Comert Electronic In Comert International
INTRODUCERE
Nu ești conectat la Internet, “Nu exiști “ este o expresie tot mai des întîlnită în toate domeniile , începînd cu comunicațiile, învățămîntul, afacerile, publicitatea, jurnalistica, arta, etc. Impactul mediului Internet în viața de zi cu zi a companiilor,dar și a cetățeanului de rînd, este din ce în ce mai mare. Practic nu mai putem vorbi de evoluție și cunoaștere fără să facem apel la acest mijloc global de comunicare ,informare și documentare. Tot ce este important este observat, înregistrat, fotografiat, filmat, consemnat și comentat, iar în final și pe Internet. Pe cît de mare este interesul unora să “apară “ în acest mediu, pe atît de mare este și dorința altora de a afla cele mai noi și mai diverse lucruri. Nu este deci de mirare faptul că multor firme le-a venit ideea posibilității de a-și promova produsele și/sau serviciile în altă parte decît în comunități cu întinderi limitate.
Dezvoltarea rapidă a rețelei globale a deschis drumul unei altfel de economii: economia digitală. Spre deosebire de cea clasică, bazată pe concentrarea resurselor și a forței de muncă, economia digitală folosește ciberspațiul pentru a concentra resurse și forță de muncă a căror localizare fizică poate fi oriunde pe planetă. Acest fapt face ca principalele atuuri concurențiale să devină viteza de procesare și alocarea optimă a resurselor, cu toate implicațiile sale benefice atât în plan economic cât și în plan financiar.
Dacă ne referim la obiectul de activitate, comerțul electronic acoperă practic toate activitățile comerciale imaginabile, de la vânzarea-cumpărarea de mărfuri materiale la cele mai sofisticate operațiuni financiare. Ca orice operațiune comercială, comerțul electronic are nevoie de o infrastructură specifică. În cazul său, aceasta se compune din trei elemente:
a) infrastructura tehnică ;
b) interfața cu componentele comerciale clasice ;
c)sistemul juridic specific.
Infrastructura tehnică este constituită din sistemele hardware, software-ul aferent și rețeaua de comunicații. Aceasta constituie de fapt și componența ce a determinat apariția și dezvoltarea comerțului electronic. Cum însă lucrurile sunt încă la început, este necesară o interfață majoră cu sistemele clasice de comerț. Aici există un element cheie:banca. Pentru că orice operațiune comercială este mijlocită de bani. Inserarea unei bănci în sistemul de comerț electronic presupune o conexiune securizată între bancă și utilizator prin intermediul căreia să poată fi făcute operațiuni în timp real. Este una dintre primele probleme abordate și rezolvate cu succes, numărul de bănci on-line și varietatea de operațiuni și servicii on-line puse la dispoziția clientului crescând continu.
1.Comerț Electronic
1.1 Ce produse veți pune în vînzare pe Internet?
1.2 Proiectarea site-ului de comerț electronic
1.3 …7 întrebări pentru furnizorul de web hosting
1.4 Contul de comerț electronic (merchant account)
1.5 Comanda online
1.6 Modalități de plată electronică
1.7 Chestiuni de securitate
1.8 Opțiuni de publicitate pentru magazinul virtual
Definiție:
Un schimb electronic de informații între o afacere și clienții săi. Aceasta se poate face prin fax, telefon, voice-mail, e-mail, extranet sau Internet, pentru a enumera doar câteva dintre mijloace.
Este desigur o definiție extrem de generală.
Se impune să stiți însă din start că procesul de construire a unui magazin virtual are o desfășurare cronologică firească – fiecare lucru la timpul potrivit. Va trebui să luați nu una ci o serie de decizii, să faceți o serie de alegeri.
Comerțul electronic este una dintre soluțiile complexe, "integrate" ca să folosim un termen la modă, pe care le oferă tehnologia Internet. Asta înseamnă ca o multitudine de aplicații și de furnizori de servicii Internet trebuie să conlucreze într-o sincronizare perfectă pentru ca un site de comerț electronic să poată funcționa. De multe ori o prima alegere – a unei aplicații sau a unui serviciu – presupune în mod automat o serie de opțiuni impuse: spre exemplu dacă alegi furnizorul X, acesta iți va impune aplicația Y și nu vei putea avea aplicația Z. Desigur, nu este o regulă generală valabilă, dar este bine să o aveți în minte cînd parcurgeți articolele din cuprinsul acestui ghid. În final, ve-ți ști să alegeți soluțiile care răspund cel mai bine necesităților voastre specifice. S-ar putea să vă avantajeze să dezvoltați întregul proces prin resurse proprii, în cadrul companiei sau să optați pentru o alternativă la polul opus: să realizați proiectul cu o firmă specializată. În orice caz, aceste articole vă vor ajuta să comunicați în mod eficient cu furnizorii de aplicații și servicii. Ve-ți dispune de asemenea de toate datele necesare pentru a alege un soft potrivit, un furnizor de web hosting, un furnizor pentru contul de comerciant și așa mai departe. Ve-ți constata în fond că această nouă experiență nu este cu mult mai diferită decît deschiderea unui magazin real într-un alt oraș decît cel în care locuiți.
1.1Ce produse veți pune în vînzare pe Internet? Definirea produsului
Este absolut necesar să studiați în detaliu caracteristicile produsului pe care urmează să-l puneți în vînzare. La fel ca și în comerțul tradițional, natura produsului vîndut va determina alegerea mijloacelor. Spre exemplu: n-o să comandați rafturi de sticlă și oglinzi dacă vindeți brichete. În spațiul virtual, furnizorul de servicii și aplicațiile sunt primele alegeri pe care trebuie să le faceți.
Tehnologia "shopping cart" stă la baza oricărui proces de comerț electronic. Cum funcționează această tehnologie și cum influențează natura produsului, alegerea aplicației și a opțiunilor incluse? Sistemul de shopping cart este cel care permite să fie expuse imagini ale produselor, descrieri și prețuri. Furnizează, de asemenea, mecanismele prin care consumatorul să aleagă cantitatea de produse pe care dorește să o cumpere, face verificarea și înregistrarea datelor, calculează și afișează valoarea totală a cumpărăturilor, incluzînd și taxele de transport dacă este cazul. Pentru ca tot acest proces să funcționeze corect este necesar ca între toate informațiile introduse în bazele de date, atît de către cel care vinde cît și de către cel care cumpară să existe o concordanță perfectă. Componentele incluse în aplicație determină funcționarea la unison. Din fericire aceste componente pot fi cumpărate de la furnizorul de web hosting odată cu pachetul de servicii selectat, iar unele pot fi adaugate și pe parcurs. Din nefericire nu se pot adauga articole sau funcțiuni care nu există în pachetele de servicii ale furnizorului respectiv. Studiați cu atenție oferta completă a furnizorului de web hosting, pentru a hotări pachetul pe care îl veți cumpăra în final.
Este momentul să ne întoarcem la produsul pe care îl veți vinde pe Internet. La unele produse (ex.tricourile) sunt de luat în considerare variații de mărime și culoare. În această situație trebuie să vă gîndiți la un sistem de shopping cart care oferă posibilitatea de a expune același produs cu diverse variabile. Dacă însa vîndeți mașini, variațiile pot fi mai multe: model, an de fabricație, producător. Prețurile sunt și ele diferite. Este necesar un sistem de shopping cart mai sofisticat.
În concluzie, punctele cheie pe care trebuie să le luați în considerare la alegerea sistemului de shopping cart în raport cu produsul pe care îl puneți în vînzare sunt:
Sistemul de shopping cart pe care îl oferă furnizorul de web hosting la care întenționați să găzduiți site-ul are componentele necesare prezentării produsului vostru?
Dacă da, care sunt costurile?
Dacă faceți site-ul în cadrul companiei și nu apelați la o firmă specializată, cît de ușoară este instalarea sistemului?
Pentru articolele mai puțin pretențioase, este relativ ușor să dezvolți aplicația pentru magazinul electronic. La majoritatea furnizorilor care au încluse pachete de comerț electronic, interfață în procesul de înstalare este extrem de prietenoasă, se bazează pe alegerea unor opțiuni dintr-un set predefinit, astfel încît o poate face și un nespecialist.
Să fiți atenți în mod special la:
Cîte produse pot fi expuse în total? Spre exemplu, unii furnizori au doar 10 produse incluse în pachetul inițial.
Cîte categorii? EX. la îmbrăcăminte:
a)pentru bărbați ;
b) pentru femei.
Ce variabile ale produsului sunt permise? (mărime, culoare, model, producător).
Ce caracteristici? Greutate, preț?
În final ar trebui să vă gîndiți și la ce produse complementare ați putea eventual adăuga în viitor. Sistemul de shopping cart ales v-ar permite prezentarea lor?
Dacă atunci cînd v-ați hotărît asupra furnizorului de servicii și a aplicațiilor nu sunteți încă siguri că răspunde exigențelor produsului, nu ezitați să puneți întrebări și să solicitați asistență înainte de a face comanda.
1.2 Proiectarea site-ului de comerț electronic
Sunt de multe ori surprins cît de multe site-uri sunt lipsite de unele elemente esențiale în comerțul electronic, mai ales cînd cheltuiesc milioane de dolari în publicitate. Secțiunile unui astfel de site care ar fi bine să constituie chiar bara de navigare afișată pe fiecare pagină sunt urmatoarele:
Profilul companiei (stabilirea încrederii) ;
Informații de contact (eficiența afacerii 24/7zile – 24 de ore din 24) ;
Lista de produse (expunerea clară a ofertei) ;
Știri / comunicate de presă (stabilirea încrederii) ;
Resurse umane / locuri de muncă (dezvoltarea afacerii) ;
Servicii (alte servicii) ;
Butonul "Cumpără" (trebuie sa fie ușor de găsit în pagină, foarte vizibil) ;
Mărturii (stabilirea încrederii) ;
Secțiunea FAQ (salvează timp, atît pentru consumator, cît și pentru proprietar) ;
Secțiunea de referințe (dezvoltarea afacerii) ;
Salvați timp & stabiliți încredere.
În așa numită epoca Internet, în care toata lumea este într-o permanentă grabă, trebuie sa faceți posibil ca oamenii să găsească ușor CE vor, CÎND vor și, în același timp să aibă încredere în oferta voastră.
Considerați întotdeauna că fiecare persoană este importantă și timpul fiecărei persoane este de asemenea important.
Cînd întrați într-o alimentară, de exemplu, preferați să stați la coadă cîte o jumătate de oră sau să puteți cumpăra imediat? Veți spune că este o întrebare stupidă, însă mulți proprietari de site-uri pierd din vedere acest aspect și își obligă vizitatorii să parcurgă pagină după pagină în cautarea unui produs sau a unui serviciu.
Faceti clientul să se simtă important!
FAQ (Frequently Asked Questions – Răspunsuri la Întrebări Frecvente) este o secțiune care vine în întimpinarea clientului și îl ajută să găsească rapid răspunsuri, pentru ca de multe ori mai mulți consumatori pun întrebări similare. Structurați conținutul acestei pagini pe categorii de informații, așa încît clientul să poată găsi repede ce îl interesează. Nimic nu e mai rău decît să-l obligi să parcurgă zeci de răspunsuri pentru a ajunge abia în final la chestiunea care îl interesează și care-i este nelămurită.
