. Eficienta Economica A Recuperarii, Reciclarii Si Refolosirii Deseurilor
CAPITOLUL I :
Evaluarea surselor și volumului deșeurilor
Sesizarea pericolului pe care îl reprezintă acumularea deșeurilor, a declanșat în România acțiunea de cunoaștere, urmărire și dorința de îmbunătățire treptată a circuitului deșeurilor, de la apariția lor, la sursă, și până la eliminarea lor finală.
În prezent, în practica eliminării deșeurilor se parcurge însă o perioadă dificilă prin creșterea continuă a cantității de deșeuri și lipsa mijloacelor tehnice (instalații, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare, reciclare și valorificare. Conștientizarea acestei situații obligă la eforturi pentru unirea posibilităților interne cu sprijinul extern – material sau financiar – în scopul creării bazelor unui sistem de gestiune care, în timp, sa conducă la „ecologizarea”, din punct de vedere al deșeurilor, a tuturor activităților.
Producerea de deșeuri este rezultatul activităților economice și gospodărești. Cantitatea și calitatea deșeurilor urbane depinde de standardul de viață și de modul de consum al populației, iar deșeurile industriale – atât cele periculoase, cât și cele nepericuloase – depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul proceselor de fabricație.
Organizarea gestiunii deșeurilor este responsabilitatea celor care le-au generat. Producătorii de deșeuri industriale își folosesc facilitățile proprii de colectare/transport, eliminare sau contractează serviciile respective cu firme specializate și autorizate conform legii. În prezent, numărul firmelor specializate în oferirea de servicii de gestiune a deșeurilor industriale este mic, iar activitatea acestora este limitată, atât ca domeniu, cât și ca cifră de afaceri. De aceea, producătorii de deșeuri industriale contractează gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana.
Majoritatea deșeurilor de producție se elimină fie pe depozitele industriale ale producătorilor, fie pe depozitele reintroduse în circuitul economic în cadrul aceluiași proces tehnologic (reciclarea industrială) ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile în alte procese tehnologice ale aceleiași întreprinderi (acțiuni de minimizare). Anumite tipuri de deșeuri sunt vândute ca materii prime secundare altor întreprinderi, care fie le reciclează direct, fie le pregătesc în vederea reciclării (agenți economici tip REMAT).
În prezent, există peste 400 societăți autorizate în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, aprobată prin Legea nr. 426/2001, referitoare la valorificarea deșeurilor industriale reciclabile.
Acestea desfășoară activități de colectare, sortare, prelucrare în vederea transformării în materii prime secundare a următoarelor grupe de deșeuri industriale, deșeuri metalice feroase, deșeu metalice neferoase, deșeuri de hârtie/carton și plastic.
Principalele surse de generare a deșeurilor
Fluxul de deșeuri care este generat în localitățile rurale și mai cu seamă în cele urbane reprezintă unul din semnele evidente ale relației tensionate dintre om și mediu. Astfel progresul societății diminuează resursele naturale și regresează starea mediului ambiant. Diversitatea spectrului de deșeuri sunt divizate în mai multe categorii.
Din punct de vedere al sursei de generare sunt divizate în:
• Menajere și asimiabile cu cel menajer, cele provenite din activități casnice sau asimilabile cu acestea și care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localități sau cele provenite din industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere și care sunt colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea;
• Construcție și demolare, cele provenite din construcția sau demolarea obiectivelor civile sau industriale;
• Stradale, cele provenite din activitatea cotidiană a populație, spații verzi, animale, din depunerea de substanțe solide din atmosferă, etc.;
• Deșeuri de grădină, cele provenite din grădini, scuaruri, spații verzi, etc.
• Industriale, cele provenite din procesele tehnologice;
• Agricole, cele provenite din unitățile agricole sau zootehnice;
• Animaliere, cele de provin din abatoare, unități zootehnice, ecarisarea teritoriului.
Din punct de vedere al compoziției:
• Deșeuri cu compoziție anorganică: metale și nemetale, din construcții (betoane, tencuieli, pavaje, etc.), sticlă, ceramică, zgură, cenușă, diverse agregate, nămoluri anorganice.
• Deșeuri cu compoziție organică: resturi vegetale, resturi animaliere, hărtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, plută, resturi de la prelucrarea pieilor și blănurilor, nămoluri organice.
După caracteristicile principale de tratare:
• Deșeuri combustibile: (resturi de hîrtie, cartoane, textile, plastice, lemn, plută)
• Deșeuri fermentabile: (resturi alimentare, legume, fructe, dejecții animaliere)
• Deșeuri inerte: (resturi metalice feroase și neferoase, din construcții(betoane, tencuieli, pavaje, etc.), sticlă, ceramică, zgură, cenușă, pămînt, etc)
După posibilitățile de refolosire:
• Deșeuri refolosibile ca atare: (sticlă, metale feroase și neferoase, textile, plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc)
• Deșeuri refolosibile ca materii prime secundare: (resturi de hîrtie, carton, sticla, metale feroase și neferoase, textile, plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc, resturi alimentare, resturi vegetale, legume, fructe, dejecții animalier, etc.)
Din punct de vedere al gradului de agresivitate față de mediu deșeurile pot fi clasificate:
• periculoase, cele care sunt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecțioase, teratogene, mutagene, ecotoxice, dacă nu sunt gestionate adecvat afectează echilibrul ecosistemelor, etc.
• inerte, cele care nu suferă nici o transformare fizică, chimică sau biologică, cu potențial redus de poluare;
Indicatori de generare a deșeurilor
Indicatorii de generare a deșeurilor reprezintă raportul dintre cantitatea de deșeuri generată – atât de populație cât și de agenții economici – prezentată în tabelul III.2.1-1 și numărul total de locuitori din județ.
Tabelul 1. Indicatori de generare a deșeurilor
Compoziția medie a deșeurilor menajere colectate de la populație
Tabelul 2. Compoziția medie a deșeurilor menajere colectate de la populație în anul 2006
Sursa: Agenți de salubritate, operatori de depozit
Datele privind compoziția deșeurilor menajere sunt estimate de către agenții de salubritate.
1.2. Volumul și structura deșeurilor
Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale este una dintre obligațiile administrațiilor publice locale. Categoria deșeurilor municipale include :
– deșeuri menajere generate în gospodăriile populației:
– deșeuri de tip menajer generate în unități economico-sociale;
– deșeuri din comerț ;
– deșeuri stradale;
– deșeuri din parcuri și grădini ;
– nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești ;
– deșeuri din construcții și demolări.
Evoluția cantității totale de deșeuri municipale și asimilabile (împreună cu deșeurile din construcții și demolări și nămolurile din stațiile de epurare municipale și orășenești) în ultimii ani este redată în tabelul de mai jos:
Tabelul 3. Evoluția cantităților de deșeuri generate/colectate în perioda 1999-2006
Anumite tipuri de deșeuri sunt colectate în vederea reciclării de catre agenți economici tip REMAT, iar structura acestora este următoarea:
Plastice
Infrastructura de colectare și prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilită la nivel național. În general, această este limitată la zone locale. Însa, mulți consumatori care doresc să recicleze deșeurile din plastic constată că nu există centre specializate de preluare a acestor deșeuri. În multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare separată a deșeurilor din plastic, în special a sticlelor PET, acestea având un rezultat destul de bun.
Deșeurile din plastic aduse la unitățile de procesare sunt, în general contaminate cu materiale străine. Materialele străine, cum ar fi alimentele cauzează uzarea granulatorilor și a altor echipamente utilizate în sortarea și reciclarea acestor materiale.
Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie să urmarească cerințele pieței, astfel încât valoarea materialelor valorificate să poată acoperi costurile de colectare, prelucrare și transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare și balotare a deșeurilor din plastic în vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, îin cazul mai multor tipuri de deșeuri din plastic cu destinații diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deșeuri în funcție de cerințele unităților de procesare și apoi o compactare și balotare a deșeurilor gata sortate. Astfel de prelucrări pot fi dezvoltate în funcție de evoluția pieței de desfacere a produselor din materiale reciclate. Unitățile de procesare ale materialelor reciclabile își stabilesc în general instalațiile de prelucrare în zone dens populate, în care se generează cantități mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie să platească costurile de transport la unitățile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricație mai ieftin față de cele realizate din materii prime.
Deșeuri metalice
Nu exista o infrastructură separată de colectare a deșeurilor din doze metalice. Acestea sunt colectate în amestec cu deșeurile menajere. Alte deșeuri metalice pot fi duse la centrele de colectare a materialelor reciclabile, însă numai în cantități mari. Centrele se pot regăsi în anexele Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, plan aflat pe site-ul MMGA. Infrastructura de colectare și prelucrare pentru dozele metalice poate fi dezvoltată doar la nivel local.
Deșeurile de doze metalice aduse la unitățile de reciclare pot fi contaminate cu alimente care conduc la uzarea echipamentelor utilizate în sortarea și prelucrarea acestor materiale.
Dozele metalice trebuie acceptate la punctele cu plată contracost și la centrele de colectare a deșeurilor reciclabile din diferite centre comerciale. Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate și transportate la unitățile centrale de procesare sau instalațiile de recuperare. La instalațiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt în primul rând incalzite pentru îndepartarea umidității și apoi sunt incărcate într-un cuptor de retopire. Metalul topit este transformat în lingouri care apoi sunt transferate la altă unitate de procesare și trase in foi subțiri. Foile pot fi refolosite în industrie pentru diferite utilități, în funcție de cererea pieței. Astfel, în procesul de obținere a lingourilor, respectiv foilor metalice se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale.
Centrele de colectare și firmele interesate în cumpararea deșeurilor din doze metalice trebuie să accepte toate dozele care sunt lipsite de contaminanți. Aceștia trebuie să compacteze și să baloteze materialele conform specificațiilor cu privire la dimensiuni, greutate și numarul de benzi al centrelor de reciclare la care se livrează aceste deșeuri în vederea prelucrării.
Hârtie și carton
Agenții de salubritate deja colectează separat deșeurile din hârtie și carton, în special de la agenții economici și mai puțin de la populație. Aceasta colectare separata trebuie să se extindă și la nivelul populației, deoarece o foarte mare cantitate de hârtie și carton poate fi recuperată din acest sector. În prezent există pubele de capacități de 1,1 m3 și chiar mai mici așezate în diferite zone de catre agenții de salubritate. Acolo unde au avut rezultate bune, adică pubelele speciale pentru hârtie nu conțineau și alte tipuri de deșeu menajer, aceste pubele au ramas în continuare, iar în celelalte zone au fost ridicate.
Reciclarea hârtiei depinde foarte nt incărcate într-un cuptor de retopire. Metalul topit este transformat în lingouri care apoi sunt transferate la altă unitate de procesare și trase in foi subțiri. Foile pot fi refolosite în industrie pentru diferite utilități, în funcție de cererea pieței. Astfel, în procesul de obținere a lingourilor, respectiv foilor metalice se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale.
