Sistemul Informational al Operatiilor Financiar Contabile In Entitatile de Prestari Servicii

INTRODUCERE

În prezenta lucrare mi-am propus să tratez aspecte privind activitatea de transport de mărfuri și activitatea de transport internațional de mărfuri în general, din punct de vedere economic, social, și respectiv din interiorul unei societăți comerciale care are obiectul de activitate transportul de mărfuri.

Lucrarea este structurată pe patru capitole care conțin 21 de subcapitole.

În capitolul I am prezentat aspectele generale privind activitatea de transport de mărfuri cu tot ceea ce presupune ea:

cadrul legislativ al activității de transport rutier,

condițiile necesare pentru efectuarea transporturilor rutiere,

documentele necesare pentru traficul internațional de mărfuri,

licența de transport,

convenții și acorduri internaționale privind transportul internațional,

instituții publice în domeniul transporturilor rutiere din România.

În capitolul II am prezentat aspectele metodologice privind activitatea de prestări-servicii cu referire la activitatea de transport în special.

În prima parte a capitolului am abordat activitatea de prestări servicii din punct de vedere economic și contabil prezentând în același timp și conturile utilizate în această activitate cu exemple de operații contabile pentru fiecare cont folosit.

A doua parte a capitolului se referă la metodele și criteriile de stabilire a tarifelor pentru transporturile rutiere internaționale de mărfuri.

Capitolul III cuprinde studiul de caz pe care l-am realizat la societatea comercială „Măgura Autotransport” SA. Am început acest capitol prin a prezenta societatea, obiectul ei de activitate, principalii clienți și furnizori, capitalul social și părțile sociale, forma de înregistrare contabilă inclusiv modul de organizare a acesteia. Am continuat cu prezentarea operațiunilor principale din cadrul unității prezentate, de la operațiunile privind capitalul social, până la închiderea conturilor de venituri și chetuieli și regularizarea TVA-ului.

În finalul capitolului, dar înainte de aceasta am considerat că este necesară o definire a analizei financiare a întreprinderii, care cuprinde definiție, importanță și conținut.

Capitolul IV conține în prima parte concluziile asupra entității la care am realizat studiul de caz, concluzii pe care mi le-am format pe parcursul efectuării studiului.

În a doua parte a capitolului, am prezentat câteva propuneri legate de o mai bună desfășurare a activității în cadrul entității, de care conducerea va ține cont.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE

TRANSPORT

1.1. Importanța economico-socială a activității de transport

Obiectul activității de transport presupune deplasarea în spațiu a bunurilor, mărfurilor și persoanelor de către un transportator, activitate care este o modalitate de înfăptuire a intereselor de natură socio-economică, reglementate juridic.

Procesul apariției transporturilor ca ramură distinctă a economiei naționale a început la sfârșitul sec. al XV-lea și s-a desfășurat o dată cu revoluția industrială. Până la începutul sec. al XIX-lea, transportul se făcea numai pe căi de comunicație terestre și pe căi navigabile.

Caracterizată printr-o mare complexitate, industria transporturilor include toate categoriile de transporturi (rutiere, feroviare, aeriene și navale), precum și activitățile de logistică. Cu o contribuție importantă la realizarea produsului intern brut al României, industria transporturilor reprezintă motorul economiei naționale, influențând-o și depinzând de evoluția acesteia.

Rețeaua de transport a unei țări, oglindește fidel situația economiei acesteia, constituindu-se în „sistemul circulator” al unei economii, transporturile preiau rezultatele obținute, reacționând prompt la evoluțiile sau involuțiile acesteia.

O componență a rețelei de transport, o reprezintă transporturile rutiere. Prin specificul lor, acestea se pretează cel mai bine unor solicitări la nivel micro și mediu, având prioritate în cazul unor deplasări rapide și directe, chiar dacă uneori costurile sunt mai ridicate.

După anul 1989 transformările din economia românească au afectat puternic și transporturile rutiere. Liberalizarea economică a creat posibilitatea unei extinderi rapide în acest domeniu, ajungându-se la suprasaturare a pieței, oferta de transporturi atât interne cât și externe, depășind cererea economiei.

Investiția relativ mică și obținerea profitului imediat au dus la orientarea întreprinzătorilor către activitatea de transport rutier, conducând la formarea unui parc de autovehicule mai mare decât necesarul actual.

În aceste condiții, se impune o organizare cât mai bună a activității desfășurate de prestatorii de servicii de transport, pentru a se putea menține pe piață și pentru a satisface cerințele beneficiarilor și astfel, pentru a câștiga un segment de piață cât mai larg.

Permanenta perfecționare a celor care operează direct în relațiile cu clienții și sunt implicați în derularea transporturilor conferă atuu-ri suplimentare pentru a oferi serviciu de calitate și pentru a obține un profit cât mai mare în final.

Confruntați de multe ori cu măsurile (aparent) arbitrare adoptate de unele state în încercarea de a-și proteja piața internă a transporturilor de concurența operatorilor est-europeni și , în special, a celor români, companiile românești au ajuns să dețină una din cele mai moderne flote de vehicule de transport marfă și persoane, să ofere servicii și produse de calitate. Seriozitatea și perseverența operatorilor români de transport a permis inițierea și dezvoltarea constantă a unei afaceri de succes.

1.2. Particularitățile activității de transport

Ca domeniu distinct al economiei naționale, transporturile prezintă unele particularități din care pot fi menționate:

– procesul de producție al transporturilor îl reprezintă deplasarea în spațiu a bunurilor materiale sau a oamenilor; în transport nu se produc bunuri materiale ci se efectuează numai deplasarea acestora; rezultatul muncii în transport, deși nu are forma materială independentă de însuși procesul muncii, adaugă valoare produselor transportate;

– procesul de producție în transport implică existența mijlocului de transport, pus în mișcare de forțe motrice, drumul pe care urmează să se deplaseze în spațiu – în cazul transporturilor feroviare și rutiere – bunurile materiale sau oamenii care constituie obiectul deplasării în spațiu și forța de muncă pregătită pentru a acționa asupra mijloacelor de transport sau pentru a servi procesul de transport;

– transportul, neproducând bunuri materiale, nu utilizează materii prime, în vreme ce, de exemplu, obiectul activității industriale este tocmai extragerea din natură a obiectelor muncii și prelucrarea acestora, precum și a altor categorii de materii prime;

– activitatea de transport prezintă unele particularități și în privința circuitului și rotației capitalului; astfel, în transportul de mărfuri, circuitul și rotația capitalului are o formă mai simplă decât în industrie, deoarece în acest domeniu nu se produc bunuri materiale de la un loc la altul;

– procesul de muncă în cadrul transportului îl formează tocmai procesul de producție ce se poate confunda cu perioada de muncă, efectuându-se în același timp; de exemplu în industrie este posibil ca procesul de muncă să existe fără ca procesul de producție să fie terminat (producția neterminată), sau invers, este posibilă continuarea procesului de producție, în condițiile întreruperii procesului de muncă (industria vinului, berii, medicamentelor, etc);

– transportul de mărfuri este o activitate economică ce se desfășoară atât în sfera producției cât și în cea a circulației; ținând seama de acest lucru se disting două feluri de transporturi, și anume: transporturi interioare – cele din cadrul unităților productive, prin care se efectuează deplasarea materiilor prime, materialelor, mijloacelor de muncă, a forței de muncă, etc. , de la o secție de producție la altă secție, de la un atelier la altul, etc. și transporturi comerciale care se desfășoară în sfera circulației și pentru procesul de circulație în vederea consumului productiv și neproductiv;

– pentru că transporturile nu produc bunuri materiale concrete, efectul util rezultat din activitatea de transport se măsoară cu ajutorul unor unități de măsură specifice mijlocului de transport, adică tone-km în transportul auto și feroviar, tone-mile pentru transportul maritim, etc.;

1.3. Elemente ale calității prestației de transport

Pentru a răspunde scopului urmărit, prestația trebuie să îndeplinească anumite condiții de ordin tehnico-economic: siguranță, regularitate, ritmicitate, rapiditate, asigurarea unui confort ridicat în timpul călătoriei, asigurarea integrității cantitative și calitative a mărfurilor, poluarea minimă a mediului înconjurător, cost cât mai redus, etc.

Siguranța transporturilor constituie condiția fundamentală. Se realizează numai atunci când toate mijloacele și instalațiile de transport funcționează neîntrerupt și în condiții

corespunzătoare, evitându-se accidentarea personalului, distrugerea mărfurilor transportate și avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport. Datorită complexității tehnice și organizatorice a transporturilor, faptul că mijloacele de transport sunt într-o continuă mișcare, funcționează indiferent de condițiile atmosferice, precum și în unele condiții specifice, probabilitatea producerii unor evenimente cu urmări nedorite este mult mai mare față de alte domenii economice; această probabilitate de producere a unor evenimente nedorite impune o activitate sistematică de prevedere a acestora, adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare fiecărui mod de transport.

Regularitatea constă în respectarea cu strictețe a graficelor de transport; funcționarea mijloacelor de transport după grafic urmărește rezolvarea unor probleme ca utilizarea rațională a instalațiilor fixe, adoptarea funcționării mijloacelor de transport la cerințele concrete ale agenților economici și populației, stabilirea unor legături de durată între cărăuș și beneficiarul transportului etc.

Ritmicitatea constă în repetarea regulată, pe o perioadă de timp dată, a aceleași activități de transport și se realizează concret prin regularitate.

Rapiditatea are în vedere reducerea timpului cât mărfurile sunt scoase din sfera producției sau a consumului din activitatea pe care o prestează în entitățile economice și sociale. Pe de altă parte, contribuie la creșterea ponderii timpului acordat odihnei și agrementului în bugetul de timp al populației.

Asigurarea integrității cantitative și calitative a mărfurilor, constituie o condiție impusă transportului de mărfuri. Prin realizarea acestei condiții, mărfurile se predau la destinatar în aceleași cantități cu cele preluate de la expeditor și cu aceleași proprietăți fizico-chimice și estetico-comerciale cu care au fost preluate.

Pentru a asigura integritatea calitativă a mărfurilor sunt necesare măsuri nu numai din partea cărăușului. Este util să se realizeze o conjugare a eforturilor atât din partea beneficiarului, cât și a transportorului, pornindu-se de la o serie de considerente de ordin economic.

Costul cât mai redus în efectuarea transporturilor – în anumite situații, transportul poate duce la scăderea utilității mărfurilor sau chiar pierderea completă a acesteia. Este evident că, cu cât este mai mic costul transportului, cu atât agenții economici cheltuiesc mai puțin la realizarea ciclului producție-consum.

Poluarea minimă a mediului înconjurător, constă în acele acțiuni care pot duce la ruperea echilibrului ecologic sau care pot dăuna sănătății, liniștii și stării de confort a oamenilor, sau să provoace pagube prin modificarea calității factorilor naturali sau creați prin activități umane. Principalii factori nocivi, asociați procesului de transport și activităților auxiliare legate de acesta sunt: zgomotul, poluarea atmosferei și a apelor.

1.4. Importanța și locul transportajutorul unor unități de măsură specifice mijlocului de transport, adică tone-km în transportul auto și feroviar, tone-mile pentru transportul maritim, etc.;

1.3. Elemente ale calității prestației de transport

Pentru a răspunde scopului urmărit, prestația trebuie să îndeplinească anumite condiții de ordin tehnico-economic: siguranță, regularitate, ritmicitate, rapiditate, asigurarea unui confort ridicat în timpul călătoriei, asigurarea integrității cantitative și calitative a mărfurilor, poluarea minimă a mediului înconjurător, cost cât mai redus, etc.

Siguranța transporturilor constituie condiția fundamentală. Se realizează numai atunci când toate mijloacele și instalațiile de transport funcționează neîntrerupt și în condiții

corespunzătoare, evitându-se accidentarea personalului, distrugerea mărfurilor transportate și avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport. Datorită complexității tehnice și organizatorice a transporturilor, faptul că mijloacele de transport sunt într-o continuă mișcare, funcționează indiferent de condițiile atmosferice, precum și în unele condiții specifice, probabilitatea producerii unor evenimente cu urmări nedorite este mult mai mare față de alte domenii economice; această probabilitate de producere a unor evenimente nedorite impune o activitate sistematică de prevedere a acestora, adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare fiecărui mod de transport.

Regularitatea constă în respectarea cu strictețe a graficelor de transport; funcționarea mijloacelor de transport după grafic urmărește rezolvarea unor probleme ca utilizarea rațională a instalațiilor fixe, adoptarea funcționării mijloacelor de transport la cerințele concrete ale agenților economici și populației, stabilirea unor legături de durată între cărăuș și beneficiarul transportului etc.

Ritmicitatea constă în repetarea regulată, pe o perioadă de timp dată, a aceleași activități de transport și se realizează concret prin regularitate.

Rapiditatea are în vedere reducerea timpului cât mărfurile sunt scoase din sfera producției sau a consumului din activitatea pe care o prestează în entitățile economice și sociale. Pe de altă parte, contribuie la creșterea ponderii timpului acordat odihnei și agrementului în bugetul de timp al populației.

Asigurarea integrității cantitative și calitative a mărfurilor, constituie o condiție impusă transportului de mărfuri. Prin realizarea acestei condiții, mărfurile se predau la destinatar în aceleași cantități cu cele preluate de la expeditor și cu aceleași proprietăți fizico-chimice și estetico-comerciale cu care au fost preluate.

Pentru a asigura integritatea calitativă a mărfurilor sunt necesare măsuri nu numai din partea cărăușului. Este util să se realizeze o conjugare a eforturilor atât din partea beneficiarului, cât și a transportorului, pornindu-se de la o serie de considerente de ordin economic.

Costul cât mai redus în efectuarea transporturilor – în anumite situații, transportul poate duce la scăderea utilității mărfurilor sau chiar pierderea completă a acesteia. Este evident că, cu cât este mai mic costul transportului, cu atât agenții economici cheltuiesc mai puțin la realizarea ciclului producție-consum.

Poluarea minimă a mediului înconjurător, constă în acele acțiuni care pot duce la ruperea echilibrului ecologic sau care pot dăuna sănătății, liniștii și stării de confort a oamenilor, sau să provoace pagube prin modificarea calității factorilor naturali sau creați prin activități umane. Principalii factori nocivi, asociați procesului de transport și activităților auxiliare legate de acesta sunt: zgomotul, poluarea atmosferei și a apelor.

1.4. Importanța și locul transportului auto

Transferul rutier, ca formă de transport terestru și ca subsistem al sistemului transporturilor, efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul autovehiculelor – mijloace de transport auto propulsate și cu ajutorul mijloacelor tractate (remorci, trailere).

Caracteristicile transportului rutier:

mobilitatea autovehiculelor, superioară tuturor celorlalte mijloace de transport nefiind legate de instalații speciale fixe, autovehiculele pot pătrunde în locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate;

posibilitatea organizării transporturilor directe de la furnizor la beneficiar în transportul „ poartă în poartă “, evitându-se transbordările pe parcurs și consecințele acestora;

mijloacele de transport auto au viteze tehnice și comerciale ridicate, fapt important mai ales în transportul de mărfuri perisabile și a celor care presupun un anumit grad de urgență;

în transporturile pe distanțe mari și foarte mari rulajul mijloacelor de transport auto este mai ridicat decât cel al vagoanelor de cale ferată;

mijloacele de transport auto asigură temperaturi optime pentru conservarea calității mărfurilor pe parcursul transporturilor;

cu mijloacele auto se pot asigura livrări succesive, la termene stabilite, beneficiarii fiind scutiți de crearea unor stocuri de siguranță;

autovehiculele pot fi ușor redirecționate în parcurs, în funcție de conjunctura pieței externe.

