Evaluarea Nivelului DE Risc Pentru Trei Locuri DE Munca

=== EVALUAREA NIVELULUI DE RISC PENTRU TREI LOCURI DE MUNCA ===

INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcție de dimensiunea lor și alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat și cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinației dintre doi parametri: gravitatea și frecvența consecinței maxime posibile asupra organismului uman. Se obțin astfel niveluri de risc parțiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) și stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6 precizează că „factorii ce trebuie luați în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătății și gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătății”.

Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în țara noastră decurge din legislația actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislația Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea în muncă. Art.12, alin.(1), lit. a) din Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, prevede:

„Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) să realizeze și să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;”.

Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial și național pentru evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. București. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în anul 1993 și a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătățiri.

Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. București face parte din categoria metodelor analitice, semicantitative și constă, în esență, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parțiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporțional cu nivelul de risc.

Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de muncă: fișa de evaluare a riscurilor și fișa de măsuri propuse.

În prima fișă se înscriu factorii de risc identificați, parametrii de cuantificare ai acestora, consecința maximă previzibilă, clasele de gravitate și frecvență, nivelul de risc pentru fiecare factor de risc în parte și nivelul de risc global pe loc de muncă.

Fișa a doua conține măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru combaterea acțiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcție de nivelurile de risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

În prima parte este prezentată o descriere detaliată a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecințe, scala de cotare a gravității și a frecvenței, grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).

Partea a doua este dedicată prezentării modului concret de utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. București pentru evaluarea nivelurilor de risc pentru fiecare loc de munca din cadrul S.C „ADYFASHION” S.R.L. Braila, în vederea stabilirii programului de măsuri tehnico-organizatorice de reducere a acestora.

PARTEA I

PREZENTAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE

1.1.Relația risc – securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și îmbolnăvire profesională.

În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potențial.

Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare și îmbolnăvire este zero.

Prin urmare, securitatea și riscul sunt două noțiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potențial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie și numai datorită imprevizibilității acțiunii omului. Dacă nu se fac intervenții corectoare pe parcurs, acest risc rezidual crește, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire". În consecință, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o funcție de risc y = f(x), unde , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic și reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relația dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):

.

Fig. 1.1 Relația risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca și o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcționarea sistemului.

1.2.Noțiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securității muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvență și gravitate a consecințelor.

Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcție de gravitatea și probabilitatea de producere a consecințelor, prin suprafața unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeași suprafață poate fi exprimată și printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 1.2).

În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecință, putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, același nivel de risc.

Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obținem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcție de gravitate și probabilitate, standardul CEN-812/85 definește o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).

Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenței riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferențierea între riscul acceptabil și cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecințe grave, dar frecvență foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecințe mai puțin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariție, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecințelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenței foarte reduse de apariție, activitatea este considerată sigură și riscul acceptat de societate.

În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deși acest tip de eveniment provoacă consecințe mai puțin grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvență foarte ridicată), încât locul de muncă al șoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;

ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relația risc – factor de risc.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA METODEI

2.1.Scop și finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. București are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, pe baza analizei sistemice și evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.

Fișa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secția sau întreprinderea analizată.

2.2. Principiul metodei

Esența metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței maxim previzibile.

Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporțional cu nivelul de risc.

2.3.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

definirea sistemului de analizat (loc de muncă);

identificarea factorilor de risc din sistem;

evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;

ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;

propunerea măsurilor de prevenire.

2.4.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într-un sistem, descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:

Lista de identificare a factorilor de risc;

Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman;

Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor;

Grila de evaluare a riscurilor;

Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;

Fișa locului de muncă – document centralizator;

Fișa de măsuri propuse.

Conținutul și structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într-o formă ușor identificabilă și comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producție și mediu de muncă).

Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de gravitate și clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grilă referitoare la gravitatea consecințelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă elaborate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În ceea ce privește clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:

– clasa 1 → frecvența evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;

– clasa 2 → frecvența de producere: o dată la 5 –10 ani;

– clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;

– clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;

– clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;

– clasa 6 → o dată la mai puțin de o lună.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc și de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum și elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:

date de identificare a locului de muncă: unitatea, secția (atelierul), locul de muncă;

date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;

componentele generice ale sistemului de muncă;

nominalizarea factorilor de risc identificați;

explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificați

(descriere, parametri și caracteristici funcționale);

consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;

clasa de gravitate și probabilitate previzionată;

nivelul de risc.

Fișa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securității muncii.

ANEXA 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

ANEXA 3

SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI PROBABILITĂȚII CONSECINȚELOR ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

ANEXA 5

SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

ANEXA 6

FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

ANEXA 7

FIȘA DE MĂSURI PROPUSE

ANEXA 8

ORDINEA IERARHICĂ

A MĂSURILOR DE PREVENIRE

PARTEA a II-a

UTILIZAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

LA S.C.”ADYFASHION” S.R.L. BRAILA

CAPITOLUL 3

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

3.1.Procesul de muncă

S.C. ”ADYFASHION” S.R.L. Braila are ca obiect de activitate cod CAEN 1740 – Fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp) si 5248 -Comerț cu amănuntul, în magazine specializate, al altor produse n.c.a.

Societatea isi desfasoara activitatea in cadrul atelierului amenajat la parterul unui bloc situat pe Str. Albinei, nr. 25. Societatea mai are un spatiu inchiriat in cadrul complexului comercial „Hipodrom”, la etaj 1, unde functioneaza un mic magazin de desfacere a produselor proprii.

