Componentele Nutretului

=== bibiografie ===

[NUME_REDACTAT] S. B., S. M. Yashim and G. E. Jokthan (2008) – Effects of supplementing sorghum stover with poultry litter on performance of Wadara cattle. [NUME_REDACTAT] of Agronomy 1 (1): 16 -18.

Baran M. S., R. Demirel, B. Yokus and N. Kocabagli (2008) – The effects of sorghum grain on live weight gain, feed conversion ratios and digestibility of nutrients in beef cattle. Journal of Animal and [NUME_REDACTAT] 7 (9): 1123 – 1127.

[NUME_REDACTAT]., Cavache A., Burlacu R., 2002. Potențialul productiv al nutrețurilor și utilizarea lor. [NUME_REDACTAT], București.

Jambunathan R., and Subramanian V. (1981) – Grain quality of sorghum, pearl millet, pigeon-pea and chick-pea. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] for the Semi-arid Tropics, .

Nicolae M., [NUME_REDACTAT] (1999) – Nutrețurile, valoarea nutritivă, sortimente, controlul sanitar – veterinar. [NUME_REDACTAT] – Redacția revistelor agricole, București.

Singh S., S. S. Kundu, B. P. Kushwaha and S. B. Maity (2009) – Dietary energy levels response on nutrient utilization, nitrogen balance and growth in Bhadawari buffalo calves. [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] 21 (8).

[NUME_REDACTAT], Terry L. Mader (1974) – Grain sorghum processing for beef cattle. [NUME_REDACTAT] of Regents of the University of Nebraska on behalf of the University of [NUME_REDACTAT].

XXX Cultivați cu încredere sorgul (2009) – O plantă care se cultivă ușor și aduce venituri mari. [NUME_REDACTAT] Satului, nr. 5, 1 – 15 martie.

În cadrul operațiunilor pentru evidențierea potențialului productiv al boabelor de sorg ca alternativă la cerealele clasice, punctul de pornire a fost achiziționarea sorgului boabe în cantitate de 2000 kg, furnizorul fiind SC REMIDAM MARKET SRL, Afumați, Ilfov.

La întocmirea rațiilor de hrană, s-a avut în vedere mai întâi stabilirea valorilor nutritive a materiilor prime furajere care urmau să fie utilizate în hrana tăurașilor la îngrășat. Acestea s-au estimat pe baza prelucrărilor datelor primare prin ecuații de regresie, exprimarea lor făcându-se în unități nutritive aferente producției de carne (UNC), în proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conținutul în azot al nutrețului (PDIN) și în proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conținutul în energie al nutrețului (PDIE), evaluări ce au fost făcute pe baza determinărilor de compoziție chimică a nutrețurilor ca atare (tabelul 1), și a coeficienților de digestibilitate, în conformitate cu noul sistem de apreciere a valorii nutritive energetice și proteice a nutrețurilor, aplicat în majoritatea țărilor cu zootehnie avansată, care în ultimul timp a fost adoptat și în țara noastră (Burlacu și col., 2002).

Compoziția chimică a materiilor prime furajere care au constituit rațiile de hrană pentru animalele de experiență, a fost determinată prin schema Weende și a indicat următoarele valori: semifânul de lucernă cu o încărcătură de substanță uscată (SU) de 526 g, a avut un conținut în PB de 121 g, de 357 g Cel.B. și o valoare energetică de 17,39 MJ EB/kg SU.

Componentele nutrețului combinat au participat în procente diferite la conținutul în proteină al acestuia, cu 88 g porumbul, 104 g orzul, 124 g grâul, 87 g sorgul boabe și cu 358 g/kg SU șrotul de floarea soarelui, iar în ceea ce privește celuloza brută s-au înregistrat valori de 35 g la porumb, 85 g la orz, 36 g la grâu, 34 g la sorgul boabe și 229 g/kg SU la șrotul de floarea soarelui. Unele cercetări recente (Abdul și col., 2008; Baran și col., 2008; Singh și col., 2009) dar și mai vechi (Jambunathan și col., 1981), pun în evidență valori relativ asemănătoare cu cele obținute de noi privind compoziția chimică a boabelor de sorg la majoritatea substanțelor nutritive. În același timp, valori comparabile se regăsesc și în [NUME_REDACTAT] Satului, 2009.

