. Contabilitatea Resurselor Umane Componenta A Gestiunii Firmei
C U P R I N S
pag.
Introducere 1
Capitol 1 Resursa umană – principala resursă economică 9
Capitol 2 Contabilitatea remunerării resurselor umane
2. 1. Reglementări legale în domeniul salarizării 17
2. 1.1. Codul Muncii 17
2. 1.2. Contractul colectiv de muncă și Contractul individual de muncă 17
2. 1.3. IAS 19 – Avantajele personalului 18
2. 2. Modul de organizare a contabilității 20
2. 2.1. Forma de înregistrare contabilă 20
2. 2.2. Structura sistemului de salarizare la S.C. SIDERURGICA S.A. 22
2. 2.3. Documente folosite pentru evidența operațiilor financiare
privind drepturile salariale 25
2. 2.3.1. Stat de plată a salariilor 26
2. 2.3.2. Calculul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat 26
2. 2.3.3. Lista de avans chenzinal 26
2. 2.3.4. Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă 27
2. 2.3.5. Fișa de evidență a salariilor 27
2. 3. Contabilitatea remunerării 28
2. 3.1. Calculul drepturilor salariale 28
Capitolul 3 Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială
3. 1. Reglementări legale în domeniul asigurărilor sociale 37
3. 1.1. Legea nr. 19/17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale 37
3. 1.2. Legea nr. 76 /16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru
Șomaj și stimularea ocupării forței de muncă 39
3. 1.3. O.U.G. 150/2002 privind asigurările sociale de sănătate și
Ordinul 74/22 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare
a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate 40
3. 2. CAS, CASS și ajutor de șomaj 42
3. 3. Contabilitatea indemnizațiilor pentru concediu de odihnă 45
3. 4. Exemple de calcul 45
Capitolul 4 Impozitul pe venitul global
4. 1. Reglementări legale privind impozitul pe venitul global 51
4. 1.1. Ordonanța Guvernului privind impozitul pe profit 51
4. 2. Aplicarea legii impozitului pe venitul global la S.C.SIDERURGICA S.A. 52
Concluzii și propuneri 54
Bibliografie 56
Anexe
=== concluzii si propuneri+bibliografie ===
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Lucrarea „CONTABILITATEA RESURSELOR UMANE COMPONENTĂ A GESTIUNII FIRMEI” și-a propus un studiu al contabilității resurselor umane la S.C.SIDERURGICA S.A. urmărind să scoată în evidență modul de organizare a remunerării resurselor umane și a asigurării și protecției sociale a acesteia, în lumina actelor normative.
Resursa umană reprezintă elementul creator, activ și coordonator al activității economice ce se desfășoară în cadrul oricărei firme. Ea trebuie să fie asigurată atât din punct de vedere cantitativ cât și structural.
În primul capitol al lucrării s-a prezentat structura personalului pe categorii și sexe, pe sectoare de activitate, pe grupe de vârstă și sexe și pe nivele de pregătire pe baza datelor furnizate de Serviciul Organizarea Muncii a societății.
În urma analizei datelor au rezultat următoarele:
din punct de vedere cantitativ la S.C.SIDERURGICA S.A. nu există probleme în asigurarea cu resurse umane, deoarece în prezent personalul este excedentar. Datorită politicii de restructurare a personalului aplicată de managementul societății în perioada 1999-2002 personalul societății s-a redus de la 10.453 la 7528 persoane. (tabelul nr 1, figura nr. 1) În prezent la S.C.SIDERURGICA S.A: se continuă restructurarea de personal astfel încât în urma aplicării O.U.G. 8/2003 modificată și completată cu O.U.G. 22/2003 de la societate au mai plecat cca. 2200 persoane beneficiind de plățile compensatorii acordate, în intervalul aprilie – mai 2002.
analizând structura personalului pe sectoare de activitate (tabelul nr. 2, figura nr.2) se observă că în intervalul analizat (1999-2002) a crescut ponderea personalului din activitatea specifică siderurgiei și s-a diminuat numărul de personal din sectoarele auxiliare;
din punct de vedere al structurii personalului pe grupe de vârstă (tabelul nr. 3, figura nr. 3)se observă că societatea dispune de o forță de muncă relativ tânără, ponderea importantă a personalului situându-se în intervalele 25-39 ani, respectiv 40-49 ani;
analizând structura personalului pe nivele de pregătire (tabelul nr. 4, figura nr. 4) se remarcă o reducere mai accentuată a perosnalului cu studii medii și a celui cu școala profesională în timp ce celelalte categorii de personal au o evoluție relativ constantă. Acest lucru a fost posibil și datorită externalizării unor activități nespecifice siderurgiei prin filializare urmată de privatizare, proces care este în desfășurare și în prezent.