Numarul total de lucratori este 11, dintre care 9 lucratori activeaza in cadrul atelierului de confectii si 2 lucratori comerciali sunt in magazinul de desfacere a produselor proprii.

Programul de activitate pentru magazin este in doua schimburi, inclusiv sambata si duminica. La atelierul de confectii, programul este intr-un singur schimb, si se desfasoara zilnic intre orele 800 – 1600 , sambata si duminica fiind zile nelucratoare.

Procesul de productie la atelierul confectii (drumul urmat de materiile prime de la intrarea in atelier si pana la iesire sub forma de produse finite – confectii textile) consta in urmatoarele:

– receptionarea si depozitarea materiilor prime;

– croirea : transformarea prin taiere a tesaturilor in detalii (repere);

– confectionarea : asamblarea detaliilor croite ;

– finisarea confectiilor textile : calcare ,etichetare , ambalare;

– receptia , depozitarea si livrarea produselor confectionate la beneficiari.

In biroul din incinta atelierului de confectii isi desfasoara activitatea un operator calculatoare si un contabil.

Coordonatorul activitatii din cadrul acestui atelier preea si sarcinile croitorului si ale gestionarului.

La masinile de cusut lucreaza 6 confectionere.

Activitatea de reparatii, intretinere si revizii este asigurata de catre firme specializate pe baza contractelor de service.

3.2.1. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA «LUCRATOR COMERCIAL»

3.2.1.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

3.2.1.1.1. Mijloace de producție:

casa de marcat

birou

prelungitor electric

vitrine din sticla nesecurizata

dulap

suport expunere articole

produsele expuse vanzarii

3.2.1.1.2. Sarcina de munca

Programul zilnic de lucru este intre orele 900 – 1500 si 1500 – 2100 , in ture de 6 ore zilnic, inclusiv sambata si duminica.

Verifica sigiliile si incuietorile de la dulap, vitrine, birou si daca exista urme de violare va anunta conducerea unitatii , in caz contrar va suporta pagubele constatate;

Respecte normele de PM , PSI, ROI;

Organizeaza primirea, depozitarea si conservarea fara pierderi, degradari , sustrageri ale produselor si ia masuri pentru depozitarea acestora, conform normelor tehnice de depozitare si prevenire a incendiilor ;

Primeste si receptioneaza marfa, verifica datele inscrise in documentele de insotire a marfii , verifica pretul, receptioneaza prin numarare;

Participa la efectuarea inventarului periodic;

La datele stabilite participa la instruirea PM si PSI ;

Raspunde de intretinerea mobilierului din dotare;

Afiseaza preturile produselor in conformitate cu nota de intrare-receptie ;

Asigura paza produselor expuse in vitrine si oriunde in magazin;

Marcheaza in casa orice vanzare si inmaneaza bonul de casa clientului odata cu produsul cumparat ;

Nu este permisa parasirea locului de munca decat cu stiinta sefului ierarhic superior ;

Biletele de voie, cererile de concediu de odihna, invoirile vor fi semnate numai de seful ierarhic superior ;

Are atitudine cuviincioasa in fata consumatorilor si raspunde in fata sefilor ierarhici si a organelor de control, suporta consecintele reclamatiilor care se vor dovedi intemeiate ;

Calitatea servirii va fi continuu imbunatatita in vederea atragerii si mentinerii clientelei ;

Respecta si indeplineste hotararile si dispozitiile sefului ierarhic superior ;

Anunta si intervine de indata la orice inceput de incendiu, orice accident care ar pune in pericol vieti omenesti sau bunuri materiale ;

Aceste indatoriri nu sunt limitative,ele putand fi oricand completate verbal sau scris de sefii ierarhici superiori ;

acorda primul ajutor in caz de accidente ;

realizeaza, intretine si respecta curatenia la locul de munca ;

3.2.1.1.3. Mediul de munca.

Lucratorul comercial isi desfasoara activitatea in incinta magazinului. Mediul de munca se poate caracteriza prin urmatoarele:

iluminatul este natural si artificial.

zgomotul se afla in limitele normale.

curentii de aer nu sunt suparatori, incadrandu-se in limitele normale.

temperatura aerului este adecvata.

umiditatea este normala.

3.2.1.2. Factori de risc identificati

3.2.1.2.1. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

a) Factori de risc mecanic

1. Prabusirea vitrinelor din sticla in momentul stergerii prafului sau a asezarii produselor pe rafturi, datorita instabilitatii acestora

2. Contururi taioase ale componentelor vitrinelor (geamuri crapate), rafturilor, ale diferitelor ambalaje

b) Factori de risc termic

3. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui inceput de incendiu la locul de munca

4. Arsuri provocate de flame in cazul producerii unor scurtcircuite la echipamentele electrice din dotare

c) Factori de risc electric

5. Electrocutare prin atingere directa – cabluri cu izolatia deteriorata, prize si stechere deteriorate

3.2.1.2.2. Factori de risc proprii mediului de munca

6. Prinderea sub daramaturile cladirii in cazul producerii unui seism

3.2.1.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de munca

Solicitare fizica

7. Agresiune fizica datorata unor clienti aflati sub influienta alcoolului sau recalcitranti

b) Solicitare psihica.