Centrele de colectare și firmele interesate în cumpararea deșeurilor din doze metalice trebuie să accepte toate dozele care sunt lipsite de contaminanți. Aceștia trebuie să compacteze și să baloteze materialele conform specificațiilor cu privire la dimensiuni, greutate și numarul de benzi al centrelor de reciclare la care se livrează aceste deșeuri în vederea prelucrării.
Hârtie și carton
Agenții de salubritate deja colectează separat deșeurile din hârtie și carton, în special de la agenții economici și mai puțin de la populație. Aceasta colectare separata trebuie să se extindă și la nivelul populației, deoarece o foarte mare cantitate de hârtie și carton poate fi recuperată din acest sector. În prezent există pubele de capacități de 1,1 m3 și chiar mai mici așezate în diferite zone de catre agenții de salubritate. Acolo unde au avut rezultate bune, adică pubelele speciale pentru hârtie nu conțineau și alte tipuri de deșeu menajer, aceste pubele au ramas în continuare, iar în celelalte zone au fost ridicate.
Reciclarea hârtiei depinde foarte mult de calitatea deșeurilor de hârtie colectate. Hârtia și cartonul pot fi foarte ușor contaminate cu alte tipuri de deșeuri menajere, în special cu lichide. De aceea este indicată colectarea deșeurilor de hârtie și carton în containere special amenajate cu o deschizatura mai îngustă, care să îngreuneze introducerea și altor tipuri de deșeuri menajere.Principalele tipuri de deșeuri din hârtie și carton reciclabile: ziare și reviste, carton gofrat, hârtie de calitate și hârtie mixtă.
Toate fabricile de hârtie din tara noastră acceptă deșeuri de hârtie și carton în vederea reciclării, în funcție de capacitățile existente. Pentru mai multe detalii puteți accesa site-ul MMGA, respectiv Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Principalele utilizări ale hârtiei reciclate: substituirea pastei de hârtie, realizarea unor produse pentru construcții: pereții din carton cu gips, combustibili obținuți din deșeuri (în amestec cu deșeurile din plastic și lemn).
Sticla
În centrele comerciale deja se colectează deșeuri din sticlă. Acestea fac un discount la cumpărăturile realizate în cadrul centrului comercial, în funcție de numărul deșeurilor din sticla returnate. Această colectare trebuie extinsă la cat mai multe centre comerciale și chiar adoptata și de agenții de salubritate. Aproape toată sticla reciclată este utilizată pentru producerea de noi recipiente din sticla. O cantitate mică de sticlă este utilizata la producerea vatei de sticla sau fibrelor de sticla pentru izolare, materialelor de pavat și materialelor de construcții precum caramizi, tigle, ceramica și beton de greutate mică.
Deșeurile din sticlă pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deșeuri menajere, dar sunt usor de curatat, respectiv sortat prin introducerea unei etape în plus în procesul de reciclare. Însa, pentru a reduce costurile de reciclare este indicată colectarea deșeurilor din sticlă în containere corespunzator amenajate cu o deschizatura specială care să îngreuneze introducerea și altor tipuri de deșeuri menajere.
Producătorii de recipiente din sticlă preferă să includă cioburile în materialul brut (nisip, cenusa de soda, calcar), deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Chiar dacă cerințele pentru cioburile de sticlă transparentă sunt mari, reciclarea variază de la o regiune la alta datorită costurilor de colectare, prelucrare și transport. Piața pentru sticlă colorată variază de asemenea în funcȚie de instalațiile de fabricare a recipientelor din sticlă colorată.
Lemnul
Nu există o infrastructură de colectare a deșeurilor din lemn separat de alte tipuri de deșeuri, în special cele rezultate din construcții și demolări. O cantitate foarte mică de deșeuri din lemn provenite de la populație ajunge în pubele/containere, acestea fiind reutilizate în gospodarie prin valorificare termică. În cazul realizării unei infrastructuri de colectare separată a deșeurilor din lemn trebuie avută în vedere sursa de generare a acestora:
• deșeuri lemnoase din culturi (generate din managementul pădurilor);
• reziduuri rezultate în urma prelucrării lemnului;
• deșeuri din lemn din construcții și demolări.
În cazul deșeurilor lemnoase din culturi și a celor rezultate în urma prelucrării lemnului, colectarea separată este usor de realizat. În cazul reziduurilor lemnoase din deșeurile de construcții și demolări este indicată colectarea acestor deșeuri separat de cele menajere și sortarea centralizata a deșeurilor din lemn în vederea prelucrării.
Deșeurile din lemn pot fi usor contaminate, de aceea este indicată colectarea separată a acestora sau colectarea în amestec cu alte deșeuri inerte. Trebuie evitată colectarea deșeurilor din lemn în amestec cu alte deșeuri lichide cum ar fi vopsele, uleiuri, lacuri, deșeuri rezultate din construcții și demolări.
Deșeurile din lemn aduse la unitățile de valorificare sunt testate pentru depistarea deșeurilor lemnoase contaminate (lemn vopsit) și a materialelor nedorite, precum praf, roci, gunoi. Instalațiile care prelucrează deșeurile lemnoase pentru combustibilii alternativi pot separa deșeurile lemnoase rezultate din construcții și demolări sau din fracția de deșeuri vegetale. Aceste deșeuri din lemn nu trebuie sa aiba o calitate atât de ridicată ca și deșeurile din lemn reutilizate în fabricarea mobilierului. Deoarece volumul și tipul de materiale variază de la un sezon la altul, instalațiile operează după un plan intermitent. Echipamentul de procesare constă într-un tub sau o mașina de ascuțit lemne, care este folosită la zdrobirea deșeurilor din lemn. Dupa ce deșeurile au fost zdrobite, este folosit un cilindru pentru separarea așchiilor utilizabile de cele fine, iar materialele supradimensionate trebuie separate manual.
Deșeuri din construcții și demolări
Deșeurile din construcții și demolări rezultă din construcția, renovarea și demolarea clădirilor, proiecte de repavare a străzilor, repararea podurilor, curațenia asociată dezastrelor naturale. Chiar dacă în prezent este valorificat un procent mic de deșeuri din construcții si demolări, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclată în viitor ca rezultat al taxelor de depozitare, precum și a legislației. Multe depozite deja utilizează molozul pentru construcția de căi de acces. Pentru municipalitățile care coletează deșeurile din construcții și demolări în amestec cu alte deșeuri menajere, programele de reciclare ofera o oportunitate excelentă pentru începerea colectării selective în vederea recuperării materialelor reciclabile.
Aceste deșeuri pot fi usor contaminate, de aceea este recomandată separarea deșeurilor periculoase utilizate în construcții și demolări de restul de deșeuri inerte sau necontaminate.
Oportunitățile de reutilizare și reciclare a deșeurilor din construcții și demolări depind de abilitatea de prelucrare a deșeurilor combinate sau separate. Materialele principale care pot fi valorificate din deșeurile din construcții și demolări sunt:
• materialul excavat (sol, nisip, pietriș, argilă, argilă grasă, roci);
• materiale de la construcția drumurilor (bitum, smoală, pavaj, nisip, pietriș, roci zdrobite);
• materiale de la construcția sau demolarea clădirilor (sol, ciment, tigle, cărămizi, beton, ipsos, lemn, metale, sticlă);
• materiale de pe șantierele de construcții (lemn, plastic, hârtie, carton, metale, cabluri, soluții de lăcuit și vopsit).
Aceste deșeuri pot fi prelucrate la dimensiunile dorite, cu condiția ca acestea să nu fie contaminate, și pot fi utilizate la construcția de drumuri ca materiale de umplutură, la umplerea minelor goale și dezafectate, la acoperirea straturilor de deșeuri de pe depozite, la fabricarea de cărămizi și a altor materiale de construcție; excepție fac deșeurile de la construcția drumurilor unde componentele bituminoase și minerale sunt o resursă economică importantă. Deșeurile rezultate pe santierele de construcții ca lemnul, plasticul, hârtia și cartonul pot fi valorificate energetic.
CAPITOLUL II:
Eficiența sistemului de recuperare și refolosire a deșeurilor
Activitatea de recuperare și valorificare nu este o simplă acțiune de colectare și comercializare a materialelor refolosibile la utilizator. Natura ei este foarte complexă, incluzând probleme de conducere, de coordonare, de organizare, de previziune, planificare, programare, de antrenare, de contractare, de realizare, de urmărire și control al derulării unei asemenea acțiuni.
2.1. Tehnologii de recuperare a deșeurilor
Activitatea concretă de recuperare și valorificare a resurselor materiale reutilizabile implică un proces tehnologic specific, care, în esență, cuprinde:
Identificarea, strângerea (colectarea) și depozitarea tuturor cantităților de materiale refolosibile, piese, organe de mașini, subansamble și semifabricate ce rezultă din consum, din procesele de producție industrială, de construcții-montaj, de la lucrările de reparație și întreținere, din dezmemblãri de mașini, utilaje și instalații, din activitatea agricolă și silvică, din transporturi, din activitatea de manipulare-depozitare, din comerț, precum și din activitatea social-culturală, sanitară, din gospodăriile populației, ca și resursele materiale ce se găsesc în depozite uitate, părăsite, în exploatările abandonate, pe terenurile virane etc.
Scopul economic al acestei actțuni se îmbină cu obiectivul social de salubrizare generală, de igienă a solului, subsolului și atmosferei, de împiedicare și diminuare a acțiunii unor factori nocivi în mediul ambiant.
Selectarea și sortarea pieselor, organelor de mașini, semifabricatelor și materialelor refolosibile pe feluri, tipuri, forme și dimensiuni, compoziții, caracteristici fizico-chimice, în vederea orientării acestora pentru:
utilizarea ca atare, în formă inițială sau prin recondiționare, resăpare, regenerare, retopire etc., în unitatea economică în cadrul căreia se obțin;
vânzarea ca atare sau după prelucrare, recondiționare, resăpare, regenerare sau retopire etc. altor unități economice interesate;
vânzarea la întreprinderile de colectare și valorificare a materialelor refolosibile.
Alegerea formei de utilizare sau valorificare a celor de mai sus trebuie să fie precedată de o analiză fundamentată a fiecărei categorii de material refolosibil, stabilindu-se condițiile reale în care poate fi folosită resursa recuperată, operațiile de recondiționare pe care trebuie să le suporte, cheltuielile necesare pentru efectuare și eficiența economică.
Pregătirea prin balotare, brichetare, mărunțire, măcinare, zdrobire, tăiere, topire etc. a materialelor refolosibile care nu pot fi utilizate ca atare sau prin recondiționare pentru a se asigura o nouă prelucrare, fie pentru a le transforma în materii prime, fie pentru a servi ca adaus de fabricație la realizarea altor produse.