În tabelul nr. 5 este prezentată evoluția salariului mediu lunar realizat și a salariului net realizat în anii 2001 și 2002. Pentru stabilirea evoluției salariului net realizat față de puterea de cumpărare s-a raportat acest venit la rata lunară a inflației. Din calculele aferente (prezentate în tabelul nr. 6) și din dependențele ilustrate grafic în figurile nr. 5 și 6 rezultă că deși evoluția în timp a salariului net realizat este ascendentă, datorită creșterii inflației în 2001 și 2002 puterea de cumpărare a personalului angajat la S.C.SIDERURGICA S.A. scade în timp.
În capitolul 2 denumit “Contabilitatea remunerării resuselor umane” sunt prezentate:
reglementările legale în domeniul salarizării în vigoare;
structura sistemului de salarizare a societății;
documentele folosite pentru evidența operațiilor financiare privind drepturile salariale;
exemple de calcul a drepturilor salariale funcție de sistemele de retribuire aplicate în societate însoțite de înregistrările contabile aferente.
În capitolul 3 intitulat “Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială” sunt prezentate:
reglementările legale privind asigurările și protecția socială;
modul de calcul al CIAS, CASS și a ajutorului de șomaj;
contabilitatea indemnizațiilor pentru concediu de odihnă;
exemple de calcul.
În capitolul 4 dedicat calculului impozitului pe venitul global sunt prezentate reglementările legale actuale în domeniu și modul de aplicare al acestora la nivelul societății.
În urma studiului efectuat s-au constatat următoarele:
personal excedentar în raport cu modul de folosire al capacităților de producție ce are influență negativă asupra capacității societății de a obține profit;
organizarea contabilității resurselor umane în temeiul legislației în vigoare;
se folosesc un număr redus de metode și tehnici de management: delegarea, ședința, diagnosticarea, lista de obiective, managementul prin bugete. Cauzele sunt: necunoașterea de către o parte din conducători a conținutului și modului de utilizare a acestor metode și tehnici de management; atitudine ostilă față de nou a unei părți importante a salariaților și existența altor priorități ale managemtului societății.
Pe baza constatărilor făcute se propune:
asigurarea unui sistem organizatoric dinamic, flexibil și eficient:
reconceperea unor componente primare ale structurii organizatorice: posturi, compartimente, relații organizatorice;
asigurarea funcționării corespunzătoare a unor activități de importanță majoră în economia societății: vânzări-expediții, urmărirea producției, evaluarea și motivarea personalului, formarea și perfecționarea personalului;
îmbunătățirea structurii socio-profesionale a factorului uman, precum și a dotării unor componente structural-organizatorice cu personalul. În acest sens, sunt necesare creșterea ponderii personalului cu pregătire superioară, iar în cadrul acesteia a economiștilor. Se impune, de asemenea o evaluare continuă a potențialului personalului prin testarea periodică a cunoștințelor, calităților și aptitudinilor, în vederea asigurării unei corespondențe depline între post și titularul postului.
asigurarea resurselor informaționale, în contextul actualei revoluții informaționale prin sistemul de formare și perfecționare continuă a salariaților, prin conlucrarea cu firme de consultanță economică și managerială, de asemenea, prin dotarea bibliotecii proprii cu publicații de specialitate, cărți tehnice, economice și din alte domenii, în vederea informării continue a specialiștilor;
asigurarea formării și perfecționării manageriale a cadrelor de conducere din domeniul financiar-contabil;
externalizarea etapizată a activităților conexe activității de bază;
modernizarea sistemului financiar-contabil computerizat;
creșterea salariilor personalului rămas și implementarea unui sistem de salarizare mai motivat.
Contabilitatea resurselor umane prezintã ființa umanã ca un activ, a cãrui valoare monetarã este în funcție de aptitudini, cunoștințe și îndemânare și care, ca orice capital, face obiectul investițiilor și cheltuielilor cu întreținerea.
Organizarea unei contabilitãți a resurselor umane prezintã urmãtoarele avantaje:
furnizeazã o informație cifricã privind costul și valoarea indivizilor în calitatea lor de resurse pentru o societate;
servește la luarea decizilor privind: recrutarea, selecția, formarea și concedierea personalului, cu precizarea cã deciziile de concediere trebuie luate pe baza unor analize fundamentate, deoarece astfel de mãsuri sunt purtãtoare de costuri ascunse;
incitã managerii sã considere salariații drept o resursã evaluabilã, care se poate aprecia sau deprecia, în funcție de modul în care este geratã. Astfel, contabilitatea resurselor umane prezintã interes pentru utilizatorii externi întreprinderii și pentru cei interni, pentru individ (salariat) și pentru societate în ansamblu sãu.
Contabilitatea resurselor umane nu trebuie privitã doar ca o extensie a contabilitãții financiare, ci ca un domeniu cãruia trebuie sã i se atribuie obiective, sã i se stabileascã natura, rolul și limitele. Valorizarea resurselor umane rãmâne în continuare o mizã de care depinde succesul întreprinderii.