Stres psihic indus de unii clienti cu o atitudine nepoliticoasa, mai agresiva, avand in vedere diversitatea categoriilor de clienti

3.2.1.2.4. Factori de risc proprii executantului

a) Actiuni gresite

Asezarea neuniforma a produselor pe stativ (suport expunere produse) care, datorita dezechilibrarii, in cadere ar putea lovi lucratorul

Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat stechere, prize, prelungitoare electrice etc.)

Cadere de la acelasi nivel prin alunecare pe suprafetele ramase umede si cu urme de detergent in urma spalarii

Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de diferite cabluri electrice pozate necorespunzator sau de diferitele produse sau ambalaje plasate in cale

Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare datorita utilizarii unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului de lucru.

b)Omisiuni

Neutilizarea maturii si farasului in cazul strangerii cioburilor rezultate la spargerea unei vitrine

Nespalarea mainilor si fetei inaintea servirii mesei

3.2.1.4. Nivelul de risc global al locului de muncă este:

3.2.1.5. NIVELURILE PARȚIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă: LUCRATOR COMERCIAL

Nivel global de risc: 2,14

3.2.1.6. LEGENDA

F1 – Prabusirea vitrinelor din sticla in momentul stergerii prafului sau a asezarii produselor pe rafturi datorita instabilitatii acestora

F2 – Contururi taioase ale componentelor vitrinelor, rafturilor (geamuri crapate), ale diferitelor ambalaje

F3 – Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui inceput de incendiu la locul de munca

F4 – Arsuri provocate de flame in cazul producerii unor scurtcircuite la echipamentele electrice din dotare

F5 – Electrocutare prin atingere directa – cabluri cu izolatia deteriorata, prize si stechere deteriorate

F6 – Prinderea sub daramaturile cladirii in cazul producerii unui seism

F7 – Agresiune fizica datorata unor clienti recalcitranti sau aflati sub influienta alcoolului

F8 – Stres psihic indus de unii clienti cu o atitudine mai nepoliticoasa, mai agresiva, avand in vedere diversitatea categoriilor de clienti

F9 – Asezarea neuniforma a produselor pe stativ (suport expunere produse) care, datorita dezechilibrarii, in cadere ar putea lovi lucratorul

F10 – Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat stechere, prize, prelungitoare electrice etc.)

F11 – Cadere de la acelasi nivel prin alunecare pe suprafetele ramase umede si cu urme de detergent in urma spalarii

F12 – Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de diferite cabluri electrice pozate necorespunzator sau de diferitele produse sau ambalaje plasate in cale

F13 – Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare datorita utilizarii unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului de lucru.

F14 – Neutilizarea maturii si farasului in cazul strangerii cioburilor rezultate la spargerea unei vitrine

F15 – Nespalarea mainilor si fetei inaintea servirii mesei

3.2.1.7. FISA DE MASURI PROPUSE

Locul de muncǎ: LUCRATOR COMERCIAL

3.2.1.8. Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „lucrator comercial ” este egal cu 2.14, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic spre mic, fara sa depaseasca limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).

Rezultatul este susținut de „Fișa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 15 factori de risc identificați, nici unul nu depaseste, ca nivel parțial de risc, valoarea 3.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc este indicat sa se adopte masurile prezentate la punctul 3.2.1.7. „Fisa de masuri propuse”.

Repartitia factorilor de risc pe surse generatoare se prezinta astfel:

33,33 % factori proprii mijloacelor de productie ;

46,66 % factori proprii executantului ;

6,66 % factori proprii mediului de munca ;

13,33 % factori proprii sarcinii de munca ;

3.2.1.9. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ: “LUCRATOR COMERCIAL ”

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,14

3.2.2. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA « CONFECTIONER TEXTILE»

3.2.2.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

3.2.2.1.1. Mijloace de producție:

Masini de cusut

Foarfece

Ace

Ata de cusut

Surubelnita

Scaune

Piesele croite

3.2.2.1.2. Sarcina de muncă

Receptioneaza si depoziteaza materiile prime;

Executa operatiile specifice confectionarii (asamblarea detaliilor croite);

Executa etichetarea si ambalarea confectiilor textile

Executa receptia si depozitarea produselor confectionate

Inainte de punerea in functiune a masinii de cusut se vor verifica zonele periculoase specifice precum si legatura la centura de impamantare;

Se interzice lucru la masina de cusut atunci cand dispozitivele de protectie lipsesc, sunt scoase din functiune sau sunt defecte;

Se interzice orice interventie la masina de cusut in timpul functionarii acesteia; In cazul unei defectiuni sau dereglari a masinii de cusut, aceasta va fi oprita si va fi anuntat conducatorul locului de munca;

Deconectarea masinii de lucru de la sursa de alimentare cu energie electrica la sfarsitul lucrului, se va face de la intrerupatorul general sau se va scoate stecherul din priza, tragand cu mana de stecher si nu de cablul electric al acesteia;

Se interzice admiterea la lucru a persoanelor cu stare psihica si fizica necorespunzatoare, in stare de ebrietate;

In timpul lucrului este interzis a se purta discutii intre angajati sau a distrage atentia acestora; privirea angajatului trebuie sa fie indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa;

Este interzis a se depozita materiale si materii prime pe caile de acces si in fata tablourilor electrice precum si in jurul masinilor de cusut;

Inainte de inceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligatia de a verifica starea tehnica a acesteia si in mod deosebit daca:

masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;

capul masinii este bine fixat in bolturile mesei-suport;

motorul electric este fixat corect pe suportul sau;

placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la punerea in functiune a masinii;

instalatia electrica este in stare corespunzatoare (izolatia electrica a cablurilor, priza, stecherul, legatura la pamant, intrerupatoarele);

intre capul masinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru amortizarea zgomotului si a vibratiilor.