În cadrul SC REMAT BUCUREȘTI SUD SA activitatea de prelucrare a materialelor recirculabile se desfășoară în următoarele sectoare principale(vezi anexa 1):
sectorul de tăiere mecanică și șarjare;
sectorul de balotare mecanică;
sectorul de brichetat strunjituri;
sectorul de prelucrare materiale nemetalice
zdrobitorul de fontă
depozitul de hârtie Militari.
Tehnologia de prelucrare cuprinde următoarele categorii de operații:
Materialele feroase grele sunt prelucrate prin tăiere cu flacără oxiacetilenică sau prin tăiere mecanică, cu ajutorul a două foarfeci hidraulice de 800 tf, deservite de macarale portal de 12,5 tf
Materialele feroase cu grosimi de până la 6 mm sunt balotate cu ajutorul a două prese hidraulice de 400 tf, amplasate în cadrul estacadei cu poduri rulante de 12,5 tf.
Strunjiturile feroase sunt sortate, mărunțite și brichetate pe o linie tehnologică cu ajutorul unei prese hidraulice de tip BECKER.
Materialele metalice neferoase sunt prelucrate pe grupe și sortimente, și anume:
cuproase; aluminoase; plumboase; zincoase.
Sortarea și prelucrarea se fac pe utilaje specifice de tăiere, balotare și topire în cadrul halei de neferoase, cum sunt:
două prese PERSONNER pentru material ușor,
două cuptoare de deferare, un cuptor rotativ pentru aliere
2.2. Studiu de caz : Eficiența recuperării și refolosirii deșeurilor în cadrul ”S.C. REMAT SUD BUCUREȘTI SUD S.A”.
2.2.1. Prezentarea generală a societății
Denumire: Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A.
Sediul: Mun. București , șoseaua Berceni Fort nr.5, sector 4.
Constituire: Aprobată prin H.G. 33/1991
Obiectul de activitate:
colectarea materialelor reciclabile;
prelucrarea industriala în vederea valorificarii superioare ca materii prime ;
preindustrializarea materialelor reciclabile prin topire fractionatã, electrolizã, reconditionãri etc. în vederea folosirii ca atare sau pentru obtinerea de produse noi;
comercializarea materialelor refolosibile;
prestarea de servicii privind demolarea si dezmembrarea mijloacelor fixe;
operatiuni de import si export;
Modul de constituire a societății
Societatea Comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. s-a înființat prin transformarea Întreprinderii pentru Recuperarea Materialelor Refolosibile a municipiului București și preluarea unei părți din patrimoniu.
Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. s-a organizat și funcționează în conformitate cu legislația română și statutul propriu, în momentul de față fiind o societate pe acțiuni.
Patrimoniul în momentul constituirii
În conformitate cu Statutul Societății comerciale „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A., capitalul social inițial este fixat la suma de 141,1 mil. lei, împărțit în 141.115 acțiuni nominative de 1.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționari. În valoarea de mai sus a capitalului social nu este inclusă valoarea terenului. Această valoare este estimată la 222.923,5 mii lei. Prin includerea valorii terenului, capitalul social al societății devine 1.958,8 mil lei, iar numărul de acțiuni crește de la 1.735.831 acțiuni la 1.958.754 acțiuni. În prezent capitalul social este de 7988883 mii lei, iar numărul de acțiuni a devenit 319555, valoarea lor nominală fiind de 25000 lei.
În afară de patrimoniul material deținut de societatea comercială, format din clădiri, utilaje, teren, mijloace circulante, aceasta este posesoarea unui patrimoniu nematerial, a cărui valoare constă în influența pe care o are asupra creșterii profitabilității societății comerciale.
Printre elementele nemateriale ale patrimoniului enumerăm:
clientela proprie, pentru care a livrat în ultimii ani un volum important de materiale;
relațiile de colaborare pe care le are cu conducerile societăților pe care le deservește;
experiența cadrelor de conducere și a personalului de execuție;
bonitatea și solvabilitatea față de bănci și clienți;
poziția față de organismele publice și administrative;
competența managerială.
Obiectul de activitate
Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. are ca obiect de activitate prevăzut prin statut la înființare :
colectarea materialelor reciclabile din sectorul de stat și particular;
prelucrarea industrială prin tăiere, balotare, brichetare, mărunțire, măcinare, granulare etc., în vederea valorificării superioare ca materii prime;
preindustrializarea materialelor reciclabile prin topire fracționată, electroliză, recondiționare etc., în vederea folosirii ca atare sau pentru obținerea de produse noi;
comercializarea materialelor refolosibile și a celorlalte produse rezultate prin recondiționare sau din activitatea de industrializare, în condițiile stabilite în contractul de societate;
prestarea de servicii privind demolarea și dezmembrarea mijloacelor fixe (instalații, utilaje etc.) la deținător;
efectuarea de operații privind exportul și importul de materiale refolosibile, precum și unele operațiuni de import pentru tehnologii, instalații, utilaje și piese de schimb necesare activității societății;
prestări de servicii în transportul de mărfuri și persoane, intern și internațional, activități hoteliere, turism, servicii auto, reparații diverse etc.;
efectuarea operațiilor de comerț interior pentru produse industriale, bunuri de consum alimentare și nealimentare, intermedieri și reprezentări pentru activități specifice.
2.2.2. Eficiența recuperării și refolosirii deșeurilor.
2.2.2.1. Eficiența activității de colectare a materialelor.
Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. întreține relații de colaborare de peste 20 de ani cu diverși parteneri. Fierul vechi și fonta veche se livrează către societățile comerciale cu profil siderurgic sau cu profil construcții de mașini și servesc la elaborarea oțelului și fontei, materialele neferoase sunt livrate fie sub forma de deșeu către societățile de profil din țară pentru lingotare sau sunt prelucrate de societate și sunt exportate. Deșeurile de hârtie sunt balotate și livrate unităților interesate din industria celulozei și hârtiei.
Principalii furnizori pentru feroase, neferoase, hârtie și altele sunt:
Perioada 01/01/2006 – 31/12/2006
Evolutia volumului de materiale colectate, pe categorii de materiale
Volumul de materiale colectate în perioada 2002 – 2006 a înregistrat următoarea evoluție(t):
Din cele de mai sus rezultă:
cantitatea totală de materiale colectate după anul 2002 s-a redus, ajungându-se ca în 2006 să se realizeze numai 62,7% din cantitatea colectată în 2002;
cea mai mare pondere din materialele coloectate o deține fierul vechi;
în 2004 s-a colectat cantitatea de 103.429 tone, ceea ce reprezintă 88,6% din cantitatea colectată în 2002;
se apreciază că sunt condiții pentru realizarea unor colectări de 10.000 tone/lună în 2004 și circa 15.000 tone/lună în perioada 2006 – 2007;
nu se pune problema atingerii unor niveluri ale colectării medii lunare realizate înainte de anul 2007, care au fost atinse în alte condiții și sub alte reglementări legale.
Totalul colectărilor din punct de vedere al provenienței este următorul:
Rezultã că:
prin colectări directe s-au obținut 70 – 74% din totalul colectărilor, în timp ce colectările de la particulari au fost 16 – 20% din total;
se remarcă o creștere a colectărilor prin alte REMAT-uri, sursă ce ar trebui utilizată numai în anumite conjuncturi având în vedere câștigurile mici obținute pe această cale.
Pentru realizarea obiectului de activitate Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. desfășoară activitatea de colectare dispunând de:
67 de puncte de colectare amplasate în municipiul București (sectoarele 2, 3, 4, 5) și parțial sectorul agricol Ilfov, pentru colectarea materialelor refolosibile de la populație, societăți comerciale etc., date în locație de gestiune;
22 de puncte de colectare proprii ale unor unor agenți economici privați, care au încheiat cu S.C. „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. contracte de asociere și parteneriat;
un compartiment de colectare cu patru directori de cumpărări și zece agenți recuperatori, care urmăresc pe teren buna desfășurare a activității de colectare și care țin o strânsă legătură cu toate unitățile industriale și economice în vederea contractării și preluării tuturor resurselor.
Terenul pe care se află punctele de colectare date în locație de gestiune aparține domeniului public, unitatea plătind chirie. Din cele 67 de puncte de colectare luate în locație de gestiune, 44 sunt puncte fixe, iar 23 sunt rulote. Restul de 22 de puncte de colectare sunt puncte proprii ale unor agenți economici privați care au încheiat cu societatea contracte de colaborare. Dotările tuturor punctelor fixe și rulotelor aparțin Societății comerciale „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A.. Participarea punctelor de colectare la asigurarea volumului total de materiale colectate este, pe categorii de materiale, astfel:
materiale feroase 15%
materiale neferoase 50%
acumulatori auto 60%
hârtie, cartoane 75%
alte materiale 15%
În decembrie 1996 SC „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. a amenajat la sediul societății un nou punct de colectare cu populația, dotat cu utilaje noi în scopul asigurării eficienței activității de colectare.
O analiză a participării punctelor de colectare la volumul de materiale colectate ne conduce la concluzia participării inegale a acestora la cantitatea de materiale colectate. Se constată că nu s-au găsit suficiente forme de cointeresare pentru creșterea activității de colectare. Se impune găsirea pe viitor a unor forme noi de cointeresare a firmele care au preluat în locație punctele de colectare, având în vedere mărimea volumului de materiale colectate de la populație și de la unele instituții și societăți comerciale mici din zona arondată. De asemenea, trebuie avută în vedere o mai mare motivare a agenților recuperatori și directorilor de cumpărări din teritoriu, care urmăresc activitatea platrformelor industriale mari producătoare de deșeuri refolosibile.
Se constată că orientarea particularilor care colectează materiale refolosibile se îndreaptă mai ales spre maculatură și neferoase, astfel:
– tone –
Din cele prezentate rezultă:
Colectările de la particulari reprezintă 16-20% din totalul colectărilor.
Colectărle de la particulari asigură
74% din totalul de maculatură;
43% din totalul de neferoase;
48% din totalul de fontă veche.
Rezultă că cest mod de colectare trebuie susținut și promovat în continuare.
S-a considerat necesară și o analiză a evoluției colectărilor pe luni, pe categorii de materiale. Din cele prezentate anterior rezultă urmatoarele:
nivelurile cele mai ridicate ale colectărilor se înregistrează în lunile martie – septembrie ale anului;
se înregistrează niveluri sub 50% din media lunară în lunile ianuarie și decembrie;
repartiția pe trimestre a colectărilor din anul 2006 se prezintă astfel :
trimestrul I ………………………………………….30,7%
trimestrul II………………………………………… 35 %
trimestrul III ……………………………………… 34,3%
În anul 2007 se estimează un volum 120.000 tone materiale colectate, respectiv 71% din realizările anului 2006. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la colectarea de materiale neferoase, de 4 ori mai puțin în anul 2004 față de anul 2003.