Tabelul 1

Compoziția chimică a furajelor utilizate în hrana

animalelor de experiență (g/kg furaj/1000g SU)

Rezultatele compoziției chimice obținute, sugerează necesitatea existenței unei diferențe mai mici între valoarea de hrănire a sorgului boabe, comparativ cu porumbul decât ceea ce există în realitate, fenomen constatat și în unele cercetări mai vechi efectuate de [NUME_REDACTAT] și col., 1974.

Calculul UNC a presupus determinarea energiei nete pentru producția de carne (ENC), pornind de la energia brută ingerată (EB), de la digestibilitatea energiei (dE), de la raportul dintre energia metabolizabilă și energia digestibilă (EM/ED) și de la randamentul „kf” de utilizare a EM ca energie netă producție carne, după următoarea relație:

ENC = EB * dE * EM/ED * kf

Energia brută (EB) s-a determinat pe baza unor ecuații de regresie în funcție de natura furajului astfel:

– pentru concentrate:

EB(kcal/kg SU) = 5,72*PB + 9,50*GB + 4,79*CB + 4,17*SEN + ∆

în care PB, GB, CB și SEN în g, iar valorile delta variază în funcție de natura nutrețului;

pentru semifânuri:

EB (kcal/kg SO) = 3910 + 2,450 (g PB/kg SO) + 169,7 pH

Digestibilitatea energiei (dE) s-a stabilit prin intermediul unor relații, diferite în funcție de natura nutrețului, stând la baza calcului și a energiei digestibile:

ED (kcal/kg SU) = EB*dE

Energia metabolizabilă (EM) a nutrețurilor care este diferit utilizată de animale pentru întreținere sau pentru diverse forme de producție (Blaxter, 1962, citat de Nicolae și Petroman, 1999), s-a estimat pe baza relației:

EM (kcal/kgSU) = ED*(0,8417 – 9,9*10 –5 CB – 1,96*10 –4 PB + 0,0265)

unde CB (celuloza brută) și PB (proteina brută) sunt raportate la un kg SO (substanță organică).

Randamentul „kf” s-a calculat după relația:

Kf = 0,78 q + 0,006 (q = EM/EB)

Pentru transformarea ENC a nutrețurilor în UNC, aceasta s-a raportat la 1472 kcal EN (valoare de referință a ovăzului boabe luat ca etalon în țara noastră):

UNC = ENC/1472 kcal (6,16 MJ)

Valorile nutritive proteice (PDI – proteină digestibilă reală la nivel intestinal) a nutrețurilor s-au obținut plecând de la 4 caracteristici, proprii fiecărui nutreț:

conținutul total în proteină brută (PB);

degradabilitatea teoretică a proteinei în rumen (DT);

conținutul ruminal în substanță organică fermentescibilă (SOF);

digestibilitatea reală în intestinul subțire a aminoacizilor de origine alimentară (dr), folosindu-se următoarele relații de calcul:

PDIN (g/kg SU) = PDIA + PDIMN

unde: PDIA = proteină digestibilă în intestin de origine alimentară;

PDIMN = proteină digestibilă în intestin de origine microbiană, permisă de conținutul în azot al rației.

PDIA (g/kg SU) = PB (g/kg SU) * (1 – DT) * 11,1 * dr

PDIMN (g/kg SU) = PB (g/kg SU) * [1 – 1,11 (1 – DT)] * 0,9 * 0,8 * 0,8

considerându-se că substanțele azotate în rumen sunt captate în procent de 90%, că substanțele azotate microbiene conțin 80% aminoacizi cu o digestibilitate de 80%.

PDIE (g/kg SU) = PDIA + PDIME

unde, PDIME = proteina digestibilă în intestin de origine microbiană, permisă de conținutul în energie al rației.

