Organizarea Contabilitatii In Firmele de Transport Auto Studiu de Caz la Sc

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND

CHELTUIELILE ȘI VENITURILE

1.1. Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

1.2. Structura analitică a rezultatului exercițiului

1.3. Cota de impozit pe profit

1.4. Determinarea profitului impozabil

1.5. Creditul fiscal

1.6. Plata impozitului pe profit

1.7. Contul de profit și pierdere

1.7.1. Conținutul contului de profit și pierdere

1.7.2. Întocmirea contului de profit și pierdere

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI

CHELTUIELILOR

2.1. Definirea, înregistrarea și recunoașterea cheltuielilor și veniturilor entităților

2.2. Organizarea contabilității cheltuielilor și a veniturilor

2.3. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare

2.3.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

2.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți

2.3.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți

2.3.4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

2.3.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială

2.3.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

2.4. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri

2.5. Contabilitatea variației stocurilor

2.6. Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

2.7. Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

2.8. Contabilitatea altor venituri din exploatare

2.9. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară

2.10. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară

2.11. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor extraordinare

2.12. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare a activelor

2.13. Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări sau pierderi de valoare a activelor

2.14. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – CONTABILITATEA TRANSPORTURILOR DE MĂRFURI LA MARATRANS SA

Prezentarea generală a societății- denumire și sediu

Capital social

Obiectul de activitate

Organizarea în transporturi

Aspecte generale și particularități privind organizarea contabilității la SC MARATRANS SA

MONOGRAFIE CONTABILĂ

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Bibliografie

Pagini 60

=== organizarea contabilitatii in firmele de transport auto- studiu de caz la SC. MARATRANS SA. ===

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND

CHELTUIELILE ȘI VENITURILE

1.1. Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

Complexitatea activităților, evenimentelor și tranzacțiilor ce determină evidențierea utilizării de resurse sau generate de fluxuri viitoare de numerar în contabilitate impune clasificarea cheltuielilor și veniturilor după mai multe criterii.

Dacă se are în vedere momentul angajării, cheltuielile pot fi:

cheltuieli constatate în momentul plății, care se înregistreză în corespondență cu conturile de trezorerie;

cheltuieli angajate, dar cu plata ulterioară, care se înregistreză în corespondență cu conturile de terți;

cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente fără angajarea unei plăți, fiind reprezentate de amortizări, provizioane și ajustări pentru deprecieri și pierderi de valoare a activelor.

Dacă se are în vedere momentul formării, veniturile pot fi:

venituri constatea în momentul încasării lor, se înregistrează în corespondență cu conturi de trezorerie;

venituri angajate în prezent, dar a căror încasare va avea loc în perioada următoare, se înregistreză în corespondență cu conturile de terți(creanțe);

venituri contabile, cum sunt cele din provizioanele și ajustările calculate din punct de vedere contabil fără a angaja o creanță sau o încasare.

Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor și veniturilor

este pe feluri după natură sau destinație.

Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi:

cheltuieli de exploatare, cuprinzând acele consumuri și plăți

efectuate pentru realizarea activității de bază a întreprinderii. Se împart în:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, obiecte de inventar, ambalaje, costul de achiziție al mărfurilor vândute etc.;

cheltuieli cu lucrările și serviciile prestate de terți: lucrări cu întreținerea și reparația utilajelor, locații de gestiune, chirii, studii de cercetare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de poștă sau telecomunicații, servicii bancare, etc.;

cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate: cheltuieli cu impozitele pe clădiri, terenuri, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, etc.;

cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, asigurările sociale, șomaj, fondul de sănătate, etc.;

cheltuieli reprezenzând pierderi din creanțe, amenzi, penalități, donații și alte cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare.

Structuri distincte în cadrul cheltuielilor sunt:

cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare ale activelor, cuprind acele cheltuieli care se referă la deprecierea imobilizărilor sau a stocurilor și la cele rezultate din influența inflației;

cheltuieli cu impozitul pe profit, sunt acele cheltuieli care se datorează statului la sfârșitul exercițiului, reprezentând o cotă parte din profitul brut al agenților economici care intră sub incindența impozitului pe profit. Această categorie de cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.

cheltuieli financiare, au în vedere diminuările de beneficii economice ca urmare a angajamentelor ce privesc asigurarea finanțării entității, cum sunt:

pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;

diferențe nefavorabile de curs valutar;

cheltuieli cu dobânzile și sconturile;

pierderi din creanțe legale de participații;

cheltuieli extraordinare, sunt reprezentate de evenimente și tranzacții clar diferite de activitățile obișnuite, neavând caracter regulat, frecvent și nu pot fi influențate de voința noastră cum sunt: calamitățile și alte evenimente similare.

În funcție de natură, veniturile se împart astfel:

venituri din activitatea de exploatare, reprezentate prin

activitățile principale și conexe generatoare de beneficii economice cum sunt:

– venituri aferente cifrei de afaceri: venituri din vânzarea

produselor, lucrărilor executate și serviciilor prestate, studii, cercetări, redevențe și chirii, din vânzarea mărfurilor și a altor activități curente;

– venituri din variația stocurilor (producția stocată), reprezentând

variația în plus sau în minus între valoarea la cost de producție efectiv a stocului de produse și valoarea producției în curs, fără a ține seama de provizioanele pentru deprecieri constituite;

– venituri din producția de imobilizări, reprezentând valoarea

lucrărilor de natura imobilizărilor realizate din producție proprie;

– venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile

primite pentru acoperirea diferențelor de preț, pentru acoperirea pierderilor precum și alte subvenții de care beneficiază unitatea;

– venituri din despăgubiri, penalități, amenzi, donații primite și

alte venituri din exploatare.

Se regăsesc de asemenea ca structuri distincte în cadrul veniturilor:

– veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor și

ajustărilor, care includ veniturile obținute din operații legate de provizioane și cele care rezultă din influența ajustărilor;

– veniturile din impozitul pe profit amânat reflectă creșterea

beneficiilor economice înregistrate ca urmare a amânării repartizării

impozitului pe profit și a plății impozitului pe profit.

venituri financiare, cuprind beneficiile economice obținute ca

urmare a valorificării eficiente a resurselor financiare deținute de entități cum sunt veniturile din participații, creanțe imobilizate, dobânzi, diferențe de curs valutar, sconturi obținute, alte venituri financiare;

venituri extraordinare, reflectă acele venituri care nu sunt

legate de activitatea curentă, regulată, obișnuită a entității, exemplu: daunele pretinse de deținătorii de polițe de asigurare în urma producerii unor calamități.

1.2. Structura analitică a rezultatului exercițiului

Teoria și practica contabilă denumesc rezultatele economico-financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercițiului.

Structura analitică a rezultatului exercițiului cuprinde: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut, rezultatul net și rezultatul impozabil.

Rezultatul din exploatare (R.expl) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare:

R.expl. = V.expl – Ch.expl

Rezultatul financiar (Rf), calculat ca diferență între veniturile financiare și cheltuielile financiare:

Rf = Vf – Ch.f

Rezultatul curent (Rc), obținut prin însumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar:

Rc= R.expl + Rf

Rezultatul extraordinar (R.extr) sau profitul ori pierderea din activitatea extraordinară, calculat ca diferență între veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare:

R.extr = V.extr – Ch.extr

Rezultatul brut (Rb) al exercițiului, obținut prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar:

Rb = Rc + R extr. sau Rb = R.expl + Rf + R.extr

Rezultatul net (Rn), se obține scăzând din rezultatul brut, impozitul pe profit:

Rn= Rb – Impozitul pe profit

Rezultatul impozabil (Ri), (profitul impozabil) se calculează ținând cont de cheltuielile nedeductibile fiscal și veniturile neimpozabile. Mărimea și felul cheltuielilor nedeductibile fiscal și a veniturilor neimpozabile se stabilește prin lege.În prezent sunt nedeductibile fiscal cheltuielile reprezentând : amenzi , penalități, donații acordate, cheltuieli de protocol care depășesc limita admisă de lege, etc.În categoria veniturilor neimpozabile se încadrează : dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română, diferențele favorabile ale titlurilor de participare ca urmare a încorporării rezervelor, primelor de capital, etc. De asemenea se scad deducerile fiscale legale (ex. pierderile din anii precedenți, rezervele legale).

Ri = Rb + Ch.neded – V.neimp.

Impozitul pe profit aferent perioadei contabile se calculează prin aplicarea cotei de impozit pe profit, stabilită prin lege la rezultatul impozabil.In prezent cota de impozit pe profit este de 16%.

Impozitul pe profit = Ri * C% (16%)

1.3. Cota de impozit pe profit

În anul 2004,potrivit prevederilor legale menționate, în România cota de impozit pe profit a fost de 25%, cu excepția Băncii Naționale a României, în cazul căreia cota de impozit este de 80%.

Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive calculează impozitul pe profit cu cota de 25% însă acesta nu poate fi mai mic decât 5% din veniturile respctive.

În cazul persoanelor juridice române și străine care vând sau cesionează proprietăți imobiliare situate în România sau titluri de participare deținute de la o persoană juridică română, acestea stabilesc impozitul pe profit prin aplicarea unei cote de 10% la diferența rezultată din compararea câștigurilor rezultate din astfel de operațiuni cu pierderile rezultate din vânzare- cesionare.

Contribuabilii care obțin venituri din activități desfășurate pe bază de licență într-o zonă liberă au obligația de a plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.

Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri din exportul bunurilor sau al prestărilor de servicii, realizate din activitatea proprie, au calculat impozitul pe profit aplicând următoarele cote de impozit:

6% în anul 2002;

12,5% în anul 2003;

25% începând cu anul 2004.

Începând cu 1 ianuarie 2005, cota de impozit pe profit s-a redus de la 25% la 16%, cu

excepțiile revăzute de O.G. nr.138 /2004.

1.4. Determinarea profitului impozabil

Pentru calculul profitului impozabil se au în vedere următoarele elemente:

Rezultatul economic brut (profit sau pierdere);

Veniturile neimpozabile;

Cheltuielile nedeductibile;

Sumele deductibile (altele decât cele de natura veniturilor sau a cheltuielilor).

Veniturile neimpozabile sunt:

Dividendele primite de către o persoană juridică română de la o persoană juridică română;

Diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune;

Veniturile din anularea obligațiilor unei persoane juridice, când acestea se anulează în schimbul titlurilor de participare la acea persoană juridică;

Veniturile rezultate din anularea cheltuilelor și a provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal în totalitate sau cele care depășesc anumite limite legale, sunt de exemplu:

Cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele plătite în străinătate;

Amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale;

Cheltuielile de protocol care depășesc limita de 2%, aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor și cheltuielilor aferente, mai puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrateîn cursul anului;

Cheltuielile cu indemnizația de deplasare acordată salariaților, care depășesc limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit, în caz contrar aceste cheltuieli sunt deductibile la nivelul stabilit pentru instituțiile publice;

Sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

Cheltuielile de sponsorizare și mecenat care, în anul 2003, au depășit limita de 5%, aplicată asupra diferenței rezultate din totalul veniturilor și cheltuielilor aferente, mai puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de sponsorizare și mecenat înregistrate în cursul anului;

Cheltuielile sociale care depașesc limita de 2% aplicată asupra fondului de salarii realizat;

Cheltuielile de sponsorizare și mecenat;

Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, precum și activelor corporale, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli, taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură;

Cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilității nr.82/ 1991, cu modificările ulterioare, condițiile de document justificativ.

Sumele deductibile acordate la calculul și plata impozitului pe profit se referă la următoarele:

Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor în limita legală de 5% din profitul contabil anual, până când fondul de rezervă astfel constituit atinge a 5 a parte din capitalul social subscris și vărsat (20%);

Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani, cu excepția pierderilor fiscale înregistrate de persoana juridică în cazul în care are loc divizarea sau fuziunea;

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenții amortizabile pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în funcțiune, dacă nu aplică regimul de amortizare accelerată (prevedere valabilă până la 30 aprilie 2005).

1.5. Creditul fiscal

Contribuabilii care, începând cu anul 2004 efectuează sponsorizări și acte de mecenat, precum și în situația în care acordă burse private, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Sunt la limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

Nu depășesc mai mult de 20% din impozitul datorat.

Scutirea de plată a impozitului pe profit, pentru agenții care iși au sediul și-și desfășoară activitatea în zona defavorizată, pe durata de existență a zonei defavorizate, pentru investițiile nou-create în zonă se aplică pentru contribuabilii care au obținut certificatul de investitor înainte de data de 1 iulie 2002.

1.6. Plata impozitului pe profit

În cursul anului fiscal, plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excepția Băncii Naționale a României și a societăților bancare, care efectuează plăți lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul.