Dezavantaje:

capacitatea de transport relativ redusă comparativ cu celelalte mijloace de transport, de aici rezultând cheltuieli de transport mai mari pe tonă-km;

asupra activității transporturilor auto, fenomenele naturii și îndeosebi succesiunea anotimpurilor exercită o dublă influență: în primul rând o influență directă asupra desfășurării traficului rutier – în sezonul de iarnă condițiile meteorologice îngreunează circulația rutieră, afectează viteza de deplasare și uneori chiar siguranța transporturilor; uneori se pot produce imobilizări ale mijloacelor de transport care paralizează întreg traficul rutier; în al doilea rând o serie de factori legați de anotimp influențează activitatea entităților beneficiare.

transportul auto consumă combustibili costisitori, greu de procurat și mult poluanți.

Avantajele transportului auto întrec cu mult cele câteva dezavantaje. Mutațiile produse în structura transportului de mărfuri în favoarea transportului auto au fost determinate de sporirea capacității de trafic, de dezvoltarea industriei naționale de autovehicule, de rețeaua de drumuri și mai ales de parametri superiori de exploatare a parcului auto în raport cu celelalte mijloace de transport.

1.5. Procesul de transport rutier

Procesul de producție în entitățile de transport rutier se concretizează prin transportul mărfurilor la distanțe stabilite, exprimate în km, efectuându-se astfel prestația de transport, exprimată în tone-km.

Procesul de producție în entitățile de transport rutier nu este altceva decât procesul de transport și reprezintă totalitatea operațiilor necesare efectuării de prestații transport.

Fazele componente ale procesului de transport sunt următoarele:

pregătirea autovehiculelor pentru plecarea în cursă (controlul tehnic al autovehiculului, întocmirea documentelor de transport);

deplasarea autovehiculelor la locul de încărcare al mărfurilor;

încărcarea mărfurilor;

efectuarea transportului propriu-zis, adică deplasarea mărfurilor între locul de plecare și locul de destinație;

pregătirea autovehiculelor pentru descărcarea mărfurilor;

descărcarea mărfurilor;

pregătirea pentru înapoierea autovehiculului – cu sau fără încărcătură – la locul

inițial de încărcare , la alt punct de încărcare sau garaj.

Procesul de transport auto se împarte în cicluri de transport, iar la rândul lui ciclul este constituit din una sau mai multe curse, în funcție de specificul transportului. Prin ciclul de transport se înțelege activitatea autovehiculului de la ieșire până la înapoiere în garaj.

Prin cursă, în transportul de mărfuri se înțelege parcursul unui autovehicul între două încărcări succesive. O cursă cuprinde:

încărcarea mărfii,

efectuarea transportului până la punctul de desfacere,

pregătirea autovehiculului pentru descărcare,

descărcarea mărfurilor,

înapoierea la locul de încărcare sau la alt punct de încărcare;

Dacă se analizează parcursul realizat de un autovehicul în ansamblul procesului de

transport se observă că, din punct de vedere al eficienței exploatării mijlocului de transport, pot exista două categorii de parcursuri: parcurs cu încărcătură și parcurs fără încărcătură.

Productivitatea autovehiculelor este cu atât mai mare, cu cât parcursul cu încărcătură este mai mare sau cu cât parcursul fără încărcătură este mai mic, raportat la parcursul efectuat.

1.6. Cadrul legislativ al activității de transport rutier

Cadrul legislativ de desfășurare a activității de transport este o componentă a pieții transporturilor, el stabilind regulile după care se organizează și se efectuează activitatea de transport.

Cadrul juridic stabilește regulile și limitele între care se poate desfășura această activitate pentru a se realiza protecția celui care apelează la serviciul de transport, protecția operatorului de transport, a mediului înconjurător și a statului, dar în același timp, pentru a se realiza o creștere calitativă a acestui serviciu.

Activitatea de transport fiind una din cele mai vechi prestări de servicii practicate, beneficiază de un cadru legislativ bine pus la punct, prin tradiție legislația internațională fiind extinsă și la transporturile naționale.

Statul, prin Ministerul Transporturilor și Locuințelor sau instituțiile publice ale acestuia, aplică politici economice și fiscale menite să asigure dezvoltarea activității de transport, realizarea unui mediu concurențial sănătos între operatorii de transport, dar și între diferitele moduri de transport, protecția publicului și a mediului. În același timp, statul, prin instituțiile publice create în domeniul transportului, veghează la respectarea condițiilor impuse operatorilor de transport la respectarea condițiilor de calitate a serviciului și a principiilor concurenței loiale.

Cadrul legislativ de desfășurare a activității de transport rutier cuprinde:

– aspecte legislative privind relațiile care se stabilesc între participanții la procesul de transport;

– cadrul organizatoric de efectuare a activității de transport rutier cu cele două componente ale sale: reglementările privind relațiile dintre operatorii de transport și instituțiile publice ale statului în procesul de transport, ca organ de specialitate al guvernului și ca autoritate de stat.

1.7. Condiții necesare pentru efectuarea transporturilor rutiere

Normele privind organizarea transporturilor rutiere sunt conținute într-o serie de acte normative dintre care cel mai important este Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 527/1997, Ordonanța de urgență nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Ordonanța de urgență nr. 109/iulie 2005 definește transportul public rutier ca fiind acel transport rutier efectuat pe bază de contract, contra plată, de către operatorii de transport rutier care dețin în proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere. Pentru a efectua transport rutier, operatorii de transport rutier trebuie să fie înregistrați în Registrul operatorilor de transport rutier, ținut de autoritatea competentă (art. 17).

Operatorul de transport rutier este orice entitate care efectuează transport rutier, contra plată, cu autovehicule rutiere deținute în proprietate sau cu orice alt titlu și care în prealabil a obținut licența de transport.

Pentru dobândirea calității de operator de transport rutier, o entitate trebuie să obțină licența de transport, care se acordă în urma îndeplinirii condițiilor de onorabilitate, capacității financiare și a competenței profesionale,

Condiția de onorabilitate a operatorului de transport se consideră ca fiind îndeplinită dacă persoana sau persoanele care conduc permanent și efectiv activitatea, nu au fost condamnate pentru infracțiuni grave, inclusiv de natură comercială, și nu au fost declarate necorespunzătoare de către autoritatea competentă în urma încălcării în mod grav sau repetat, a reglementărilor în vigoare.

Condiția de capacitate financiară constă în dispunerea unor resurse suficiente pentru a se asigura buna funcționare a activității entității și buna administrare a acesteia. Această condiție este îndeplinită numai dacă operatorului de transport rutier dispune de un nivel financiar de minim 9000 EURO pentru primul autovehicul rutier și 5000 EURO pentru fiecare din celelalte autovehicule deținute și utilizate. Modul de evaluare a capacității financiare a unei entități se stabilește de autoritatea competentă.

Condiția de competență profesională este îndeplinită dacă persoana care conduce permanent și efectiv activitatea posedă un certificat de competență profesională eliberat de autoritatea competentă, sau o diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ superior tehnic.

Conform art. 28 din OUG nr. 109/2005 transportul rutier se efectuează numai de către operatorii de transport rutier, numai cu vehicule rutiere la bordul cărora există, pe toată durata transportului, o copie conformă a licenței de transport, precum și celelalte documente specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reglementările în vigoare.

Licența de transport și execuție a fost legiferată prin Hotărârea de Guvern nr. 223/04.05.1992. Conform acestei legislații, operatorii de transport, deținătorii de autovehicule, care au ca obiect de activitate transporturile internaționale de mărfuri sau persoane, își pot desfășura activitatea numai în baza unei licențe de transport și a unei licențe de execuție.

Licența de transport (a se vedea anexa nr.1), este documentul prin care se atestă că operatorul de transport rutier îndeplinește condițiile de onorabilitate, competență și capacitate financiară, având dreptul să efectueze transporturi rutiere, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu și a prevederilor caietului de sarcini, anexă la aceasta.

Licența de transport se emite pentru o perioadă de 5 ani și nu este transmisibilă, ea putând fi retrasă când condițiile pe baza cărora a fost eliberată nu mai sunt îndeplinite sau au fost încălcate. Aceasta se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română (A.R.R.) .

Licența de execuție este documentul care se eliberează la cererea operatorului de transport și care atestă dreptul acestuia de a efectua transport de mărfuri, cu un anumit vehicul, pe numărul de circulație, sau pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane.

1.8. Documente necesare pentru traficul internațional de mărfuri

I. Documente referitoare la conducătorul auto(Ord. nr.761/1999 cu modificările și completările ulterioare privind desemnarea și atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent și efectiv activitatea de transport rutier)

– permis de conducere corespunzător tipului de camion;

– atestat profesional (dacă mașina depășește masa maximă autorizată de 3,5 tone);

– act de identitate;

– legitimația șoferului sau copia legalizată a contractului de muncă.

II. Documente pentru autovehicul(Ord. nr. 1892/2008, art. 40/43)

– licența de transport;

– copia conformă (în original);

– contract de leasing (după caz);

– contract de închiriere (după caz);

– cartea de identitate a autovehicului;

– talon (certificat de înmatriculare);

– inspecția tehnică periodică;

– asigurare obligatorie;

– rovineta (taxa de drum);

– foaia de parcurs;

– diagramele tahograf (pentru o perioadă de 28 de zile plus ziua în curs pentru

vehiculele având masa maximă autorizată mai mare decât 3,5 tone.

Baza legală din care rezultă perioada de timp pentru diagramele care trebuie prezentate la un eventual control în trafic este Regulamentul AETR 561/2006.

III. Documente pentru marfă(Hot. nr. 1374/20decembrie 2000, Hot. nr. 2585/26 februarie, 2004)

scrisoare de transport în trafic internațional (CMR);

carnet TIR (după caz);carte verde (după caz);

autorizație CEMT (pentru derularea transporturilor dintre România și statele CEMT non-U.E. precum și a transporturilor „terta tara” dintre statele U.E. și statele CEMT non-U.E.);

autorizații emise de Ministerul Transporturilor din țările de tranzit sau de destinație (dacă este cazul);

certificat de noxe I.T.P.I. (Certificat Internațional de Inspecție Tehnică);

certificat de agreere a unui autovehicul rutier pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal (dacă este cazul).

Pentru transportarea mărfurilor periculoase se mai cer în plus față de transportul de marfă generală:

– autorizație ADR, fișa de siguranță, certificat de atestare profesională ADR pentru șofer, certificat de agreere al autovehiculului, emis de RAR(dacă este cazul), Autorizația eliberată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și agreerea autovehiculului (dacă este cazul), prospectul produsului transportat, instrucțiunile de siguranță și intervenție în caz de necesitate, în limba română și cel puțin o limbă de circulație internațională, valabile fiind doar indicațiile prevăzute în ADR referitoare la ambalaj, etichetare, etc. Pentru transportul coletelor mici de maximum 1.000 kg. nu sunt necesare instrucțiuni de siguranță.

Pentru transportul de mărfuri perisabile sau animale vii:

– autovehiculul trebuie să aibă autorizație sanitară;

– marfa trebuie să posede certificat sanitar-veterinar;

Efectuarea de transporturi de mărfuri în trafic internațional presupune respectarea condițiilor Convenției vamale TIR la care România este parte.

Documentul care atestă permisiunea autovehiculului de a transporta mărfuri sub regim vamal este Certificatul de Agreere (Certificate of Approval). Acesta este eliberat de către autoritățile vamale ale statului căruia aparține transportatorul.

Carnetul de trecere prin vămi C.P.D. este un titlu de import temporar, emis de asociațiile autorizate în acest scop de către statele contractante, prin care se garantează reexportul vehiculului respectiv, precum și plata drepturilor vamale în cazul în care acest reexport nu se realizează.

Frecvența evenimentelor rutiere apărute pe timpul transporturilor a condus la necesitatea asigurării mărfurilor pe timpul deplasării. Această asigurare (Cartea Albă), acoperă daunele până la o anumită valoare (de regulă 50.000 E, 100.000 E sau 200.000 E). Pentru valori mai ridicate ale mărfurilor transportate se poate încheia o asigurare suplimentară.(Ord. 1892/2006- pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, cu modificările ulterioare)

1.9. Convenții și acorduri internaționale privind transportul internațional

1. Convenția vamală referitoare la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR ( Geneva, 1959 ) – acordă transportatorilor avantaje de ordin vamal menite să faciliteze traficul internațional de mărfuri. La această Convenție România a aderat în 1963.

Autovehiculele care circulă sub acoperirea carnetelor TIR beneficiază de eliminarea operațiilor de deschidere, în punctele vamale ale țărilor de tranzit, pentru controlul vamal, ceea ce determină scăderea duratei transportului și diminuează posibilitățile de degradare a mărfurilor perisabile. Carnetul TIR îl scutește pe transportor de depunerea unor garanții vamale proporționale ca mărime cu valoarea mărfurilor transportate. Pentru fiecare vehicul rutier se întocmește un carnet TIR valabil pentru o singură călătorie.

Organele vamale din țările de expediere, după controlul vamal al autovehiculului, aplică acestuia sigiliile TIR.

În țara noastră, ROMTRANS îndeplinește rolul de Asociație garantă pentru aplicarea Convenției TIR.

Principalele atribuții ale ROMTRANS sunt:

– primește, gestionează și eliberează, contra cost, membrilor săi, carnete TIR;

– garantează aplicarea Convenției TIR și este ținută răspunderii de plata taxelor și a penalităților bănești, la care titularii carnetelor TIR sunt expuși în virtutea legilor și reglementărilor vamale ale țărilor pe teritoriul cărora se produc abateri;

– participă la congresele, reuniunile organizate de IRU și susține interesele membrilor săi în cadrul acestora;

– contribuie la elaborarea de reglementări de trafic rutier internațional, la completarea și revizuirea celor existente și, pe plan intern, participă la elaborarea tarifelor de traseu auto și a altor acte normative ale circulației rutiere.

2. Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe cale rutieră ( CMR) – semnată de Geneva în 1956. Această Convenție aparține seriei de convenții internaționale inițiate de Comisia Economică ONU pentru Europa. În cadrul acestei Convenții sunt reglementate, în mod uniform, condițiile generale în care se încheie și se execută contractul de transport rutier de mărfuri, reprezentate de scrisoarea de trăsură tip CMR.

3. Acordul European privind la transportul de mărfuri periculoase pe șosele – ADR, (semnat în 1957) – se aplică transporturilor efectuate, chiar și în tranzit, pe teritoriul a cel puțin două țări părți ale Acordului și numai pe teritoriul lor.

4. Asociația Internațională pentru transportul mărfurilor perisabile- ATP

( semnată în 1955) – și-a propus următoarele obiective:

– coordonarea și schimbul de experiență cu societățile și grupurile naționale aderente;

– elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de mărfuri sub temperatură dirijată, a tarifelor și condițiilor de transport pentru mărfurile perisabile;

– publicarea studiului și coordonarea activității în vederea transportului rutier de mărfuri perisabile.

5. Convenția asupra circulației rutiere și Protocolul privind semnalizarea

rutieră – elaborate la Geneva în 1949 și îmbunătățite la Conferința de la Viena din 1968.

6. Acorduri și Convenții bilaterale încheiate între două sau mai multe țări – prin care părțile contractante își acordă reciproc o serie de avantaje, cum ar fi: necontingetarea numărului de curse, scutirea reciprocă de orice fel de taxe și impozite, scutirea reciprocă de orice fel de taxe și impozite pentru un număr contingentat de călătorii, pe bază de autorizație,

reducerea parțială a taxelor și impozitelor pentru un număr contingentat de călători.

Autorizațiile de transport pot fi:

permanente – asigură dreptul efectuării unui număr nelimitat de curse într-o perioadă determinată – de regulă 1 an;

de călătorie – dau dreptul la o singură călătorie dus-întors pe perioada de valabilitate a autorizației.

1.10. Instituții publice în domeniul transporturilor rutiere din România

– Administrația Națională a Drumurilor (A.N.D.) are rolul de administrare a infrastructurii rutiere în numele Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței și de exercitare a activității de control privind utilizarea acesteia de către operatorii de transport și deținătorii de autovehicule. AND a fost înființată prin HGR 1275/1990.

