Analiza Starii Financiare

=== ANALIZA FINANCIARA ===

-ANALIZA STARII FINANCIARE –

S.C. IL CAFFE SERVEXIM S.R.L

CUPRINS

1. Prezentare generala a firmei

1.1 Denumirea societatii si forma juridica

1.2 Obiectul principal de activitate al societatii

1.3 Structura capitalului social

1.4 Categorie de mărime

1.5 Principalii clienti

2. Analiza poziției financiare a firmei

2.1 Analiza de ansamblu a poziției financiare

2.1.1 Analiza evoluției poziției financiare

2.1.2 Analiza structurii poziției financiare

2.2 Analiza echilibrului poziției financiare

2.2.1 Analiza lichidității și solvabilității entității

2.2.2 Analiza capitalului de lucru

2.2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate

3.Analiza performanțelor financiare a firmei

3.1 Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

3.1.1 Analiza pe nivele a performanțelor financiar

3.1.2 Analiza evoluției performanțelor financiare

3.1.3 Analiza structurii performanțelor financiare

3.2 Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

3.2.1 Analiza ratelor profitabilitatii comerciale

3.2.2 Analiza ratelor de rentabilitate

4. Analiza fluxurilor de trezorerie

5.Analiza riscului de faliment

6.Concluzii finale generale

Lista de abrevieri

1. Prezentare generala a firmei

1.1 Denumirea societatii si forma juridica

Firma care face obiectul acestei lucrari se numeste S.C IL CAFFE SERVEXIM S.R.L.

A fost infiintata in anul 1995 ca o societate mixta romano-italiana inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J-12/1144/1995 si I s-a atribuit un cod fiscal cu numarul AR 7434783.In forma juridica este constituita ca o societate cu raspundere limitata.

Sediul social al firmei se afla pe str. Constantin Brancusi nr 12 A,loc in care se desfasoara activitatea productiva a firmei.

1.2 Obiectul principal de activitate al societatii

Activitatea pe care o desfasoara societatea sus mentionata se incadreaza in codul CAEN in ramura industriei alimentare , subgrupa 154-fabricarea altor produse alimentare.

Activitatea curenta a firmei consta in importul de cafea verde,prajirea si comercializarea prin distributie a produsului finit.Este vorba despre o cafea expresso cu calitate de bar.De ce calitate de bar?Pentru ca la bar se serveste o astfel de cafea pe care acasa sa nu o poti bea.

1.3 Structura capitalului social

Capitalul social al firmei la infiintare a fost de 26.875.000 lei din care strain 10.000 USD.Odata cu modificarile L.G. 31/1991, capitalul social al firmei s-a majorat la 30.000.000 lei.

1.4 Categorie de mărime

S.C. IL CAFFE SERVEXIM S.R.L. se încadrează la categoria „entități mici” având numarul mediu de angajati 24, un volum al activelor de 4.150.605 lei și o cifră de afaceri netă de 3.051.722 lei.

1.5 Principalii clienți

-consumatorii de cafea

1.6 Principalii concurenți

-Chocolat Café

-Café Bulgakov

-Café de Paris

În vederea analizei stării financiare la S.C IL CAFFE SERVEXIM S.R.L. vom utiliza situațiile financiare ale entității pe perioada 2005-2007 pe baza informatiilor oferite de Bursa de Valori București precum și alte informații din mediul economic avute la dispoziție , așa cum sunt acestea anexate la sfarsitul referatului.

Situațiile financiare reprezintă documente de raportare financiară care indică la un moment dat nivelul, mărimea fluxurilor reale și monetare ale unei entități economice, provenite din relațiile sale cu exteriorul, respectiv din activitatea internă. Situațiile financiare permit astfel înțelegerea funcționării subsistemelor unității patrimoniale.

2. Analiza poziției financiare a firmei

2.1 Analiza de ansamblu a poziției financiare

În cadrul analizei de ansamblu a poziției financiare se urmăresc aspecte privind evolutia și structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.

2.1.1 Analiza evoluției poziției financiare

Analiza evoluției sau trendului poziției financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanț calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii.

Toate tabele continute in aceasta lucrare s-au intocmit pe baza informatiilor cuprinse in anexele 1,2,3, si 4 de la

sfarsitul lucrarii.

Tabel nr.1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

Tabel nr.2(informatii suplimentare)

Pe baza tabelului nr.1 avem urmatoarele rezultate ale analizei:

A. Analiza evolutiei activelor

Analizand evolutia activelor se poate observa ca acestea cresc in anul 2006 fata de anul 2005 cu 66,24% iar in anul 2007 fata de anul 2006 cu 25,55%.Aceasta crestere se datoreaza mai mult cresterii AI care au o proportie semnificativa in totalul activelor.

A.1 Analiza evolutiei activelor imobilizate

In 2006 fata de 2005:

Se înregistrează o creștere a activelor imobilizate cu 86,95% creștere care urmează în linii generale creșterea imobilizărilor corporale de 87,03% datorită unei proporții semnificative a valorii IC in totalul AI.

In 2007 fata de 2006:

Se înregistrează o creștere a activelor imobilizate cu 24,40% creștere care urmează în linii generale creșterea imobilizărilor corporale de 23,33% datorită unei proporții semnificative a valorii IC in totalul AI.

A.1.1 Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale

Analizand bilantul se poate observa ca doar in anul 2005 sunt inregistrate date pentru imobilizari necorporale.De aici se poate deduce ca nu au existat in anii 2006 si 2007 imobilizari necorporale fiind reprezentate de două posturi bilanțiere: “Concesiuni brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale” (simbolizate “C”) și “Avansuri și imobilizări necorporale în curs” (simbolizate “Avn”).

Concluzie

Anul 2005 se remarcă prin investiții substanțiale de natura celor nemateriale ca urmare a dotărilor firmei.

