Banca Comerciala Romana
=== Banca Comerciala Romana ===
Cuprins:
1 Prezentarea societatii bancare………………………………………………….pg 3
Scurt istoric al Bancii Comerciale Romane………………………….pg 3
Activitatea internationala a Bancii Comerciale Romane …………..pg 5
Sistemul informational bancar…………………………………………………pg 8
Specificitatea sistemului informational bancar………………………pg 8
Documente si programe informatice………………………………….pg 11
Circuitul documentelor corespunzatoare anumitor operatiuni……..pg 17
Decontari fara numerar…………………………………………………………pg 22
Decontari pe baza ordinului de plata si a cecului……………………pg 22
Decontari pe baza cambiei si a biletului la ordin…………………….pg 30
Sisteme de plata si interactiuni electronice…………………………..pg 38
Operatiuni de creditare bancara………………………………………………..pg 46
Categorii de credite………………………………………………………pg 46
Criterii luate in considerare in decizii de creditare……………………pg 49
Documente necesare pentru obtinerea creditelor de la BCR……….pg 50
Analiza bonitatii clientilor………………………………………………..pg 51
Indicatori de analiza a bonitatii clientilor……………………………….pg 52
Aspecte nefinanciare privind bonitatea clientilor……………………..pg 54
Controlul utilizarii creditelor…………………………………………….pg 55
Procedura privind creditele pentru investitii in lei si/sau valuta…….pg 57
Instrumente moderne de plata………………………………………………….pg 61
Tipuri de carduri emise de BCR………………………………………..pg 65
Diferenta intre cartile de debit si cartile de credit…………………….pg 78
Utilizarea cardurilor BCR………………………………………………..pg 78
Avantajele si dezavantajele utilizarii cardurilor………………………..pg 81
6 Concluzii …………………………………………………………………………….pg 84
7 Bibliografie ………………………………………………………………………….pg 85
1 Prezentarea societatii bancare
1.1Scurt istoric al Bancii Comerciale Romane
Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. Ea este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990, dar in acelasi timp , prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde este deopotriva o banca cu traditie in domeniul bancar. Inceputul a fost foarte dificil . In afara unui act de identitate , unei banci ii mai sunt necesare un sediu central , o retea de unitati , personal suficient, capital , clienti si o gama adecvata si tentanta de produse si servicii utile pentru acesti clienti.Conducerea Bancii Comerciale Romane a reusit sa aduca banca la parametrii deja cunoscuti si confirmati pe plan intern si international. In pofida greutatilor intampinate , B.C.R. , bine condusa , a devenit astazi una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti .In 1990 , B.C.R. pleaca la drum cu un colectiv de 5300 de angajati si 100 unitati in retea , cifre care se dubleaza in primii 5 ani de activitate .Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii .
La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990 , incep sa se adauge fondurile constituite , adica , capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliardelei.
La experienta acumulata se adauga o alta , noua , urmare a extinderii operatiunilor specifice tranzitiei si economiei de piata . Astfel, in acest interval de timp , banca s-a dezvoltat atat prin cresterea gamei de produse si servicii bancare pe care le-a oferit pana acum clientelei sale , cat si prin asimilarea rapida a unora noi , din care sunt de mentionat :
-trecerea la creditarea pe termen mediu si lung pentru investitii;
-acordarea de credite in valuta;
-deschiderea de conturi in valuta pentru persoane fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar
-derularea operatiunilor de decontare , in numele clientilor , a activitatilor de comert exterior
Interesul clientilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evolutia acestei clientele contribuie in final la completarea imaginii despre banca .Unul din elementele calitative , de marca , adaugat de banca il constituie activitatea internationala .
Interdependenta dintre pietele interne si externe a facut necesara adaptarea sistemului de lucru al bancii la practicile bancare internationale . In prezent foarte multe societati comerciale isi deruleaza afacerile proprii de comert exterior prin reteaua B.C.R. , si apeleaza la intreaga gama de servicii specifice acestor operatiuni.Scurta si bogata istorie a Bancii Comerciale Romane recunoaste ca realizare deosebita pasii facuti in domeniul informatizarii . In 1990 , toate lucrarile bancii erau executate fara o tehnica de calcul adecvata , iar astazi banca utilizeaza cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate si dinamica a operatiunilor efectuate. Prin aceasta s-a obtinut extinderea functionalitatii aplicatiilor informatice destinate operatiunilor valutare , banca dispunand in prezent de un sistem modern de realizare in timp real a tranzactiilor internationale care ofera facilitati de generare , transmitere si reconciliere a mesajelor SWIFT .Angajatii B.C.R. , fie ei conducatori sau lucratori de toate categoriile , au construit cu profesionalism si daruire Banca Comerciala Romana , o banca asa cum este ea acum : puternica , competitiva , eficienta si deosebit de necesara si solicitata de un numar de clienti de toate categoriile din economia nationala si de catre populatie .Calitatea resurselor a reprezentat conditia esentiala a tuturor succeselor obtinute pana in prezent si , din acest punct de vedere , lucratorul de banca se va plasa mereu inaintea oricarui alt factor important care poate conditiona viitorul B.C.R. Un aspect fundamental al oricarei economii de piata este ca diferite firme opereaza si concureaza pe aceeasi piata pentru aceiasi consumatori . In cazul bancilor , acest lucru asigura clientilor posibilitatea alegerii bancii cu care vor face afaceri . In cele din urma , supravietuiesc bancile care servesc cel mai bine necesitatile pietei si ale clientilor . Intr-o economie de piata si bancile , ca orice societate comerciala , isi realizeaza venitul in " arena pietei " .
1.2 Activitatea internationala a Bancii Comerciale Romane
Obiectivul central al activitatii internationale B.C.R. a fost acela de a incuraja si a favoriza exportul de produse romanesti si importurile destinate retehnologizarii si restructurarii capacitatilor industriale , in scopul unei cat mai bune adaptari a productiei societatilor comercial din tara la cerintele pietei interne si externe . Intrucat , marea majoritate a societatilor comerciale din industrie este clienta a B.C.R. si operatiunile de import-export se deruleaza in consecinta prin unitatile acestei banci . Interventia Bancii Comerciale Romane in economie , in general , si in industrie , in special , in domeniul comertului exterior se deruleaza prin doua grupe mari de activitati : cele de procesare si cele de acordare de credite in lei si in valuta destinate exportului , productiei de export sau importului Activitatea de creditare in valuta a luat o mare extindere . In acest domeniu se utilizeaza curent creditarea in valuta sub forma unor linii de credit revolving pentru importul de materii prime , materiale , sau creditul pe termen mediu si lung pentru proiecte pentru care banca deruleaza alaturi de liniile de credit Banca-Banca , credite furnizor , credite cumparator , operatiuni de forfaiting si leasing . Banca este angajata si in alte activitati bancare , care decurg din utilizarea unor imprumuturi BIRD sau a angajamentelor bancare intre firme si banci straine si romanesti de livrari reciproce in compensatie, operatiuni generate in principal de importuri de materii prime si exporturi de produse romanesti . Perfectionarile impuse de cerintele practicilor internationale au condus la implementarea integrala a programului de reconciliere "Nostro" , care asigura punctarea automata a extraselor de cont primite de la banci straine cu documentele contabile existente in banca ( in sistem Applibanque ) pentru un numar mare de conturi . Progrese se retin si in serviciile operative externe unde s-a trecut la o noua versiune privind accesul la reteaua SWIFT prin aplicatia PC.Conect . Acivitatea internationala ramane un obiectiv de importanta maxima pentru Banca Comerciala Romana si in viitor se asteapta ca in acest domeniu sa se obtina mari succese . Directia Relatii Internationale , prin serviciile sale de relatii de corespondent bancar si organisme financiare internationale faciliteaza legaturile B.C.R. cu alte institutii financiare din intreaga lume . Aceasta directie are ca obiectiv major ca banca sa deruleze operatiuni optime pentru clienti , atragand si oferind produse si servicii financiare cat mai avantajoase . Prin pozitia pe care o ocupa ca prima institutie bancara in Romania , numarul 8 in Europa Centrala si de Est , numarul 213 in Europa si numarul 558 in lume , Banca Comerciala Romana reprezinta la ora actuala una dintre cele mai mari institutii care ofera si presteaza servicii financiar-bancare integrate pentru clientii nebancari si bancari . Directia Relatii Internationale lucreaza in stransa cooperare cu directiile de decontari , Trezorerie , Piete de Capital , pentru a promova seviciile Bancii Comerciale Romane si a atrage facilitati de la bancile partenere .
Concluzia care se desprinde din experienta celor 10 ani de activitate a bancii este aceea ca pe fondul situatiei generale a societatilor comerciale si institutiilor care au colaborat si colaboreaza cu Banca Comerciala Romana , balanta clientilor veniti si a celor plecati inclina permanent in favoarea clientilor veniti. O evaluare atenta a perspectivei urmatorilor ani , duce la concluzia ca relatiile B.C.R. cu clientela sa se vor extinde , prestatiile vor fi mai diversificate si mai bune calitativ , ceea ce va determina o crestere in continuare a numarului de clienti si a conturilor deschise la unitatile proprii .
Politica băncii în domeniul calității este realizată prin sistemul de management al calității documentat și implementat, compatibil cu ISO 9001:2000
Scopul politicii băncii în domeniul calității este acela de a asigura satisfacerea cerințelor și așteptărilor clienților prin:
– furnizarea de produse și servicii bancare de calitate,
– creșterea competenței profesionale a angajaților,
– management performant la toate nivelurile.
Obiectivele stabilite în domeniul calității sunt:
– creșterea flexibilității băncii în furnizarea cu operativitate de produse și servicii în concordanta cu nevoile și așteptările clienților,
– construirea unui parteneriat durabil și prietenos cu clienții,
– implementarea sistemului de management al calității proiectat și documentat conform cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2001.
Calificarea personalului băncii, perfecționat în mod sistematic prin intermediul diferitelor forme de pregătire reprezintă garanția realizării obiectivelor propuse, obiectivul permanent al băncii fiind îmbunatățirea continua a calității.
Fiecare angajat al băncii este responsabil de calitatea propriei munci care influențează satisfacția clienților și implicit rezultatele financiare ale băncii.
Acest efort vine în sprijinul realizării obiectivului strategic al băncii, de menținere și consolidare a poziției de lider pe o piață concurentială în plină dezvoltare, managementul la cel mai înalt nivel fiind direct implicat în creșterea eficienței sistemului calității.
Sistemul informational bancar
2.1Specificitatea sistemului informațional bancar
Sistemul informațional este un instrument important, care poate contribui la îmbunătățirea performanțelor băncii, obiectivul său central fiind asigurarea unui flux cuprinzător și clar de informații cu privire la activitatea băncii și proiectele sale de viitor, odată cu asigurarea unui volum cuprinzător de date și informații externe băncii, în principal despre clienți:
În strategia cu privire la sistemul informațional BCR ține seama de
conținutul concret al informațiilor de care are nevoie și care trebuie să circule
posibilitățile de transmitere a acestor informații
Pentru bancă, important este problema transmiterii unui volum util de informații într-un timp cât mai scurt, cu costuri minime, astfel încât să fie cât mai eficient și ieftin. Din punct de vedere al surselor de informații, banca beneficiază de informații de la nivelul macroeconomic. Foarte importante sunt pentru management informațiile de la nivelul microeconomic, de ordin intern.
Informațiile de ordin intern sunt toate sursele care reflectă operațiunile și fenomenele bancare consemnate în documente și evidențele analitice și de contabilitate ale băncii: bilanțuri, rapoarte, analize, lucrări cu privire la strategia de dezvoltare, studii de marketing,
De curând, prin ordin al președintelui BCR etc., a fost aprobat sistemul informațional într-o formă revizuită și îmbunătățită, care cuprinde 5 grupe distincte de raportări:
raportări transmise de sucursale către Centrală
raportări elaborate de direcțiile din centrală
raportări transmise către Comitetul de Direcție
raportări transmise către Consiliul de Administrație
raportări transmise către președinte și vicepreședinți.
În cadrul sistemului informațional propriu, raportările de la sucursale către Centrală ocupă un loc special. Informațiile sunt transmise din teritoriu către Centrală pe două canale: letric și prin rețeaua informatică. Tendința este de a se transmite prin rețeaua informatică numărul cel mai mare de informații și mai puțin sub formă letrică.
Sistemul informațional retail din bancă este un suport important al actului decizional și al managementului în general.
Banca Comercială Română beneficiază de o tehnologie avansată pentru tranzacțiile valutare spre și din România prin SWIFT prin MarchantsBank of California și prin sistemul MoneyCram.
SERVICIUL MONEYGRAM
Serviciul MoneyGram reprezintă cea mai rapida , sigura si comoda cale de a trimite si primi bani de pe tot globul in doar câteva minute .
Mii de oameni din întreaga lume folosesc deja acest serviciu . O rețea extinsa de agenți serioși , conectați prin calculatoare , vor transmite banii , având garanția ca vor fi inmanati in siguranța si fara nici o întârziere .
MoneyGram este pus la dispoziție in mai mult de 135 de tari si ne da posibilitatea de a primi sau a trimite bani in numerar , oriunde in lume in doar 10 minute . Pentru a face trimiterea mai personala , putem adaugă gratuit un mesaj de 10 cuvinte .
In România , B.C.R. este agent MoneyGram .
MULTI CASH – "Accesibil , comod , eficient , sigur !"
Prin serviciul MULTI CASH ,B.C.R. oferă clienților săi , persoane juridice, confort si flexibilitate in relația cu banca .
Avantajele folosirii acestui serviciu :
*Platiti un abonament diferențiat corespunzător serviciului de care aveți nevoie.
*Confortul si economisirea timpului beneficiind de legătura electronica cu Banca la orice ora si din orice colt al tarii .
*Accesarea unor informații financiar-bancare vitale pentru succesul afacerilor clienților
*Siguranța si confidențialitatea operațiunilor .
*Operativitatea , prin executarea in acceasi zi a ordinelor de plata primite .
*Gratuitate la instalarea soft-ului , asigurarea service-ului si instruirea utilizatorului .
Obs : Documentele de decontare in original se pot ridica oricând de la
Banca .
Banca comerciala dispune de o structura organizatorica specifica. Este un element de organizare propriu ce servește atât delurârii nemijlocite a proceselor bancare cat si înfăptuiri managementului acestora.
Rețeaua de unități a BCR.
