Cifra DE Afaceri, Sc Grialex

CUPRINS

Capitolul 1: Prezentarea \ntreprinderii

1.1 Elemente de identificare pag.2

1.2 Scurt istoric pag.2

1.3 Prezentarea sferei de rela]ii comerciale pag.3

1.4 Prezentarea capacit`]ii de produc]ie pag.6

1.5 Obiectul de activitate pag.6

1.6 Principalii indicatori economico-financiari pag.8

1.7 Evolu]ia capitalului social pag.8

1.8 Conducerea societ`]i pag.10

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar` pag.10

Capitolul 2: Analiza cifrei de afaceri

2.1 Analiza cifrei de afaceri – parte a analizei financiare pag.14

2.2 Cifra de afaceri – concept pag.14

2.3 Analiza nivelului cifrei de afaceri pag.16

2.4 Analiza \n dinamic` a cifrei de afaceri pag.17

2.5 Analiza structurii ciferi de afaceri pag.19

2.6 Analiza factorial` a cifrei de afaceri pag.26

Capitolul 3: Concluzii pag.34

Bibliografie pag.38

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA SOCIET~}II

1.1 Elemente de identificare

Denumirea: S.C. Grialex S.A. Jimbolia

Sediul social: Jimbolia, str. Motilor, nr.79

Telefon Fax: 056-224001,224007/056-190247

Nr. si data inregistrarii la

Oficiul Registrului Comertului: J 35/83/1991

Cod fiscal: R 1818378

Forma juridica: persoana juridica romana;

societate pe actiuni;

capital integral privat

Durata de functionare: nelimitata

1.2 Scurt istoric

Fabrica a luat fiin]` la 5 ianuarie 1901, sub denumirea de "Fabrica de ghete TURUL" ca societate anonim`, cu un capital de 1.200.000 de coroane, capital austriac. Instala]iile, ma[inile necesare [i materiile prime au fost aduse de la o fabric` din Austria.

S.C. Grialex S.A. a fost \nfin]at` ca societate pe ac]iuni \n conformitate cu H.G. nr.1272/08.12.1990, fiind \nregistrat` la Camera de Comer] si Industrie Timi[ sub nr. J 35/83/1991. Profilul de activitate al firmei a fost de producere [i comercializare pe pia]a intern` [i extern` de pantofi pentru b`ie]i [i b`rba]i. Ulterior firma a mai dezvoltat [i alte activit`]i conexe precum producerea [i comercializarea de materiale auxiliare pentru \nc`l]`minte precum: cuie, texuri, p=nz` bombeu, iar \ncep=nd cu anul 1994 firma dispune de o agen]ie bursier` [i desf`[oar` activit`]i de intermediere, consuling [i brokeraj \n cadrul Bursei de M`rfuri Timi[oara.

Necesarul de capital al firmei pentru investi]ii a fost satisf`cut prin major`ri de capital [i atragerea de noi ac]ionari persoane fizice.

Nomenclatorul produselor s-a l`rgit \n timp cuprinz=nd mai multe articole clasificate dup` mai multe criterii.

1.3 Prezentarea sferei de rela]ii comerciale

S.C. Grialex S.A. a desf`[urat [i desf`[oar` rela]ii de colaborare cu parteneri renumi]i din ]ar` [i din str`in`tate.

Principalii furnizori ai firmei sunt:

1. S.C. Miss Cuir S.R.L Oradea – piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

2. S.C. Nemira S.R.L. Pa[cani – piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

3. S.C. Heli Prod S.R.L. Aghie[ -piei t`b`cite pentru fe]e \nc`l]`minte;

4. S.C. Ro Alto Gradimento S.R.L. Suceava – piei t`b`cite pentru fe]e [i c`ptu[eli \nc`l]`minte;

5. S.C. Rodema Prodexim S.R.L. Baia Mare – t`lpi cauciuc;

6. S.C. Vasea S.R.L. Hu[i – t`lpi cauciuc;

7. S.C. Modin S.A. Dorohoi – t`lpi cauciuc [i granule TR;

8. S.C. Modern Shoes S.A. Buz`u – [taif, bombeu, bran], termoadezivi, piese schimb;

9. S.C. Lunexim S.R.L. Cluj – a]` sintron pentru confec]ii piele;

10. S.C. Agressione S.A. Marghita – ambalaje din carton ondulat;

11. S.C. Celeste Shoes S.R.L. Bucure[ti – materiale de uz general gospod`resc;

12. S.C. Gino Rossi Alba Iulia – ace cusut, curele din piele, piese de schimb "Svit"

S.C. Grialex S.A. \[i desf`[oar` activitatea \ntr-un mediu concuren]ial puternic.

Principalii concuren]i ai societ`]ii sunt:

– S.C. Filty S.A. Timi[oara;

– S.C. Pantera Jimbolia;

– S.C. Clujana S.A. Cluj Napoca;

– S.C. Bihoreana S.A. Marghita;

– S.C. Ardeleana S.A. Alba Iulia;

– S.C. Clasicor Oradea;

– S.C. Cri[ul-Favorit Oradea;

– S.C. Donna Mia Bistri]a;

– S.C. D=mbovi]a Bucure[ti;

– S.C. Mega S.R.L. Constan]a;

– S.C. Rosada Lugoj;

– S.C. Pionerul Bucure[ti.

Firma este un produc`tor tradi]ional de \nc`l]`minte, tradi]ional` fiind activitatea de export care reprezint` cam 80-90% din totalul produc]iei.

|n perioada 1998-2001, S.C. Grialex a v=ndut o cantitate total` de 4.215.282 perechi de pantofi:

Situa]ia v=nz`rilor

Ponderea cea mai important` o are activitatea de export desf`[urat` \n condi]ii de Lohn, pe urm`torii clien]i – tabelul urm`tor:

Produc]ia realizat` pentru export reprezint` 0,785% din valoarea total` a exporturilor de \nc`l]`minte din ]ar`.

Av=nd \n vedere concuren]a acerb`, at=t a produc`torilor interni c=t [i a celor externi, S.C. Grialex S.A. trebuie s` fie preocupat` de competitivitatea produselor realizate. Preocuparea principal` cade asupra flexibilit`]ii produc]iei, lans`rii \n produc]ie \n timp util a modelelor de \nc`l]`minte care sunt cerute pe pia]`. |n cazul \n care firma nu vine \n \nt=mpinarea cererilor de pia]` \n timp util, ceilal]i concuren]i, care au caracteristica principal` flexibilitatea produc]iei, sunt capabili s` asigure imediat solicit`rile si preten]iile cantitative si calitative ale consumatorilor, datorit` gradului rapid de acomodare la cerin]ele pie]ei.

1.4 Prezentarea capacit`]ii de produc]ie

Principalele capacit`]i de produc]ie sunt amplasate pe str. Motilor nr.79, unde se afl` [i sediul firmei, cu excep]ia sec]iei de confec]ionat cuie texuri [i p=nz` bombeu.