A.1.2 Analiza evolutiei imobilizarilor corporale

Imobilizările corporale ale entității sunt reprezentate de “Terenuri și construcții” (T), “Instalații tehnice și mașini” (I), “Alte instalații, utilaje și mobilier” (Ai) și “Avansuri și imobilizări corporale în curs” (Avc).

Categoria “Avansuri și imobilizări corporale în curs” este reprezentată:

– în mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective (informații obținute din notele la situațiile financiare).

– societatea analizată procedează însă și la obținerea unor imobilizări cu forțe proprii .

Vom avea analiza generala a IC deoarece nu exista date pentru fiecare entitate in parte.

In 2006 fata de 2005:

Se înregistrează o creștere a imobilizarilor corporale cu 87,03%

In 2007 fata de 2006:

Se înregistrează o creștere a imobilizarilor corporale cu 23,33%.

Concluzie

Anul 2006 se remarca prin cresterea consistenta a IC fata de anul 2005, in anul 2007 inregistrandu-se o crestere mai mica fata de 2006 comparativ cu 2006 fata de 2005.

Se poate observa proportia semnificativa a IC in AI.

Datorita faptului ca inndicele cu baza in lant in cele doua cazuri este crescator(>100%) se poate spune ca ritmul de crestere a valorilor imobilizarilor corporale fabricate,achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere a amortizarii.casarii si vanzarii unor elemente de imobilizari corporale.

A.1.3 Analiza evolutiei imobilizarilor financiare

Imobilizările financiare ale entității sunt reprezentate de „Acțiuni deținute în entitățile afiliate” (Aea) și „Alte creanțe” (Acr).

In 2006 fata de 2005:

Nu se inregistreaza nici o schimbare la imobilizarilor financiare

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o crestere foarte mare a IF cu 3196,21%.

Concluzie

Anul 2007 se remarca prin cresterea consistenta a IF fata de anul 2006.

Aceasta crestere consistenta semnifica implicarea acestei societati comerciale in operatiuni pe piata de capital si in activitatea alor societati.

A.2 Analiza evolutiei activelor circulante

Analizand activele circulante se observa o crestere a acestora de la un an la altul, acestea se afla in continua crestere.

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o crestere a AC de 42,93% datorata cresterii consistente a stocurilor de 79,68% si a trezoreriei(casa si conturi la banci) de 38,23%

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o crestere a AC de 12,56% datorita cresterii mai mici in acest an fata de 2006 a entitatilor din cadrul activelor circulante si datorita scaderii usoare de aceasta data a stocurilor cu 3,23%.

Concluzie

Se poate observa ca cele mai mari cresteri ale AC se inregistreaza in anul 2006 datorita cresterilor entitatilor din cadrul AC.

Se poate observa ca singurul element care nu a inregistrat nici o valoare este „Investitii pe termen scurt”.

A.2.1 Analiza evolutiei stocurilor

Volumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel:

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o crestere semnificatica a stocurilor de 79,68% datorata cresterii entitatilor din cadrul stocurilor sau a uneia dintre ele.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o scadere nesemnificativa a stocurilor de 3,23% datorata scaderii usoare a entitatilor din cadrul stocurilor sau a uneia din ele.

Concluzie

In anul 2007, societatea isi gestioaneaza mai bine stocurile insa in anul 2006 gestionarea stocurilor este mai putin eficienta.

A.2.2 Analiza evolutiei creantelor

Analizând ritmul modificării creanțelor constatăm următoarele:

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o usoara crestere a creantelor de 11, 46%.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o crestere de 36,96%.

Concluzie

Se inregistreaza cresteri mai mari ale creantelor in 2007 datorita cresterii personalului in 2006 societatea avand 21 de angajati iar in 2007 24 de angajati.

A.2.3 Analiza evolutiei trezoreriei

Analizând ritmul de evoluție al trezoreriei se constată o creștere a trezoreriei de la un an la altul, într-un ritm mai pronunțat în 2006 față de 2005 asta datorita disponibilitatilor din casa si banca deorece bilantul ne arata ca pe perioada 2005-2007 nu au avut loc investitii pe termen scurt.

In 2006 fata de 2005:

Are loc o crestere a volumului trezoreriei de 38,23%(casa si conturi la banci).

In 2007 fata de 2006:

Are loc o crestere a volumului trezoreriei de 13,64%(casa si conturi la banci).

Concluzie

Cea mai mare crestere a volumului trezorerie se inregistreaza in anul 2006.

Aceasta crestre determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara cat si mentinerea intr-un echilibru monetar a firmei si , pe aceasta baza, are loc intarirea capacitatii de plata si autofinantare a firmei.

A.3 Analiza evolutiei cheltuielilor in avans

Situatia cheltuielilor in avans este urmatoarea:

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o crestere pronuntata a chetuielilor in avans , aceasta se dubleaza si mai creste cu inca 36,96% avand in total o crestere de 136,98%.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o crestere foarte mare a cheltuielilor in avans de 1581,43%.

Concluzie

Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o creștere foarte pronunțată a cheltuielilor în avans în 2006 față de 2005 si in 2007 fata de 2006. Putem spune ca valoarea substanțială a cheltuielilor în avans este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de entitate.

Cresterea acestor chletuieli reprezinta o directionare a surplusului monetar spre beneficii viitoare.

B. Analiza evolutiei datoriilor

Datoriile entității sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligațiile actuale ale entității rezultate din relațiile cu diverși terți cât și veniturile în avans și respectiv provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.

Prin analiza bilantului se observa ca pe perioada 2005-2007 societatea nu dispune de „Provizioane”.

Se poate observa o crestere a datoriilor in anul 2006 fata de 2005 cu 54,48% iar in anul 2007 fata de 2006 cu 35,10%.