PDIME (g/kg SU) = SOF * 0,145 * 0,8 * 0,8

în care: SOF (g/kg SU) reprezintă substanțe organice fermentescibile utilizabile pentru sinteza a 145 g proteină microbiană.

În final, valorile nutritive ale semifânului de lucernă și ale materiilor prime care au intrat în componența nutrețurilor combinate s-au exprimat în unități nutritive carne (UNC), în proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conținutul în azot al nutrețului (g PDIN), în proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conținutul în energie al nutrețului (g PDIE), în calciu (g Ca) și în fosfor (g P) și sunt prezentate în tabelul 2.

Se poate aprecia că valorile nutritive energetice și proteice ale nutrețurilor luate în studiu, rezultate în urma calculelor (Burlacu și col., 2002), se încadrează în general, în limitele de valori comparabile cu cele din literatura de specialitate. Așa cum era de așteptat datele de compoziție chimică au sugerat existența unei diferențe mai mici în valoarea de hrănire a sorgului boabe, comparativ cu porumbul: 1,42 UNC la sorgul boabe față de 1,54 UNC/kg SU la porumb.

Tabelul 2

Valorile nutritive ale componentelor rațiilor

De asemenea, după fabricarea nutrețurilor combinate (NC), s-au prelevat probe medii, din care s-au efectuat analize de laborator în vederea stabilirii compoziției chimice (g/kg furaj/1000g SU) și a conținutului de calciu și fosfor, date pe baza cărora s-a estimat în continuare potențialul nutritiv al NC-urilor după modelul descris mai sus. Astfel, analizând compoziția chimică a nutrețurilor combinate atât la lotul martor (fără sorg boabe) cît și la cele două loturi experimentale cu sorg boabe macinat, care a fost inclus în procente diferite (15 și 25%), nu s-au înregistrat diferenției notabile între componentele organice ale acestora așa după cum se poate observa din tabelul 3.

Tabelul 3

Compoziția chimică a nutrețurilor combinate utilizate în hrana animalelor de experiență (g/kg furaj/1000g SU)

Sub aspectul valorilor nutritive energetice și proteice la variantele de nutrețuri combinate cu sorg boabe măcinat, folosite în hrana animalelor de experiență, s-au remarcat valori destul de apropiate, dar și între acestea și varianta fără sorg dându-se posibilitatea asigurării unei încărcături energo-proteice echivalente între cele trei variante experimentale, așa cum reiese din tabelul 4.

Tabelul 4

Valoarea nutritivă calculată a nutrețurilor combinate în cadrul rațiilor

În continuare aceste valori nutritive energetice și proteice calculate, au servit la formularea rațiilor care s-au utilizează în hrana tineretului taurin la îngrășat din experiment, conform noului sistem de apreciere a valorii nutritive a nutrețurilor și a normelor de hrană din IBNA și au în componență semifân de lucernă ca nutreț de volum (rația de bază) la care s-a adăugat un amestec combinat alcătuit din porumb, orz, sorg boabe, grâu, șrot de floarea soarelui, cretă furajeră, sare, iar pentru asigurarea echilibrului vitaminic și mineral al rațiilor, s-a folosit un premix vitamino-mineral adecvat speciei și categoriei de greutate. În acest fel, cele trei tipuri de rații au putut fi diferențiate după nivelul de participare a sorgului boabe în nutrețul combinat.

Semifânul de lucernă a fost asigurat „ad libitum”, iar pentru concentrate s-au realizat structuri de nutrețuri combinate diferențiate între loturi, complementare semifânului, care să poată acoperi necesarul tineretului taurin la îngrășat prin aportul lor comun în substanțe nutritive. Au rezultat astfel trei tipuri de structuri de NC prezentate în tabelul 5, de unde se poate observa și ponderea diferită a sorgului boabe măcinat folosit în nutrețul combinat.

Tabelul 5

Structura rețetelor de nutrețuri combinate (%)

Greutatea medie inițială a animalelor utilizate în această experiență a fost de 256 kg, repartizate uniform câte 7 capete pe lot, așa cum reiese din tabelul următor.