B I B L I O G R A F I E
Elaine Adkin, Gordon Jones, Patricia Leighton, "Resurse umane", Editura Nemira, 1997
Mihail Epuran, D-tru Cotleț, Felicia Ineovan, Ion Pereș, "Contabilitate financiară", Editura de Vest, 1998
Mihail Epuran, Valeria Băbăiță, Corina Grosu, "Contabilitate și control de gestiune"
Editura Economică, 1999
4. Niculae Feleagă, "Sisteme contabile comparate" vol. III, "Normele contabile internaționale",
Editura Economică, 2000
Liliana Malciu, revista "Finanțe Credit Contabilitate" nr. 6 1997
Iacob Petru Pântea, Gh.Bodea, "Contabilitate financiară – sinteze și aplicații practice", Editura Intelcredo, Deva, 2001
Iacob Petru Pântea, "Managementul contabilității românești – Contabilitatea de la A la Z", Editura Intelcredo, Deva, 1999
M.F.P. – Reglemetări contabile pentru agenții economici – Editura Economică 2002
9. (xxx) – M.O. 140/1 aprilie 2000 – Legea 19/2000 privind pensiile și alte dr. de asigurări sociale
10. (xxx) – M.O. 282/22 iunie 2000 – Normele privind modul de încasare a contribuțiilor la asig.soc.
11. (xxx) – M.O. 435/3 august 2001 – Ordonanța 7/2001 privind impozitul pe venitul global
(xxx) – M.O. 12/31 ianuarie 2002 – Legea nr. 76/2002 privind sistemulasigurărilor pt. șomaj
13. (xxx) – M.O. 37/12 martie 2002 – OUG 150/2002 ref. la contribuții pt. asig.soc. de sănătate
14. (xxx) – M.O. 72/5 februarie 2003 – Codul Muncii
15. (xxx) – H.G. 54/3 martie 2003 – Normele de aplicare a ordonanței 7/2001
16. (xxx) Tribuna economică nr. 18/2002 – Elemente de bază ale selecției candidaților
17. (xxx) Tribuna economică nr. 19/2002 – Evaluarea caracteristicilor angajaților
=== cap.1 ===
CAPITOLUL 1
RESURSA UMANĂ – PRINCIPALA RESURSĂ ECONOMICĂ
Resursele umane trebuie privite ca „totalitate a aptitudinilor fizice și intelectuale, pe care omul le utilizează în procesul de producere a bunurilor materiale necesare existenței”. Aici se includ de obicei, și experiențele dobândite în procesul muncii, alături de aptitudinile native și cele dobândite prin calificare. Resursele umane reprezintă o noțiune, care vizează elemente atât de ordin tehnico-economic, cât și social istoric, ea îmbogățindu-se pe măsura evoluției omenești, dezvoltarea ei fiind corelată cu evoluția mijloacelor de muncă.
În analiza fenomenelor și proceselor care au loc în utilizarea resurselor umane, trebuie pornit de la faptul că ele reprezintă principala forță de producție a societății și aceasta din următoarele considerente:
resursele umane reprezintă singurul factor de producție capabil să creeze valori noi; potențialul uman este singurul creator, nu numai sub aspect economic, ci și sub aspect spiritual, științific. Generarea de noi idei concretizate în produse, tehnologii, metode de conducere, soluții organizatorice noi ș.a. este apanajul omului;
ele produc și reproduc factorii obiectivi ai producției, îndeplinesc un rol hotărâtor în procesul transformării naturii în bunuri destinate satisfacerii nevoilor societății;
resursele umane influențează decisiv eficacitatea utilizării resurselor umane și financiare. Practica relevă numeroase situații când firme, înzestrate tehnic și financiare la același nivel, obțin rezultate economice sensibil diferite.
Se poate concluziona așadar, că resursele umane constituie elementul creator, activ, și coordonator al activității economice ce se desfășoară în cadrul oricărei firme.
În activitatea oricărei unități economice, eficiența se realizează în cadrul unei anumite structuri obiective, în care factorul uman reprezintă o forță de muncă uriașă, neomogenă în structură, cu componenți având calificări, specializări și poziții ierarhice variate, trăsături de personalitate diferite. În același timp, fiecare aduce cu el o varietate de aspirații, o multitudine de experiențe sociale, care se inserează mai ușor sau mai greu la relațiile fundamentale create în fluxul producției.
Intervenția resurselor umane în dinamica activității firmei este mijlocită de numeroase instrumente de acționare, printre care un rol semnificativ revine sistemului de normare, structurilor organizaționale care permit și facilitează integrarea oamenilor în activități sociale utile, cooperarea și schimbul de activitate, corelarea intereselor individuale cu cele colective, amplificarea și adâncirea potențelor umane în procesul dezvoltării eficace a unității economice.