Acestea cresc datorita cresterii semnificative a entitati” venituri in avans”.

B.1 Analiza evolutiei datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an

Situatia datoriilor este urmatoarea:

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza cresteri ale datoriilor intr-un procent de 5,81%.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza cresteri ale datoriilor intr-un procent de 12,08%.

Concluzie

Anul 2007 inregistreaza cresteri mai mari ale datoriilor fata de 2006 , decat anul 2006 fata de 2005.

B.2 Analiza evolutiei datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada > 1 an

Analizand tabelul de mai sus se poate observa ca societatea nu are contracte datorii >1 an in anul 2005.In acest an toate datoriile sunt curente(<1an).

Entitatea in acest an nu dispune de credite bancare, sursele de finanțare fiind în întregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii față de furnizori),datorii față de salariați, datorii fiscale, datorii față de acționari (referitoare la dividende de plată) și alte datorii (dar mai puțin datoriile bancare și față de grup).

Analizand formularul”Date privind platile restante” se poate observa ca nu există plăți restante, toate datoriile entității fiind în termen.

In anii 2006 si 2007 insa, se inregistreaza datorii>1an,in anul 2007 acestea fiind cu 84,84% mai mari decat in anul 2006.Se poate observa ca exista o crestere semnificativa a acestora in anul 2007 fata de anul 2006.

B.3 Analiza evolutiei veniturilor în avans

Analizand veniturile in avans se poate observa:

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza cresteri foarte mari ale veniturilor in avans de 4508,64%.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza cresteri ale veniturilor in avans de 86,94%.

Concluzie

Anul 2006 inregistreaza cele mai mari cresteri ale veniturilor in avans determinand o crestere destul de mare a datoriilor.

C. Analiza evoluției capitalurilor proprii

Toate capitalurile societății sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistând angajări de către stat în capitalul entității. Se poate constata o creștere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate într-un ritm mai accentuat în 2006 (ICPR = 189,47 %) comparativ cu creșterea de (ICPR = 110,16% în 2007).

Se poate observa o crestere a rezervelor in 2007 fata de 2006 cu un proncentaj de 60,84% ceea ce reprezinta consolidarea capitalului propriu a agentilor economici.

Pe baza tabelului nr.2 avem urmatoare rezultate ale analizei:

In analiza evolutiei cifrei de afaceri nete se poate observa ca in anul 2006 avem o scadere fata de 2005 cu un procentaj de 5,65% iar in anul 2007 avem inregistrata o crestere a acesteia fata de 2006 cu 4,06%.

In analiza evolutiei cheltuielilor materiale se poate observa ca in anul 2006 avem o scadere fata de 2005 cu un procentaj de 27,41% iar in anul 2007 avem inregistrata tot o scadere a cheltuielilor materiale fata de 2006 cu 16,02%.

Analiza evolutiei trezoreriei este data mai sus.

2.1.2 Analiza structurii poziției financiare

În diagnosticul economico-fnanciar al întreprinderii, utilizarea metodei ratelor are o arie extinsă de aplicare cât și o vechime considerabilă în timp, fiind des vizitate mai ales de către financiari. Ratele constituie rapoarte matematice dintre două mărimi comparabile din punct de vedere logico-matematic. În general, ratele financiare servesc la evaluarea managementului, aprecierea stării de sănătate financiară a firmei și pentru realizarea unor predicții privind situația financiară și performanțele financiare. Este important să amintim că în teoria și practica analizei economice se folosesc peste 100 de rate financiare a căror conținut sunt susținute în diferite direcții, dar care ramân totuși apropiate sub aspectul conținutului și al modalității de calcul.

Deci analiza structurii poziției financiare presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii așa cum sunt acestea prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr .3 Analiza ratelor de structura a pozitiei financiare

Pe baza tabelului nr.3 avem urmatoarele rezultate ale analizei:

A. Analiza structurii activelor

Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:

O pondere mai accentuată a activelor imobilizate comparativ cu ponderea activelor circulante(în medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toți anii supuși analizei.

Ponderea activelor imobilizate crește de-a lungul celor trei ani analizați pe fondul reducerii ponderii activelor circulante în cadrul activelor entității. Concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii investitionale în defavoarea laturii de exploatare pe perioada 2005-2007.

O crestere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizată care se datorează pe de-o parte unei creșteri mai rapide a activelor imobilizate în comparație cu o creștere mai lenta a cheltuielilor in avans si o scadere mai lenta a activelor circulante.Sporirea acestei rate a activelor imobilizate in cei trei ani de analiza semnifica consolidarea infrastructurii firmei si pe aceasta baza avand loc cresterea credibilitatii firmei in fata investitorilor si creditorilor.

Concluzie

Din analiza ratelor generale de structură ale activelor deducem că, pe perioada analizată, entitatea își orientează politicile mai mult spre activitatea investitionala și mai puțin spre activități de exploatare.

A.1 Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate

Pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii investiționale a entității.

Pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:

Ponderea covârșitoare în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizările corporale (aprox. 99%).In perioada de analiza rata activelor corporale cunoaste o usoara scadere ceea ce semnifica o restrangere a gajului financiar .

Imobilizările necorporale înregistrează o pondere foarte mica în totalul imobilizărilor in anul 2005, in ceilalti ani neinregistrandu-se valori ale acestor imobilizari.Ponderea foarte mica pe care o au imobilizarile necorporale in anul 2005 semnifica o consolidare a activitatii de cercetare ce s-a desfasurat in cadrul firmei.

În cadrul politicii investiționale a entității, investițiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent nesemnificativ (ratele imobilizărilor financiare pe perioada analizată sunt cu mult sub 1 %).

Concluzie

În sectorul investițional entitatea se orientează cu precădere spre investiții în capacități productive (în medie de aprox 99 %) în defavoarea investițiilor nemateriale sau a investițiilor pe piața de capital (în medie sub 1 %).