Rețeaua de unități a băncii este formată din 292 unități, dintre care:
– 41 sucursale județene, în orașele reședința de județ
– 251 alte unități (sucursale, agenții) amplasate pe întreg teritoriul României.
Conducere BCR
Încă in 1997 s-a stabilit ca vor privatiza cinci bănci cu capital de stat, unde intra si Banca Comerciala Romana.
Prin noul Act constitutiv, supravegherea, administrarea și coordonarea activității băncii sunt delegate de acționari unui Consiliu de Supraveghere format din 7 membri, 5 propuși de către APAPS iar 2 de către reprezentanții celor cinci Societăți de Investiții Financiare.
Sediul central:
București, Bd Regina Elisabeta nr.5, cod poștal 030016, sector 3,
tel:3126185, fax: 3126185, cod SWIFT: RNCB RO BU, email: [anonimizat]
2.2 Documente si programe informatice
In BCR sistemul informatic a avut o dezvoltare rapida, aceasta fiind determinata de nevoia de a raspunde cerintelor unei mase largi de clienti intr-o perioada de rapide schimbari economice.
In mod curent, in BCR se folosesc urmatoarele aplicatii, care pot fi impartite in doua categorii:
aplicatii achizitionate;
aplicatii dezvoltate in BCR.
Aplicatii achizitionate:
APPLIBANQUE – contabilitatea tranzatiilor cu strainatatea (la centrala, sucursale judetene si sucursalele din Bucuresti);
NOSTRO – punerea in concordanta a tranzactiilor din Applibanque si SWIFT ;
SWIFT ALLIANCE – transmiterea tranzactiilor valutare intre BCR si banci corespondente ;
REUTERS Dealing 2000 – interfata cu pietele valutare internationale ;
MULTICASH ( E-BANK ) – servicii electronice pentru clienti ;
ARKSYS – monitorizarea acvtivitatii ATM;
MONEYGRAM – transfer de fonduri persoane fizice.
APPLIBANQUE este un pachet de programe realizat pentru calculatorul AS400 de catre firma franceza APB. Este un pachet modular, iar banca a achizitionat modulele de contabilitate si tranzactii internationale. Acestea sunt folosite prntru introducerea si inregistrarea tranzactiilor cu strainatatea la centrala si sucursalele judetene si contabilitatea valutara a bancii privind operatiunile externe.
Pentru sustinerea saftware-ului Applibanque, banca a dezvoltat mai multe aplicatii de ‘’front-office’’ pentu a raspunde diverselor cerinte. Acestea se executa pe AS400 si comunica cu modulul de contabilitate din Applibanque.
SWIFT este un software prin care se transmit tranzactii valutare intre BCR si bancile corespondente sau alte banci din strainatate. Acesta se executa pe o gama larga de echipamente, iar banca a ales sisteme IBM RISC 6000. Banca lucreaza cu versiunea Swift Alliance si realizeaza cateva sute de tranzactii pe zi.
NOSTRO este un pachet de programe achizitionat de la firma Data Management, care permite punerea in concordanta a conturilor Nostro (conturile bancii la bancile corespondente in strainatate) cu tranzactii contabile Applibanque si SWIFT.
REUTERS. Sala de arbitraje este echipata cu sisteme Reuter Dealing 2000 si terminale Reuter care realizeaza interfata cu pietele valutare internationale.
Aplicatii dezvoltate in BCR:
SIBCOR (Sistemul Informatic al Bancii Comerciale Romane);
AS400.
SIBCOR este o colectie de aplicatii care rezolva problemele contabile, statistice si de raportare ale unitatii bancare; este dezvoltata pe retele locale de PC-uri. Principalele module sunt :
Clienti ;
Sibcorp pentru introducere tranzactii si importuri tranzactii din alte sisteme ;
Sibcors pentru procesare, inchidere de zi si deschidere de zi ;
Sdevize pentru operatiuni in valuta ;
Dec pentru transferuri de fonduri intra si interbancare ;
Trans99 pentru constituire date de consolidare zilnica ;
Depozite la termen ;
Credite pentu derularea ceditelor ;
Management risc pentu stabilirea serviciului datoriei, necesarul de provizionat, includerea influentei de regularizat in venituri si cheltuieli ;
Centrala riscului bancar pentru identificarea debitorilor si de raportare a riscurilor individuale ;
Centrala incidentelor de plati ;
Consolidare date pentru bilanturi, balanta de verificare, rezerva minima obligatorie, resurse si plasamente, tipuri de disponibilitati, profitabilitate, controlul zilnic al decontarilor interbancare, informatii despre continutul tranzactiiilor bancii, etc.
AS400 –alte aplicatii de interfata la Applibaque pentru contracte dealing privind operatiuni la vedere si la termen, operatiuni swap, operatiuni interbancare, carduri, acreditive, etc.
Aplicatiile, desi independente, sunt interfatate, si deci tranzactiile care se produc intr-un sistem vor produce modificari si in alte sisteme.
SIBCOR este un sistem descentralizat ; toate informatiile privind conturile clientilor sunt tinute la nivelul sucursalei sau agentiei. Informatiile consolidate si datele privind tranzactiile externe sunt transmise, pe linie ierarhica, pana la centrala.
Consolidarea datelor a fost realizata in Oracle. Ea prevede posibilitatea de consolidare a datelor de la unitati si din modulul Applibanque. De asemenea prevede posibilitatea raportarii catre Bana Nationala de date statistice privind activitatea bancii. De mentionat faptul ca necesitatile de raportare catre Banca Nationala au impus continutul si structura codurilor folosite in transferarea si memorizarea tranzactiilor. In prezent aceasta aplicatie este definitivata si total operationala.
Sistemul SIBCOR este folosit in toate unitatile bancii si la sediul central de catre 90% din personalul bancii.
Sistemul informatic bazat pe aceste componente reprezinta unealta pentru nevoi actuale si nevoi viitoare. Comunicarea informatiei determina caracteristica importanta pentru clienti si anume : BCR este si va fi o banca dinamica.
In viitorul proxim este de asteptat ca în sistemul bancar romanesc sa se inregistreze reducerea atat a dobanzilor practicate la finantari, indiferent pentru ce sunt ele acordate, cat și cresterea cererii de credite pe fondul scaderii prognozate a ratei inflatiei. Pentru castigarea unui segment semnificativ de piața, BCR s-a angajat în aceasta noua provocare, îndeosebi prin prisma dobanzilor practicate cat și usurintei de accesare a creditului.
Daca in privinta dobanzilor practicate, BCR deține o pozitie buna pe piata, în privinta gradului de accesare si, în acest context, a timpului de acordare a creditului situatia este mai puțin favorabilă. Privit din perspectiva BCR, acest ultim aspect se regaseste atât în durata de întocmire a documentației de credit cât si în durata de avizare si punere la dispozitie a creditului.
2.3 Circuitul documentelor corespunzatoare anumitor lucrari operationale
2.3.1 OPERATIUNI CU CLIENTELA
Operatiunile cu clintela sunt operatiuni efectuate de catre banca cu persoane autorizate si persoana juridice, altele decat bancile, sub forma de credite, de depozite, de cont curent sau alte operatiuni prevazute de legea bancara.
Operatiunile cu clientela se refera in principal la.
Operatiuni de creditare
Operatiuni de contractare de imprumuturi cu clientela financiara
Operatiuni de pensiune cu clientela
Operatiuni de constituire si lichidare de conturi curente/subconturi sidepozite la termen
Operatiuni in contul curent/ subcontul clientelei
CONTURI CURENTE/ SUBCONTURI ale clientelei deschise la banca evidentiaza disponibilitatile clientelei si operatiunile de incasari si plati dispuse de aceasta. Un client poate avea un singur cont curent pe fiecare fel de valuta si mai multe subconturi.
Disponibilitatile din conturile curente/ subconturile clientelei pot fi retrase de titularul de conturi (subconturi) /imputernicit (in limita imputernicirii date) /mostenitor/ reprezentant al titularului, conform reglementarilor interne ale bancii.
Depozitele reprezinta o forma de mobilizare a disponibilitatilor banesti ale clientelei, menita sa asigure fructificarea acestora. Depozitele clientelei pot fi la termen sau colaterale. Depozitele la termen sunt considerate pentru un termen fix pentru care durata initiala este mai mare de o zi lucratoare. Depozitele colaterale sunt considerate drept garanti sau pentru efectuarea unor plati interioare , determinate.
Dobanzile de platit (calculate si neajunse la scadenta), aferente exercitiului in curs, se calculeaza d3e la data primirii de catre banca a fondurilor si se inregistreaza in contabilitate lunar sau la scadenta operatiunilor daca fondurile aferente au un termen de restituire in cursul lunii, in conturile /Datorii atasate/ din cadrul grupelor de conturi, in contrapartida conturilor de cheltuieli.
2.3.2 DOCUMENTE
Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, societatile bancare consemneaza operatiunile economice si financiare in momentul efectuarii lor, in documente, pe baza carorta se fac inregistrarile.
DOCUMENTE UTILIZATE
Documentele aferente operatiunilor in conturile persoanelor fizice sunt, in principal, urmatoarele ;
Pentru operatiunile de incasare ;
_ in lei :.
+in numerar : ordin de incasare in numerar ; foaie de varsamant cu chitanta.
+prin virament : ordin de plata(insotit sau nu, dupa caz, de documente justificative) ; nota contabila, borderou insotitor pentru : cec, bilet la ordin, cambie
_in valuta :
+ in numerar : ordin de incasare numerar/ chitanta
+in virament : mesaj SWIFT, nota contabila,
Pentru operatiuni de plati :
_ in lei :
+in numerar : ordin de plata numerar
+prin virament : ordin de plata( insotit sau nu, dupa caz, de borderou, factri, contracte, alte acte justificative), cec, bilet la ordin, cambie, nota contabila.
_in valuta :
+in numerar : ordin de plata numerar
+prin virament : DPE/ dispozitie de transfer, nota contabila, mesaj SWIFT
Documentele aferente operatiunilor in conturile persoanelor juridice sunt, in principal, urmatoarele :
Pentru operatiuni de incasari :
_ in lei :
+in numerar :foaie de varsamant cu chitanta, borderou insotitor,ordin de incasat in numerar
+prin viramente : ordin de plata( insotit sau nu , dupa caz, de borderou, facturi, contracte, alte acte justificative), nota contabila, borderou insotitor pentru : cec, bilet la ordin, cambie.
_ in valuta :
+in mumerar : ordin de incasare numerar/chitanta
+prin virament : dispozitie de transfer, mesaj SWIFT, nota contabila.
Pentru operatiuni de plati :
_ in lei :
+in numerar : cec, ordin de plata in numerar
+prin virament :ordin de plata( insatit sau nu, dupa caz, de borderou, facturi, contracte, alte acte justificative) cec , bilet la ordin, cambie, nota contabila.
_ in valuta :
+in numerar : ordin de plata in numerar, DPE/ dispozitie de transfer
+prin virament : DPE/ dispozitie de transfer, mesaj SWIFT, nota contabila.
Documentele care servesc la prelucararea, centralizarea si inregistrarea inh contabilitate a operatiunilor consemnate in documentele justificative, trebuie sa cuprinda elemente cu privire la :
_ felul, sdata documentului si numerarul acestuia(cu exceptia documentelor care nu sunt prevazute a se numerota :bilet la ordin, cambie, DPE, etc)
_ sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate
_conturile sintetice si/sau analitice debitoare si creditoare
_ unitatea bancara a platitorului si a beneficiarului
_ semnaturile si stampila (in cazul persoanelor fizice)
Unitatea teritoriala di directiile operative din centrala bancii sunt obligate sa asigure inregistrarea corecta si la timp a tuturot operatiunilor, sa organizeze un circuit cat mai rational al documentelor, sa respecte secretul profesional, sa repartizeze in mod just activitatea intre salariati si sa respecte programul de lucru in ceea ce priveste operatiunile de ghiseu.
In acest sens trebuie avute in vedere urmatoarele reguli :
Documentele primite la ghiseul bancii in timpul programului normal de lucru, se inregistreaza in aceeasi zi ; documentele primite dupa orele alocate programului normal de lucru se inregistreaza cu data urmatoarei zile lucratoare.Programul de lucru pentru primirea si decontarea documentelor de la persoanele fizice si juridice este cel transmis prin reglementarile interne ale bancii. Conducerea unitatii bancare poate lua decizia prelungirii acestuia astfel incat operatiunile sa se incadreze programele de transmitere a fiselor.
Disponibilitatile create in conturile/ subconturile titularilor de cont in cursul zilei de lucru se utilizeaze, in aceeasi zi , si efectuarea platilor. Documentele nu se deconteaza daca in acel moment nu existe disponibilitati in contul / subcontul indicai sau plafonul disponibil de credit( linii de credit, credite globale de exploatare, linii de finantate) acordate titularilui de conturi.
Soldurile subconturilor colectate se inregistreaza la termenele fixate prin reglementarile interne ale bancii sau cele solicitate de titularul de cont, daca nu se contravine reglementarilor legii.
Balanta de verificare se intocmeste zilnic, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor din ziua respectiva
Decontari fara numerar
Caracteristicile plăților fără numerar sunt:
Natura lor dublă, determinată de un flux de înregistrări în conturi (transfer de fonduri propriu zis) și de un flux de mesaje între părți conținând insrucțiunile de plată;
Diferența de timp între momentul inițieri și cel al finalizării plății;
Existența unuia sau mai multor intermediari în procesarea acestui tip de plăți.
Instrumentele de plată fără numerar prevăzute în cadrul legislativ al României sunt: cecul, cambia, biletul la ordin și ordinul de plată.
3.1 Decontarea pe baza ordinului de plata si a cecului
Ordinul de plata – este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.
O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca
a) societatea bancara receptoare dispune de fonduri reprezentate prin respectiva suma de bani, denumite fonduri banesti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea acesteia de la emitent;
b) nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.
Dispozitia trebuie sa indeplineasca urmatoarele mentiuni obligatorii:
ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
numele sau denumirea beneficiarului si, dupa caz, numarul contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara;
numele si denumirea platitorului, numarul contului acestuia deschis la societatea bancara initiatoare;
denumirea societatii bancare initiatoare;
denumirea societatii bancare receptoare;
elementul sau elementele care trebuie sa permita autentificarea emitentului de catre societatea bancara initiatoare.
In textul prezentului regulament pentru 'Ordin de plata' se va folosi prescurtarea OP.
Pe 'drumul' parcurs de ordinul de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe societati bancare care efectueaza succesiv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata.Toata aceasta serie de operatiune poarta denumirea de transfer-credit.