Importanța incontestabilă a resurselor umane s-a accentuat în prezent datorită unor factori, care se impun în viața economică între care:
concurența din ce în ce mai strânsă pe plan internațional;
complexitatea și dimensiunile tot mai mari ale organizațiilor;
creșterea economică mai lentă sau declinul piețelor de desfacere pentru unele ramuri industriale;
intensitatea pregătirii calificării forței de muncă;
modificări ale valorii forței de muncă;
preocupări din ce în ce mai pronunțate pentru promovare și satisfacție în muncă;
schimbări cu caracter demografic în forță de muncă.
Accentuarea rolului primordial al resurselor umane în procesul de producție și de creștere a eficienței economice, nu trebuie să aducă însă la o subevaluare a resurselor materiale și financiare. Conceperea sistematică a activităților ce se desfășoară în cadrul unei firme, implică abordarea resurselor umane în strânsă legătură, interdependentă cu celelalte resurse, pornind de la obiectivele fundamentale care trebuie satisfăcute prin participarea tuturor categoriilor de resurse, de la conexiunile de esență ce există între ele. Suprasolicitarea resurselor umane în defavoarea celorlalte, afectează echilibrul dinamic al întreprinderii, ce condiționează funcționarea și dezvoltarea sa eficientă.
În procesul muncii, individul se integrează cu mijloacele de muncă pe care le folosește, alcătuind un sistem organic. În condițiile producției moderne, aceste mijloace au devenit foarte complexe, preluând asupra lor o mare parte sau chiar integral efortul fizic, muncitorului revenindu-i rolul de a le supraveghea și a le conduce. A apărut mai clar în aceste condiții, existența unui sistem format din om și mașină, care a fost denumit chiar sistemul „om-mașină”.Acest sistem se caracterizează printr-un flux de informații care-l transmite mașinii sub formă de comenzi.
Cu timpul sistemul „om-mașină” s-a dovedit incomplet, deoarece nu ținea seama de toți factorii care solicitau simultan organismul uman. Dintre aceștia a fost sesizat mai îni mediul înconjurător de producție. Aceasta a dus la formula sistemului „om-mașină-mediu” definit de E.J.McCornik, citat de Gh. Rongu astfel: „Sistemul om-mașină-mediu” este o combinare de unul sau mai mulți oameni și de una sau mai multe componente fizice, care interacționează între ele, prin intrări date și ieșiri dorite, în interiorul unor constrângeri de mediu.”
Factori mai puțini vizibili, ca cei psihologici și sociologici, acționau fără să fie sesizați. Muncitorii se prezintă la lucru cu preocupări din familie și din mediul social în care trăiesc. Aceste preocupări pot avea rol stimulator sau inhibitor, influențând pozitiv sau negativ productivitatea muncii. Apare necesitatea reconsiderării concepției parțiale care a stat la baza sistemului „om-mașină”, în vederea înlocuirii acesteia cu o concepție globală, în care omul ocupă locul central, fiind nevoit să răspundă la solicitările tuturor factorilor.
În procesele productive asistăm la participarea directă sau indirectă, fizică sau intelectuală a omului. Întreprinderea are o structură economică bine conturată în care elementul uman om ocupă un loc central.
Munca presupune o înaltă responsabilitate. Fiecare salariat trebuie să fie conștient de ceea ce face pe baza factorilor muncii și anume: existența motivației, ambiția, existența scopului, planul, execuția sau acțiunea, responsabilitatea rezultatului obținut. Importantă este reușita înțelegerii dintre salariați și conducători, șefi, deoarece întreprinderea are și o dimensiune socială, ea nu este numai o mașină de produs profit.
Selecția personalului reprezintă ansamblul de metode și tehnici prin care se aleg cei ce întrunesc cerințele postului respectiv.
Recrutarea personalului pentru selecție se face prin:
mijloace publicitare;
agenții specializate;
recomandarea făcută de personalul din unitate;
din dosarele de selecție de la o fază precedentă, unde unii candidați au întrunit baremurile necesare dar datorită locurilor limitate nu au fost acceptați.
După ce s-au prezentat la selecție, candidații sunt supuși unor teste psihologice, sau teste scrise iar în final interviul cu Directorul Resurse Umane.
Structura personalului poate fi prezentată pe categorii și sexe, pe sectoare de activitate, pe grupe de vârstă și sexe, pe nivele de pregătire:
În tabelul nr. 1 este prezentată structura pe categorii și sexe în perioada 1999-2002 la S.C.SIDERURGICA S.A.
Tabel nr. 1
STRUCTURA PERSONALULUI PE CATEGORII ȘI SEXE
În baza datelor furnizate de tabelul nr.1, este prezentată ,în figura nr.1,evoluția în timp a numărului personalului la S.C.SIDERURGIA S.A.
Figura nr. 1 EVOLUȚIA ÎN TIMP A PERSONALULUI LA S.C. SIDERURGICA S.A.