A.2 Analiza ratelor interne ale activelor circulante

Pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor duse la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în privința gradului de lichiditate al acestora.

Pe perioada 2005-2007, din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde următoarele concluzii:

În general, pe perioada 2005-2007 se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante.

Privind rata stocurilor, observăm o crestere a acesteia in cei trei ani de analiza.Cea mai mare crestere se inregistreaza in anul 2006.Aceasta arata lichiditatea superioara a stocurilor.Cresterea ratei stocurilor semnifica marimea duratei ciclului productiv si cresterea productiei pe stoc.

Rata creanțelor scade în 2006 comparativ cu 2005 iar in 2007 aceasta creste comparativ cu 2006.Nivelul ratei creantelor care se afla intr-o usoara scadere in anul 2006 semnifica faptul ca in acest an firma nu si-a extins relatiile cu partenerii externi.

Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta scade usor nesemnificativ, în principal datorită inexistentei volumului investiților financiare pe termen scurt.Nivelul ratei trezoreriei este optim in toti cei trei ani de analiza deoarece se incadreaza in intervalul apreciat de specialiști ca fiind optim (nivelul optim este apreciat între 30%– 50 %).Scaderea ratei trezoreriei arata o scadere usoara a lichiditatii si solvabilitatii financiare.

Concluzie

Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem că gradul de lichiditate al activelor circulante scade usor pe perioada 2005-2007.

Aspectul este unul favorabil pe termen scurt.

B. Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii

Din analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor și capitalurilor-pasivului bilantier) se desprind concluzii privind orientarea surselor de finanțare ale entității spre surse proprii respectiv atrase. În cazul societății analizate, se constată următoarele:

În cadrul surselor de finanțare ale entității, ponderea covârșitoare este reprezentată de sursele provenite din datorii(cele pe termen scurt,venituri in avans-aproximativ 66,5% în anii 2005 și 2007) urmată de o ușoară scădere in anul 2006 (cu aproximativ 3,5 %) fata de 2005.

Ponderea mai mica a capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în 2007 este pusă pe seama creșterii mai pronunțate a surselor atrase respectiv a datoriilor.

Analizand rata generala a serviciului datoriei se poate observa ca aceasta prezinta o scadere in anul 2006 fata de 2005 si o crestere in anul 2007 fata de 2006,observandu-se deasemenea ca aceasta are o pondere destul de mare ceea ce semnifica ca firma are un mare grad de independenta.

Analizand rata autonomiei financiare totale se poate observa ca aceasta prezinta o crestere in anul 2006 fata de anul 2005 si o scadere in anul 2007 fata de anul 2006.Valoarea ridicata a nivelului acestei rate in 2006 semnifica o sporire a capacitatii de autofinantare avand o solvabilitate patrimoniala buna deoarece valoarea ei depaseste 30%.

Ratele interne ale datoriilor și capitalurilor pun în evidență mutațiile structurale interne înregistrate la fiecare categorie.

B.1 Analiza ratelor interne ale datoriilor

Din analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata datoriilor pe termen mediu și lung, rata provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli și rata veniturilor în avans) se constată următoarele:

Ponderea semnificativă o dețin datoriile curente(pe termen scurt) pentru toată perioada analizată (99,91 în 2005, 68,43% în 2006, 56,77% in 2007).

Deși, în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt crește de la un an la altul, în mărime relativă ponderea lor în totalul datoriilor scade pe fondul veniturilor in avans si a datoriilor pe termen lung in anul 2006 si 2007.

În condițiile în care entitatea nu deține datorii peste 1 an in anul 2005, rata datoriilor pe termen mediu și lung are o valoare nulă in acest an.

Dupa analiza ratei veniturilor in avans se observa ca se afla intr-o pondere mica si crescatoare de la un an la altul.

Analizand rata datoriilor pe termen mediu si lung in anul 2007 fata de anul 2006 se observa o crestere a acesteia de aproximativ 12%.

În condițiile în care entitatea nu deține provizioane in anii de analiza, rata provizioanelor are o valoare nulă in toti anii de analiza.

B.2 Analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:

Ponderea capitalului social în capitalurile proprii se afla in scadere in cei trei ani de analiza. Aceasta se datorează menținerii neschimbate a valorii capitalului social pe toată perioada analizată în condițiile unei creșteri substanțiale sistematice la celelalte elemente ale capitalurilor proprii (ne referim la rezerve din reevaluare dar mai ales la rezerve).

În ce privește nivelul rezervelor remarcăm politica prudențială accentuată dusă la nivelul managementului financiar prin constituirea unui nivel substanțial de rezerve, menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare(au o pondere mare in cei trei ani de analiza).

Remarcăm o scădere a ponderii rezultatului exercițiului în totalul capitalurilor proprii care se datorează însă diminuării rezultatului reportat , adica a inexistentei acestuia in anul 2006 si 2007.

Analizand rata profitului reportat in anul 2005 se observa ca aceasta are un impact favorabil asupra finantarii firmei din surse proprii.

Concluzie

Se poate constata că entitatea a preferat atragerea de surse provenite din alte parti decât cele provenind din capitalul propriu.

Creșterea datoriilor nu trebuie privită ca una negativă deoarece toate datoriile se încadrează în termenele de plată., creșterea lor fiind rezultatul dezvoltării activității.

Analiza echilibrului poziției financiare

În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunțită a modului cum se realizează echilibrul poziției financiare la cele trei nivele și anume:

– analiza lichidității și solvabilității entității;

– analiza capitalului de lucru;

– analiza gestiunii resurselor controlate.

Analiza echilibrului financiar presupune deasemenea si o analiza a situatiei nete,a fondului de rulment,a nevoii fondului de rulment si a trezoreriei nete.