Cînd sunteți contactat prin e-mail, răspundeți personal în maximum 24 de ore, chiar dacă ați setat un sistem de mesaje de răspuns automat. Asigurați-vă de asemenea că personalul de vînzare răspunde la toate întrebările clienților.
Faceți clientul să se simtă fericit, pentru a vă simțiți fericiți la rîndul vostru! (Amintiți-vă zicala "clientul nostru, stapînul nostru").
Stabilirea încrederii este o problemă importantă pe Internet, unde lipsa contactului uman direct poate fi uneori frustrant.
Specificați în mod clar cum veți folosi informațiile personale obținute de la clienți și asigurați-i că vor fi protejate. Profilul companiei, date despre personal, mărturii ale clienților care au fost mulțumiți de produsele și serviciile voastre vor determina prospectul să capete încredere în oferta voastră.
1.3 Întrebări pentru furnizorul de web hosting
Dacă vreți să deschideți un magazin virtual și sunteți în căutarea unui serviciu de web hosting cientul să se simtă fericit, pentru a vă simțiți fericiți la rîndul vostru! (Amintiți-vă zicala "clientul nostru, stapînul nostru").
Stabilirea încrederii este o problemă importantă pe Internet, unde lipsa contactului uman direct poate fi uneori frustrant.
Specificați în mod clar cum veți folosi informațiile personale obținute de la clienți și asigurați-i că vor fi protejate. Profilul companiei, date despre personal, mărturii ale clienților care au fost mulțumiți de produsele și serviciile voastre vor determina prospectul să capete încredere în oferta voastră.
1.3 Întrebări pentru furnizorul de web hosting
Dacă vreți să deschideți un magazin virtual și sunteți în căutarea unui serviciu de web hosting care să ofere soluții de e-commerce (comerț electronic), ar fi bine ca, înainte de a cumpăra contul să puneți următoarele întrebări:
Oferă furnizorul și un cont de utilizare a credit card-urilor? Un furnizor serios trebuie să ofere suport pentru procesarea cărților de credit online printr-unul dintre cunoscutele procesoare: Cybercash, Lignio sau IC Verify.
Ce tip de conectare la Internet are furnizorul? Între numeroasele oferte de web hosting este bine să găsiți una care are conectare la "backbone" în Internet prin linie T-3 (45Mbps). Majoritatea furnizorilor mici utilizează T-1s.
Ce hardware și softwate utilizează? Asigurați-vă că utilizează mai multe servere și că fac periodic copii backup pentru site-urile pe care le găzduiesc. Sistemele de operare folosite cel mai des sunt Unix și Windows NT. Furnizorul trebuie să aibă și un sistem "backup power" pentru a fi protejat în eventualitatea unei pene de curent.
Cît spațiu pe disc oferă în pachetul de servicii de web hosting? Aceasta trebuie să fie de minimum 20-25Mb, ceea ce ar fi suficient pentru un site de aprox. 500 pagini web tipice (pînă la max. 50 kb de text și grafică pe pagină).
Oferă suport soft pentru dezvoltarea magazinului virtual? Cele mai utilizate pachete de scripturi ("shopping cart") sunt cele de la:
Mercantec: SoftCart
ICentral: ShopSite
ICat: Commerce Publisher
Asigură suport pentru securitatea transmiterii informațiilor? Standardul pentru securitatea tranzacțiilor online este criptarea SSL (secure socket layer). Acest tip de protocol este cel mai des girat de VeriȘign și Thawte.
Care sunt costurile totale? Pentru astfel de servicii furnizorii pot percepe în jur de 100$ pe lună. Taxa de setare pentru un cont comercial se situiează între 50-150$. Licențele pentru e-commerce (aplicații de tip catalog) sunt între 249$ și 3.500$, în funcție de numărul de produse și numărul de clienți.
1.4 Contul de comerciant (Merchant Account)
Să începem cu această explicație: ce este un cont de comerciant și de ce este nevoie de el?
Contul de comerciant este cu totul diferit de conturile bancare obișnuite, utilizate în afacerile tradiționale pentru că va permite să acceptați plăți prin cărți de credit sau de debit ca formă de plată electronică de la clienți. Din momentul în care ați primit un cont de comerciant, veți avea un număr de identitate (Merchant ID) și POS, adică un terminal la punctul de vînzare (point of sale terminal). Un terminal de acest fel (POS) poate comunica prin intermediul liniilor telefonice, cam la fel ca un fax. Prin POS se citesc și se înregistrează informațiile despre consumator de pe banda magnetică a unei cărți de credit sau de debit. După aceea, tot POS trimite informațiile și detaliile tranzacției către instituțiile autorizate să proceseze plata (VISA, AMEX, MASTERCARD etc. sau la banca emitentă, dacă este vorba de o carte de debit). Acestea răspund cu informația dacă fondurile/creditul existent sunt suficiente efectuării plății și autorizează sau declină tranzacția. În situația în care comunicarea la terminalul POS nu este posibilă din diverse motive (ex. întrerupere temporară), tranzacția poate fi totuși procesată manual la un număr de telefon gratuit (1-800).
Un cont de comerciant care poate procesa tranzacții și prin Internet se distinge prin așa numitul cont de comerciant de tip MOTO (mail order / telephone order). Atenție însă! Doar prin obținerea unui astfel de cont nu înseamnă și că veți putea procesa tranzacții în timp real. Veți putea numai să le procesați manual, offline. De fapt, majoritatea celor care deschid magazine virtuale pe Internet, încep în acest fel pentru ca numărul tranzacțiilor online nu este foarte mare în primele luni de funcționare a magazinului virtual.
Care sunt căile pentru obținerea unui cont de comerciant?
În cele mai multe cazuri, instituția bancară la care aveți cont, oferă și servicii de acest fel. Dacă totuși banca voastră nu oferă astfel de servicii, puteți apela la o instituție ne-bancară.
Instituțiile ne-bancare care furnizează servicii de acest fel oferă în plus și mecanismul de tranzacționare în timp real, prin Internet, împreună cu autorizația contului de comerciant.
În cea mai fericită situație, s-ar putea ca furnizorul de web hosting să fie în relații de parteneriat cu un furnizor de conturi de comerciant, fie o înstituție bancară, fie ne-bancară.
Trebuie să înțelegeți mecanismele și taxele asociate cu fiecare tip de serviciu inclus în contul de comerciant. Un fapt destul de puțin cunoscut și rareori respectat este ca procedura legală în tranzacțiile prin Internet este să se expedieze produsul către destinatar, înainte de încasarea sumei corespunzătoare de pe cartea de credit/debit a clientului. În mod evident, autorizarea încasării este obținută însă înainte de expedierea produsului, pentru a avea confirmarea că există fonduri disponibile și a elimina riscurile în caz de furt. Transferul bancar are loc numai după ce produsul este în drum spre consumator.
Ce trebuie să luați în considerare la un cont de comerciant?
Furnizorul contului de comerciant poate înfluența alegerea sistemului de shopping cart. În cazul tranzacțiilor în timp real, este necesar ca butonul "Plătește acum!" să poată fi legat la serviciile de autorizare oferite de furnizorul contului de comerciant. Dacă nu este posibil, veți fi în situația de a nu putea procesa tranzacțiile, nici măcăr manual. De aceea, este absolut necesar să verificați ce sisteme de shopping cart acceptă furnizorul contului de comerciant.
Atenție la taxele de procesare, pentru că sunt diferite de cele de la cărțile de credit standard (VISA, AMEX, MASTERCARD). Îndiferent că veți procesa tranzacția manual sau în timp real, informați-vă despre taxe la mai mulți furnizori, comparați și negociați aceste taxe. Diferențele pot fi considerabile. Dăcă taxele vi se par însă prea mici pentru a fi adevărate, este cazul să fiți prudenți.
1.5 Cum se face comanda electronică
Există mai multe opțiuni pentru expunerea produselor și trimiterea comenzilor on-line. Cea mai obișnuită este pagina simplă HTML (pentru expunerea produselor) și un formular electronic de comandă. Dacă aveți un număr mic de produse aceasta este varianta de care aveți nevoie. Dacă numărul de produse pe care intenționați să le vindeți este mai mare și clienții cumpără în mod frecvent un număr mai mare de produse aveți nevoie de un sistem de scripturi mai complex.
În acest caz, soluțiile se împart în două opțiuni principale:
scripturi Java sau CGI (freeware sau shareware) ;
aplicații găzduite.
Soluția scripturilor gratuite este ieftină și poate fi suficientă în etapa de început. Comparată însă cu soluțiile de comerț electronic oferite de furnizorii de web hosting au următoarele limitări, inconveniente:
Sunt mai dificil de instalat ;
Sunt mai greu de întreținut din punct de vedere al actualizărilor: de produse și de prețuri ;
Sunt mai puțin dinamice, oferă posibilități limitate pentru promoțiile speciale ;
Nu au funcții pentru promoții încrucișate ;
Nu sunt întotdeauna compatibile cu diferite platforme sau browsere ;
Nu oferă înstrumente pentru administrarea portofoliului de clienți ;
Au posibilități limitate de expunere a produselor ;
Se încarcă uneori destul de încet.
Pentru versiunile shareware mai apare inconvenientul de a lucra pe o versiune demo. Unele dintre aceste versiuni expiră în timp și nu se justifică efortul consumat cu instalarea lor pe serverul de web.
Majoritatea furnizorilor de web hosting oferă însă pachete speciale de aplicații pentru comerț electronic – sisteme de shopping cart. Aceste aplicații au o interfață pentru baze de date și utilizează instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea prețului și a taxelor (inclusiv a celor de expediere). Furnizează de asemenea rapoarte complete de urmărire a clienților și nenumărate opțiuni de întreținere și actualizare. Anumite componente permit chiar promoții speciale, promoții încrucișate sau personalizarea conținutului în funcție de preferințele clientului. Multe dintre aceste aplicații pot fi utilizate și în site-urile comerciale de tip "Business to Business" (B2B).
Cel mai mare avantaj al acestei soluții este însă că întregul proces de instalare a aplicației se face prin intermediul browser-ului pe care îl utilizați în mod obișnuit (Netscape Communicator sau Internet Explorer). Mai mult decît atît, cei mai mulți furnizori de hosting oferă și suport tehnic la instalare pentru companiile care au sute de produse.
Alte avantaje care merită luate în considerare:
Sunt mult mai ușor de instalat ;
Sunt foarte ușor de întreținut ;
Magazinul poate fi administrat prin intermediul browser-ului ;
Au încluse funcții de urmărire a clienților ;
Numărul de produse poate fi extins sau diminuat în funcție de necesități ;
Includ instrumente pentru promoții speciale, încrucișate ;
Integrează soluții pentru tranzacții în timp real.
Chiar dacă pare o opțiune mai costisitoare decît cea bazată pe scripturi freeware/shareware, sunt de luat în considerare și costurile de timp pentru instalarea și menținerea sistemului, precum și performanțele ulterioare instalării.
