30/1992 HG nr. 78/1992 privind organizarea și

funcționarea trezoreriei finanțelor

publice

7.MO nr.243/1994 OG. nr.66/1994 privind formarea și

utilizarea resurselor derulate prin

Trezoreria statului

8.MO nr. 824/14.11.2002 OUG nr. 146/31.10.2002 privind

formarea și utilizarea resurselor

derulate prin Trezoreria statului

9.MO nr. 351/22.05.2003 Legea nr.201/16.05.2003 pentru

aprobarea OUG nr.146/ 31.10.2002

10.MO nr. 813/03.09.2004 OMFP nr. 1271/2004 pentru probarea

Precizărilor privind structura

codurilor IBAN aferente conturilor

de cheltuieli si venituri bugetare,

precum si conturile de disponibilităti

deschise la unitățile Trezoreriei satului

11.MFP -Dir. Gen. a Contabilității * N M privind operațiunile de decontare

Publice în sistemul electronic ale Trezoreriei

Statului

* Trezor-Sistem Electronic de Plăți

*Precizări privind conturile de decontări

în baza de date Trezor pentru SEP

12. MO nr.206/10.03.2005 OMFP nr.246/2005 pentru aprobarea

NM privind utilizarea și completarea

Ordinului de plată pentru Trezorerie

Cuprins

Cap. I. Prezentarea Sistemului Electronic de Plăți 1

Cap. II. Trezoreria –Bancă a Statului 4

II.1. Scurt istoric al Trezoreriei statului din România 4

II.2. Operațiuni care se derulează prin Trezoreriei statului 6

II.3. Etapele parcurse de Trezoreriei statului în vederea

Implementării Sistemului Electronic de Plăți 7

II.4. Obiectivul decontării prin Sistemului Electronic de

Plăți și instrumentele de plată în relația cu Trezoreriei

Statului 7

II.5. Decontarea în Sistemului Electronic de Plăți

Categorii de decontări. Tipuri de operațiuni 10

Cap. III. Înregistrarea operațiunilor de decontare în contabilitatea

Trezoreriei statului 11

III.1. Decontări intratrezorerii 13

III.1.1. Operațiunile de decontare de credit/de debit între

unități operative ale trezoreriei statului din

cadrul aceluiași județ 13

III.1.2. Operațiunile de decontare de credit/de debit între

conturi deschise la aceeași unitate a trezorerie 15

III.2. Decontări intertrezorerii 15

III.3. Decontări interbancare 17

III.3.1. Înregistrarea plăților de mică valoare 17

III.3.2. Înregistrarea încasărilor de mică valoare 17

Cap. IV.Operațiuni privind ridicări/depuneri numerar de la /la

Banca Națională a României 18

IV.1. Operațiuni privind ridicările de numerar

de la B N R 18

IV.2. Operațiuni privind depuneri de numerar

la BNR 19

IV.3. Alimentarea conturilor de disponibil deschise la

Bănci comerciale 19

Cap.V. Avantajele implementării Sistemului Electronic de Plăți.

Concluzii. 20

Bibliografie 25