– Registrul Auto Român (RAR) este o instituție subordonată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței și are rolul de a exercita activitatea de registru, de a efectua omologarea vehiculelor și pieselor de schimb pentru acestea, de a efectua inspecția tehnică a vehiculelor și de a autoriza efectuarea activității de service. RAR a fost înființată prin HGR 768/1991.

Autoritatea Rutieră Română este organismul tehnic specializat al Ministerului transporturilor pentru transportul rutier, desemnat să asigure, în principal, inspecția și controlul în trafic, al stării tehnice a autovehiculelor rutiere și remorcilor, precum și îndeplinirea condițiilor de operare a transporturilor rutiere, inspecția și controlul respectării reglementărilor naționale și internaționale privind condițiile de siguranță a transporturilor rutiere, de protecție a mediului, acordarea licențelor pentru operatorii de transport rutier, punerea în aplicare a normelor tehnice și a reglementărilor specifice transporturilor rutiere, controlul constituirii Fondului special al drumurilor publice și executarea silită a creanțelor la bugetul Fondului special al drumurilor.

1.11. Contractul de transport în traficul rutier internațional de mărfuri

În practica comercială curentă reglementările tind să capete un caracter universal valabil, statele aderând la acorduri și convenții internaționale care reglementează în mod unitar anumite sisteme de lucru și documente.

Contractul de transport face parte din documentele tipizate la nivel național sau internațional, lucru absolut necesar pentru realizarea transporturilor internaționale și a schimburilor internaționale de mărfuri.

În conformitate cu Convenția privitoare la contractul internațional de transport mărfuri pe șosele (Convenția CMR), principalul document scris care probează încheierea contractului de transport rutier este scrisoarea de transport CMR.

Proba acestui contract se face prin scrisoarea de trăsură de tip CMR. Aceasta se întocmește în trei exemplare, semnate de expeditor și de transportator, din care:

primul exemplar se remite expeditorului la predarea mărfii;

al doilea exemplar însoțește marfa;

al treilea exemplar se reține de către transportator.

Când marfa trebuie să fie încărcată în două sau mai multe vehicule sau dacă este vorba

de feluri diferite de marfă sau de loturi diferite, transportatorul are dreptul să ceară întocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel ori lot de marfă.

Scrisoarea de transport trebuie să conțină următoarele date:

– locul și data întocmirii, numele și adresa transportatorului, locul și data primirii mărfii, locul prevăzut pentru eliberarea acestora, numele și adresa destinatarului, denumirea curentă a mărfurilor și felul ambalajului, numărul coletelor, greutatea brută a mărfurilor, cheltuielile aferente transportului (prețul de transport, taxe accesorii, taxe vamale, etc.), instrucțiunile necesare pentru îndeplinirea formalităților vamale, mențiunea că transportul este supus regimului stabilit prin CMR și nici unei alte reglementări contractuale.

Dacă este cazul, scrisoarea de transport trebuie să conțină și următoarele indicații:

– interzicerea transbordării, cheltuieli pe care expeditorul le ia asupra sa, valoarea declarată a mărfii și suma care prezintă interes special la eliberare, instrucțiunile expeditorului către transportator cu privire la asigurarea mărfii, termenul convenit în care transportul trebuie efectuat.

Expeditorul răspunde pentru toate cheltuielile și daunele pricinuite transportatorului

din cauza inexactității sau insuficienței datelor înscrise în scrisoarea de transport. Transportatorul este obligat ca, la primirea mărfii, să verifice exactitatea mențiunilor referitoare la numărul coletelor; starea aparentă a mărfurilor și ambalajelor. Expeditorul poate să ceară verificarea greutății mărfurilor de către transportator și, la rândul său, acesta cere plata cheltuielilor.

În concluzie, putem aprecia că, deși în România contractul de transport nu are o reglementare actuală și completă, practica comercială și cadrul instituțional al reglementărilor internaționale permite efectuarea activității de transport rutier în condiții de protecție atât pentru expeditor cât și pentru operatorul de transport.

CAPITOLUL II

ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA DE PRESTĂRI SERVICII ÎN GENERAL

2.1. Aspecte generale în activitatea de prestări servicii și executarea de lucrări

În afară de bunuri materiale, omenirea are nevoie și de lucrări și servicii absolut necesare traiului. Activitatea economică a sectorului „lucrări și servicii”, se realizează prin unități specializate pe feluri de lucrări și servicii, entitățile economice urmărind realizarea unui profit. Sectorul respectiv este deosebit de important atât pentru populație, cât și pentru entitățile economice și stat deoarece statul încasează impozite, taxe, contribuții care alimentează bugetul. Lucrările și serviciile sunt foarte variate și numeroase. Societățile comerciale cu acest specific sunt supuse acelorași reguli, acelorași obligații ca și cele din activitatea productivă (industrie, agricultură, minerit, etc.).

În baza Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, este considerată prestare de serviciu orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.

O persoană impozabilă, care acționează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca intermediar în prestarea de servicii, se consideră că a primit și predat ea însăși aceste servicii, în condițiile stabilite prin norme.

Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:

– închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

– transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

– angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu o altă persoană sau de a tolera o acțiune sau o situație;

– prestările de servicii efectuate pe seama unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;

– servicii de intermediere efectuate de persoane care în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Sunt asimilate prestări de servicii efectuate cu plată, următoarele:

– utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile,în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă baza pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;

– serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaților săi sau pentru uzul altor persoane.

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată, următoarele:

utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economică a persoanei impozabile, ca

parte a unei prestări de servicii efectuată în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum și pentru alte destinații prevăzute de lege, în condițiile stabilite prin norme;

serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate

în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor; servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanție de către persoana care a efectuat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

În cazul în care mai multe persoane impozabile, care acționează în nume propriu, intervin prin tranzacții succesive în cadrul unei prestări de servicii, se consideră că fiecare persoană a primit și a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

Pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:

a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile;

b) locul unde se efectuează transportul, în funcție de distanțele parcurse, în cazul serviciilor de transport, altele decât cele de transport intracomunitar de bunuri;

Transporturile naționale de bunuri sau de persoane sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cât și punctul de sosire se află în România. Locul prestării transporturilor naționale de bunuri și de persoane este în România.

Transporturile internaționale de bunuri sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afara Comunității, fie ambele puncte sunt situate Comunității, dar transportul tranzitează România. Locul prestării serviciilor internaționale de transport de bunuri este considerat a fi în România pentru partea din parcursul efectuat în interiorul țării, denumită traseu național.

Pentru transportul internațional de bunuri, partea din parcursul efectuat în România este parcursul efectuat între locul de plecare și locul de sosire al transportului de bunuri, determinată după cum urmează:

pentru transporturile care au punctul de plecare în România, locul de plecare este considerat a fi locul unde începe transportul bunurilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere al frontierei dinspre România în străinătate;

pentru transporturile care au punctul de plecare în afara României și punctul de sosire în România, locul de plecare este punctul de trecere al frontierei din străinătate spre România, iar locul de sosire este primul loc de destinație al bunurilor în România;

pentru transporturile care tranzitează România, fără a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire în România, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre străinătate în România, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre România în străinătate;

Facturile sau alte documente legal aprobate pentru transportul internațional se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului național și a celui internațional. Orice scutire de taxă pentru servicii de transport prevăzută de art. 143 și art. 144 din Codul Fiscal se acordă pentru parcursul efectuat în interiorul țării, în timp ce distanța parcursă în afara țării se consideră că nu are locul prestării în România și nu se datorează taxă. Persoana care efectuează servicii de transport internațional beneficiază de dreptul de deducere a taxei aferente serviciilor și pentru partea din transport care nu are locul prestării în România, în baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin excepție, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectivă furnizează un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare al transportului, se consideră că transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Prin transport intracomunitar de bunuri se înțelege orice transport de bunuri ale cărui:

loc de plecare și loc de sosire sunt situate în două state membre diferite; sau

loc de plecare și loc de sosire sunt situate în același stat membru, dar transportul este efectuat în legătură directă cu un transport intracomunitar de bunuri.

Este considerat un transport intracomunitar de bunuri, transportul ce urmează unui transport al cărui loc de sosire este situat în România, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

contractul sau orice document aferent acestui transport trebuie să existe în momentul încheierii transportului;

persoana care efectuează transportul, trebuie să acționeze în contul persoanei care comandă sau realizează transportul;

bunurile vor rămâne în aceiași stare în care au fost introduse în România până la încheierea transportului.

d) locul în care prestează serviciile , în cazul unei prestări de servicii constând în

activități accesorii transportului, cum sunt încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora. Prin excepție, în cazul în care astfel de servicii implică activități accesorii unui transport intracomunitar de bunuri și sunt prestate pentru un client care furnizează pentru prestația respectivă un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritățile competente dintr-un stat membru , altul decât cel în care se prestează efectiv serviciile, se consideră că prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA.;

e) în statul membru de plecare al transportului, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu un transport intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acționează în numele și în contul altei persoane;

f) locul în care se prestează serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acționează în numele și în contul altei persoane;

g) locul unde clientul căruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix în afara Comunității ori să fie o persoană impozabilă acționând ca atare, stabilită sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în același stat cu prestatorul, pentru servicii cum sunt:

– închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepția mijloacelor de transport;

– operațiile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepția mijloacelor de transport;

– transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor și altor drepturi similare;

– servicii de publicitate și marketing;

– prelucrarea de date și furnizarea de informații;

– telecomunicațiile;

– serviciile de radiodifuziune și televiziune;

– servicii furnizate pe cale electronică.

Faptul generator pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, intervine la data

livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în

baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

Prin Legea 31/1990 privind societățile comerciale se arată ce activități sunt permise pentru regiile autonome.

Dintre numeroasele lucrări și servicii care pot forma obiectul de activitate al entităților economice, enumerăm:

prelucrarea de bunuri prin comenzi cu materialul clientului; reparațiile,

recondiționările și întreținerea bunurilor; spălat, vopsit, curățat chimic; executarea de servicii casnice; activitatea de „service” auto, calculatoare, telex, dactilografiere, multiplicare, tipografie, editură; servicii foto, film, video, audio; legătorii de cărți, manuscrise, etc. ; frizerie, coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură, masaj; proiectare, documentații, asistență; consulting, ingienering, studii, informatizare; expertize, audit, consultații economice; servicii medico-sanitare; consignație, comision, intermediere; publicitate, expoziții, târguri; traduceri, interpretări; organizarea de spectacole, sport; turism, muzică, discotecă; servicii, instruire conducători auto.

Autorizațiile de funcționare a societăților comerciale pentru executarea de lucrări și

prestări servicii se acordă în aceleași condiții obligatorii ce trebuie respectate de toți agenții economici ținându-se seama de respectarea strictă a condițiilor privind normele igienico-sanitare, de pază și securitate contra incendiilor, de protecția muncii și liniștea publică și de normele tehnice specifice fiecărei lucrări și servicii.

Trebuie respectate obligațiile generale de înființare și organizare, de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, obținerea unui cod financiar, publicarea în Monitorul Oficial.

Entitățile economice, respectiv regiile autonome, societățile comerciale, întreprinderile și asociațiile de prestări servicii trebuie să-și organizeze și să conducă contabilitatea proprie conform Legii 82/1991, HG 704/1993 privind patrimoniul, activitatea și rezultatele obținute.

Prestările de servicii efectuate de entitățile economice sunt foarte diverse (reparații, construcții, transporturi, servicii financiare, juridice, consultanță etc.).

Problema teoretică ce se pune este deosebirea între noțiunile lucrări executate și servicii prestate, pe care planul de conturi general le pune împreună la contul sintetic:

704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate” specific și obligatoriu pentru entitățile economice respective.

Se poate aprecia că:

lucrările pretind și un conținut material ca suport. Exemplu: lucrări de reparații, lucrări agricole, arat, etc.

serviciile nu pretind aportul material al clientului. Exemplu: transport, închiriere, electricitate, etc.

Din punct de vedere practic și contabil noțiunile se suprapun, înregistrându-se în

același cont: 704 „Venituri din lucrări executate de terți”. Pentru o mai bună evidență a conținutului contului 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, propunem defalcarea acestuia pe analitice, astfel:

704.01-lucrări executate

704.02-lucrări prestate

Esențial și caracteristic este faptul că nici lucrările și nici serviciile nu sunt stocabile și deci nu se utilizează conturile 345 „Produse finite”, 348 „Diferențe de preț la produse”,și 711 „Venituri din producția stocată”, conturi care, așa cum s-a exemplificat, sunt conturi de bază în producția industrială, producția agricolă/silvică și în minerit. Generalizând aceste cerințe avem:

– pentru activitatea productivă: 345,711

– pentru lucrări/servicii: 401,4111

În privința conturilor de cheltuieli, acestea sunt comune celor două feluri de activități.

Pentru venituri sunt conturi specifice activităților: pentru producție, conturile 701, 702,703; pentru lucrări/prestări servicii contul 704.

2.2. Conturi utilizate pentru evidența activității privind executarea de lucrări și prestări servicii

Veniturile din servicii prestate și lucrări executate, se încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază fiind legate în mod direct de profilul principal de activitate al agenților economici. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare reprezentând cea mai mare pondere în totalul acestora. Reflectarea lor în contabilitate se face cu ajutorul contului:

704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

După conținutul economic este un cont de procese economice, reflectând veniturile din exploatare rezultate din prestări de servicii și lucrări executate. După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Veniturile din lucrări executate și servicii prestate se consideră venituri ale activității de exploatare. Ele se decontează terților fie pe baza devizelor ante sau post calculate (cazul lucrărilor executate ), fie pe bază de tarife (cazul serviciilor prestate).

Contabilitatea veniturilor din lucrări executate și servicii prestate se realizează cu ajutorul contului 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

În creditul contului se înregistrează:

– tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate facturate clienților (4111);

– tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi (418);

– venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs (472);

– tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate, încasate în numerar (5311).

Se debitează la sfârșitul perioadelor prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exercițiului.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Principalele operațiuni se evidențiază astfel:

– înregistrarea tarifelor aferente lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care s-a întocmit factură:

4111 „Clienți” = %

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02. „Venituri din servicii prestate”

4427 „TVA colectată”

– tarifele aferente lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care nu s-a întocmit factură:

418 „Clienți-facturi de întocmit” = %

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02. „Venituri din servicii prestate”

4428 „TVA neexigibilă”

– venituri înregistrate anterior în avans devenite venituri aferente perioadei curente sau exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = %

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02 „Venituri din servicii prestate”

– tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate încasate în numerar:

5311 „Casa în lei” = %

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02 „Venituri din servicii prestate”

4427 „TVA colectată”

Se debitează la sfârșitul lunii prin decontarea asupra rezultatului perioadei:

704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”= 121 „Profit și pierderi”

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

La evidențierea activității de prestări servicii, contul 704 intră în corelație cu

următoarele conturi:

Contul 4111 „Clienți”

Vânzarea de bunuri, prestările de servicii executările de lucrări și alte operațiuni similare se reflectă cel mai adesea în contabilitate prin intermediul conturilor de clienți și a conturilor asimilate acestora.

Clienții reprezintă creanțe față de terți determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale ce fac obiectul activității firmei.

Principalele documente în care se evidențiază vânzarea de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii este factura și avizul de însoțire. Se vor înregistra în conturile de clienți acele operațiuni economico-financiare care vor evidenția dreptul unității de a încasa o anumită sumă de bani pentru livrări de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări, etc.

Contabilitatea relațiilor cu clienții se conduce cu ajutorul grupei 41 „Clienți și conturi asimilate” și se evidențiază cu ajutorul contului 4111 „Clienți”.