Construc]iile existente \n cadrul S.C. Grialex S.A. totalizeaz` 13.065 m2, din care corul principal de fabrica]ie, atelierele [i depozitele reprezint` 7.044 m2, adic` 53,92% din construc]ii, iar magaziile [i [oproanele reprezint` 1.804 m2, adic` 13.80 din totalul constructiilor.

Utilajele din dotarea atelierelor de produc]ie sunt \n majoritate amortizate, unele av=nd o vechime mai mare de 25 ani. Cu toate acestea, datorit` unei bune conserv`ri [i \ntre]ineri, utilajele sunt \n stare de func]ionare [i lucreaz` intermitent.

|n anul 1991 circa 15% din capacit`]i au fost retehnologizate de la furnizori accidentali, unele linii tehnologice integral iar altele doar cu utilaje

conduc`toare.

O mare parte din utilajele cu care sunt \n proprietatea partenerilor str`ini cu care firma colaboreaz`.

|n ceea ce prive[te gradul de uzur` a propriet`]ilor S.C. Grialex S.A. situa]ia se prezint` astfel:

1. Cl`diri:

– Str. Mo]ilor…………………. 60%

– Str. Sirius……………………..80%

2. Utilaje:

– Croit ………………………………………. 40%

– Cusut ……………………………………… 60%

3. Electic:

– Tablou electric …………………………. 85%

– Instala]ii electrice ………………………15%

4. Mobilier:

– Dulapuri, mese, scaune ……………… 65%

5. Parc auto …………………………………………. 50%

1.5 Obiectul de activitate

Activitatea S.C. Grialex S.A. const` \n principal \n producerea [i comercializarea de \nc`l]`minte pentru b`rba]i [i copii. Pe l=ng` acestea desf`[oar` [i alte activit`]i conexe: produc]ie de materiale auxiliare, activit`]i de intermediere, consultan]`, brokeraj.

1.5.1.Produc]ia

S.C. Grialex S.A. este un produc`tor tradi]ional de \nc`l]`minte. Activitatea firmei const` \n producerea [i comercializarea de \nc`l]`minte pentru b`ie]i [i b`rba]i. Sectorul de produc]ie \nc`l]`minte cuprinde articole specifice, care se clasific` dup` mai multe criterii:

Dup` aspect: cizme, bocanci, ghete, pantofi, sandale [i papuci;

Dup` m`rime [i desina]ie:

– pentru b`ie]i (19,5 – 26 cm)

– pentru b`rba]i (26 – 31,5 cm)

Dup` sistemul de confec]ionare:

– \nc`l]`minte cu talp` cusut` pe ram`;

– \nc`l]`minte cu talp` cusut` prin bran];

– \nc`l]`minte flexibil`;

– \nc`l]`minte lipit`;

– \nc`l]`minte injectat`;

– \nc`l]`minte tubular`;

– \nc`l]`mintecu fe]e trase prin bran];

– \nc`l]`minte intoars`.

Dup` locul unde se folosesc: \nc`l]`minte de cas`, de strad`, de sport, de protec]ie

Dup` materiile prime folosite:

– materii prime pentru fe]e: piei bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, \nlocuitori din piele;

– materii prime pentru talp`: piei bovine, cabaline, porcine, \nlocuitori din piele.

1.5.2. Import-export

Produsele ob]inute \n cadrul sectorului de \nc`l]`minte sunt destinate comercializ`rii pe pia]a intern` [i extern`. Firma lucreaz` \n condi]ii de lohn av=nd rela]ii cu parteneri importan]i din Fran]a, Italia, Germania [i Ungaria, achizi]ion=nd materii prime, piese schimb, accesorii (Uteksol, IPR, MG, USM) [i furniz=nd diferite modele de \nc`l]`minte clien]ilor str`ini (Puma, Salomon, Bontimes, Consult Line, etc.)

1.5.3. Prest`ri servicii

Pe l=ng` aceste activit`]i, firma desf`[oar` [i alte activit`]i conexe: producerea [i comercializarea de materiale auxiliare pentru \nc`l]`minte, cum ar fi cuie, texuri [i p=nz` bombeu. De asemenea, S.C. Grialex S.A. are \ncep`nd cu anul 1994 o Agen]ie Bursier` [i desf`[oar` activit`]i de intermediere, consulting [i brokeraj \n cadrul Bursei de M`rfuri Timi[oara. Investi]iile financiare ale firmei sunt prezentate \n tabelul 1.3:

Ca ac]ionar la BMT Timi[oara, S.C. Grialex S.A. de]ine un num`r de 60 de ac]iuni cu o valoare nominal` de 25.000 lei.

|ntreprinderea specializeaz` elevi din cadrul Liceului MIU, \ncas=nd contravaloarea [colariz`rii pentru ace[tia, \ncaseaz` chirii pentru spa]iile societ`]ii date spre \nchiriere [i pentru c`minul de nefamili[ti de]inut, \ncaseaz` venituri pentru serviciile de cre[`.

1.6 Principalii indicatori economico-financiari la data de 31.12.2001

S.C. Grialex S.A. prezint` la data de 31.12.2001 urm`toarea situa]ie a indicatorilor economico-financiari:

CIFRA DE AFACERI: 68.857.161.000 lei

VENITURI TOTALE: 70.490.223.000 lei

REZULTATUL DIN EXPLOATARE: 13.757.227.000 lei

REZULTATUL BRUT: 2.027.529.000 lei

REZULTATUL NET: 1.210.501.000 lei

1.7 Evolu]ia capitalului social

De la \nfiin]are [i p=n` \n prezent, S.C. Grialex S.A. a cunoscut mai multe cre[teri de capital prin includerea de rezerve la capitalul social, prin reevalu`ri, conform axei nr.1.

Capitalul social ini]ial al firmei la data \nfin]`rii a fost de 101,5 milioane lei, \mp`r]it \n 20.300 de ac]iuni \n valoare nominal` de 5.000 lei.

|n anul 1991 capitalul social a crescut la 164,81 milioane de lei, \mp`r]it \n 32.962 de ac]iuni cu valoarea nominal` de 5.000 lei.

|n anul 1992 capitalul social al firmei a crescut la 657,02 milioane lei (F.P.S.:457,91; F.P.P.: 197,11), divizat \n 131.403 ac]iuni (F.P.S.:91.982; F.P.P.:39.421) cu o valoare nominal` de 5.000 lei.

Urm`toarea cre[tere de capital a avut loc \n 1994 datorit` reevalu`rii ce s-a efectuat conform H.G. nr.500/1994 [i s-a cifrat la valoarea de 4.498 milioane lei \mp`r]it \n 179.840 ac]iuni \n valoare de 25.000 lei.

Anul 1995 a adus o nou` cre[tere de capital la 4.711,95 milioane lei \mp`r]it \n 188.478 ac]iuni \n valoare de 25.000 lei.

P=n` \n prezent capitalul social a r`mas la aceea[i valoare schmb=ndu-se doar structura ac]ionarilor: 4.711,95 din care F.P.P. 1.884,78 milioane lei, P.P.M. 2.827,17 \mp`r]it \n 4.711.950 ac]iuni (F.P.P.: 1.884.780, P.P.M.:2.827.170) \n valoare de 1.000 lei pe ac]iune.