Tabelul 6

Schema experimentală

Pentru testarea diferențelor între loturi în ceea ce privește greutatea corporală inițială s-a aplicat testul de semnificație STAT VIEW: Anova cu Ancova, după cum urmează.

Tabelul 7

Greutatea medie inițială a animalelor de experiență (kg)

În urma aplicării testului se poate afirma că diferențele de greutate la începutul experimentului au fost nesemnificative din punct de vedere statistic (P > 0,05).

Experimentele s-au desfășurat pe o perioadă de 3 luni de zile cuprinzând o subperioadă pregătitoare de 14 zile pentru acomodarea animalelor cu noile rații furajere și o perioadă propriu-zisă (de determinări), în cadrul căreia am urmărit o serie de parametri zootehnici cum ar fi: consumul mediu de hrană (determinat zilnic), evoluția greutății corporale (determinată prin cântăriri la începutul, apoi lunar la mijlocul și la sfârșitul experienței) prin care s-a putut pune în evidență la încheierea experimentului sporul mediu zilnic, consumul specific, starea de sănătate a animalelor și eficiența economică a hrănirii.

Animalele de experiență au fost întreținute într-un adăpost destinat îngrășării tineretului taurin, în boxe colective prevăzute cu podea din grătare de beton și alee centrală pentru administrarea furajelor existând posibilitatea înregistrării consumului de hrană și a resturilor neconsumate. De asemenea animalele au avut acces concomitent la hrană, iar apa a fost asigurată permanent prin intermediul adăpătorilor cu nivel constant.

Pe parcursul experimentului s-a înregistrat zilnic consumul de hrană și resturile de furaje la fiecare lot de animale în parte, exprimate atât în kg brut cât și în substanță uscată, punându-se astfel în evidență proporția de participare a nutrețului combinat, așa cum reiese din tabelul 4. În acest sens, cantitățile de hrană ingerate s-au estimat a fi asemănătoare la cele trei loturi atât în ceea ce privește nutrețul de volum (semifânul de lucernă) cât și concentratele (NC) luate ca atare sau ca substanță uscată valori care se prezintă în felul următor: spre exemplu, consumul de semifân de lucernă, care a fost administrat la discreție, a indicat valori ale ingestei de 11,56 kg la lotul martor, de 12,09 kg la lotul experimental 1 și de 11,96 kg la lotul experimental 2 pe cap/zi, respectiv 6,08; 6,36 și 6,29 kg SU/cap/zi, nediferențiate din punct de vedere statistic cum de altfel sunt prezentate și în tabelul alăturat.

Tabelul 8

Consumul mediu de hrană (kg/cap/zi și kg SU/cap/zi)

Pe parcursul experimentului nu au fost semnalate fluctuații semnificative zilnice ale consumului de nutrețuri, ceea ce denotă omogenitatea animalelor din cele trei loturi, iar starea de sănătate a fost optimă pentru realizarea unor performanțe zootehnice ridicate.

În baza valorilor nutritive estimate și a consumului de nutrețuri, s-au stabilit aporturile zilnice a elementelor nutritive majore (energie, proteină, calciu și fosfor) și de asemenea gradul de acoperire al acestora față de normă, apreciat după greutatea corporală medie, sporul mediu zilnic prin aporturile nutritive ale rațiilor, valori redate în tabelul 9.

Tabelul 9

Aportul în elemente nutritive al rațiilor consumate și gradul

de acoperire al necesarului la cele trei loturi de tăurași

Privitor la aporturile de energie și de proteină, diferențele între loturile de animale sunt foarte mici. Astfel, se poate desprinde faptul că animalele din lotul martor, au consumat zilnic in medie prin rația ce le-a fost administrată 8,14 UNC, 780,40 g PDIN și 750,95 g PDIE, lotul experimental I, 8,52 UNC, 769,47 g PDIN și 780,02 g PDIE, iar lotul experimental II, 8,50 UNC, 801,48 g PDIN și 788,21 g PDIE. În aceste condiții, raportând energia adusă de rații la necesarul de energie al animalelor, s-a obținut un procent relativ asemănător la toate loturile (102,55 – 107,06%).