1.6 Modalități de plată electronică
Alegerea metodei de plată depinde în primul rînd de ce fel de site de comerț electronic administrați: de tip B2C (business-to-consumer – adresat consumatorului) sau B2B (business-to-business – dedicat tranzacțiilor de afaceri). Cîteva dintre modalitățile de plată obișnuite sunt:
a) ordinul de plată ;
b) viramentul ;
c) plată prin carte de credit sau debit ;
e) cecurile.
În site-urile de tip B2C (business-to-consumer) cea mai frecventă metodă de plată este cartea de credit, la cele de tip B2B (business-to-business) sunt mai degrabă utilizate ordinele de plată și viramentele bancare.
În comerțul electronic de tip B2B, clienții implicați în tranzacții dețin de obicei cont de firmă și solicită eliberarea unei facturi. Este necesară verificarea solvabilității clientului înainte de trimiterea mărfii.
Sistemul de shopping cart pe care îl alegeți trebuie să poată furniza mecanismele pentru colectarea informațiilor necesare expedierii produsului și procesării tranzacției (înclusiv facturare, dacă este cazul).
În cazul tranzacțiilor prin cărti de credit, există 2 opțiuni:
Procesarea manuală ;
Procesarea în timp real .
Procesarea manuală implică următorii pași:
Autentificarea: confirmarea ca numărul cărții de credit este valid și nu este furat;
Autorizarea: confirmarea că există fondurile necesare plății;
Inițierea procesului de transferare a banilor.
Aceste etape sunt parcurse offline, prin transmiterea informațiilor de pe cartea de credit prin telefon sau prin intermediul unui terminal POS furnizat odată cu contul de comerciant. Autentificarea și autorizarea se fac înainte de expedierea produsului în timp ce transferul banilor are loc numai după ce produsul este în drum spre consumator.
Procesarea în timp real este în totalitate computerizată și implică mai mulți furnizori independenți de servicii : banca firmei și banca clientului, companiile de cărți de credit sau debit etc. Întregul mecanism va fi pus în mișcare prin apăsarea unui simplu buton: "Cumpără acum". Deși pare foarte complicat, furnizorul de web hosting asigură funcționarea întregului sistem, iar interfață către client este foarte ușor de administrat. Atenți însă la TAXE!
Procesarea în timp real nu este întotdeauna necesară. Gîndiți-vă însă ce s-ar întîmplat dacă ați avea de procesat 120 de tranzacții și ați avea nevoie de aproximativ 4 minute pentru fiecare. Ar fi necesare nu mai puțin de 8 ore pentru a finaliza procesul.
1.7 Chestiuni de securitate
Recentele atacuri înregistrate pe plan mondial prin intermediul Internetului, fie că au fost atacuri de tip denial-of-service, fie că au fost epidemii determinate de viruși au cauzat prejudicii importante site-urilor de e-commerce și altor site-uri oficiale sau de e-business.
e-business = e-security
Securitatea on-line trebuie să fie o componentă fundamentală a oricărei strategii de e-business. Pe măsură ce managerii de sisteme creează rețele din ce în ce mai deschise la noi aplicații și la cât mai mulți utilizatori, ei expun aceste rețele la riscuri din ce în ce mai mari. Rețelele complexe de astăzi sunt în mod frecvent vulnerabile la diferite tipuri de atacuri, cum sunt furtul de informații, virușii, atacurile denial-of-service (DoS), pătrunderile neautorizate.
Recentele atacuri înregistrate pe plan mondial prin intermediul Internetului, fie că au fost atacuri de tip denial-of-service, fie că au fost epidemii determinate de viruși precum ILOVEYOU, Anna Kournikova, Naked Wife, au cauzat prejudicii importante site-urilor de e-commerce și altor site-uri oficiale sau de e-business, lucru ce a demonstrat faptul că hackerii nu trebuie să fie neapărat cele mai luminate minți pentru a provoca pierderi economice uriașe. De asemenea, un angajat nemulțumit sau chiar un colaborator de încredere, cu acces la rețeaua unei companii, constituie potențiale nișe în securitatea sistemului informatic. Din statisticile FBI rezultă, de altfel, că 50% din vulnerabilitatea unei organizații la atacuri își are originea în angajații companiei. Iată de ce o strategie e-security – e-business trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a face față atât riscurilor curente, cât și celor potențiale.
Un exemplu în acest sens ar putea fi Cisco SAFE, un cadru flexibil și dinamic de securizare e-business, care se bazează pe arhitectura Cisco AVVID. Folosind o abordare modulară care simplifică proiectarea securității rețelei, dezvoltarea sa, schimbările și extinderile acesteia, precum și managementul, Cisco SAFE permite crearea unor rețele inteligente, capabile de autoapărare. Sunt, de asemenea, cunoscute avantajele Lucent Security Management Server (LSMS) pentru securizarea rețelelor wireless, VPN (Virtual Private Network). Controlul strict sincronizat al unor sisteme multiple, politici de securizare, tunele VPN, și controlul clienților la distanță simplifică foarte mult managementul VPN, ceea ce duce la costuri reduse din partea posesorului și, totodată, la reducerea limitelor de eroare care ar putea provoca fisuri în securitatea rețelei. Existența unui suport pentru grupuri de dispozitive multiple facilitează crearea de niveluri de securitate diferite într-o singură rețea sau pentru mai multe rețele client dintr-un sistem LSMS obișnuit. Serverul de Management al Securității Lucent este realizat ca o platformă strategică, capabilă să administreze toate aspectele de securitate ale rețelei. Portofoliul de securitate VPN al produselor de la Lucent permite desfășurarea concomitentă a până la 20.000 de sesiuni, de la sute de utilizatori, care pot fi administrate de un singur LSMS.
De exemplu:
În ultimele luni, peste 40 de site-uri e-commerce din Statele Unite au fost sparte de către grupuri organizate, care au operat din Rusia și Ucraina. Cei care au spart aceste site-uri au intrat în baza de date a clienților, de unde au aflat numărul cărților de credit și parolele utilizatorilor, după care au oferit, contra cost, servicii de securitate informatică. De pe aceste site-uri s-au aflat peste 1(un) milion de numere de cărți de credit, care au fost vândute mai departe celor interesați. Vulnerabilitatea acestor site-uri se datorează, se pare, sistemului de operare NT al companiei Microsoft.
Utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii a creat ocazii noi pentru fraudarea informatică, la care este vulnerabil aproape orice utilizator al Internetului. Într-un raport al Internet Fraud Complaint Center (IFCC), parteneriat al FBI cu Național White Collar Crime Center, care acoperă perioada mai-noiembrie 2002, se estimează că pierderile datorate furturilor de cărți de credit on-line se ridică la peste 4,6 milioane de dolari. Peste 50% dintre victime au fost ințial contactate prin e-mail și 38% prin intermediul unei pagini web, spune același raport, care se bazează pe cele aproximativ 20.000 de plângeri înregistrate de către IFCC.
Conform ediției on-line a publicației The Wall Street Journal, din 6 martie 2000, subsidiara Bibliofind.Com, a Amazon.com, a fost victima unui furt prin care au fost sustrase de către hackeri înregistrările clienților companiei, inclusiv cărțile de credit ale acestora. Hackerii au avut acces la datele companiei din octombrie 2000 până în februarie 2001. Au fost afectați peste 98.000 de clienți ai Bibliofind.
Oficialitățile legislative US Federal & Navy au confirmat vineri, 2 martie 2000, desfășurarea unor cercetări cu privire la un incident care a avut loc la Naval Research Laboratory din Washington, în care un hacker a sustras aplicații software care pot fi folosite la controlul sateliților. Hacking-ul s-a desfășurat prin Internet și a avut loc în data de 24 decembrie 2000, afirmă Paul O'Donnell, purtător de cuvânt al NCIS (Naval Criminal Investigative Service). Codul sursă sustras de către hacker a fost localizat apoi pe un computer din Stockholm, Suedia, care aparținea companiei IT suedeze Carbonide și a fost recuperat cu succes.
În ceea ce privește atacul asupra serverului Forumului Economic Mondial, poliția elvețiană a confirmat, la sfârșitul lunii februarie, arestarea unui suspect; conform unui purtător de cuvânt al poliției din Geneva, acesta, elvețian în vârstă de 20 de ani, consultant IT, care lucrează part-time, este în acest moment reținut la Berna.
La jumătatea lunii februarie, o grupare de hackeri, denumită Sm0ked Crew, a supus unor acțiuni de defacing mai multe site-uri ale unor companii renumite: The New York Times, Compaq, Intel, Alta Vista, Hewlett-Packard, Walt Disney's; imaginea schimbată a site-urilor poate fi vizionată pe Attrition.org
Este un subiect fierbinte care a ținut de nenumărate ori cap de afiș în presa scrisă, TV și, în special pe Internet. Stiți cu toții că, odata ce informațiile pe care le-ați transmis în site, părăsesc calculatorul personal și își încep calatoria pe Internet, ele aparțin domeniului public. Un hacker priceput ar putea să le intercepteze și să le folosească așa cum crede de cuviință. Nu este deloc ușor, este puțin probabil, dar este posibil.
În ce-l privește pe consumator, el va fi foarte interesat de garanțiile de securitate pe care le oferiți. Cum vor fi transmise prin Internet informațiile asupra plății (de cele mai multe ori este vorba de datele cărții sale de credit)? Există riscul ca acestea să fie interceptate? Unde sunt stocate aceste informații? Ar putea fi la îndemîna hackerilor?
Soluția utilizată pe scară largă la această oră este SSL (Secure Socket Layer) – server securizat de date – în combinație cu Certificatul Digital (Digital Certificate). Certificatul Digital este cel care recunoaște standardul și confirmă că serverul pe care se află web site-ul utilizează într-adevăr criptarea SSL atunci cînd primește și transmite datele. În momentul în care sunt accesate pagini în care se cer informații de plată de la consumator, acestea trebuie să se afle pe un astfel de server securizat. Paginile de acest fel au în URL "https:" (Hyper Text Transfer Protocol Secure). Fără SSL și un Certificat Digital, nici un consumator avizat nu-și va transmite datele cărții de credit prin Internet.
Cum se obține SSL și Certificatul Digital? În mod normal n-ar trebui să fie o problemă, pentru că atunci cînd ați cumpărat un pachet de comerț electronic de la un furnizor internațional de web hosting, ele sunt incluse în pachet. Nu este valabil și în cazul furnizorilor romani. Ar fi bine totuși să vă asigurați ca softul necesar provine de la companiile VeriSign sau Thawte, care sunt recunoscute ca autorizați în domeniu, și că, veți putea astfel afișa logo-ul unuia dintre ei pe paginile securizate. Pentru detalii să vizitați site-urile Verisign.com și Thawte.com.
1.8 Opțiuni de publicitate pentru magazinul virtual
Televiziunii i-a trebuit 28 de ani pentru a cuceri lumea. Calculatorului i-au fost necesari 7 ani. Internet nu a avut nevoie decât 4 ani pentru a se face indispensabil. De la copii de școală primară la studenți, de la medici și profesori la simpli funcționari, de la adolescenți la persoane de vârsta a treia, toată lumea știe ce este și folosește Internetul.
Sintagma "Construiește-l și vor veni" nu este valabilă nici pentru site-urile tradiționale, așa cum s-a spus multă vreme, și nici pentru magazinele virtuale. Strategiile de Comerț și publicitate sunt absolut necesare pentru a obține succesul pe Internet.