Pentru trimestrul IV al anului, ceilalți contribuabili au obligația să plătească, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pe trimestrul III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanțul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea acestuia.

În cursul anului fiscal, contribuabilii sunt obligați să declare trimestrial impozitul datorat, înscriind aceste sume în „Declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat”, iar anual au obligația să întocmească și să depună „Declarația privind impozitul pe profit”.

1.7. Contul de profit și pierdere

1.7.1. Conținutul contului de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă un document contabil de sinteză, prevăzut de Legea contabilității, care concentrează veniturile și cheltuielile unei întreprinderi pentru o perioadă dată și explică modul de formare a rezultatelor.

Într-o manieră generală el oferă informațiile necesare pentru înțelegerea și explicarea profitului sau piederii înregistrate de un agent economic.

Contul de profit și pierdere evidențiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exercițiu sau perioadă de gestiune prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli și venituri.

Contul de profit și pierdere cuprinde:

Toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exercițiului;

Toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiași perioade.

Veniturile corespund rezultatelor obținute prin realizarea operațiunilor industriale, comerciale, financiare, excepționale, iar cheltuielile corespund resurselor consumatecu ocazia realizării acestor operațiuni.

În consecință, compensarea veniturilor obținute cu cheltuielile efectuate permite obținerea unui rezultat global de tipul :

Rezultat = Venituri – Cheltuieli

Prin urmare, contul de profit și pierdere: reflectă sintetic următoarele elemente de conținut:

Venituri de exploatare;

Cheltuieli de exploatare;

Venituri financiare;

Cheltuieli financiare;

Venituri excepționale;

Cheltuieli excepționale.

Pe baza acestora se determină:

Rezultatul din exploatare

Rezultatul financiar

Rezultatul curent al exercițiului

Rezultatul excepțional al exercițiului

Rezultatul brut al exercițiului

Rezultatul net al exercițiului

Fiecare din aceste rezultate sunt detaliate în două posturi distincte:

profit

pierdere

Formatul contului de profit și pierdere consolidat este următorul:

Cifra de afaceri netă;

Variația stocurilor de produse finite și producție în curs de execuție;

Producția realizată pentru scopuri proprii și capitalizată;

Alte venituri din exploatare;

a) cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile;

b) alte cheltuieli externe;

6. Cheltuieli cu personalul:

a) salarii și indemnizații;

b) cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii;

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale;

b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care depășesc suma ajustărilor de valoare

8. Alte cheltuieli de exploatare

Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare:

10. Venituri din alte investiții financiare și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate;

11. Alte venituri din dobânzi și alte venituri similare

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și a investițiile deținute ca active circulante;

13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare

14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Astfel conturile de profit sau pierdere se prezintă ca un tablou al veniturilor și cheltuielilor , având ca finalizare rezultatul net al exercițiului.

Sistematizând, contul de profit și pierdere oferă informații asupra a trei elemente de bază a activității și care sunt:

cifra de afaceri netă;

veniturile și cheltuielile exercițiului grupate după natura lor;

rezultatul exercițiului (profit sau pierdere)

veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când are loc o creștere de beneficii economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil;

cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit.

Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii ce intră în categoria acțiunilor curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoare adăugată și altor impozite și taxe aferente.Se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare mai puțin rabaturile, remisele și alte reduceri acordate clienților.

Fiecare întreprindere trebuie să prezinte în contul de profit și pierdere sau în notele la contul de profit și pierdere o analiză a cheltuielilor.

Analiza cheltuielilor se face conform:

Metodei după natura stocurilor de produse finite și în curs de execuție în cadrul unei perioade, reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta două aspecte:

fie producția a mărit nivelul stocului

fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocului

metodei clasificării după destinație, care evidențiază cheltuielile după funcțiunea lor (loc sau activitate de proveniență) ca parte a costului vânzărilor, distribuției, activității administrative etc.

1.7.2. Întocmirea contului de profit și pierdere

Contul de „Profit și pierdere” reprezintă o recapitulație a veniturilor și a cheltuielilor, după cum urmează: exploatare, financiare și extraordinare.

Cheltuielile, veniturile și rezultatele sunt grupate astfel:

după natura activității desfășurate (de exploatare, financiare, extraordinare)

după natura resurselor utilizate (în cazul cheltuielilor)

după natura rezultatelor obținute (în cazul veniturilor)

Pentru întocmirea lui datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de

cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. În situația în care au fost efectuate înregistrări prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înainte de a fi transferate asupra contului de rezultate finale, cumulate de la începutul anului.

Veniturile sunt preluate din balanța de verificare, suma veniturilor din contul de „Profit și pierdere” este egală cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat corectat.

Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat dacă este cazul cu unele sume înregistrate în credit.

Contul de „Profit și pierdere” are un conținut în deosebi economic, deoarece oferă informații asupra activității de producție, comerciale sau financiare a unității patrimoniale prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le generează.

În România, contul de profit și pierdere se întocmește obligatoriu de către toate unitățile patrimoniale, fie în sistem de bază (unități mari), fie în sistemul simplificat (unitățile mici și mijlocii).

Contul de profit și pierdere este un document de sinteză al activității unității patrimoniale și se întocmește obligatoriu de către toți agenții economici indiferent de forma de proprietate.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI

CHELTUIELILOR

2.1. Definirea, înregistrarea și recunoașterea cheltuielilor și veniturilor entităților

Performanța întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar, prin utilizarea resurselor existente, precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea să înregistreze venituri din activitatea desfășurată, iar utilizarea resurselor existente presupune evidențierea de cheltuieli ale perioadei.Veniturile și cheltuielile constituie, așadar elemente legate direct de evaluarea performanțelor întreprinderii.

Gradul de eficiență în utilizarea resurselor se exprimă cu ajutorul profitului (atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile) respectiv a pierderii (atunci când veniturile sunt inferioare cheltuielilor).

Activitatea oricărei întreprinderi presupune consumuri, datorii și plăți care afectează nivelul performanțelor. Acestea sunt reprezentate în contabilitate prin noțiunea de cheltuieli.

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creșteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din retragerile/distribuite către acționari sau asociați.

Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

Consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază unitatea;

Cheltuieli cu personalul;

Înregistrarea de provizioane și deprecieri ale activelor;

Executarea unor obligații legale sau contractuale.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice ce pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente(de exploatare și financiare) a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea unui agent economic presupune mai multe momente: angajarea, consumul, plata și imputarea.

angajarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească, generată de plăți sau consumuri de resurse;

consumul este specific utilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive;

plățile constă în achitarea unei sumei de bani ca echivalent în cadrul relațiilor comerciale;

imputarea este momentul în care cheltuielile sunt decontate asupra rezultatului de regulă la sfârșitul perioadei de gestiune.

Pe lângă cheltuieli activitatea unei întreprinderi presupune și generarea de

beneficii viitoare ceea ce determină înregistrarea de venituri.

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor sau asociaților.

Sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat ca urmare a livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii și a câștigurilor din orice surse.

În categoria veniturilor se încadrează și producția stocată, producția de imobilizări, vânzarea de active, anulări de provizioane și alte avantaje pe care firma a consimțit să le primească în baza unor prevederi legale sau contractuale.

Veniturile includ sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente cât și din câștigurile din orice alte surse.

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apare sau nu, ca rezultat din activitatea curentă, dar care nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoană juridică ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum și activitățile conexe acestora.

Înregistrarea în contabilitate a veniturilor presupune, în general următoarele momente:

producția, corespunde obținerii bunurilor, lucrărilor, serviciilor sau realizării activității pentru care a avut loc consumul de resurse;

facturarea (vânzarea pe credit comercial), constituie momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător și se naște dreptul de creanță al furnizorului asupra clientului(beneficiarului);

încasarea, reprezintă momentul realizării, efective a producției, în care bunul sau serviciul facturat se transformă în numerar prin decontarea de către client a contravalorii bunului sau serviciului în favoarea furnizorului sau prestatorului;

încorporarea, reprezintă momentul strict contabil în care veniturile evidențiate în conturile corespunzătoare, după natura acestora, sunt decontate asupra rezultatului financiar al perioadei de gestiune.

Recunoașterea cheltuielilor și veniturilor în cadrul situațiilor financiare anuale ale întreprinderii se face în funcție de următoarele criterii:

creșterea de beneficii economice viitoare prin creșteri de active sau reduceri de datorii (în cazul veniturilor);

diminuarea de beneficii economice viitoare prin diminuarea de active sau creșteri de datorii(în cazul cheltuielilor);

evaluare credibilă.

2.2. Organizarea contabilității cheltuielilor și a veniturilor

Organizarea corespunzătoare a contabilității cheltuielilor și a veniturilor presupune a avea în vedere următoarele:

– obiectivele urmărite;

– factorii specifici de influență;

– sistemul documentelor justificative de evidență operativă;

– sistemul contabil al conturilor utilizate.

a) Obiective urmărite

În activitatea de organizare a contabilității cheltuielilor și veniturilor trebuie luate în considerate următoarele obiective:

evidența permanentă a nivelului veniturilor și cheltuielilor

fiecărei perioade de gestiune;

încadrarea veniturilor și a cheltuielilor, în nivelel prevăzute în

bugetele de venituri și cheltuieli;

delimitarea veniturilor și cheltuielilor în cadrul gestiunilor, iar

prin intermediul acestora a rezultatelor, în funcție de natura acestora;

afectarea cheltuielilor în concordanță cu resursele disponibile;

cunoașterea cauzelor care au generat nerealizarea rezultatelor

financiare în conformitate cu programul stabilit;

reflectarea cheltuielilor și a veniturilor în contabilitatea

financiară și de gestiune;

cunoașterea veniturilor încasate și a celor neîncasate aferente

fiecărei perioade contabile;

previzionarea cheltuielilor și a veniturilor, pe fiecare perioadă

de gestiune și loc de generare.

b) Factori specifici de influență

Pentru realizarea acestor obiective, trebuie luați în considerare o serie de factori:

forma de organizare juridică a firmei;

mărimea firmei (microîntreprindere, întreprindere mijlocie, mare);

caracterul activității desfășurate de agenții economici (continuă,

discontinuă)

calitatea partenerilor firmei;

natura tranzacțiilor încheiate și derulate;

modalitățile și instrumentele de decontare;

ponderea rezultatului din exploatare, a celui din activitatea financiară și a rezultatului din activitatea extraordinară în ansamblul rezultatului brut;

regimul deductibilității fiscale a cheltuielilor;

metoda de contabilizare și de evaluare a stocurilor;

regimul de amortizare utilizat.

c) Sistemul documentelor justificative și de evidență operativă

Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonuri de consum, situații de lucrăr, state de plată a salariilor, dispoziții de plată, decontări de cheltuieli, contracte de donație, de sponsorizare , contracte de împrumut bancar, prospecte de emisiune, facturi, avize de însoțire, broderou de predare-primire, ordine de plată, chitanțe, declarații de încasare, note de transfer-predare primire.

Pot fi considerate documente de evidență operativă a veniturilor și cheltuielilor: rapoartele zilnice de fabricație, centralizatorul produselor realizate, borderou de încasări, jurnalul de vânzări, jurnalul de cumpărări.

La sfârșitul exercițiului cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare sunt reflecte cu ajutoru Situației financiare „Contul de profit și pierderi”.

d) Sistemul contabil al conturilor utilizate pentru reflectarea

cheltuielilor și veniturilor

Pentru organizarea contabilității sintetice a cheltuielilor și veniturilor prin Planul de Conturi General s-au prevăzut clasa VI „Cheltuieli” și clasa VII „Venituri”.

În cazul cheltuielilor s-au prevăzut grupele:

Grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”

Grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”

Grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”

Grupa 63 „Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

Grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”

Grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”

Grupa 66 „Cheltuieli financiare”

Grupa 67 „ Cheltuieli extraordinare”

Grupa 68 „ Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustarea la inflație”

Grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”

În cazul veniturilor s-au prevăzut grupele:

Grupa 70 „Cifra de afaceri”

Grupa 71 „Variația stocurilor”

Grupa 72 „Venituri din producția de imobilizări”

Grupa 74 „Venituri din subvenții de exploatare”

Grupa 75 „Alte venituri din exploatare”

Grupa 76 „Venituri financiare”

Grupa 77 „Venituri extraordinare”

Grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustarea la inflație”

Conturile de venituri și cele de cheltuieli nu se încadrează în categoria conturilor bilanțiere deoarece la sfârșit de lună nu prezintă sold, ele închizându-se prin decontarea veniturilor, respectiv a cheltuielilor asupra rezultatului perioadei de gestiune.

Conturile de cheltuieli sunt în totalitate conturi de activ și funcționează după regulile specifice acestor conturi.