Evolu]ia capitalului social p=n` \n prezent

1995 1996 1997 1998 1999 2000

1.8. Conducerea societ`]ii

Administratorii societ`]ii:

1. POPESCU VALENTIN- ac]iuni de]inute: 2,23%

2. DUMITRESCU ELISABETA – nu de]ine ac]iuni

3. DRAGOS BOGDAN – nu detine ac]iuni

4. SIMA ELENA – ac]iuni de]inute: 1,25%

5. APOSTOL CARMEN – ac]iuni de]inute: 0,2%

Conducerea executiv`:

1. BORSER RALUCA – director economic

2. ANTONESCU ANA – director comercial

3. BE{TOIU ADRIANA – director de produc]ie

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar`

|n analiza cifrei de afaceri se folosesc c=teva instrumente de analiz` financiar` pe care le voi prezenta aceea[i valoare schmb=ndu-se doar structura ac]ionarilor: 4.711,95 din care F.P.P. 1.884,78 milioane lei, P.P.M. 2.827,17 \mp`r]it \n 4.711.950 ac]iuni (F.P.P.: 1.884.780, P.P.M.:2.827.170) \n valoare de 1.000 lei pe ac]iune.

Evolu]ia capitalului social p=n` \n prezent

1995 1996 1997 1998 1999 2000

1.8. Conducerea societ`]ii

Administratorii societ`]ii:

1. POPESCU VALENTIN- ac]iuni de]inute: 2,23%

2. DUMITRESCU ELISABETA – nu de]ine ac]iuni

3. DRAGOS BOGDAN – nu detine ac]iuni

4. SIMA ELENA – ac]iuni de]inute: 1,25%

5. APOSTOL CARMEN – ac]iuni de]inute: 0,2%

Conducerea executiv`:

1. BORSER RALUCA – director economic

2. ANTONESCU ANA – director comercial

3. BE{TOIU ADRIANA – director de produc]ie

1.9 Prezentarea principalelor instrumente de analiz` financiar`

|n analiza cifrei de afaceri se folosesc c=teva instrumente de analiz` financiar` pe care le voi prezenta \n paginile urm`toare:

BILAN} CONTABIL

– mii lei –

CONTUL DE REZULTATE

CAPITOLUL 2

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

2.1. Analiza cifrei de afaceri – parte a analizei financiare

Analiza financiar` este activitatea de diagnosticare a st`rii de performan]` financiar` a \ntreprinderii la \ncheierea exerci]iului. Ea \[i propune s` stabileasc` punctele tari [i punctele slabe ale gestiunii financiare, \n vederea fundament`rii unei noi strategii de men]inere [i de dezvoltare \ntr-un mediu concuren]ial.

De asemenea, analiza financiar` face obiectul preocup`rilor externe ale partenerilor economici [i financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile ac]iuni de cooperare cu respectiva \ntreprindere.

|n condi]iile actuale ale economiei de pia]`, analiza cifrei de afaceri este esen]ial` pentru aprecierea locului \ntreprinderii \n sectorul de activitate, a pozi]iei sale pe pia]`, a aptitudinilor acesteia de a lansa, dezvolta diferite activit`]i \ntr-o manier` profitabil`.

Nivelul cifrei de afaceri ne poate ar`ta dac` \ntreprinderea este suficient de important`, dac` are semnifica]ie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, put=ndu-se lua decizii \n consecin]`.

Analiza cifrei de afaceri trebuie s` se raporteze permanent la pozi]ia strategic` a firmei. O firm` care dispune de o pozi]ie strategic` favorabil` este de regul` mai dinamic` [i mai profitabil` dec=t alte \ntreprinderi din acela[i sector. O \ntreprindere f`r` o pozi]ie strategic` bun` va fi sortit` unor rezultate mediocre sau chiar negative.

2.2. Cifra de afaceri – concept

Cifra de afaceri (CA) reprezint` principalul indicator al activit`]ii firmei. Ea este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale firmei, fiind principala form` de venit a firmei.

Acest indicator exprim` veniturile ob]inute din v=nzarea produc]iei [i a m`rfurilor, reprezent=nd volumul total a afecerilor firmei, evaluate la pretul pie]ei.

Cifra de afaceri total` (CA) – desemneaz` volumul total al afacerilor unor firme, evaluate la pre]ul pie]ei. |n literatura de specialitate se mai folose[te [i termenul de \ncas`ri totale reprezent=nd valoarea afacerilor realizate de \ntreprindere cu ter]ii prin exercitarea curent` a activit`]ii sale.

Legea contabilit`]ii prin regulamentul s`u precizeaz` c` cifra de afaceri se calculeaz` prin \nsumarea veniturilor realizate din livr`ri de bunuri, executarea de lucr`ri [i prestarea de servicii.

Cifra de afaceri medie (Cam) – reprezint` \ncas`rile realizate de \ntreprindere pe unitate de produs sau serviciu.

CAm=

Q – volumul fizic al v=nz`rilor.

Cifra de afaceri marginal` (Camg) – exprim` varia]ia \ncas`rilor unei firme (CA) generat` de cre[terea sau sc`derea cu o unitate a cantit`]ii v=ndute (Q).

CAmg=

Cifra de afaceri (Camin) – reprezint` nivelul \ncas`rilor care asigur` acoperirea cheltuielilor, prag de la care firma \ncepe s` produc` beneficii. |n punctul critic profitul este nul, veniturile sunt egale cu costurile totale.

CAmin= Ct

CAmin= Cv+Cf

CAmin=

Cv = costuri variabile

Cf = costuri fixe

Ct = costuri totale

Analiza cifrei de afaceri prezint` unele aspecte particulare care difer` \n func]ie de tipul de pia]` [i de concuren]`.

Pentru \ntreprinderile produc`toare, capacitatea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei \ntreprinderi depinde de natura sectorului de activitate:

|n sfera produc]iei de bunuri materiale – cifra de afaceri poate da o imagine deformat` asupra activit`]ii reale, care cuprinde pe l=ng` produc]ia v=ndut` [i pe cea stocat` [i imobilizat`.

|n sfera serviciilor [i a distribu]iei – cifra de afaceri reflect` corespunz`tor nivelul activit`]ii desf`[urate.

2.3. Analiza nivelului cifrei de afaceri

Av=nd \n vedere importan]a acestui indicator, trebuie cunoscute condi]iile ce trebuie s` le \ndeplineasc` cifra de afaceri:

– cifra de afaceri s` acopere cheltuielile din exploatare [i s` permit` realizarea de profit;

– s` de]in` o pondere de minim 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel pu]in 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca s` reflecte o situa]ie normal` de realizare a activit`]ii;

– s` prezinte o tendin]` de cre[tere real`, asigur=nd astfel cre[terea real` a volumului de afaceri a firmei;

– s` realizeze \n mod corespunz`tor cu specificul activit`]ii pe elementele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului princpal de activitate.