De asemenea și raportul dintre proteina permisă de rații și necesarul în acest element al tăurașilor este relativ asemănător (în cazul PDIN-ului 113,83 – 118,56% și 111,09 – 116,60% în cazul PDIE-ului).

La aporturile în săruri minerale de calciu și fosfor, gradul de acoperire al necesarului este încadrat în limite de toleranță, oscilând între 99,85% și 109,76% la calciu, iar în cazul fosforului între 96,49 și 118,55%, însă pe ansamblu toate valorile obținute se încadează în limitele normale permise de sistemul de alimentație folosit.

În continuare, pe baza acestor consumuri s-au înregistrat sporuri medii zilnice cu valori asemănătoare între lotul martor (1306,12 g) și lotul experimental 2, (1266 g) și ușor mai mici la lotul experimental 1, de 1249,61 g. Observăm astfel, (tabelul 10) performanțe comparabile între loturile martor, care nu a primit sorg boabe măcinat în amestecul de NC și experimental 2 unde proporția de 25% de sorg boabe a înlocuit porumbul. Pe de altă parte, la lotul experimental 1, înlocuirea orzului din amestecul concentrat cu sorg (15%), a dus la obținerea unor sporuri mai mici cu aproximativ 56,51 g, ceea ce nu însemnă o diferențeire semnificativă (P>0,05) din punct de vedere statistic.

Tabelul 10

Evoluția greutății corporale și sporurile medii de greutate*

*mediile sunt însoțite de abaterea standard

** aceeași literă diferențe nesemnificative între loturi (P≥0,05)

În privința consumurilor specifice care de altfel sunt corelate cu performanțele productive, exprimate de asemenea în substanță uscată (SU), unități nutritive carne (UNC), proteină digestibilă reală la nivel intestinal permisă atât de conținutul în azot al furajului (PDIN), cât și în energie (PDIE), se observă că cea mai mare cantitate de energie cheltuită pentru realizarea unui kg spor s-a observat la lotul experimental 1 și anume 6,81 UNC, ceea ce arată o utilizare mai slabă a acesteia comparativ cu lotul martor și experimental 2, unde s-au înregistrat valori mai bune (mai mici) date indicate în tabelul 11. În schimb, cea mai mare cantitate de proteină pentru realizarea unui kg spor s-a constatat la lotul experimental 2, ceea ce înseamnă o utilizare mai scăzută a acesteia în raport cu celelalte loturi.

Tabelul 11

Consumurile specifice

Profilul plasmatic mineral. Parametrii profilului plasmatic mineral în majoritate s-au înscris în limite admise, atât la lotul martor cât și la cele experimentale. Astfel, rezultatele obținute în acest experiment au arătat că pentru calciu valorile obținute se încadrează în limitele fiziologice normale vârstei și categoriei de greutate a acestei specii de animale atât la lotul martor cât și la cele experimentale. Nivelul magneziului seric se încadrează de asemenea, în limitele de valori comparabile cu cele din literatura de specialitate. Cunoscând că, la animalele tinere, oasele sunt mai vascularizate și schimbul mineral mai intens, când și valorile magneziului din plasmă sunt de asemenea crescute, putem confirma în acest fel și evoluția datelor experimentale obținute de noi, așa cum reiese din tabelul de mai jos. Privind concentrația fosforului, am observat în general valori cuprinse în limitele fiziologice admise, dar ușor mai cresute la cele două loturi experimentale față de martor, creștere datorată probabil participării sorgului boabe măcinat în amestecul de nutreț combinat, care se înscrie ca o sursă bogată în anumite elemente minerale cu precădere în calciu și fosfor. Nivelul concentrației de fier din sângele tineretului taurin la îngășat se încadrează de asemenea în limite normale pentru vârsta și categoria animalelor la toate variantele experimentate, confirmându-se și în acestă situație faptul că fierul acționează sinergic cu magneziul.