Din analiza figurii nr.1 se observă tendința descendentă a evoluției personalului în timp la S.C.SIDERURGICA S.A. ,fapt datorat politicii de personal abordată de managementul societății în perioda analizată.
În tabelul. nr. 2 este prezentată structura personalului pe sectoare de activitate.
Tabel nr. 2
STRUCTURA PERSONALULUI PE SECTOARE DE ACTIVITATE
În baza datelor prezentate în tabelul nr. 2, în figura nr. 2 este prezentată structura personalului pe sectoare de activitate:
Figura nr. 2 STRUCTURA PERSONALULUI PE SECTOARE DE ACTIVITATE
Din figura nr. 2 rezultă faptul că în timp (perioada 1999 – 2002) odată cu reducerea numărului personalului de la 10.450 la 7.528 a crescut ponderea personalului din activitatea specifică siderurgiei și s-a diminuat numărul personalului din sectoarele auxiliare.
În tabelul nr. 3 este prezentată structura personalului pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002.
Tabel nr. 3
STRUCTURA PERSONALULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE ÎN ANUL 2002
În baza datelor furnizate de tabelul nr. 3, în figura nr. 3 este prezentată structura personalului pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002.
Figura nr. 3 STRUCTURA PERSONALULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN ANUL 2002
Din figura nr. 3 se observă faptul că ponderea importantă a personalului se situează în intervalele 25-39 ani și 40-49 ani.
Se poate concluziona că în urma procesului de restructurare care a avut loc și este încă în desfășurare, societatea dispune de o forță de muncă relativ tânără.
În tabelul nr. 4 este prezentată structura personalului pe nivele de pregătire în intervalul 1999 – 2002.
Tabel nr. 4
STRUCTURA PERSONALULUI PE NIVELE DE PREGĂTIRE
În baza datelor prezentate în tabelul nr. 4, în figura nr. 4, este prezentată evoluția personalului societății în intervalul 1999-2002 în funcție de nivelele de pregătire.
Figura nr. 4 STRUCTURA PERSONALULUI PE NIVELE DE PREGĂTIRE
Din figura nr. 4 rezultă tendința descendentă a numărului personalului pe nivele de pregătire datorată politicii de reducere de personal practicată de societate în intervalul studiat. Se remarcă o reducere mai accentuată a personalului cu studii medii și a celui cu școala profesională, în timp ce celelalte categorii de personal au o evoluție relativ constantă.
În tabelul nr. 5 este prezentată evoluția salariului mediu lunar realizat și a salariului net realizat în anii 2001 și 2002.
Pentru stabilirea evoluției venitului lunar net realizat în anii 2001 și 2001 față de puterea de cumpărare s-a raportat acest venit la rata lunară a inflației. Calculele aferente sunt prezentate în tabelul nr.6 iar dependența este ilustrată grafic în figurile nr. 5 și 6.
Figura nr.5 EVOLUȚIA SALARIULUI ȘI A PUTERII DE CUMPĂRARE ÎN ANUL 2001
Din figura nr. 5 rezultă evoluția ascendentă în timp a salariului net realizat în anul 2001, dar datorită creșterii inflației, puterea de cumpărare a personalului angajat la S.C.SIDERURGICA S.A: scade în timp.
Aceeași situație se menține și în anul 2002 deși valoarea absolută a salariului net realizat are o tendință ascendentă, datorită inflației puterea de cumpărare a personalului societății este în scădere, conform celor prezentate în figura nr. 6 .
Figura nr.6 EVOLUȚIA SALARIULUI ȘI A PUTERII DE CUMPĂRARE ÎN ANUL 2002
Tabel nr. 5
EVOLUȚIA SALARIULUI MEDIU REALIZAT ȘI A
SALARIULUI NET REALIZAT IN 2001 ȘI 2002
=== cap.2 ===
CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA REMUNERĂRII RESURSELOR UMANE
2. 1. REGLEMENTĂRI LEGALE ÎN DOMENIUL SALARIZĂRII
Cadrul legislativ în acest domeniu este asigurat de o serie de legi dintre care cele mai reprezentative sunt:
– CODUL MUNCII
– CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ ȘI CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
– IAS 19 AVANTAJELE PERSONALULUI.
2.1.1. CODUL MUNCII
Codul Muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.
2.1.2. CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ ȘI CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
Contractul colectiv de muncă are ca scop principal stabilirea drepturilor și obligațiilor părților, respectiv salariaților și a administrației, cu privire la:
încheierea , executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului colectiv de muncă;
condiții de muncă și protecția muncii;
salarizarea și alte drepturi salariale;
timpul de muncă și timpul de odihnă;
unele măsuri de protecție specială a salariaților și acordarea de facilități acestora;
formarea profesională;
drepturile și obligațiile sindicatelor ca organizații și ca reprezentante ale salariaților;
obligațiile salariaților
măsuri de protecție a patronilor.