După conținutul economic este un cont de relații cu terții și exprimă creanțele față de beneficiari de bunuri și servicii.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu:

– valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate, a lucrărilor executate facturate beneficiarilor la prețul de vânzare inclusiv TVA:

4111 „Clienți” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor

finite”

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02 „Venituri din servicii prestate”

707 „Venituri din vânzări de mărfuri”

708 „Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

– valoarea bunurilor livrate, serviciilor prestate, a lucrărilor executate anterior pentru care abia acum se întocmește factură:

4111 „Clienți” = 418 „Clienți-facturi de întocmit”

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților:

4111 „Clienți” = 419 „Clienți-creditori”

– contravaloarea creanțelor reactivate:

4111 „Clienți” = 754 „Venituri din creanțe reactivate și

debitori diverși”

Se creditează cu:

– sumele încasate de la clienți în conturile de disponibilități:

5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienți”

(5121 „Conturi la bănci în lei”)

– contravaloarea efectelor comerciale acceptate și preluate în contul livrărilor sau prestațiilor:

413 „Efecte de primit de la clienți” = 4111 „Clienți”

– sumele datorate de clienții rău platnici, dubioși sau cu care unitatea se află în litigii:

4118 „Clienți incerți” = 4111 „Clienți”

– contravaloarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate, etc. , decontate pe seama avansurilor primite de la clienți:

419 „Clienți-creditori” = 4111 „Clienți”

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienți:

419 „Clienți-creditori” = 4111 „Clienți”

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize la data încasărilor:

665 „Cheltuieli din diferențe = 4111 „Clienți”

de curs valutar”

– valoarea sconturilor acordate clienților pentru încasarea înainte de termen a creanțelor:

667 „Cheltuieli privind = 4111 „Clienți”

sconturile acordate”

Soldul contului este debitor și reflectă creanțele entității față de beneficiarii bunurilor, a serviciilor, lucrărilor etc. , care nu au fost încasate.

Contul 418 „Clienți – facturi de întocmit”

Desfășurarea activității economice impune în anumite cazuri ca livrarea bunurilor, serviciilor, lucrărilor să nu fie însoțită de facturi, acestea urmând să se întocmească la o dată ulterioară.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 418 „Clienți – facturi de întocmit”.

După conținutul economic este un cont de relații cu terții exprimând creanțele pentru livrări fără factură.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu:

– valoarea livrărilor de bunuri, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienți pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă:

418 „Clienți-facturi de întocmit” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor

finite”

704.01 „Venituri din lucrări executate”

704.02 „Venituri din servicii prestate”

707 „Venituri din vânzări de mărfuri”

708 „Venituri din activități diverse”

4278 „TVA neexigibilă"

– diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în valută la închiderea

exercițiului:

418 „Clienți-facturi de întocmit”= 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

Se creditează:

– în momentul primirii facturii, pentru bunurile, serviciile livrate anterior pe bază de aviz de însoțire:

4111 „Clienți” = 418 „Clienți-facturi de întocmit”

– diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul exercițiului:

665 „Cheltuieli din diferențe = 418 „Clienți-facturi de întocmit”

de curs valutar”

– diferențele favorabile de curs valutar reluate la începutul exercițiului următor:

765 „Venituri din diferențe = 418 „Clienți-facturi de întocmit”

de curs valutar”

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor incerte încasate din creanțe incerte:

665 „Cheltuieli din diferențe = 418 „Clienți-facturi de întocmit”

de curs valutar”

Soldul contului este debitor și reflectă valoarea bunurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, pentru care nu s-a întocmit factură.

Contul 4427 „TVA colectată”

Contul 4427 „TVA colectată” evidențiază TVA aferentă mișcărilor de bunuri, prestărilor de servicii, înscrisă în facturi sau alte documente legale de către vânzător sau prestator.

După conținutul economic este un cont de datorii fiscale, reflectând TVA aferentă vânzărilor de bunuri, executărilor de lucrări și prestărilor de servicii.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

– taxa pe valoarea adăugată colectată datorată pentru vânzările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii evidențiate pe bază de facturi sau încasate pe bază de documente legale:

4111 „Clienți” = %

(428 „Alte datorii și creanțe 7xxx „Conturi de venituri”

în legătură cu personalul”) 4427 „TVA colectată”

(461 „Debitori diverși”)

(5311 „Casa în lei”)

– TVA aferentă ratelor scadente pentru cumpărăturile cu plata în rate sau pentru bunurile livrate fără factură (inițial), după primirea facturii:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

– TVA aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau acordate ca avantaje în natură, predate cu titlu gratuit, aferentă lipsurilor peste normele legale neimputabile:

635 „Cheltuieli cu alte impozite = 4427 „TVA colectată”

taxe și vărsăminte asimilate”

– TVA aferentă avansurilor facturate sau încasate:

4111 „Clienți” = %

(512 „Conturi curente la bănci”) 419 „Clienți-creditori”

4427 „TVA colectată”

Se debitează la sfârșitul lunii cu:

– sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

– taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului de stat, când TVA colectată mai mare decât TVA deductibilă :

4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor pentru buna execuție a lucrărilor efectuate, reținute de către beneficiari:

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate, după decontarea acestora:

4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienți”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă clienților insolvabili, scoși din activ:

4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienți incerți sau în litigiu”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

Pentru transport și alte prestări de servicii aferente, legate direct exportul de mărfuri nu se calculează TVA, această activitate fiind scutită de TVA. În schimb firma are dreptul de a deduce TVA aferentă materialelor aprovizionate.

Pentru transportul intern se facturează TVA.

Pentru transportul în spațiul Comunității Europene nu se calculează TVA dacă atât transportatorul cât și beneficiarul sunt înregistrați în scopuri de TVA și dacă se comunică codul de înregistrare.

Contul 512 „Conturi la bănci în lei”

Atunci când relațiile dintre agenții economici se desfășoară în condiții normale, decontările între aceștia sunt predominante prin intermediul conturilor deschise la bănci. Reflectarea în contabilitate a acestor operațiuni se realizează cu ajutorul contului:

512 „Conturi curente la bănci”

Se dezvoltă în mai multe conturi de gradul doi:

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în devize”

5125 „Sume în curs de decontare”

După conținutul economic este un cont de mijloace de trezorerie vehiculate prin conturile bancare (bani scripturali).

După funcția contabilă este un cont bifuncțional.

Operațiunile de încasări și plăți prin conturile de la bancă sunt evidențiate cu ajutorul extraselor de cont emise de fiecare bancă care cuprinde ca elemente principale:

Toate aceste conturi:

– se debitează cu sumele intrate în contul de la bancă (încasări):

512 „Conturi curente la bănci” = %

131-„Subvenții guvernamentale pentru investiții”

16x „Împrumuturi și datorii asimilate”

41x „Clienți și conturi asimilate”

44x „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi

asimilate”

45x „Grup și acționari/asociați”

46x „Debitori și creditori diverși”

47x „Conturi de regularizare și asimilate”

5187 „Dobânzi de încasat”

581 „Viramente interne”

7xx „Venituri”

Se creditează cu ieșirile de disponibilități din contul curent de la bancă (plăți):

% = 512 „Conturi curente la bănci”

16x „Împrumuturi și datorii asimilate”

201 „Cheltuieli de constituire”

26x „Imobilizări financiare”

40x „Furnizori și conturi asimilate”

42x „Personal și conturi asimilate”

43x „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”

44x „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”

45x „Grup și acționari/asociați”

462 „Creditori diverși

47x „Conturi de regularizare și asimilate”

50x „Investiții pe termen scurt”

581 „Viramente interne”

6xx „Cheltuieli”

Soldurile pot fi debitoare și exprimă disponibilitățile bănești existente în conturile

deschise la bănci.

În situații excepționale poate prezenta sold creditor. În acest caz reflectă plățile efectuate pe seama unor credite acordate în lipsa disponibilităților bănești proprii.

Contul 531 „Casa”

Agenții economici pot efectua o serie de decontări în numerar (cu sume ce în prezent nu pot depăși 5.000 RON zilnic pentru un agent economic și 10.000 RON pentru mai mulți agenți), atât în lei cât și în valută. Sumele în numerar ale unei entități patrimoniale sunt păstrate în caseria unității prin gestionarea distinctă a disponibilităților în lei și în valută. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizori, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, cu excepția plăților către magazinele de tipul cash/carrz, pentru care plafonul maxim este de 10.000 lei.

Principalul document justificativ cu ajutorul căruia se efectuează operațiuni prin caserie este chitanța. Toate operațiunile efectuate în numerar prin caserie vor fi evidențiate operativ cu ajutorul „Registrului de casă”. Atunci când entitatea derulează prin caserie atât disponibilitățile în lei cât și în valută se vor deschide Registre de casă separate.

Pentru reflectarea operațiunilor prin caseria unității se mai utilizează ca documente:

cecul în numerar, folosit pentru ridicarea banilor din contul de la bancă;

foaia de vărsământ, pentru depuneri de numerar din caserie în contul de la bancă;

dispoziția de plată – încasare utilizată fie pentru plăți din caserie, fie pentru încasări, când nu există alte documente justificative de plată sau încasare.

Contabilitatea operațiunilor în numerar se evidențiază cu ajutorul contului 531„Casa”. Rolul acestui cont este de a evidenția operațiunile efectuate cu bani cash prin caseria unității. Acest cont se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul doi:

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

După conținutul economic este un cont de active circulante bănești.

După funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența numerarului în lei sau în valută existent la caseria unității, precum și a încasărilor și plăților efectuate în numerar.

Se debitează cu încasările în numerar (intrările de numerar în caserie):

531 „Casa” = %

41x „Clienți și conturi asimilate”

45x „Grup și acționari/asociați”

46x „Debitori și creditori diverși”

542 „Avansuri de trezorerie”

581 „Viramente interne”

7xx „Venituri”

4427 „TVA colectată”

Se creditează cu plățile efectuate în numerar (ieșirile de numerar din caserie):

% = 531 „Casa”

201 „Cheltuieli de constituire”

26x „Imobilizări financiare”

40x „Furnizori și conturi asimilate”

42x „Personal și conturi asimilate”

45x „Grup și acționari/asociați”

542 „Avansuri de trezorerie”

581 „Viramente interne”

6xx „Cheltuieli”

4426 „TVA deductibilă”

Soldul debitor reflectă numerarul în lei sau valută existent în caseria unității.

511 „Valori de încasat”

Valorile de încasat reprezintă efecte de comerț aflate în posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadență în disponibilități bănești. Se cuprind în această categorie:

cecurile de încasat;

efectele comerciale de încasat;

efectele comerciale remise spre scontare.

La scadența efectelor comerciale de instrument de trezorerie a acestora se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”

Rolul contului este de a înregistra efectele comerciale depuse spre încasare la scadență sau remise spre scontare, precum și cecurile de decontare predate la bancă spre încasare până la momentul în care valoarea acestora se înregistrează în conturile curente de la bănci. Acest cont se dezvoltă pe trei conturi de gradul doi:

5112 „Cecuri de încasat”

5113 „Efecte de încasat”

5114 „Efecte remise spre scontare”

Contul 5112 „Cecuri de încasat” are rolul de a evidenția drepturile de creanță față de clienți ca urmare a cecurilor de decontare acceptate.

După conținutul economic este un cont de trezorerie de plasamente și active bănești.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu sumele reprezentând contravaloarea bunurilor livrate și acoperite prin cecuri emise de plătitor (cumpărător), și depuse la bancă spre încasare:

5112 „Cecuri de încasat” = 4111 „Clienți”

Se creditează la încasarea efectivă a cecurilor acceptate de bănci;

% = 5112 „Cecuri de încasat”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

Soldul debitor reflectă valoarea cecurilor depuse la bancă spre încasare dar neîncasate.

Contul 5113 „Efecte de încasat” are rolul de a evidenția efectele comerciale pe intervalul de la depunerea la bancă spre încasare și până la încasarea efectivă în conturile curente.

După conținutul economic este cont de trezorerie, de plasamente bănești.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la bănci spre încasare dar neîncasate încă:

5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit”

Se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor de primit în lei sau în valută prin conturile de la bănci:

% = 5113 „Efecte de încasat”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

Soldul este debitor și reprezintă valoarea efectelor comerciale de natura efectelor de încasat depuse spre încasare la bănci dar încă neîncasate.

Atunci când deținătorul unui efect comercial are nevoie de bani înainte de scadență, el poate depune efectul de comerț la bancă pentru scontare.

Scontarea reprezintă operația prin care tranzacțiile dintre agenții economici se realizează pe bază de titlu de credit, când plata se face înainte de scadență atunci când posesorul unui efect comercial se prezintă cu acesta la bancă, solicitând deci plata efectului înaintea termenului consemnat pe acesta.

Scontul este deci suma de bani sub formă de dobânzi la care se adaugă și un comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare ce se cuvine entității bancare pentru plata efectelor comerciale înainte de scadență.

Prin scontare entitatea patrimonială care solicită scontarea înainte de scadență va primi suma înscrisă pe efectul de comerț, mai puțin taxa scontului (dobânda+comisionul).

Contabilitatea efectelor remise spre scontare se conduce cu ajutorul contului 5114 „Efecte remise spre scontare”.

După conținutul economic este un cont de mijloace de trezorerie emise spre scontare.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale mai puțin taxa de scont, depuse spre scontare la bănci:

% = 413 „Efecte de primit”

5114 „Efecte remise spre scontare”

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

Se creditează cu sumele încasate din efecte remise spre scontare în lei sau valută:

% = 5114 „Efecte remise spre scontare”

5114 „Efecte remise spre decontare”

5124 „Conturi la bănci în valută”

Soldul debitor exprimă efectele comerciale remise spre scontare dar încă nescontate (neîncasate).

Contul 542 „Avansuri de trezorerie”

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau altor persoane cu avizul conducerii, în vederea efectuării unor plăți.

Asemenea plăți se pot efectua pentru:

aprovizionări de bunuri

prestări de servicii

cheltuieli de deplasări, detașări, delegații

servicii poștale, taxe de telecomunicații

cheltuieli de reclamă, publicitate, protocol

alte taxe mărunte care privesc activitatea curentă a unității

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu sumele acordate în numerar în lei sau în valută din caseria entității:

542 „Avansuri de trezorerie” = %

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

Se creditează:

– cu ocazia plăților efectuate.

% = 542 „Avansuri de trezorerie”

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

% = 542 „Avansuri de trezorerie”

611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

612 „Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”

623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”

– la restituirea avansurilor acordate și neacordate

5311 „Casa în lei” = 542 „Avansuri de trezorerie”

Soldul debitor reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie și neutilizate.

Contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

Cheltuielile cu materialele consumabile reflectă acele consumuri de bunuri materiale care, alături de materiile prime participă la obținerea produsului finit și care de regulă, nu se regăsesc în substanța produsului finit.

Evidența materialelor consumabile se ține cu ajutorul contului 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”. Acesta se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul doi:

6021 „Cheltuieli cu materiile auxiliare”

6022 „Cheltuieli privind combustibilii”

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 „Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”

6026 „Cheltuieli privind furajele”

6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Se debitează:

– la darea în consum a materialelor consumabile:

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile”

– cu diferențele de preț aferente materialelor consumabile:

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 308 „Diferențe de preț la materii și materiale”

Se creditează la sfârșitul lunii:

121 „Profit și pierderi” = 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Contul 302 „Materiale consumabile”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materiale consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje ți alte materiale consumabile ).