Transferul-Credit reprezinta o serie de operatiuni care incepe prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata unei societati bancare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata de catre societatea bancara destinatara.
Emitentul este persoana care emite un OP pe cont propriu.
Platitor este prima persoana care emite, in nume si pe cont propriu, ordinul de plata in cadrul unui transfer-credit. Platitor poate fi:
un client al societatii bancare initiatoare sau
o societate bancara initiatoare.
Beneficiar este o persoana desemnata prin OP de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani. Beneficiarul poate fi:
un client al societatii bancare destinatare sau
o societate bancara destinatara
Societatea bancara initiatoare este prima societate bancara care emite OP in cadrul unui transfer-credit
Societatea bancara destinatara este societatea bancara care receptioneaza si accepta un OP, fie in numele sau, fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani, in cadrul unui transfer-credit.
Societatea bancara emitatoare este orice societate bancara, cu exceptia societatii bancare destinatare, care emite un OP, inclusiv societatea bancara initiatoare
Societatea bancara receptoare este societatea bancara care receptioneaza un OP in vederea executarii acestuia, inclusiv societatea bancara destinatara.
Societatea bancara intermediara este o societate bancara emitatoare sau receptoare, alta decat societatea bancara initiatoare sau destinatoare.
Obligatiile emitentului:
-un emitent este obligat printr-un OP numai daca acesta a fost emis de el sau de catre o alta persoana care are mandatul de a-l reprezenta.
-un emitent este obligat sa plateasca societatea bancara receptoare pentru OP emis atunci cand societatea bancara receptoare il accepta, dar aceasta plata nu se face pana la inceputul perioadei de executare a respectivului OP. In cazul in care plata se face inaitea perioadei de executare a OP, se considera efectuat pe riscul emitentului.
O societate bancara receptoare care nu accepta un OP este obligata sa faca o comunicare cu privire la neexecutarea acestuia nu mai tarziu de ziua bancara urmatoare ultimei zile a perioadei de executare.
Constituie exceptii de la aceasta regula urmatoarele cazuri:
1) atunci cand plata trebuie facuta prin debitarea unui cont al emitentului deschis la societatea bancara raceptoare si aceasta nu are disponibil suficient in cont pentru onorarea OP;
2) atunci cand nu exista suficiente informatii pentru identificarea emitentului
Societatea bancara destinatara, dupa acceptarea unui OP este obligata sa puna fondurile la dispozitia beneficiarului in ziua acceptarii sau cel mai tarziu in ziua urmatoare. Daca un OP nu poate fi executat deoarece nu contine mentiuni obligatorii sau datorita inconsecventei datelor pe care le contine, societatea bancara destinatara il va instiinta pe emitent.
Finalizarea transferului-credit
In cazul in care un OP a fost emis in scopul stingerii unei obligatii a platitorului fata de beneficiar, aceasta obligatie este stinsa in momentul in care societatea bancara destinatara accepta OP in favoarea beneficiarului.
Un transfer-credit este finalizat fara a tine cont de faptul ca suma inscrisa pe OP acceptat de catre societatea bancara destinatara este mai mic decat suma inscrisa initial pe OP datorita faptului ca una sau mai multe unitati bancare receptoare au dedus speze bancare.
Circulatia unui ordin de plata
Pentru a exemplifica circuitul unui ordin de plata in cadrul Bancii Comerciale Romane vom lua urmatorul exemplu:
*Societatea Comerciala" Letea "SA Bacau, in vederea efectuarii unor reparatii, recurge la serviciile Societatii Comerciale " Construct" SA Onesti. *Societatea Comerciala "Letea" SA Bacau hotaraste ca plata serviciilor prestate de Societatea Comerciala" Construct" SA Onesti sa se efectueze printr-un ordin de plata.
*In acest scop, SC"Letea"SA Bacau emite un ordin de plata al carui beneficiar este SC" Construct" SA Onesti.
*Ordinul de plata este prezentat de catre platitor bancii la care are deschis cont curent, respectiv BCR, sucursala Bacau,care este societatea bancara initiatoare.
*BCR-ul efectueaza succesiv operatiunile de receptie, autentificare, acceptare si, in final executare a ordinului de plata primit catre BNR Bacau, la care are deschis cont curent SC"Construct" SA Onesti, BNR care are calitatea de societate bancara destinatara.
*In momentul acceptarii ordinului de plata de catre BNR, transferul-credit este finalizat.
*Ulterior, aceasta societate bancara va credita contul clientului sau, SC"Construct" SA, cu suma inscrisa pe ordinul de plata primit.
*In acest fel, SC" Construct" SA Onesti isi recupereaza contravaloarea serviciilor prestate.
Cecul – este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator, care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitia de beneficiar.
Cecul cuprinde:
1. denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului;
2. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
3. numele celui care trebuie sa plateasca (tras);
4. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
5. aratarea datei si a locului emiterii;
semnatura celui care emite cecul (tragator).
Indicarea adresei exacte unde urmeaza sa se faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului, sau societatea bancara unde isi are deschis contul, sa stie unde sa se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec.
Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile in momentul emiterii instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii.
Cecul poate fi stipulat platibil:
unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa (la ordin);
unei anumite persoane, cu clauza " nu la ordin"(la purtator). Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.
Din punct de vedere al persoanelor catre care este platibil, cecul poate fi:
a) cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza la ordin (cec girabil). Clauza 'la ordin' nu este obligatoriu sa figureze pe instrument deoarece simpla inscriere a cuvantului cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir.
b)cec platibil unei anumite persoane cu clauza 'nu la ordin'. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir ci numai pe calea cesiunii ordinare.
cec la purtator. Cecurile care fac parte din aceasta categorie, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea 'la purtator'. Acest cec va fi platibil fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului.
Se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.
Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului. Cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare).
Tipuri de cecuri
– CECUL LA PURTATOR – prezentat mai sus
– CECUL BARAT – tragatorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin inscrierea a doua linii paralele, orizontale sau oblice pe fata cecului; aceasta inseamna ca beneficiarul va trebui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrise pe cec, incasarea in numerar direct de banca tragatorului nefiind posibila. Bararea poate fi: – generala: daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii;
– speciala: daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci Bararea generala poate fi transformata in barare speciala. Operatiunea inversa este interzisa.
-CECUL CERTIFICAT – prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii si persoana care a emis cecul (tragatorul) nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.
-CECUL DE CALATORIE – prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec la prezentare. In fapt, posesorul depune o prima semnatura pe cec in momentul in care il cumpara; a doua oara o face in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii, sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.
Interdictia bancara- este regimul impus de catre banca unui titular de cont de interzicere a emiterii d cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plati majore, si anume:
– cec emis fara autorizarea trasului;
cec refuzat din lipsa totala/ partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
cec emis cu o data falsa sau caruia ii lipseste o mentiune obligatorie;
cec circular/ cec de calatorie gator aflat in interdictie bancara.
Emiterea ilegala a unui cec de catre un client aflat in perioada de interdictie bancara duce la prelungirea interdictiei bancare cu inca un an, incepand cu data emiterii noului cec.
Clientul care se afla in interdictie bancara se obliga sa puna la dispozitia bancii ( bancilor) al carei (caror) client este, in cel mai scurt timp, toate formularele de cec in alb, eliberate de aceasta (acestea), aflate in posesia sa si/ sau mandatarilor sai.
Circulatia unui cec Pentru a exemplifica circuitul unui cec in cadrul Bancii Comerciale Romane vom lua urmatorul exemplu
*Societatea comerciala "Textila" SA achizitioneaza de la magazinul societatii comerciale "Electronica" SA produse electronice in valoare de 45 milioane lei.
*SC "Textila" SA are cont curent deschis la BCR Bacau, iar SC "Electronica" SA la BRD Bacau.
*In baza disponibilului din contul curent, BCR Bacau elibereaza un carnet de cecuri SC "Textila" SA.
* La achizitionarea marfii, reprezentantul SC "Textila" SA completeaza o fila din carnetul de cecuri cu datele necesare si suma reprezentand contravaloarea produselor electronice cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului magazinului.
* Din acest moment, SC "Textila" SA se afla in postura de tragator, BCR Bacau are calitatea de tras si SC "Electronica" SA pe aceea de beneficiar.
*SC "Electronica" SA prezinta cecul la BRD Bacau care il transmite la BCR sucursala Bacau pentru incasare.
*BCR Bacau achita cecul BRD Bacau si astfel se stinge datoria SC "Textila" SA fata de SC "Electronica" SA.
3.2 Decontarea pa baza cambiei si a biletului la ordin
Cambia si biletul la ordin – sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constau in obligatia asumata de catre debitor de a plati, la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata.
I. Cambia – este un titlu de credit sub semnatura privata, care, pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tagatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia cuprinde:
1. denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;
3. numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras);
4. aratarea scadentei;
5. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
6.numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
. aratarea datei si a locului emiterii;
. semnatura celui care emite cambia (tragator).
In legatura cu utilizarea cambiei:
I. Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care vrea sa-si recupereze direct o creanta a sa de la debitor.
II. In anumite cazuri, tragatorul poate fi insusi tras in situatia in care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de bani la o anumita data.
III. Beneficiarul cambiei poate fie sa incaseze suma inscrisa in cambie sau, prin girara acesteia sa-si achite alte obligatii ale sale.
IV. Pot lipsi de pe cambie, fara a duce la nulitatea ei, urmatoarele elemente
– mentiuni privind locul de plata, in care caz cambia se considera platibila la vedere;
– mentiuni privind locul de plata, in care caz acesta va fi cel inscris langa numele trasului, respectiv, adresa acestuia;
– mentiuni privind locul de emitere al cambiei, asupra altei cambii sau asupra unui titlu de credit.
V. Cambia se emite de catre tragator, care de regula este in pozitia de debitor fata de beneficiar si in cea de creditor fata de tras.
VI. Intre tragator si beneficiar poate sa nu existe o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert, care nu este expres indicat pe cambie dar fata de care tragatorul are o obligatie de plata.
VII. Cambia in alb este un titlu care la emitent contine in mod obligatoriu numai semnatura tragatorului si, optional, poate sa contina o parte din elementele obligatorii ale cambiei.
VIII.Tragatorul este raspunzator de acceptarea si de plata cambiei.
IX. Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anumit timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda.
X. Dobanda "curge" de la data emiterii cambiei daca o alta data nu este indicata pe document in acest sens.
XI. Girul este operatiunea prin care posesorul titlului, numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, odata cu predarea titlului, toate drepturile decurgand din aceasta.
XII. Cambia pe care tragatorul stipuleaza sau nu mentiunea " la ordin" este transmisibila prin gir. Daca tragatorul a inscris pe cambie mentiunea "nu la ordin", titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinare. Girul poate fi :
– in plin – cuprinde trei elemente obligatorii: semnatura girantului, numele giratarului si data girarii.
– in alb – format numai din semnatura girantului si deci lipsesc numele giratarului si data girarii.
XIII. Cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care giratarul o are asupra girantului.
XIV. Girarea cambiei catre o societate bancara poarta denumirea de scontare si constituie o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir bani, mai inainte de scadenta.
XV. Girul in alb permite atat darea in gaj a cambiei cat si prezentarea cambiei la scont.
XVI. Acceptarea este operatiunea prin care trasul se obliga sa plateasca la scadenta suma inscrisa pe cambie posesorului legitim al titlului.
XVII. Acceptarea se poate face:
pe fata cambiei fiind suficienta numai semnatura trasului;
pe spatele (verso) titlului, in acest caz, semnatura trasului va fi insotita de una din mentiunile: "acceptat", " voi plati", " voi onora" spre a nu fi confundata cu girul.
XVIII. Avalul este o garantie personala data de catre o persoana denumita avalist care garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali numit avalizat pentru suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.
XIX. Scadenta este o data calendaristica certa sau termenul maxim la care cambia este exigibila si trebuie platita.
Scadenta unei cambii poate fi:
la vedere, caz in care cambia este platibila la cerere.
la un anumit timp de la vedere
la un anumit timp de la data emiterii
la o data fixa
XX. Cambia cu scadenta nescrisa este considerata platibila la vedere.
XIPentru a fi valabila cambia, scadenta inscrisa trebuie sa fie certa, unica si posibila.
XIIIn cazul in care posesorul legal al cambiei doreste incasarea banilor mai inainte de scadenta, acesta poate gira titlul catre o societate bancara, operatiune ce poarta denumirea de scontare.
Unitatile teritoriale ale BCR vor putea primi la scont cambii care pe langa respectarea tuturor cerintelor legale de forma si fond indeplinesc si urmatoarele conditii cumulative:
– posesorul cambiei (beneficiarul) sa fie client al BCR;
– cambia sa fie acceptata legal la plata;
intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sa nu depaseasca un an;
– in situatia in care trasul (acceptantul) este client al altei societati bancare, cambia va putea fi admisa la scont numai daca este avalizata de societatea bancara ce-l deserveste pe tras si aceasta este agreata de BCR.
Circulatia unei cambii
Pentru a exemplifica circuitul unei cambii in cadrul Bancii Comerciale Romane vom lua urmatorul exemplu:
* Societatea Comerciala "A" SA a livrat la 30 mai 1999 catre Societatea Comerciala Beceu" SA utilaje in valoare de 17 milioane lei. Termenul de plata este 1 iulie 1999.
* De asemenea, SC "A" SA trebuie sa restituie la BCR ultima rata a unui credit, in valoare de 17 milioane lei, scadent tot la 1 iulie 1999.
* SC " A" SA emite o cambie care trebuie platita de SC "Beceu" SA direct la BCR.
* Din momentul completarii cambiei SC "A" SA are calitatea de tragator, SC "Beceu" SA se afla in pozitia de tras, iar BCR este beneficiarul cambiei.
* SC "A" SA remite cambia la BCR.
* La data de 1 iulie 1999, BCR incaseaza suma de pe cambie de laSC "Beceu" SA. In acest fel se achita creditul acordat pentru SC "A" SA de catre BCR si totodata datoria SC "Beceu" SA fata de SC "" SA.
Biletul la ordin – este un instrument de plata si un titlu de credit prin care o persoana numita subscriitor sau emitent, in calitate de debitor, se obliga sa plateasca unei persoane numita beneficiar care are calitate de creditor, o suma fixa de bani, la un anumit termen sau la prezentare. Biletul la ordin cuprinde:
1. denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului; 2. promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; 3. aratarea scadentei ; 4. aratarea locului unde plata trebuie facuta; 5. numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta; 6. aratarea datei si a locului emiterii; 7. semnatura emitentului.