Mai întîi, publicați adresa web pe toate materialele printate – cărți de vizită, foi cu antet – cadouri promoționale (pixuri, agende) , reclame în presă, la radio sau TV.
După aceea, stabiliți ce mijloace de promovare prin Internet v-ar avantaja?
Programe Afiliate
Este un tip de program care stimulează vînzările oferind site-urilor care se înscriu într-o astfel de rețea (afiliate) comisioane pentru fiecare vînzare realizată prin intermediul lor. Pentru promovarea produselor și a serviciilor puse în vînzare, se folosesc atît link-uri grafice (casete publicitare și bannere) cît și link-uri text. Sistemul de afiliere asigură urmărirea clienților și contorizarea vizitelor și a vînzărilor fiecărui site afiliat în parte, printr-un cod unic de identitate ( AffiliateWorld.com ).
Directoare cu plată
Sunt directoare specializate de obicei pe un segment de piață care percep taxe pentru listarea site-urilor.
Campanie de bannere
Bannerele sunt link-uri grafice plasate de obicei la începutul paginilor care înregistrează traficul cel mai mare dintr-un site. Taxele pentru plasarea unui banner se calculează de obicei în raport cu numărul de impresii (expuneri) sau de clickuri. Ex. la o taxă de 0,013USD/impresie pentru plasarea bannerului pe o pagină care este afișatî de 3.500.000 ori pe lună ("page views"), la o rată de 1:10 (1 impresie = 10 afișări de pagină), costurile s-ar ridica la 5600 USD pe lună. Cel care vinde însă spațiile publicitare trebuie să dețină un program statistic de urmărire a traficului pentru a oferi rapoarte statistice complete despre campania publicitară cu plată (așa-numitul server de publicitate – "ad server").
Înscrieri în motoare de căutare
Este o formă de publicitate gratuită dar care necesită foarte multă muncă pentru a fi eficientă. Se știe că este bine ca site-ul să fie înscris în Google,AltaVista, Lycos, HotBot, Excite sau Înfoseek dar dacă nu se obține listarea între primele 20 de site-uri la căutarea pe cel puțin 2-3 cuvinte cheie, site-ul este puțin probabil că va fi accesat.
Directoare gratuite
Există directoare gratuite cum sunt Yahoo sau Snap.com de mare audiență și unele cu un trafic mai redus dar cu un public țintă deja selectat, specializate pe domenii (afaceri, călătorie, muzică etc.). Listarea în acest tip de directoare se obține însă destul de greu, în urma unor înscrieri repetate și necesită multă răbdare la completarea unor serii de formulare electronice.
Link-uri reciproce
Este una dintre cele mai eficiente forme de publicitate online și nu este deloc costisitoare. Greutatea constă în a găsi site-uri cu conținut complementar, dispuse să accepte un astfel de schimb care s-ar putea dovedi avantajos ambelor părți. Unele motoare de căutare consideră numărul de link-urile externe către un site ca un criteriu de listare în top.
Programe de schimb de bannere
Unul dintre cele mai utilizate mijloace publicitare online este schimbul de bannere în rețea. Rata de expunere poate fi de la 1:1 la 1:3 – adică primiți expunerea unui banner într-un site din rețea în schimbul a 1, 2 sau 3 expuneri de bannere în site-ul vostru (de la caz la caz). Evident cea mai bună rată de schimb este de 1:1 dar este foarte rar practicată, din motive comerciale. Cele mai multe rețele utilizează rata de 1:2. Pentru a obține o mai bună vizibilitate a bannerului în rețea se pot cumpara expuneri suplimentare.
Inele web (web ring)
Inelele web se constituie de obicei din site-uri cu o tematică înrudită, comună. Spre exemplu: "muzica pop romanească". Site-urile participante se leagă unul de altul prin link-uri de text, afișate de obicei la încheierea unei pagini sub forma: vizitați site-ul precedent din inel, vizitați site-ul următor din inel.
2.Economie digitală & comerț electronic
În vederea trecerii de la economia tradițională la efectuarea tranzacțiilor on-line, o companie trebuie să se angajeze într-un proces profund de transformare a întregii sale activități. Doar o nouă organizare permite companiilor să valorifice oportunitățile oferite de Internet și conduce către realizarea infrastructurii necesare unui mediu de afaceri on-line. Crearea unui mediu de afaceri on-line impune atât un set de transformări interne ale organizației, cât și un lobby din partea principalilor actori de pe piață în vederea definitivării reglementărilor legale necesare tranzacțiilor on-line – legislația adecvată cu privire la semnatură electronică, lansarea sistemului de plăți on-line validat de bănci și acceptat de companii.
În UE și SUA, dezvoltarea infrastructurii necesare e-business a fost într-o măsură destul de mare realizată de reprezentanții fenomenului dot.com. Chiar dacă unele dintre modelele de afaceri propuse nu s-au dovedit viabile, un număr de inițiative conferă mediului de afaceri infrastructura de piețe electronice B2B (business-to-business), B2C (business-to-consumer) și o serie de alte canale electronice.
Dar fără transformarea din temelii a modului tradițional de a face afaceri, simplă tehnologie, fie ea și dintre cele mai performante, nu va face decât ca vechea organizare să devină mai costisitoare. Afacerile on-line reprezintă mai mult decât fenomenul dot.com, transformarea în sine a afacerilor presupunând parcurgerea a trei faze distincte:
evaluarea situației inițiale și conceperea strategiei companiei privind noua economie ;
dezvoltarea conceptului de e-transformare ;
implementarea acestora.
Fiecare dintre aceste trei etape ale e-transformării are implicații profunde asupra strategiei companiei, modului de efectuare a vânzărilor și Comerțului, asupra managementului companiei și a structurii sale și, nu în cele din urmă, asupra proceselor operaționale și tehnologiei utilizate.
Extinderea afacerilor curente către oferirea de soluții complementare și crearea de noi modele de afaceri, fundamentate pe competențele de bază ale companiilor, va fi posibilă în condițiile dezvoltării infrastructurii necesare afacerilor on-line (canale de distribuție on-line, piețe electronice B2B etc.). Toate acestea reprezintă, în sine, un exercițiu de abordare creativă a proceselor tradiționale, care să permită identificarea noilor oportunități oferite de web, trecând peste constrângerile economiei tradiționale. Opțiunile strategice de viitor ce stau la dispoziția companiilor sunt: învestirea în crearea unei divizii de afaceri on-line ca promotoare a transformării, dar care să reprezinte parte a strategiei de ansamblu a firmei, cumpărarea unor firme deja active în economia on-line și care au testat modelul de afaceri sau încheierea de parteneriate care să folosească infrastructura e-business existentă.
Un impact major în e-transformare îl au alianțele pe care firmele le încheie în vederea adaptării serviciilor de vânzări și Comerț la noile reguli ale afacerilor on-line. Conlucrarea companiilor tradiționale cu cele deja active în comerțul electronic poate permite celor dintâi o mai bună adaptare a serviciilor lor la profilul clienților, folosind competențele și canalele create de companiile active pe web. Noua organizare a afacerilor, corespunzătoare cerințelor mediului virtual de afaceri, solicită, totodată, o nouă viziune asupra managementului și culturii organizaționale. Noțiunile de lider în industrie și de spirit antreprenorial se modifică, implicând noi aptitudini, atât din partea managementului de vârf, cât și din partea angajaților companiei. Adaptarea mai rapidă a angajaților se realizează în condițiile în care firma tradițională apelează la serviciile de formare profesională ale unei alte firme, al cărei domeniu de activitate este strâns legat de economia on-line, renunțând din ce în ce mai mult la training-urile tradiționale în favoarea e-learning.
În condițiile unei treceri graduale către noua economie, compania care dorește să implementeze strategia sa privind afacerile on-line va trebui să alăture schimbărilor deja menționate și formarea în cadrul companiei a unor structuri dedicate strategiei on-line. Pentru aceasta este necesară crearea unor echipe distincte în cadrul companiilor, care să depășească barierele organizaționale și să grăbească procesul decizional, înființarea unui departament la nivelul întregii companii care să faciliteze comunicarea și interrelaționarea angajaților, conferind astfel un plus de flexibilitate întregii organizații și integrarea partenerilor de afaceri în proiecte de îmbunătățire a comunicării și cooperării în afaceri. Toate aceste schimbări în structura companiei care dorește să parcurgă e-transformarea duc la crearea infrastructurii economiei on-line, care valorifică sinergiile create de numărul participanților. Practic, toate relațiile din cadrul lanțului de valoare tradițional se transferă la un nivel superior, în care compania comunică cu furnizorii, clienții, partenerii și potențialii angajați prin intermediul portalurilor dedicate. În fapt, aceasta reprezintă infrastructura noii economii.
Conlucrarea între toți cei implicați în lanțul de valoare a unui produs, ce se dorește a accesa clientul în cel mai direct mod cu putință – on-line – este crucială pentru ritmul dezvoltării noii economii. De aceea, evoluția noii economii va depinde în mod esențial de constituirea infrastructurii de afaceri, care să dea valoare rețelelor de fibră optică și undelor radio ce pot transmite zeci de MB/s.
Infrastructura economiei on-line va avea implicații asupra modului în care se desfășoară procesele de-a lungul lanțului de valoare. Relațiile cu furnizorii au loc prin intermediul unor piețe electronice B2B, integrate orizontal sau vertical, ceea ce dă o nouă dimensiune lanțului de aprovizionare și modului în care evoluează relațiile furnizor – producător. De asemenea, vor fi revoluționate procesele prin care firma interrelaționează cu clienții săi, punându-le la dispoziție o seamă de elemente prin care serviciile și produsele sale vor răspunde mai bine cerințelor lor și vor ajunge în timp pentru a maximiza satisfacția. Regândirea relațiilor cu furnizorii, clienții și partenerii de afaceri va impune o realiniere a funcțiilor interne ale companiei și construirea unor noi platforme care să faciliteze comunicarea și transferul de cunoștințe între toți participanții la lanțul de valoare. Crearea de interfețe electronice între logistică, aprovizionare, producție și distribuție, pentru optimizarea proceselor ce au loc între participanți, este o condiție esențială. Tehnologia care sprijină realizarea infrastructurii de afaceri trebuie să fie capabilă să furnizeze informațiile în mod transparent, să culeagă date personalizate, localizate și în timp util. De asemenea, sistemul IT aflat la bază trebuie creat multiacces (în orice moment, din orice loc, cu orice dispozitiv). Toate acestea vor crește fiabilitatea infrastructurii economiei on-line și, implicit, va reduce costurile întreținerii și adaptării tehnice aferente.
Atât țările din Europa Centrală și de Est, cât și Romînia au făcut pași importanți în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii on-line pentru companii, adăugând valoare investițiilor în tehnologie și permițând companiilor care au acceptat provocarea noii economii să valorifice astfel oportunitățile oferite de web.
De obicei, când abordăm problema comerțului electronic se disting două categorii de aplicații și, implicit, segmente de piață:
aplicațiile de tip Business to Business (B2B) – adresează relațiile comerciale între companii ;
aplicațiile de tip Business to Consumer (B2C) – se referă la comerțul electronic cu amănuntul, care implică beneficiarul final individual sau consumatorul.