Contul 302 „ Materiale consumabile” se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul doi:

3021 „Materiale auxiliare”

3022 „Combustibili”

3023 „Materiale pentru ambalat”

6024 „Piese de schimb”

3025 „Semințe și materiale de plantat”

3026 „Furaje”

3028 „Alte materiale consumabile”

După conținutul economic este un cont de stocuri.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu:

– materialele achiziționate de la furnizori:

% = 401 „Furnizori”

302 „Materiale consumabile”

4426 „TVA deductibilă”

– cu materialele aduse ca aport la capital:

302 „ Materiale consumabile” = 456 „Decontări cu asociații

privind capitalul”

– cu materialele rezultate din donații:

302 „ Materiale consumabile” = 758 „Alte venituri din exploatare”

– cu diferențele constatate în plus la inventar:

302 „ Materiale consumabile” = 758 „Alte venituri din exploatare”

sau

302„ Materiale consumabile” = 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

– materialele revenite de la terți:

302„ Materiale consumabile” = 351 „Materii prime și materiale aflate

la terți”

Se crediteză cu:

– materialele date în consum:

602 „Cheltuieli cu materialele = 302„ Materiale consumabile”

– lipsurile de materiale în cadrul normelor legale de perisabilitate:

602 „Cheltuieli cu materialele = 302„ Materiale consumabile”

– lipsurile de materiale peste normele legale de perisabilitate( nedeductibile fiscal ):

671 „Cheltuieli privind calamitățile = 302„ Materiale consumabile”

și alte evenimente extraordinare”

– lipsurile datorate unor cauze excepționale:

671 „Cheltuieli privind calamitățile = 302„ Materiale consumabile”

și alte evenimente extraordinare”

– materialele consumabile destinate vânzării prin trecerea în gestiunea de mărfuri:

371 „Mărfuri” = 302„ Materiale consumabile”

– materialele trimise prin prelucrare, sau aflate în custodie la terți:

351 „Materii prime și materiale aflate la terți” = 302„ Materiale consumabile”

Soldul contului este debitor și exprimă valoarea materialelor existente în gestiune la preț de vânzare.

Contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

În activitatea comercială a agenților economici pot interveni și pierderi din relațiile cu partenerii externi (evidența acestora ținându-se în lei, iar decontarea urmând a se face în valută).

Atunci când diferențele sunt nefavorabile, acestea reprezintă cheltuieli și ca atare vor fi înregistrate în contabilitate. Diferențele de curs apar între cursul la carte au fost înregistrate tranzacțiile și cursul la care se face decontarea. Aceste diferențe se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Se debiteză cu:

– diferențele nefavorabile rezultate ca urmare a lichidării creanțelor care se înregistrează astfel:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 267 „Creanțe imobilizate”

4111 „Clienți”

461 „Debitori diverși”

– diferențe nefavorabile din lichidarea obligațiilor în valută.

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 512 „Conturi curente la bănci”

531 „Casa”

542 „Avansuri de trezorerie”

Contul se va închide la sfârșitul lunii odată cu creditarea lui în corespondență cu debitul contului 121 „Profit și pierdere”.

121 „Profit și pierdere” = 665 „Cheltuieli din diferențe

de curs valutar”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

Contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

Operațiunile de import-export efectuate de agenții economici în valută pot genera diferențe favorabile de curs valutar considerate venituri financiare. Diferențele favorabile de curs valutar pot apărea în următoarele situații.

ca urmare a lichidității (plății) în valută, în situația în care cursul scade;

ca urmare a lichidității (încasării) creanțelor în valută, în situația în care cursul valutar crește;

la închiderea exercițiului financiar când disponibilitățile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată și când cursul valutar al acestora crește față de cel existent în momentul apariției disponibilităților.

Reflectarea în contabilitate a diferențelor de schimb valutar se realizează cu ajutorul

contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

– diferențele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării obligațiilor (datoriilor) în devize:

% = 765 „Venituri din diferențe . curs valutar”.

16X „Împrumuturi și datorii asimilate”

40x „Furnizori de imobilizări”

419x „Clienți creditori”

45x „Grup și asociați”

462 „Creditori diverși”

– diferențele favorabile de curs valutar rezultate în urma încasării clienților:

% = 765 „Venituri din diferențe . curs valutar”

512 „Conturi curente la bănci”

531 „Casa”

– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților existente la sfârșitul exercițiului în conturile de trezorerie:

% = 765 „Venituri din diferențe . curs valutar

5124 „Conturi la bănci în valută”

5134 „Casa în valută”

Se debitează la sfârșitul lunii prin trecerea veniturilor asupra contului de rezultate:

765 „Venituri din diferențe = 121 „Profit și pierderi” curs valutar”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

Contul 121 „Profit și pierderi”

Contul 121 „Profit și pierderi” reflectă contabilitatea formării rezultatelor activității dintr-o entitate.

După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii.

După funcția contabilă este un cont bifuncțional, care ține evidența rezultatului (profit sau pierdere) realizat în exercițiul financiar curent.

Se creditează la sfârșitul perioadei de gestiune cu:

– soldul creditor de la sfârșitul perioadei al conturilor de venituri:

7xx „Venituri” = 121 „Profit și pierderi”

– reportarea pierderii neacoperite realizate în exercițiul financiar încheiat:

117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit și pierderi”

Se debitează cu:

– soldul debitor de la sfârșitul perioadei al conturilor de cheltuieli:

121 „Profit și pierderi” = 6xx „Cheltuieli”

– soldul debitor de la sfârșitul perioadei al contului privind variația stocurilor:

121 „Profit și pierderi” = 711 „Variația stocurilor”

– reportarea profitului net obținut în exercițiul financiar precedent, nerepartizat:

121 „Profit și pierderi” = 117 „Rezultatul reportat”

– profitul net obținut în exercițiul financiar precedent repartizat:

121 „Profit și pierderi” = 129 „Repartizarea profitului”

Soldul creditor al contului reprezintă profitul obținut în exercițiul financiar curent.

Soldul debitor al contului reprezintă pierderea obținută în exercițiul financiar curent.

Contul 117 „Rezultatul reportat”

Cu ajutorul acestui cont se reflectă în contabilitate rezultatul sau partea din rezultatul exercițiului precedent a cărui amânare a fost rezolvată de Adunarea Generală a acționarilor sau a asociaților, respectiv a pierderii neacoperite și a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile.

După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii.

După funcția contabilă este un cont bifuncțional.

Se creditează cu.

– acoperirea pierderilor din exercițiile precedente pe seama profitului din perioada curentă:

121 „Profit și pierdere” = 117 „Rezultatul reportat”

– utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți:

106 „Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat”

– acoperirea pierderilor din anii precedenți prin diminuarea capitalului social:

1012 „Capital subscris vărsat” = 117 „Rezultatul reportat”

– profitul net realizat în exercițiile precedente nesupus repartizării:

121 „Profit și pierderi” = 117 „Rezultatul reportat”

– acoperirea pierderilor din anii precedenți pe seama profitului anilor următori:

129 „Repartizarea profitului” = 117 „Rezultatul reportat”

Se debitează:

– cu majorarea capitalului pe seama rezultatului din anii precedenți:

117 „Rezultatul reportat” = 1012 „Capital subscris vărsat”

– cu profitul net realizat în exercițiile financiare precedente destinat majorării rezervelor:

117 „Rezultatul reportat” = 1063 „Rezerve statutare”

(1068 „Alte rezerve”)

– cu pierderea exercițiului expirat lăsat în așteptare:

117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit și pierdere”

– cu profitul net realizat în exercițiile financiare precedente, repartizat pentru participarea salariaților la profit:

117 „Rezultatul reportat” = 424 „Participarea personalului la profit”

– cu profitul realizat în exercițiile precedente destinat dividentelor:

117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividente de plată”

Soldul creditor al contului reflectă profitul nerepartizat, iar soldul debitor, pierderea neacoperită.

2.3. Operații contabile privind prestarea de servicii

În cele ce urmează, sunt prezentate exemplificări de înregistrări contabile privind efectuarea activității de transport mărfuri.

1. Societatea comercială „X” (prestator) facturează societății comerciale „Y” un serviciu de transport marfă pe ruta Brașov-Cluj având prețul de facturare fără TVA de 10.000 RON și TVA 19%. Plata se face prin remiterea de către beneficiar (prestatorului) a unei file CEC.

Înregistrările contabile se fac astfel:

– facturarea serviciului prestat

4111 „Clienți” = % 11.900 lei

704.02. „Venituri din servicii prestate” 10.000 lei

4427 „TVA colectată” 1.900 lei

– primirea filei CEC:

5112 „Cecuri de încasat” = 4111 „Clienți” 11.900 lei

– încasarea filei CEC:

5121 „Conturi la bănci în lei”= 5112 „Cecuri de încasat” 11.900 lei

2. În data de 19.08.2008 societatea comercială „Alfa” SRL (prestator servicii) încheie cu S.C. „Mega” SRL (beneficiar) un contract de transport cherestea pe ruta România-Italia, la prețul de facturare de 1.500 EURO, TVA inclus (la cursul de 3,25 lei/euro). În data de 22.08.2008, se încasează contravaloarea facturii (cursul valutar 3,28 lei/euro).

Operațiile contabile se evidențiază astfel:

– înregistrarea facturii privind prestarea serviciului:

4111 „Clienți” = % 4.875,00 lei

704.02. „Venituri din servicii 4.096,64 lei

prestate”

4427 „TVA colectată” 78,36 lei

(1.500 euro x 3,25lei/1 euro= 4.875 lei)

– aprovizionarea cu motorină (1.000 litri la prețul de 3,60 lei/l):

% = 401 „Furnizori” 4.284 lei

3022 „Combustibili” 3.600 lei

4426 „TVA deductibilă” 684 lei

– se achiziționează piese de schimb conform facturii (un set de bujii, două anvelope, două camere):

% = 401 „Furnizori” 1.190lei

3024 „Piese de schimb” 1.000 lei

4426 „TVA deductibilă” 190 lei

– se alimentează autocamionul cu motorină (120 l x 3,60 lei)

6022 „Cheltuieli privind combustibilul”=3022 „Combustibili” 432 lei

– se acordă un avans de cheltuieli pentru deplasarea personalului în sumă de 450 euro și se efectuează transportul, conform contractului încheiat:

542.2 „Avansuri de trezorerie- = 5314 „Casa în valută” 450 euro

valută”

(450 euro x 3,25 lei/euro = 1.462,50 lei)

– după efectuarea cursei, la data de 22.08.2008, se încasează contravaloarea facturii, înregistrându-se diferențele de curs valutar:

5121 „Conturi la bănci în lei” = % 4.920 lei

4111 „Clienți”. 4.875 lei

765 „Venituri din diferențe 45 lei

de curs valutar”

(1500 euro x 3,28 lei/euro= 4.920 lei)

– la întoarcerea din cursă personalului i se decontează avansul de deplasare astfel:

625 „Cheltuieli cu deplasări, = 542.2 „Avansuri de trezorerie- 450 euro

detașări și transferări” valută”

(450 euro x 3,28 lei/euro = 1.476 lei)

– se achită furnizorii din contul de la bancă:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi curente la bănci” 5.474 lei

– se închid conturile de venituri și cheltuieli:

– închiderea conturilor de venituri:

% =121 „Profit și pierderi” 4.141,64 lei

704.02. „Venituri din servicii prestate” 4.096,64 lei

765 „Venituri din diferențe de curs valutar” 45,00 lei

– închiderea conturilor de cheltuieli:

121 „Profit și pierderi” = % 1.908,00 lei 6022 „Cheltuieli privind 432,00 lei

combustibilii”

625 „Cheltuieli cu deplasări, 1.476,00 lei

detașări și transferări”

2.4. Caracteristici ale activității de prestări servicii și lucrări executate

În această activitate economică atât de importantă pentru economia națională, își desfășoară afacerile comerciale numeroase entități mari,mici și mijlocii.

Cele mai mari entități sunt regiile autonome cu capital integral de stat dintre care amintim.

ELECTRICA pentru producția și distribuirea energiei electrice în țară;

ROMGAZ pentru extragerea și distribuirea gazelor naturale din țară și din import;

SNCFR pentru transportul de călători și marfă pe calea ferată.

În afara acestora, există în toată țara entități economice care desfășoară activități

multiple – așa cum arată Legea 31/1990 și care având personalitate juridică își țin contabilitate proprie – de executări lucrări și prestări servicii care fac obiectul lor de activitate.

Este important de menționat faptul că atelierele de întreținere și reparații, spălătorii,

service auto, dactilografii, frizerii, ateliere de proiectare, servicii medicale, etc. , sunt toate obligate să-și țină o contabilitate proprie care va sta la baza încasării veniturilor la buget prin impozite, taxe, contribuții.

Lucrările și serviciile prestate sunt sub următoarea situație:

– lucrări și servicii prestate de entități specializate care încasează venituri și obțin profit;

– lucrări și servicii primite de entitățile consumatoare de astfel de servicii pe care le achită constituind cheltuieli, în planul de conturi evidențiate prin grupele 61 și 62 de cheltuieli privind lucrările și serviciile prestate de terți.

Pentru a se vedea deosebirea, se exemplifică în tabelul de mai jos:

De altfel, Legea concurenței de contrarii valorice acționează în toate sectoarele vieții economice, de relații între partenerii de afaceri.

Bazați pe această lege a concurenței de contrarii se poate și trebuie să se organizeze controlul încrucișat pentru depistarea și sancționarea evaziunii fiscale, contrabandei și a altor ilegalități.

Cu referire la entitățile economice care au ca obiect de activitate executarea de lucrări și prestarea de servicii, se realizează venituri (ct.704), corelațiile se fac cu consumatorii/beneficiarii. Pentru aceștia sunt cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți evidențiate prin conturile din grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de

terți” și grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.

Lucrările și serviciile nu au un conținut stocabil/material nici pentru furnizori și nici pentru beneficiari. Pentru prestatori sunt venituri, în timp ce pentru beneficiari sunt cheltuieli.

2.5. Tarifele pentru transporturile rutiere internaționale de mărfuri

Convențiile internaționale din acest domeniu nu conțin dispoziții referitoare la unificarea tarifelor, ele constituind o problemă excluzivă a fiecărui țări. Tarifele pentru transportul mărfurilor import-export sunt exprimate în euro/autovehicul km.

Nivelul lor diferă în raport de:

felul autovehiculului;

capacitatea de transport a autovehiculelor;

relația de transport (țări din Europa, țări din Orient);

distanța în km. pe parcurs extern.

La tarifele de transport se mai adaugă: cheltuieli privind spălarea, dezinfectarea,

parcarea autovehiculelor, cele pentru obținerea autorizațiilor de circulație și contravaloarea carnetelor T.I.R. , taxele accesorii care se plătesc în afara granițelor României pentru folosirea drumurilor, taxe de autostradă, cheltuieli pentru formalități de frontieră, taxe de poduri, tunele, ferry-boat, etc.

La calculul tarifelor se ține seama și de cheltuieli ocazionale, de returul în stare goală și de un minim de beneficiu.

Pentru folosirea cât mai deplină a capacităților de transport a autovehiculului s-a stabilit un regim aparte pentru mărfurile de import necomandat, respectiv mărfurile a căror aducere în țară a fost lansată de entitățile comerciale cu profil de comerț exterior, la latitudinea Romtrans. Pentru acestea, tarifele corespund cu cele de cale ferată. În această situație, taxele accesorii sunt suportate de entitatea de transport. Dacă acestea depășesc tarifele feroviare, diferența se suportă de importatoare.

Pentru un minim de rentabilitate pentru entitățile de transport este prevăzută limita minimă de taxare 5 tone pentru mărfurile vagonabile, sau 25 % din capacitatea autovehiculelor, pentru mărfuri de coletărie. Dacă mărfurile încărcate depășesc această greutate, taxarea se face la greutatea efectiv încărcată.

În ceea ce privește distanța kilometrică, la importurile necomandate se calculează pe ruta feroviară cea mai economică de îndrumare a transportului. Pentru aceasta nu se ia în considerare tariful de dislocare pentru parcursul autovehiculului de la locul de destinație a mărfurilor de export, la locul de încărcare a mărfurilor importate.

CAPITOLUL III

REFLECTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIILOR ECONOMICE PRIVIND ACTIVITATEA DE PRESTĂRI SERVICII LA SC „MĂGURA AUTOTRANSPORT” SA

3.1. Prezentarea unității patrimoniale

3.1.1.Denumire, sediu, formă juridică, durata societății

Societatea comercială face parte din categoria entităților mijlocii și mici.