EVOLU}IA NIVELULUI CIFREI DE AFACERI

Interpretare:

Ponderea cifrei de afaceri \n total venituri din exploatare \nregistreaz` valori foarte bune (90%) [i reprezint` o tendin]` permanent` de cre[tere, ceea ce confirm` o realizare normal` a obiectului de activitate.

Ponderea cifrei de afaceri \n veniturile totale \nregistreaz` de asemenea valori bune, nivelul s`u permi]=nd acoperirea cheltuielilor din exploatare [i ob]inerea de profit, ceea ce reflect` recunoa[terea de c`tre pia]a sectorului de activitate a activit`]ii firmei.

Se poate spune c` aceast` cre[tere a ponderii cifrei de afaceri din perioada de analiz` se datoreaz` \n principal:

– cre[terii produc]iei v=ndute, confirm=nd viabiliatea activit`]ii de baz` a firmei pe pia]` (mai ales extern`), cu efect pozitiv;

– cre[terii \ntr-o mai mic` m`sur` a veniturilor din v=nzarea m`rfurilor.

2.4. Analiza \n dinamic` a cifrei de afaceri

|n descrierea activit`]ii \ntreprinderii se folosesc m`rimi absolute [i m`rimi relative:

– indici cu baza \n lan]

ICA(I)=

– indici cu baza fix`

ICA(F)=

– ritmuri medii anual de cre[tere

rCA=n

CA = cifra de afaceri \n anul curent

CAo = cifra de afaceri \n anul de referin]`

Can-1 = cifra de afaceri din anul precedent

M`rimile absolute caracterizeaz` evolu]ia cifrei de afaceri la modul cel mai general.

M`rimile relative arat` propor]ia de cre[tere a cifrei de afaceri fa]` de o anumit` baz` de compara]ie.

Examinarea m`rimilor relative [i absolute pe mai multe exerci]ii permite stabilirea tendin]ei activit`]ii \ntreprinderii: cre[tere puternic` sau slab`, stabilitate, regresie lent` sau rapid`.

Se constat` o cre[tere absolut` de la un an la altul.

|n mod normal cifra de afaceri se \nregistreaz` \n unit`]i monetare curente, \ns` \n perioade de cre[tere puternic` a pre]urilor, dac` nu se procedeaz` la corelarea cu infla]ia, informa]iile \[i pierd mult din fiabiliatate, risc=nd s` se trag` concluzii deformate, eronate. Efectele infla]ioniste se fac sim]ite la toate nivelele; fluxul de exploatare, fluxul de finan]are, structura patrimoniului, antren=nd varia]ii nominale c`rora nu le corespund varia]ii reale ale activit`]ii. Evitarea erorilor de judecat` [i de apreciere a performan]elor reale ale \ntreprinderii impun luarea \n calcul a efectelor infla]ioniste.

O cre[tere real` a cifrei de afaceri trebuie s` aib` la baz` o sporire a produc]iei fizice [i nu o cre[tere a pre]ului datorit` ratei infla]iei. O cre[tere a pre]ului este justificat` doar dac` aceast` cre[tere a fost urmat` de o cre[tere a calit`]ii produsului sau serviciului fabricat.

Diagnosticarea evolu]iei \n timp a cifrei de afaceri este foarte important` pentru c` de aici decurg [i concluziile care trebuie luate de c`tre managementul firmei.

Dinamica cifrei de afaceri trebuie s` prezinte o tendin]` de cre[tere \n pre]uri comparabile de la o perioada la alta, pentu a asigura o cre[tere real` a afacerilor firmei, ]in=nd cont de efectul infla]ionist.

CAc =

CAc = cifra de afaceri \n pre]uri comparabile

Ip = indicele pre]urilor

Dinamica cifrei de afaceri [i a pre]urilor

Interpretare:

Se constat` c` de[i \n cifre absolute cifra de afaceri a \nregistrat o cre[tere continu` de la un an la altul cu 12,3%, respectiv 44,2%, \n pre]uri comparabile cifra de afaceri a \nregistrat o sc`dere semnificativ` \n anul 1999 cu 20%, iar \n anul 2000 s-a \nregistrat o nou` sc`dere a cifrei de afaceri de 7% fa]` de anul 1999. Aceasta s-a datorat mai ales concuren]ei acerbe de pe pia]a intern` unde firma a pierdut teren \n fa]a celorlalte societ`]i din ramur`.

2.5. Analiza structurii cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activit`]ii. Structura cifrei de afaceri reflect` propor]ia dintre diferite activit`]i, sortimente, grupe, sectoare care formeaz` nomenclatorul unei \ntreprinderi.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea varia]iilor \nregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor varia]ii [i a implica]iilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale \ntreprinderii.

|n interiorul unei firme pot fi identificate mai multe trepte de analiz` structural`: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referin]e, sec]ii, unit`]i, categorii de clientel`, zone geografice.

Analiza structurii cifrei de afaceri se bazeaz` din punct de vedere metodologic pe m`rimi relative de structur`.

2.5.1 Analiza cifrei de afaceri pe produse

|n analiza ciferi de afaceri pe produs se pot utiliza urm`toarele m`rimi;

Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

G =

Unde: gi = ponderea activit`]ii produsului "I" in cifra de afaceri total`

n = num`rul de termeni ai seriei

Coeficientul de concentrare poate lua valori \ntre 0 [i 1. Cu c=t valoarea coeficientului este mai aproape de "1", cu at=t este mai mic num`rul produselor care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. O apropiere de cifra "0" semnific` o distribu]ie relativ uniform` a v=nz`rilor pe structurile implicate \n calcul.

Indicele Herfindhal,care permite m`surarea gradului de diversificare a activit`]ii pe diverse structuri utile analizei [i deciziei:

H =

Acest coeficient poate lua valori:

– unitare dac` \ntreprinderea vinde un singur produs;

– 1/n dac` v=nz`rile sunt repartizate \n propor]ii egale \ntre activit`]ile, produsele care formeaz` nomenclatorul acesteia.

Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activit`]i sau produse este esen]ial` pentru \n]elegerea strategiei firmei [i pozi]iei sale pe pia]`. |n acest scop se urm`re[te evolu]ia componentelor cifrei de afaceri, [i anume: produc]ia v=ndut`, v=nz`ri de m`rfuri, prest`ri de servicii.

O \ntreprindere puternic` din punct de vedere concuren]ial caut` s` dezvolte activit`]i colaterale celei de baz`, ceea ce contribuie la \mbun`t`]irea activit`]ii principale [i la consolidarea imaginii sale \n r=ndul clientelei.

|n cazul \ntreprinderii S.C. Grialex cifra de afaceri are urm`toarea structur`:

Din graficele al`turate se observ` c` mare parte din cifra de afaceri este reprezentat` de produc]ia destinat` v=nz`rilor pe pia]a intern` [i extern` [i doar \n mic` m`sur` serviciilor prestate.