Obligatia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este identica cu cea a trasului acceptant al unei cambii, in sensul ca, se obliga personal si in mod neconditionat sa plateasca la scadenta suma inscrisa pe titlu.
In cazul biletului la ordin platibil la un anumit interval de timp de la vedere, acesta trebuie prezentat spre avizare emitentului in termen de un an de la data emiterii.
Operatiunile pe care unitatile teritoriale ale BCR le poate efectua in legatura cu biletul la ordin sunt:
primirea in garantie a biletului la ordin;
remiterea spre avizare a biletului la ordin;
primirea biletului la ordin in banca in vederea platii sau remiterii la plata
scontarea.
a) Unitatile teritoriale ale BCR vor primi drept garantie a creditelor numai cambia acceptata la plata, si respectiv biletul la ordin avizat
b) Unitatile teritoriale ale BCR vor primi cambii si bilete la ordin in vederea remiterii spre acceptare numai in cazul in care atat beneficiarul cat si trasul (la cambie) dar si emitentul (subscriitorul) si posesorul (beneficiarul) – la biletul la ordin, sunt clienti ai BCR.
c)Unitatile teritoriale ale BCR vor primi cambii si bilete la ordin in vederea remiterii la plata prin circuitul bancar numai in cazul in care atat posesorul cambiei cat si trasul sunt clienti ai BCR
d) Unitatile teritoriale ale BCR vor primi la scont cambii si bilete la ordin care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative:
beneficiarul cambiei sau biletului la ordin este client al BCR si accepta in schimbul acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalenta cu dobanda aferenta creditelor curente pe termen scurt
cambia este acceptata legal la plata si respectiv, biletul la odin este acceptat
intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sau a biletului la ordin sa nu depaseasca un an
in situatia in care trasul (acceptantul) si respectiv emitentul (subscriitorul) este client al altei societati bancare, cambia respectiv biletul la ordin vor putea fi admise la scont numai daca vor fi avizate de societatea bancara ce-l deserveste pe tras sau respectiv subscriitor si aceata este agreata de BCR.
Circulatia unui bilet la ordin Pentru a exemplifica circuitul unui bilet la ordin in cadrul Bancii Comerciale Romane vom lua urmatorul exemplu
*Societatea Comerciala " Altex" SA incheie un contract cu Societatea Comerciala "Construct" SA pentru construirea unei hale de productie in valoare de 700 milioane lei, urmand ca suma sa fie achitata intr-un termen de 30 de zile de la receptia halei.
* Dupa incheierea contractului, SC "Altex" SA completeaza un bilet la ordin prin care se obliga sa plateasca suma de 700 milioane lei SC "Construct" SA.
* Din acest moment SC "Altex" SA se afla in pozitie de emitent, iar SC "Construct" SA este beneficiarul biletului la ordin.
* La scadenta, aceasta din urma, prezinta biletul la ordin, pentru incasarea sumei, fie la SC "Altex" SA, fie bancii acesteia respectiv BCR.
Societatii Comerciale "Construct" SA i se achita contravaloarea biletului la ordin.
Termenul de incidente de plati majore se refera la urmatoarele situatii:
pentru cambie:
– scontarea cambiei fara existenta in total/ in parte a creantei cedate
– cambia cu scadenta la vedere refuzata din lipsa totala/ partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen
cambia cu scadenta la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa, refuzata din lipsa totala/ partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen
cambie falsa
b) pentru biletul la ordin: – bilet la ordin cu scadenta la vedere, refuzat din lipsa totala/ partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen
bilet la ordin cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa, refuzat din lipsa totala/ partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen
3.3 Sisteme de plata și interacțiune electronice. Banca la domiciliu.
Home-banking-ul
Pentru a se apropia mai mult de clienți, băncile au dezvoltat unele sisteme ce permit oferirea unor servicii personalizate în timp real, la domiciliul clientului, între care o poziție privilegiată o ocupă „home-banking”-ul (banca la domiciliu).
Home-banking-ul oferă clientului posibilitatea de a se conecta la centrul de calcul al băncii, prin intermediul telefonului, televizorului sau calculatorului, ca mijloace de comunicație. În acest mod se realizează un „sistem interactiv de computer pe două căi”, prin care se pot transmite informații sub formă de text sau grafică, adaptate reprezentării pe ecran și apelate prin comenzi simplificate.
Clientul trebuie să se identifice printr-o parolă, pentru a avea acces la sistemul băncii. După validarea accesului, el poate solicita și obține informații privind conturile sau operațiunile sale sau poate cere efectuarea de operațiuni de debitare/creditare a conturilor sale. În urma efectuării acestor operațiuni, banca îi va remite acestuia extrasele de cont, care confirmă executarea ordinelor de debit/credit.
Banca la domiciliu cuprinde serviciile financiare efectuate din exteriorul unității bancare. Ea poate oferi servicii de transferuri de fonduri prin ordine de plată, dar și prin acorduri de plată. Tot prin acest serviciu se pot remite către bancă toate ordinele de efectuare a operațiunilor de debitare-creditare a conturilor personale, sub forma unor fișiere specializate și se pot primi de la bancă extrase de cont, avize, detalii sau rezumate ale operațiilor, etc.
Avantaje:
Facilitate și conveniență în derularea legăturilor;
Rapiditate;
Securitate (prin intermediul cărților cu memorie, specializate);
Cost scăzut.
Tehnologia home-banking și-a găsit calea spre cea mai largă răspândire prin intemediul serviciilor bancare prin telefon (telephone banking). Astfel, prin telefon, clienții pot consulta soldurile conturilor și pot realiza transferuri între conturi. Pentru accesarea acestui serviciu, de la un telefon cu tastatură, se formează numărul serviciului bancar telefonic și, după audierea mesajului robotului telefonic, prin intermediul unui centru de apel, se tastează codul numeric personal (PIN) și apoi, după confirmarea accesului, codul operațiunii ce se dorește a fi efectuată în contul titularului.
După obținerea detaliilor privind operțiunea de decontare, calculatorul pe care este instalată aplicația de telephone Banking va comanda operarea decontării unui calculator specializat. Rezultatele operațiunii de decontare automată, vor fi reflectate în baza de date a băncii și vor fi transmise și clientului prin intermediul centrului telefonic al băncii. Informațiile se pot obține fie prin voce, fie prin fax. Sistemul oferă răspunsuri prin voce pe mai multe linii simultan, 24 de ore din 24. În plus pentru informațiile de cont există posibilitatea ca serviciile să fie oferite în mai multe limbi de circulație internațională.
Avantajele Telephone Banking-ului:
Creșterea calității serviciilor oferite de bănci și a loialității clienților prin accesul automat și continuu al acestora la efectuarea operațiunilor dorite;
creșterea competitivității băncii în atragerea clienților prin performanțele superioare ale serviciilor oferite;
îmbunătățirea alocării resurselor financiare prin rapiditatea informării și luării deciziilor de către clienți;
promovarea marketingului automat al produselor și serviciilor băncii;
prevenirea fraudelor cu debit carduri;
menținerea costurilor în limite relativ reduse.
Electronic-Banking
Un alt serviciu modern de plată îl reprezintă tehnologia Electronic-Banking. Acest serviciu, este destinat, în special întreprinderilor mici și mijlocii cu activitate bancară permanentă, dar cu un volum relative mic de operații și care realizează activitate financiar-contabilă cu un număr redus de personal, și care nu dispune de resurse umane în domeniul informaticii. Deasemanea, e-BCR este capabilă să răspundă și cerințelor clienților BCR persoane fizice.
Sistemul de bancă electronică e-BCR permite, prin intermediul Internetului, efectuarea de plăți electronice în lei și obținerea extraselor de cont, și a unor informații de trezorerie, fără a mai fi necesară deplasarea clientului la sediul unității BCR noul serviciu scurtează considerabil timpul de operare a transferurilor bancare, eliminând documentele pe suport de hârtie din circuitul client-bancă.
Sistemul e-BCR este operațional în regim de testare din luna martie 2001, fiind utilizat de 15 firme. Pentru a beneficia de serviciul e-BCR, clientul trebuie să completeze, la sediul unității sale bancare, o cerere de acces (tipizată) semnată de persoana autorizată să efectueze operațiuni bancare și care deține dreptul de semnătură în bancă.
Banca va transmite clientului, prin e-mail, programele ce trebuie instalate pe calculatorul societății, după care firma va genera scrisoare de inițializare pe care o va depune la unitatea BCR la care are deschis contul.
Clientul va putea utiliza sistemul e-BCR începând cu prima zi lucrătoare după transmiterea scrisorii de inițializare.
Sistemul de parole și semnături electronice alocate de bancă fiecărui utilizator asigură confidențialitate deplină operațiilor și informațiilor.
Costurile de utilizare sunt aceleași cu cele ale sistemului MultiCash în funcție de serviciile selectate de client. Pentru clienții care utilizează deja sistemul MultiCash nu se vor percepe taxe suplimentare.
Alături de serviciul MultiCash, noul serviciu e-BCR completează oferta de Electronic Banking a băncii, confirmând politica BCR de adaptare permanentă la cerințele mediului de afaceri.
eTax permite contribuabililor, persoane fizice sau juridice, achitarea prin intermediul instrumentelor de plată electronică a datoriilor către bugetul local.
Operațiunile legate de informare și de plata taxelor pe Internet se pot efectua astfel în orice moment al zilei, fără a mai fi necesară deplasarea la primărie sau la sediul băncii.
O altă facilitate de care beneficiază utilizatorii e-banking-ului o reprezintă interfața care se realizează între softul instalat între acest serviciu și programul de contabilitate al firmei. Astfel, tranzacțiile realizate prin E-banking sunt automat înregistrate.
Electronic banking-ul se diferențiază de alte servicii, prin posibilitatea realizării unui management al lichidităților, constând în vizualizarea extraselor de cont, monitorizarea tranzacțiilor, obținerea de informații privind fluxul de numerar, posibilitatea exportului către alte aplicații în scop de promovare.
Banca Comercială Română avea în 1999 peste 1500 de clienți permanenți ai acestui serviciu, oferit contra unui abonament lunar, în valoare de 24 USD. Eficiența acestui tip de serviciu, este demostrată prin faptul că, se pot realiza patru transferuri bancare și o ajustare de sold în numai trei minute, la o simplă apăsare a mouse-ului. Clienții economisesc în acest fel timpul pierdut cu deplasările repetate la bancă și au posibilitatea de a obține, în timp util informații vitale pentru derularea și dezvoltarea afacerilor lor. De altfel se manifestă în rândul agenților economici, o tendință generală de orientare către încheierea de contracte pe căi electronice, mai ales la nivel mondial, unde cifra de afaceri se aștepta să atingă 300 miliarde USD în 2001.
Privind în ansamblu, printre avantajele oferite de electronic banking se pot enumera următoarele:
efecturea de plăți din conturi de la bănci aflate în străinătate;
vizualizarea rapidă a tranzacției;
un sistem de comunicare performant, care permite:
obținerea extraselor de cont și a altor documente justificative;
transmiterea plăților prin rețeaua de calculatoare;
securitate a tranzacțiilor prin criptare și compresie date;
realizarea de plăți interne sau externe periodice, respectiv standard;
preluarea datelor fie manual, fie automat, din alte aplicații ale clientului;
autorizarea plății prin acces ierarhizat la program.
Internet banking
Constituie etapa imediat următoare electronic banking-ului și aduce cu sine apariția unor noi produse și servicii financiar-bancare pe piața românească. Dacă la e-banking, serviciul nu se putea accesa decât de la calculatorul aflat în companie, Internet-banking-ul poate fi accesat de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se află acesta.
Internet-banking-ul se integrează, simplu, în sistemul de management bancar existent, permițând clienților aflați la distanță să realizeze operațiuni precum cele cu ordine de plată, vânzări-cumpărări de valută, creare, alimentare sau retragere de depozite, autorizări sau verificări ale operațiunilor efectuate, etc.
Un asemenea produs, de tip Internet-banking, permite conectarea unuia sau mai multor servere Web cu serverul principal al băncii, printr-un modul de back-office responsabil de transferul bidirecțional al informației, definirea schemelor de validare a operațiunilor pentru client și bancă, configurarea fluxului de date și obținerea documentelor specifice tranzacțiilor efectuate de clienți.
Principala problemă care trebuie avută în vedere de către o bancă în momentul în care implementează acest tip de serviciu este securitatea comunicațiilor prin Internet. Procedura care trebuie urmată pentru a beneficia de acest serviciu este strictă, tocmai pentru o siguranță maximă.
Mobile-Banking
M_banking sau mobile_banking poate fi considerat ca “ansamblul modalităților tehnice sau procedurilor prin care plata sau dovada capacității de plată sunt făcute prin intermediul telefonului mobil, fie ca acțiune de sine stătătoare, fie în cadrul unor tranzacții comerciale sau financiare realizate în regim mobil”.
Având în vedere dezvoltarea rapidă și puternică, din decursul anilor 1990, a rețelelor de telefonie mobilă de tip GSM în România, implementarea acestei tehnologii reprezintă un element important în posibila extindere și îmbunătățire a serviciilor bancare de plăți fără numerar în țara noastră.
Mobile-Banking a fost introdus în România de către fosta Demirbank, fiind preluat apoi și de către celelalte bănci, precum Banca Comercială Română.
Banca nu percepe nici o taxă pentru acest serviciu, clientul neavând nevoie decât de un telefon mobil dotat cu tehnologie WAP (Wireless Application Protocol) și de un abonament pentru acest serviciu, la rețelele de telefonie mobilă.
Mobile-Banking-ul este parte componentă a electronic-banking-ului. Ea presupune folosirea telefoanelor de ultimă generație în combinație cu accesul la internet și accesul în sistemul de electronic-banking. Telefoanele ce pot fi folosite sunt cele cu tehnologie WAP, telefoane ce au încorporate două cartele: SIM și EMV, de tipul „plug-in-size”. Prima cartelă oferă accesul la serviciile clasice, în timp ce a doua oferă facilități de genul: carduri de debit sau de credit, legături directe cu banca, carduri de fidelitate.