Reducerea cantității de materiale refolosibile colectate s-a datorat în principiu următoarelor cauze :
– scăderea resurselor generate în procesul de producție ca urmare a diminuării nivelului producției în anii de după 2002;
– utilizarea mai bună a resurselor materiale în unitățile producătoare sau valorificarea directă la consumatori a materialelor refolosibile;
– valorificarea directă de către producători a deșeurilor, renunțându-se la serviciile societăților specializate în recuperare;
– înființarea unor societăți comerciale private care au ca obiect de activitate comercializarea de materiale recuperabile și care concurează serios societatea.
Deși aceste cauze au influențat major reducerea activității de colectare, societatea comercială REMAT rămâne principala societate specializată în recuperarea deșeurilor refolosibile ca urmare a prețurilor stimulative oferite, peste cele ale concurenței (sunt cele mai mari de pe piață), relațiilor de colaborare pe care societatea le-a menținut de-a lungul timpului cu diverăi parteneri tradiționali (societăți mari producătoare de deșeuri), extinderea rețelei proprii de colectare după anul 1994, atragerea în activitatea de colectare a societăților cu capital privat etc. Astfel se consideră că în perioada viitoare volumul de materiale recuperabile va crește și prin mșsuri ce se vor lua la nivelul conducerii superioare.
Prognoza colectării materialelor recuperabile pe anii 2008 -2009
Se estimează că volumul resurselor colectate va înregistra următoarele niveluri pe etapele 2008 și 2009:
-tone-
Concluzii rezultate din analiza activității de colectare
Din analiza activitătii de colectare au rezultat următoarele :
cantitatea de materiale colectate s-a redus după anul 2003, în anul 2005 ajungându-se sã se realizeze numai 62,7% din volumul de materiale colectate în anul 2002, cu o reducere de 30.244 tone (29,2%) față de 2005;
cea mai mare pondere a materialelor colectate o deține fierul vechi (cca 81%);
colectările directe de la societățile comerciale din teritoriu au reprezentat 70% – 74% din totalul colectărilor, iar colectările de la particulari au reprezentat 16% – 20% din total;
de la particulari (prin sistemul punctelor de colectare) se asigură :
* 66 – 74% din totalul de maculatură ;
* 39 – 43% din totalul de neferoase ;
* 44 – 48% din totalul de fontă veche ;
nivelurile cele mai ridicate ale colectării se înregistrează în perioada martie – septembrie ale anului;
se înregistrează sub 50% din media lunară în lunile ianuarie și decembrie ;
prețurile materialelor colectate au crescut în perioada 2004-2006 cu mult peste media inflației;
au înregistrat creșteri deosebite de mari: hârtia, cenușile de neferoase și unele materiale diverse, greu de valorificat (mase plastice, cioburi, textile).
2.2.2.2. Analiza prelucrării și desfacerii
Pentru activitățile de colectare, sortare și prelucrare a materialelor refolosibile SC „REMAT BUCURESTI SUD“ S.A.
sectie de prelucrare a metalelor amplasată la Berceni cu rețele de cale ferată și drumuri capabile să afluieze și să expedieze peste 250.000 t de materiale feroase, neferoase dotate printre altele cu:
foarfeci hidraulice de 800 tf pentru tăierea fierului greu;
prese hidraulice de 400 tf pentru balotarea tablei sub 6 mm grosime;
zdrobitoare mecanice cu bilă de 10 tone pentru mărunțirea fontei;
presă hidraulică pentru balotarea strunjiturilor de oțel;
prese hidraulice pentru balotarea metalelor neferoase;
poduri rulante și macarale la sol dotate cu graifere și electromagneți pentru manipularea materialelor.
depozitul de hârtie de la Militari, unitate pentru colectarea, sortarea și balotarea maculaturii, dotatș cu:
prese hidraulice în flux continuu și legare automată;
benzi de sortare;
linie de cale ferată pentru expediție.
depozitul Jilava, profilat pe colectarea, prelucrarea și livrarea maculaturii și maselor plastice, dotat cu :
utilaje pentru balotarea hârtiei;
pod basculă;
linie de cale ferată pentru expediție.
Evoluția volumului de materiale prelucrate pe anii 2002-2006
Evoluția volumului de materiale prelucrate pe anii 2002 – 2006 se prezintă astfel:
– tone –
Din cele prezentate rezultă:
cantitatea totală de materiale prelucrate după anul 2002 s-a redus, în anul 2005 realizându-se numai 59,5% din volumul materialelor prelucrate în anul 2002;
în anul 2004 s-a prelucrat cantitatea de 96.828 tone, cu peste 10.000 tone mai mult decât în anii 2003 și 2005 ;
cea mai mare pondere în totalul materialelor prelucrate o deține fierul vechi;
se apreciază că sunt condiții pentru creșterea cantității de materiale prelucrate la cca 8.000 tone pe lună în anul 2006, la cca 9.000 tone pe luna în anul 2002, pe seama impulsionării colectãrilor și a reducerii stocurilor de materiale.
Evoluția structurii prelucrărilor de materiale pe sortimente, se prezintă astfel:
%
Din cele prezentate rezultă:
ponderea materialelor feroase în cantitatea materialelor prelucrate a crescut de la 87,6% în anul 2002, la 91,9% în anul 2006;
au înregistrat reduceri :
neferoasele de la 3,8% la 1,8%;
maculatura de la 8,5% la 5,5%.
Se consideră că în perioada următoare volumul de materiale prelucrate va înregistra creșteri corespunzătoare creșterii volumului de materiale colectate.
Din analiza volumului de materiale prelucrate pe luni au rezultat următoarele:
nivelurile cele mai ridicate ale volumului de materiale prelucrate se înregistrează în perioada februarie – august;
se înregistrează nivelurile cele mai reduse în lunile: ianuarie, noiembrie și decembrie;
repartiția pe trimestre a prelucrărilor din anul 2006 se prezintă astfel:
trimestrul I 33,5%
trimestrul II 34,3%
trimestrul III 32,2%
Principalii beneficiari
Fierul vechi și fonta veche se livrează către societățile comerciale cu profil siderurgic sau cu profil de construcții de mașini și servesc la elaborarea oțelului și fontei. Materialul neferos este preluat de societățile comerciale specializate în prelucrarea neferoaselor, fie sub formă de lingouri, fie sub formă de deșeu neprelucrat atunci când este cerut sub această formă. Maculatura este preluată de unitățile specializate în prelucrarea celulozei și hârtiei.
Principalii beneficiari ai societății comerciale REMAT SUD BUCUREȘTI SA sunt:
– pentru materialele feroase sunt peste 15 de beneficiari, dintre care enumerăm pe cei mai importanți:
– pentru materialele neferoase sunt peste 45 de beneficiari, cei mai importanți fiind:
– pentru maculatură sunt peste 14 beneficiari, principalii fiind:
Principalii beneficiari (clienți) externi:
O parte din producția de aluminiu și fier vechi a fost exportată în ultimii ani, realizându-se venituri în valută.
Produsele din oțel și fontă sunt solicitate pe piața internă si externă, cererea fiind mai mare decât oferta. În general, toate produsele colectate și prelucrate de societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ S.A. sunt solicitate pe piața internă, ele fiind mai ieftine și înlocuind în bună măsură importul de materii prime. După 1992 societatea comercială a asigurat circa 15 – 16% din volumul de materiale recuperabile din țara noastră.
În ultimii ani o parte din producția realizată, în special producția de aluminiu și fier vechi, a fost exportată, unitatea obținând venituri în valută.
Venituri obținute prin export în valută:
Produsele din oțel și fontă sunt solicitate atât pe piața internă cât și pe piața externă, considerându-se că cererea este mai mare decât oferta. Se consideră ca fiind un lucru pozitiv faptul că societatea comercială reușește să-și valorifice produsele relativ repede. Piața internă solicită produsele REMAT-ului, acestea fiind mai ieftine și înlocuind în bună masură importul de materii prime. La nivelul economiei naționale, în domeniul metalurgiei feroase sunt dificultăți majore. Acest lucru determină probleme în ceea ce privește desfacerea produselor feroase, produse care dacă sunt comercializate necesită o perioadă de timp mai lungă pentru încasarea contravalorii mărfurilor. Sunt, de asemenea, probleme în ceea ce privește desfacerea unor sortimente de fier vechi, a fracțiunilor oxido-sulfatice de plumb, a cenușilor de aluminiu, a acumulatorilor nedezmembrați, a textilelor vechi de lână și a spărturilor de sticlă. Societatea comercială asigură o pondere importantă din volumul de materiale recuperabile din țara noastră, adicã cca 15-16 %.
Tot în acest scop, o serie de materiale ar putea fi cotate în cadrul Bursei de mărfuri, obținându-se valoarea de piață a diferitelor materiale refolosibile.
2.2.2.3. Analiza evoluției stocurilor de materiale
Evoluția stocurilor de materiale în anul 2006
Situația stocurilor de materiale pe anul 2006 și pe 2007 (primele 3 luni) se prezintă astfel:
Din analiza evoluției stocurilor de materiale rezultă:
în cursul anului 2006 stocurile de materiale s-au redus de la 32.206,6 tone la începutul anului, la 19.471 tone la sfârșitul anului;
în cursul anului 2007 stocul de materiale a inregistrat o reducere de 2,5% – de la 19.471,2 tone la începutul anului, la 18.980,4 tone la sfârșitul perioadei;
la începutul anului 2007 stocul de materiale reprezenta vânzările pe 4,5 luni, un nivel deosebit de ridicat, reducându-se la sfârșitul lunii martie 2007 pânã la nivelul vânzărilor pe 2,8 luni;
se consideră că stocurile sunt deosebit de ridicate, un nivel optim ar trebui să-l reprezinte vânzările pe 1 – 1,5 luni;
prin reducerea stocurilor de materiale s-ar elibera importante fonduri materiale (apreciate la cca 1.200 mil. lei) și s-ar frâna procesul decapitalizării, care se manifestă dupa 1990.
Evoluția stocurilor de materiale, pe grupe de materiale, în diferite etape, se prezintă astfel:
– tone –
Din cele prezentate rezultă că în perioada analizată:
s-au redus stocurile de fier vechi, fontă veche și plumb;
au crescut stocurile de aluminiu, neferoase și hârtie.
Stocurile de materiale exprimate în luni, în funcție de vânzările medii lunare, se prezintă astfel:
Din cele prezentate mai sus rezultă niveluri deosebit de mari ale stocurilor la fontă veche, alte neferoase, plumb și alte materiale.
Toate aceste stocuri trebuie valorificate și reduse la nivelul vânzărilor medii pe 1- 1,5 luni.