G =

H = 0,517522

V=nzarea de 0,8 a coeficientului de concentrare ne indic` faptul c` o mare parte din cifra de afaceri (96%) s-a realizat ca urmare a activit`]ii firmei \n ceea ce prive[te v=nz`rile la export [i pe pia]a intern` a produc]iei realizate.

|n literatura de specialitate se sus]ine c` diversificarea activit`]ii este benefic` despre firm`. Leg`tura dintre diversificarea activit`]ii unei firme [i rezultatele acesteia este complex`. De aceea \n teoria economic` se face distinc]ia, \ntre gradul de diversificare [i natura diversific`rii.

|n ceea ce prive[te gradul diversific`rii majoritatea speciali[tilor opineaz` c` un grad sporit de diversificare asigur` cre[terea cifrei de afaceri, a rentabilit`]ii [i reducerea riscului.

|n ceea ce prive[te natura diversific`rii s-a opinat c` o diversificare a activit`]ii \n cadrul aceluia[i sector de activitate este mai rentabil` dac=t o diversificare a activit`]ii \n sectoare diferite.

Structura v=nz`rilor pe produse poate fi analizat` cu ajutorul metodei ABC, prin aceast` metod` se analizeaz` curba teoretic` care permite identificarea \n totalul produselor comercializate a trei grupe:

– grupa A: 10-15% din num`rul articolelor care contribuie cu 60-70% la realizarea cifei de afaceri;

– grupa B: 25-30% din num`rul produselor care contribuie cu 25-30% la realizarea cifrei de afaceri;

– grupa C: 65-75% din num`rul produselor care contribuie cu 10-15% la realizarea cifrei de afaceri;

Zona A cuprinde produse cu o rota]ie rapid` ceea ce presupune existen]a lor \n permanen]` la v=nzare. Pentru aceste produse firma trebuie s` asigure o aprovizionare [i o gestiune eficient` a stocurilor. Din punct de vedere al rentabilit`]ii, produsele din zona A au marj` comercial` redus`.

Zona B cuprinde produse a c`ror rota]ie [i marj` comercial` sunt apropiate de media \ntreprinderii.

Zona C cuprinde produse cu rota]ie sc`zut` dar cu o marj` comercial` mare. Acesta este zona care ridic` probleme deosebite legate de lansarea comenzilor, aprovizionare [i stocare. Pentru aceast` zon` costul de aprovizionare [i stocare este mai ridicat dec=t \n zonele A [i B.

Curba ABC are o valoare statistic` [i indicativ`:

– dac` curba real` se afl` deasupra curbei teoretice, \nseamn` c` predomin` produsele din zona A, iar gama sortimental` cuprinde un num`r insuficient de produse;

– dac` curba se afl` sub curba teoretic`, \ntreprinderea are un sortiment larg \n zonele B [i C care poate \ngreuna gestiunea \ntreprinderii.

2.5.2. Structura cifrei de afaceri pe clien]i

Ea exprim` eficien]a func]ion`rii comerciale. Pentru firm` este foarte important s` aib` clien]i tradi]ionali care s` asigure o stabilitate \n desfacere.

Metoda ABC este utilizat` [i pentru analiza cifrei de afaceri pe categorii de clien]i. Clien]ii unei firme pot fi clasifica]i \n func]ie de contribu]ia lor la realizarea cifrei de afaceri astfel:

– clientela omogen`, unde to]i clien]ii de]in aproximativ aceea[i pondere \n cifra de afaceri, caz \nt=lnit frecvent la firmele ce practic` comer]ul cu am`nuntul;

– clientela eterogen`, unde clien]ii care contribuie la realizarea cifrei de afaceri se diferen]iaz` \n clien]i puternici, medii, mici.

Prin aplicarea metodei ABC \n gestiunea clientelei eterogene s-a ob]inut urm`toarea reparti]ie:

– Zona A: 10% din clien]i, 60% din v=nz`ri;

– Zona B: 40% din clien]i, 30% din v=nzari;

– Zona C: 50% din clien]i, 10% din v=nz`ri.

Analiza cu ajutorul acestie metode permite ob]inerea unor concluzii utile \n fundamentarea deciziilor privind activitatea [i rentabilitatea firmei.

Zona A contribuie preponderent la realizarea cifrei de afaceri, \ns` este destul de riscant` din punct de vedere al securit`]ii firmei. Cu alte cuvinte cu c=t num`rul clien]ilor este mai mare iar \ntreprinderea are o putere de negociere mic`, fiind obligat` s` accepte condi]iile financiare impuse de ace[tia, ceea ce influen]eaz` rentabilitatea firmei.

Zona C cuprinde un num`r mare de clien]i ceea ce implic` un volum foarte mare al cheltuielilor de exploatare, mai ales \n cazul unor comenzi de valori sc`zute. Aceast` zon` dezavantajeaz` firma at=t \n ceea ce prive[te volumul activit`]ii, c=t [i rentabilitatea. Din punct de vedere al riscului, situa]ia firmei nu este confortabil`, chiar dac` ea nu mai suport` presiunea clien]ilor.

Zona B asigur` cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al cifrei de afaceri [i rentabilit`]ii.

– dac` curba real` se situeaz` deasupra curbei teoretice, atunci cifra de afaceri este dependent` de c=]iva clien]i. De aceea apari]ia unor deficien]e \n activitatea acestora pericliteaz` existen]a firmei furnizoare.

Astfel pentru asigurarea stabilit`]ii firmei, managementul trebuie s` orienteze ac]iunile comerciale c`tre clien]ii din zona B, pentru a cre[te cifra de afaceri realizat` \n rela]ie cu ace[tia. Acest lucru se poate realiza prin practicarea unor pre]uri \n func]ie de cantitatea comandat` care incit` clien]ii s` cumpere mai mult.

– dac` curba real` se situeaz` sub curba teoretic`, atunci firma nu dispune de clien]i puternici, iar clien]ii mici de]in o pondere mare.

Conducerea firmei trebuie s` orienteze ac]iunile comerciale ale firmei:

– spre clien]ii din zona B, oferindu-le servicii [i produse adaptate nevoilor lor, cu scopul fideliz`rii lor [i determin`rii m`ririi comenzilor;

– spre clien]ii din zona C, atr`g=ndu-i prin servicii avantajoase [i pre]uri incitante care s`-i ajute, s` se dezvolte [i s` treac` \n zona B.