Mobile Banking BCR permite deținătorilor de carduri BCR, clienți ai rețelelor CONNEX, ORANGE, ZAPP și COSMOROM, să beneficieze, prin intermediul telefonului mobil, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămâna, de următoarele servicii:
obținerea de informații referitoare la soldul contului de card precum și o listă a ultimelor 5 tranzacții efectuate;
transferul de fonduri între conturile de card BCR ale aceluiași deținător ;
trimiterea de mesaje pentru blocarea contului de card în cazul pierderii sau furtului cardului ;
schimbarea parolei de acces la serviciu Mobile Banking BCR;
programarea de alerte sonore care să atenționeze, în timp real, asupra efectuării de tranzacții din contul de card;
blocarea unui card în cazul pierderii sau furtului.
posibilitatea obținerii extrasului de cont letric;
primirea de informații on-line despre tranzacțiile efectuate din conturile de card la ATM și POS.
Toate aceste operațiuni se realizează prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă (SMS).
Avantajele folosirii unui astfel de serviciu:
confort și economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra în legătură cu banca;
beneficiați de informații on-line asupra contului dumneavoastră de card și a tranzacțiilor.
Principala dificultate a soluțiilor m_banking o reprezintă cea a securității de la un capăt la altul (end-to-end security) a tranzacțiilor inițiate de la telefonul mobil. Rezolvarea ei se poate regăsi în posibilitatea utilizării unei chei software de criptare a comunicației, care să fie cunoscută numai de utilizatorul sau de telefonul GSM al acestuia și de sistemul electronic bancar.
În principiu, se poate aprecia că Mobile_Banking dă posibilitatea clienților să realizeze tranzacții oriunde și oricând, iar mărimea ecranului și faptul că telefonul mobil este un instrument de folosință personală asigură un grad de confidențialitate maximă acestui serviciu. Ca urmare, dezvoltarea serviciilor de mobile_banking reprezintă una dintre direcțiile principale de acțiune ale băncilor românești, în diversificarea gamei de servicii oferite și atragerea unui număr sporit de clienți. Totodată, ele reprezintă baza de plecare pentru implementarea aplicațiilor ulterioare de mobile-Finance și mobile-Commerce, lucru posibil de realizat în același interval de timp cu celelalte țări din Europa Occidentală.
4 Operatiuni de creditare bancara
4.1 CATEGORII DE CREDITE
In conformitate cu prevederile legii bancare 56/98 si cu propriul statut de organizare si functionare, banca acorda clientilor credite in lei si valuta pe termen scurt, mediu si lung, cu asugurarea resurselor corespunzatoare.
Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune sau se obliga sa puna la dispozitia clientilor fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura .
Se disting doua forme de creditare :
punerea la dispozitie a fondurilor, operatiuni care se inregistreaza in conturile bilantiere
angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamente prin semnatura , operatiuni care in conturi in afara bilantului
Legea bancara nr. 56/98 defineste creditul ca fiind orice angajament deplata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite , precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceste suma sau legata de prelungirea scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu incorporeaza o creanta sau a altui dret la plata unei sume de bani.
Prin credite pe termen scurt se intelege opeatiunile de imprumut a unor sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 luni, cuexceptia creditelor pentru produse cuciclu lung de fabricatie.
Creditele a caror durata de rambursare este intre 1-5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care depasesc duarata de 5 ani sunt credite pe termen lung.
CREDITE PE TERMEN SCURT
1.credite globale de exploatare in lei
2.utilizari din deschideri de credite permanente(linii de credite) in lei si valuta
3.credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare in lei si valuta
4.credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere, in lei
5.credite de trezoririe pentur produse pe cu ciclu lung de productie in lei si in valuta
6.credite pentru prefinantarea exporturilor in lei si in valuta
7.credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii in lei si in valuta
8.credite de scont in lei si in valuta
9.credite pe documente de plata aflate in curs de incasare (cecuri si ordine de plata ) in lei
10.factoringul in lei si in valuta
11.credite pentru facilitati de cont in lei
CREDITE PE TERMEN MEDIU SI LUNG
1.credite pentru echipament (investitii) in completarea resurselor proprii in lei si in valuta
2.credite pentru cumpararea de actiuni si active in lei
3.credite promotori in lei
4.credite ipotecare in lei
5.credite pentru activitati de leasing in lei si in valuta
Grupul Banca Comerciala Romana acorda clientilor sai credite de trezorerie, credite pentru export, credite pentru achizitionarea de echipamente, credite ipotecare etc. Creditele în valuta destinate, in principal, finantarii investitiilor in cadrul pro- ceselor de retehnologizare reprezentau, la sfarsitul anului 2001, 42,1% din total portofoliu de credite acordate clientilor. Pentru asigurarea fondurilor de acoperire a cererii de credite in valuta, resursele interne atrase in valuta se completeaza cu linii de finantare externa contractate de la bancile de corespondent.
B.C.R. isi propune o crestere a plasamentelor in credite astfel ca în 2004 să reprezinte 50% din total active.
In anul 2001, activitatea de creditare s-a orientat in proportie de 73% spre finanțarea societăților comerciale cu capital privat.
Creditul in valuta a luat amploare in ultimii ani in contextul eforturilor depuse de companiile romanesti, clienti ai B.C.R., pentru modernizare si retehnologizare. Pentru asigurarea unei finantari corespunzatoare in valuta, resursele proprii ale bancii sunt completate cu linii de finantare externa de la bancile de corespondent.
Ca tendinta evidenta, se remarca orientarea crescanda a activitatii de creditare spre finantarea societatilor comerciale cu capital privat, ponderea acestora ajungand la 73% din volumul total de credite.
Creditele in sold acordate IMM-urilor la 31 decembrie 2001 erau de 1,7 ori mai mari decat la finele anului 2000, având o pondere de 42,7% in total credite clienti corporate. Pe langa produsele de creditare traditionale, Grupul Banca Comerciala Romana ofera clienților o gamă larga de servicii, cum ar fi cele de finantare a comertului exterior, factoring intern si extern, leasing, servicii de cash-management, servicii electronice de tip Multicash. Totodata, sunt sprijinite firmele mari in atragerea de resurse de pe piata internationala de capital, prin emisiune de obligatiuni sau prin credite sindicalizate. Sunt oferite, de asemenea, garantii bancare in lei si valuta pentru proiectele de investitii, achizitionarea de echipament de leasing, pentru creditul cumparator sau furnizor, precum si pentru activitati de productie.
4.2 CRITERII LUATE IN CONSIDERARE IN DECIZIA DE CREDITARE
Creditele se acorda la cererea clientilor bancii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :
1. Sunt constituiti conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului (actului constitutiv).
2. Desfasoara activitati legale si eficiente potrivit statutului de functionare avand un nivel corespunzator al indicatorilor de bonitate.
3. Din analiza fluxurilor de lichiditati , care urmeaza sa fie cesionate bancii, rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor din credit si dobanda afeenta.
4. Prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutui, rambursarea integrala la scadenta a creditului achitarea dobanzilor aferente, sub forma garantiilor reale , a celor personale, garantiilor de companie, in cazul fimelor multinationalede prim rang sau a planului de afaceri.
5. Valoarea garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditului solicitat si a dobanzilor aferente , calculate pe interaga perioada de creditare.
6. Isi deruleaza activitatea prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale bancii.
7. Accepta clauzele din contractul de creditare.
8. Inregistreza un standing financiar corespunzator (ratingul creditului de max.2).
9. Sunt clienti permanenti ai bancii si efectueaza operatiunile de plati si incasari prin banca.
10. Dispun de un capital social varsat de cel putin 10 milioane lei si prin natura activitatii desfasurate platile, incasarile au caracter de permanenta.
11. Au o situatie financiara corespunzatoare si o evolutie favorabila a indicatorilor de bonitate.
4.3 DOCUMENTATIA NECESARA PENTRU OBTINEREA CREDITELOR
DE LA BCR
Documentele pe care clientii bancii o prezinta unitatilor bancare in vederea obtinerii de credite, trebuie sa cuprinda :
cererea de credite semnata de persoane autorizate sa reprezinte agentul economic solicitant care cuprinde si descrierea conditiilor creditului ;
bilantul contabil, raportul de gestiune, Contul de Profit si Pierdere, incheiate pe ultimii doi ani, ultimele situatii privind : ’Rezultatele financiare ‘ si ‘Situatia patrimoniului’, balanta de verificare incheiata pentru ultima luna ;
bugetul de venituri si cheltuieli inticmit pentru perioada de creditare(pe luni) conform precizarilor Ministerului de Finante (inclusiv pentru agentii economici cu capital privat)
situatia prognozata a platilor si incasarilor(cash flow) aferente perioadei pentru care agentul economic solicita imprumutul si bugetul de venituri si cheltuieli intocmit conform prevederilor Ministrului Finantelor ;
situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul, care sa cuprinda cantitatile, valorile, cauzele formarii si termenele de valorificare ;
situatia contractelor de livrare pentru produsele are constituie obiectul creditului ;
proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor ;
lista garantiilor propuse bancii pentru garantarea creditului solicitat si evaluarea acestora ;
planul de afaceri in cazul agentilor eonomici cu cifra de afaceri anuala de peste 1 mil echivalent USD ;
copii xerox dupa actele de proprietate ale bunurilor propuse in garantie;
copii xerox dupa contractele de inchiriere sau contractele de vanzare-cumparare pentru spatiile in care se desfasoara activitatea;
copii dupa statutul societatii, acte de constituire se solicita pentru agentii economici noi in creditare
orice alte documente neesare, solicitate de banca.
4.4 ANALIZA BONITATI CLIENTILOR
1.Analiza economico-financiara a activitatii clientilor
Analiza economico-financiara are ca obiectiv stabilirea uniui diagnostic al situatiei economico-financiara indispensabil pentru decizia de creditare .
Analiza economico-financiara a activitatii clientilor contine:
a)analiza bilantului contabil ;
b)analiza veniturilor, cheltuielilor, contului de profit si pierdere ;
c)analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate ;
d)analiza fluxului de lichiditati pe perioada urmatoare .
a)Analiza bilantului contabil presupune:
-examinarea bilanturilor si a situatiilor financiare pe 3 perioade anterioare;
-analiza imobilizarilor corporale si necorporale si a surselor de acoperire a acestora;
-analiza decontarilor, datoriilor si a obligatiilor fata de terti;
-analiza costurilor in vederea dimensionarii corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditarii.
b)Analiza veniturilor, cheltuielilor, contului de profit si pierdere presupune:
-analiza rezultatului activitatii si a profitului obtinut ;
-analiza repartizarii profitului net ;
-analiza pierderilor si recuperarea lor .
c)Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate ofera posibilitatea unei mai bune intelegeri la nivelul fiecarei activitati, a modului in care au fost generate fondurile si utilizarea acestora, precum si impactul asupra disponibilitatilor banesti ale agentilor economici, la sfarsitul perioade analizate.
d)Analiza fluxurilor de lichiditati pe perioada urmatoare presupune ca pe baza rezultatelor obtinute anterior si a portofoliului de contracte de provizionare si desfacere, a programului de productie si a varietatii stocurilor sa se evalueze si sa se prgnozeze:
-posibilitatile clientului de a genera in viitor lichiditati ;
-capacitatea clientului de a-si onora obligatiile de plata viitoare.
4.5 INDICATORI DE ANALIZA A BONITATII CLIENTILOR
Pornind de la continutul bilantului contabil prelucrat si de la contul de profit si pierdere prelucrat ofiterii de credit vor analiza situatia bonitatii clientilor pe baza unui sistem de indicatori de structura si performanta grupati in :
A.Indicatori de nivel si structura:
cifra de afaceri ;
capitaluri proprii ;
rezultatul exercitiului(profit/pierdere) ;
fondul de rulment ;
necesarul de fond de rulment ;
trezoreria neta;
lichiditatea : -imediata;
-curenta ;
-la o data curenta ;
solvabiliatea ;
gradul de indatorare ;
viteza de rotatie : -a activelor circulante ;
-stocurilor de materii prime;
-stocurile de produse in curs de excutie ;
-stocurile de produse finite si marfuri ;
-durata medie de plata a furnizorilor.
B. Indicatori de performanta
rentabilitatea de exploatare : -bruta si neta ;
-economica ;
-financiara ;
riscul financiar ;
rata valorii adaugate ;
politica de dividente .
Analiza bonitatii clientilor se va efectua de catre ofiterii de credite:
ori de cate ori se solicita un credit ;
pentru credite aflate in portofoliu la data stabilita pentru revizuirea creditelor ;
ori de cate ori coducerea unitatii bancare considera necesar.
4.6. Aspecte nefinanciare privind bonitatea clientului
Analiza nefianciara vizeaza credibilitatea clientului, un element psihologic esential cu privire la formarea de catre banca a convingerilor referitoare la calitatile moale si profesionale ale conducatorilor agentilor economici solicitanti de credite, a principalilor asociati si colaboratori, precum si a reputatiei privita prin calitate produselor, serviciilor si a modului de indeplinire a obligatilor asumate in relatiile cu partenerii de afaceri.
Factorii nefinanciari care influenteaza activitatea clientului pot fi interni si externi.
In fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofiterii de credit vor tine seama suplimentar si de urmatoarele aspecte interne:
-conducerea activitatii (managementul);
-activitatea clientului;
-strategia propusa.
Factorii nefinanciari externi care trebuie avuti in vedere la fundamentarea deciziei de creditare sunt :
-domeniul de ativitate;
-incadrarea activitatii clientului in politica economica generala si in tendintele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate;
-impactul legislatiei asupra activitatii clientului;
-caracteristicile sociale ale pietelor de desfacere .
Analiza aspectelor nefinanciare privind clientii bancii se va efectua de ofiterii de credite:
ori de cate ori un client al bancii solicita un credit, dar nu mai mult de o data pe an ;
ori de cate ori din informatiile obtinute de banca rezulta ca ar putea exista modificari majore in activitatea clientilor beneficiari de credite aflati in portofoliu.
4.7 CONTROLULUL UTILIZARII CREDITELOR
Conform Legii bancare 58/98 privind activitatea bancara si statutul propriu de organizare si functionare, banca are dreptul sa verifice la agentii economici beneficiari de credite cum acestia utilizeaza creditele acordate in conformitate cu destinatiile pentru care s-au acordat, constituie si pastreaza garantiile ceditelor, respecta normele de lucru a bancii si clauzele din contractele de credite in vederea asgurarii rambursarii la scadenta a ceditelor si plata dobanzilor datorate la banca.