Este interzis angajatilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac;

In timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii de cusut;

In timpul lucrului, distanta dintre capul operatorului si masina de cusut va fi de minimum 30 cm. Femeile vor avea parul protejat impotriva antrenarii de catre organele in miscare ale masinii;

Este interzis a se lucra cu masina de cusut atunci cand acele sunt strambe sau fara varf;

Pentru a se preveni ruperea acului in timpul lucrului, materialul va fi lasat sa inainteze actionat de transportor, fara a fi retinut sau tensionat de catre operator;

Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu ata si curatirea masinii de cusut se vor efectua numai dupa ce electromotorul masinii a fost scos de sub tensiune;

Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor de cusut se va face numai prin prize fixe, fiind interzise legaturile provizorii sau folosirea de cabluri electrice innadite;

Este interzis operatorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;

Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in alte scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile prevazute in acest scop, se vor face simultan cu ambele maini;

Uneltele de mana (foarfece,cutite etc.) vor fi asezate in sertar cu partea ascutita spre inainte, astfel incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie expusa la intepaturi sau taieri;

Deplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stecherul a fost scos din priza;

Cu masinile de cusut simple este interzis a se lucra fara aparatori la tija acului;

Salariatii sunt obligati sa pastreze ordinea si curatenia la locul de munca;

Salariatii nu parasesc locul de munca fara aprobarea conducatorului locului de munca;

3.2.2.1.3. Mediul de muncă

Iluminatul este natural si artificial.

Nu exista curenti de aer suparatori

Temperatura aerului este adecvata.

Umiditatea este normala.

Dimensiunea încăperii este corespunzătoare numărului de persoane care lucrează (in conformitate cu reglementarile in vigoare)

Nu există zgomot care perturbă atenția și comunicarea verbală

3.2.2.2. Factori de risc identificati

3.2.2.2.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producție

a) Factori de risc mecanic:

1. Prindere, antrenare par, mânǎ sau articole vestimentație (mâneci etc.) de cǎtre transmisiile prin curele;

Proiectarea unor fragmente de ac in ochi in cazul ruperii acestuia;

Inteparea degetelor de catre acul masinii;

Rostogolirea capului masinii si strivirea mainilor surprinse de acesta in timpul interventiilor de intretinere;

Spargerea geamului care este amplasat deasupra iesirii din atelier spre baie;

Caderea lucratorului de pe scaun datorita defectarii acestuia;

Ințeparea sau taierea cu scule taietoare (foarfecul, surubelnita etc.);

Factori de risc termic:

Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui inceput de incendiu la locul de munca;

Arsuri provocate de flame in cazul producerii unor scurtcircuite la echipamentele electrice din dotare

c) Factori de risc electric:

Electrocutare prin atingere directǎ datorita deteriorarii accidentale a prizei, stecherului, a izolației cablului de alimentare a unor masini, aparate cu acționare electricǎ, portabile (masini de cusut, fierbatoare electrice, aparate radio etc.);

Electrocutare prin atingere indirecta – « punerea la masa » a echipamentelor electrice a caror legatura la centura de impamantare a fost slabita sau chiar intrerupta ;

3.2.2.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc fizic:

Curenți de aer datorita mentinerii deschise a usilor de acces;

Prinderea sub daramaturile cladirii in cazul producerii unui seism;

Nivel de iluminare scazut;

Descarcare electrostatica a materialului textil (tip fas) la atingerea acestuia de catre lucratori ;

Pulberi textile in aerul inspirat de lucratori ;

Factori de risc chimic

Vapori de diluant proveniti de la serigrafie;

3.2.2.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

Suprasolicitare fizicǎ:

Pozitie de lucru fortata specifica confectionerului care duce la dureri în ceafă și în umeri, dureri de spate;

Suprasolicitare psihică:

Ritm mare de lucru cu operatii repetitive de ciclu scurt, atentie concentrata si raspundere asupra calitatii produsului confectionat;

3.2.2.2.4. Factori de risc proprii executantului

Acțiuni greșite:

Executarea unor reglaje la echipamentul tehnic in timpul functionarii acestuia;

Desfasurarea activitatii la masina de cusut in stare de oboseala avansata sau boala, stare care duce la diminuarea atentiei;

Actionarea pedalei de punere in functiune a masinii de cusut in momentul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac;

Desfasurarea lucrului la masina cu ace strambe, fara varf sau cu placuta acului nefixata bine in suruburi, cu capul masinii nefixat bine in bolturile mesei-suport, cu motorul electric nefixat corect pe suportul sau;

Punerea mainii pe volant in timpul functionarii masinii;

Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri cu incadescenta, tuburi fluorescente, prize, etc. sau interventii in echipamentele tehnice);

Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri electrice pozate necorespunzator, de marginea mochetei sau de diferite materiale plasate in cale;

Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare datorita utilizarii unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului de lucru;

Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in partea superioara a rafturilor (cutii de carton, etc.);

Pozitionarea gresita a materiilor prime sau a produselor finite pe rafturi, care in cadere ar putea lovi lucratorii;

Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita suprasolicitarii;

b) Omisiuni:

Neutilizarea echipamentului individual de protecție și a celorlalte mijloace de protecție din dotare (aparatoarea la ac, aparatoarea la curea etc.);

Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor operatii (schimbarea acului, scoaterea suveicii, curatarea masinii) sau interventii;

Nespalarea mainilor si fetei inaintea servirii mesei;

3.2.2.4. Nivelul de risc global al locului de muncă este:

3.2.2.5. NIVELURILE PARȚIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă: confectioner textile

Nivel global de risc: 2,87

3.2.2.6. LEGENDA

F1 – Prindere, antrenare par, mânǎ sau articole vestimentație (mâneci etc.) de cǎtre transmisiile prin curele;

F2 – Proiectarea unor fragmente de ac in ochi in cazul ruperii acestuia;

F3 – Inteparea degetelor de catre acul masinii;

F4 – Rostogolirea capului masinii si strivirea mainilor surprinse de acesta in timpul interventiilor de intretinere;

F5 – Spargerea geamului care este amplasat deasupra iesirii din atelier spre baie;

F6 – Caderea lucratorului de pe scaun datorita defectarii acestuia;

F7 – Ințeparea sau taierea cu scule taietoare (foarfecul, surubelnita etc.);

F8 – Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui inceput de incendiu la locul de munca;

F9 – Arsuri provocate de flame in cazul producerii unor scurtcircuite la echipamentele electrice din dotare;

F10 – Electrocutare prin atingere directǎ datorita deteriorarii accidentale a prizei, stecherului, a izolației cablului de alimentare a unor masini, aparate cu acționare electricǎ, portabile (masini de cusut, fierbatoare electrice, aparate radio etc.);

F11 – Electrocutare prin atingere indirecta – « punerea la masa » a echipamentelor electrice a caror legatura la centura de impamantare a fost slabita sau chiar intrerupta ;

F12 – Curenți de aer datorita mentinerii deschise a usilor de acces;

F13 – Prinderea sub daramaturile cladirii in cazul producerii unui seism;

F14 – Nivel de iluminare scazut;

F15 – Descarcare electrostatica a materialului textil (tip fas) la atingerea acestuia de catre lucratori ;

F16 – Pulberi textile in aerul inspirat de lucratori ;

F17 – Vapori de diluant proveniti de la serigrafie;

F18 – Pozitie de lucru fortata specifica confectionerului care duce la dureri în ceafă și în umeri, dureri de spate;

F319 – Ritm mare de lucru cu operatii repetitive de ciclu scurt, atentie concentrata si raspundere asupra calitatii produsului confectionat;

F20 – Executarea unor reglaje la echipamentul tehnic in timpul functionarii acestuia;

F21 – Desfasurarea activitatii la masina de cusut in stare de oboseala avansata sau boala, stare care duce la diminuarea atentiei;

F22 – Actionarea pedalei de punere in functiune a masinii de cusut in momentul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac;

F23 – Desfasurarea lucrului la masina cu ace strambe, fara varf sau cu placuta acului nefixata bine in suruburi, cu capul masinii nefixat bine in bolturile mesei-suport, cu motorul electric nefixat corect pe suportul sau;

F24 – Punerea mainii pe volant in timpul functionarii masinii;

F25 – Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri cu incadescenta, tuburi fluorescente, prize, etc. sau interventii in echipamentele tehnice);

F26 – Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri electrice pozate necorespunzator, de marginea mochetei sau de diferite materiale plasate in cale;

F27 – Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare datorita utilizarii unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului de lucru;

F28 – Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in partea superioara a rafturilor (cutii de carton, etc.);

F29 – Pozitionarea gresita a materiilor prime sau a produselor finite pe rafturi, care in cadere ar putea lovi lucratorii;

F30 – Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita suprasolicitarii;

F31 – Neutilizarea echipamentului individual de protecție și a celorlalte mijloace de protecție din dotare (aparatoarea la ac, aparatoarea la curea etc.);

F32 – Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor operatii (schimbarea acului, scoaterea suveicii, curatarea masinii) sau interventii;

F33 – Nespalarea mainilor si fetei inaintea servirii mesei;

3.2.2.7. Fișa de măsuri propuse

Locul de muncǎ: confectioner textile

3.2.2.8. Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „confectioner textile” este egal cu 2.87, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic spre mic, fara sa depaseasca limita maxima acceptabila (3,5).

Rezultatul este susținut de „Fișa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 31 factori de risc identificați, numai 2 depășesc, ca nivel parțial de risc, valoarea 3:

Factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului sunt:

F25 – Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri cu incadescenta, tuburi fluorescente, prize, etc. sau interventii in echipamentele tehnice);

F5 – Spargerea geamului care este amplasat deasupra iesirii din atelier spre baie;

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc este necesar sa se adopte masurile prezentate la punctul 3.2.2.7. „Fisa de masuri propuse”.

Repartitia factorilor de risc pe surse generatoare se prezinta astfel:

o 33,33 % factori proprii mijloacelor de productie ;

o 42,42 % factori proprii executantului ;

o 18,18 % factori proprii mediului de munca ;

o 6,06 % factori proprii sarcinii de munca ;

.