Analizând în detaliu stocurile de materiale se desprind și alte constatări:
sunt o serie de stocuri de materiale care nu au avut nici un fel de mișcare (stocuri fără mișcare) în ultimul an, ca de exemplu:
wolfram 10 kg
titan 40 kg
alpaca 15.950 kg
la alte materiale, deși au avut mișcări lente, s-a continuat colectarea, ca de exemplu:
cenuși de cupru 6,5 tone
cenuși de aluminiu 108,5 tone
cenuși de zinc 125,6 tone.
2.2.2.4. Analiza forței de muncă
Existentul și structura forței de muncă
Structura personalului se prezintă astfel:
muncitori 177
maiștri 5
personal TESA, din care: 35
– conducere 2
– în secții 8
– în informatică 10
– în servicii funcționale 15
TOTAL 227 salariați
Din cele prezentate rezultă:
muncitorii reprezintă 78% din totalul salariatilor;
personalul TESA reprezintă 15% din total salariați, iar din acesta cea mai mare parte lucrează în serviciile funcționale;
la un maistru revin 35 muncitori.
Structura personalului privind studiile:
absolvenți de învățământ superior 4
absolvenți școli de maiștri 10
absolvenți liceu 44
absolvenți școli profesionale 7
absolvenți școli generale (7 – 9 clase) 162
TOTAL 227
Din cele prezentate rezultă:
– 0,06% din personal a absolvit învățământul superior tehnic sau economic;
– 90,7% din personal a absolvit cel puțin liceul;
– 0,03% din personal a absolvit o școală profesională.
Gruparea personalului după vechimea în unitate se redă în continuare:
– până la 1 an 3
– între 1,1 – 3 ani 20
– între 3,1 – 5 ani 41
– între 5,1 – 10 ani 83
– între 10,1 – 20 ani 53
– peste 20 ani 27
TOTAL 227
Din cele prezentate rezultă:
– 0,71 % din personalul societății are o vechime în unitate mai mare de 5 ani;
– 0,64 % din personal are o vechime de cel puțin 10 ani;
– un număr de 27 salariați (11,9 %) are o vechime mai mare de 20 de ani.
Analiza condițiilor sociale asigurate forței de muncă
Salariații unității sunt afiliați la Dispensarul IMGB de pe platforma industrială Berceni și la Spitalul și Policlinica „Sf. Ioan“.
Din totalul salariaților, circa 30% sunt navetiști, restul locuiesc în municipiul Bucuresti și comuna Berceni (la 2 km), transportul fiind asigurat de metrou și autobuze. Societatea asigură echipamentul de protecție specific fiecărui loc de muncã.
Principalii indicatori în perioada 2002-2006
Din cele prezentate rezultă:
volumul resurselor colectate a înregistrat evoluții contradictorii: dupã o reducere cu 29,1% în anul 2003 față de 2002 (când s-au realizat 116.786 tone), au urmat creșteri în perioada 2004 – 2005 (până la 103.429 tone), după care în anul 2006 s-a realizat cel mai scăzut nivel de colectări din ultimii 20 de ani (73.185 tone);
volumul resurselor prelucrate s-a diminuat după anul 2002 (când s-au realizat 144.013 tone), realizându-se niveluri cuprinse între 80.000 – 86.000 tone pe an, cu un maxim de 96.828 tone în 2005;
cifra de afaceri – exprimată în valută – s-a redus cu 28,6%, de la 9.063 mii $ SUA în 2002, la 6.472 mii $ SUA în anul 2006. În evoluția sa, cifra de afaceri – exprimată în valută – în raport cu nivelul de 9.063 mii $ SUA realizat în 2002, a cunoscut două perioade:
perioada 2003 – 2005, când cifra de afaceri a crescut de 2,2 ori, de la 3.734 mii $ SUA în 2003, până la 8.192 mii $ SUA în anul 2005;
anul 2006, când cifra de afaceri s-a redus cu 21% față de anul precedent;
cheltuielile la mia de lei cifră de afaceri s-a situat între 816,8 lei si 886,5 lei, cu un minim de 758 lei realizat în anul 2002;
profitul brut – exprimat în valută – s-a redus după anul 2002 (când s-au realizat 1.660 mii $ SUA) la valori ce au oscilat între 925 – 1.023 mii $ SUA;
profitul net – exprimat în valută – s-a înjumătățit în perioada 2003 – 2004 față de anul 2002 și s-a situat între 519 – 574 mii $ SUA anual;
rentabilitatea la costuri are o tendință generală de reducere, de la 31,9% în 1993 la 17,6% în 2006;
efectivul de personal s-a redus cu 40%, de la 769 salariați în 2002, la 227 salariați în 2006;
productivitatea muncii, exprimată în valută pe salariat, a înregistrat creșteri după anul 2003, apropiindu-se de nivelul anului 2002.
Capitolul III:
Căi de creștere a eficienței economice a recuperării, reciclării și refolosirii deșeurilor
Creșterea eficieței economice a activității societății este determinată de o serie de cauze obiective, printre care putem enumera:
diminuarea blocajului financiar, asigurând disponibilități bănești pentru plata salariilor, achiziționarea de materiale, plata energiei electrice, cumpărarea de noi utilaje etc.,
obținerea de disponibilități bănești pentru achitarea obligațiilor către buget și plata taxelor locale,
plata dividendelor către acționari.
Creșterea eficienței activității societății se poate realiza pe trei căi:
1. îmbunatațirea bazei tehnico-materiale;
2. raționalizarea cheltuielilor;
3. creșterea și diversificarea volumului de activitate concomitent cu creșterea veniturilor.
3.1. Îmbunătățirea bazei tehnico-materiale
Din analiza Societății comerciale „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA privind:
– programul de producție și piață,
– patrimoniul,
– forța de muncă,
– tehnologia de fabricație,
– sistemul informational,
au rezultat următoarele:
Societatea este profilată pe colectarea resurselor materiale reciclabile din unitățile economice de stat și particulare și de la populație, precum și prelucrarea acestora în vederea valorificării superioare.
Pentru realizarea activității de colectare, unitatea dispune de cca 60 de puncte de colectare amplasate în municipiul București și sectorul agricol Ilfov și de un compartiment de colectare cu peste 20 de agenți recuperatori.
Volumul de materiale recuperate colectate, precum și volumul de materiale recuperate prelucrate a cunoscut o reducere continuă în perioada 1989 – 2002, pe fondul diminuării nivelului producției industriale și a apariției concurenței pe piața recuperării materialelor refolosibile.
Se consideră că în perioada următoare, volumul de materiale recuperabile colectate și prelucrate va cunoaște creșteri ca urmare a relansării activității industriale din țară, dat și ca urmare a unor măsuri de stimulare a colectării și prelucrării ce vor fi luate de Consiliul de administratie al SC „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA.
Societatea dispune de o suprafață de teren de 227.863 mp, de o suprafață construită de 190.933 mp, de un număr de utilaje tehnologice de mare performață și de un parc de mijloace de transport apreciabil.
Unitatea are o structură organizatorică corespunzătoare, dispune de forță de muncă având un nivel bun de pregătire și o vârstă medie corespunzătoare.
Tehnologia de prelucrare este corespunzătoare pe categorii de materiale și dimensiuni, necesitând demararea în viitor a unui proces de retehnologizare.
Unitatea nu ridică probleme ecologice deosebite.
Măsuri privind tehnologia de prelucrare:
demararea acțiunii de retehnologizare, pe măsura asigurării fondurilor în valută și în lei;
introducerea unei evidențe separate a activității de prelucrare, pe baza unor programe zilnice de activitate și a unor rapoarte zilnice de producție;
defalcarea cheltuielilor lunare de producție pe circa 7 – 8 sortimente principale și evidența, în paralel, a producției realizate și a cheltuielilor aferente;
în condițiile economiei de piață, respectiv a existenței concurenței în activitatea de colectare și prelucrare a materialelor refolosibile, se impune prelucrarea tuturor materialelor refolosibile înainte de livrare, pentru creșterea gradului de prelucrare, asigurarea unei sortări și, respectiv, purități mai avansate, a tăierii la dimensiuni mai mici, în vederea creșterii masei volumice, obținând în final prețuri superioare;
simplificarea fluxurilor de prelucrare și extinderea mecanizărilor în vederea reducerii cheltuielilor de manipulare și a timpului de încărcare a vagoanelor;
Măsuri rezultate din analiza activității de colectare:
definirea regimului punctelor de colectare aparținând unității, în scopul îmbinării cointeresării colectorilor în creșterea volumului de activitate cu creșterea profitabilității societății comerciale;
extinderea numărului punctelor de colectare, inclusiv prin organizarea unor puncte de colectare în locuri cu rezerve mari (în piețe, pe lângă unitățile de învățământ, pe lângă instituăii, la marile magazine etc.);
extinderea domeniului de acțiune a SC „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA de la cele patru sectoare ale Bucureștiului la întregul municipiu, precum și la alte județe cu mari resurse de materiale recuperabile;
extinderea încheierii de convenții – cadru cu societățile comerciale profilate pe activitatea de colectare și cu persoane particulare, inclusiv din localitățile suburbane și din județul Ilfov;
găsirea unui sistem de cointeresare a asociațiilor de locatari și a primăriilor din jurul Bucureștiului în participarea la activitatea de colectare;
îmbunătățirea și amplificarea activității de reclamă comercială;
asigurarea permanentă a fondurilor pentru ca plățile pentru materialele recuperabile predate să se facă imediat;
intensificarea participării la licitații pentru materiale recuperabile;
activitatea de colectare de la marii producători de deșeuri va trebui organizată pe baza unor convenții – cadru pe perioade lungi, cu indicarea cantității de materiale, intervalul de colectare, prețurile de achiziție, inclusiv forma de renegociere a prețului;
pentru o evidență mai bună a materialelor neferoase, acestea vor fi înregistrate în patru grupe:
aluminiu
cupru
plumb
alte neferoase
Consiliul de administrație al SC „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA, împreună cu celelalte unități similare, prin intermediu CNRM, va trebui să elaboreze și să prezinte spre aprobare Parlamentului țării o lege privind recuperarea și valorificarea resurselor de materiale reciclabile care să reglementeze în esență:
definirea materialelor reciclabile precum și a noțiunilor de recuperare, prelucrare, valorificare;
necesitatea gospodăririi si utilizării raționale a materialelor reciclabile;
interzicerea distrugerii sau degradării, sub orice formă, a materialelor reciclabile (ardere, îngropare, deversare la canalizare, evacuare la rampele de reziduuri menajere etc.) sau poluarea mediului înconjurător prin depunerea acestora în alte locuri decât cele special amenajate;
acordarea de facilități în acțiunea de refolosire a materialelor mai puțin atractive.
lărgirea continuă a nomenclatorului de materiale refolosibile și găsirea unor tehnologii de prelucrare în vederea valorificării lor superioare;
extinderea activității de colectare prin:
lărgirea rețelei proprii de colectare;
extinderea ariei de colectare și la nivelul județelor limitrofe municipiului București;
atragerea în activitatea de colectare a societăților comerciale cu capital privat, pe baza unor convenții de colaborare;
creșterea gradului de prelucrare, asigurarea unei sortări și purități mai avansate a materialelor în scopul obținerii unor prețuri superioare.