2.2.1 Analiza lichidității și solvabilității entității

În determinarea analizei lichiditatii si solkvabilitatii vom utiliza calculele din tabelul nr.4 de mai jos:

Tabel nr.4 Analiza lichiditatii si solvabilitatii entitatii

Privind starea de lichiditate, pe perioada 2005-2007 putem face următoarele aprecieri :

Exista un nivel de lichiditate curentă destul de scazuta pe toți anii supuși analizei, nivel care evoluează în trend ascendent in anii 2006si 2007 fata de anul 2005. Desii privit sub forma relativa acest nivel cunoaste un trend crescator in cei trei ani de analiza , in anul 2007 avand cel mai mare nivel de lichiditate curenta, acest nivel nu se incadreaza in intervalul de favorabilitate a lichiditatii curente.

Se constată de asemenea o evolutie ascendenta de lichiditate imediată in anii 2006 si 2007 fata de anul 2005. În formă relativă se înregistrează o acoperire imediată excedentară în creștere în 2006 si 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanțe și trezorerie) este incadrata intervalului de siguranță financiară(si in anul 2005 cu o diferenta nesemnificativa de 0,31%).

În toti anii de analiza se constată o acoperire deficitară a trezoreriei care nu se încadreaza în intervalul de siguranță financiară,insa se poate observa o crestere a lichiditatii efective din primul an pana la ultimul an de analiza ,situatia imbunatatindu-se si asta datorită creșterii trezoreriei comparativ cu creșterea mai puțin accentuată a datoriilor curente (in aceasta perioada de imbunatatire).

Privind starea de solvabilitate a entității constatăm următoarele:

Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu și lung in anul 2005 și de asemenea nu dispune de credite bancare. În consecință toate nevoile de finanțare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de altă natură decât cele bancare și a capitalurilor proprii.

Ca rezultat a celor menționate mai sus solvabilitatea generală în ambele sale forme va fi maximă in anul 2005.

In anii 2006 si 2007 starea solvabilitatii generale nu s-a putut calcula din cauza lipsei datelor.

Din analiza ratelor de dependență financiară se pot constata urmatoarele:

Din analiza ratei autonomiei totale se poate constata ca entitatea are un grad de dependenta financiară mare ,aceasta rata încadrandu-se în intervalele de siguranță si chiar depasind limita maxima.

Rata statibilitatii financiare reprezinta un trend crescator in cei trei ani de analiza dar nu se incadreaza in intervalul de favorabilitate, aceasta aratand o capacitate investitionala a societatii comerciale mai mica.

Rata autonomiei financiare la termen prezinta si ea o crestere in anul 2006 fata de anul 2005 ,apoi in anul 2007 are loc o scadere a acesteia.Aceasta rata se incadreaza in intervalul de siguranta reprezentand o contributie buna a capitalului propriu la capitalul permanent.

Rata autonomie financiare desii reprezinta o scadere in anii de analiza aceasta se incadreaza in intervalul de siguranta ceea ce semnifica o micsorare a independentei firmei.

Rata indatorarii la termen in anii 2006 si 2007(deoarece in anul 2005 nu avem imprumuturi pe termen mediu si lung) prezinta ponderi destul de mari care depasesc intervalul de siguranta ceea ce arata o dependenta financiara la termen mai ridicata.

Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil in anul 2005 datorită faptului că entitatea nu are contractate credite bancare, fata de anii 2006 si 2007(unde avem credite pe TML), deci nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase decât creditele bancare).

2.2.2 Analiza capitalului de lucru

Tabel nr.5 Analiza capitalului de lucru

Conform tabelului nr.5 avem următoarele concluzii privind analiza capitalului de lucru:

Capitalul de lucru este calculat și raportat prin structurile bilanțiere valabile la data întocmirii situațiilor financiare ale anilor 2005, 2006,2007, fiind raportat la postul E din cadrul structurilor bilanțiere, sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”.

Constatăm că la nivelul entității se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activității de exploatare, entitatea deținând un capital de lucru negativ in primii doi ani de analiza, iar in anul 2007 acesta este pozitiv.

Din analiza evoluției capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de creștere de la un an la altul, in anul 2007 avand o crestere de aproximativ 60% fata de 2006. Acesta îi va permite ca o parte importantă din activele curente să și le finanțeze pe seama capitalului angajat, format în majoritate doar din capitaluri proprii (entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu și lung in anul 2005).

Concluzie

La nivelul societății analizate putem vorbi de o situație destul de buna a echilibrului financiar pe termen scurt,pe toată perioada analizată.

2.2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate

Tabel nr.6 Analiza indicatorilor de activitate

Din evoluția vitezelor de rotație ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale entității prezentate în tabelul nr.6, se constată următoarele:

Viteza de rotație a totalului activelor:

În dinamică, viteza de rotație scade de la un an la altul, situație cauzată exclusiv de volumul prea mare al creanțelor angajate de societate, care generează o viteză de încasare a acestora mult prea lentă. S-a constatat de altfel că toate elementele de activ, (ne referim la activele imobilizate și stocuri) au o viteza de rotație în creștere de la un an la altul.

Viteza de rotație a activelor imobilizate:

Ca valoare este sub media țărilor dezvoltate (sub media de 3 rotații) însă la nivelul economiei românești ea este considerată destul de bună bună.

În dinamică, viteza de rotație a activelor imobilizate scade pe toată perioada analizată, înregistrând un ritm de scadere mai accentuat în 2006 ceea ce reflectă o gestionare mai nefavorabilă a acestei categorii de active.

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările necorporale apar ca fiind cel mai bine gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada de analiză, Acest aspect este susținut de viteza de rotație a acestora în creștere de la un an la altul, totuși constatând un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 06/05 KIC =870,66% > I 07/06 KIC = 158,39%).