Se debitează în momentul angajării unei obligații sau momentul plății unor sume în cadrul tranzacțiilor financiare, precum și odată cu înregistrarea consumului de resurse.

Sunt conturi care reflectă: obligații, consumuri, plăți.

Se creditează la sfârșitul lunii în momentul decontării(imputării ) cheltuielilor asupra rezultatelor perioadei prin preluarea soldurilor în debitul contului 121 „Profit și pierderi”.

121 „Profit și pierdere” = 6xx „Conturi de cheltuieli”

Se pot credita în cursul perioadei cu cheltuieli rezultate din operații de participații transferate coparticipanților, sau recuperări de cheltuieli.

Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, cu excepția contului 711 „Variația stocurilor” , care este bifuncțional. Restul conturilor de venituri funcționează după regulile conturilor de pasiv.

Se creditează în cursul lunii, pe măsura încasării creanțelor, înregistrării producției pe bază de documente justificative ori constatării veniturilor, indiferent de data încasării acestora.

Exprimă încasări, creanțe, producție realizată dar stocată, etc.

Se debitează la sfârșitul lunii prin preluarea soldurilor în creditul contului 121 „Profit și pierdere”.

7xx „Conturi de venituri”= 121 „Profit și pierdere”

În cursul perioadei pot fi debitate cu veniturile realizate din operații de

participație transferate coparticipanților sau cu variația stocurilor cedate.

2.3. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare

Cheltuielile din exploatare sunt generate de activitatea de bază, respectiv consumuri, angajamente și plăți care urmăresc realizarea obiectivelor prezăzute prin actele de înființare ce definesc profilul principal și activitățile conexe ale entității.

Se încadrează în categoria cheltuieli de exploatare:

cheltuieli cu stocurile;

cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;

cheltuieli cu alte servicii executate de terți;

cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare.

2.3.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia, apa, animalele și păsările, mărfurile și ambalajele.

Cheltuielile privind stocurile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul grupei 60 „Cheltuieli privind stocurile” respectiv conturile:

601 „Cheltuieli cu materiile prime”

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”

605 „Cheltuieli privind energia și apa”

606 „Cheltuieli privind animalele și păsările”

607 „Cheltuieli privind mărfurile”

608 „Cheltuieli privind ambalajele ”

Contul 602 „Cheltuieli cu materialele nestocate ” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II :

6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6022 „Cheltuieli privind combustibilul”

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 „Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”

6026 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Din conținutul economic: conturi de procese economice, reflectând:

consumul de materii prime, materiale stocabile sau

nestocabile;

costul de achiziție al animalelor și păsărilor cumpărate, al

mărfurilor și ambalajelor ieșite din gestiune prin vânzare sau pe alte căi.

Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în

funcție de natura acestora.

Principalele operațiuni:

– evidențierea consumului de materii prime și materiale consumabile:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime”

602 „Cheltuieli cu materialele

consumabile” = 302 „ Materiale consumabile”

– evidențierea diferențelor de preț aferente materiilor prime și a materialelor consumabile ieșite din gestiune:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 308 „Diferențe de preț la materii prime

și materiale”

602 „Cheltuieli cu materialele

consumabile” = 308 „Diferențe de preț la

materii prime și materiale”

– valoarea materiilor prime și a materialelorachiziționate în cazul folosirii inventarului intermitent:

% = 401 „Furnizori”

601 „Cheltuieli cu materiile prime”

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

4426 „TVA deductibilă”

– evidențierea materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar inclusiv pierderile din deprecieri:

603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materiale de natura obiectelor

de natura obiectelor de inventar” de inventar”

– evidențierea achizieției de materiale nestocate de la furnizori:

% = 401 „Furnizori” sau

604 „Cheltuieli privind 408 „Furnizori facturi nesosite”

materialele nestocate”

4426 „TVA deductibilă”

4428 „TVA neexigibilă”

– valoarea facturilor reflectând consumul de energie și apă:

% = 401 „Furnizori”

605 „Cheltuieli privind energia și apa” 408 „Furnizori facturi nesosite”

4426 „TVA deductibilă” 471 „Cheltuieli înregistrate în

4428 „TVA neexigibilă” avans”

-valoarea la cost de achiziție a animalelor și păsărilor ieșite din gestiune prin: vânzare, mortalitate, minus la inventar, inclusiv diferențele de preț aferente:

606 „Cheltuieli privind = %

animalele și păsările” 361 „Animale și păsări”

368 „Diferențe de preț la animale

și păsări”

– scăderea din gestiune a mărfurilor vândute la nivelul costului de achiziție:

607 „ Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”

– valoarea mărfurilor aflate la terți pentru care au fost emise documente de vânzare sau constate lipsă la inventar:

607 „ Cheltuieli privind mărfurile” = 357 „ Mărfuri aflate la terți”

– valoarea ambalajelor vândute, inclusiv diferențe de preț:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = %

381 „Ambalaje”

388 „Diferențe de preț la

ambalaje”

– valoarea ambalajelor aflate în consignație a terți pentru care au fost emise documente de vânzare:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 358 „Ambalaje aflate la terți”

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate și nerestituite furnizorilor:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 409 „ Furnizori debitori”

La sfîrșitul lunii conturile de cheltuieli privind stocurile se închid prin contul 121 „Profit și piedere”

121 „Profit și pierdere ” = 60x „Cheltuieli privind stocurile”

Nu există sold.

2.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți

În această categorie se cuprind lucrările și serviciile care privesc: cheltuielile cu întreținerile, reparațiile, redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, primele de asigurare, studiile și cercetăril.

Contabilitatea acestora se ține cu ajutorul următoarelor conturi:

611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile ”

612 „Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”

613 „ Cheltuieli cu primele de asigurare”

614 „Cheltuieli cu studiile și cercetările”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcție de natura acestora.

Principalele operațiuni:

% = 401 „Furnizori ” sau

611 „Cheltuieli cu întreținerea 408 „Furnizori facturi nesosite”

și reparațiile” 5121 „Conturi la bănci în lei”

612 „Cheltuieli cu redevențele, 471 „Cheltuieli înregistrate în avans

locațiile de gestiune și chiriile ” 5311 „ Casa în lei”

614 „Cheltuieli cu studiile și

cercetările”

4426 „TVA deductibilă”

4428 „TVA neexigibilă”

– evidențierea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare:

631 „Cheltuieli cu primele = 401 „Furnizori ” sau

de asigurare” 408 „Furnizori facturi nesosite”

5121 „Conturi la bănci în lei”

531 „Casa în lei”

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

542 „Avansuri de trezorerie”

Se creditează la sfârșitul lunii când se și închid prin debitul contului 121 „Profit și pierdere”:

121 „Profit și pierdere ” = 61x „Cheltuieli cu lucrările și

serviciile executate de terți ”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

2.3.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți

Cheltuielile cu alte servicii executate de terți includ acele cheltuieli care privesc: colaboratorii, comisioanele, onorariile, publicitatea, protocolul, transportul de bunuri și personal, deplasările, transferările, detașările, taxele de telecomunicații, serviciile bancare și alte cheltuieli executate de terți.

Se reflectă cu ajutorul următoarelor conturi:

621 „Cheltuieli cu colaboratorii”

622 „ Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări”

626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți ”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Se debitează în cursul lunii, odată cu înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți, după natura acestora:

% = 401 „Furnizori ” sau

62x „Cheltuieli cu alte servicii

executate de terți” 408 „Furnizori facturi nesosite”

442„TVA deductibilă” 471 „ Cheltuieli înregistrate în avans”

4428 „TVA neexigibilă” 5311 „Casa în lei ”

(dacă este cazul) 542 „Avansuri de trezorerie”

532 „Alte valori”

Se creditează la sfârșitul perioadei de gestiune (lunar) când se închid prin debitul contului 121 „Profit și pierdere”:

121 „Profit și pierdere” = 62x „Cheltuieli cu alte servicii

executate de terți ”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.3.4. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

În această categorie se includ cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice cum sunt: cheltuielile cu impozitul pe clădiri, terenuri, TVA colectată aferentă lipsurilor peste normele legal, cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub formă de avantaje în natură, prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă, diferențele de preț la gaze și țițeiul obținut din producție proprie.

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.

După funcția contabilă : cont de activ.

Principalele operațiuni:

– evidențierea decontărilor cu bugetul statului privind: impozitul pe clădiri, terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, diferențele de preț la gaze și țițeiul din producție internă, taxa pentru mijloacele de transport, accizele la producția internă (neinclusă în costul activelor), etc.

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 446 „Alte impozite, taxe

taxe și vărsăminte asimilate” și vărsăminte asimilate

– evidențierea proratei din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, devenită nedeductibilă:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 „TVA deductibilă”

taxe și vărsăminte asimilate”

– reflectarea taxei pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „TVA colectată”

taxe și vărsăminte asimilate”

– evidențierea datoriilor și vărsămintelor de efectuat către organismele publice:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 447 „Fonduri speciale taxe și

taxe si vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

Se închide la sfârșitul lunii:

121 „Profit și pierdere” = 635 „Cheltuieli cu alte impozite,

taxe și vărsăminte asimilate”

Nu prezintă sold.

2.3.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială

Pentru munca prestată salariații sunt îndreptățiți să primească din partea angajatorilor remunerații sau salarii. Din perspectiva întreprinderilor acestea sunt considerate cheltuieli.

Pe lângă salariile datorate personalului, întreprinderile datorează organismelor de asigurări sociale contribuții cum sunt: pentru asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, constituirea fondului de șomaj etc.

Pentru întreprinderi toate acestea reprezintă cheltuieli de exploatare.

Reflectarea în contabilitate a acestora se asigură cu ajutorul conturilor:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

642 „Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților”

645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

Cu următoarele sintetice de gradul II:

6451 „Contribuția unității la asigurările sociale”

6452 „Contribuția unității la ajutorul de șomaj”

6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Principalele operațiuni:

– evidențierea salariilor brute datorate personalului pentru munca prestată:

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal –salarii datorate”

personalului”

– înregistrarea contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților:

642 „Cheltuieli cu tichetele de = 532 „Alte valori”

masă acordate salariaților”

– reflectarea drepturilor de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată aferente exercițiului încheiat:

641 „Cheltuieli cu salariile = 4281 „Alte datorii în legătură

personalului” cu personalul”

– înregistrarea contribuției la asigurările sociale datorate de firmă:

6451 „Contribuția unității la = 4311 „Contribuția unității la ”

asigurările sociale” asigurările sociale

– înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale de sănătate:

6453 „Contribuția angajatorului = 4313 „Contribuția angajatorului”

pentru asigurările sociale de la asigurările sociale de sănătate”

sănătate”

– înregistrarea contribuției la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj:

6452 „Contribuția unității = 4371 „Contribuția unității la

pentru fondul de șomaj” fondul de șomaj”

– evidențierea sumelor acordate personalului potrivit legii pentru ajutoare materiale:

6458 „Alte cheltuieli privind = 423 „Personal- ajutoare

asigurările și protecția socială” materiale datorate”

Se închid la sfârșitul lunii prin înregistrarea:

121 „Profit și pierdere” = %

641 „Cheltuieli cu salariile

personalului”

645x „Cheltuieli privind

asigurările sociale și protecția socială”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.3.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Sunt încadrate în categoria alte cheltuieli de exploatare, acele cheltuieli care rezultă din activitatea curentă, de exploatare, dar care sunt deosebite ca urmare a volumului sau frecvenței cum sunt : pierderile din creanțe și debitori diverși, amenzi, penalități,donații și subvenții acordate, cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital.

Reflectarea acestora în contabilitate se face cu ajutorul conturilor:

654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși”

658 „Alte cheltuieli de exploatare”, care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II :

6581 „ Despăgubiri, amenzi, penalități”

6582 „Donații și subvenții acordate”

6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

6588 „Alte cheltuieli de exploatare”

Sinteticele de gradul II ale contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” cuprind fostele cheltuieli excepționale reflectate în vechiul plan de conturi prin contul 671 „Cheltuieli excepționale”, care au devenit cheltuieli aferente exploatării.Având în vedere că legislația fiscală le consideră în continuare cheltuieli nedeductibile fiscal, efectul noii reîncadrări se resimte doar asupra unor indicatori de profitabilitate și rentabilitate, inclusiv ai burselor de valori care vor avea o altă evoluție.