Măsuri privind organizarea societății:
actualizarea fișelor postului pentru întregul personal în vederea stabilirii sarcinilor concrete pe fiecare salariat și eliminarea unor anomalii – în utilizarea eficientă a forței de muncă;
întărirea colectivului de colectare în vederea unei mai bune cuprinderi a activității, în condițiile creșterii numărului agenților economici și extinderii ariei geografice.
Măsuri privind forta de muncã:
angajările de personal să fie orientate în viitor spre persoane în vârstă de maxim 25 – 30 de ani pentru a determina o reducere a vârstei medii a salariatilor;
în ceea ce privește forța de muncă se impune întocmirea fișei postului pentru fiecare salariat în scopul asigurării folosirii mai bune a personalului existent și delimitarea precisă a răspunderilor;
creșterea preocupării conducerii pentru asigurarea unor condiții mai bune de muncă, în special în sezonul rece;
înființarea unei cantine și asigurarea unei mese calde pe zi, unitatea suportând 50% din costul acesteia.
Măsuri privind stocurile:
intensificarea activității de vânzare pentru reducerea stocului de materiale la nivelul vânzărilor pentru 1 – 2 luni;
găsirea unor soluții pentru valorificarea stocului foarte mare de anvelope în scopul eliberării spațiilor de depozitare;
să se acorde o atentie deosebită găsirii soluțiilor pentru valorificarea unor materiale greu vandabile, cum ar fi: wolfram, titan, alpaca, cenuși de cupru, aluminiu, zinc.
3.2. Raționalizarea cheltuielilor
Reducerea cheltuielilor are ca efect creșterea profitabilității activității desfășuate în cadrul societății. Vom încerca să sistematizăm o serie de măsuri:
măsuri pentru normarea unor consumuri și cheltuieli la nivelul echipelor, atelierelor, secțiilor, birourilor și serviciilor printre care:
consumuri de energie electrică
materiale tehnologice
cheltuieli oxigen – acetilenă
consum carburnți – uleiuri
cheltuieli poștă – telefon
diminuarea cheltuielilor cu servicii executate de terți prin realizarea de lucrări cu forțe proprii;
ținerea sub control a cheltuielilor de achiziție a materialelor pentru a limita creșterea lor în strânsă concordanță cu creștera prețurilor de vânzare a materialelor;
introducerea unor fișe de evidență a cheltuielilor de prelucrare pe categorii de materiale (5 – 6 grupe de materiale);
diminuarea furturilor, în special de metale neferoase și creșterea disciplinei la toate nivelurile;
diminuarea cheltuielilor de preluare a materialelor (de la furnizori și de la punctele de colectare), de transport, de depozitare și manipulare, prin proiectarea unui sistem de mecanizare minimă;
rentabilizarea transportului auto, prin creșterea numărului de curse zilnice, care se va materializa prin diminuarea numărului de autovehicole active, a numărului de șoferi și a cheltuielilor cu uleiuri, carburanți și piese de schimb;
reducerea cheltuielilor cu salariile pe seama reducerii personalului (numai prin reduceri naturale) și reanalizarea unor sporuri plătite fațăsde salariul de încadrare.
Măsuri privind patrimoniul:
îmbunătățirea întreținerii și reparării clădirilor, utilajelor și instalațiilor din dotare, pentru preîntâmpinarea uzurii fizice și pentru reducerea în viitor a cheltuielilor de întreținere, reparație și achiziția de noi utilaje;
realizarea unor reparații capitale de bună calitate, inclusiv prin folosirea unor piese de schimb din import, pentru readucerea utilajelor la parametrii tehnico-funcționali inițiali;
modernizarea și retrofitarea unor utilaje;
întărirea compartimentului mecanic șef pentru a-i da posibilitatea cuprinderii unui volum sporit de lucrări
3.3. Creșterea volumului de activitate
Prin măsurile luate privind:
intensificarea activității de colectare,
interzicerea distrugerii și degradării sub orice formă a materialelor reciclabile,
lărgirea nomenclatorului de materiale refolosibile prin includerea de materiale refolosibile mai puțin atractive,
acordarea de facilități în acțiunea de refolosire a materialelor mai puțin atractive,
asigurarea unei sortări superioare a materialelor colectate,
întărirea colectivului de colectare, în vederea creșterii numărului de agenți recuperatori corespunzător pregătirii,
extinderea ariei de colectare și în zonele limitrofe Bucureștiului,
Se consideră că volumul resurselor colectate ar putea crește de la 73.185 tone, cât s-a realizat la nivelul anului 2004, la 90.000 tone în anul 2005, adică la un volum de 7.500 tone pe lună. Trebuie ținut cont de faptul că fiecare tonă de deșeuri menajere aruncată la groapa de gunoi conține aproximativ 60 kg de deșeuri, care ar putea fi recuperate. Toate acestea se pot realiza pe seama spațiilor mari de depozitare de care dispune societatea, depozite care nu sunt folosite la întreaga capacitate.
Pe baza creșterii volumului de resurse colectate, prin acțiunile de:
retehnologizare,
prin creșterea gradului de prelucrare a deșeurilor pe baza unor sortări și, respectiv, a unei purități mai avansate, a tăierii la dimensiuni mai mici în vederea creșterii masei volumetrice,
prin simplificarea fluxurilor de prelucrare și extinderea mecanizãrii,
Volumul materialelor prelucrate ar putea crește de la 85.378 tone, la nivelul anului 2004, la 102.000 tone în 2005, adică la un volum mediu de 8.000 tone pe lună în condițiile în care cererea de materiale prelucrate este mai mare decât oferta. Astfel, societatea își va majora volumul vânzărilor anuale, cel puțin la următoarele niveluri:
lunar (tone) anual (tone)
2005 8.500 102.000
2006 9.000 108.000
2007 11.000 132.000
Pe baza măsurilor luate, volumul de materiale colectate va crește cu 16.815 tone pentru anul 2007, iar volumul materialelor prelucrate și vândute va crește cu 16.622 tone pentru anul 2007. În continuare se vor face calcule privind profitul care s-ar putea obține pe seama acestor creșteri.
Costul mediu al materialelor colectate este de 1,1485 lei/kg. Costul mediu de prelucrare al materialelor este de 0,5564 lei/kg de material. Prețul mediu de vânzare al materialelor este de 2,0061 lei/kg.
1. Cheltuielile cu surplusul materiale colectate: 6.815 x 1,1485 = 7.827,0275lei
2. Cheltuielile cu prelucrarea materialelor:
16.622 x 0,5564 = 9.248,4808 lei
3.Total cheltuieli :
7.827,0275lei + 9.248,4808 lei = 17075,5083 lei
4. Venitul mediu realizat din vânzarea materialelor:
16.815 x 2,0061 = 33.732,5735 lei
5. Profitul brut obținut: venituri-cheltuieli
33.732,5715 – 17075,5083 = 16.657,0632 lei
Se observă că se obține un surplus de profit brut de 16.657,0632 lei
În afară de veniturile obținute din activitate de colectare, prelucrare și valorificare a materialelor reciclabile, pentru creșterea profitabilității, societatea va trebui să se reorienteze prin diversificarea activității:
creșterea producției de aluminiu livrat sub formă de lingouri,
găsirea unor soluții pentru punerea în valoare a unor spații de depozitare,
recuperarea de piese de schimb pentru autovehicole, inclusiv recondiționări,
realizarea unor activități de vânzări en gros de materiale de construcții în cadrul depozitelor Militari și/sau Berceni,
serviciu de transport auto cu parcul propriu,
organizarea unui punct de vânzare deșeuri de metale, utilizabile în gospodării, eventual cu realizarea de confecții metalice simple.
Concluzii
Din analiza activității de prelucrare și expediție au rezultat următoarele:
cantitatea totală de material prelucrată s-a redus după anul 2002, în anul 2006 realizându-se numai 59,5% din cantitatea prelucrată în anul 2002;
cea mai mare pondere în materialele prelucrate o deține fierul vechi;
nivelurile cele mai ridicate ale volumului de materiale prelucrate se înregistrează în perioada februarie – august, în timp ce în lunile ianuarie, noienmbrie și decembrie se înregistrează cele mai reduse niveluri;
din cei peste 15 beneficiari ai materialelor feroase, 5 beneficiari achiziționează peste două treimi din materialele feroase vândute;
pentru materialele neferoase sunt peste 45 beneficiari, primii 9 achiziționând peste 60% din totalul materialelor neferoase vandute;
pentru maculatură sunt peste 14 beneficiari, dar un singur beneficiar (CAHIRO SCAIENI ) preia circa 50% din maculatura vândută.
Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA este profilată pe colectarea resurselor materiale reciclabile din unitățile economice de stat și particulare și de la populație, precum și prelucrarea acestora în vederea valorificării lor superioare. Pentru realizarea acestor activități de colectare unitatea dispune de circa 67 de puncte de colectare și rulote, de 22 puncte de colectare ale unor agenți economici privați (care au pus la dispoziția „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA terenul pentru desfășurarea activității de colectare), amplasate în municipiul București și S.A.I., și de un compartiment de colectare cu 4 directori de cumpărări și 10 agenți recuperatori arondați în teritoriu pe lângă platformele industriale mari producătoare de deșeuri.
Volumul de materiale recuperabile colectate, precum și volumul de materiale recuperate prelucrate au cunoscut o reducere continuă în perioada 2003-2006 pe fondul diminuării nivelului producției industriale și a concurenței pe piața materialelor refolosibile. Se consideră că în perioada urmatoare volumul de materiale recuperabile colectate și volumul de materiale recuperabile prelucrate vor cunoaște creșteri ca urmare a relansării activității industriale din țară, dar și ca urmare a unor măsuri de stimulare a colectării și prelucrării ce vor luate de Consiliul de administrație a societății.
Din analiza participării punctelor de colectare la volumul de materiale colectate ne coduce la concluzia cã acestea participă inegal la cantitatea de materiale colectate. Cele mai mari reduceri de cantități de materiale colectate s-au înregistrat la materialele neferoase de aproximativ 4 ori în anul 2006 față de realizările anului 2003. Acest lucru a determinat scăderea nivelului veniturilor societății ca urmare a faptului că aceste materiale sunt cele mai căutate atât pe piața internă cât și pe piața externă, pentru aceste produse desfacerea fiind asigurată.