Incetinirea numarului de rotatii la activele corporale in cei trei ani de analiza arata utilizarea ineficienta a imobilizarilor corporale in procesul productiv.

Viteza de rotație a stocurilor:

Ca valoare se situează sub pragul critic de 9 rotații pe an, în 2006 si 2007, doar in anul 2005 cunoaște o valoare semnificativă depasind valoarea critică .

În dinamică, viteza de rotație a stocurilor scade de la un an la altul, cu un ritm de scadere mult mai accentuat în 2007 (I 07/06KS =107,54 % > I 06/05 KS = 53,62%). Situația trebuie pusă pe seama dinamizării afacerilor entității în 2006 si 2005, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a termenelor de încasare a creanțelor fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor în această perioadă.

Viteza de rotatie a stocurilor este mai accentuata in anul 2005 avand 10,63 rotatii pe an.

Viteza de rotație a creanțelor:

Ca valoare se situează sub media de 12 rotații pe an, pe toată perioada analizată.

În dinamică, viteza de rotație a creanțelor cunoaște chiar o scădere de la un an la altul, o scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (I 07/06 KCr = 76,03% I 06/05 KCr = 86,40%). Situația este pusă pe seama relaxării termenelor de încasare a creanțelor în scopul dinamizării afacerilor, pe fondul blocajului financiar în care se afla sistemul financiar românesc în 2006.

Situația reflectă o gestionare inadecvată a creanțelor societății pe toată perioada analizată, mai ales în 2006 când viteza de rotație a acestora scade mult mai accentuat.

In toti cei trei ani de analiza in anul 2005 are loc o gestionare cat mai buna a creantelor societatilor.

Viteza de rotație a datoriilor:

În dinamică, viteza de rotație a datoriilor cunoaște o scadere de la un an la altul în 2007 cunoscand un ritm mai accentuat. (I 06/05 KDT = 62,60% < I 07/06 KDT = 77,08%).

Situația reflectă o gestionare adecvată a datoriilor societății pe toată perioada, mai ales în 2007 când viteza de rotație a acestora scade.

Concluzie

La nivelul societății analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate și stocuri(in primul an de analiza). Categoria creanțe cunoaște o gestionare inadecvată pe perioada analizată, cunoscând însă o ameliorare în 2007. Această modalitate de gestionare se realizează însă cu bună știință, ea fiind integrată politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii și câștigarea unei cote de piață suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial Cu toate acestea echilibrul financiar al entității nu este afectat.

Sinteza analizei poziției financiare a societății S.C. Il Caffe Servexim S.R.L. pe perioada 2005-2007

3.Analiza performanțelor financiare a firmei

3.1 Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

Vizează analiza performanțelor generate pe nivele de activitate urmărind evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora

3.1.1 Analiza pe nivele a performanțelor financiare

Tabel nr.7 Analiza pe nivele a performantelor financiare

Tabel nr.8 Ratele valorii adaugate

Tabel nr.9 Analiza evoluției performanțelor financiare

Conform tabelelor nr.7„Analiza pe nivele a performanțelor financiare” dar și utilizând informații din tabelul nr.8 si tabelul nr.9 „Analiza evoluției performanțelor financiare” avem următoarele concluzii:

A.Nivelul de exploatare

Analizând evoluția rezultatului exploatării în ceea ce privește activitatea de exploatare se constată o extindere accentuată a volumului activității de la un an la altul cu preponderență în 2005. Pe total rezultat al exercițiului și pe elemente componente factorii de influență se detaliază astfel:

Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, înntr-o scadere usoara de la un an la altul, într-un ritm de scadere mai accentuat în 2006 (I 06/05 REXP =90,43% > I 07/06 REXP = 94,09%).

Cifra de afaceri netă realizează o scadere in anul 2006 fata de anul 2005 iar in anul 2007 se realizeaza o crestere usoara a cifrei de afaceri nete.

Producția exercițiului înregistrează o scadere în ritm mai accentuat în 2006 (06/05 Qex= 92,04< I 07/06 Qex = 107,52%), in 2007 situatia ameliorandu-se.

Marja comercială creste de la un an la altul însă se constată o creștere accentuată a marjei în 2007 datorită extinderii mari de activității comerciale a societății în acest an ((I 07/06 MC = 165,13% ) comparativ cu ceilalti ani..

Marja industriala cunoaste o crestere in anul 2006 fata de anul 2005 insa in anul 2007 aceasta inregistreaza o scadere usoara fata de anul 2006.

Valoarea adăugată înregistrează o creștere de la un an la altul iar evoluția sa urmează trendul de evoluției al marjei comerciale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea adăugată.

În cazul ratelor valorii adăugate se poate constata că:

Aproape jumătate din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanțarea activității, pe întreaga perioadă analizată.

Finanțarea personalului din valoarea adăugată este în crestere de la un an la altul, menținandu-se semnificativ comparativ cu celelalte direcții de finanțare. Constatăm un ritm de crestere mult mai accentuat al acestui procent de finanțare, în 2007 datorită cresterii semnificative a volumului salariilor angajaților ca urmare a restructurărilor de personal din această perioadă.

O pondere destul de mare din valoarea adăugată este alocată finanțării statului pe toată perioada analizată, ea menținându-se aproximativ constantă (în jur de 10 % pe perioada analizată).

B.Nivelul financiar

Rezultatul financiar se concretizează în profit pe perioada anilor 2005 si 2006 , iar in anul 2007 acesta reprezinta o pierdere.

Astfel în 2006 față de 2005 se constată o diminuare a profitului de natură financiară (I 06/05 RF = 85,53%). Situația se datorează scăderii a veniturilor financiare față de anul anterior dar și creșterii cheltuielilor financiare față de anul anterior.