Tabelul 12

Profilul plasmatic mineral determinat în plasma sanguină de

tineret taurin la îngrășat*

*mediile sunt însoțite de abaterea standard

**aceeași literă, diferențe nesemnificative între loturi (P≥0,05)

***litere diferite, diferențe semnificative între loturi (P≤0,05)

Analizând din punct de vedere statistic datele din tabelul de mai sus observăm că pentru calciu și fier diferențele între cele trei loturi de animale sunt nesemnificative (P≥0,05), în timp ce la fosfor acestea se diferențiază semnificativ (P≤0,05) desemnând valori mai mici la lotul martor comparativ cu cele experimentale, ca urmare a includerii sorgului boabe măcinat în structura nutrețului combinat în proporție de 15% la lotul E1 și 25% la E2. De asemenea și la magneziu constatăm diferențe semnificative (P≤0,05) între lotul martor cu valori mai mici de 1,94 mg/dl și experimental 2, unde se constată un nivel de concentrație de 3,39 mg/dl.

În consecință, pe întreaga durată experimentală, rațiile utilizate în hrana tineretului taurin destinat îngrășării, au acoperit necesarul pentru întreținere și producție al acestora, exprimat în energie, proteină, calciu (Ca) și fosfor (P). Includerea sorgului boabe măcinat în proporție de 15 % în amestecul de nutreț combinat și folosirea acestuia în alimentația tineretului taurin supus îngrășării, însemnând înlocuirea orzului la lotul experimental 1 și de asemenea înlocuirea în proporție de 25% a porumbului la lotul experimental 2, au condus la obținerea unor sporuri comparabile cu lotul de referință (martor) unde nu s-a folosit sorgul boabe.

Parametrii analitici ai profilului plasmatic mineral au pus în evidență valori ale conținutului în calciu mai ridicate la lotul experimental 2 comparativ cu lotul martor și E1, valori care din punct de vedere statistic nu sunt diferențiate semnificativ (P≥0,05). În schimb, nivelul concentrației de fosfor la lotul martor, deși a înregistrat valori cuprinse în limite fiziologice normale, acestea au fost mai ridicate la cele două loturi experimentale, (diferențiate semnificativ (P≤0,05) față de lotul de referință, creștere pusă pe seama participării sorgului boabe măcinat în amestecul de nutreț combinat, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că acesta reprezintă o sursă bogată în anumite elemente minerale cu precădere în calciu și fosfor.

[NUME_REDACTAT] S. B., S. M. Yashim and G. E. Jokthan (2008) – Effects of supplementing sorghum stover with poultry litter on performance of Wadara cattle. [NUME_REDACTAT] of Agronomy 1 (1): 16 -18.

Baran M. S., R. Demirel, B. Yokus and N. Kocabagli (2008) – The effects of sorghum grain on live weight gain, feed conversion ratios and digestibility of nutrients in beef cattle. Journal of Animal and [NUME_REDACTAT] 7 (9): 1123 – 1127.

[NUME_REDACTAT]., Cavache A., Burlacu R., 2002. Potențialul productiv al nutrețurilor și utilizarea lor. [NUME_REDACTAT], București.

Jambunathan R., Singh U. and Subramanian V. (1981) – Grain quality of sorghum, pearl millet, pigeon-pea and chick-pea. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] for the Semi-arid Tropics, Patancheru, India.

Nicolae M., [NUME_REDACTAT] (1999) – Nutrețurile, valoarea nutritivă, sortimente, controlul sanitar – veterinar. [NUME_REDACTAT] – Redacția revistelor agricole, București.

Singh S., S. S. Kundu, B. P. Kushwaha and S. B. Maity (2009) – Dietary energy levels response on nutrient utilization, nitrogen balance and growth in Bhadawari buffalo calves. [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] 21 (8).

[NUME_REDACTAT], Terry L. Mader (1974) – Grain sorghum processing for beef cattle. [NUME_REDACTAT] of Regents of the University of Nebraska on behalf of the University of [NUME_REDACTAT].

XXX Cultivați cu încredere sorgul (2009) – O plantă care se cultivă ușor și aduce venituri mari. [NUME_REDACTAT] Satului, nr. 5, 1 – 15 martie.