În cazul în care apar divergențe cu ocazia executării modificării, suspendării sau încetării contractului se instituie o comisie paritară formată din 5 reprezentanți titulari și 2 supleanți ai fiecărei părți.
Între S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara și angajații săi se încheie un contract social, prin care personalul se obligă să desfășoare activitățile, muncile stipulate în general prin contract, iar pe de altă parte, aceasta se obligă să îi remunereze munca prestată.
Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă de 1 an. Cu cel puțin 60 zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, părțile vor conveni asupra prelungirii contractului sau renegocierii clauzelor sale.
În vederea stabilirii concrete a drepturilor și obligațiilor salariaților, angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă(anexa nr. 3). Angajarea în muncă la S.C.SIDERURGICA S.A. se poate face numai când rezultatele economico-financiare o permit, cu aprobarea specială a Comitetului Director al societății. Poate fi angajat în cadrul societății persoana în vârstă de 18 ani minim, cu excepția absolvenților școlilor profesionale care au contract cu S.C.SIDERURGICA S.A..
Contractele individuale de muncă se încheie în două exemplare, dintre care unul revine angajatului. Odată cu contractul individual salariatul va semna și angajamentul de fidelitate față de societate(anexa nr. 4).
Încetarea contractului individual de muncă poate avea loc, în condițiile prevăzute de lege, prin unul din următoarele moduri:
la expirarea termenului pentru care s-a încheiat contractul individual de muncă;
prin acordul părților;
din inițiativa uneia dintre părți.
Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din inițiativa unității pentru persoanele aflate în incapacitate temporară, concedii medicale, femeilor gravide, în perioada cât îngrijesc copilul bolnav, în vârstă de până la 3 ani, precum și în timpul cât soțul își satisface stagiul militar, din motive neimputabile persoanelor în cauză.
Conform Contractului individual de muncă salariații au următoarele obligații:
să respecte prevederile Contractului individual de muncă, Contractului colectiv de muncă, Angajamentului de fidelitate față de societate, ale Regulamentului de ordine interioară al societății al tuturor reglementărilor în vigoare și deciziilor conducerii societății;
să îndeplinească sarcinile specifice locului de muncă și dispozițiilor șefului ierarhic;
să lucreze nu numai în meseria sau în funcția în care este încadrat ci și în alte muncă sau locuri de activitate, potrivit pregătirii sale profesionale, funcție de nevoile societății.
Pentru nerespectarea acestor obligații în funcție de gravitatea abaterii, se aplică următoarele sancțiuni:
avertisment;
diminuarea salariului cu 5 – 10 % pe durata de 1-3 luni;
retrogradarea în cadrul aceleiași profesii, cu 1- 2 categorii sau într-o funcție inferioară, pe durata de 1-3 luni;
Desfacerea contractului de muncă se aplică pentru următoarele abateri:
neexecutarea sarcinilor de serviciu;
abateri de la disciplina de muncă (insultarea conducătorilor, bătaie, crearea de stări tensionale repetate în cadrul colectivului de muncă);
prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, introducerea sau consumarea de băuturi alcoolice în incinta societății;
absentarea nemotivată de la lucru 3 zile în cursul unei luni sau 5 zile în cursul ultimelor 6 luni;
producerea din culpă de avarii la utilaje și instalații;
menținerea în mod nejustificat a refuzului de a accepta schimbarea la alt loc de muncă în situațiile în care necesitățile de producție o cer;
organizarea, instigarea sau participarea la încetarea colectivă și voluntară a lucrului în situații care nu se încadrează în prevederile legii nr. 15/1991 privind soluționarea conflictelor colective de muncă;
încălcarea angajamentului de fidelitate față de societate;
întocmirea de pontaje fictive de către șefii formației;
neefectuarea tratamentului medical și desfășurarea altor activități decât cele de tratament, pe perioada concediului medical acordat pentru caz de boală sau incapacitate temporară de muncă, boală profesională, constatată în urma verificărilor întreprinse de administrație și de sindicat.
În situația în care săvârșește o infracțiune, adică o faptă ilegală și periculoasă intervine răspunderea penală.
În categoria infracțiunilor intră: delapidarea, furtul, înșelăciunea, distrugerea în dauna patrimoniul, tăinuirea abuzului în serviciu, neglijența în serviciu, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influență falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, uzul de fals, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, ruperea sigiliilor.
2.1.3. NORMA IAS 19 AVANTAJELE PERSONALULUI(“EMPLOYEE BENEFITS”)
Perfecționarea contabilității românești, prin incorporarea în referențialul său a normelor internaționale, este un proces de neocolit. Deși elaborate în conformitate cu un mecanism și după o filosofie de sorginte anglo-saxonă, normele internaționale sunt preferabile normelor americane, care, dincolo de complexitatea și calitatea lor excepțională, sunt mult prea intim legate de un anume mediu economic, financiar, social și cultural, aflat de cele mai multe ori în stare de opozabilitate cu mediul românesc.