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Principalele operațiuni:

– înregistrarea sumelor trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu ori a debitorilor diverși:

654 „Pierderi din creanțe = %

și debitori diverși” 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

461 „Debitori diverși”

– evidențierea altor cheltuieli de exploatare efectuate în avans aferente exercițiului în curs:

6588 „Alte cheltuieli de = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

exploatare”

– evidențierea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate sau plătite terților inclusiv bugetului statului:

6581 „Despăgubiri, amenzi = %

și penalități” 401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

462 „Creditori diverși”

5121 „Conturi la bănci în lei”

4481 „ Alte datorii față de

bugetul statului”

– reflectarea subvențiilor și donațiilor acordate:

6582 „Donații și subvenții = %

acordate” 5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa”

3xx „Conturi de stocuri și

produse în curs de execuție”

– valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate sau scoase din activ:

6583 „Cheltuieli privind activele = %

cedate și alte operații de capital” 20x „Imobilizări necorporale”

21x „Imobilizări corporale ”

– diferențele plătite în plus din lichidarea unor datorii:

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = %

401 „Furnizori ”

404 „Furnizori de imobilizări”

421 „Personal- salarii datorate”

462 „Creditori diverși”

Se închid la sfârșit de lună prin înregistrarea:

121 „Profit și pierdere ” = %

654 „Pierderi din creanțe și

debitori diverși”

658 „Alte cheltuieli de

exploatare”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

2.4. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este un indicatori financiar de bază al activității întreprinderii care rezultă din vânzările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de serviciu, locații, chirii, studii, cercetări și alte venituri din exploatare. Veniturile care formează cifra de afaceri sunt legate de profilul principal al activității agenților economici și reprezintă cea mai mare parte a veniturilor întreprinderii.

Cifra de afaceri netă cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activităților curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente.

Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizeată prin conturile din grupa 70 „Cifra de afaceri”:

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale ”

704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

705 „Venituri din studii și cercetări”

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

708 „Venituri din activități diverse”

După conținutul economic sunt conturi de procese economice reflectând veniturile din activitatea curentă a întreprinderii, în momentul evidențierii dreptului de creanță sau al încasării efective (vânzarea mărfurilor prin unitățile cu amănuntul).

Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor ”, 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Se creditează în cursul lunii odată cu întocmirea facturilor sau a altor documente ce atestă transferul dreptului de proprietate.

Principalele operațiuni:

– evidențierea produselor finite, semifabricatelor și produselor reziduale vândute clienților pe bază de factură:

4111 „Clienți ” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

4427 „TVA colectată”

– reflectarea vânzărilor de produse finite, semifabricate și produse reziduale pentru care nu s-a întocmit factură:

418 „Clienți facturi de întocmit” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

4428 „TVA neexigibilă”

Contul 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

Ține evidența veniturilor din lucrări executate și servicii prestate.

Principalele operațiuni:

– înregistrare tarifelor aferente lucrărilor și serviciilor pentru care s-a întocmit factură:

4111 „Clienți ” = %

704 „Venituri din lucrări executate

și servicii prestate”

4427 „TVA colectată”

– tarifele aferente lucrărilor și serviciilor pentru care nu s-a întocmit factură:

418 „Clienți- facturi de întocmit” = %

704 „Venituri din lucrări executate

și servicii prestate”

4428 „TVA neexigibilă”

– veniturile înregistrate anterior în avans devenite venituri aferente perioadei curente sau exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucrări executate

și servicii prestate”

– tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate încasate în numerar:

5311 „Casa în lei” = 704 „Venituri din lucrări executate

și servicii prestate”

4427 „TVA colectată”

Contul 705 „Venituri din studii și cercetări”

Ține evidența veniturilor din studii și cercetări.

Principalele operațiuni:

– evidențierea valorii studiilor și a contractelor de cercetare facturate clienților:

4111 „Clienți” = %

705 „Venituri din studii și cercetări”

4427 „TVA colectată”

– valoarea studiilor și cercetărilor înregistrate pentru care nu s-a întocmit factură:

418 „Clienți- facturi de întocmit” = %

705 „Venituri din studii și cercetări”

4428 „TVA neexigibilă”

Contul 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”

Ține evidența veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii.

Principalele operațiuni:

– evidențierea redevențelor, chiriilor, locațiilor facturate terților:

4111 „Clienți ” sau = %

461 „Debitori diverși” 706 „Venituri din redevențe, locații

de gestiune și chirii”

4427 „TVA colectată”

– valoarea redevențelor, chiriilor, locațiilor pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 „Clienți- facturi de = %

întocmit” 706 „Venituri din redevențe,

locații de gestiune și chirii”

4428 „TVA neexigibilă”

– reflectarea sumelor datorate de personal reprezentând chirii care se fac venituri ale persoanei juridice:

4282 „Alte creanțe în legătură = %

cu personalul” 706 „Venituri din redevențe,

locații de gestiune și chirii”

4427 „TVA colectată”

– evidențierea veniturilor înregistrate anterior în avans din chirii, locații, concesiuni aferente perioadei curente sau exercițiului în curs:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 706 „Venituri din redevențe,

locații de gestiune și chirii”

– reflectarea sumelor încasate reprezentând redevențe, chirii, locații inclusiv pentru folosirea brevetelor, mărcilor și altor drepturi similare:

5121 „Conturi la bănci în lei” sau = %

5311 „Casa în lei” 706 „Venituri din redevențe,

locații de gestiune și chirii”

4427 „TVA colectată”

Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

Evidențiază veniturile obținute din vânzarea mărfurilor.

Principalele operațiuni:

– evidențierea sumelor încasate în numerar din vânzarea mărfurilor cu amănuntul:

5311 „Casa în lei” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

– evidențierea prețului de vânzare al mărfurilor vândute clienților pe bază de factură:

4111 „Clienți” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

– vânzarea mărfurilor, fără întocmirea concomitentă a facturii (ex. aviz de însoțire):

418 „Clienți- facturi de întocmit ” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4428 „TVA neexigibilă”

Contul 708 „Venituri din activități diverse”

Evidențiază veniturile din activități cum sunt: comisioane, servicii prestate în favoarea personalului, punerea la dispoziția terților a personalului unității, venituri din valorificarea ambalajelor și alte venituri realizate din relațiile cu terții.

Principalele operațiuni:

– evidențierea sumelor facturate clienților reprezentând venituri din activități diverse:

4111 „Clienți ” = %

708 „Venituri din activități diverse”

4428 „TVA neexigibilă”

– evidențierea sumelor datorate de personal reprezentând consumuri efectuate pentru acesta, care se fac venituri ale unității:

4282 „Alte creanțe în legătură = %

cu personalul” 708 „Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

– veniturile din activități diverse înregistrate anterior în avans aferente perioadei curente:

472 „Venituri înregistrate în avans ” = 708 „Venituri din activități diverse”

– evidențierea sumelor încasate de la terți reprezentând venituri din activități diverse:

5311 „ Casa în lei” sau = %

5121 „Conturi la bănci în lei” 708 „Venituri din activități diverse”

4427 „TVA colectată”

Conturile de venituri aferente cifrei de afaceri se închid la sfârșitul perioadei prin înregistrarea :

70x „Venituri aferente cifrei de afaceri ” = 121 „Profit și pierdere”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.5. Contabilitatea variației stocurilor

Bunurile obținute din producție proprie și care se pot încadra într-o anumită categorie de stocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza documentelor ca venituri ale perioadei.

Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul contului 711 „Variația stocurilor”.

Ține evidența costului de producție al produselor în curs de execuție, al produselor,animalelor și păsărilor din producție proprie.

După conținutul economic este un cont de procese economice exprimând variația stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție.

După funcția contabilă este un cont bifuncțional.

Principalele operațiuni:

– evidențierea la sfârșitul lunii costului produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție:

% = 711 „Variația stocurilor”

331 „Produse în curs de execuție”

332 „Lucrări și servicii în curs

de execuție”

– reflectarea costului de producție sau prețului de înregistrare a semifabricatelor și produselor obținute la sfârșitul perioadei:

% = 711 „Variația stocurilor”

341 „Semifabricate”

345 „Produse finite”

346 „Produse reziduale”

– evidențierea prețului de producție sau înregistrare a animalelor și păsărilor obținute din producție proprie, a sporului de greutate și a plusului de inventar:

361 „Animale și păsări” =711 „Variația stocurilor”

– evidențierea la sfârșitul lunii a diferențelor de preț între costul de producție efectiv al produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, animalelor și prețul prestabilit sau standard:

% = 711 „Variația stocurilor”

348 „Diferențe de preț la produse”

368 „Diferențe de preț la animale și păsări”

– evidențierea descărcării gestiunii ca urmare a vânzării: produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, animalelor din producție proprie, inclusiv constatate lipsă la inventar la preț de înregistrare sau cost standard:

711 „Variația stocurilor” = %

341 „Semifabricate”

345 „Produse finite”

346 „Produse reziduale”

361 „Animale și păsări”

– reflectarea diferențelor de preț aferente produselor și animalelor ieșite din gestiune (vânzare sau pe alte căi):

711 „Variația stocurilor” = %

348 „Diferențe de preț la produse”

368 „Diferențe de preț la animale și păsări”

– reluarea (destocarea) producției neterminate și a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei următoare:

711 „Variația stocurilor” = %

331 „Produse în curs de execuție”

332 „Lucrări și servicii în curs de execuție”

Soldul creditor reprezintă variația veniturilor din creșterea stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție la sfârșitul perioadei de gestiune față de începutul perioadei, iar cel debitor reprezintă variația veniturilor datorită diminuării stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție la sfârșitul perioadei față de începutul acesteia.Soldul debitor și creditor se transferă la sfârșitul exercițiului asupra contului 121 „Profit și pierdere”.

121 „Profit și pierdere” = 711 „Variația stocurilor”

711 „Variația stocurilor” = 121 „Profit și pierdere”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

La determinarea variației în plus sau în minus a stocului de produse și producție în curs între începutul și sfârșitul perioadei nu se iau în calcul ajustările pentru depreciere constituite. Variația stocurilor reprezintă în fapt o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

2.6. Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

Veniturile din producția de imobilizări sunt formate din: costul de producție al imobilizărilor corporale și necorporale realizate în regie proprie și evidențiate ca active imobilizate inclusiv cheltuielile auxiliare privind procurarea și punerea în stare de folosință a imobilizărilor (cheltuieli de de instalare, montaj,etc.).Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”, 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”.

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu:

% = 721 „Venituri din producția de

imobilizări necorporale”

203 „Cheltuieli de dezvoltare”

205 „Concesiuni, brevete, licențe,

mărci comerciale și alte drepturi și

valori similare”

208 „Alte imobilizări necorporale”

233 „Imobilizări necorporale în curs”

– reflectarea costului de producție al amenajărilor de terenuri și a celorlalte imobilizări corporale realizate pe cont propriu inclusiv investițiile la cele existente:

2112 „Amenajări de terenuri” = 721 „Venituri din producția de

212 „Construcții” imobilizări necorporale”

213 „Instalații tehnice, mijloace

de transport, animale și plantații”

214 „Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecție a valorilor

umane și materiale și alte active corporale”

231 „Imobilizări corporale în curs”

Se închid la sfârșit de lună:

% = 121 „Profit și pierdere”

721 „Venituri din producția de

imobilizări necorporale”

722 „Venituri din producție de

imobilizări corporale ”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.7. Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Întreprinderile pot primi din partea statului sau a altor organisme publice venituri destinate activității de exploatare cum sunt:

venituri pentru finanțarea unor activități de cercetare;

venituri pentru susținerea unor diferențe de preț la produsele de strictă necesitate;

venituri pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfășurată;

venituri pentru susținerea activității de exploatare.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare”.

Reflectă subvențiile și împrumuturile nerambursabile primite de întreprinderi în schimbul respectării unor condiții privind activitatea de exploatare.

Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II :

7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”

7412 „Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile”

7413 „Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli din afară”

7414 „Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului”

7415 „Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială”

7416 „Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”

7416 „Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată”.

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea subvențiilor de exploatare primite în contul curent:

512 „Conturi curente la bănci” = 741 „Venituri din subvenții de exploatare”

– reflectarea subvențiilor de exploatare ce urmează a fi primite pentru acoperirea pierderilor sau a diferențelor de preț:

445 „Subvenții ” = 741 „Venituri din subvenții de exploatare”

Se închide la sfârșit de lună:

741 „Venituri din subvenții = 121 „Profit și pierdere”

de exploatare”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

2.8. Contabilitatea altor venituri din exploatare

În această categorie se încadrează veniturile din: creanțe reactivate și debitori diverși, veniturile din despăgubiri, amenzi, penalități, din donații și subvenții primite, din vânzarea activelor, din subvențiile pentru investiții și alte venituri din activitatea de exploatare.

Conturile de reflectare sunt cuprinse în grupa 75 „Alte venituri din exploatare”, respectiv:

754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”

758 „Alte venituri din exploatare”

7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități ”

7582 „Venituri din donații și subvenții primite”

7583 „Venituri din vânzarea activelor și altor operații de capital”

7584 „Venituri din subvenții pentru investiții”

7588 „Alte venituri din exploatare”

Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri din exploatare.