Aplicațiile de tip Business to Business (B2B) – adresează relațiile comerciale între companii; aplicațiile de tip Business to Consumer (B2C) – se referă la comerțul electronic cu amănuntul, care implică beneficiarul final individual sau consumatorul.
Pentru operațiunile de tip B2C este deosebit de importantă și rețeaua de distribuție a mărfurilor cumpărate în rețea.
Din cele două tipuri de activități de e-commerce, cea dominantă în prezent și în viitorul apropiat este activitatea de B2B. În 1998, raportul dintre tranzacțiile B2B și B2C era de 5,5 la 1 și se preconizează că în 2003 el va ajunge la 12 la 1. De aceea voi începe prin a descrie succint acest tip de comerț. Reprezentantul cel mai cunoscut al B2B este fabrica virtuală. Element important în procesul de globalizare, fabrica virtuală oferă avantajul întegrării resurselor și componentelor productive amplasate oriunde pe glob în scopul realizării unui produs finit. Această abordare scutește realizarea de investiții suplimentare, întegrând optim producători de componente și subansambluri într-un sistem unic coordonat. Ea poate depista și utiliza cele mai bune formule preț-calitate existente la un moment dat, simplifică structura de personal și automatizează procesele ce nu necesită decizii prea complicate. Prin puterea de analiză și sinteză a datelor permite luarea rapidă a unei decizii optime în ceea ce privește alocarea resurselor. În final duce la o creștere a vitezei, o economie de bani și un plus de calitate. Adică la un produs mai ușor de vândut. Primele companii ce au utilizat acest sistem au fost producătorii de automobile și acest lucru nu este întâmplător ținând cont de cererea sporită de produse customizate și de marea diversitate de repere ce compun un automobil. Pătrunse mai lent în domeniul financiar-bancar, sistemele B2B și-au dovedit și aici eficiența conducând la apariția rețelelor bancare, a sistemelor de brokeraj on-line sau a piețelor bursiere agregate. În acest mod, agregarea prin interconectare a diferitelor burse (aici sunt câteva tentative demne de luat în seamă) ar putea crea Bursa-în-care-Soarele-nu-apune-niciodată.
Activitățile de tip B2C au ca exponent tipic magazinul virtual. Structura cea mai simplă a unui asemenea sistem este constituită dintr-un depozit, o pagină de web ce interfațează vânzătorul cu clientul și un sistem de distribuție a mărfii. Construcția este asemănătoare cu cea a caselor de comenzi, doar că plata se realizează on-line ca și informațiile despre marfa cumpărată ce pot fi obținute din rețea. Primul mare avantaj al abordărilor „e" îl constituie apariția pieței globale. Comerțul electronic este global prin însăși natura sa. Desigur, atunci când e vorba de mărfuri materiale, frontierele naționale mai au un rol de jucat, dar pentru toate mărfurile nemateriale acestea sunt ca și inexistente. Mai mult, el permite utilizarea de resurse distribuite, combinând, în cel mai avantajos mod, tot disponibilul planetar. El permite reducerea semnificativă a costurilor concomitent cu creșterea calității. Un exemplu în acest sens este cel al firmei CISCO Systems care, după înlocuirea sistemului de comenzi prin telefon sau fax cu cel on-line, a făcut o economie anuală de 500 mil. $, reducând procentul erorilor de la 25% la 2%.
În prezent, veniturile realizate în lume din comerțul electronic se ridică la circa 100 mld. $, pentru anul 2003 prognozele fiind pentru un volum de 1300 mld. $. Evident, grosul acestor venituri este concentrat în SUA, țară în care se desfășoară circa 85% din operațiunile de comerț electronic. Dacă ne referim la exportul realizat prin e-commerce, în SUA acesta are o pondere de 10% din totalul comerțului electronic federal, spre deosebire de Canada unde procentul este de 85%. Acest fapt indică nivelul de dezvoltare extrem de ridicat al pieței interne americane precum și capacitatea ei ridicată de consum. Dar mai indică ceva: existența unei culturi economice de masă.
Conceptul de i.Economy presupune nu doar o simplă modalitate de a face comerț electronic, ci integrarea acestuia cu tehnicile inteligente de dezvoltare a afacerilor. Informix oferă, pentru a ieși în întampînarea cerințelor clienților săi, o infrastructură completă pentru web, care constă în soluții de procesare a tranzacțiilor cu un înalt grad de scalabilitate, content mangement personalizat, business înteligence și soluții complete de e-business.
Nu există cadru legislativ
Inevitabil, se afirmă faptul că este mult prea devreme pentru acest tip de aplicații, deoarece în Moldova nu există cadrul legislativ care să reglementeze regulile comerțului electronic și nici mecanismele de plăți electronice corespunzătoare, iar nivelul de trai este prea scăzut pentru ca astfel de tranzacții să reprezinte o pondere semnificativă în comerțul cu consumatorul, și, prin urmare, investițiile în infrastructură nu s-ar justifica.
Nivelul de trai
Dacă din punctul de vedere al legislației observăm o activitate intensă în ultima perioadă, cu șanse de finalizare, iar numărul de carduri emise este în continuă creștere (partea de tranzacții la comercianți prin terminale electronice de tip POS rămânând totuși deficitară), problema nivelului de trai care ar împiedica în mod clar consumatorul (clientul) să efectueze cumpărături pe internet (on-line shopping) merită o discuție separată, din următoarele motive:
Studiile efectuate în SUA, unde comerțul electronic a ajuns la maturitate, coincid că nu în mod preponderent persoanele bogate cumpără pe internet, deci trebuie studiat cu atenție profilul celor care utilizează acest mijloc. Mulți oameni cu venituri scăzute, de exemplu studenți sau membri ai unor familii tinere, pot fi considerați printre cei mai entuziaști consumatori de tehnologie.
Un motiv important pentru care se cumpără pe internet este că același produs are un preț mai mic într-un magazin virtual decât într-unul real – în multe cazuri companiile prezente pe internet profită de tehnologie pentru optimizarea costurilor și creșterea eficienței, în acest fel reușind să vândă la un preț agresiv.
Această tendință favorizează succesul unui nou tip de canale, care permit efectuarea tranzacțiilor comerciale pe internet, de genul aplicațiilor WAP pe telefonie GSM și ITV (Internet TV) prin intermediul set-top-box, care se conectează la televizor și accesează magazinele virtuale prin rețeaua de cablu TV. Ambele tipuri de aplicații îndeplinesc trei condiții de bază pentru a fi acceptate de consumator:
– funcționează cu ușurință (noua tehnologie trebuie să poată fi folosită fără instrucțiuni) ;
– sunt disponibile la un preț rezonabil (un astfel de produs trebuie promovat cu preț sub 400 USD, iar un serviciu sub 40 USD/lună) ;
– beneficiarul sesizează clar valoarea adaugată pe care o aduce echipamentul respectiv serviciul utilizat.
Aceste reguli par absurd de simple, dar, dacă privim la marile nereușite tehnologice vom constata că una sau mai multe dintre aceste reguli au fost încălcate.
2.1Evoluția Economiei Internet în Europa
În urma reevaluării la bursele de valori a companiilor de tip „dotcom", în așa-zisa „marți neagră" din primăvara acestui an, s-a intrat într-o perioadă de vii dezbateri publice și de presă asupra viitorului comerțului electronic prin internet. Au fost exprimate opinii contrastante despre viabilitatea sa, a puterii relative a internetului asupra națiunilor europene și a dimensiunii a ceea ce denumim în prezent „Economia Internet".
La inițiativa Cisco Systems, grupul de consultanță Gartner a întocmit un studiu având ca obiectiv analiza stadiului Ecomoniei Internet în Uniunea Europeană astăzi, modul în care se poziționează Ecomonia Internet față de Europa de Est și Orientul Apropiat, ca și estimarea evoluției ei în următorii câțiva ani. În principal, au fost constatate următoarele:
Economia Internet se află în plină afirmare în Europa; ea va crește de la 53 de miliarde de dolari în 1999, la aproximativ 1,2 trilioane în 2004.
Asocierea Economiei Internet cu fenomenul „dotcom" este falsă; Economia Internet are fațete multiple, cuprinzând de la furnizorii de infrastructură, până la afacerile tradiționale prin folosirea internetului ca un alt canal de abordare a pieței.
Economia Internet prinde masă critică în Europa de Vest, deplasându-se în direcția principală pe o cale matură. Totuși…atitudinea și comportamentul intreprinderilor din Europa Occidentală referitoare la internet variază, în principal, în funcție de regiune și tip de industrie, dar și într-o măsură mai mică – de dimensiune, relevând unele aspecte neașteptate.
Deși în Europa Răsăriteană și în Orientul Mijlociu Economia Internet este semnificativ mai puțin avansată, există semne vizibile de progres printre națiunile fruntașe, ca de exemplu Republica Cehă și Emiratele Arabe Unite.
Dezvoltarea e-business-ului la nivel național a fost figurată printr-un index Gartner de oportunitate pentru e-business, care oferă o măsură a maturității atinse.
Independent de cercetarea utiliztorului final propriu-zis, Gartner a evaluat dimensiunea Economiei Internet în Europa (figura 1).
Deoarece, la prima vedere, o reprezentare a Economiei Internet nu ar fi decât valoarea comerțului cu amănuntul (adică nu s-ar realiza o distincție între investițiile în spații comerciale, profitabilitatea operatorilor comerciali sau valoarea bunurilor comercializate). Gartner a folosit un model cu patru niveluri pentru reprezentarea diferitelor tipuri de oportunități:
Nivelul 1 – infrastructură (venituri relative la rețea, furnizori de servicii internet etc.);
Nivelul 2 – aplicații (venituri din aplicații software, care duc la realizarea e-business-ului);
Nivelul 3 – nivel intermediar (venituri ale agenților care acționează ca intermediari pentru bunuri și servicii utilizând internetul);
Nivelul 4 – nivelul de comerț (valoarea a ceea ce se comercializează, de fapt, prin internet).
Indexul Gartner al oportunității de e-business, prezentat în figura 2, a fost introdus pentru a permite compararea nivelului de business prin internet în diverse țări. El reprezintă, pe orizontală, numărul de persoane care au acces la internet, iar pe verticală, valoarea tranzacțiilor comerciale pe cap de utilizator.
Majoritatea țărilor Uniunii Europene se situează mult sub indexul Satelor Unite. Doar țările nordice au o penetrare pe web apropiată de nivelul din SUA. În regiunea mediteraneană comerțul electronic este în fază incipientă, trăgând media UE în jos. Pe ansamblu, veniturile din B2B (business-to-business) și B2C (business-to-consumer) în UE se situează la 66% din nivelul SUA. Interesantă este și situarea Japoniei în urma mediei europene. Această poziționare nu surprinde, dacă ne amintim că, deseori, Japonia este dată ca exemplu de rămânere în urma SUA, deoarece a încetat să investească în sectorul TIC (tehnologia informatiei și comunicații) exact în momentul declanșării revoluției internet. În comparație, SUA a menținut constantă rata de creștere în TIC, ceea ce se reflectă astăzi în creșterea venitului național brut de până la 6,2% pe an.