În 2007 față de anul 2006 se constată însă o scadere a performanțelor activității financiare, realizându-se o pierdere financiara (I 07/06 RF = -331,99%), nivelul realizat fiind însă cu mult sub nivelul anului 2005.

C.Nivelul extraordinar

Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entității.

In toti cei trei ani de analiza nu s-au derulat fluxuri de natura extraordinara.

D.Nivelul global

Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în scadere de la un an la altul, cu un ritm de scadere mai accentuat în 2007 ( I 06/05 RC = 90,17% <I 07/06 RC = 72,62% ). Această scadere a rezultatului curent mai accentuată în 2007 se datorează scaderii mult mai accentuate a rezultatului exploatării în 2007 comparativ cu ceilalți ani (în condițiile în care rezultatul financiar a înregistrat o scădere în 2007,așa cum am constatat anterior).

Rezultatul exercițiului înainte de plata dobânzilor și a impozitelor este de concretizat în profit în scadere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de scadere în 2006 ( I 06/05 EBIT = 90,43% >I 07/06 EBIT = 94,09% ).

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în scadere de la un an la altul, într-un ritm de scadere mai accentuat în 2007 (I 06/05 RBE = 90,17 % < I 07/06 RBE = 72,62%).

Rezultatul net al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar tendința de evoluție este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exercițiului. Ritmul de scadere al rezultatului net al exercițiului este mai accentuat in 2006.

Capacitatea de autofinanțare este de asemenea pozitiva dar in scadere de la un an la altul , firma nereprezentand provizioane.

Capacitatea de autofinanțare netă (autofinanțarea) evoluează într-un ritm de scadere de la un an la altul, dar aceasta s-a calculat doar pe baza rezultatului net al exercititului situatiile financiare necuprinzand date despre dividentele firmei si despre repartizarea acestora.

3.1.2 Analiza evoluției performanțelor financiare

În analiza Contului de profit și Pierdere pe orizontală se pornește de la rezultatul net al exercițiului și se explică variațiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate în obținerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activități: exploatare, financiară și extraordinară și în cadrul lor după natură, utilizând în acest scop informațiile cuprinse în tabelul nr.9 „Analiza evoluției performanțelor financiare” .

Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în toți anii de profit cu un ritm de scadere mai pronunțat în 2006. Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori principali:

– rezultatul brut al exercițiului

– impozit pe profit

În 2006 față de2005

Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în anul 2006 de profit în scadere față de exercițiul financiar anterior, cu 8,05% ( I06/05RNE = 91,05%). Cauzele scaderii rezultatului net al exercițiului cu aproape 10 % în 2006 față de 2005 trebuie căutate în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului astfel:

Evoluția rezultatului brut al exercițiului :

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în scadere de la un an la altul, într-un ritm de scadere mai accentuat în 2007(I 06/05 RBE = 90,17 % <I 07/06 RBE = 72,62%). Evoluția rezultatului brut al exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și cheltuieli, clasificate după natură.

Pe total activitate, scaderea rezultatului brut al exercițiului datorează unei scaderi a veniturilor totale comparativ cu o menținere aproape la același nivel a cheltuielile totale ale entității.

Pe cele 3 activități ale entității, scaderea rezultatului brut al exercițiului s-a datorat:

-Unei scadei a rezultatului exploatării datorită unei scaderi a veniturilor din exploatare concomitent cu o menținere aproape nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare (I 06/05 REXP = 90,43%, I06/05 VEXP = 94,09% > I 06/05CT = 100,01 %), aceasta in anul 2006 iar in anul 2007 rezultatul din exploatare recunoaste o ameliorare datorita cresteri usoare a veniturilor din exploatare, ameliorarea fiind aproape nesemnificativa deoarece o data cu cresterea veniturilor din exploatare cresc si cheltuielile din exploatare.

– Unei diminuări a rezultatului financiar datorată creșterii cheltuielilor de natură financiară ajungandu-se in anul 2007 la o pierdere.

-inexistenta rezultatului extraordinar.

În 2007 față de2006

Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în anul 2007 de profit în scadere față de exercițiul financiar anterior, cu aproximativ 27% ( I07/06RNE = 72,98%). Cauzele scaderii rezultatului net al exercițiului cu aproape 27% în 2007 față de 2006 trebuie căutate în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului.

Evoluția impozitului pe profit

Impozitul pe profit scade într-un ritm accentuat în 2007 aproape dublându-și valoarea.Situația este explicată prin prisma existenței unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult inferior decât volumul veniturilor neimpozabile în 2007. Evoluția impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influență pozitiva asupra evoluției rezultatului net al exercițiului în 2007.

3.1.3 Analiza structurii performanțelor financiare

Tabel nr.10 Analiza structurii performantelor financiare

Conform rezultatelor analizei din cadrul tabelului nr.10 „Analiza structurii performanțelor financiare” avem următoarele concluzii:

A. Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza rezultatului brut al exercițiului

Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exercițiului, peste 90%.

În perioada 2006/2005, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activități se menține în linii generale același financiare,în ce privește generarea de rezultat. Cauza constau în:

Pe de-o parte, creșterea mai lentă a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului (I 06/05 REXP = 90,17 % I 06/05 RBE= 94,96%).

În perioada 2007/2006, activitatea de exploatare tinde să câștige mai mult teren în ce privește capacitatea de a genera profit brut, în detrimentul celorlalte activități cărora anul anterior li s-a acordat o importanță superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activității de exploatare în total rezultat în creștere accentuată de la un an la altul. Ținând seama de cele analizate anterior, cauzele acestor mutații structurale ale constau în:

Pe de-o parte, creșterea mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului.

Pe de altă parte, diminuării rezultatului financiar și a inexistentei rezultatului extraordinar.

B. Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza veniturilor totale

Cheltuielile totale reprezinta o pondere destul de mare in veniturile totale , cea mai mare pondere fiind inregistrata in anul 2007.