In acest scop unitatile teritoriale vor urmari ca beneficiari de credite , persoane juridice, sa prezinte bancii in mod periodic , urmatoarele documente:
-balanta de verificare lunar, pana pe data de 25 ;
-rezultatele financiare , situatia patrimoniala, situatia incasarilor si platilor ;
-raportul de gestiune, bilantul contabil si anexele se vor depune anual la banca ;
-bugetul de venituri si cheltuieli si fluxul de lichiditati prognozate se vor prezenta bancii anual si ori de cate ori intervin modificari semnificative de nivel sau structura .
Obligatile clientilor beneficiari de credite de a depune la banca la termene stabilite, documentele mentionate si de a pune la dispozitia ofiterilor de credite orice acte solicitate decurg din contractul de credit care va contine in mod obligatoriu clauze referitoare la obligatiile si drepturile partilor. Ofiterii de credite trebuie sa urmareasca , in principal, respectarea urmatoarelor obligatii prin contractul de credite :
– respectarea destinatiei creditelor prin utilizarea acestora numai in scopurile pentru care au fost aprobate. In cazul in care se constata efectuarea de plati din credite pentru alte destinatii decat cele aprobate, banca va sista imediat, fara preaviz, utilizarea creditului ;
-platile din creante se vor efectua sub control bancar, pe baza de documente legale. Platile din credite in numerar sunt permise, in mod exceptional, in limita plafonului legal stabilit de autoritatile monetare ;
-cesionarea in favoarea bancii a fluxului de lichiditati care trebuie sa fie derulat ;
-reflectarea corecta si la zi in evidenta contabila a operatiunilor legate de utilizarea si rambursarea creditelor, achitarea dobanzilor si comisioanelor ;
-concordanta datelor din evidenta cu cele efectiv constatate pe teren ;
-respectarea graficelor de acordare si rambursare a creditelor, achitarea dobanzilor si plata comisioanelor ;
-prevederea in bugetul de venituri si cheltuieli, precum si in fluxul de lichiditati a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de credit scadente si a dobanzilor aferente ;
-aducerea la cunostinta bancii a modificarilor intervenite in structura organizatorica si activitatea desfasurata.
4.8 PROCEDURA PRIVIND CREDITELE PENTRU INVESTITII, IN LEI SI/SAU VALUTA
Creditele pentru investitii , in leisi valuta, pot fi acordate de banca clientilor sai pentru:
1 realizarea de noi capacitati de productie,
2 dezvoltarea/mentinerea capacitatilor de productie existente,
3 modernizarea/ retehnologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor, instalatiilor, cladirilor existente ect.
DESTINATIA creditelor pentru investitii este urmatoarea:
_ obtinerea avizelor, acorduriloe si autorizatiilor necesare functionarii obiectivelor de investitii,
_ efectuarea de studii si proiecte, achizitia de licente, brevete, programe imformatice,
_ achizitia si/ sau amenajarea de terenuri,
_ achizitia de cladiri si/ sau efectuarea de lucrari de constructii si instalatii, inclusiv pentru asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivelor,
_achizitia si punerea in functiune, sau efectuarea de lucrari pentru modernizarea masinilor, echipamentelor tehnologice, mijloacelor de transport, dotarilor,
_procurarea de animale de procuctie si reproductie,
_ procurareaa sau modernizareaa de plantatii pomicolee, viticole ect.,
In categoria creditelor pentru investitii intra si creditele pentru plata avansurilor solicitate de compania de leazing (locator), precum si plata valorilor reziduale a bunurilor achizitionate in baza contractelor de leasing.
Creditele pentru investitii se acorda pentru finantarea a cel mult 85% din valoarea totala a investitiei, diferenta de cel putin 15% reprezentand aportul propriu al agentului economic care, de regula, trebuie cheltuit inainte de punerea la dispozitie a creditului. Pentru clientii care achizitioneaza echipament in leasing trebuie sa contribuie cu surse proprii de minim 20%.
In vederea aprobarii creditelor pentru investitii, ofitetii de credite vor analiza situatia economico_financiara, indicatorii de bonitate si aspectele nefinanciare care caracterizeaza activitatea clientilor si var urmari asigurarea existentei surselor de rambursare pe intreaga perioada de creditare.
Ofiterii de credite vor urmari ca agentii econimici solicitanti de credite pentru investitii sa indeplineasca si urmatoarele conditii specifice:
in cazul regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale care solicita credite de valori mari sa existe aprobarile legale de la organele abilitate,
existenta avizelor, acordurilor pentru ocuparea terenurilor agricole sauforestiere, asigurarea cu combustibil, energie electrica si termica, protectia apalor, padurilor si mediului inconjurator, urbanism si sistematizare ect. Si autorizatiilor necesare prin care beneficiarul atesta ca realizarea obiectivului de investiti se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare,
asigurarea materiilor prime din tara si/sau import pentru noile capacitati prevazute in proiectul de executie si existenta conditiilor de vanzare a productiei laintern si/ sau expotr,
sa existe aprobari legale privind dreptul de proprietate, de folosire a terenului , pentru eventulele exproprieri, demolari sau dezafectari de fonduri fixe impuse de realizarea investitiilor. In cazul in care terenul pe care urmeaza a fi amplasat obiectivul de investitii este concesionat, se va verifica daca contactul de concesionare prevede o durata de folosinta cel putin egala cu durata de rambursare a creditului,
sa fierespectate ,dupa caz, eventalele conditii impuse prin autorizatia de constructii pentru lucrarile de baza, precum si pentru lucrarile de organizare de santier.
Creditele pentru investitii se acorda pe termen de cel mult 10 ani. Banca poate acorda credite pentru investitii si pe termen scurt, de pana la 12 luni clientilor care indeplinesc conditiile stabilite si care pot rambursa ratele de credite si dobanzile inrt_o perioada mai mica de timp.
Creditele de investitii care pot fi contractate de unitatile administratiei publice locale se acorda pe o perioada maxima de 10 ani, cu o perioada de garantie de maxim 1 an.
Creditele pe termen scurt se poate face pe total activitate de investitii sau pe obiective ori actuini de investitii.
Pentru creditele de investitii, banca poate acorda o perioada de garantie de pana la 2 ani.
Creditele pentru investitii se scadenteaza la rambursare in functie de existenta lichiditatilor in conturile imprumutatilor, precum si de resursele proprii ce se vor constitui conform fluxului de lichiditati.
Ofiterii de credite vor urmarii cala efectuarea platilor de catre imprumutat, acesta sa mentioneze pe documentle de plata sursele(proprii, credite) din care se fac aceste plati , precum si pozitia din documentatie, corespunzatoare platt efectuate.
Pe parcursul procesului de creditare, ofiterii de credite sau specialistii bancii, de regula, evaluatori atestati ANEVAR, vor urmari pe santier realitatea cheltuielilor efectuate si a mentiunilor inscrise de imprumutat prdocumentele de plata,respectarea in executie a prevederilor din documentatia tehnico_economica si incadrarea in prevederile devizului pe baza caruia s_a fundamentat valoarea creditului aprobat.
In cazul in care, din verificarile efectuate pe santier,rezulta sau se intrevede depasirea prevederolor din documentatiile tehnico_economice, unitatile bancii, impreuna cu agentul economic imprumutat vor analiza cauzele care au condus la aceasta situatie, stabilind masuri de refacere a documentatiei si aprobarea acesteia potrivit prezentelor norme metodologice, precum di de redimensionare a posibilitatilor de acoperire, in noile conditii, cu resurse proprii sau imprumutate.
Avantaje:
creditul completează sursele proprii, pentru realizarea de noi capacități de producție, modernizarea și/sau retehnologizarea celor existente
perioadă de garanție pentru plata ratelor de credit
consultanță gratuită pentru întocmirea documentației de creditare
Instrumente moderne de plata
Cardurile reprezintă un instrument de plată nou, modern care vine în sprijinul ideii că numerarul trebuie să devină o monedă auxiliară, folosită doar pentru cumpărări de foarte mică valoare, majoritatea operațiunilor financiare efectuându-se cu moneda de cont.
Cardurile au în general, caracteristici fizice comune, standardizate internațional.
Elementele care se găsesc pe fața cardului sunt:
numele emitentului cardului;
aria de aplicabilitate a cardului;
numărul cardului, ce este un șir de 13-16 cifre grupate în mod specific (de exemplu, la VISA, prima cifră este întotdeauna 4, iar la Eurocard/Mastercard, este de 5);
un grup de patru cifre identice cu primele patru din șirul de mai sus, ce au rol de control;
perioada de valabilitate a cardului;
numele posesorului;
codul embosat al tipului de card (V pentru VISA, CV pentru Classic Card, BV pentru Business Card, PV pentru Premier Card);
hologramă tridimensională (element de siguranță);
marca organizației sub egida căreia s-a emis cardul.
Elementele care se găsesc pe spatele cardurilor sunt:
banda magentică pe care sunt codate datele standard referitoare la deținătorul cardului;
un spațiu destinat semnăturii deținătorului cardului (fondul acestui spațiu este realizat într-un mod care-l definește ca element de siguranță);
mențiunile băncii.
Materialul folosit pentru carduri este în principal PVC-ul sau PVCA-ul și are următoarele caracteristici:
rezistența la deformare- suportul cărții trebuie să permită deformările care se produc în cursul folosirii normale în cadrul unui dispozitiv de citire sau de imprimare fără a se deteriora cardul;
rigiditate- un card prea flexibil l-ar face imposibil de folosit
În alegerea materialului utilizat s-a urmărit în principal o durată de viață cât mai mare și costuri reduse de fabricație. Astfel, s-a ajuns la folosirea unui plastic laminat, care se îndoaie la temperatura de 50 de grade Celsius pentru a permite dispozitivului de ștanțare să creeze pe cartelă caracterele în relief. Pe de altă parte, orice expunere la temperaturi mai mari de 50 de grade Celsius poate duce la deteriorarea cardului și, în principal a caracterelor ștanțate.
Cunoașterea acestui prag termic la care cardul își modifică proprietațile fizice poate duce la ștergerea frauduloasă, de către persoane rău voitoare, a caracterelor ștanțate și apoi ștanțarea altora în scopul schimbării numărului de identificare a titularului. Pentru a elimina acest neajuns, în noile carduri emise s-au introdus imagini holografice, ce sunt plasate peste caracterele ștanțate și orice încercare de ștergere a acestor caractere va duce, practic, la distrugerea efectului vizual tridimensional al hologramei. Astfel, orice încercare de fraudă poate fi sesizată vizual de către comerciant.
Dimensiunile cardurilor sunt: 86* 54* 0.76 mm.(conform standardului internațional ISO 2894).
Banda magnetică de pe spatele cardurilor este, de obicei, protejată de un film plastic subțire (overlay). Magnetizarea pistelor benzii magnetice corespunde unor caracteristici proprii fiecărei rețele emițătoare, capetele de citire ale echipamentelor de citire a cardurilor (automate bancare, terminale de plată) trebuind să fie adaptate la caracteristicile tuturor cardurilor ce se folosesc în rețea și trebuie să țină seama de factori susceptibili ce pot afecta megnetizarea pistelor.
Pentru a permite utilizarea internațională a cardurilor, a fost necesară standardizarea atât a suportului propriu-zis, cât și a informațiilor stocate. S-a ajuns astfel la două formate folosite la nivel internațional: Transac și ISO.
Formatul Transac poartă numele constructorului francez care a creat primele cartele magnetice folosite pentru retragerea de numerar prin intermediul distribuitoarelor automate de bilete de bancă (ATM). Pistele magnetice (ce poartă numele de T2 și T3 ) au fost folosite la primele automate franceze și continuă să fie utilizate și în prezent, coexistând cu pistele ISO1, ISO2 și ISO3, care corespund formatului ISO.
Dezavantajele cardurilor cu bandă magnetică:
au capacitate redusă de memorare, dată de densitatea mică de înregistrare (măsurată în bpi- biți per inch), ceea ce reduce numărul de caractere ce pot fi memorate;
securitate îndoielnică, adică vulnerabilitatea la fraude. În acest sens, s-a încercat folosirea datelor codificate și criptate după anumiți algoritmi , mai mult sau mai puțin inviolabili.
datorită folosirii îndelungate, crește gradul de uzură (deteriorare) al pistelor magnetice.
pistele magnetice sunt sensibile la sursele de demagnetizare și la căldură excesivă. În scopul protejării cardurilor, firma Anbar Electronics a brevetat un toc special în care se recomandă păstrarea cardurilor.
Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt:
După funcția atribuită:
Carduri de debit;
Carduri de credit;
Carduri de garantare a cecurilor.
După tehnologia utilizată:
Carduri cu bandă magnetică;
Carduri cu miniprocesor- smartcardurile.
În funcție de calitatea emitentului:
carduri emise de bănci;
carduri emise de societăți non-bancare.
In politica de promovare a cardurilor, companiile emit, de regula, carduri structurate pe clase de clienti(in functie de venituri) si/sau facilitati oferite. B.C.R. utilizeaza urmatoarele categorii de credite:
carduri de debit;
carduri de credit.
Cardul de debit este cardul prin intermediul caruia detinatorul dispune doar de disponibilitatile banesti proprii existente intr-un cont deschis la emitent.
Cardul de debit cu facilitate de overdraft este cardul prin intermediul caruia detinatorul poate dispune, pe langa disponibilitatile banesti proprii existente intr-un cont deschis la emitent, si de o anumita suma, asimilata unui credit, in limita unui plafon predeterminat, acordata, de regula, in situatia in care drepturile banesti ale detinatorului (de exemplu salariul) sunt virate regulat in contul de card.
Cardul de credit este cardul prin intermediul caruia detinatorul dispune de disponibilitati banesti ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil; cardul de credit trebuie sa permita detinatorului fie rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul perioadei stabilite de emitent, caz in care cardul este un card de calatorie si divertisment – travel and entertainment card, fie rambursarea partiala a creditului acordat, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior – charge card.
Posesorii de carduri pot derula urmatoarele operatiuni:
a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul unei institutii,
b) plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte mediile electronice.
c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.
reincarcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR
5.1 Tipuri de carduri
Cele mai cunoscute modele de carduri emise si acceptate de bancile comerciale romanesti sunt cele “VISA”, care sunt de mai multe tipuri:
-Classic(pentru persoane fizice);
-Electron(accesibil persoanelor fizice si intreprinderilor cu venituri mici);
-International(pentru persoanele fizice care calatoresc in strainatate).