Studiind figura 3, constatăm că UE va recupera rămânerea în urmă față de SUA, ca centru de e-business major. Economiile țărilor membre ale UE vor atinge 80% din volumul de comerț B2B și B2C al SUA, până în 2005. Alura comerțului electronic în Europa va fi ușor diferită față de a celui din SUA. Reflectând factorii de penetrare a calculatoarelor personale, telefoanelor mobile și televiziunii prin cablu, în mod proporțional, în Europa se vor desfășura mai multe tranzacțiii pe dispozitive de tip non-PC, ca de exemplu telefoane mobile, alte echipamente portabile și televiziune conectată la web.
Studiul a relevat diferențe importante în comportamentul sectoarelor industriale chestionate, prin prisma modelului de afaceri ales: pe ansablu, 33% din firmele de servicii financiare au menționat îmbunătățirea serviciilor pentru clienții lor (în principal, printr-un mecanism de contactare mai economic), ca principal factor de motivare în abordarea mecanismelor oferite de internet.
Situația este diferită la detailiști, care cu 44% nominalizează creșterea vânzărilor ca element esențial.
Companiile din sectorul financiar sunt mai puțin interesate de utilizarea internetului pentru achiziții, cel puțin comparativ cu dotcom-urile.
Întreprinderile orientate spre fabricație sunt focalizate pe activități de Comerț de tip B2B (business-to-business); cele care lucrează cu un număr mare de persoane privesc internetul ca pe o oportunitate de venituri incrementale și îmbunătățirea suportului pentru clienți. În fine, companiile de servicii financiare cheltuiesc cele mai mari sume pentru operațiuni de tip web de tip tranzacțional sau brochureware.
În ceea ce privește Europa Centrală și de Est, factorii-cheie care influențează dezvoltarea Economiei Internet sunt starea generală a economiei și calitatea infrastructurilor de telecomunicații și bancare. Pe ansamblu, regiunea manifestă o rată de dezvoltare medie spre slabă, comparativ cu evoluția rapidă din Europa de Vest. Se observă o disparitate clară între economiile cu o dezvoltare rapidă din Europa Centrală și statele mai puțin dezvoltare din Balcani. Aceasta este o formă de manifestare a decalajului digital (digital divide) care se creează în momentul de față între state.
Decalajul digital reprezintă imposibilitatea unor categorii sociale de a accesa informații și resurse de comunicații precum cele necesare utilizării internetului și comerțului electronic. Accesul la informații și resurse de comunicații de tipul celor menționate este perceput din ce în ce mai puternic ca un factor critic pentru dezvoltarea socială și economică. Printre factorii care conduc la crearea decalajului se numără și condițiile monopoliste, care duc la tarife ridicate pentru acces la internet, ca și lipsa unui regim eficient de reglementare. Nivelul și structura prețurilor pentru accesul la internet constituie principalele obstacole întâlnite de utilizatori și potențialii utilizatori. Acestea determină și dezvoltarea de „content" original și servicii cu valoare adăugată la o viteză mai mare decât în țările în care prețurile nu sunt favorabile comerțului electronic.
Autorii studiului conincid că elementele ce alimentează creșterea Economiei Internet în Europa de Vest sunt:
Difuzarea informației despre internet și educație ;
Economia de piață ;
Cadrul legislativ și de reglementare ;
Infrastructura de telecomunicații ;
Nivelul de penetrare a echipamentului de acces la internet ;
Sistemul de plăți corespunzător.
Implicit, țările în care internetul este încă în perioada copilăriei și care sunt victime previzibile ale decalajului digital pot găsi explicații pentru acest eșec în neputința sau în refuzul de a trata unul sau mai mulți dintre factorii menționați mai sus. Efectul de rețea (the net effect) este fenomenul prin care Economia Internet contribuie la realizarea unei părți semnificative din venitul național brut în următorii cinci ani (peste 9% în Olanda în 2004).
Economia Internet este deja o realitate, un fapt din viața cotidiană. Este aici pentru a rămâne. A ajuns deja la un volum apreciabil și crește într-un ritm foarte rapid. Provocare sau oportunitate pentru afaceri și națiuni, Economia Internet trebuie adoptată imediat, sau riscă să producă un decalaj imposibil de recuperat.
Ernst&Young estimeaza că cumpărătorii on-line sunt în proporție de 54% – sex feminin, 58% – căsătoriți, 58% – cu vârsta între 30 și 49 de ani, 23% – peste 50 de ani, 19% – între 18 și 29 de ani, 61% – copii, iar 58% – au venituri cuprinse între 30.000 și 69.000 USD/an. Aceste cifre se referă la utilizatorii din America de Nord.
Produsele cele mai cumpărate prin intermediul Internetului au fost și continuă să fie componente și programe pentru calculatoare, cărți, CD-uri, jucării, casete video.
Cu toată creșterea fără precedent a noii piețe create de Internet, navigatorii mai au încă rețineri în a-și face cumpărăturile cu ajutorul calculatorului, din diverse motive, Ernst&Young enumerând:
Nu vor să trimită numărul cărții de credit ;
Preferă să vadă produsul înainte de cumpărare ;
Nu au carte de credit ;
Nu au informații suficiente ;
Nu au încredere în magazinele on-line ;
Nu pot vorbi cu un vânzător.
Datorită costurilor implicate, nu toate companiile încep prin a-și vinde produsele pe Internet. Cu toate acestea, existența unui web site care să prezinte cel puțin firma și produsele sau serviciile pe care le oferă aceasta a devenit obligatorie. Nici o firmă de renume nu își permite să ignore rețeaua. SBA (Small Business Administration) a identificat trei tipuri de web site-uri comerciale, în funcție de conținutul acestora.
Avantaje si dezavantaje față de comerțul clasic
Fără îndoială, Internetul are în prezent un impact extraordinar asupra lumii afacerilor. Aceasta se datorează avantajelor evidente pe care le prezintă atât comercianților, cât și cumpărătorilor, în comparație cu mijloacele tradiționale de desfășurare a activităților comerciale. Cu toate acestea, Internetul are dezavantajele sale, care diferă în funcție de partea implicată.
Avantaje pentru comercianți
Posibilitatea firmelor mici de a concura cu firmele mari ;
Prin costurile reduse pe care le implică deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confruntă cu o barieră mai puțin în calea intrării pe piețele dominate pâna acum de firme mari. Mai mult, o firmă mică, prin flexibilitatea și deschiderea la noi de care poate da dovadaă se bucură de un mare avantaj, față de o firmă mare, dominată de birocrație și conservatorism ;
Contact cu clienții 24 ore din 24, 7 zile din 7 ;
Spre deosebire de angajații obișnuiți, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a căror productivitate variază și sunt subiectivi, un web site oferă informații despre firma și produsele sale sau preia și procesează comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime ;
Aceasta mai aduce un avantaj și în cazul extinderii pe piețele externe, când diferența de fus orar ar fi putut îngreuna contactele dintre firme. De asemenea, îmbunătățește comunicarea cu clienții, care nu mai sunt obligați să respecte un anume program, putând obține informații sau lansa comenzi oricând doresc ;
Facilitarea intrării pe piețele internaționale ;
Rețeaua mondială nu este îngrădită de granițe, nu este în posesia nimănui, iar accesul și costurile de publicare sunt extrem de reduse. Comunicarea cu un client de pe fața cealaltă a globului este la fel de facilă ca și comunicarea cu o persoană din cealaltă încăpere. O firma producătoare își poate vinde acum produsele în orice țară prin intermediul unui web site, fără a mai fi nevoie să stabilească contacte cu firme locale sau să facă investiții foarte mari ;
Scăderea costurilor de funcționare ;
Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comandă. De asemena există posibilitatea automatizării complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o creștere a productivității generale a firmei.
Noi posibilități de practicare a Comerțului direct (one-to-one) ;
Spre deosebire de o ființă umană, calculatorul poate reține nu numai numele și datele personale ale tuturor clienților, dar și preferințele acestora, fiind capabile să adapteze oferta și modul de prezentare al produselor după profilul fiecărui client. Studiul clienților pe Internet poate fi realizat fără ca aceștia să-și dea măcar seama, fiind disponibile informații ca: localizarea, tipul browserului și al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare. Din această cauză, mulți văd acest lucru ca pe o încălcare a intimității persoanei.
Dezavantaje pentru comercianți
Frauda :
Ca în orice alt domeniu, tehnologia Internetului a creat și noi posibilități de fraudare. În lipsa unui contact direct, un client poate să înșele comerciantul în privința identității sale sau a posibilităților sale reale de plată. Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au rețineri în a trimite mărfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor încercări reușite de fraudare cu cărți de credit false inițiate de est-europeni.
Securitatea :
Altă problemă deosebit de importantă este cea legată de securitatea datelor. O firmă fără acces la Internet nu are prea multe motive de îngrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune. Conectarea la o rețea publică, în care oricine poate avea acces mai mult sau mai puțin autorizat la date confidențiale din rețeaua locală, ridică probleme serioase. Apar asfel riscuri care nu existau înainte de apariția acestui tip de comerț.
Costurile de lansare și integrare :
Deși, prin comparație cu deschiderea unui magazin obișnuit, costurile lansării unui magazin virtual sunt mult mai reduse, de multe ori nu pot fi evaluate corect. O firmă care nu are implementat deja un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei angajați nu au cunoștințe tehnice minime se poate confrunta cu creșterea costului de lansare peste așteptări, datorate necesității achiziționării de sisteme sau de training pentru angajați.
Avantaje pentru clienți :
Disponibilitate 24 ore din 24, 7 zile din 7 :
Această disponibilitate independentă de un program anume reprezintă un avantaj major pentru clienți, care își pot face astfel cumpărăturile chiar și noaptea, când nu mai sunt reținuți de alte probleme mai urgente (servici, gospodărie etc.).
Comoditate :
Datorită comerțului electronic, nu mai este necesară deplasarea la centre comerciale, nici măcar pâna la magazinul din colț. Fiecare își poate comanda stând acasă, în fața calculatorului și analizând și comparând în liniște diferitele produse.
Acces neîngrădit la informații și produse diverse :
Apariția comerțului electronic a dat un nou sens termenului «globalizare». Pentru a cumpăra, de exemplu, obiecte artizanale din Madagascar, nu mai este necesară deplasarea la fața locului, ci doar deschiderea browserului la adresa unui magazin care comercializează aceste obiecte (adresa care poate fi găsită prin intermediul motoarelor de căutare).
De asmenea, înainte de achiziționarea unui produs, viitorul cumpărător are acces mult mai liber și mai ieftin la ofertele firmelor producătoare sau comerciale.
Dezavantaje pentru clienți :
Securitate :
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să utilizeze Internetul pentru cumpărături – așa cum a reieșit din marea majoritate a sondajelor efectuate – îl reprezintă teama de a furniza on-line informații legate de cartea de credit. Însă, aceleași persoane dau zi de zi numărul cărții de credit prin telefon unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc, în momentul în care fac cumpărături din cataloage sau de la televizor.