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea creanțelor privind clienții incerți și debitorii diverși, reactivate ca urmare a revenirii acestora la starea de solvabilitate:

% = 754 „Venituri din creanțe

4111 „Clienți” reactivate și debitori diverși”

461 „Debitori diverși”

– reflectarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților datorate de terți (creanțe față de terți):

461 „Debitori diverși” = 7581 „Venituri din despăgubiri,

amenzi și penalități”

– evidențierea bunurilor de natura stocurilor și disponibilităților bănești primite cu titlu gratuit:

% = 7582 „Venituri din donații și

3xx „ Conturi de stocuri și subvenții primite”

producție în curs de execuție”

5311 „Casa în lei”

5121 „Conturi la bănci în lei”

– înregistrarea valorii activelor imobilizate vândute terților (la preț de vânzare fără TVA):

461 „Debitori diverși” = %

(451 „Decontări în cadrul grupului”) 7583 „Venituri din vânzarea

activelor și alte operații de

capital”

4427 „TVA colectată”

– evidențierea cotei părți din subvențiile pentru investiții virate la venituri; corespunzătoare amortizării înregistrate pentru imobilizările intrate prin subvenții, inclusiv donații, plus de inventar sau vândute din cele intrate prin subvenții:

131 „Subvenții pentru investiții” = 7584 „Venituri din subvenții

pentru investiții”

– înregistrarea creanțelor față de personal privind debite, salarii, sporuri, adaosuri, avansuri necuvenite sau nejustificate:

4282 „Alte creanțe în legătură = 7588 „Alte venituri din exploatare”

cu personalul”

– evidențierea drepturilor de personal neridicate în termenul prevăzut de lege (prescrise):

426 „Drepturi de personal = 7588 „Alte venituri din exploatare”

neridicate ”

– reflectarea creanțelor față de bugetul statului și altele decât impozitele și taxele:

4482 „Alte creanțe cu = 7588 „Alte venituri din exploatare”

bugetul statului”

– evidențierea sumelor datorate de debitori ca urmare a pagubelor produse unității:

461 „Creditori diverși” = 7588 „Alte venituri din exploatare ”

– reflectarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări:

% = 7588 „Alte venituri din exploatare”

301 „Materii prime”

302 „Materiale consumabile”

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

– evidențierea datoriilor prescrise sau anulate:

4xx „Conturi de datorii față de = 7588 „Alte venituri din exploatare”

terți”

Se închide la sfârșitul lunii prin înregistrarea:

758 „Alte venituri din exploatare” = 121 „Profit și pierdere”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.9. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară

Posibilitatea apariției la nivelul întreprinderilor a unor capitaluri temporar disponibile determină o serie de operații de plasare a capitalului disponibil, care dau conținut activității financiare.

Importanța pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor, determină necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activități financiare și a veniturilor activității financiare.

Cheltuielile din activitățile financiare cuprind: pierderile din creanțe legate de participații, cheltuieli privind investițiile financiare cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exercițiul financiar în curs, sconturile acordate clienților, pierderile din creanțe de natură financiară și altele.

În practica firmelor se întâlnesc situații în care, ca urmare a participațiilor la capital se înregistrează pierderi de către coparticipanți.Acestea trebuie evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 663 „Pierderi din creanțe legate de participații”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Operațiuni:

– evidențierea pierderilor din creanțe imobilizate (legate de participații):

663 „Pierderi din creanțe legate = 267 „Creanțe imobilizate”

de participații”

Ca urmare a cedării investițiilor financiare (a titlurilor de plasament) întreprinderile pot înregistra pierderi care se evidențiază cu ajutorul contului 664 „Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”, care detaliază în două conturi sintetice de gradul II:

6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”

6642 „Pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Operațiuni:

– reflectarea valorii imobilizărilor financiare cedate sau scoase din activ:

641 „Cheltuieli privind imobilizările = 26x „Imobilizări financiare”

financiare cedate”

– evidențierea pierderilor rezultate din cedarea titlurilor de plasament reprezentând investiții financiare pe termen scurt ( diferența nefavorabilă dintre valoarea contabilă și prețul de cesiune):

6642 „Pierderi privind investițiile = %

financiare pe termen scurt cedate” 501 „Acțiuni deținute la

entități afiliate”

505 „Obligațiuni emise și

răscumpărate”

506 „Obligațiuni”

508 „Alte investiții financiare

pe termen scurt și creanțe ”

asimilate”

În condițiile dezvoltării comerțului exterior și a instabilității monedei naționale, pot apare pierderi în relațiile cu partenerii externi, reflectate ca diferențe nefavorabile între cursul la care au fost înregistrate tranzacțiile și cursul la care se face decontarea.Pentru delimitarea acestora se utilizează contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Principalele operațiuni:

– evidențierea diferențelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută la închiderea exercițiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 16x „Împrumuturi și datorii asimilate”

capitalului”

40x „Furnizori și conturi asimilate”

419 „Clienți- creditori”

45x „Grup și asociați”

462 „Creditori diverși”

– evidențierea diferențelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor la închiderea exercițiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 267 „Creanțe imobilizate”

409 „Furnizori- debitori”

41x „Clienți și conturi asimilate”

45x „Grup și asociați”

461 „Debitori diverși”

– reflectarea diferențelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanțelor în valută:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 267 „Creanțe imobilizate”

409 „Furnizori- debitori”

4111 „Clienți”

451 „Decontări în cadrul grupului ”

461 „Debitori diverși”

– evidențierea diferențelor nefavorabile rezultate din lichidarea obligațiilor în valută:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”

5314 „Casa în valută”

5412 „Acreditive în valută”

542 „Avansuri de trezorerie”

– evidențierea diferențelor nefavorabile de curs rezultate din evaluarea la închiderea exercițiului a disponibiltăților și depozitelor în valută:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”

5314 „Casa în valută”

508 „Alte investiții financiare pe ”

termen scurt și creanțe asimilate”

5412 „Acreditive în valută”

542 „Avansuri de trezorerie”

– reflectarea diferențelor nefavorabile de curs rezultate din lichidarea stocurilor pe termen scurt, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută:

665 „Cheltuieli din diferențe = %

de curs valutar” 508 „Alte investiții financiare pe ”

termen scurt și creanțe asimilate”

5412 „Acreditive în valută”

542 „Avansuri de trezorerie”

Se închide la sfârșit de lună:

121 „Profit și pierdere” = 665 „Cheltuieli din diferențe de curs

valutar”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

În condițiile în care firmele se împrumută de la bănci sau alte instituții competente, ele datorează dobânzi care din punct de vedere al unității economice beneficiare a împrumutului, sunt cheltuieli.Se datorează dobânzi pentru: împrumuturi și datorii asimilate, capitalului pentru credite bancare pe termen scurt, creditelor acordate de bănci în conturi curente, împrumuturi în cadrul grupului, etc.

Cheltuielile aferente acestora se reflectă cu ajutorul contului 666 „Cheltuieli privind dobânzile”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Principalele operațiuni:

– evidențierea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și creditelor primite:

666 „Cheltuieli privind = %

dobânzile” 168 „Dobânzi aferente

împrumuturilor și datoriilor asimilate”

4518 „Dobânzi aferente decontărilor

între entități afiliate”

4558 „Asociați- dobânzi la conturi

curente”

5186 „Dobânzi de plătit ”

5198 „Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

– înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente:

666 „Cheltuieli privind = 5121 „Conturi curente la bănci ”

dobânzile”

– reflectarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operațiunile de cumparare cu plata în rate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

Se închide la sfârșit de lună prin înregistrarea:

121 „Profit și pierdere” = 666 „Cheltuieli privind dobânzile”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

În condițiile în care întreprinderile acordă sconturi, adică reduceri pentru achitarea obligațiilor înainte de scadență acestea reprezintă cheltuieli financiare, care se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Principalele operațiuni:

– reflectarea sconturilor acordate clienților, debitorilor diverși și băncilor:

667 „Cheltuieli privind = %

sconturile acordate” 4111 „Clienți”

4118 „Clienți incerți”

461 „Debitori diverși”

5121 „Conturi la bănci în lei”

– evidențierea sconturilor acordate pentru creanțe reprezentând efecte comerciale:

667 „Cheltuieli privind = 413 „Efecte de primit ”

sconturile acordate”

Se închide la sfârșit de lună prin înregistrarea :

121 „Profit și pierdere” = 667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate”

Nu prezintă sold.

Celelalte cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile prezentate din această grupă vor fi evidențiate cu ajutorul contului 668 „Alte cheltuieli financiare”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Reflectă alte cheltuieli financiare în afara celor reflectate de celelalte conturi din această grupă:

668 „Alte cheltuieli financiare” = %

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

462 „Creditori diverși”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

Se închide la sfârșitul lunii prin înregistrarea:

121 „Profit și pierdere” = 668 „Alte cheltuieli financiare”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.10. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară

Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din: imobilizări financiare, investiții financiare pe termen scurt, creanțe imobilizate, investiții financiare cedate, diferențele favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obținute și alte venituri financiare.

În cadrul activității lor, firmele pot deține titluri de participare la alte unități economice, fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investițiilor financiare pe termen scurt.

Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizeazăcu ajutorul următoarelor conturi:

761 „Venituri din participații”

762 „Venituri din alte imobilizări financiare”

Contul 761 „Venituri din participații” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

7611 „Venituri din titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului”

7612 „Venituri din titluri de participare deținute de societăți din afara grupului”

7613 „Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din cadrul grupului”

7614 „Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din afara grupului”

7615 „Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului”

7616 „Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului”

7617 „Venituri din alte imobilizări financiare”

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea dividendelor aferente titlurilor imobilizate sau investițiilor financiare pe termen scurt deținute la alte societăți:

% = 761 „Venituri din imobilizări”

451 „Decontări între entități financiare”

afiliate”

453 „Decontări privind interesele sau

de participare” 762 „Venituri din investiții

461 „Debitori diversi” financiare pe termen scurt”

– reflectarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor:

% = 761 „Venituri din imobilizări”

261 „Acțiuni deținute la entități financiare”

afiliate”

263 „Interese de participare”

264 „Titluri puse în echivalență”

265 „Alte titluri imobilizate”

– înregistrarea încasării dividendelor aferente titlurilor sau investițiilor financiare pe termen scurt:

5121 „Conturi la bănci în lei” = %

761 „Venituri din imobilizări

financiare”

762 „Venituri din alte investiții

financiare pe termen scurt”

Valorile aflate temporar la dispoziția altor persoane fizice și juridice sub forma creanțelor legate de participații, a împrumuturilor acordate pe termen lung și alte creanțe, aduc proprietarilor venituri sub forma de dobânzi.

Acestea se reflectă în contabilitate prin contul 763 „Venituri din creanțe imobilizate”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Operațiuni:

– evidențierea veniturilor de natura dobânzilor aferente creanțelor imobilizate cedate care urmează a se încasa sau încasate:

% = 763 „Venituri din creanțe”

2672 „Dobânzi aferente sumelor imobilizate”

datorate de entități afiliate”

2674 „Dobânzi aferente împrumuturilor

acordate pe termen lung”

2676 „ Dobânzi aferente creanțelor

legate de interesele de participare”

– reflectarea dobânzilor încasate aferente creanțelor imobilizate:

% = 763 „Venituri din creanțe”

5121 „Conturi la bănci în lei” imobilizate”

5311 „Casa în lei”

Vânzarea la bursă a titlurilor de plasament de natura imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare pe termen scurt, la un preț superior valorii lor de achiziție, aduce entităților venituri financiare ca diferențe între valoarea de vânzare a acțiunilor sau obligațiunilor și valoarea contabilă a acestora.

Asemenea venituri se înregistrează în contabilitate prin contul 764 „Venituri din investiții financiare cedate”. Se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:

7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”

7642 „Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate”

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea câștigului rezultat din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoarea contabilă:

461 „Debitori diverși” = 764 „Venituri din investiții

financiare cedate”

– încasarea câștigului rezultat din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt:

% = 764 „Venituri din investiții

financiare cedate”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

Operațiunile de import- export efectuate de agenții economici în valută pot genera diferențe favorabile de curs valutar considerate venituri financiare.

Diferențele favorabile de curs valutar pot apare în următoarele situații:

ca urmare a lichidării (plății) obligațiilor (datoriilor) în valută, în

situația în care cursul valutar scade;

ca urmare a lichidării (încasării) creanțelor în valută, în situația în

care cursul valutar crește;

la închiderea exercițiului financiar când disponibilitățile în devize se

evaluează la cursul de schimb în vigoare la 31 XII, fiind mai mare decât cursul valutar la data intrării disponibilităților în trezoreria întreprinderii.