3.2.2.9. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ: confectioner textile

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,87

3.2.3. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ

“OPERATOR CALCULATOR”

PROCESUL DE MUNCĂ

Pentru locul de muncǎ OPERATOR CALCULATOR procesul de muncǎ constǎ în principal în introducerea datelor primare pe calculator, prelucrarea minimalǎ în vederea stocǎrii și interpretarea datelor ce trebuie introduse, în limitele de competențǎ, redactarea și tipǎrirea diferitelor documente, navigarea pe internet pentru culegerea de informații necesare realizǎrii de diferite lucrǎri, transmiterea și recepționarea de e-mail etc.

Din aceastǎ categorie de loc de muncǎ – OPERATOR CALCULATOARE – fac parte de asemenea și alte categorii profesionale care desfǎșoarǎ activitǎți de birou utilizǎnd calculatoare electronice și care nu executǎ deplasǎri in exteriorul organizației, sau executǎ aceste deplasǎri foarte rar, cum ar fi contabilii, economiștii etc.

3.2.3.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

3.2.3.1.1. MIJLOACE DE PRODUCȚIE

– Calculatoare personale, monitoare, laptop-uri, cu diferite caracteristici;

– Imprimante de dimensiuni și caracteristici diferite, scanere, copiatoare;

– Perforatoare, capsatoare, dispozitive de tǎiat hârtie etc. ;

– Mobilier : birouri, scaune clasice și ergonomice, rafturi, dulapuri etc.;

– Instalație de iluminat, prize, prelungitoare pentru racordarea echipamentelor electrice, tablou electric etc.;

– Instalație de aer condiționat, ventilație mecanica;

– Hârtie de scris și pentru copiator, hârtii speciale, dosare, bibliorafturi etc. ;

– Creioane, pixuri, cerneluri, toner etc. ;

– Alte produse.

3.2.3.1.2. SARCINA DE MUNCĂ

3.2.3.1.2.1. Atribuții :

Atribuțiile de serviciu ale fiecǎrui lucrǎtor sunt stabilite în fișa postului. Dintre acestea se precizeazǎ urmǎtoarele :

– Editeazǎ diverse documente la calculator, le salveazǎ în format electronic și le tipǎrește la imprimantǎ;

– Navigheazǎ pe internet pentru cǎutarea anumitor produse sau servicii, transmite și primește diferite e-mail-uri, etc.

3.2.3.1.2.2. Responsabilitǎți:

Responsabilitǎțile fiecǎrui lucrǎtor sunt stabilite în fișa postului. Dintre acestea se precizeazǎ urmǎtoarele :

– Rǎspunde de respectarea proiectǎrii și realizarea lucrǎrilor informatice la termenele stabilite cu beneficiarii și utilizatorii direcți ai acestora;

– Rǎspunde de calitatea și eficiența lucrǎrilor executate, în funcție de termenele stabilite și corectitudinea documentelor primite, precum și de buna funcționare a echipamentelor de muncǎ din dotare ;

– Rǎspunde de utilizarea și gospodǎrirea eficientǎ a bunurilor materiale aflate asupra sa sau încredințate spre folosințǎ ;

– Rǎspunde de modul de utilizare corectǎ a formularelor și documentelor cu regim special;

– Rǎspunde de apǎrarea patrimoniului compartimentului din care face parte, de apǎrarea secretului de serviciu precum și de securitatea documentelor cu care lucreazǎ;

– Rǎspunde de realitatea documentelor (în funcție de corectitudinea datelor primite) pe care le întocmește;

– Rǎspunde de gestionarea corespunzǎtoare a bazelor de date cu care se lucreazǎ, în vederea arhivǎrii pe suport magnetic și pǎstrarea acestora în locuri sigure;

– Rǎspunde la toate solicitǎrile conducǎtorului unitǎții, direct legate de activitatea locului de muncǎ sau a unitǎții în ansamblu ;

– Rǎspunde de aplicarea și respectarea prevederilor legislației privind securitatea și sǎnǎtatea în muncǎ și respectiv, situții de urgențǎ ;

– Se prezintǎ la serviciu odihnit și fǎrǎ sǎ fi consumat bǎuturi alcoolice;

– Intervine prompt pentru limitarea efectelor în cazul situațiilor de urgențǎ;

– În timpul serviciului îi sunt interzise discuțiile care nu au legǎturǎ cu îndeplinirea obligațiilor și atribuțiilor de serviciu;

– Participǎ la toate formele de formare și instruire reglementate (profesionalǎ și privind securitatea și sǎnǎtatea în muncǎ și situațiile de urgențǎ – instruire introductiv generalǎ, la locul de muncǎ și periodicǎ -).

3.2.3.1.3. MEDIUL DE MUNCĂ

Locul de muncǎ analizat se aflǎ la sediul societǎții, unde sunt condiții normale de muncǎ:

– Temperatura ambiantǎ este corespunzǎtoare deoarece pentru sezonul cald sunt instalații de aer condiționat și de ventilație mecanicǎ, iar pentru sezonul rece existǎ o instalație de încǎlzire centralizatǎ;

– Iluminatul este corespunzǎtor și se realizeazǎ în sistem combinat (natural și artificial).

– Nu sunt emise noxe chimice și nu se lucreazǎ cu produse și substanțe chimice periculoase;

– Zgomotul, vibrațiile, radiațiile și puritatea aerului se încadreazǎ în valorile admise;

– Mediul social (relațiile de grup, raporturi pe orizontalǎ și verticalǎ) este corespunzǎtor.