Intimitate :
Altă problemă deosebit de importantă o reprezintă atentarea la intimitatea personală. Potențialii cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianții sau persoane rău-intenționate pot culege informații foarte detaliate despre ei, fără ca măcar să își dea seama. Din păcate, aceste temeri sunt și rezultatul unor exagerări, mai ales în occident fiind foarte la modă teoria conspirațiilor.
Lipsa contactului uman :
Este cel mai evident conflict care apare în comerțul electronic. Pe de o parte, costurile reduse de lansare și întreținere ale unui magazin virtual derivă tocmai din avantajele automatizării proceselor, nemaifiind necesară angajarea de personal suplimentar. Pe de altă parte, tocmai lipsa vânzătorului, a persoanei «umane» la care clientul poate apela în cazul unei nelămuriri, reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestei forme de comerț. În acest sens, unele firme au creat chiar programe care permit contactul verbal sau chiar vizual între client și un angajat al firmei în timpul vizitei primului pe web site.
Accesul la tehnologie :
Mai pe larg, accesul la tehnologie se referă atât la gradul de folosire a Intenetului pentru sine, cât și la răspândirea calculatoarelor și a cunoștințelor de specialitate. Atâta timp cât un site de comerț electronic nu va fi accesibil decât persoanelor care știu cel puțin cum să lanseze browserul și să tasteze adresa de Web, majoritatea potențialilor clienți vor prefera magazinul din colț.
Resursele Internet \ Resurse internaționale \ Centre de comerț electronic \ Lincuri
Amazon.com
Unul din cele mai mari centre de comerț electronic din lume. De exemplu : cărți, muzică, jucării, electrocasnice s.a.
URL: http://www.amazon.com [en]
Buy.com
Vanzare virtuală de cărți, muzică, soft, computere, jocuri, mărfuri pentru sport.
URL: http://www.buy.com [en]
Cdnow
Centru de comerț electronic cu CD-uri cu muzică de toate genurile.
URL: http://www.cdnow.com [en]
E-shop
Magazin virtual. Posibilitate de a cumpăra online mărfuri de tot genul.
URL: http://www.eshop.com [en]
Kbkids
Magazin virtual cu mărfuri pentru copii de toate varstele.
URL: http://www.kbkids.com [en]
Tina
Internet magazin. Livrare directă, comercializarea, deservirea tehnică și reparația tehnicii electro-casnice.
URL: http://www.tina.md [ru]
3.INTERNET ȘI COMERȚ ELECTRONIC ÎN MOLDOVA
În Moldova, aplicarea Comerțului Electronic se află la o etapă incipientă, totodată perspectivele Comerț Electronic se anunță a fi promițătoare . Evoluția rețelei Internet în Moldova a cunoscut o remarcabilă dezvoltare, astăzi avem în jurul a 30000 și 50000 de utilizatori permanenți.
Nu se poate face o apreciere exactă deoarece fluxul este foarte mare. Vînzările de calculatoare cunosc o creștere apreciabilă, putându-se vorbi de o creștere a utilizatorilor rețelei Internet.
Pentru a putea naviga prin Internet firmele și utilizatorii individuali apelează la providerii de Internet dintre care mulți prestează servicii suplimentare de publicitatea on-line, web-design, web-hosting etc.Cei mai bine cotați sunt:
1.Centrul de Informatică a fost creat în luna octombrie 1993 și activează în baza "Concepției de informatizare a societății" adoptată prin Hotărârea Guvernului Romania numărul 415 din 5 iulie 1993 și "Proiectului director de informatizare a societății", adoptată prin Hotărârea Guvernului numărul 155 din 6 martie 1995.
Domeniile principale de activitate :
Cercetare și proiectare în domeniul informaticii ;
Aprobarea și implementarea tehnologiilor informaționale ;
Crearea bazei normativ juridice de informatizare a societății ;
Elaborarea și gestionarea bazelor de date de uz general ;
Servicii informaționale și de transport date.
Un șir de agenți economici, inclusiv întreprinderi mixte și private, pentru care au fost realizate sisteme informaționale complexe cu predare «la cheie».
CRI este primul Internet Service Provider din Moldova, prestează servicii de transport date cu protocolul TCP-IP și este partener exclusiv al companiei internaționale Global One în Moldova cu puncte de acces X25 pentru toată gama de servicii.
CRI este registrator autorizat pentru domeniile de nivel superior în zona .md
Colaborare internațională:
Institutul de Cercetări în Informatică, București România.
Academia de Științe, Sofia, Bulgaria.
Centrul Teritorial de Informatică, Suceava, România.
Duma de Stat a Rusiei, comitetul pentru legislație.
Secretariatul CSI, Minsk, Bielarus.
2.Societatea pe Acțiuni "Moldtelecom" este formata din 39 de filiale în cadrul cărora în anul 1998 au activat circa 7800 de salariați.
Din numărul total de filiale 38 – prestează servicii de telecomunicații, care au statut de Centre de Telecomunicații și sunt amplasate în centrele administrative ale Moldovei. Filialele nu sunt persoane juridice, dar dispun de o autonomie financiară ce le permite asigurarea funcționării rețelelor de telecomunicații și prestării serviciilor la prețuri accesibile.
Accesul utililizatorilor la Internet se face prin intermediul unor operatori Internet (ISP), care își au organizate Puncte de Prezenta (POP).
În Moldova serviciul Internet este prestat de mai mulți operatori care au acces la Rețeaua Globală Internet prin intermediul altor ISP mai mari din Europa.
Din luna august 1998 Moldtelecom a organizat un Punct de Prezenta Internet (POP) scopul principal al căruia este centralizarea accesului operatorilor Internet din Moldova la Rețeaua Globală.
Punctul de Prezență Internet Moldtelecom are acces direct la Rețeaua Globală prin trei fluxuri de fibră optică cu capacitatea totală de 6 Mbps conectate la New York – SUA, compania “Teleglobe” – un operator recunoscut pe plan mondial. Aceasta le va oferi operatorilor locali o soluție mai avantajoasă atât din punct de vedere economic cât și al calității serviciului.
S.A. “Moldtelecom” oferă servicii Internet atât altor ISP cât și direct abonaților Internet prin intermediul rețelei sale telefonice publice sau de linii închiriate. Astăzi la Punctul de Prezenta Internet Moldtelecom sunt conectați următorii operatori:
vIPcall este un nou serviciu oferit de S.A. "Moldtelecom" ce-ți oferă posibilitatea să susții convorbiri telefonice prin Rețeaua Globală Internet cu un grup selectat de țări la prețuri avantajoase și altul care este unic la moment pe piață:
" INTERNET TOTAL "(sursa www.moldtelecom.md/internet_total.html )
3. Asociația DNT a fost creată în mai 1998 în baza cunoștințelor și experienței tehnice, acumulate pe parcursul a 3 ani de dezvoltare a programului Internet al Fundatiei Soros Moldova. În decurs de 3 ani, importante organizații obștești, centre științifice și de învățământ au devenit utilizatorii lor.
Scopul Asociației DNT este dezvoltarea tehnologiilor informaționale în Moldova, elaborarea și realizarea unor noi tehnologii, precum și realizarea proiectelor Fundației Soros.
DNT oferă o gamă largă de servicii avansate în comunicații pe rețele eterogene, pentru soluții Internet și rețele locale, inclusiv elaborarea serverelor Web, consultații și cursuri pentru orice nivel.
Având ca scop dezvoltarea infrastructurii, la începutul lunii ianuarie 1999, asociația a dublat capacitatea canalului satelit extern, astfel el ajungând la 512 kbps. Tot în luna ianuarie au fost efectuate unele schimbări în configurarea echipamentelor pentru obținerea legăturilor directe între serverele Internet din Moldova conectate la diferiți provider-i Internet, ceea ce până acum se realiza prin canalele externe. Astfel utilizatorii Internet din Moldova au obținut acces direct și rapid la resursele informaționale locale.
Forma organizatorico-juridică a Asociației DNT este Instituție obștească înregistrată la Ministerul Justiției cu numărul 0534.
Pe data de 22 ianuarie Ministerul Educației și Științei a eliberat licența cu numărul 0201 pentru activitate în domeniul învățământului.
Pe data de 29 martie 1999 Comisia de certificare pe lângă Ministerul Justiției i-a eliberat Asociației DNT Certificatul de Stat, care atestă utilitatea publică, neprofitabilitatea activității asociației și neparticiparea acesteia la campaniile politice preelectorale.
Proiecte :
MoldNet
Rețeaua Academică din Moldova.
OurNet
Plasarea gratuită a paginilor Web, Moldova Internet Resources.
Moldova NEWS
Știri din Moldova și despre Moldova.
design.md
Crearea și suportul Web site-urilor profesioniste.
mail.md
Casuță poștală gratuită cu cea mai bună adresă:
[anonimizat]
Internet la Pachet
Acces Internet fără contract și fără abonament.
Academia Cisco
Prima Academie Locala Cisco, componenta programului Cisco Networking Academy. AD.MD și 1ha (sursa www.ad.md și www.1ha.ad.md )
Servicii de publicitate pe Internet gratuite și comerciale
AD.MD :
Aplică următorul algoritm de schimb de banner-e: “noi publicăm tot atâtea banner-e de-ale voastre pe serverele tuturor participanților, câte dvs. de-ale noastre pe serverul dvs. minus 10% comision. Altfel spus, pentru fiecare 10 banner-e, publicate pe site-ul dvs., noi publicăm 9 banner-e de-ale voastre pe celelalte site-uri ale rețelei.
Participarea la schimbul de site-uri este gratuită. Dacă site-ul dvs. a apărut recent, noi vă propunem să cumpărați o anumită cantitate de publicări, pentru a-l promova la etapa inițială de campanie publicitară. Această ofertă este convenabilă chiar dacă nu doriți să publicați banner-ele pe pagina dvs., dar doriți să plasați publicitate pe AD.MD”.
Prețul expunerii a 1000 de bannere în rețeaua AD.MD constituie $5 (TVA inclus). Suma minimală a contractului constituie $50.
“Dacă intâlniți dificultăți la crearea banner-elor, încredințați acest lucru profesioniștilor – noi vă oferim banner-e maximal efeciente la prețuri rezonabile” [17]
Prețuri pentru crearea banner-e (TVA inclus):
Rețeaua publicitară 1ha
DNT prin departamentul sau design.md pune la dispoziție rețeaua de bannere 1ha – un nou pas în dezvoltarea infrastructurii publicitare în Internetul Moldovenesc.
Denumirea sistemului se datorează specificațiilor bannerelor utilizate: pătrate cu dimensiunea de 100 x 100 pixeli (un hectar – 1ha – este un pătrat cu dimensiunile 100 x 100 metri), 1ha acceptă în exclusivitate Web site-uri din Moldova, astfel participanților li se garantează amplasarea publicității doar pe acele pagini, unde vor putea fi observați de potențialii consumatori de mărfuri, servicii și informație.
Rețeaua 1ha propune 2 tipuri de servicii: schimb gratuit de banner-e și servicii comerciale în vederea promovării Web site-urilor noi.
-Schimb gratuit de bannere.
Avantajele oferite de rețeaua 1ha :
Fiecare participant nou al rețelei 1ha beneficiază de 1,000 expuneri gratuite.
Site-urile participante la rețeaua AD.MD și înregistrate până la data de 22 octombrie, beneficiază de 3,000 expuneri gratuite.