Societatea comercială a fost constituită în anul 2000 și devenit persoană juridică română la data de 15.09.2000, odată cu înregistrarea la Registrul Comerțului sub nr. J31/82/2000, având codul unic de înregistrare: RO687460.

Sediul societății este în județul Sălaj, loc. Șimleu Silvaniei, str. Tudor Vladimirescu, nr. 41.

Forma juridică a societății este cea de societate pe acțiuni, care funcționează potrivit legii române și a actului constitutiv al societății.

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului.

3.1.2. Obiectul de activitate al societății

Principala activitate a firmei este prestarea de servicii, respectiv transportul național și internațional de marfă, cod CAEN 4941 – transporturi rutiere de mărfuri.

Principalii clienți ai societății, pentru care prestează servicii de transport rutier de marfă sunt:

L.M.V.Valter, Italia;

EMA SRL Șimleu Silvaniei;

TRANS SĂLAJ;

SC Cuprom SA Zalău;

SC Floris, SRL București;

SC Euro SRL Oradea;

SC Mara SA Zalău.

Principalii furnizori ai societății sunt:

SC Impact SRL Zalău;

SCHAZ Automobile Germania;

PETROROM SRL Șimleu Silvaniei;

LINA SRL ZALĂU;

SC FAINA SRL Satu Mare;

PETROM SRL Șimleu Silvaniei

SC U.N.T.R.R. București (furnizor de carnete tir);

SC ORANGE ROMÂNIA SA, ROMTELECOM (furnizori servicii);

OMV Zalău (furnizor de combustibil).

3.1.3. Conducerea și administrarea societății

Conform actului constitutiv, societatea este administrată de un administrator, care deține 50% din capitalul social subscris vărsat în valoare de 200.000lei. Societatea are 40 salariați din care: un director de transport, 35 conducători auto, 3 mecanici auto și un contabil șef cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Gestiunea și controlul societății

Evidențele economice și financiare ale societății se conduc și se înregistrează în condițiile legii.

Bilanțul și contul de profit și pierderi se întocmesc și se prezintă în lei.

Registrele societății sunt cele prevăzute de lege.

Controlul societății va putea fi executat și de organele stabilite de lege, iar administratorul are obligația de a pune la dispoziție registrele societății și orice alte informații solicitate legate de activitatea societății.

Exercițiul economico-financiar începe la 01 ianuarie și se încheie la 31 decembrie al fiecărui an, cu excepția primului an financiar care a început la data constituirii societății.

Participarea la beneficii și pierderi

Societatea va ține evidența contabilă în lei și va întocmi situații financiare anuale, compuse din bilanț prescurtat, contul de profit și pierderi, politici contabile și note explicative (10) în conformitate cu Directivele Europene.

Împărțirea profitului și a pierderilor

Profitul societății se stabilește prin bilanțul aprobat de Adunarea Generală a asociaților. Profitul net (beneficiul), se stabilește ca și suma totală a veniturilor încasate și suma cheltuită pentru obținerea acestor venituri, a fondului de rezervă (5% din venituri) și a impozitului datorat statului. Beneficiul astfel obținut revine asociaților.

3.1.4. Capitalul social și părțile sociale

Capitalul social al societății MĂGURA AUTOTRANSPORT SA este de 400.000 lei, vărsat integral la data constituirii.

Valoarea părților sociale este următoarea:

100% din capitalul social în valoare de 400.000 lei, adică 160 părți sociale nominative și indivizibile x 2,5 lei fiecare parte socială, reprezintă aportul asociaților.

La finele perioadei de raportare 31.12.2008, societatea a înregistrat un profit net de

526.826 lei.

3.1.5. Dizolvarea și lichidarea societății

Societatea se va dizolva prin:

Hotărârea adunării generale;

Imposibilitatea realizării obiectului societății și a scopului propus;

Declararea nulității societății;

Deschiderea procedurii de lichidare judiciară.

Dizolvarea și lichidarea societății se va face cu respectarea condițiilor stabilite prin

lege și care privesc condițiile de fond, formă de fond și de publicitate.

Dizolvarea societății trebuie înscrisă în Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial.

Lichidarea societății se va face în urma hotărârii Adunării Generale a asociaților de către un lichidator numit de Judecătoria din teritoriu.

Toate actele care emană de la societate în perioada necesară îndeplinirii formalităților de lichidare, trebuie să poarte mențiunea faptului că societatea este în insolvabilitate.

3.2. Prezentarea formei de înregistrare contabilă, inclusiv modul de organizare a acesteia

În cadrul SC MĂGURA AUTOTRANSPORT SA este organizată o activitate financiară cu ajutorul căreia sunt înregistrate toate operațiunile care afectează patrimoniul întreprinderii și ajută la determinarea rezultatului financiar al acesteia.

Reglementările contabile simplificate, compatibile cu Directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1752/2005 modificată prin OMEF nr. 2374/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 25/14.01.2008 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în M.O. nr. 454/2008, categorie din care face parte și SC MĂGURA AUTOTRANSPORT SA Șimleu Silvaniei.

Faptul că obiectul său este omogen, fără diferențe apreciabile de la o unitate la alta, face ca, în practică, contabilitatea financiară să fie unitară și în același timp obligatorie.

Ea prezintă un interes major pentru stat, care vrea să controleze aplicarea metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului și stabilirea rezultatelor ce formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc.

Contabilitatea financiară reprezintă următoarele caracteristici:

se realizează după o schemă normalizată, respectiv unificată, impusă de autoritățile fiscale și de cerințele de control ale statului;

este organizată în vederea prezentării patrimoniului organismelor și persoanelor externe;

prezintă patrimoniul societății într-o viziune globală, nepropunându-și furnizarea unor informații de detaliu;

din rațiuni juridice și fiscale, rezultatele financiare au în vedere, de regulă un ciclu de un an, numit și exercițiu financiar. În România exercițiul financiar coincide cu anul calendaristic (începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie).

Modalitățile de ținere a contabilității mici și mijlocii sunt prevăzute prin lege. Societatea comercială MĂGURA AUTOTRANSPORT SA are un contabil autorizat care prestează servicii pentru unitate pe bază de contract de contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Acesta ține contabilitatea conform legii, întocmește situații financiare și răspunde de lucrările executate. Forma de înregistrare contabilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor de lucru existente și a modalităților de utilizare a acestora folosite în contabilitatea curentă a agenților economici. Ea asigură înregistrarea documentelor justificative în ordine cronologică și sistematică privitoare la toate operațiile economice ale entității.

Formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire la agenții economici din România sunt:

forma de înregistrare contabilă „ maestru-șah”

forma de înregistrare contabilă „ pe jurnale”

forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamente moderne de prelucrare a datelor.

Forma de înregistrare contabilă adoptată de SC MĂGURA AUTOTRANSPORT SA este cea de-a treia, adaptată la echipamente moderne de prelucrare a datelor. Această formă are în vedere aceleași formulare de lucru specifice formelor de înregistrare clasice, adoptată posibilităților de lucru ale calculatorului electronic.

Programul de contabilitate utilizat de SC MĂGURA AUTOTRANSPORT SA este”Saga Soft” și a fost achiziționat de la SC Alfasoftware SA, în anul 2000.

Din 2000 și până în prezent, cu ajutorul acestui program au fost înregistrate în contabilitate toate operațiile care au afectat patrimoniul societății în acest interval. Acest program este bine structurat și oferă contabilului o mai mare flexibilitate și ușurință în ținerea contabilității unei societăți și oferă posibilitatea de a înregistra eficient documentele justificative în ordine cronologică și sistematică. În cadrul programului utilizat de SC MĂGURA AUTOTRANSPORT SA regăsim o formularistică de lucru formată din: note, fișe de cont analitice și sintetice, registru jurnal, registru inventar, Cartea Mare, balanța de verificare analitică și sintetică.

3.3. Principalele operațiuni contabile ale societății SC „Măgura Autotransport” SA

1. Operatii de constituire

La înființarea entității, se subscrie capitalul social nevărsat în valoare de 400 000lei.

456 „Decontări cu acționarii = 1011 „Capital social 400000 lei

privind capitalul” subscris nevărsat”

Capitalul social se varsă integral sub forma disponibilităților bănești în contul de la

bancă.

5121 „Conturi la bănci în lei” = 456 „Decontări cu acționarii 400000 lei

privind capitalul”

Se înregistrează trecerea capitalului din categoria „capital subscris nevărsat” la

categoria „capital subscris vărsat”.

1011 „Capital social = 1012 „Capital social 400000 lei

subscris nevărsat” subscris vărsat”

Se înregistrează cheltuieli de constituire a societății și înregistrare la Camera de Comerț:

201 „Cheltuieli de constituire”= 401.00002 „Furnizori” 800 lei

Administratorul creditează societatea cu 800 lei pentru achitarea cheltuielilor de constituire:

5311„Casa în lei” = 4551 „Asociați conturi curente” 800 lei

Se achită furnizorul:

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 800 lei

Entitatea primește prin donație cu titlu gratuit un calculator în valoare de 2.150 lei.

214 „Mobilier, aparatură birotică, echip. = 133 „Donații pentru investiții” 2150 lei

de protecție

2. Operații de capital și operații ce privesc amortizările

Entitatea primește prin donație cu titlu gratuit un calculator în valoare de 2.150 lei.

214 „Mobilier, aparatură birotică, echip. = 133 „Donații pentru investiții” 2150 lei

de protecție

Entitatea contractează de la o altă unitate neplatitoare de TVA mobilier pentru birouri.

214„Mobilier, aparatură birotică, echip=401 „Furnizori” 200000 lei

de protecție”

Se achită furnizorul prin bancă:

401 „Furnizori” =5121 „Conturi la bănci în lei” 20000 lei

La data de 02.12.2008 se achiziționează dintr-un stat membru al U.E., un autotractor VOLVO FH 12-420 la valoarea de 30.000 euro (x 3,34 lei = 100.200 lei). Se achită furnizorului suma de 1.000 euro dintr-un avans pentru cheltuieli, iar 29.000 euro se vor achita cu DPVE prin bancă.

Înregistrările contabile sunt următoarele:

Administratorul creditează entitatea cu 30.000 euro.

5124 „Conturi la bănci în valută” = 4551 „Acționari-asociați-conturi curente” 30.000 euro

– intrarea banilor din contul bancar în casierie:

581 „Viramente interne” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 3.340 lei

(1.000 euro x 3,34 = 3.340 lei)

5314 „Casa în valută” = 581 „Viramente interne” 1.000 euro

– recepția autotractorului:

2133 „Mijloace de transport” = 404 „Furnizori de imobilizări” 100.200 lei

(30.000 euro x 3,34 lei = 100.200 lei)

– taxarea inversă:

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 19.038 lei

– se achită un avans furnizorului extern

404 „Furnizori de imobilizări”= 5314 „Casa în valută” 1.000 euro (1.000 euro x 3,34 lei = 3.340 lei)

– achitarea restului de plată și înregistrarea diferenței de schimb valutar:

404 „Furnizori de imobilizări” = % 96.860 lei

5124 „Conturi la bănci în valută” 96.280 lei

(29.000 euro x 3,32 lei)

765 „Venituri din diferențe de 580 lei

curs valutar”

La data de 10.12.2008 entitatea vinde autotractorul VOLVO FH 12 la prețul de facturare de 119.000 lei (TVA inclus).

4111 „Clienți” = % 119.000 lei

7583 „Venituri din vânzarea 100.000 lei

activelor și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată” 19.000 lei

La data de 10.12.2008 se vinde o autobasculantă la EMA SRL cu 100000 lei având partea amortizată 1392 lei

411.00001 „Clienți” = 7583 „Venituri din vânzarea activelor 100000 lei

și alte operații de capital” 4427 „TVA 19000 lei

Înregistrarea amortizării autobasculantei pe o lună.

6811 „Chelt. de exploatare privind= 2813 „Amortiz. instalațiilor, mijl. 1392 lei

amortiz. imob.” de transport…”

Scoaterea din gestiune a autobasculantei

% = 2133 „Mijloace de transport” 100.200 lei

2813 „Amortizarea instalațiilor, 1.392 lei

mijloacelor de transport…”

6583 „Cheltuieli privind activele cedate 98.808 lei

și alte operații de capital”

Se încasează prin bancă creanța:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 119.000 lei

Se amortizează cheltuielile de constituire:

6811 „Cheltuieli de exploatare = 2801 „Amortizarea cheltuielilor 800 lei

privind amortizarea imobilizărilor” de constituire”

Cheltuieli de constituire amortizate integral, se înregistrează astfel:

2801 „Amortizarea cheltuielilor = 201 „Cheltuieli de constituire” 800 lei

de constituire”

3.Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung

În data de 05,12, 2008 s-a obținut un credit bancar pe termen lung în valoare de 50.000 lei, pe o perioadă de 5 ani cu o dobândă anuală de 50%, care s-a contabilizat astfel:

încasarea împrumutului

5121 „Conturi la bănci în lei” = 1621 „Credite bancare 50.000 lei

pe termen lung”

înregistrarea dobânzii aferente

666 „Cheltuieli privind dobânzile” =1682 „Dobânzi aferente 25.000 lei

creditelor bancare pe termen lung”

În 15.12.2008 se rambursează rata și dobânda aferentă, astfel:

– rata=50.000/5 ani=10.000 lei

1621 „Credite bancare pe termen =5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000 lei

lung”

– dobânda aferentă

1682 „Dobânzi aferente creditelor =5121 „Conturi la bănci în lei” 5.000 lei

bancare pe termen lung”

4 Contabilitatea veniturilor din executări de lucrări, prestări de servicii și din alte activități:

În data de 15.12.2008 se efectuează un transport internațional de marfă pe relația Maria- Spania și se facturează contravaloarea transportului, în sumă de 1.200 euro (curs valutar 3,2742 lei).

4111 „Clienți” = 704.02„Venituri din prestări servicii” 3.929,04 lei

(1.200 euro x 3,2742 lei = 3.929,04)

În data de 15.12.2008 se încasează în numerar contravaloarea facturii nr. 1001475 din 15.12.2008 (cursul valutar 3,2705 lei/euro), pe baza documentelor anexate.

% = 4111 „Clienți” 3.929,04 lei

5314 „Casa în valută” 3.924,60 lei

665 „Cheltuieli din 4,44 lei

diferențe de curs valutar”

În data de 15.12.2008 entitatea achiziționează de la SC LINA SRL un autovehicul în valoare de 250.000 lei fara TVA.

% = 401 „Furnizori” 297500 lei

2133 „Mijloace de transport” 250000 lei

4426 „TVA deductibilă” 47500 lei

Se achită furnizorul partial prin bancă

401 „Furnizori” =5121 „Conturi la bănci în lei” 195000 lei

În data de 11.12.2008 se achiziționează 2.500 l combustibil cu 3,20 lei/l, preț fără TVA, de la PETROM SRL.

% = 401 „Furnizori” 9.520 lei

3022 „Combustibili” 8.000 lei

4426 „TVA deductibilă” 1.520 lei

Se achită furnizorul

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 9.520 lei

Se dau în consum

6022 „Chelt. privind combustibilii” = 3022 „Combustibili” 8.000 lei

În data de 20.12.2008 se achiziționează 20 buc. Anvelope de la LINA SRL la prețul de 1000lei/buc.

% = 401 „Furnizori” 23.800 lei

3024 „Piese de schimb” 20.000 lei

4426 „TVA deductibilă” 3.800 lei

Se achită furnizorul

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 23.800 lei

Se dau în consum

6024 „Chelt. cu trans. de bunuri și =3024 „Piese de schimb” 20.000 lei

personal privind piesele de schimb”

În data de 16.12.2008 se facturează la TRANS SRL suma de 180.000 lei plus TVA reprezentând transport muncitori.