Pentru exemplificarea modului de analiz` a acestei situa]ii la S.C. Grialex S.A. , vom prezenta situa]ia \n 2000 a cifrei pe clien]i ai firmei:

SITUA}IA REALIZ~RII CIFREI DE AFACERI PE CLIEN}I

Astfel \n zona A sunt cuprin[i urm`torii clien]i: SALOMON [i BONIS, care reprezint` aproximativ 15% din num`rul clien]ilor firmei [i contribuie cu aproximativ 60% la realizarea cifrei de afaceri. Aceast` situa]ie ar trebui s` fie riscant` pentru firm`, dar aceste firme sunt parteneri tradi]ionali ai \ntreprinderii cu care se colaboreaz` de mul]i ani de zile, pe baza unor contracte ferme. Riscul este diminuat [i pentru faptul c` se lucreaz` \n lohn, iar \nc`l]`mintea este fabricat` din materie de bun` calitate din import, costurile cu resursele umane sunt reduse (\n compara]ie cu pia]a intern`) [i partenerii sunt foarte mul]umi]i de produsele finite rezultate [i de pre]ul lor.

|n zona C sunt cuprin[i urm`torii clien]i: KALZO, KEATON, CD BONS, BONTIMES, STRCAM [i ORIZO, care reprezint` aproximativ 50% din num`rul clien]ilor [i contribuie cu aproximativ 5% la realizarea cifrei de afaceri. Aceast` situa]ie este neconfortabil` pentru \ntreprindere deoarece implic` cheltuieli ridicate de exploatare \n rela]iile cu aceste firme ale c`ror comenzi au valori destul de mici. Aceast` ipostaz` se poate aplica [i prin faptul c` unele contracte cu partenerii str`ini \n cauz` s-au \ncheiat spre sf=r[itul anului, pe viitor aceste firme deplas=ndu-se spre zona B.

|n zona B se afl` clien]i precum: CONSULT LINE, PUMA, POL sau ENOFLEX, care reprezint` aproximativ 40% din num`rul clien]ilor [i contribuie cu aproape 35% la realizarea cifrei de afaceri. Aceasta este zona cea mai stabil` din punct de vedere al cifrei de afaceri [i rentabilit`]ii.

2.5.3. Structura cifrei de afaceri pe zone geografice

Structura cifrei de afceri pe zone geografice \ntr-o accep]iune larg` cuprinde pia]a intern` [i pia]a extern`, iar \ntr-o accep]iune restr=ns` aria geografic` de desfacere a produselor \ntreprinderii pe teritoriul ]`rii.

|n categoria zonelor geografice intr`: jude]e, grup`ri de jude]e sau subdiviziuni de jude]e.

Prin aceast` analiz` se urm`re[te identificarea:

– zonele geografice cu ponderea cea mai mare \n absorb]ia produselor firmei;

– stabilitatea v=nz`rilor \n zonele respective;

– zonele geogrefice pe care firma nu le-a penetrat \nc`.

|n cazul S.C. Grialex S.A., lucr=ndu-se \n lohn, majoritatea produc]iei a fost destinat` pie]ei externe (85% -1999, 97% – 2000).

|n ceea ce prive[te pia]a intern` se constat` c` firma \[i desface produc]ia \n toate zonele ]`rii.

|n 2000 v=nz`rile pe pia]a intern` reprezint` 15,07% din totalul v=nz`rilor, produsele fiind distribuite c`tre un num`r de 456 clien]i din \ntreaga ]ar`, primii 26 de clien]i clasa]i \n func]ie de cantitatea cump`rat` de]in=nd peste 51,6% din totalul v=nz`rilor la intern.

|n 2001 v=nz`rile pe pia]a intern` au reprezentat 2,64% din total, primii 20 de clien]i reprezent=nd peste 50% din totalul v=nz`rilor pe pia]a intern`.

2.5.4. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structura cifrei de afaceri pe elemente componente ofer` informa]ii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adic`:

– din desfacerea produc]iei;

– din comercializarea m`rfurilor.

Interpretarea structurii se face \n func]ie de specificul activit`]ii. Astfel pentru o firm` industrial`, cum este cazul [i al societ`]ii Grialex, ponderea majoritar`, peste 80% din cifra din afaceri, trebuie s` aib` produc]ia v=ndut`.

Structura cifrei de faceri pe tipuri de venituri

Interpretare:

Ponderea majoritar` \n realizarea cifrei de afaceri o au veniturile din produc]ia v=ndut` cu 96% care se afl` pe o linie constant` \n perioada analizat`. Acest lucru se datoreaz` cre[terii cam \n acela[i ritm a veniturilor din produc]ia v=ndut` [i a veniturilor din v=nzarea m`rfurilor.

Aceasta este o situa]ie pozitiv` [i denot` o importan]` a activit`]ii de baz` a firmei fa]` de activitatea strict comercial`.

2.6. Analiza factorial` a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri evolueaz` sub inciden]a unui complex de factori interni [i externi.

Factorii interni care influen]eaz` cifra de afaceri sunt:

– gradul de cunoa[tere a nevoilor;

– for]a de v=nzare;

– factorii comerciali: gama sortimental`, politica de produs, serviciile oferite, calitatea produselor, amplasarea firmei;

– factorii tehnici: gradul de \nzestrare tehnic`, gradul de uzur`, gradul de modernizare;

– serviciile oferite: gama de servicii [i calitatea lor;

– strategia pre]urilor.

Factorii externi care influen]eaz` cifra de afaceri sunt:

– concuren]a: prin produsele noi, publicitate, modificarea pre]urilor;

– nevoile clientului: modificarea veniturilor, schimb`rile socio-profesionale, schimb`rile demografice;

– legisla]ia economico-financiar`.

|n teoria [i practica economic` exist` mai multe modele de analiz` factorial`. Dintre acestea voi prezenta c=teva modele care se preteaza cel mai bine situa]ei existente \n cazul S.C. Grialex S.A.

Un prim model de analiz` stabile[te leg`tura de cauzalitate dintre cifra de afaceri [i un poten]ial uman;

Aceast` rela]ie ne indic` faptul cifra de afaceri o cre[tere a productivit`]ii duce automat la o cre[tere a produc]iei [i astfel la cre[terea cifrei de afaceri.

Rela]ia de mai sus se poate dezvolta astfel:

unde:

Np = num`r personal

L = num`rul locurilor de munc`

S = coeficientul schimburilor

Z, h = num`rul de zile, ore lucrate

Wa = productivitatea medie anual`

Wz = productivitatea medie zilnic`

Wh = productivitatea medie orar`

Un alt model de analiz` stabile[te leg`tura dintre cifra de afaceri [i cump`r`rile efectuate de c`tre clien]i:

Aceast` rela]ie de mai sus ne indic` faptul c` atragerea unui num`r sporit de cump`r`tori este o premis` a activiz`rii v=nz`rilor.

Rela]ia se poate dezvolta astfel:

unde:

Nc = num`rul cump`r`torilor

D = valoarea medie a cump`r`rilor

Q = cantitatea

P = pre]ul unitar

Cel mai utilizat model de analiz` factoril` a cifrei de afaceri este cel ce analizeaz` cifra de afaceri – pre], pe baza rela]iei:

Rela]ia poate fi dezvoltat` astfel:

unde:

q = volumul fizic al v=nz`rilor

d = pre]ul mediu de v=nzare

pi = pre]ul unitar al produsului "i"

gsi = structura fizic` a v=nz`rilor

Pre]ul unui produs \ntr-o economie concuren]ial` este astfel stabilit \nc=t s` permit`:

la nivelul v=nz`rilor firmei:

– atingerea sau men]inerea unei anumite cote de pia]`;

– sporirea cifrei de afaceri;

– atingerea sau men]inerea unui coeficient de ocupare a pie]ei.

la nivelul rentabilit`]ii firmei:

– optimizarea rentabilit`]ii exploat`rii;

– optimizarea rentabilit`]ii capitalulul investit.

la nivelul imaginii firmei pe pia]`:

– definirea si men]inerea produselor firmei [i a produselor sale pe pia]`.