In afara de cardurile model “VISA”, B.C.R. lucreaza si cu carduri model “EUROPAY/MASTERCARD” care pot fi:
-Bussines(pentru persoane juridice);
-Maestro(pentru persoane fizice).
BANCA COMERCIALA ROMANA emite 8 tipuri de carduri de debit si 3 de credit :
pentru persoanele fizice :
carduri de debit :
in lei :BCR VISA ELECTRON , BCR MAESTRO;
in euro :BCR VISA CLASIC INTERNATIONAL ;
de credit :
in lei :BCR EUROCARD/MASTERCARD;
pentru persoanele juridice:
carduri de debit :
in lei : BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS;
in USD: BCR VISA BUSINESS;
carduri de credit :
in lei :BCR VISA BUSINESS ELECTRON;
in USD : BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS.
a) B.C.R. VISA CLASIC
Cardul de debit, embosat, emis în lei pentru persoane fizice, care poate fi utilizat oriunde pe teritoriul României.
Cardul este destinat:
-pentru plăți de bunuri sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri, magazine, benzinarii, etc.);
-pentru obținerea de numerar de la automatele bancare și de la ghișeele băncii.
Caracteristici:
-este un card de debit (tranzacțiile se pot efectua numai în limita disponibilului din contul de card); în cazul utilizării cardului plata salariilor, la societățile care au cont deschis la BCR, există posibilitatea intrării în descoperit de cont, putându-se obține lunar un credit de până la 75% din venitul net;
– fiecărui card i se asociază un număr de identificare (PIN) care se comunică în scris clientului și este cunoscut doar de către acesta;
– suma minimă necesară pentru deschiderea contuluide card –1.000.000 lei;
– numărul maxim de tranzacții de la ATM/zi –10;
– suma maximă extrasă de la ATM/zi –30.000.000 lei;
– taxa de emire a cardului –franco;
– alimentarea contului de card –franco;
– comision de mentenanță anuală 105.000 lei/card;
– comision pentru eliberarea numerarului de la ATM-urile B.C.R. –2.000 lei;
– suma maximă/tranzacție –3.000.000 lei la ATM-urile B.C.R. care eliberează bancnote de 100.000 lei;
– comision interogare sold la ATM-urile B.C.R. –1.500 lei/operațiune.
b) B.C.R. VISA ELECTRON
Este un card de debit emis în lei, dar cu posibilitatea utilizării atât în țară cât și în străinătate, destinat persoanelor fizice.tranzacțiile se pot efectus doar în limita disponibilului din contul de card. Este utilizabil în mediul electonic și pentru plata salariilor la societățile care au deschis un cont la B.C.R., aceștea putând obține posibilitatea intrării în descoperit, beneficiind de un credit de până la 75% din venitul net.
Caracteristici:
-se folosește pentru plata de bunuri și servicii și pentru obținerea de numerar de la ATM-uri,oriunde în țară și în străinătate unde este afișată sigla VISA;
-suma minimă necesară pentru deschiderea contului ed card –100.000 lei;
-sold minim de menținut în contul de card –100.000 lei;
-taxa de emitere a cardului- franco;
-alimentarea contului de card –franco;
-comisionul pentru eliberarea de numerar :
în rețeaua B.C.R. –2.000 lei
în alte rețele bancare –0,5% +5.000 lei
în srăinătate –1,75%, minim 5 USD;
-comision de mentenanță anuală 105.000 lei;
-suma maximă retrasă de la ATM/zi :
în țară –30.000.000 lei
în străinătate –500 USD sau echivalent alte valute;
-comision de interogare sold cont de card 1.500 lei/operațiune;
-suma maximă/tranzacție –3.000.000 lei la ATM-urile B.C.R.;
-comision de conversie valutară –2% din valoarea tranzacției.
c) B.C.R. VISA INTERNATIONAL
Card de debit, embosat, emis în valută (USD) pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde în țară și în lume.
Cardul este destinat pentru :
-plăți de bunuri sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri, magazine, benzinarii, etc.);
-obținerea de numerar de la automatele bancare.
Caracteristici:
– este un card de debit (tranzacțiile se pot efectua numai în limita disponibilului din contul de card);
– fiecărui card i se asociază un număr de identificare (PIN) care se comunică în scris clientului și este cunoscut doar de către acesta;
– suma minimă necesară pentru deschiderea contului de card –1.500 USD;
– numărul maxim de tranzacții de la ATM/zi –6;
– suma maximă extrasă de la ATM/zi –500 USD;
– taxa de emire a cardului –5 USD;
– alimentarea contului de card –franco;
– comision pentru eliberarea numerarului –1,75% din valoarea tranzacției, min.5 USD;
– comision de mentenanță anuală –10 USD/card;
– taxa de conversie valutară –2% din valoarea tranzacției;
– taxa anuală de administrare –10 USD/card;
– comision interogare sold la ATM-urile B.C.R. –1.500 lei/operațiune echivalent USD.
d) B.C.R. VISA CLASIC INTERNATIONAL
B.C.R. a lansat în ianuarie 2003
cardul de debit cu decontare în euro
destinat persoanelor fizice care călătoresc
în străinătate, cu precădere în țările
Uniunii Europene. Este un card embosat
destinat în principal persoanelor cu venituri medii și peste medie. Noul tip de card poate fi utilizat atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, pentru cumpărarea de bunuri și servicii, pentru obținerea de numerar de la ghișeele și automatele bancarecare afișează sigla VISA și pentru plata facturilor de utilități și telefonie mobilă prin intermediul ATM-urilor B.C.R. Acest card poate fi folosit atât în mediul electronic (la ATM și terminale electronice POS), cât și în mediul manual (la aparatele mecanice – așa-numitele imprintere- care stochează detaliile tranzacției pe suport hârtie prin imprimare mecanică). Pentru deschiderea contului este necesară o sumă minimă de 1.500 EURO, comisionul de emitere a cardului fiind de 5 EURO/card. Pentru alimentarea contului de card nu se percepe comision. Posesorii cardului B.C.R. VISA Clasic International pot retrage zilnic în numerar, în țară sau în străinătate, maximum 30.000.000 lei sau echivalentul în valută. Pot fi efectuate zilnic 10 tranzacții de retragere de numerar. Comisionul pentru retragerea numerarului de la ATM sau de la ghișeele băncilor din țările din “zona euro” este de 1,5% (minim 5 EURO), iar dacă operațiunea se face de la ghișeele B.C.R. comisionul este de 0,5%. În situația în care operațiunea se realizează în România sau în celelalta țări, se adaugă și comisionul de conversie valutară de 2%.tranzacțiile de cumpărare de bunuri și servicii nu se comisionează dacă se efecuează în țările din zona euro,iar pentru celelalte țări se aplică comisionul de conversie valutară de 2%. În cazul plăților direct din contul de card nu există plafonul valoric zilnic maxim. Singura condiție este menținerea în cont a unui sold minim de 500 EURO. Cardul este valabil doi ani, începând cu data emiterii. Posesorilor acestui card, banca le oferă următoarele servicii asociate: extrase de cont lunar, raportarea cardurilor pierdute/furate, informații privind soldul contului de card prin intermediul rețelei de automate bancare B.C.R. Bancomat 24 și la telefon (de către Serviciul Asistență deținători carduri), mobile-banking, plata facturilor prin ATM-urile B.C.R., înlocuirea cardurilor expirate, deteriorate, pierdute sau furate. Fața noului card are ca imagine, simbolic, harta Europei. B.C.R. este lider al pieței cardurilor din România, cu peste 1,3 milioane carduri emise, 570 de ATM-uri operaționale și mai mult de 1.300 de POS instalate la comercianți.
e)CARDUL B.C.R. VISA VIRTUON
Banca Comercială Română a lansat în martie 2003 cardul B.C.R.VISA VIRTUON pentru a facilita efectuarea de tranzacții pe site-urile din rețeaua Internet. Acest card virtual, definit ca un card de debit, are la bază un cont special pentru operațiuni cu carduri în USD și este destinat numai plății mărfurilor și serviciilor pe Internet. B.C.R. VISA Virtuon este destinat doar deținătorilor de carduri de debit emise de B.C.R., iar alimentarea contului se face exclusiv la ATM-urile sau prin Mobile Banking, din conturile cardurilor de debit ale posesorului. Ca principiu de bază, contul special trebuie alimentat numai în momentul în care se dorește efectuarea unei tranzacții pe Internet, mai ales pe site-urile nesecurizate, ceea ce minimizează riscul de fraudă. Cardul nu are PIN, iar suportul din plastic nu reprezintă bandă magnetică și nici înscrisuri în relief, conținând doar informațiile necesare pentru efectuarea operațiunilor de e- commerce.
Comisionul de emitere este în prezent de un dolar, sumă minimă necesară pentru emiterea cardului de 20 USD, iar banca percepe un comision de 2% pentru conversia valutarăîn cazul tranzacțiilor în altă valută decât USD. Între serviciile asociate cardului B.C.R.VISA Virtuon se află: înlocuirea gratuită a cardului deteriorat, pierdut sau furat; informațiile privind soldul contului și conectarea automată la orice nou cont de card de debit obțât USD. Între serviciile asociate cardului B.C.R.VISA Virtuon se află: înlocuirea gratuită a cardului deteriorat, pierdut sau furat; informațiile privind soldul contului și conectarea automată la orice nou cont de card de debit obținut de posesor.
Alături de acest tip de card pe Internet poate fi utilizat oricare din celelalte tipuri de carduri emise de B.C.R., cu excepția cardului B.C.R. Maestro. Trebuie menționat faptul că, pentru autorizarea automată a tranzacțiilor pe site-uri nesecurizate (care nu afișează sinbolul în formă de lacăt sau logo-ul Verified by VISA), posesorul de card B.C.R. trebuie să solicite de la bancă, înscrierea într-o bază de date specială. Prezența în această bază de date este cerută de programele ce gestionează tranzacțiile pe Internet. Aceasta detectează site-urile nesecurizate, protejându-l pe deținătorii de carduri de riscurile de fraudă accidentalesau pe care aceștea nu doresc să și le asume. Cele 3 tipuri de carduri B.C.R. cu utilizare doar în România (VISA Clasic,card de debit în lei, Eurocard/MasterCard, card de credit în lei și Eurocard/Mastercare Business, card de debit în lei) pot fi folosite pentru plăți numai pe site-urile românești ale comercianților virtuali, în vreme ce toate celelalte 6 tipuri de carduri B.C.R., așa numite internaționale pot fi folosite atât pe site-urile locale cât pe cele internaționale.
h) CARDUL B.C.R. VISA BUSINESS ELECTRON
CARDUL BCR VISA BUSINESS ELECTRON poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate pentru plata mărfurilor și serviciilor în mediu electronic.
Plafonul de creditare este de maximum 800 milioane lei, în funcție de bonitatea și capacitatea de rambursare a firmei solicitante. Plafonul acordat se pune la dispoziția clientului într-un cont special pentru operațiuni cu carduri în lei al societății respective.
Cardul este destinat angajaților oricărei întreprinderi mici sau mijlocii (ce va fi deținătorul principal) care călătoresc frecvent pentru afaceri, în țară sau în străinătate.
BCR VISA Business Electron poate fi utilizat atât la comercianți (hoteluri, restaurante, benzinării, societăți de transport etc.) care acceptă carduri VISA Electron și au terminale POS, cât și la ATM-uri. Cardul permite efectuarea a cel mult 20 de retrageri în numerar / zi / cont în sumă totală de maxim 20% din linia de credit, indiferent de numărul de utilizatori sau aria geografică de utilizare.
Astfel, la un plafon de credit de 200 milioane lei, într-o singură zi, cinci angajați pot retrage în numerar suma de 40 de milioane lei. Firma trebuie să ramburseze, pe 20 ale lunii următoare cel puțin 20% din creditul utilizat și integral dobânda și comisioanele aferente.
Dobânda este de 27% pe an, comisionul de emitere – 175.000 lei, comisionul pentru eliberare de numerar – 1% din sumă, iar comisionul de conversie valutară – 2%.
Contractul de credit se încheie pe o perioadă de un an, putând fi prelungit la expirare.
j) CARDUL B.C.R. VISA BUSINESS
Un card asemănător cu CARDUL BCR VISA BUSINESS ELECTRON.
f) CARDUL B.C.R. MAESTRO
Banca ne pune la dispoziție un instrument de plată modern, sigur, rapid, comod și flexibil .
Cardul este emis sub mărcile ec/Cirrus și edc/Maestro, care aparțin organizației Europay International – una dintre cele mai mari organizații internaționale pe piața cardurilor.
B.C.R. Maestro este un card de debit, electronic, emis în lei pentru persoane fizice. Este utilizat pentru plata salariilor angajaților societăților comerciale .
Este destinat obținerii de cash de la ATM-urile sau gișeele bancare sau pentru plata bunurilor și serviciilor la comercianții acceptatori de carduri, care dețin POS-uri, pe teritoriul României.
Caracteristici:
-atunci când este utilizat pentru plata salariilor la societățile care au cont deschis la B.C.R. există posibilitatea descoperii în cont putându-se obține lunar un credit de până la 75% din venitul net;
– fiecărui card i se asociază un număr de identificare (PIN) care se comunică în scris clientului și este cunoscut doar de către acesta;
– suma minimă necesară pentru deschiderea contului de card –50.000 lei;
– numărul maxim de tranzacții de la ATM/zi –10;
– suma maximă extrasă de la ATM/zi –30.000.000 lei;
– taxa de emire a cardului –franco;
– alimentarea contului de card –franco;
– comision pentru eliberarea numerarului –2.000 lei;
– comision de mentenanță anuală –105.000 lei;
– suma maximă/tranzacție –3.000.000 lei la ATM-urile B.C.R. care eliberează bancnote de 100.000 lei;
-comision interogare sold la ATM-urile B.C.R. –1.500 lei/operațiune.
g) CARDUL B.C.R. EUROCARD MASTERCARD
Este un instrument de plată destinat persoanelor fizice, pentru plata de bunuri și servicii sau pentru obținerea de numerar de la ATM-uri pe teritoriul României oriunde este afișată sigla Eurocard MasterCard (EC/MC).