4111 „Clienți” = % 214200 lei

704 „Venit. din lucrări executate și 180.000 lei

servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 34200 lei

Se încasează prin banca entității

5121 „banca ]n lei” = 4111 „Clienți” 214200lei

În data de 27.12.2008 se factureaZĂ la EMA SRL transport persoane. în valoare de 70.000 lei cu TVA.

4111 „Clienți” = % 83.800lei

704 „Venit. din lucrări executate și 70.000lei

servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 13.300 lei

Se încasează parțial prin bancă

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 35.000 lei

Se facturează prestari servicii către TRANS SĂLAJ în valoare de 320.000 plus TVA 411 „Clienți” = % 380800 lei

704 „Venit. din lucrări executate și 320000 lei

servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 60800 lei

Se încasează parțial

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 300.000 lei

În data de 28.12.2008 se factureaza închirieri auto la TRANS SĂLAJ în valoare de 50000 lei plus TVA.

411 „Clienți” = % 59500 lei

706 „Venituri din redevențe, locații 50000 lei

de gestiune, chirii”

4427 „TVA colectată” 9500 lei

Se încasează în data de 28.12.2008 50000 lei în numerar:

5311 „Casa în lei” = 411 „Clienți” 50000 lei

iar diferența în data de 29.12.2008.

5121 „Conturi la bănci în lei”=411”Clienți” 9500 lei

5. Contabilitatea cheltuielilor cu salariile personalului și a obligațiilor față de bugetul statului

Se achită avansul personalului, aferent lunii decembrie în sumă de 4.000 lei (se ridică banii din contul de la bancă). Salariile tarifare de încadrare (de bază) ale personalului însumează 20.000 lei, iar salariile cuvenite pentru timpul efectiv lucrat (salarii brute) 22.000 lei. Se înregistrează în contabilitate achitarea avansului, obligațiile entității și a salariaților față de diverse organisme publice, achitarea acestor obligații făcându-se din contul de la bancă. Impozitul pe salarii este de 4.800 lei; se achită restul de plată din casierie.

Ridicarea numeralului din bancă în vederea achitării avansului:

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.000 lei

5311 „Casa in lei” = 581 „Viramente interne” 4.000 lei

Se plătesc avansuri acordate personalului:

425 „Avansuri acordate personalului” = 5311 „Casa în lei” 4.000 lei

În 31.12.2008 se înregistrează statul de plată a salariilor :

641 „Cheltuieli cu salariile personalului”= 421 „Personal-salarii datorate”22.000 lei

Se înregistrează contribuția entității la asigurările și protecția socială și unele fonduri speciale:

– contribuția entității la asigurările sociale (19,5 din salariul brut):

6451 „Contribuția unității la =4311 „Contribuția la angajatorului 3.960 lei

asigurările sociale” asigurările sociale”

– contribuția entității la asigurările sociale de sănătate (6% din salariul brut):

6453 „Contribuția angajatorului = 4313 „Contribuția angajatorului 1.144lei

pentru asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de sănătate”

– contribuția entității la fondul de șomaj (0,5% din salariul brut):

6452 „Contribuția unității = 4371 „Contribuția unității 110 lei

pentru ajutorul de șomaj” pentru ajutorul de șomaj”

– contribuția entității pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,947 % din salariul brut):

6458 „Alte cheltuieli privind =4316”Alte chelt. 148,00 lei

asigurările și protecția socială”

– înregistrarea contribuției de concedii și indemnizații medicale ( 0,85% din salariul brut ):

6458 „Alte cheltuieli privind = 4317 Contr. pt. Conc. Si ind. 55,00 lei

asigurările și protecția socială”

– înregistrarea fondului de garantare a creantelor salariale

6458 „Alte cheltuieli privind =4373 55,00 lei

– înregistrarea comisionului de 0,75% către Inspectoratul Teritorial de Muncă:

622 „Cheltuieli privind comisioane,= 4471 „Fonduri speciale-taxe și 165,00 lei

onorarii” vărsăminte asimilate”

Înregistrarea reținerilor din salarii

– înregistrarea contribuției personalului la asigurările sociale (10,5% din salariul brut).

421 „Personal-salarii datorate” = 4312 „Contribuția personalului 2.090 lei

la asigurările sociale”

– înregistrarea contribuției personalului la fondul de șomaj (0,5 % din salariul de încadrare), adică din 20.000 lei:

421 „Personal-salarii datorate” = 4372 „Contribuția personalului 110 lei

la fondul de șomaj”

– înregistrarea contribuției personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5% din 22.000 lei).

421 „Personal-salarii datorate” = 4314 „Contribuția angajaților pentru 1.210lei

asigurările sociale de sănătate”

– înregistrarea impozitului pe salarii:

421 „Personal-salarii datorate” = 444 „Impozitul pe venituri de 2.974 lei

natura salariilor”

– scăderea avansului acordat:

421 „Personal-salarii datorate”= 425„Avansuri acordate personalului” 4.000 lei

– se virează obligațiile constituite de entitate și a celor reținute de la personal prin contul de la bancă:

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.021,00 lei

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale” 3.960,00 lei

4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 1.144,00 lei

4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj” 110,00 lei

447 „Fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate” 165,00 lei

4316 148,00 lei

4317 55,00 lei

4373 55,00 lei

4312 „Contribuția personalului la asigurările de sănătate” 2.090,00 lei

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” 110,00 lei

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” 1.210,00 lei

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” 2.974,00 lei

– ridicare numerar de la banca Transilvania, pentru plata salariilor:

581 „Viramente interne” =5121 „Conturi la bănci în lei” 11.616 lei

5311 Casa în lei” =581 „Viramente interne” 11.616 lei

– achitarea restului de plată:

421 „Personal-salarii datorate” = 5311 „Casa în lei” 11.616lei

6. Regularizarea TVA-ului

4427 „TVA colectată” = % 155838 lei

4426 „TVA deductibilă” 71.858 lei

4423 „TVA de plată” 83980 lei

Virarea TVA-ului la bugetul de stat, din contul de la bancă:

4423 „TVA de plată” =5121 „Conturi la bănci în lei” 83980 lei

Înregistrarea impozitului pe profit

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”=441 „Impozitul pe profit” 16041,89 lei

Virarea impozitului pe profit

441„Impozitul pe profit” =5121„Conturi la bănci în lei” 16041,89 lei

7. Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri

a). Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 „Profit și pierderi” = % 97.940,00 lei

622 „Cheltuieli privind comisioane 8000,00 lei

și onorarii”

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”20.000,00 lei

622 „Cheltuieli privind comisioanele 165 ,00lei

și onorariile”

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 22.000,00 lei

6451 „Contribuția unității la 4.163,00 lei

asigurările sociale”

6452 „Contribuția unității 220,00 lei

pentru ajutorul de șomaj”

6453 „Contribuția unității 1.14400 lei

pentru asigurările sociale de sănătate”

6458 „Alte cheltuieli privind 203,00 lei

asigurările și protecția socială”

6583 „Cheltuieli privind activele cedate 98.808,00 lei

și alte operații de capital”

665 „Cheltuieli din diferențe 4,44 lei

de curs valutar”

666 „Cheltuieli privind dobânzile” 25.000,00 lei

6811 „Cheltuieli de exploatare 2192,00 lei

privind amortizarea imobilizărilor”

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” 16.041,00 lei

b). Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 „Profit sau pierdere” 724.509,04 lei

704 „Venituri din lucrări executate 573.929,04 lei

și servicii prestate”

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune, chirii” 50.000,00 lei

7583 „Venituri din vânzarea activelor 100.000,00 lei

și alte operații de capital”

765 „Venituri din diferențe 580,00 lei

de curs valutar”

3.4. Analiza economico-financiară a entității. Definire. Importanță. Conținut.

Analiza financiară are ca obiect evaluarea politicii financiare a entității într-o perioadă trecută și facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare.

Ea investighează două domenii importante:

echilibrul financiar

rentabilitatea

Analiza atentă a contului de rezultate este indispensabilă pentru efectuarea analizei

financiare. Astfel, analiza financiară se sprijină pe documentele entității, dar utilizează și alte surse de informare. Pe lângă un studiu strict al conturilor și bilanțului, analiza financiară urmărește specificul activității întreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performanțele și tehnologia aplicată.

Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie în interiorul întreprinderii și servește conducerii acesteia, fie în exteriorul întreprinderii, atunci când este solicitată de către partenerii acestuia.

Echilibrul financiar al întreprinderii se apreciază în cea mai mare parte utilizând datele din bilanțul întreprinderii care, spre deosebire de bilanț operează cu o concentrare a anumitor conturi.

Prezentarea conturilor de activ și pasiv se face criteriul omogenității.

Criteriile de bază solicitate în elaborarea bilanțului financiar sunt:

lichidarea

exigibilitatea.

În ceea ce privește activul bilanțului este necesar ca toate elementele înscrise la acest capitol să reprezinte o valoare reală a activului, procedându-se la eliminarea nonvalorilor.

În cazul activelor ce cuprind imobilizările necorporale, imobilizările corporale, imobilizările financiare, stocurile creanțele de exploatare, valorile mobiliare de plasament și disponibilitățile, primele pentru rambursarea obligațiilor, regularizările.

În ceea ce privește pasivul bilanțului, analiza financiară se efectuează asupra unui bilanț la care s-a realizat repartizarea veniturilor.

În pasiv intră: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu și lung, provizioanele pentru riscuri și accidente.

Analiza financiară trebuie să aprecieze dacă gradul lichidității activelor entității este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia să facă față în orice moment angajamentelor pe care și le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.

Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului.

Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment și indicatorii de structură.

Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar și se poate aprecia fie ca diferență între capitalurile permanente și activul imobilizat, fie ca diferență între activul circulant și datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive sau negative.

În ceea ce privește situația trezoreriei, aceasta reprezintă diferența între nivelul totalurilor valorilor de casă și a nivelului contribuțiilor bancare curente și a soldurilor creditoare ale băncii.

Situația trezoreriei mai poate fi determinată și ca o diferență între fondul de rulment și nevoia de fond de rulment.

Dificultățile trezoreriei survin frecvent în cazul în care trezorerie înregistrează o creștere a activității mărindu-și vânzările și sporind nevoia de fond de rulment.

Atragerea unor resurse de lungă durată într-o asemenea situație nu se poate realiza imediat.

Creșterea fondului de rulment devine o restricție pentru dezvoltarea entității, pentru că o finanțare la nivel înalt și pe termen lung urmează unor dezvoltări a entității.

Utilizarea fondului de rulment a fost și este contestată. Multe entități folosesc din ce în ce mai mult un credit pe termen scurt ce se reînnoiește continuu și capătă un caracter permanent.

În această situație fondul de rulment devine o marjă de securitate inutilă, iar în perioadele dificile de activitate ale entității sau ale băncii un asemenea credit poate să nu mai fie reînnoit creându-se disfuncționalități entității.

3.5.Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Tabelul 3.5.1.

Analiza rezultatului din exploatare

Sursa : Bilanț SC « Măgura Autotransport» SA

Conform acestui tabel , în exercițiul curent s-a realizat o cifră de afaceri de 623929 lei ; făcând o comparație cu exercițiul precedent se poate observa că la finele exercițiului curent s-a realizat o creștere a cifrei de afaceri. Au crescut de asemenea și costurile cu bunurile vândute și cele cu serviciile prestate.

Tabelul nr. 3.5.2.

SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

Sursa: Bilanțul SC „Măgura Autotransport” SA

Tabelul nr. 3.5.3.

Sursa: Bilanțul SC „Măgura Autotransport” SA

Determinarea rezultatelor financiare după natura activităților

SC „Măgura Autotransport” SA Șimleu Silvaniei care funcționează în baza certificatului de înmatriculare înregistrat sub nr. J31/82/2000, înregistrează la finele perioadei de raportare 31.12.2008 următoarele:

1. Rezultate financiare

Venituri din exploatare 723929 lei

Cheltuieli din exploatare 156637 lei

Rezultat din exploatare 567292 lei

Venituri financiare 580 lei

Cheltuieli financiare 25.004 lei

Rezultat financiar 24424 lei

Impozit pe profit 16% = 16.042 lei

TOTAL VENITURI 724.509 lei

TOTAL CHELTUIELI 181641 lei

REZULTATUL PERIOADEI 542868 lei

Impozit pe profit 16% = 16.042 lei

Profit net = 526.826 lei

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pornind de la analiza bilanțului efectuat la SC „Măgura Autotransport” SA, se poate spune că entitatea și-a închis exercițiul financiar cu profit, fiind o entitate care iese în evidență prin punctualitate, prin respectarea angajamentelor contractuale, prin plata obligațiilor către bugetul statului și furnizorii săi, la timp.

Efectuând o analiză dinamică a contului de profit și pierdere, se constată că profitul brut a atins în perioada de raportare 2008 valoarea de 542.868 lei, reprezentând o creștere față de anul 2007, iar cifra de afaceri a fost în anul 2008 de 623929 lei, înregistrând tot o creștere față de anul 2007.

Entitatea are capitaluri propii pozitive, acoperându-și sursa de finanțare. Întrucât entitatea își propune dezvoltarea activității de transport s-a recurs la contractarea unui credit pentru investiții, achiziționându-și mijloace de transport. Acest fapt a dus la mărirea capacității de transport.

La SC „Măgura Autotransport” SA se utilizează o serie de documente contabile clasice care sunt introduse pe calculator folosindu-se programul informatic special adoptat la această entitate numit Saga Soft. Contabilitatea înregistrează corect principalele operații legate de existentul și mișcările activității de prestări servicii.

Entitatea aplică politici contabile în conformitate cu Legea nr. 82/1991, republicată în M.O. 454/2008, astfel încât situațiile financiar contabile să prezinte o imagine fidelă, exactă a patrimoniului și a surselor de finanțare.

Entitatea reușește acoperirea cheltuielilor cu veniturile realizate în fiecare exercițiu financiar și pentru stabilirea prețurilor folosește strategia de prețuri orientată după cost, astfel reușind să aibă prețuri mai mici decât concurența, dar calitatea serviciilor prestate fiind mult mai bună decât cea a concurenților.

În perioada 2007/2008 entitatea a realizat profit, sursele de finanțare a cheltuielilor ce țin de activitatea de transport, a cheltuielilor cu salariile și alte cheltuieli fiind asigurate din fonduri proprii, nefiind afectat capitalul social.

În perspectiva anului 2009 nu se întrevăd evenimente, tranzacții și schimbări economice ce ar putea afecta semnificativ veniturile din activitatea de bază.

În perioada realizării lucrării la SC „Măgura Autotransport” SA, ne-am format o idee mai clară asupra a tot ceea ce înseamnă o societate comercială cu tot ceea ce ține de ea: evenimente, tranzacții, munca unui contabil, sarcinile unui administrator.

Având în vedere contextul actual din economia națională propunem următoarele:

deoarece rezultatele financiare sunt mai bune decât în anul precedent, entitatea

poate depune eforturi pentru menținerea și asigurarea condițiilor optime de transport (mai ales transport persoane) oferind condiții de calitate.

să iasă în evidență prin calitatea muncii prestate la tarife acceptabile.

indicatorii economico financiari să fie în condiții normale

încasarea clienților să se facă la termenul de scadență

să-și extindă activitatea și în alte domenii, participând la licitații pentru drumuri

naționale, obiectiv ce va duce la mărirea numărul de salariați, la angajarea tinerilor absolvenți sau a muncitorilor din rândul șomerilorluându-se în considerare facilitățile acordate în acest sens.

pentru o mai bună colaborare cu personalul salarial să se acorde tichete de masă și

tichete cadou cu ocazia sărbătorilor legaleconform Legii nr. 142.

deoarece cifra de afaceri a crescut din ce în ce mai mult pe parcursul anilor,

entitatea își poate extinde aria de aplicabilitate și în alte județe ale țării;

aprovizionările cu materii prime și materiale să se facă cu regularitate pentru a nu

crea discrepanțe în activitatea de prestări servicii (aprovizionare cu combustibil, piese de schimb), pentru a nu imobiliza mijloacele de transport.

angajarea unui manager care să aibă preocupări în prospectarea pieței, care să

poată veni cu propuneri pentru menținerea activității la parametri actuali sau chiar mai buni.