Managementul firmei nu poate ac]iona asupra pre]ului produselor. Acest pre] se formeaz` pe pia]` prin confruntarea cererii [i a ofertei. Conducerea firmei poate \ns` ac]iona asupra calit`]ii produselor, cresc=nd calitatea va putea cre[te [i pre]ul produselor.

Calitatea este aptitudinea unui produs de a satisface \ntr-un anumit grad nevoile utilizatorilor finali. Ea este un concept relativ care nu are sens dec=t prin raportare la satisfac]ia ob]inut` de client \n rela]ia sa cu \ntreprinderea sau cu produsul oferit de aceasta.

|n cazul societ`]ii noastre, voi folosi pentru analiza factorial` acest ultim model factorial:

Cifra de afaceri este influen]at` de:

doi factori de influen]` principali:

– cantitatea v=ndut` (Q);

– pre]ul mediu (p)

doi factori de influen]` secundari:

– structura fizic` a produc]iei (gsi);

– pre]ul fiec`rui produs (pi).

-= 53.503.628-48.267.890 = +5.235.738 mii lei

ICA = = = 110,87%

Interpretare:

Cifra de afaceri a crescut \n perioada analizat` (1999-2000), \n cifre absolute cu 5.235.738 mii lei, respectiv cu 10,84%, ceea ce reprezint` o situa]ie pozitiv` pentru firma S.C. Grialex S.A. Aceast` cre[tere se datoreaz` influen]ei factorilor aminti]i mai sus, a c`ror ac]iune asupra cifrei de afaceri o voi studia \n continuare.

1. Analiza influen]ei factorului produc]ie v=ndut` (q)

-= 42.948.457,42 – 48.267.890 =

= – 5.319.432,58 mii lei

Interpretare:

Factorul cantitate fizic` v=ndut` are o influen]` negativ` asupra cifrei de afaceri, determin=nd sc`derea acesteia cu 5.319.432,58 mii lei.

Aceast` influen]` negativ` s-a datorat sc`derii \n perioada analizat` a produc]iei fizice v=ndute de la 881.422 perechi pantofi \n 1999 la 784.218 perechi pantofi \n 2000, adic` cu 11,1%.

M`suri:

Pentru redresarea acestei situa]ii, firma trebuie s` produc` o cantitate mai mare de \nc`l]`minte pe care s` o v=nd` pe pia]`.

Restric]ii:

Cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte fabricat` [i v=ndut` poate \nt=mpina dificult`]i \n ceea ce prive[te capacit`]ile de produc]ie reduse de care dispune S.C. Grialex S.A., c=t [i de gradul de satura]ie al pie]ei, care ar duce la acumularea de produse pe stoc, fapt nedorit de firma care [i-ar imobiliza astfel o parte din disponibilit`]i. De asemenea managementul firmei trebuie s` urm`reasc` cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte [i \n func]ie de rentabilitatea produselor respective.

Solu]ii:

Pentru cre[terea cantit`]ii de \nc`l]`minte fabricat` [i v=ndut` se impune cre[terea capacit`]ii de produc]ie prin achizi]ionarea de noi utilaje sau prin aducerea unor utilaje de c`tre firmele str`ine cu care S.C. Grialex S.A. lucreaz` \n lohn. Aceast` din urm` solu]ie este mai pu]in costisitoare, [i ca urmare \n ultimii ani managementul firmei a apelat la aceast` solu]ie care a dat rezultate bune asigur=nd \n acela[i timp [i calitatea cerut` de partenerul str`in.

De asemenea, conducerea unit`]ii trebuie s` ac]ioneze puternic [i \n domeniul marketingului pentru promovarea produselor sale, astfel \nc=t cantitatea suplimentar` ce se va produce cu noile capacit`]i de produc]ie s` nu r`m=n` stocat`, fapt ce ar ac]iona negativ asupra societ`]ii.

2. Analiza influen]ei factorului structur` fizic` a produc]iei v=ndute

Interpretare:

Factorul structura produc]iei fizice v=ndute are o influen]` negativ` asupra cifrei de afaceri, determin=nd sc`derea acesteia cu 10.217.812,28 mii lei. Aceast` influen]` negativ` din perioada analizat` s-a datorat sc`derii unor produse cu pre]uri mai mari dec=t pre]ul mediu:

Grialex – de la 15,07% la 2,64%

Puma – de la 7,14% la 6,27%

[i cre[terii ponderii produselor cu un pre] de v=nzare mai mic dec=t pre]ul mediu:

Salomon – de la 16,05% la 32,90%

Pol – de la 2,94 la 5,41%.

M`suri:

|n situa]ia dat`, pentru cre[terea cifrei de afaceri, conducerea unit`]ii trebuie s` ia m`suri astfel \nc=t \n structura produc]iei fizice v=ndute s` creasc` ponderea produselor cu un pre] de v=nzare mai mare dec=t pre]ul mediu, a[a cum este cazul produselor: Puma, Salomon, Grialex, Kalzo.

Restric]ii:

Cre[terea produc]iei produselor amintite mai sus se love[te de o serie de restric]ii.

|n primul r=nd capacitatea de produc]ie redus` a societ`]ii care nu permite fabricarea unui num`r mai mare de \nc`l]`minte din sortimentele amintite.

|n al doilea r=nd, cre[terea ponderii [i implicit a cantit`]ii din sortimentele amintite este condi]ionat` de v=nzarea lor pe pia]` astfel \nc=t firma s` nu se afle \n situa]ia de a stoca excesiv produc]ia realizat`.

|n al treilea r=nd, conducerea unit`]ii trebuie s` creasc` ponderea \n totalul produc]iei v=ndute a produselor cu o rentabilitate considerat` bun` pentru \ntreprindere.

Solu]ii:

Se impune cre[terea capacit`]ii de produc]ie pentru sortimentele amintite \n detrimentul unor sortimente cu rentabilitate sc`zut` sau chiar negativ`, precum [i desf`[urarea unei politici de marketing agresive care s` permit` v=nzarea unei cantit`]i maxime din produc]ia ob]inut`.

2. Analiza influen]ei factorului pre] unitar de v=nzare

= + 20.772.982,86 mii lei

Interpretare:

Factorul pre] unitar de v=nzare exercit` \n perioada analizat` o influen]` pozitiv` \n sensul cre[terii cifrei de afaceri cu 20.772.982,86 mii lei. Aceast` cre[tere s-a datorat \n primul r=nd cre[terii pre]ului de v=nzare al produc]iei realizate \n 2000 fa]` de 1999 \n medie cu aproximativ 25%.