E posibilă amplasarea a 1 sau 2 bannere ale rețelei 1ha pe o pagină Web.
Banner-ul de dimensiuni reduse (100 x 100 px) se înscrie cu ușurință în orice design.
Participanții beneficiază de statistica personală completă, care permite planificarea unei campanii publicitare eficiente.
Invită toate Web site-urile din Moldova să participe în sistemul de schimb gratuit de bannere. 1ha utilizează urmatorul algoritm de schimb de banner-e: “noi expunem tot atâtea banner-e de-ale voastre pe site-urile tuturor participantilor, câte dvs. de-ale noastre pe site-ul dv. minus 10% comision. Altfel spus, pentru fiecare 10 banner-e expuse pe site-ul Dvs., noi expunem 9 de-ale voastre pe alte site-uri – participante ale rețelei 1ha. Informație detaliata referitor la participare o găsiți în pagina Instructiuni. Puteți aprecia popularitatea schimbului de bannere, luând cunoștință de Statistica sistemului”.
-Publicitate comercială :
“Dacă nu doriți să publicați bannere pe site-ul dvs. sau doriți să inițiați o campanie publicitară masivă, vă propunem să cumpărați o anumita cantitate de publicări.
Prețul expunerii a 1000 de bannere în rețeaua 1ha constituie $4 (TVA inclus). Suma minimală a contractului constituie $40.
Daca întâlniți dificultăți la crearea banner-elor, încredințați acest lucru profesioniștilor – noi vă oferim banner-e de maximă efeciență la prețuri rezonabile” [16].
4."MoldInfoNet" – Instituție obștească pentru Consolidarea Infrastructurii informaționale Naționale și Cristalizarea Imaginii Moldovei pe arena Internationala. ONG "MoldInfoNet" activează în domeniul serviciilor informaționale din anul 1998. Unitatea este o instituție nonguvernamentală și necomercială ce prestează servicii Internet și Intranet pe piața Moldovei, servicii de proiectare și instalare în domeniul Tehnologiilor Informaționale. Scopul principal al instituției este contribuirea la dezvoltarea spațiului informațional comun în Moldova, și prestarea serviciilor de integrator de sistem în domeniul Tehnologiilor Informaționale.
Direcțiile de activitate
Servicii Internet – prestarea serviciilor Internet și Intranet organizațiilor guvernamentale, persoanelor fizice și juridice. Organizarea serverelor informaționale specializate. Organizarea serviciilor de prelucrare și prezentare a informației utilizând tehnologiile Internet și Intranet. Organizarea unui mediu informațional comun Național.
Tehnologiile rețelelor – proiectarea și instalarea sistemelor informaționale de transfer de date. Proiectarea, organizarea, implementarea rețelelor telefonice IP pentru rețele Intranet corporative. Organizarea rețelei informaționale private și obștești. Deservire și menținere.
Produse soft – proiectarea, elaborarea sistemelor de program, pentru automatizarea proceselor economice, baze de date automatizate, software de business, instrumentarii pentru Internet. Organizarea centrului de deservire și susținere a produselor Software proprii și de import.
e-Commerce (comerț electronic) – Sistem multi-aplicație cu posibilitatea de plată prin envirament bazat pe tehnologia cartelei cu schema integrală cu microprocesor, este soluția pentru comerț în rețele private și deschise, deservirea bancară la domiciliu și în Internet. ("AltaVista E-shop" – Magazinul virtual de calculatoare: http://www.shop.moldova.md).
Deservirea sistemelor informaționale – deservirea tehnică și profilactică a echipamentului; deservirea rețelei locale, inclusiv lucrări de re-configurare și restabilirea funcționării în cazul întreruperii lucrului; instruirea clientului pentru exploatarea centrului de calcul și aplicațiilor de bază; identificarea și ștergerea virușilor electronici.
Integrarea în sistem – elaborarea și implementarea sistemelor informaționale corporative; alegerea softului în corespundere cu cerințele procesului de producere; proiectarea rețelelor de calculatoare, cu furnizarea tehnicii de calcul și de oficiu de la partenerul strategic – compania "AV-Macrocom" (Magazin de calculatoare "AltaVista"); proiectarea sistemelor pentru flux de documente electronice; instalarea rețelelor locale de calculatoare; conectarea la Internet; automatizarea contabilității și managementului companiei pe baza produselor soft de la "Microsoft", "Lotus", "1C", "Novell"; instruirea lucrătorilor; deservirea tehnicii de calcul și de oficiu; cercetarea securității sistemelor de calculatoare și sistemelor de transfer date, crearea sistemelor complexe pentru securitatea informației.
În prezent "MoldInfoNet" activează în calitate de coordonator și operator a canalului "Proiectului PNUD Internet Moldova". Ministerelor din incinta Casei Guvernului, reprezentanțele organizațiilor străine pe teritoriul Moldovei, băncile, întreprinderile comerciale și de producție. Un obiectiv aparte și foarte important este implementarea și dezvoltarea paginii oficiale a Moldovei www.moldova.md și dezvoltarea mediului Informațional National.
În cadrul direcției prestării serviciilor Internet pentru persoane fizice, elaborează de sine stătător în iunie 1999 sistemul de deservire și prestare a serviciilor Internet prin intermediul Cartelei de Credit proprii – „ICC", sistem care subînțelege o gamă largă a serviciilor, inclusiv comerțul electronic – e-Commerce. Treptat se va efectua trecerea de la cartela „ICC" la un sistem național unic Mold Card System – MCS.
După revista locală de specialitate “Internet” (adresa internet www.internet.net.md ) cele mai bune firme de web-design și Comerț-internet sunt :
Zingan (www.zingan.com) cu așa 8 proiecte de amploare ca www.reporter.md și www.tri.md site-uri informaționale (1300-1500 în sumă vizitatori/zi), www.zingan.tv un site de sinteză dintre internet și TV (300-400 vizitatori/zi), www.pbnet.md business –portal proiect cu „PetrolBank” ,pachet de publicitate on-line etc.
“INNOSTUDIO” (www.innostudio.com) este mai mult orientată spre clientelă străină dar elaborează și web-pagini locale (de exemplu www.litera-publishing.com pentru editura „Litera”).
Deasemenea firma DNT cu www.design.md având o serie de proiecte sus menționate extrem de populare și îndeosebi aportul în publicitate on-line, portalul www.ournet.md etc.
După ultimele constatări boom-ul Comerțului Electronic în vest scade, rezistă doar 20-30% din Internet magazine. Pentru Moldova cu nivelul ei de viață, cu veniturile medii a orășeanului și a numărului de utilizatori Internet, despre e-commerce este încă devreme de vorbit.
Dacă intrăm acum pe Internet atunci putem cumpăra doar câteva cărți de pe www.zingan.net.md, telefon mobil de pe www.gsmworld.md , și câteva CD-uri de pe www.mavrcompany.com . Câte ceva oferă și saloanele de calculatoare. Dacă se va dezvolta e-commerce în Moldova atunci el va fi utilizat de către întreprinderi obișnuite, luând în considerație că lucrul programatorilor și designerilor noștri este ieftin, atunci deschiderea unui site –Internet va costa în jurul la 400-600 dolari, iar actualizarea periodică în jurul la 30-50 dolari lunar (ceea ce este puțin pentru o întreprindere). Câteva vînzări reușite vor acoperi cheltuielile suportate cu întreținerea site-ului. Dacă nu va acorda servicii de livrare, întreprinderea va putea să se bazeze pe atragerea clientelei suplimentare prin afișarea informației complete asupra produselor ei.
După prognozele firmei Zingan ( www.zingan.com ) Internet-magazine vor deschide în jurul la 300-500 firme locale. Utilizatori permanenți sunt circa 50.000 funcționeză 10-15 Internet-vitrine. A apărut interesul penru promovarea business-ului propriu prin Internet (de exemplu tot pentru firma sus menționată bugetul a fost de 125-130 mii dolari pentru crearea de site-uri web și de 50-60 mii dolari pentru Internet-reclamă).
ÎNCHEIERE
Astfel am încercat sa vă prezint un model care sper să vă ajute să înțălegeți mecanismul de plăți electronice privit din perspectiva comerțului electronic: componente, actorii implicați, cerințe, modul de funcționare și chiar o ponderare a costurilor. Dacă în casetele explicative ce însoțesc articolul prezetînt o soluție (practic mai multe soluții bazate pe Payflow Pro) software ce permite integrarea mecanismului de plată electronică într-un site de comerț electronic, navigînd pe web pe la link-urile recomandate veți vedea că există multe alte produse software, soluții sau servicii la care ați putea apela.
Comerțul prin Internet (B2B – business-to-business, și B2C – business-to-consumer) la scara mondială va ajunge la 6.800 miliarde $ în 2004, afirmă cercetătorii de la Forrester Research. America de Nord iși va lua partea leului dar dominația ei va scadea pe fondul creșterii mai pronunțate a tărilor din Asia și Europa de Vest.
Comerțul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe masură ce tot mai mulți consumatori și tot mai multe afaceri se conectează la Web. Statele Unite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzacțiilor electronice: 510 miliarde în 2000 și 3.456 în 2004. Dinamica însă este incomparabil mai mică față de dinamica din alte regiuni.
Din totalul comerțului din Asia-Pacific, în 2004 – 8% va fi comerțul electronic. Totuși regiunea nu se va dezvolta uniform datorită diferențelor politice și de infrastructură.
Țările din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-creștere" începand din 2001. Pană în 2004 comerțul electronic vest-european va atinge 1.500 miliard $ ca urmare a eforturilor agresive ale giganților din industrie și a dezvoltării afacerilor on-line. Comerțul european de tip B2C crește rapid dar în prezent doar o mică proporție din europeni cumpară on-line. Eurobarometrul Comisiei Europene dezvăluie faptul că europenii preferă activități comerciale on-line pasive: căutare de produse, comparare de produse, înregistrarea pe saituri comerciale sau plată de facturi.
Principalele bariere în dezvoltarea comerțului electronic răman problemele legate de securitate și încredere. Pe măsura creșterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare și criptare a datelor personale primesc o importanță din ce în ce mai mare și de succesul implementării lor depinde succesul comercianților de pe web.
Scăderea accentuată a indicelui bursei specializate NASDAQ creează panică pe piața americană. Tot mai mulți investitori vand acțiunile dot-companiilor punand sub semnul întrebării viitorul "noii economii". Unii spun că e un ciclu firesc alții încep să vorbească de perioada "post noua economie". Cert este că Rezervele Federale au scăzut rata dobanzii la 6% pentru a impulsiona economia.
BIBLIOGRAFIE:
1.www.getit.at/.advertising
2.www.academiainternet.ro
3.www.efinance.ro
4.www.infosmd.com
5.www.neu.com
6.www.constient.ro
7.www.design.md
8.www.1to1.com
9.www.lazescu.monitorul.ro
10.www.pcmagazine.ro
11.www.agora.ro
12.www.zingan.com
13.www.moldinfonet.md
14.www.moldtelecom.md
15.www.dnt.md
16.www.ad.md
17.www.dotcom.ro
18.www.iatp.md
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Comert Electronic In Comert International (ID: 133546)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.