Pentru unele sortimente de materiale există probleme de desfacere în special a fracțiunilor oxido-sulfatice de plumb din acumulatori, a cenușilor si zgurilor de aluminiu, a unor sortimente de fier vechi (șpanuri și scursuri), a textilelor vechi de lână sau tip lână și a spărturilor de sticlă. De asemenea, există unele probleme în ceea ce privește situația unor centre de colectare a căror terenuri sunt revendicate de foștii lor propietari. La nivelul administrației locale se poartă unele discuții cu privire la obținerea unor spații pentru amanajarea unor noi puncte de colectare și în privința chiriilor foarte mari pe care primăriile le percep pe unele terenuri.Cu A.D.P. -urile se poartă discuții pentru amplasarea rulotelor pentru recuperarea hârtiei în apropierea pietelor și a zonelor urbane mari.
Din analiza stocurilor de materiale au rezultat următoarele concluzii:
deși în ultima perioadă stocurile de materiale s-au redus de la cele corespunzătoare vânzărilor pe 4,5 luni la începutul anului 2006, la cele corespunzătoare vânzărilor pe 2,8 luni în martie 2007, ele se mențin încă la niveluri exagerat de mari;
se remarcă, în mod deosebit, prin nivelul foarte ridicat, stocurile de :fonta veche, plumb, alte neferoase, alte materiale.
există în stoc o serie de materiale care nu au avut nici o mișcare în ultimele 16 luni, dar pentru care s-a continuat colectarea;
BIBLIOGRAFIE
Păunescu, I., Atudorei, A. – „Gestiunea Deșeurilor urbane”, Editura MATRIX ROM București, 2002;
Nălucă (Brândușean), C. – „Situația actuală pe plan mondial și în România privind deșeurile solide menajere”, Referat susținere doctorat, Petroșani, 2001;
Bularda, Gh, Bularda, D. – „Reziduuri Menajere, Stradale și Industriale”, Editura Tehnică, București, 1992;
*** Buletin de Documentare, Gospodărirea deșeurilor solide orășenești – Manual de practici sănătoase, Editura Infoterra România, 2000;
Wehry, A. Orlescu, M. – „Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor”, Editura Orizonturi, Universitatea Timișoara, 2000;
Bold, O.V., Mărăcineanu, A. G. – ”Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor”, MATRIX ROM București, 2004;
***http://www.utm.md/master/curs/man_deseuri.html;
Bold, O.V., Mărăcineanu, G.A. – „Managementul deșeurilor solide urbane și industriale”, Editura MATRIX ROM București, 2003;
Negrei, C. – „Operatori Politici și Comunicare în Managementul Mediului” – Editura Pro – Transilvania, Bucuresti 1997;
Trică, C. – „Managementul Mediului, teorie și practică” – Editura ASE, București, 2004;
Barca, C., Testiban, M., Popa, B., Relicovschi, A. – „Ghidul Managementului Deșeului” – Gestionnaires Sans Frontieres, România, 1998;
Jianu, N., Șoba, M. – „Tratarea și valorificarea reziduurilor menajere” – Revista pentru protecția muncii și a mediului Nr. 1, pag. 5-25, 1999;
Platon, V. – „Protectia mediului și dezvoltarea economică” – Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999;
*** Centrul European de Competență Profesională Tehnică – „Management și Politici de Mediu” – vol II, București, 1998;
Dorobanțu, Horia – „Managementul distribuției mărfurilor” – Editura Macarie, Târgoviște, 1996;
*** Community Environmental Council, A. Kiraly, Jana Zimmer Associates & M. Demery – „Gospodărirea Integrală a Deșeurilor, Manual de lucru pentru participanții din România” – ETP România, 1994;
Stănică, Georgeta – „Problema materialelor refolosibile sub aspect ecologic și economic”, Îndrumar tehnic necesar orelor de C.D.L. – C.D.S., Colegiul „Spiru Haret”;
*** Planul regional de gestionare a deșeurilor-regiunea sud muntenia-(draft);
Ordonanța de Urgență nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului; Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1196 din data de 30 decembrie 2005;
Angelescu, A. – „Mediul ambiant și dezvoltarea durabilă”, Academia de Studii Economice București, România, 1999;
*** http://www.rebu.ro;
Nălucă (Brândușean), C. – „Situația actuală pe plan mondial și în România privind deșeurile solide menajere”, Referat susținere doctorat, Petroșani, 2001.
=== anexa 2 ===
Anexa nr. 2
CONTRACT DE VÂNZARE – CUMPĂRARE
(PENTRU DEȘEURILE FEROASE/NEFEROASE DIN ANEXELE NR. 9 ȘI 10 ALE CAIETULUI DE SARCINI LICITATE DE SOCIETĂȚILE COMERCIALE AUTORIZATE CA VALORIFICATOR ÎN CONDIȚIILE LEGII NR. 27/2007, O.U.G. NR. 16/2001ȘI Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 ȘI CARE SUNT ÎNREGISTRATECA PLĂTITOR DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ)
Nr. …. din ………2007
Între REMAT BUCURESTI SUD S.A., în calitate de vânzător, cod unic RO472771 cu sediul în București, B-dul Timișoara Nr. 5C, Sector 6, cod poștal 061301, nr. telefon 318.50.07, 318.50.30, fax 318.50.35, cont virament nr. RO39 ABNA 4100 264 10000 4886, deschis la Banca ABN AMRO BANK BUCUREȘTI, reprezentată prin director general, Aurel – Victor NEMEȘ și
S.C ……………………. cod unic ……… , cu sediul în ……………, str. ……….……, nr. ……, bl. …., sector (județ) ………….., tel. ……………, fax ……………., contul de virament ………….. deschis la Banca ………………., reprezentată prin director (manager), ………………, și contabil șef, ……………….., în calitate de cumpărător, s-a încheiat prezentul contract, după cum urmează:
CAPITOLUL I : OBIECTUL CONTRACTULUI
ART.1.1 Prezentul contract are ca obiect stabilirea drepturilor și obligațiilor ce revin părților privind vânzarea bunurilor (deșeuri feroase/neferoase din anexele nr. 9 și 10 ale caietului de sarcini) care au fost adjudecate la licitația/ negocierea directă din 19.07.2007, organizată de REMAT BUCURESTI SUD S.A., la sediul acesteia, cuprinse în anexa nr.1 la contract.
ART.1.2 Vânzătorul se obligă să livreze, iar cumpărătorul se obligă să plătească integral bunurile care au fost adjudecate în favoarea sa la procedura menționată la art.1.1, și de a lua în primire bunurile adjudecate și achitate, în termenele prevăzute în prezentul contract.
CAPITOLUL II : PREȚUL ȘI VALOAREA CONTRACTULUI
ART.2.1 Prețul de adjudecare al bunurilor, nivelul comisionului și TVA-ul, sunt menționate în anexa nr. 1 la contract.
ART. 2.2 Valoarea totală a contractului de vânzare – cumpărare este de …..……… lei, inclusiv TVA. (col.11 din anexa nr. 1).
ART.2.3 Valoarea totală de achitat a contractului de vânzare – cumpărare este de : …….………. lei, sumă cu care se creditează contul UM 02574 București (col.12 din anexa nr. 1).
CAPITOLUL III : TERMENE ȘI LOCURI DE LIVRARE – PRELUARE
ART.3.1 Vânzătorul are obligația să pună la dispoziția cumpărătorului bunurile contractate, la locurile prevăzute în anexa la contract, numai după achitarea integrală a contravalorii acestora de către cumpărător. Unitatea militară gestionară eliberează, cumpărătorului, bunurile, pe baza contractului de vânzare – cumpărare și a facturii/facturilor fiscale, prezentate, în original și în copie xerox, precum și a documentului de plată a sumei prevăzute la art. 2.3 din prezentul contract, dar numai cu confirmarea, scrisă/telefonic, a UM 02574 București.
ART.3.2 Locurile de livrare sunt prevăzute în anexa nr. 1, coloana 13, la prezentul contract de vânzare cumpărare.
În cazul în care unitatea militară gestionară diferă față de unitatea militară deținătoare, dispoziția de livrare se emite de unitatea militară gestionară, iar procesul – verbal de predare – primire se emite de unitatea militară deținătoare.
ART.3.3 Cumpărătorul are obligația de preluare a bunurilor adjudecate în termen de 30 (60) zile calendaristice de la data efectuării plății în condițiile menționate la ART.3.1.
CAPITOLUL IV : MODALITĂȚI ȘI CONDIȚII DE PLATĂ
ART.4.1 Cumpărătorul are obligația de a achita integral valoarea bunurilor prevăzute în anexa nr.1, la prețul de adjudecare, la care se adaugă comisionul și T.V.A. corespunzătoare până la data de 16.08.2007, sau, după caz, în termen de 15 zile lucrătoare de la data soluționării favorabile a contestației privind modul de organizare și desfășurare a selecției de oferte de preț / negocierii directe.
ART.4.2 Achitarea integrală a bunurilor, comisionului și a TVA-ului se face de către cumpărător, numai după ridicarea facturii/facturilor fiscale emise de Unitatea Militară 02574 București, cod unic 13622560, prin ordin de plată în contul de virament al Unității Militare 02574 București, nr. RO81 TREZ 700 5003 XXX 0000 67 deschis la Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București. Persoanele fizice ori juridice, după caz, pot achita contravaloarea contractului de vânzare – cumpărare și la casieria UM 02574 București, în limita plafonului legal aprobat.
CAPITOLUL V : RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ
ART.5.1 Eventualele litigii intervenite între părți pe timpul derulării prezentului contract vor fi soluționate pe cale amiabilă. Dacă litigiile nu se vor soluționa astfel, partea interesată va putea acționa la instanțele judecătorești competente.
ART.5.2 Pentru produsele nepreluate în termenul prevăzut la art. 3.3, răspunderea pentru paza juridică revine în exclusivitate cumpărătorului.
ART.5.3 În situația în care din vina cumpărătorului bunurile adjudecate și achitate nu sunt preluate de acesta în termenul prevăzut în contract, cumpărătorul este obligat să plătească la unitatea militară gestionară sau UM 02574 București, în contul de venituri, penalități de 0,1% din valoarea totală a bunurilor nepreluate pentru fiecare zi calendaristică de întârziere până la preluarea bunurilor. Preluarea bunurilor se face numai după efectuarea plății penalităților calculate de către unitatea deținătoare a bunului. Dacă cumpărătorul refuză executarea obligației de preluare a bunurilor cumpărate și achitate iar contractul se desființează prin rezoluțiune în condițiile art. 7.4.1, acesta se obligă să achite vânzătorului cheltuielile făcute cu paza, întreținerea, mutarea bunurilor, daunele provocate de bun și orice alte daune dovedite pricinuite prin neexecutarea obligației de preluare care au intervenit în perioada scursă între data încheierii contractului și data desființării acestuia, precum și cheltuielile efectuate cu reincluderea bunului la valorificare. Dacă cumpărătorul refuză să ridice bunurile adjudecate și achitate, vânzătorul are dreptul să revândă bunurile. Dacă prețul la care se revinde bunul este mai mic decât cel prevăzut în contract, cumpărătorul suportă diferența de preț față de vânzător.