M`suri [i restric]ii:

A[a cum se [tie, pre]ul se formeaz` prin confruntarea cererii [i ofertei pe pia]`, astfel \nc=t managementul societ`]ii nu-l poate influen]a decisiv, orice modificare de pre] \n sensul cre[terii confrunt=ndu-se cu barierele restrictive ale pie]ei. De aceea, pentru cre[terea cifrei de afaceri prin cre[terea pre]ului produselor, firma trebuie s` ac]ioneze \n sensul cre[terii calit`]ii acestora [i punerii \n eviden]` a acestor calit`]i, astfel pia]a nu va accepta un astfel de produs.

CAPITOLUL 3

CONCLUZII

Cifra de afaceri este principalul indicator al activit`]ii unei societ`]i comerciale, este principala form` de venit [i unul dintre cele mai importante obiective strategice urm`rite de conducerea \ntreprinderii. Cifra de afaceri exprim` volumul total al afacerilor firmei evaluate la pre]ul pie]ei.

S.C. Grialex S.A. este o \ntreprindere de \nc`l]`minte pentru b`rba]i [i b`ie]i cu tradi]ie \n Rom=nia, f`c=nd parte din sfera produc]iei. |n mod normal, cifra de afaceri aferent` firmelor din acest sector poate oferi o imagine deformat` asupra activit`]ii reale, datorit` cuprinderii \n cifra de afaceri at=t a produc]iei v=ndute c=t [i a a celei stocate.

|n cazul S.C. Grialex S.A., care lucreaz` \n majoritate \n lohn (97%- 2001), pe baza unor comenzi ferme, produc]ia stocat` are un volum nesemnificativ \n raport cu volumul total al produc]iei, ceea ce face ca cifra de afaceri s` ofere o imagine real` a activit`]ii firmei.

|n perioada analizat`, 2000-2001, nivelul cifrei de afaceri al S.C Grialex S.A. a crescut \n cifre absolute cu 12,32% (1999 fa]` de 1998), respectiv cu 44,2% (2001 fa]` de 2000). |ns`, datorit` infla]iei, aceast` cre[tere s-a dovedit a nu fi real`, astfel \nc=t cifra de afaceri a sc`zut \n termeni reali (pre]uri comparabile, pre]uri constante) cu 20% in 2000 fa]` de 1999, respectiv cu 7% \n 2001 fa]` de 2000.

Compar=nd situa]ia cifrei de afaceri \n pre]uri comparabile existent` la S.C. Grialex S.A. cu situa]ia pe ]ar` \n sectorul \nc`l]`minte se pot constata urm`toarele date:

Se poate trage astfel concluzia c` \n 2000 evolu]ia cifrei de afaceri \n pre]uri constante a urmat evolu]ia sectorului \ns` cu o sc`dere mai profund`, iar \n 2000 cifra de afaceri a continuat s` scad`, cu un procent mic, \n timp ce \n sector s-a constatat o \nviorare a activit`]ii firmelor.

Aceast` sc`dere a cifrei de afaceri \n pre]uri comparabile din perioada analizat`, se \nscrie pe linia unei evolu]ii descresc`toare dupa 1990, de c=nd cu mici excep]ii activitatea firmei s-a restr=ns cifra de afaceri volum.

S.C. Grialex S.A. a pierdut o parte important` din pia]a extern` dup` 1990 prin destr`marea CAER, prin degringolada existent` \n \ntreprindere \n perioada de tranzi]ie la economia de pia]`, iscat` datorit` indisciplinei sindicale [i a managementului care nu a reac]ionat promp [i ferm \n direc]ia adapt`rii \ntreprinderii \n timp real la noile condi]ii existente.

Calitatea m=inii de lucru, pre]ul ei c`zut, a f`cut din \ntreprinderea timi[ean` o ]int` atractiv` pentru firmele str`ine din Europa de Vest precum Puma AG, Salomon,Kalzo, etc., care au \ncheiat contracte de lohn cu S.C. Grialex S.A. Astfel s-a ajuns ca cifra de afaceri \n prezent din activitatea de lohn s` ocupe 97% din produc]ia firmei [i s` constituie "sursa principal` de energie" a firmei.

O alt` cauz` a sc`derii cifrei de afaceri \n pre]uri constante este pierderea pie]ei interne pe fondul sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei [i competi]iei din partea produselor de concep]ie str`in` care au invadat pur [i simplu pia]a autohton` de \nc`l]`minte. Astfel, \n perioada analizat`, produc]ia firmei v=ndut` pe pia]a interna s-a restr=ns de la 15% din totalul produc]iei v=ndute \n 2000 la numai 3% \n 2001.

Blocajul financiar din economia rom=neasc` a afectat [i S.C. Grialex S.A. prin imposibilitatea \ncas`rii la termen a contravalorii produselor livrate. |n 2001 activitatea de produc]ie pentru pia]a intern` s-a redus mult, astfel \nc=t firma nu a resim]it at=t de tare efectul blocajului financiar. Totu[i, au ap`rut [i alte probleme legate \n special de formalit`]ile vamale ce intervin \n cazul activit`]ii de lohn. |n acest sistem, \ntreprinderea se aprovizioneaz` cu materii prime de la partenerii s`i str`ini, pe care nu le poate ridica din vam` dec=t \n momentul pl`]ii sumelor aferente, urm=nd ca dup` ie[irea produselor finite din ]ar` c`tre clien]ii str`ini, sumele s` fie recuperate. Acest fapt nu se \nt=mpl` dec=t dup` o perioad` de aproximativ trei luni, timp \n care banii sunt imobiliza]i, \ngreun=nd situa]ia firmei [i a managementului care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]i [i trebuind s` apeleze la credite de trezorerie care genereaz` costuri finaciare mari.

|n perioada de analiz`, cifra de afaceri la S.C. Grialex S.A. are o pondere de peste 85% \n totalul veniturilor, fapt care permite firmei s`-[i acopere cheltuielile de exploatare [i s` ob]in` [i profit.

|n urma analizei efectuate, se poate spune c` cifra de afaceri are un nivel acceptabil ce tinde s` ating` nivelul mediu pe ramur`. |ntreprinderea tinde s`-[i stabilizeze rela]iile comerciale orient=ndu-se spre partenerii str`ini \n colaborare cu care firma poate supravie]ui, evit=nd blocajul financiar [i alte dificult`]i specifice acestei perioade de instabilitate legislativ` [i de tranzi]ie la economia de pia]`.

BIBLIOGRAFIE

1. G. B`ile[teanu – Diagnostic, risc [i eficien]` \n afaceri

2. H. Cristea, I.Talpo[, D. Cosma – Gestiunea financiar` a \ntreprinderii

3. L.Eros-Stark, M. Pantea – Analiza situa]iei finaciare

4. I. Mihai, E. Cazan, I. Popa-Lala, – Analiza Economico-Financiar`

P. {tefea, P.Ivoniciu

5. M. Niculescu – Diagnostic global strategic

6. I. Stancu – Diagnostic financiar al rentabilit`]ii \ntreprinderii

7. Raport financiar al S.C. Grialex S.A.