Reflectarea în contabilitate a diferențelor de curs valutar se face cu ajutorul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Principalele operațiuni:

– evidențierea diferențelor favorabile de curs valutar rezultate în urma decontării obligațiilor (datoriilor) în valută sau în urma evaluării acestora la sfârșitul exercițiului:

% = 765 „Venituri din diferențe

16x „Împrumuturi și datorii asimilate” de curs valutar”

40x „Furnizori și conturi asimilate”

419 „Clienți creditori”

45x „Grup și asociați”

462 „Creditori diverși”

– evidențierea diferențelor favorabile de curs valutar rezultate la evaluarea creanțelor în valută la închiderea exercițiului financiar:

% = 765 „Venituri din diferențe

267 „Creanțe imobilizate” de curs valutar”

409 „Furnizori- debitori”

41x „Clienți și conturi asimilate”

45x „Grup și asociați”

461 „Debitori diverși”

– evidențierea diferențelor favorabile de curs valutar rezultate în urma încasării creanțelor în valută:

% =765 „Venituri din diferențe

5124 „Conturi la bănci în valută” de curs valutar”

5314 „Casa în valută”

– reflectarea diferențelor favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării disponibilităților existente la sfârșitul exercițiului financiar în conturile de trezorerie:

% = 765 „Venituri din diferențe

5124 „Conturi la bănci în valută” de curs valutar”

5314 „Casa în valută”

508 „Alte investiții financiare pe

termen scurt și creanțe asimilate”

5412 „Acreditive în devize”

542 „Avansuri de trezorerie”

În situația în care întreprinderile dețin disponibilități bănești în conturi bancare sau acordă împrumuturi terților, beneficiază de dobânzi, considerate venituri financiare reflectate în contabilitate prin contul 766 „Venituri din dobânzi”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Principalele operațiuni:

– reflectarea dobânzilor de primit aferente disponibilităților bănești aflate în conturi bancare:

5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi”

– evidențierea dobânzilor încasate pentru disponibilitățile păstrate în conturi la bănci:

% = 766 „Venituri din dobânzi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

– reflectarea dobânzilor aferente sumelor împrumutate terților (datorate de debitori diverși) :

461 “Debitori diverși” = 766 „Venituri din dobânzi”

– evidențierea dobânzilot aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului:

% = 766 „Venituri din dobânzi”

4518 „Dobânzi aferente

decontărilor în cadrul grupului”

4558 „Asociați- dobânzi la

conturi curente”

– reflectarea dobânzilor încasate în avans care devin venituri ale perioadei curente:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi”

– evidențierea dobânzilor aferente creanțelor imobilizate:

% = 766 „Venituri din dobânzi”

267 „Creanțe imobilizate”

5124 „Conturi la bănci în valută”

Reflectarea sconturilor obținute de întreprindere ca urmare a relațiilor cu terții se realizează cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi obținute”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Scontarea este operațiunea prin care o bancă achiziționează la vedere de la unul din clienții săi o creanță la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerț exclusiv dobânda și comisionul.

Rata scontului (taxa scontului) mărime procentuală a dobânzii percepute de bancă asupra valorii nominale a efectelor de comerț achitate înainte de scadență.

Având în vedere aceste concepte, scontul la nivelul tranzacțiilor dintre agenții economici este considerat ca „suma obținută de la furnizori sau creditori pentru plata înainte de scadență a unei datorii”. Este considerată venit financiar.

Operațiuni:

– evidențierea sconturilor obținute de la furnizori sau creditori diverși:

% = 767 „Venituri din sconturi obținute”

401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”

462 „Creditori diverși”

– reflectarea sconturilor încasate de la furnizori sau creditori diverși:

% = 767 „Venituri din sconturi obținute”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

Celelalte categorii de venituri care nu pot fi cuprinse în conturile prezentate se vor evidenția prin intermediul contului 768 „Alte venituri financiare”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Evidențiază alte venituri finaciare încasate prin bancă sau casieria firmei:

% = 768 „Alte venituri financiare”

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5124 „Conturi la bănci în valută”

La sfârșitul fiecărei luni, veniturile și cheltuielile activității financiare se decontează asupra rezultatelor perioadei respective, obținând rezultatul din activitatea financiară. Dacă la acesta adăugăm rezultatul din activitatea de exploatare, se obține rezultatul curent al perioadei.

Decontarea veniturilor din activitatea financiară asupra rezultatelor perioadei se face prin preluarea soldurilor creditoare ale conturilor în contul 121 „Profit și pierdere”:

% = 121 „Profit și pierdere”

761 „Venituri din imobilizări financiare”

762 „Venituri din investiții financiare

pe termen scurt”

763 „Venituri din creanțe imobilizate”

764 „Venituri din investiții financiare

cedate”

765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

766„Venituri din dobânzi”
767 „Venituri din sconturi obținute”

768 „Alte venituri financiare”

La sfârșit de lună nu prezintă sold.

2.11. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor extraordinare

Cheltuielile și veniturile extraordinare sunt reprezentate de evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile obișnuite, nu au caracter regulat sau frecvent și nu pot fi influențate de voința noastră.

Asemenea situații pot fi: exproprierea unor active, dezastre naturale sau fenomene asemănătoare.

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”.

După funcția contabilă este un cont de activ.

Evidențiază valoarea pierderilor din calamități și exproprieri de active:

671 „Cheltuieli privind calamitățile = %

și alte evenimente extraordinare” 2xx „Imobilizări corporale”

3xx „Stocuri”

Se închide la sfârșitul lunii:

121 „Profit și pierdere” = 671 „Cheltuieli privind calamitățile

și alte evenimente extraordinare”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Evidențiază subvențiile primite sau de primit drept compensație pentru pierderi înregistrate de o societate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare:

% = 771 „Venituri din subvenții pentru

5121 „Conturi la bănci în lei” evenimente extraordinare și altele

445 „Subvenții ” similare”

Se închide la sfârșit de lună:

771 „Venituri din subvenții pentru = 121 „Profit și pierdere”

evenimente extraordinare și altele similare”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

2.12. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare a activelor

Amortizările, provizioanele și ajustările reprezintă deprecieri suferite de capitaluri, active imobilizate, stocuri, creanțe și elementele de trezorerie care vor influența valoarea de intrare a acestora.

Principalele conturi utilizate pentru reflectarea acestora în contabilitate sunt:

681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

686 „Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare”

6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor”

După funcția contabilă sunt conturi de activ.

Principalele operațiuni:

– înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale și corporale:

6811 „Cheltuieli de exploatare = %

privind amortizarea imobilizărilor” 280 „Amortizări privind

imobilizările necorporale”

281 „Amortizări privind

imobilizările corporale”

– evidențierea constituirii sau majorării provizioanelor:

6812 „ Cheltuieli de exploatare = 151 „ Provizioane”

privind provizioanele”

– înregistrarea constituirii sau majorări provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale:

6813 „Cheltuieli de exploatare = %

ajustările pentru deprecierea 290 „Ajustări pentru

imobilizărilor” deprecierea imobilizărilor

necorporale „

291 „Ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor

corporale”

293 „Ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor în

curs”

– înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 39x „Ajustări pentru deprecierea stocurilor

ajustările pentru deprecierea activelor și a producției în curs de execuție”

circulante”

– evidențierea provizioanelor constituie pentru creanțe neîncasabile, clienți dubioși, rău platnici sau în litigiu:

6814 „Cheltuieli de exploatare = 49x „Ajustări pentru

privind ajustările pentru deprecierea creanțelor”

deprecierea activelor circulante”

– valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea imobilizărilor financiare și a conturilor de decontări din cadrul grupului:

6863 „ Cheltuieli financiare = %

privind ajustările pentru 296 „Ajustări pentru deprecierea

deprecierea imobilizărilor imobilizările financiare”

financiare” 495 „Ajustări pentru deprecierea

creanțelor- decontări în cadrul

grupului”

– înregistrarea amortizării primelor de rambursarea a obligațiilor:

6868 „Cheltuieli financiare privind = 169 „Prime privind

amortizarea primelor de rambursare rambursarea obligațiunilor”

a obligațiunilor”

– evidențierea provizioanelor privind deprecierea investițiilor pe termen scurt:

6863 „Cheltuieli financiare privind = 59x „Ajusări pentru pierderea

ajustările pentru deprecierea de valoarea a conturilor de

imobilizărilor financiare” trezorerie”

Conturile de cheltuieli cu amortizările și provizioanele se închid la sfârșitul lunii:

121 „Profit și pierdere” = %

681x „Cheltuieli de exploatare

privind amortizările și

provizioanele”

686x „Cheltuieli financiare privind

amortizările și ajustările pentru

pierderi de valoare”

Nu prezintă sold la sfârșit de lună.

2.13. Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări sau pierderi de valoare a activelor

Atunci când provizioanele și ajustările evidențiate prin afectarea unor cheltuieli devin făra obiect, se diminuează sau se anulează, iar operațiunile determină afectarea veniturilor.

Anularea are loc atunci când elementele pentru care s-au constituit ies din unitate prin vânzare sau consum intern sau dispar elementele care au determinat constituirea.

Diminuarea provizioanelor și a ajustărilor are loc în cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar, deprecierea constatată pentru elementele inventariate este inferioară provizionului constituit la finele exercițiului financiar precedent. Diminuarea provizioanelor și a ajustărilor are loc doar cu diferența cu care se reduc provizioanele, iar la anulare, veniturile sunt egale cu cheltuielile înregistrate la constituire.

Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane se realizează cu ajutorul conturilor:

781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

7812 „Venituri din provizioane”

7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

7815 „Venituri din fondul comercial negativ”

786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”

7863 „Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

După funcția contabilă sunt conturi de pasiv.

Pricipalele operațiuni:

– diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli:

151 „Provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane”

– diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate:

% = 7813 „Venituri din provizioane

290 „Ajustări pentru deprecierea pentru deprecierea imobilizărilor”

imobilizărilor necorporale”

291 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor corporale”

293 „Ajustări pentru deprecierea

imobilizărilor în curs”

– diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor:

39x „Ajustări pentru deprecierea = 7814 „Venituri din ajustări

stocurilor și a producției în curs de pentru deprecierea activelor

execuție” circulante”

– diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor- clienți:

% = 7814 „Venituri din ajustări

491 „Ajustări pentru deprecierea pentru deprecierea activelor

creanțelor- clienți” circulante”

496 „Ajustări pentru deprecierea

creanțelor- debitori diverși”

– diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, creanțelor decontări în cadrul grupului și a conturilor de trezorerie:

% = 786x „Venituri financiare din

296 „Ajustări pentru deprecierea ajustări pentru pierdere de

imobilizărilor financiare” valoare”

495 „Ajustări pentru deprecierea

creanțelor- decontări

din cadrului grupului”

59x „Ajustări pentru deprecierea

conturilor de trezorerie”

Conturile 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” și 786 „Venituri financiare din provizioane și ajustări pentru depreciere de valoare” se închid la sfârșitul lunii:

% = 121 „Profit și pierdere”

781 „Venituri din provizioane

și ajustări pentru depreciere

privind activitatea de exploatare”

786 „Venituri financiare din

provizioane și ajustări pentru

pierdere de valoare”

Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

2.14. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Cheltuiala cu impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal.

Contabilitatea cheltuielilor aferente impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit.”

După funcția contabilă este un cont de activ.

Operațiuni:

– evidențierea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit”

– închiderea contului de cheltuieli concomitent cu înregistrarea impozitului:

121 „Profit și pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe

profit”

Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Evidența cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi și a altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop se utilizează contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și alte impozite care nu apar în elementele de mai sus.”

După funcția contabilă este un cont de activ.

Operațiuni:

– reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor:

698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit = 4418 „Impozitul pe venit”

și alte impozite”

– închiderea contului la sfârșitul lunii:

121 „Profit și pierdere” = 698 „Cheltuieli cu impozitul

pe venit și alte impozite”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – CONTABILITATEA TRANSPORTURILOR DE MĂRFURI LA MARATRANS SA

3.1. Prezentarea generală a societății- denumire și sediu

Societatea comercială MARATRANS S.A. a luat ființă la data de 6 februarie 1991 din fosta Autobază de transport marfă Baia Mare, prin divizarea Întreprinderii de Transporturi Auto Maramureș fiind înscrisă la Registrul Comerțului sub numărul J24/ 19/06.02.1991, cod de înregistrare fiscală RO 2206300. Sediul societății este în localitatea Baia Mare, strada Mărgeanului, numărul 3.

3.2. Capital social

SC MARATRANS SA s-a constituit ca persoană juridică cu capital 100% privat având forma juridică de societate pe acțiuni.

Durata societății este nelimitată.

. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societății este prestarea de servicii în domeniul transportului rutier de mărfuri în trafic intern și internațional cod CAEN – 6024, închirieri de autovehicule, efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații la parcul din dotare și activitate de service pentru autovehicule terțe, efectuarea de revizii și inspecții tehnice periodice la parc și terți.

3.4. Organizarea în transporturi

În cadrul SC MARATRANS SA activitatea se desfășoară pe două segmente principale: transport internațional marfă și transport local marfă.

Stabilirea necesarului de mijloace de transport are la bază „Contractul de transport” încheiat fie direct cu beneficiarul mărfii sau fie printr-un comisionar.

Contractul de transport stabilește cadrul general de desfășurare a transporturilor (denumirea părților contractante, perioada pentru care se încheie, clauzele generale și speciale ale desfășurării transportului). Perioada pentru care se încheie contractul este în general un an.

În baza contractului beneficiarii mărfurilor sau intermediarii (comisionarii) lansează comenzile pentru fiecare transport în parte și cuprind: locul de încărcare și descărcare, data încărcării/ descării, ruta, greutatea și volumul mărfii transportate, precum și denumirea acesteia.

În strânsă corelare cu numărul de mijloace de transport se stabilește și necesarul de utilaje.

Efectuarea transporturilor se realizează în baza mersului programat făcut în funcție de viteza comercială, distanța, caracteristicile mărfurilor transportate, precum și respectarea timpului de conducere și odihnă a conducătorilor auto.

Transportul mărfurilor se execută in baza foilor de parcurs, scrisorilor de transport (la transportul intern și internațional) sau bonurilor de lucru (la transportul local) precum și a documentelor de însoțire a mărfurilor (facturi, avize de expediere) pe care le întocmesc expeditorii de mărfuri.

La întoarcerea din cursă în baza foilor de parcurs și a diagramelor tahograf se verifică timpii de parcurs și timpii de staționare și se compară cu mersul programat.

Urmărirea mersului programat și a vitezei de circulație cade în sarcina șefilor de autocoloane care au datoria sa controleze în mod nemijlocit respectarea legalității circulației rutiere precum și a tuturor instrucțiunilor primite de conducătorii auto la plecare în cursă.

Repararea mijloacelor de transport revine în sarcina resortului tehnic care prin intermediul maiștrilor auto are obligația ca în baza comenzilor de reparații emise de autocoloana de transport și vizate de directorul tehnic să preia autovehiculele să le treacă prin stația de diagnosticare să precizeze defecțiunile și cauzele lor, să le introducă în cadrul atelierului și să le repare.La terminarea reparației se încheie nota de comandă trecându-se reparațiile efectuate, persoana sau persoanele care au executat reparația și durata acțiunii.

Recepționarea autovehicului reparat se face de către maistrul auto care controlează calitatea reparațiilor și-l predă sub semnătură pe foaia de comandă conducătorului auto.

3.5.Aspecte generale și particularități privind organizarea contabilității la SC MARATRANS SA

Contabilitatea capitalurilor:

Capitalul social al firmei s-a înregistrat la data înființării firmei pe baza listelor de inventariere ale patrimoniului fiind reevaluat conform reglementărilor legale în vigoare până la data de 31 august 1994 conform H.G. 500.

Contabilitatea imobilizărilor

Intrări : factură, proces-verbal de recepție și dare în folosință, registrul numerelor

de inventar, fișa mijlocului fix.

Ieșiri : factură de vânzare, proces-verbal de casare.

Contabilitatea stocurilor

facturi de cumpărare, notă de intrare, recepție;

fișă de magazie;

bon de consum.

Contabilitatea relațiilor cu terții:

evidența clienților pe calculator pe fiecare partener în parte

evidența furnizorilor se face pe calculator pe fiecare partener în parte.

Contabilitatea trezoreriei

Intrările de numerar se fac prin încasări pe bază de chitanțe sau prin ridicare de numerar din bancă pe baza de CEC sau de numerar.

Ieșirele de numerar – plata salariilor pe bază de state de plată și avansuri și cheltuieli de deplasare pe bază de note de plată.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe tipuri de cheltuieli în baza bonurilor de consum sau facturilor de furnizori sau executare a diferitelor servicii.

Operații de încasări în numerar

Încasările în numerar se fac pe baza chitanțelor fiscale și a facturilor emise și cuprind încasări pentru chirii, încasări pentru tranport mărfuri, restituiri de avansuri spre decontare.

Acordarea avansurilor spre decontare

Avansurile spre decontare se eliberează salariaților în baza notelor de plată pentru lei și ordine de plată pentru valută la șoferii care efectuează curse externe.

Justificarea avansurilor se face în baza facturilor fiscale însoțite de chitanțele fiscale, iar la cursele externe pe bază de documente eliberate în străinătate. Restituirea avansurilor necheltuite se face în baza chitanței fiscale în lei sau valută.

Depunerile de numerar la bancă

Depunerea de numerar la bancă se face la ghișeu cu menționarea contului și se eliberează o chitanță de depunere care se operează în extrasul de cont.

Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori și decontarea valorii acestora și eliberarea în consum

Aprovizionarea cu piese de schimb, anvelope și materiale diverse se face în baza facturilor de cumpărare eliberate de furnizorii de mărfuri, plata făcându-se fie în numerar în baza chitanței fiscale, fie cu ordin de plată prin cont bancar.

La intrarea mărfurilor se întocmește nota de intrare recepție (NIR) care se operează în fișele de magazie pe fiecare fel de marfă în parte.Eliberarea din magazie se face în baza bonurilor de consum.

Contabilitatea intrărilor și ieșirilor de imobilizări corporale

Intrările de imobilizări corporale se fac pe bază de factură fiscală și proces-verbal de recepție și dare în folosință în baza cărora se înregistrează în Registrul mijloacelor fixe și în Fișa mijlocului fix.

Ieșirile de imobilizări corporale se fac prin procese verbale de casare la amortizarea totală sau prin vânzare în cazul în care se întocmesc facturi fiscale.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculează și înregistrează lunar în funcție de durata normată de serviciu conform reglementărilor legale în vigoare.

La SC MARATRANS SA se aplică amortizarea liniară în cote lunare egale.

Contabilitatea cheltuielilor cu energia și apa se evidențiază lunar în baza facturilor fiscale emise de furnizorii de energie și apă: Electrica, Distrigaz și Vital.

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrări și servicii prestate se înregistrează în baza facturilor emise de furnizorii de lucrări și servicii.

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate se ține în baza declarațiilor emise către Primărie și Consiliul Local și Administrația finanțelor publice pe categorii de impozite și taxe.

Contabilitatea cheltuielilor cu salariile și asigurările și protecția socială se ține în baza centralizatorului de salarii pe feluri de cheltuieli acesta stând la baza reținerilor din salarii.

Calculul, înregistrarea și vărsarea impozitului pe profit

Societatea MARATRANS deține certificat de investiții în zonă defavorizată și ca urmare beneficiază de scutire de impozit pe profit pentru veniturile obținute din activitatea de bază- transport rutier de mărfuri.

Cota de impozit pe profit aplicată de SC MARATRANS SA este de 16% proporțional cu veniturile obținute din alte activități și se calculează trimestrial.

Calcului impozitului pe profit pe trimestrul al II lea din 2006:

Venituri totale: 2153622, 25 lei

Venituri impozabile: 152406, 91 lei

Pondere venit impozabil : 152406, 91 : 2153622, 25 = 7,08 %

Profit impozabil: 52408,75 x 7,08% + 1000=4646

Impozit pe profit: 4646 x 16%= 743 lei

3.6. MONOGRAFIE CONTABILĂ

În decursul lunii aprilie a acestui an în cadrul societății MARATRANS au loc următoarele operațiuni contabile în baza Registrului Jurnal întocmit:

01.04. Se înregistrează servicii de telefonie de la SC TOTAL TELECOM SRL, VODAFONE SA, UPC ROMANIA SRL (TVA 19%)

% = 401 „Furnizori” 2471, 79 lei

626 „Cheltuieli poștale și 2078, 46

taxe de telecomunicații”

4426 „TVA deductibilă” 393, 33

Se înregistrează achiziționare combustibil de la SHELL HUNGARY ZRT

6022 „Cheltuieli privind = 404 „Furnizori de imobilizări” 29124, 47 lei

combustibilul”

Se înregistrează servicii către SHELL HUNGARY ZRT

628 „Alte cheltuieli cu = 404 „Furnizori de imobilizări” 8379,25 lei

serviciile executate de terți

Se efectuează plata poliței de asigurare a autoturismelor:

613 „Cheltuieli cu primele = 5121.02 „Conturile la bănci în lei” 1448, 55 lei

de asigurare”

Se înregistrează comisionul aferent asigurării:

627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121.02 „Conturile la bănci în lei” 5,10 lei

bancare și asimilate”

Încasare numerar din curs valutar

5121.02 „Conturile la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 1344,11 lei

Transfer valută în casă

581 „Viramente interne” = 5124.02 „Conturile la bănci în valută” 1344,11 lei

Înregistrare comision bancar

627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121.05 „Conturi la bănci în lei” 10 lei

bancare și asimilate”

Încasare dobândă bancă

5121.06 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” 0,03 lei

Încasare dobândă

5124.06 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” 1,86 lei

Se înregistrează servicii SC LOURDESTRANS (TVA 19%):

% = 401 „Furnizori” 90 lei

628 „Alte cheltuieli cu serviciile 75,63

executate de terți”

4426 „TVA deductibilă” 14,37

Plată factură servici furnizori:

401 „Furnizori” = 542.01. „Avansuri de trezorerie” 90 lei

02.04.Se acordă avansuri de trezorerie în valută:

542.01. „Avansuri de trezorerie” = 5314 „Casa în valută” 6900 lei

Se înregistrează facturare transport:

4111.01. „Clienți” = % 2347,16 lei

704.01. „Venituri din lucrări 1972,4

executate și servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 374,76

Facturare venituri din chirie:

4111.03 „Clienți ” = % 25864,4 lei

706 „Venituri din redevențe, locații 21734,79 de gestiune și chirii”

4427 „TVA colectată” 4129,61

Facturare reparații către SC PORTOTRANS +TVA 19%

4111.03 „Clienți” = % 2618 lei

704.03 „Venituri din lucrări executate 2200

și servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 418

Achiziționare combustibil:

% = 401 „Furnizori” 827,22 lei

6022 „Cheltuieli privind combustibilul” 695,15

4426 „TVA deductibilă” 132,07

Încasare factură clienți:

5121.02 „Conturi la bănci în lei” = 4111.01 „Clienți” 2031,77 lei

Plată comision:

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 20,40 lei și asimilate”

Ridicare valută din bancă:

5314 „Casa în valută” = 581 „Viramente interne” 7277,79 lei

Eliberare valută:

581 „Viramente interne” = 5124.05 „Conturi la bănci 7277,79 lei

în valută”

Plată comision:

627 „Cheltuieli cu servicii bancare = 5124.05 „Conturi la bănci în valută” 36,39 lei

și asimilate”

Achiziționare piese de schimb- TVA 19%:

% = 401 „Furnizori” 2000 lei

6024 „Cheltuieli privind piesele 1680,67

de schimb”

4426 „TVA deductibilă” 319,33

03.04. Facturare transport clienți:

4111.01 „Clienți” = % 1576,87 lei

704.01 „Venituri din lucrări executate 1325,10

și servicii prestate”

4427 „TVA colectată” 251,77

Încasare factură clienți:

5311 „Casa în lei” = 4111.01 „Clienți” 500 lei

Acordare avansuri:

542.01 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei” 120 lei

Înregistrare servicii terți:

% = 401 „Furnizori” 349,50 lei

628 „Alte cheltuieli cu serviciile 293,70

executate de terți”

4426 „TVA deductibilă” 55,8

Plata facturi furnizori prin casă:

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 349,50 lei

Înregistrare cheltuieli corespondență:

626 „Cheltuieli poștale și = 5311 „Casa în lei” 23,80 lei

taxe de telecomunicații”

Încasare factură clienți:

5121.02 „Conturi la bănci în lei” = 4111.02 „Clienți” 7361,29 lei

Încasare diferențe favorabile de curs:

5121.02 „Conturi la bănci în lei” = 765 „Venituri din diferențe de curs ” 164,67 lei

Încasare valută:

5121.02 „Conturi la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 366,75 lei

Eliberare valută:

581 „Viramente interne” = 5124.02 „Conturi la bănci ân valută” 366,75 lei

Plată taxă auto:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 7580,50 lei

și vărsăminte asimilate”

Plată impozit pe clădiri:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 1091,20 lei

și vărsăminte asimilate”

Plată impozit teren:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 1037,26 lei

și vărsăminte asimilate”

Înregistrare comision:

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 20,40 lei

și asimilate”

Plată furnizori:

401 „Furnizori” = 5121.01 „Conturi la bănci în lei” 3350,80 lei

Înregistrare comision:

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121.01 „Conturi la bănci în lei” 11,11 lei

și asimilate”

04.04. Plată furnizori de imobilizări:

404 „Furnizori de imobilizări” = % 18576,49 lei

5124.06 „Conturi la bănci în valută” 18528,56

765 „Venituri din diferențe de curs 47,93

valutar”

05.04. Înregistrarea cheltuielilor cu energia:

% = 401 „Furnizori” 5313,13 lei

605 „Cheltuieli privind energia și apa” 4477,59

4426 „TVA deductibilă” 835,54

08.04. Restituire avans trezorerie lei:

5311 „Casa în lei” = 542.01 „Avansuri de trezorerie” 2850 lei

Restituire avans trezorerie valută:

5314 „Casa în valută” = 542.02 „Avansuri de trezorerie” 923,73 lei

Plăți furnizori:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5891,74 lei

Eliberare numerar în lei:

5121.06 „Conturi la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 2850 lei

Ridicare numerar:

581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei” 2850 lei

09.04. Încasare factură clienți (în valută):

5124.02. „Conturi la bănci în valută” = 4111.02 „Clienți” 9424,80 lei

Înregistrare cheltuieli din diferențe de curs valutar:

665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” = 4111.02 „Clienți” 360,24 lei

15.04. Plată salarii:

421 „Personal-salarii datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12395 lei

Comision plată salarii card:

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121.02 „Conturi la bănci în lei” 36,37 lei

și asimilate”

22.04. Cumpărare tichete de masă personal:

642 „Cheltuieli cu tichetele de masă = 401 „Furnizori” 2883,39 lei

acordate salariaților ”

25.04. Plată rată credit:

5191 „Credite bancare pe termen scurt” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 10594,48 lei

30.04. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului ” = 421 „Personal – salarii datorate” 40622 lei

Înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii:

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 „Furnizori” 450 lei

Înregistrarea contribuțiilor angajatorului:

Contribuția unității la asigurările sociale:

6451 „Contribuția unității la = 4311 „Contribuția unității la 7921 lei

asigurările sociale” asigurările sociale”

Fondul accidentelor:

6451 „Contribuția unității la = 4311.01 „Contribuția unității la 273 lei

asigurările sociale” asigurările sociale”

Cheltuieli cu indemnizația concediilor medicale:

6451 „Contribuția unității la = 4311.02. „Contribuția unității la 314 lei

asigurările sociale” asigurările sociale”

Cheltuieli cu fondul de garantare pentru creanțe:

6451 „Contribuția unității la = 4311 „Contribuția unității la 102 lei

asigurările sociale” asigurările sociale”

Cheltuieli cu ajutorul de șomaj:

6452 „Contribuția unității = 4371 „Contribuția unității la 406 lei

pentru ajutorul de șomaj” fondul de șomaj”

Cheltuieli cu asigurările sociale de sănătate:

6453 „Contribuția angajatorului pentru = 4313 „Contribuția angajatorului 2253 lei

asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările de sănătate”

Înregistrarea decontării cu personalul:

421 „Personal – salarii datorate” = % 10408 lei

4312 „Contribuția personalului 3864

la asigurările sociale”

4314 „Contribuția angajaților pentru 2639

asigurările sociale de sănătate”

4372 „Contribuția personalului 200

la fondul de șomaj”

444 „Impozitul pe salarii” 3705

Înregistrare rețineri contribuții la asigurări de sănătate- colaboratori:

401 „Furnizori” = 4314 „Contribuția angajaților pentru 30 lei

asigurările sociale de sănătate”

Impozit pe salarii colaboratori:

401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe salarii” 66 lei

Înregistrare cheltuieli cu comisionul ITM:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4471 „Fonduri speciale 102 lei

și vărsăminte asimilate” taxe și vărsăminte asimilate”

Stornare servicii birou avocatură:

628 „Alte cheltuieli cu serviciile = 401 „Furnizori” – 1000 lei

executate de terți”

Cheltuieli cu deplasările:

625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări = 542.02 „Avansuri de trezorerie” 33210 lei

și tranferări”

Înregistrare decont TVA:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă” 28430,75 lei

4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă” 2208,55 lei

Înregistrare cheltuieli dobândă credit:

666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 5124.06 „Conturi la bănci în valută” 1887,58 lei

Închidere conturi de venituri:

% = 121 „Profit și pierdere” 400189,21 lei

704.01 „Venituri din lucrări executate 372816,67

și servicii prestate”

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune 24555,18

și chirii”

765 „Venituri din curs valutar” 2811,90

766 „Venituri din dobânzi” 9,46

Închidere conturi de cheltuieli:

121 „Profit și pierdere” = % 398705,46 lei

6022 „Cheltuieli privind combustibilul” 177886,50

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb” 11476,95

6028 „Cheltuieli privind alte materiale 7145,12

consumabile”

605 „Cheltuieli privind energia și apa” 6103,78

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 1448,55

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 450

625 „Cheltuieli cu deplasări, detășări, 35956,18

și transferări”

626 „Cheltuieli poștale și taxe de 3494,37

telecomunicații”

627 „Cheltuieli cu servicii bancare și asimilate” 1028,19

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate 72868,61

de terți”

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe 10235,69

și vărsăminte asimilate”

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 40622

642 „Cheltuieli cu tichetele de masă 2883,39
acordate salariaților”

6451 „Contribuția unității la asigurările 8610

sociale”

6452 „Contribuția unității pentru ajutorul 406

de șomaj”

6453 „Contribuția angajatorului pentru 2259

asigurările sociale de sănătate”

665 „Cheltuieli din diferențele de curs valutar” 13953,55

666 „Cheltuieli privind dobânzile” 1877,58

Calculul impozitului pe profit până la data de 30.04.2008

Venituri din prestări de servicii: 1443594

Venituri din dobânzi: 450

Venituri din diferențe de curs valutar: 25966

Total venituri 1469605 lei

Cheltuieli cu materialele consumabile: 726618

Cheltuieli cu energia 26739

Cheltuieli cu salarii și indemnizații 152761

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 39749

Cheltuieli cu asigurările 54423

Cheltuieli cu colaboratorii 1800

Cheltuieli cu deplasările 152976

Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 11498

Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 4712

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți 237859

Cheltuieli cu alte impozite și taxe 10490

Cheltuieli cu dobânzile 17449

Cheltuieli cu diferențele de curs valutar 45352

Total cheltuieli 1482426 lei

Rezultatul financiar = Venituri – Cheltuieli

1469605- 1482426 = – 12821 lei (Pierdere)

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea evidențiază prezentarea generală a organizării contabilității la societatea MARATRANS SA ce are ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. În cele trei capitole detaliate sunt prezentate particularitățile obiectului de activitate al firmei cât și structura contabilității veniturilor și cheltuielilor înregistrate pe parcursul unei luni de către societate.

SC MARATRANS SA prestează servicii de transporturi pentru care locul livrării sau locul prestării este în afara României (în Uniunea Europeană sau în afara Uniunii Europene), precum și livrări intracomunitare de bunuri.

Din analiza situației economico- financiare la data de 30 aprilie 2008 societatea înregistrează profit din activitatea de bază- transport de mărfuri în țară și intracomunitar. Din activitatea financiară, însă rezultă pierdere din diferențe de curs valutar ce depășește profitul din activitatea de exploatare. Rezultatul obținut până la data întocmirii contului de profit și pierdere a avut o influență negativă asupra rentabilității, pe de o parte micșorarea masei de venituri prin diminuarea tarifelor de transport, iar pe de altă parte creșterea volumului de cheltuieli determinată de creșterea continuă a prețurilor la carburanți, anvelope și piese de schimb. La toate acestea se adaugă diferențele nefavorabile de curs valutar. În acest sens este binevenită atenționarea la încheierea contractelor în valută pentru a se evita riscul valutar. Având în vedere faptul că 96% din activitatea societății reprezintă transportul internațional de mărfuri este necesară elaborarea unui program de măsuri complexe care să ducă la creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor cu combustibilul și materialele consumabile. Totodată se vor lua măsuri pentru impulsionarea activității de reparații în cadrul atelierului care să ducă cel puțin la acoperirea cheltuielilor cu forța de muncă folosită.

Calitatea rețelei rutiere influențează direct firma atât în ceea ce privește costul de exploatare al vehiculelor, cât și timpul de deplasare. În cadrul costului de exploatare pot fi incluse cheltuieli pentru combustibil, consumul de ulei, uzura anvelopelor, cheltuielile de întreținere și reparații.

Un drum aflat în stare tehnică bună sau foarte bună reduce durata de transport, însă, cuntificarea acestui beneficiu este greu de realizat. Este necesară, în primul rând, existența unui sistem informațional care să permită cunoașterea structurii traficului în funcție de tipul autovehiculelor, pentru estimarea economiei de timp. În al doilea rând trebuie atribuită o valoare bănească pentru timpul economisit, care nu poate avea un nivel egal pentru toți participanții la trafic. În realizarea unei relații adecvate între oferta de rețea rutieră și cererea de transport care trebuie satisfacută, utilizarea prețului de instrument posibil de reglare trebuie să țină seama de acoperirea costurilor infrastructurii, introducerea unui sistem de taxare a utilizatorilor în situația transporturilor rutiere, considerate mai poluante, comparativ cu alte moduri, poate avea pe lângă rolul de obținere a fondurilor necesare acoperirii costurilor rețelei rutiere și pe acela de orientare a cererii. Printr-un anumit nivel al taxelor, precum și în funcție de modul, locul și perioada de aplicare, ele pot asigura diminuarea cererii pentru prevenirea consecințelor nefavorabile asupra mediului și pot, de asemenea, evita apariția necorelărilor în trafic și capacitatea rețelei pe anumite segmente. Deci, trebuie realizat un traseu financiar care să presupună taxe diferențiate pentru categorii diverse de utilizatori și care să asigure venituri mai mari, ceea ce ar permite cheltuieli mai ridicate pentru asigurarea unor drumuri mai bune.

La SC MARATRANS SA impozitul pe vehicule se calculează la valoarea de 500 cm cubi stabilită periodic prin hotărâre de Guvern. Impozitele și taxele locale prevăzute în hotărârea Consiliului Local Baia Mare se calculează anual, de exemplu în cazul clădirilor suma este stabilită în funcție de materialul din care sunt construite: baracă metalică, imobil din cărămizi sau din armături de beton; în cazul terenurilor valoarea taxei se calculează la metru pătrat în funcție de zona în care sunt amplasate. Valorile se regăsesc în declarațiile de impunere.

Elementele de organizare a activității de transport auto sunt: căile de circulație, mijloacele de transport și sistemul de organizare a unităților și a procesului de transport.

Avantajele pe care le prezintă transporturile auto au determinat creșterea importanței și a contribuției pe care o aduc în deplasarea mărfurilor în trafic intern și internațional.

În raport cu toate celelalte categorii de transport, transportul auto prezintă următoarele avantaje: asigură transportul mărfurilor din poartă-n poartă (door to door), eliminând operațiunile costisitoare (transbordările), deteriorarea, pierderea sau avarierea mărfurilor, realizează viteze comerciale mai mari decât în alte modalități de transport contribuind la accelerarea circulației mărfurilor; necesită investiții mai reduse, procesul de transport nepresupunând instalații speciale și costisitoare (porturi, aeroporturi etc.); permite transportul unei game largi de produse, în cazul produselor perisabile fiind aproape de neînlocuit; necesită cheltuieli valutare reduse reclamate de plata taxelor de utilizare a șoselelor, a alimentării cu combustibil și pentru diurna și cazarea șoferilor numai în cazul traficului internațional; permit încărcarea mărfii, la locul unde se află marfa, mijloacele având acces în orice loc.

BIBLIOGRAFIE:

MATEȘ Dorel „Bazele contabilității”, Editura. Mirton Timișoara 2005

MATEȘ Dorel „”Contabilitatea financiară a entităților economice” , Editura Mirton Timișoara 2006

EPURAN M. „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil” , Editura de Vest 2000

FELEAGĂ N. „Politici și opțiuni contabile” , Editura Economică 2002

RISTEA M. „Contabilitatea financiară a întreprinderii” , Editura Universitară 2004

MATEȘ Dorel „Contabilitatea întreprinderii – aplicații practice” , Editura Mirton 2004

DUȚESCU A. „Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate” , Editura CECCAR 2001

***** Legea contabilității nr.82/2001 republicată în 2005, M.Of. nr. 48/2005

***** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal

***** O.M.F.P. nr. 1752/2005 privind noile reglementări contabile conforme cu

Directivele Europene

***** www.mfinante.ro

***** www.conta.ro

***** www.tribunaeconomica.ro