ART.5.4 Dacă unitatea militară deținătoare înregistrează cheltuieli cu păstrarea/întreținerea bunurilor, pe perioada cuprinsă între data expirării termenului de preluare și data efectivă de preluare a bunurilor, acestea se suportă de cumpărător, ridicarea bunurilor făcându-se numai după plata acestor cheltuieli. Cheltuielile se suportă pe baza actelor doveditoare prezentate de unitatea militară deținătoare.
ART.5.5 În situația de neexecutare a obligației de luare în primire a bunului în termenul prevăzut în contract, vânzătorul poate muta, în caz de necesitate, bunul din locul respectiv în alt loc. Cheltuielile de transport, depozitare și altele fiind în sarcina cumpărătorului. Preluarea bunului se poate face numai după achitarea integrală a tuturor cheltuielilor înregistrate de vânzător cu această ocazie.
ART.5.6 Cumpărătorul răspunde de încărcarea și transportul produselor de pe locul pe care sunt amplasate.
ART.5.7 Bunurile, vor fi însoțite pe timpul transportului de către dispoziția de livrare și procesul verbal de predare – primire.
CAPITOLUL VI : FORȚA MAJORĂ
ART.6.1 Forța majoră definită ca orice eveniment extern, imprevizibil și insurmontabil, apărut după încheierea contractului, de natura a afecta sau de a pune una din părți în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile, exonerează de răspundere partea care o invocă și o dovedește.
ART.6.2 Partea care invocă evenimentul de forță majoră este obligată să notifice celeilalte părți evenimentul de forță majoră, în termen de 3 (trei) zile calendaristice de la începerea acestuia, prezentând în cel mai scurt timp posibil (maxim 30 de zile calendaristice), documentele de constatare legale emise de către autoritățile competente.
ART.6.3 La primirea notificării de forța majoră, părțile se vor consulta deîndată și vor hotărî prin act adițional la contract, asupra acțiunilor și măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a limita efectele negative, pentru continuarea sau rezilierea contractului.
CAPITOLUL VII: PREVEDERI FINALE
ART.7.1 Părțile semnatare înțeleg să-și îndeplinească obligațiile asumate prin prezentul contract cu bună credință și cu diligență profesională, în conformitate cu prevederile legale în vigoare..
ART.7.2 Litigiile care se ivesc pe timpul derulării contractului, se soluționează în prealabil pe cale amiabilă. Dacă, în urma concilierii acestea nu se soluționează, se apelează la instanța judecătorească competentă.
ART.7.3 Părțile semnatare se obligă să păstreze confidențialitatea asupra conținutului contractului și al anexelor acestuia.
ART.7.4 Prezentul contract încetează de drept, fără a mai fi nevoie de intervenția unei instanțe judecătorești, în cazul în care una din părți:
Art. 7.4.1 Nu își execută una din obligațiile esențiale prevăzute în contract, respectiv obligațiile de plată a prețului, de predare a bunului și obligația corelativă a acesteia de ridicare a bunului;
Art. 7.4.2 Este declarată în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura de lichidare (faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;
Art. 7.4.3 Cesionează drepturile și obligațiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte părți.
ART.7.5 Partea care invocă una din cauzele menționate la art. 7.4.2 și 7.4.3 de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte părți, cu cel puțin 5 zile calendaristice înainte de data la care încetarea urmează să-și producă efectele.
ART.7.6 Anexa nr.1 face parte integrantă din prezentul contract.
ART.7.7 Prezentul contract s-a încheiat, astăzi __.07.2007, în 3 (trei) exemplare, originale, având valoare juridică egală, câte unul pentru vânzător, proprietar/administrator și cumpărător.
VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
ANEXĂ
la contractul de vânzare – cumpărare
nr. _______ din ____________
S P E C I F I C A Ț I E
CU BUNURILE (DEȘEURI FEROASE/NEFEROASE DIN ANEXELE NR. 9 ȘI 10 ALE CAIETULUI DE SARCINI) CARE FAC OBIECTUL CONTRACTULUI
DE VÂNZARE – CUMPĂRARE
* În situația în care bunurile, adjudecate și achitate, sunt dislocate în cel puțin 10 unități militare ori sunt în cantități mari, cel puțin 100,00 tone, termenul de preluare este de maxim 60 zile calendaristice.
VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
=== anexa 3 ===
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4
Procedee utilizate și echipamente necesare la nivelul fiecărei etape de sortare
Anexa nr. 5
Schema de funcționare a unui separator balistic
Schema de funcționare a unei site cu disc
Separator rotativ cu curent de aer
Instalație de aspirare
Instalație cu hidrociclon
Stație de sortare manuală – schemă
=== anexa1 ===
Anexa nr. 1
Terenul și depozitele
Terenul
Societatea comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA dispune de o suprafață de teren de 227.863 mp, repartizată în trei incinte, și anume :
Șoseaua Berceni Fort nr. 5 210.375 mp
Jilava, str. Sabarului 7.500 mp
Militari, str. Bârsănești nr 23 9.988 mp
suprafață care este în propietatea societății.Terenul evaluat reprezintă 222,9 mii lei. Acesta dispune de utilități astfel:
Bilanțul suprafeței terenului se prezintă astfel pe cele trei incinte :
Constructiile si depozitele
Valoarea clădirilor este de 321,5 mil. lei, respectiv 18,8% din valoarea mijloacelor fixe. Principalele clădiri din punct de vedere a valorii sunt:
Clãdire tehnicã Militari, spațiu de depozitare a maculaturii și hârtiei, în valoare de 102,9 mil. lei.
Hala de neferoase Berceni, cu anexele: platformă în aer liber, unde se sortează și se depozitează materialul neferos. În hală se găsesc patru incinte pentru depozitarea cuprului și aliajelor din cupru (bronz, alamă) pe sortimente, în valoare de 79,1 mil. lei.
Clădirea Jilava, unde se depozitează textilele și materialele plastice, în valoare de 42 mil. lei.
Magazia de materiale și piese de schimb Berceni, în valoare de 11,6 mil. lei.
Corp administrativ Berceni, în valoare de 10,6 mil. lei.
Uzura medie a clădirilor este de 37,5%, principalele clădiri enumerate mai sus având uzura medie între 18 – 41%.
Toate clădirile se prezintă într-o stare tehnică corespunzatoare, deși durata de viață a clădirilor a trecut peste prima treime a duratei reglementate în normativele naționale de amortizare.
Construcțiile speciale au o valoare de 314,6 mil. lei, respectiv 18,4% din valoarea mijoacelor fixe. Uzura medie a construcțiilor speciale este de 49%. Cea mai mare pondere în construcțiile speciale o dețin: căile ferate 96 mil lei, estacade 79,7 mil. lei, platforme betonate 40,7 mil. lei. Construcțiile speciale se prezintă într-o stare tehnică nesatisfăcătoare, necesitând în viitor eforturi pentru înbunătățirea întreținerii și reparațiilor .
Utilajele și echipamentele tehnologice
Societatea Comercială „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA are în dotare: foarfeci hidraulice pentru tăierea fierului greu, prese hidraulice pentru balotat table, zdrobitoare mecanice cu bilă pentru mărunțirea fontei, presă hidraulică pentru balotarea strunjiturilor de oțel, prese hidraulice pentru balotarea metalelor neferoase, cuptoare de separat aluminiu, cuptoare pentru deferat, sortatoare de șpan, granulator, prese pentru balotat hârtie, mașini-unelte pentru întreținerea și reparațiile utilajelor. Utilajele și echipamentele tehnologice reprezintă 398,8 mii lei, respectiv 23,3 % din fondurile fixe .
Un număr de 16 utilaje reprezintă 91,3% din valoarea utilajelor tehnologice. Uzura medie a utilajelor și echipamentelor tehnologice este de 70,6%. Se constată un stadiu foarte avansat de uzură a fondurilor fixe tehnologice, ceea ce impune o serie de măsuri și acțiuni de modernizare și retehnologizare .
Mijloace de ridicat si de transport auto
Societatea comercială dispune de un parc important de mijloace de ridicat și transport auto fără de care activitatea de colectare și prelucrare nu s-ar putea realiza. Pentru deșeurile de materiale rezultate din activitatea unităților economice, SC „REMAT BUCUREȘTI SUD“ SA pune la dispoziția acestora mijloacele auto necesare pentru aducerea materialelor în bază, suportând astfel cheltuielile de transport. Valoarea acestor mijloace de transport de ridicat este estimată la 492,2 mil. lei, respectiv 28,8% din totalul mijloacelor fixe. Printre mijloacele fixe din dotare pot fi enumerate:
macarale diferite ( între1,6-25 tf ) 18 buc.
autocamioane diverse ( basculante, hiaburi) pentru transportul fierului vechi 76 buc.
autocamionete și mașini ARO pentru transportul materialului neferos și a materialelor 15 buc.
motostivuitoare (între 1,2-3.2 tf ) 18 buc.
poduri rulante (între 12,5-16 tf) 9 buc.
locomotive Diesel 2 buc.
Uzura medie a mijloacelor de ridicat și transport este de 53,5%. Se știe că prețul utilajelor de transport și ridicat a crescut foarte mult. Parcul auto este foarte vechi, la nivelul anilor 1970-1980. Se impune o atenție deosebită în vederea întreținerii și reparației acestor utilaje pentru a prelungi durata de exploatare, urmând ca înlocuirea lor să se facă pe măsura asigurării de fonduri de investiții.
Concluzii rezultate din analiza mijoacelor fixe
Societatea deține o suprafață de teren de 227.863 mp; cele trei depozite sunt dotate cu căi rutiere și linii CFU, acestea facilitând legăturile cu unitățile furnizoare, dar și cu beneficiarii. Suprafața construită este de 190.933 mp, restul reprezentând căi de acces și platforme betonate de depozitare a materialelor recuperabile.
Construcțiile speciale se prezintă într-o stare tehnicã de uzură avansată, necesitând în viitor eforturi pentru reparare și îmbunătățirea sau, chiar, înlocuirea cu altele mai performante.
Deși dispune de un parc auto numeros, mijloacele de transport sunt vechi – la nivelul anilor `70 – `80, ceea ce determină întreruperi în fluxul de transport la și de la punctele de colectare, furnizori, beneficiari.
În ceea ce privește utilajele și echipamentele tehnolohgice pe care SC „REMAT BUCUREȘTI“ SUD SA le are în dotare, acestea au o uzură înaintată, astfel că se impune și aici o retehnologizare și modernizare, precum și, în cazul amplificării activității de colectare și prelucrare, achiziționarea de noi utilaje performante
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Eficienta Economica A Recuperarii, Reciclarii Si Refolosirii Deseurilor (ID: 133696)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.