Caracteristici:
– este un card de credit, utilizabil atât în
mediul electronic cât și manual (imprinter);
– tranzacțiile se efectuează în limita unui plafon
de creditare acordat clientului de către bancă;
– creditul se acordă pe baza unei analize a bonității clientului efectuată de către unitatea B.C.R.la care acesta s-a adresat;
– odată aprobată cerereade creditare, se încheie un contract pentru o perioadă de un an între bancă și client, contract ce se poate prelungi printr-un act adițional;
– fiecărui card i se asociază un număr de identificare (PIN) care se comunică în scris clientului și este cunoscut doar de către acesta;
– suma minimă de plată –20% din creditul utilizat + 100% din dobândă și comisioane;
– suma maximă extrasă de la ATM/zi –30.000.000 lei;
– taxa de emire a cardului –125.000 lei;
– alimentarea contului de card –franco;
– comision pentru eliberarea numerarului
în rețeaua B.C.R. –6%
în rețeaua altor bănci –7%;
-taxa de administrara anuală a contului de card –250.000 lei;
– comisionul pentru achiziționarea de bunuri și servicii –franco;
– comision interogare sold la ATM-urile B.C.R. –1.500 lei/operațiune.
i) CARDUL B.C.R. EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS:
Card de debit
Card de credit
Avantajele oferite de BCR VISA ELECTRON si BCR MAESTRO :
se alimenteaza in lei, dar se poate utiliza si in strainatate, in orice valuta ;
acesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara si strainatate pentru obtinerea de numerar ;
garantarea disponibilitatilor din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, in limita nivelului stabilit periodi de catre acesta ;
virarea in contul de card a dobanzii cuvenite pentru depozitele in lei, la termen sau la vedere, asigurand clientului libertatea de a retrage dobanda de la orice ATM ;
acesul la sume de bani suplimentare prin desoperitul de cont .
In cazul utilizarii cardului pentru plata salariilor la societatile care au cont deschis la BCR, exista posibilitatea intrarii in descoperit de cont, putandu-se obtine un credit anual de pana la 75% din venitul net, sau maximum 3 salarii nete ; numai angajatorul poate decide asupra acordarii sau nu a facilitatii de descoperit de cont.
Avantaje oferite de BCR VISA CLASIC INTERNATIONAL :
este folosit atat in mediu electronic ( terminale POS si/sau bancomate), cat si manual ( imprinere ZIP-ZAP)-card embosat;
accesul 24 de ore di 24 la orice ATM din tara si strainatate pentru obtinerea de numerar;
garantarea disponibilitatilor din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, in limita nivelului stabilit periodic de catre acesta .
Avantaje oferite de BCR EUROCARD/MASERCARD BUSINESS (de debit):
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara;
card embosat;
mod eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri.
Avantaje oferite de BCR VISA BUSINESS :
card embosat ;
accesul 24 de ore din 24 la ore bancomat din lume ;
mijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri.
Avantaje oferite de BCR VISA BUSINESS ELECTRON :
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din lume ;
odata aprobat creditul, clientul beneficiaza de acesta timp de 1 an, in limita plafonului acordat (max 800 mil lei), fara a mai fi necesara intocmirea altei documentatii .
Avantaje oferite de BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS(de credit):
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din strainatate;
card embosat ;
creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului ; dupa aprobare creditului,lientul beneficiaza de acesta timp de un an, in limita plafonului aprobat, fara a mai fi necesara intocmirea altei documentatii ;
contractul se poate prelungi printr-un act aditional ;
Avantaje oferite de BCR EUROCARD/MASTERCARD :
accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara ;
card embosat ;
dupa aprobarea creditului, clientul beneficiaza de aceste tim de 1 an, in limita plafonului aprobat, fara a mai fi neesara intocmirea altei doumentatii.
5.2 Diferentele dintre carti de debit si carti de credit
Cărțile de debit/credit au fost emise pentru prima data în SUA de către marile magazine, lanțuri hoteliere, companii petroliere etc. pentru fidelizarea clienților prin acordarea de facilități de plată. Băncile au perfecționat acest sistem prin introducerea cărților multiutilizabile (cărți bancare): apărute la sfârșitul anilor '50 în SUA (Dinners Club a fost primul succes, urmată de American Express și Carte Blanche în anii '80), ele au pătruns și în Europa. În prezent diferitele tipuri de carduri tind să înlocuiască numerarul și cecul în plățile interne și în țările dezvoltate se extind și în diferite sfere ale tranzacțiilor internaționale. În acest sens au fost create cardurile cu circulație internationala, între care VISA, emis de Bank of America. În ultimii ani, câteva bănci românești (Bancorex, BCR, BRD, Banca Țiriac, Banca Agricolă) au devenit membre ale lui VISA INTERNATIONAL și au creat un centru de procesare a tranzacțiilor cu carduri în țara noastră prin societatea Romcard
5.3 Utilizarea cardurilor BCR
Pentru a extrage numerar, posesorul unui card (client al băncii emitente în cazul nostru, Banca Comercială Română, sucursala Iași) se poate prezenta la oricare din ATM-urile din rețea. Aici începe comunicarea cu aparatul.
Într-o primă etapă, clientul va fi întâmpinat de un ecran în care i se cere să aleagă limba, după care va introduce PIN-ul. Apoi se cer detalii asupra tipului de operațiune ce urmează a fi efectuată: retragere, vizualizare sold etc. Dacă este selectată opțiunea „retragere numerar”, în ecranul următor, clientul va putea stabili suma ce urmează a fi extrasă (a cărei valoare maximă sau minimă este dată în funcție de banca și tipul cardului deținut, așa cum am arătat mai sus). După stabilirea sumei, urmează procesarea operațiunii.
Dacă suma cerută există în cont, operațiunea are loc și este urmată de eliberarea chitanței (succesiune valabilă numai pentru unele tipuri de ATM-uri și carduri).
Unele ATM-uri întreabă întâi utilizatorul dacă dorește efectuarea unei noi operațiuni și apoi eliberează chitanța.
În ceea ce privește utilizarea cardurilor la terminalele –punct de vânzare (POS- Point Of Sales), sistemele POS identifică deținătorul de card și verifică existența disponibilităților bănești (suficiente sau nu) în contul acestuia. Clientul introduce numărul său personal de identificare și confirmă suma datorată. Plata ste automat efectuată prin debitarea contului acestuia cu valoarea mărfurilor cumpărate sau serviciilor prestate și creditarea acesteia în contul comerciantului.
Terminalele POS instalate la benzinării și în marile magazine sunt, ca și în ghișeele automate de bancă, aparate conectate prin intermediul unor linii închiriate la unitatea centrală de procesare aparținând unei rețele.
Prin sistemul electronic caracteristic, ATM-urile și POS-urile efectuează mai întâi o verificare a datelor personale (confirmată de necesitatea introduceri codului numeric personal) pentru a preveni utilizarea cardurilor furate de către alte persoane decât posesorii de drept ai acestora.
Unul din avantajele folosirii acestui instrument este reprezentat de faptul că nu se mai folosesc facturile de hârtie; utilizarea POS-urilor îi scutește pe comercianți să trimită la banca lor facturi având ca suport hârtia. Informațiile referitoare la operațiile prin card sunt stocate în terminal în cursul zilei. Ele sunt transmise în mod automat pe durata nopții prin conexiunea dintre POS și centrul său de teleconectare. Astfel, avem un adevărat sistem automatizat de prelucrare a operațiilor.
Avantajele sistemelor electronice de plată:
băncile nu mai trebuie să prelucreze manual chitanțele emise de către comercianți, ci beneficiază de o prelucrare automată legată de telecolectarea operațiilor efectuate cu ajutorul terminalelor de plată, scăzând astfel costul prelucrării plății prin carte;
banca poate pune la punct sisteme de control ale cărților pierdute sau furate, precum autoritățile pe care ea le solicită din partea fiecărui comerciant, în funcție de parametrii personalizați;
comerciantul dispune de un sistem rapid de plată, nerestrictiv pentru clientul său, chiar în caz de apel la un centru de autorizare (autorizarea se poate solicita fie prin intermediul terminalului de plată, fie în lipsa acestuia, prin telefon, în fața clientului, în caz de operație manuală);
comerciantul beneficiază de un credit mai rapid în cont decât în cadrul unui sistem de transmitere manuală a chitanței; purtătorul beneficiază de rapiditatea operației, de simplitatea plății.
Banca Comercială Română a fost prima bancă din România care, la sfârșitul anului 1994, a început procesarea cardurilor VISA, pentru ca un an mai târziu, în calitate de membru principal al EUROPAY INTERNATIONAL, să accepte la plată, prin rețeaua sa, carduri internaționale emise sub sigla acestor organizații. Ulterior, banca a emis propriile sale carduri de debit, iar în cursul anului 2001 a lansat cardurile de credit.
Evoluția numărului total de carduri emise de BCR în perioada 1997-2002 este prezentată în graficul următor:
NUMĂR DE CARDURI
5.4 Avantajele și dezavantajele utilizării cardurilor
Extinderea utilizării cardurilor se datorează avantajelor pe care acestea le prezintă pentru părțile implicate.
Dar adevaratul atu al cardurilor îl reprezintă tehnologia electronică pe care se bazează utilizarea lor. În acest sens, o revoluție în domeniul decontărilor a constituit-o crearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la locul de vânzare (engl. electronic funds transfer at point of safe sau EFTPOS). Este vorba de decontarea tranzacției prin simpla introducere a unei cărți inteligente (engl. Smart card) în terminalul situat la locul plății (de exemplu, într-un magazin) și aparținând sistemului computerizat de decontare al emitentului cardului (sistem on line).
Un alt avantaj deosebit al cardurilor este introducerea aproape universală a facilităților de carte de credit, inițial “atașate” numai unui anumit tip de servicii dar, prin evoluția de servicii, ajungându-se aproape general utilizate. Această variantă dă deținătorului său dreptul de a obține de la o bancă emitentă un credit, printr-o reglementare periodică, de regulă lunară, cu banca emitentă, (sistem numit offline), prin care el poate beneficia de sume suplimentare contului real ( până la un anumit cuantum).
Din punctul de vedere al titularul cardului, putem menționa următoarele avantaje:
– securitate, prin eliminarea riscului utilizării numerarului ;
– ușurință în utilizare, posibilitatea utilizării atât pe plan național, cât și pe plan internațional;
– accesul facil la fonduri în numerar, posibilitatea de a beneficia de credit (cartea de credit);
– alte avantaje, după tipul cardului: asigurare medicală, asigurare de călătorie, rezervări hoteliere etc.
Banca emitentă înregistrează următoarele avantaje:
– atragerea de noi clienți;
– fidelizarea clienților băncii, extinderea rețelei interne și internaționale, și modernizarea serviciilor bancare;
– creșterea securității în operațiunile de plăți/încasare venituri din comisioane, dobânzi etc.
Avantajele prezente la nivelul comercinaților sunt:
– sporirea volumului vânzărilor prin atragerea unui număr mai mare de clienți – diminuarea cantității de numerar utilizat și reducerea riscurilor legate de plățile în numerar;
– creșterea securității operațiunilor de plată, prin reducerea riscului fraudelor – procedură mai simpla și mai comodă, posibilitatea solicitării plății în lei sau în valută.
Cardurile însă prezintă și diverse dezavantaje pe care le voi menționa în aceeași manieră.
La nivelul titularului de card :
– comisioanele mari percepute de către băncile emitente, plus dobânda din valoarea tranzacției;
– pozițioarea nestrategică a bancomatelor de către băncile emitente, implicând timp irosit pentru deplasarea la acestea;
– defectarea rapidă a cardurilor (magnetizarea lor), iar înlocuirea lor presupune achitarea unor comisioane speciale;
– posibila utilizare frauduloasă a cardurilor pierdute sau furate, atunci când nu se declară imediat pierderea acestora.
La nivelul băncilor emitente, situația se prezintă astfel:
– cheltuieli investiționale relativ ridicate legate de:
cheltuieli cu emiterea și înlocuirea, în caz de furt sau pierderea cardurilor;
cheltuieli cu instruirea personalului;
cheltuieli cu achizițioanarea și poziționarea ATM-urilor;
cheltuieli legate de transmiterea extraselor de cont, aferente tranzacțiilor efectuate de către deținătorul cardului.
– lipsa experienței sistemului bancar în domeniul cardurilor, băncile emitente oferind cu mare ușurință cardurile emise;- defectarea și blocarea bancomatelor;
– magnetizarea cardurilor;
– posibilitatea ca utilizatorii acceptați ai cardului de credit să poată folosi fondurile cu mult peste limitele acceptate.
Comercianții prezentau următoarele dezavantaje:
– cheltuieli cu dotarea magazinelor cu POS-uri (points of sales);
– durata, încă, mare de timp a tranzacțiilor cu carduri (contactarea Centrului de Autorizare, autorizarea efectuării tranzacției în urma verificării contului titularului de card), ceea ce însemnă timp irosit la coadă în magazine și mare aglomerație, ceea ce îngreunează cu mult vânzările comercianților.
6. CONCLUZII
Concluzia care se desprinde din experienta celor 15 ani de activitate a bancii este aceea ca pe fondul situatiei generale a societatilor comerciale si institutiilor care au colaborat si colaboreaza cu Banca Comerciala Romana , balanta clientilor veniti si a celor plecati inclina permanent in favoarea clientilor veniti. O evaluare atenta a perspectivei urmatorilor ani , duce la concluzia ca relatiile B.C.R. cu clientela sa se vor extinde , prestatiile vor fi mai diversificate si mai bune calitativ , ceea ce va determina o crestere in continuare a numarului de clienti si a conturilor deschise la unitatile proprii
Grupul Banca Comerciala Romana ofera clienților o gamă larga de servicii, cum ar fi cele de finantare a comertului exterior, factoring intern si extern, leasing, servicii de cash-management, servicii electronice de tip Multicash. Totodata, sunt sprijinite firmele mari in atragerea de resurse de pe piata internationala de capital, prin emisiune de obligatiuni sau prin credite sindicalizate. Sunt oferite, de asemenea, garantii bancare in lei si valuta pentru proiectele de investitii, achizitionarea de echipament de leasing, pentru creditul cumparator sau furnizor, precum si pentru activitati de productie.
Bibliografie:
1 Reglementari prinind ordinul de plata –1994 Banca Nationala a Romaniei
2 Reglementari prinind C.E.C –1994 Banca Nationala a Romaniei
3 Reglementari prinind cambie –1994 Banca Nationala a Romaniei
4Reglementari prinind billet la ordin–1994 Banca Nationala a Romaniei
5 Norme metodologice privind creditarea
Monitorul Oficial al Romaniei –1997 27 aug. Ordin privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.
Norma metodologica privind operatiunile de ghiseu BCR
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Banca Comerciala Romana (ID: 133928)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.