3.2.3.2. FACTORI DE RISC IDENTIFICAȚI

3.2.3.2.1. MIJLOACE DE PRODUCȚIE

a) Factori de risc mecanic

– Prindere membre superioare în echipamentele de muncǎ cu care se lucreazǎ (perforator, capsator, uși etc.);

– Accidente de circulație în cazul deplasǎrii cu autoturismul de serviciu sau ca pasager – independent de acțiunile conducǎtorului auto,

– Contact direct al epidermei cu suprafețe periculoase (muchii ascuțite ale mobilierului, instrumente de tǎiere etc.).

b) Factori de risc electric

– Electrocutare prin atingere directǎ (prize deteriorate accidental), sau atingere indirectǎ (la deteriorarea accidentalǎ a unor izolații electrice).

3.2.3.2.2. MEDIUL DE MUNCĂ

a) Factori de risc fizic

– Obosirea vederii la lucrul cu videoterminale( strǎlucire);

– Curenții de aer prezenți la deschiderea ușilor și ferestrelor, precum și la utilizarea instalației de aer condiționat sau de ventilație mecanicǎ;

– Surprinderea în incinta biroului de un eventual cutremur de pǎmânt.

b) Factori de risc psihosociali

– Stres datorat atmosferei de lucru tensionatǎ. Relații de necooperare, invidie, antipatie.

3.2.3.2.3. SARCINA DE MUNCĂ

a) Suprasolicitare fizicǎ

– Poziții de lucru fixe – preponderent “așezat” pe scaun.

b) Suprasolicitare psihicǎ

– Ritm de muncǎ mare. Absența pauzelor pentru refacere ;

– Decizii dificile în timp scurt ;

– Asumarea responsabilitǎților pentru acțiunile întreprinse;

– Operații repetitive de ciclu scurt (introducerea de date la tastaturǎ).

3.2.3.2.4. LUCRĂTOR (EXECUTANT)

a) Acțiuni greșite:

– Poziționarea incorectǎ a elementelor sistemului de calcul fǎrǎ respectarea regulilor ergonomice;

– Efectuarea de operații neprevǎzute prin sarcina de muncǎ (interventia la instalația electricǎ);

– Cǎderea la același nivel prin alunecare, împiedicare cauzatǎ de starea necorespunzǎtoare a suprafeței de circulație (umedǎ, cabluri ce traverseazǎ cǎile de acces, etc.);

– Reglarea incorectǎ a caracteristicilor de display (reglajul luminanței);

– Utilizarea surselor de foc în locuri cu densitatea sarcinii termice ridicatǎ (birouri) PERICOL DE INCENDIU;

– Accidente de traseu survenite pe durata și traseul normal deplasǎrii de la locul de muncǎ la domiciliu și invers;

– Prezentarea la lucru în condiții psiho-fiziologice necorespunzǎtoare (obosealǎ, boalǎ, sub influența alcoolului).

Anexa 1A

Anexa 2A

3.2.3.4. NIVELURILE PARȚIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Anexa 3A

3.2.3.5. NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCĂ

Nrg = = [3x(4×4)+9x(3×3)+1x(2×2)+7x(1×1)] / (3×4+9×3+1×2+7×1) = 140/48 = 2,92

Anexa 4A

3.2.3.6. FIȘA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ EVALUAT

Anexa 5A

3.2.3.7. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI, DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

3.2.3.8. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII –CONCLUZII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncǎ – OPERATOR CALCULATOR – este egal cu 2.92, valoare ce îl încadreazǎ în categoria locurilor de muncǎ cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este susținut de “Fișa de evaluare a locului de muncǎ” (Anexa 1A) , din care se observǎ cǎ din totalul de 20 de factori de risc identificați ( Anexa 2A) :

– 3 factori de risc depǎșesc valoarea 3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu;

– 17 factori de risc sunt sub valoarea 3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mic, foarte mic și minim.

Cei trei factori de risc ce se încadreazǎ în domeniul inacceptabil sunt :

– F9 – Poziții de lucru fixe – preponderet “așezat” pe scaun ;

– F10 – Ritm de muncǎ mare. Absența pauzelor pentru refacere ;

– F12 – Asumarea responsabilitǎților pentru acțiunile întreprinse.

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 3 factori de risc, care se situeazǎ în domeniul inacceptabil, sunt necesare mǎsurile generic prezentate în “Fișa de mǎsuri propuse”, pentru locul de muncǎ evaluat – OPERATOR CALCULATOR – (Anexa 4A).

În ceea ce privește repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare, respectiv elementele sistemului de muncǎ, situția se prezintǎ dupǎ cum urmeazǎ (Anexa 5A) :

– 20% factori proprii mijloacelor de producție ;

– 20% factori proprii mediului de muncǎ;

– 25% factori proprii sarcinii de muncǎ;

– 35% factori proprii lucrǎtorului.

Din analiza “Fișei de evaluare a locului de muncǎ” (Anexa 1A) se constatǎ cǎ 30% din factorii de risc identificați pot avea consecințe ireversibile asupra lucrǎtorului (DECES sau INVALIDITATE).

4.1. Nivelul de risc global al S.C. ”ADYFASHION” S.R.L. BRAILA este:

Nrg = 2,69

4.2. CONCLUZII

Nivelul de risc global calculat pentru S.C. ”ADYFASHION ” S.R.L. BRAILA este egal cu 2,69, valoare ce se încadrează în categoria de nivel de risc foarte mic spre mic (fara sa se depaseasca limita maxima acceptabila de 3,5).