Pentru oferirea serviciilor de calitate, entitatea trebuie să aloce fonduri pentru ridicarea

pregătirii profesionale, respectiv recalificarea personalului existent prin absolvirea unor cursuri în domeniu.

ANEXE:

Licența de transport rutier public;

Fișa contului 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

Bilanț prescurtat la data de 31.12.2008;

Balanța pe luna decembrie 2008;

Registrul jurnal de operații contabile pe luna decembrie 2008

Registru de evidență fiscală

BIBLIOGRAFIE

Breban L. , 2007, „Situațiile financiare anuale ale entităților economice”, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;

Breban L. , 2008, „Contabilitatea financiară a entităților economice”, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;

Bătrîncea I. , Bătrîncea L.M., Dumbravă P. , 2007, „Bilanțul entității economice”,

Editura Risoprint, Cluj Napoca;

4. Breban L. , 2009, „Situațiile financiare anuale ale entităților economice”,Editura

Silvania, Zalău, ediția a II- a;

5. Borlea S. , Achim M., Breban L. , 2009, „Contabilitate de gestiune”, Editura

Risoprint, Cluj Napoca;

6. Cameniță C. , Nicolescu C. , Belean P. , Capron M. , 1994, „Contabilitatea în

perspectivă”, Editura Humanitas, București;

Călin O. , Ristea M. , Văduva I. , Capron M. , Neamțu M. ,1995 „Bazele contabilității”, E.D.P. , București;

Ciobanu Gh. , 2002, „Tranzacții economice internaționale, tehnici și mecanisme”, Cluj Napoca;

Colasse B. , 1995, „Contabilitate generală” (traducere), Editura Moldova;

Feleagă N. , Malciu L. , 2002, „Politici și opțiuni contabile”, Editura Economică, București;

Lande E., Blin P., Denos P., Gonthier P., Delesalle E., Obert R., Leclere D., 2002,

„Contabilitate financiară aprofundată”, Editura Economică, București;

Nicolescu O. , 2001, „Sistemul informațional, managerial al organizației”, Editura Economică, București;

Oprean I. , 2000, „Bazele contabilității”, Editura Intelcredo, Deva;

Pântea I., Bodea Gh., 2007, „Contabilitatea financiară românească conformă

cu directivele europene”, ediția a II- a, Editura Intelcredo, Deva;

Pop A., 2003, „Contabilitatea de gestiune în comerț”, Editura Intelcredo, Deva;

Pop A. , 2002, „Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene și Standardele Internaționale de Contabilitate”, Editura Intelcredo, Deva;

Popovici I., 2002, „Contabilitatea operațiunilor cu particularități de înregistrare”,

Editura Danubius, Brăila;

18. Ristea M. ,1993, „Noul sistem contabil al agenților economici din România”,

CECCAR, București;

19. Ristea M., 1997, „Contabilitatea întreprinderii – vol. I”, Editura Mărgăritar,

București;

20. Ristea M., 1997, „Contabilitatea rezultatului întreprinderii”, Editura Tribuna

Economică, București;

21. Tătar I., Petreanu D., Câtu A., Petreanu A., Lepădatu M., Gabor Ș., Gabor M.,

Oprișan R., 2005, „Manualul operatorului de transport”, Editura Institutul de

Formare profesională în transporturi rutiere, Miercurea – Ciuc;

22. Tamba A., 2007, „Contabilitatea Financiară”, Editura Silvania Zalău;

23. Tamba A., 2007, „Contabilitate Financiară – ghid practic”, Editura Silvania Zalău;

24. Tamba A. , 2008, „Contabilitate aprofundată”, Editura Silvania Zalău;

25. xxx Reglementări naționale în domeniul transporturilor rutiere, Editura Institutul

formare profesională în transporturi rutiere, Miercurea-Ciuc, 2005.

26. xxx Legea nr. 31/1990, privind costituirea societăților comerciale, modificată și

completată prin Legea 441/2006.

27. xxx Legea nr. 82/1991, republicată în M.O. nr. 454/2008;

28. xxx Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal actualizat la zi;

29. xxx O.M.F.P. nr. 1752/2005, privind reglementările contabile conforme cu

Directivele Europene, modificat și completat prin O.M.F.P. nr. 2374/2007,

publicată în M.O. nr. 25/14.01.2008;

30. xxx Ordonanța de urgență nr. 109/14.07.2005 privind transporturile rutiere;

31. xxx OUG nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind

societățile comerciale și a altor normative, publicată în M.O. nr. 446/29.06.2007;

32. xxx Norme din 2 iunie privind consolidarea conturilor;

33. xxx Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, modificată și republicată

prin Legea nr. 441/2006;

34. xxx Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a

României, modificată și completată;

35. xxx Directiva 78/660/EEC, privind conturile anuale, cu modificările ulterioare;

36. xxx Directiva 83/349/EEC, privind conturile consolidate, cu modificările

ulterioare;

37. xxx OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, publicat în M.O. nr. 1080/bis/29.11.2005, modificat și

completat prin OMEF nr. 2374/2007, publicat în M.O. nr.25/2008;

38. xxx internet: www.artri.ro;

39. xxx internet: www.mfinante.ro;

40. xxx internet: www.google. ro

Universitatea de Vest „VASILE GOLDIȘ” din Arad

Facultatea de Științe Economice

Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

LUCRARE

DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Absolvent:

2009

ACTIVE IMOBILIZATE

Sursa: Bilanț SC « Măgura Autotransport» SA

În urma studiului efectuat asupra societății comerciale „Măgura Autotransport” SA, se poate concluziona faptul că entitatea realizează cu succes activitatea de transport internațional de mărfuri, rezultatele obținute în ultimii ani plasând-o pe cele mai înalte poziții în competiția cu alte entități care au același obiect de activitate.

Prestigiul entității se poate menține și păstra pe piață prin punctualitate, prin respectarea angajamentelor contractuale, prin plata obligațiilor către bugetul statului și furnizorii săi, la timp.

La SC „Măgura Autotransport” SA am urmărit fluxul operațiilor contabile din momentul intrării informațiilor pe documentele primare până la obținerea informațiilor sintetice în balanța de verificare și în bilanț. Pentru prelucrarea datelor se utilizează în general o serie de documente contabile clasice, dar care, în cadrul entității sunt introduse pe calculator. Începând cu data facturării până la documentele de sinteză contabilă, sunt obținute cu ajutorul programului informatic special adaptat la această societate.

Studiind documentele de contabilitate, înregistrările contabile, documentele contabile de sinteză, raportările statistice și întreg sistemul informațional al entității am ajuns la concluzia că, contabilitatea înregistrează corect principalele operații legate de existentul și mișcările activității de prestări servicii.

În perioada 2004/2008 societatea a realizat profit, sursele de finanțare a cheltuielilor ce țin de activitatea de transport, a cheltuielilor cu salariile și alte cheltuieli fiind asigurate din fonduri proprii, nefiind afectat capitalul social.

În ceea ce privește evoluția activității desfășurate de societate și a profitabilității acesteia, efectuând o analiză dinamică a contului de profit și pierdere, se constată că profitul brut a atins în perioada de raportare 2008 valoarea de 134.589 lei, reprezentând o creștere de 254,5 % față de anul 2007, iar cifra de afaceri a fost în anul 2008 de 1.206.887 lei, înregistrând o creștere față de anul 2007 de 134,96 %.

Entitatea reușește acoperirea cheltuielilor cu veniturile realizate în fiecare exercițiu financiar și pentru stabilirea prețurilor folosește strategia de prețuri orientată după cost, astfel reușind să aibă prețuri mai mici decât concurența, dar calitatea serviciilor prestate fiind mult mai bună decât cea a concurenților.

În anul 2008 și în perspectiva anului 2009 nu au fost și nu se întrevăd evenimente, tranzacții și schimbări economice ce ar putea afecta semnificativ veniturile din activitatea de bază.

În perioada realizării lucrării la SC „Măgura Autotransport” SA, ne-am format o idee mai clară asupra a tot ceea ce înseamnă o societate comercială cu tot ceea ce ține de ea: evenimente, tranzacții, munca unui contabil, sarcinile unui administrator.

În urma studiului efectuat în cadrul SC „Măgura Autotransport” SA și în urma discuțiilor avute cu administratorul entității, ne permitem a face următoarele propuneri:

– pentru o mai clară evidență a conținutului contului 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, propunem defalcarea lui pe analitice, astfel:

704.01 – lucrări executate;

704.02 – servicii prestate.

– pentru o mai bună desfășurare de zi cu zi, deoarece sediul societății se află într-un apartament cu trei camere, iar numărul birourilor este prea mare comparativ cu spațiul aflat la dispoziție, este necesar cumpărarea sau închirierea unui spațiu corespunzător cu numărul birourilor;

– deoarece unitatea a înregistrat în fiecare an profit, iar cifra de afaceri a crescut din ce în ce mai mult pe parcursul anilor, își poate extinde aria de aplicabilitate și în alte orașe ale țării;

– pentru o profitabilitate mai mare, entitatea poate să-și mărească parcul de autovehicule, în prezent având 12 autocamioane;

– trebuie implementat un sistem informatic complet care să cuprindă și programul de salarii și mijloace fixe, ceea ce ar duce la creșterea exactității și a preciziei informației prin înlăturarea operațiilor manuale de calcul, precum și la creșterea operativității în luarea deciziilor;

– angajarea unui coordonator de transport, deoarece entitatea are doar un director de transport, iar volumul de muncă este prea mare pentru o singură persoană în această zonă de activitate a societății.

În viitor, managementul resurselor umane trebuie să pună accent pe creșterea numărului personalului cu studii superioare, motivarea personalului prin acordarea de prime. Pentru anii următori, propunem urmărirea atentă a cererii de pe piață, obiectiv care trebuie să fie prioritar în activitatea entității, care se poate realiza în primul rând prin angajarea unei persoane care să prospecteze piața și să-i determine nevoile.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichidității curente

Active curente 802.313

____________= ____________ = 1.14

Datorii curente 706.570

– valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii de 2;

– oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidității imediate

Active curente-Stocuri 802.313-252.785

__________________ = ________________= 0.78

Datorii curente 706.570

Indicatori de risc

Indicatorul gradului de îndatorare:

Capitalul împrumutat 198.521

_________________ = _____________ = 1.392

Capitalul propriu 142.535

1.392 =>grad de îndatorare < 3

Indicatori de activitate

a) Viteza de rotație a clienților

Sold mediu clienți 215.937

_______________ x 365 = ___________ x 365 = 65,31 zile

Cifra de afaceri 1.206.887

b) Viteza de rotație a furnizorilor

Sold mediu furnizori 290.704

_________________  x 365 = ___________ x 365 = 87.91 zile

Cifra de afaceri 1.206.887

c) Viteza de rotație a activelor imobilizate

Cifra de afaceri 1.206.887

______________ = ___________ = 23,88

Active imobilizate 50.531

2. Situația patrimoniului

Capitaluri proprii_________________________________lei

Din care:

capital social_____________________________ 200 lei

rezultatul raportat_________________________ 28.160 lei

rezultatul exercițiului ______________________ 114.175 lei

rezultatul profitului________________________ – 114.175 lei

BIBLIOGRAFIE

Breban L. , 2007, „Situațiile financiare anuale ale entităților economice”, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;

Breban L. , 2008, „Contabilitatea financiară a entităților economice”, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;

Bătrîncea I. , Bătrîncea L.M., Dumbravă P. , 2007, „Bilanțul entității economice”,

Editura Risoprint, Cluj Napoca;

4. Breban L. , 2009, „Situațiile financiare anuale ale entităților economice”,Editura

Silvania, Zalău, ediția a II- a;

5. Borlea S. , Achim M., Breban L. , 2009, „Contabilitate de gestiune”, Editura

Risoprint, Cluj Napoca;

6. Cameniță C. , Nicolescu C. , Belean P. , Capron M. , 1994, „Contabilitatea în

perspectivă”, Editura Humanitas, București;

Călin O. , Ristea M. , Văduva I. , Capron M. , Neamțu M. ,1995 „Bazele contabilității”, E.D.P. , București;

Ciobanu Gh. , 2002, „Tranzacții economice internaționale, tehnici și mecanisme”, Cluj Napoca;

Colasse B. , 1995, „Contabilitate generală” (traducere), Editura Moldova;

Feleagă N. , Malciu L. , 2002, „Politici și opțiuni contabile”, Editura Economică, București;

Lande E., Blin P., Denos P., Gonthier P., Delesalle E., Obert R., Leclere D., 2002,

„Contabilitate financiară aprofundată”, Editura Economică, București;

Nicolescu O. , 2001, „Sistemul informațional, managerial al organizației”, Editura Economică, București;

Oprean I. , 2000, „Bazele contabilității”, Editura Intelcredo, Deva;

Pântea I., Bodea Gh., 2007, „Contabilitatea financiară românească conformă

cu directivele europene”, ediția a II- a, Editura Intelcredo, Deva;

Pop A., 2003, „Contabilitatea de gestiune în comerț”, Editura Intelcredo, Deva;

Pop A. , 2002, „Contabilitate financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene și Standardele Internaționale de Contabilitate”, Editura Intelcredo, Deva;

Popovici I., 2002, „Contabilitatea operațiunilor cu particularități de înregistrare”,

Editura Danubius, Brăila;

18. Ristea M. ,1993, „Noul sistem contabil al agenților economici din România”,

CECCAR, București;

19. Ristea M., 1997, „Contabilitatea întreprinderii – vol. I”, Editura Mărgăritar,

București;

20. Ristea M., 1997, „Contabilitatea rezultatului întreprinderii”, Editura Tribuna

Economică, București;

21. Tătar I., Petreanu D., Câtu A., Petreanu A., Lepădatu M., Gabor Ș., Gabor M.,

Oprișan R., 2005, „Manualul operatorului de transport”, Editura Institutul de

Formare profesională în transporturi rutiere, Miercurea – Ciuc;

22. Tamba A., 2007, „Contabilitatea Financiară”, Editura Silvania Zalău;

23. Tamba A., 2007, „Contabilitate Financiară – ghid practic”, Editura Silvania Zalău;

24. Tamba A. , 2008, „Contabilitate aprofundată”, Editura Silvania Zalău;

25. xxx Reglementări naționale în domeniul transporturilor rutiere, Editura Institutul

formare profesională în transporturi rutiere, Miercurea-Ciuc, 2005.

26. xxx Legea nr. 31/1990, privind costituirea societăților comerciale, modificată și

completată prin Legea 441/2006.

27. xxx Legea nr. 82/1991, republicată în M.O. nr. 454/2008;

28. xxx Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal actualizat la zi;

29. xxx O.M.F.P. nr. 1752/2005, privind reglementările contabile conforme cu

Directivele Europene, modificat și completat prin O.M.F.P. nr. 2374/2007,

publicată în M.O. nr. 25/14.01.2008;

30. xxx Ordonanța de urgență nr. 109/14.07.2005 privind transporturile rutiere;

31. xxx OUG nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind

societățile comerciale și a altor normative, publicată în M.O. nr. 446/29.06.2007;

32. xxx Norme din 2 iunie privind consolidarea conturilor;

33. xxx Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, modificată și republicată

prin Legea nr. 441/2006;

34. xxx Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a

României, modificată și completată;

35. xxx Directiva 78/660/EEC, privind conturile anuale, cu modificările ulterioare;

36. xxx Directiva 83/349/EEC, privind conturile consolidate, cu modificările

ulterioare;

37. xxx OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, publicat în M.O. nr. 1080/bis/29.11.2005, modificat și

completat prin OMEF nr. 2374/2007, publicat în M.O. nr.25/2008;

38. xxx internet: www.artri.ro;

39. xxx internet: www.mfinante.ro;

40. xxx internet: www.google. ro