În perioada 20072006 la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activității de exploatare în această perioadă, deoarece pe fondul menținerii aproximativ a aceluiași volum de cheltuieli de exploatare se obțin venituri din exploatare și implicit venituri totale în creștere față de anul anterior.

Ponderea veniturilor financiare reprezinta cea mai mica pondere din toate elementele pe cei trei ani analizati.

Ponderea cheltuielilor din exploatare cat si a celor totale in veniturile totale se afla intr-un trend crescator pe cei trei ani de analiza .

Ponderea rezultatului curent cat si a celui brut in veniturile totale se afla intr-o evolutie descrescatoare in cei trei ani de analiza.

Concluzie

Privind structura performanțelor generale ale activității, în perioda 2005-2007 sintetizam urmatoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei structurii performanțelor financiare a societății pe perioada 2005-2007

3.2 Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

În acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială, ratele de rentabilitate (economică și financiară) așa cum rezultă acestea din:

Tabelul nr.11”Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”

3.2.1 Analiza ratelor profitabilității comerciale

Din analiza ratei marjei brute a profitului și a ratei marjei nete a profitului se poate constata că ambele sunt în scădere de la un an la altul, reflectând o diminuare a profitabilității comerciale generale. Aceasta se datorează faptului că ritmul de creștere al rezultatului brut al exercițiului respectiv al rezultatului net al exercițiului a fost sub nivelul ritmului de creștere cifrei de afaceri nete pe toată perioada de analiză.

Evoluția marjei brută a profitului din exploatare, a ratei marjei brută din vânzări și a ratei marjei comerciale reflectă o scadere a profitabilitatii comerciale.

Rata marjei comerciale se afla in scadere in primii doi ani de analiza , dar in ultimul an aceasta cunoaste o majorare de aproximativ 2%.

3.2.2 Analiza ratelor de rentabilitate

A.Analiza rentabilitatii financiare

Privind evoluția ratei rentabilității financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE) se constată o diminuare a ratei rentabilității financiare pe toată perioada de analiză, situație ce reflectă o diminuare a eficienței utilizării capitalurilor , de la un an la altul. Cauzele constau într-o creștere mult mai lentă a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creșterea surselor proprii altele decât rezultatul net al exercițiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE evoluția nefavorabilă a ratei rentabilității financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:

Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influență negativă asupra ratei rentabilității financiare.

Diminuarea vitezei de rotație a activelor totale pe toată perioada analizată, cu un ritm de scădere mai accentuat în 2007, factor cu influență negativă, asupra ratei rentabilității financiare.

Gradul de finanțare a activelor entității din surse proprii (levierul financiar) scade foarte ușor în 2006 într-o măsură nesemnificativă comparativ cu influența negativă a celorlalți factori din model. În 2007, levierul financiar scade comparativ cu perioada precedentă, ceea ce generează dea această dată o influență negativă, asupra ratei rentabilității financiare.

B.Analiza rentabilitatii economice

Și în ce privește modul de utilizare a resurselor entității se constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor entității, pe toată perioada analizată (este vorba despre rata rentabilității activelor, rata rentabilității economice, rata profitabilității activelor,). Pe fondul creșterii profiturilor societății de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creșterea mult mai accentuată a eforturilor entității sub forma activelor comparativ cu ritmul de creștere al beneficiilor pe care acestea le aduc.

În ce privește modul de utilizare a resurselor entității, reflectat sub forma ratei rentabilității cheltuielilor,se constata o scadere a acesteia de la un an la altul.

Concluzie

Pe fondul unei diminuări generale ale ratelor de profitabilitate comercială și a ratelor de rentabilitate economică și financiară, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea analizată în ochii investitorilor deși este una semnificativă, aceasta se diminuează în mod sistematic de la un an la altul.

4.Analiza fluxurilor de trezorerie

Societatea analizata este încadrata la categoria „entitati mici”astfel ca aceasta nu este obligata sa intocmeasca situatiile financiare in formatul complet cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit și raportat. Ca atare „Situația fluxurilor de trezorerie” nu a fost intocmita.

5.Analiza riscului de faliment

Tabelul nr.12 Analiza riscului de faliment

Din tabelul nr.12 rezulta urmatoarele:

Analiza riscului de faliment nu s-a putut intocmi cu date exacte deoarece in calculul variabilei x2 nu avem informatii despre dividente si despre repartizarea acestora.Daca ar fi sa luam variabila x2 fata aceasta informatie , adica calculata doar pe baza rezultatului net al exercitiului ar rezulta faptul ca firma in primul an (2005) nu prezinta dificultati financiare ,dar in anul 2006 si 2007 aceasta se indreapta spre faliment, conform modelului Altman(luand in considerare doar datele care le avem).Dar daca nu avem si informatiile despre dividente nu putem spune cu precizie starea firmei in legatura cu falimentul mai ales ca in anul 2005 firma are o situatie foarte buna.

6.Concluzii finale generale

Puncte tari constatate:

– În general se înregistreaza performanțe generale bune ale întregii activitati;

– Situatie favorabila a echilibrului financiar al societatii, în ciuda blocajului financiar

Puncte slabe constatate:

-nivelul lichiditatii si solvabilitatii putin mai redus

Oportunitati

– Marirea cotei de piata;

– Expansiune pe pietele straine;

– Obtinerea de parteneriate cu mari societati de profil straine

Amenintari:

– Agravarea blocajului financiar

– Concurenta straina

=== anexa 1 ===

Informații suplimentare:

Analiza lichidității și solvabilității entității

Analiza capitalului de lucru

Analiza indicatorilor de activitate

Analiza pe nivele a performanțelor financiare

Analiza evoluției performanțelor financiare

Analiza structurii performanțelor financiare

Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

Analiza riscului de faliment