Rezultatul este susținut de „Fișele de evaluare”, din care se observă că din totalul de 68 factori de risc identificați, numai 5 depășesc, ca nivel parțial de risc, valoarea 3.

Factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului sunt:

F25 – CONFECTIONER TEXTILE – Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri cu incadescenta, tuburi fluorescente, prize, etc. sau interventii in echipamentele tehnice);

F5 – CONFECTIONER TEXTILE – Spargerea geamului care este amplasat deasupra iesirii din atelier spre baie;

F9 – OPERATOR CALCULATOR -. Poziții de lucru fixe – preponderet “așezat” pe scaun.

F10.– OPERATOR CALCULATOR – Ritm de muncǎ mare. Absența pauzelor pentru refacere  

F12 – OPERATOR CALCULATOARE – Asumarea responsabilitǎților pentru acțiunile întreprinse.

Pentru factorii de risc mentionati mai sus se vor realiza masurile stabilite in fisele de masuri 3.2.2.7. – 3.2.3.6. pentru diminuarea valorilor acestora si aducerea lor in domeniul acceptabilului, iar pentru ceilalti factori, pentru mentinerea acestora in domeniul acceptabilului sau chiar pentru diminuarea lor, se recomanda realizarea masurilor stabilite in fisele 3.2.1.7., 3.2.2.7.

Repartitia factorilor de risc pe surse generatoare se prezinta astfel:

o 29,41 % factori proprii mijloacelor de productie ;

o 41,17% factori proprii executantului ;

o 16,18% factori proprii mediului de munca ;

o 13,24 % factori proprii sarcinii de munca ;

BIBLIOGRAFIE

Băbuț, G., Moraru, R., Protecția muncii, Editura Universitas, Petroșani, 1999.

Darabont, Al., Pece, Șt., Protecția muncii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.

Darabont, Al., Pece, Șt., Dăscălescu, A., Managementul securității și sănătății în muncă (vol. I și II), Editura AGIR, București, 2001.

Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calității de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, București, 2001.

Moraru, R., Băbuț, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroșani, 2000.

Moraru, R., Băbuț, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus, Petroșani, 2002.

Pece, Șt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., București, 1993.

Pece, Șt., Metodă de evaluare a securității muncii la nivelul microsistemelor (loc de muncă), Risc și securitate în muncă, I.C.S.P.M. București, nr. 3-4/1994.

Pece, Șt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. București, 1998.

Pece, Șt., Dăscălescu, A. ș.a., Securitate și sănătate în muncă – Dicționar explicativ, Editura GENICOD, București, 2001.

Pece, Șt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-mașină, Editura Atlas Press, București, 2003.

Legea nr. 319/2006

CUPRINS

PARTEA I-a

– PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ – 3

– CAP. 1: PREMISE TEORETICE – 4

1.1. Relația risc – securitate – 4

1.2.Noțiunea de risc acceptabil – 5

– CAP.2 : DESCRIEREA METODEI – 8

2.1. Scop și finalitate – 8

2.2. Principiul metodei – 8

2.3.Etapele metodei – 8

2.4.Instrumente de lucru utilizate – 9

– Anexa 1 : LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC – 11

– Anexa 3 : SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN – 15

– Anexa 5 : SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE – 16

– Anexa 6 : FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA – 17

– Anexa 7 : FISA DE MASURI PROPUSE – 18

– Anexa 8 : ORDINEA IERARHICA A MASURILOR DE PREVENIRE – 19

PARTEA a II-a

– UTILIZAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

LA S.C.”AMATEOS” S.R.L. – 20

– CAP.3: EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ – 21

3.1. Procesul muncii – 21

3.2.1. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA « VANZATOR» – 22

3.2.1.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat – 22

3.2.1.2. Factori de risc identificati – 23

3.2.1.3. Fisa de evaluare a locului de munca – 25

3.2.1.4. Nivelul de risc global al locului de munca – 28

3.2.1.5. Nivelurile partiale de risc pe factori de risc – 29

3.2.1.6. Legenda – 30

3.2.1.7. Fisa de masuri propuse – 31

3.2.1.8. Interpretarea rezultatelor evaluarii – 33

3.2.1.9. Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca – 34

3.2.2. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA «CONFECTIONER» – 35

3.2.2.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat – 35

3.2.2.2. Factori de risc identificati – 36

3.2.2.3. Fisa de evaluare a locului de munca – 39

3.2.2.4. Nivelul de risc global al locului de munca – 42

3.2.2.5. Nivelurile partiale de risc pe factori de risc – 43

3.2.2.6. Legenda – 44

3.2.2.7. Fisa de masuri propuse – 46

3.2.2.8. Interpretarea rezultatelor evaluarii – 50

3.2.2.9. Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca – 51

3.2.3. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA «OPERATOR CALCULATOR» – 52

3.2.3.1. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat – 52

3.2.3.2. Factori de risc identificati – 54

3.2.3.3. Fisa de evaluare a locului de munca – 56

3.2.3.4. Nivelul de risc global al locului de munca – 59

3.2.3.5. Nivelurile partiale de risc pe factori de risc – 60

3.2.3.6. Fisa de masuri propuse – 61

3.2.3.7. Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca – 62

3.2.3.8. Interpretarea rezultatelor evaluarii – 63

4.1. NIVELUL DE RISC GLOBAL AL S.C. «ADYFASHION»S.R.L.BRAILA – 65

4.2. CONCLUZII – 66

BIBLIOGRAFIE – 67