Apropierea contabilității românești de referențialul contabil internațional va declanșa procesul de definire a unui sistem contabil în care să va ține seama de particularitățile de mediu ale țării noastre în acord cu dispozitivul contabil european și implicit cu normele contabile internaționale.
Norma IAS 19 tratează contabilizarea și informațiile de furnizat de către patroni în numele avantajelor personalului.
Norma IAS 19 identifică cinci categorii de avantaje ale personalului:
avantajele pe termen scurt, precum salariile, remunerațiile, cotizațiile privind asigurările sociale, concediile plătite, concediile pentru caz de boală, participări și prime (dacă ele sunt plătite în maximum 12 luni ce urmează sfârșitului exercițiului) și avantajele nemonetare (ca de exemplu, asistența medicală, locuințele, autoturismele și bunurile sau serviciile gratuite sau subvenționate) acordate personalului în activitate;
avantajele posterioare perioadei de muncă (exemple; pensiile și alte prestații posterioare perioadei de muncă, asigurarea pe viață posterioară perioadei de muncă și asistența medicală posterioară perioadei de muncă);
avantajele pe termen lung ce cuprind concediile legate de vechime, concediile sabatice, jubileele sau alte avantaje legate de vechime, indemnizațiile pentru incapacitate de lungă durată și, dacă sunt plătibile după 12 luni sau mai multe, după sfârșitul exercițiului, participații, prime și diferite remunerații;
indemnizațiile oferite la sfârșitul contractului de muncă;
avantajele legate de capitalurile proprii.
Norma IAS 19 impune întreprinderii să contabilizeze avantajele pe termen scurt, atunci când membrii personalului au prestat servicii care de dau dreptul la aceste avantaje.
Norma IAS 19 impune întreprinderilor să contabilizeze:
o datorie atunci când un membru a personalului a prestat servicii în contrapartida avantajelor personalului, avantaje care pot fi vărsate la o dată viitoare;
o cheltuială, atunci când întreprinderea utilizează avantajul economic ce rezultă din serviciile prestate de un membru al personalului în contrapartida avantajelor personalului.
Avantajele pe termen scurt („short-term employee benefits”)desemnează avantajele personalului (altele decât indemnizațiile oferite la sfârșitul contractului de muncă și avantajele legate de capitalurile proprii) care sunt datorate integral în maximum 12 luni ce urmează sfârșitului exercițiului în cursul căruia membrii personalului au prestat servicii corespondente.
Avantajele pe termen scurt („short-term employee benefits”) include:
salariile, remunerațiile și cotizațiile pentru asigurări sociale;
absențele remunerate pe termen scurt (ca de exemplu, concediile anuale ți concediile în caz de boală), atunci când absențele au loc (trebuie să se producă) în maximum 12 luni ce urmează perioadei în care personalul a prestat servicii corespondente;
sumele de plătit în numele participanților și primelor în maximum 12 luni ce urmează perioadei în care personalului a prestat servicii corespondente;
avantajele nemonetare (de exemplu, asistența medicală, locuințele, autoturismele și bunurile sau serviciile gratuite sau subvenționate) acordate personalului în activitate.
Avantajele pe termen scurt sunt contabilizate, în general, imediat, deoarece nu este necesară nici o ipoteză actuarială pentru a evalua obligația sau cheltuiala și nu trebuie înregistrată nici o diferență actuarială. În plus, obligațiile în numele avantajelor pe termen scurt sunt evaluate pe o bază neactualizată.
Cu toate că norma IAS 19 nu impune furnizarea de informații specifice privind avantajele pe termen scurt, alte norme contabile internaționale pot să impună prezentarea anumitor informații. De exemplu, atunci când norma IAS 24 “Informarea relativă la părțile legate” le impune, întreprinderea trebuie să furnizeze informații privind avantajele acordate principalilor conducători. Norma IAS “Prezentarea situațiilor financiare” impune întreprinderilor să indice cheltuielile de personal.
2. 2. MODUL DE ORGANIZARE A CONTABILITĂȚII
2.2.1. FORMA DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ
Contabilitatea agenților economici din România este organizată în dublu circuit. Informațiile publicabile terților, utilizate și de agentul economic sunt furnizate de contabilitatea financiară, iar informațiile confidențiale, utilizate numai de agentul economic sunt furnizate de contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operațiilor care afectează patrimoniul întreprinderii spre a determina rezultatul financiar al acesteia.
Ea prezintă un interes major pentru stat, care vrea să controleze aplicarea metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului și stabilirea rezultatelor ce formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc.
Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici:
se realizează după o schemă normalizată, respectiv unificată, impusă de către autoritățile fiscale și de cerințele de control ale statului;
este organizată în vederea prezentării patrimoniului organismelor și persoanelor externe;
prezintă patrimoniul unităților într-o viziune globală, nepropunându-și furnizarea unor informații de detaliu; din rațiuni juridice și fiscale, rezultatele financiare au în vedere, de regulă, un ciclu de un an, numit exercițiu financiar.
Contabilitatea financiară este unul dintre centrii nervoși ai agentului economic al cărui rol este de a dirija și a regla relațiile economice interne și externe ale acestuia.
Contabilitatea financiară nu este numai un sistem de colectare a informațiilor exprimate în cifre. Ea este și un instrument de analiză și sinteză, realizând astfel un control al eficienței gestiunii economice.
Contabilitatea de gestiune mai poate fi definită și contabilitatea managerială. Conducerea ei nu este, în general, obligatorie pentru agenții economici, dar este utilă, fiind considerată în fapt contabilitatea activității de producție. Caracteristicile contabilității de gestiune pot fi formulate astfel:
are ca obiect gestiunea internă a patrimoniului și oferă un evantai de soluții pentru gestionarea corectă a unității;
este o contabilitate suplă, adică adaptabilă la toți agenții economici, oricare ar fi mărimea, activitatea și structura lor;
este condusă cu o periodicitate variabilă, adesea legată de ciclul de exploatare;
acoperă insuficiențele contabilității financiare în materie de gestiune internă a unității.
Operațiile înregistrate în contabilitatea de gestiune se împart în două categorii:
operații preluate din contabilitatea financiară, cum sunt cheltuielile de exploatare și veniturile de exploatare;
operații înregistrate în mod exclusiv în contabilitatea de gestiune, care se referă la transformările ce au loc în cadrul procesului de exploatare.
S.C.SIDERURGICA S.A. fiind o unitate mare utilizează varianta de bază a sistemului contabil care constă în:
utilizarea conturilor sintetice de grad I și de grad II prevăzute în planul de conturi;
folosirea metodei inventarului permanent pentru evidența stocurilor. În cazul utilizării acestei metode, în contabilitatea sintetică stocurile procurate din afara unității sau provenite din unitate se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare. Pe măsura ieșirilor, se trec în creditul conturilor de stocuri. În acest fel contabilitatea poate furniza în permanență mărimea stocurilor;
întocmirea bilanțului contabil în sistem de bază.
Contabilitatea în cadrul societății este ținută prin compartimente distincte conduse de către un contabil șef. Compartimentele sunt constituite dintr-un grup stabil de persoane subordonate unui conducător unic ce au atribuții cu caracter permanent în domeniul financiar-contabil. Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde, împreună cu personalul din subordine, de ținerea contabilității potrivit legii.
S.C.SIDERURGICA S.A. aplică forma de înregistrare contabilă „ Registru jurnal” care asigură înregistrarea operațiilor economice în mod cronologic și sistematic, direct din documentele primare și centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de bază la această formă de înregistrare contabilă. Servește ca document obligatoriu de înregistrare cronologică, fără ștersături și spații libere a documentelor în care se reflectă mișcarea patrimoniului unității. Acest registru se parafează de către organele în drept ori de câte ori este cazul. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă, se arhivează de către unitate și este păstrat împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Acesta prezintă avantajul că înregistrarea operațiilor economice se face unilateral, adică o singură dată în creditul conturilor în corespondență cu conturile debitoare.
Formularistica de lucru utilizată este formată din jurnale, registru-jurnal, situații auxiliare, fișe de cont analitice, balanță de verificare, bilanț contabil, registru inventar.
Categoriile de jurnale și situații folosite în cadrul formei de înregistrare “pe jurnale” sunt:
jurnalul privind operațiile de casă și bancă;
jurnalul privind decontările cu furnizorii;
jurnalul privind consumurile și alte ieșiri materiale;
jurnalul privind retribuțiile și contribuția la asigurările sociale;
jurnalul privind repartizarea și decontarea cheltuielilor de producție;
jurnalul privind vânzarea produselor sau alte ieșiri;
jurnalul privind vânzarea mărfurilor sau alte ieșiri;
situația achitării facturilor;
situația încasării facturilor;
jurnal privind operații diverse – pentru conturi sintetice;
situația privind mișcarea materialelor și cheltuielilor de transport-aprovizionare;
jurnal – situație privind operații diverse pentru conturi cu dezvoltare analitică;
situația privind avansurile spre decontare;
cartea mare.
Operațiunile din documentele justificative se înregistrează în mod cronologic și sistematic în jurnale astfel:
creditul fiecărui cont se reflectă într-un singur jurnal, prin debitul conturilor corespondente;
debitul fiecărui cont se reflectă în diferite jurnale în funcție de conturile creditoare cu care au corespondență.
Centralizarea debitului conturilor din jurnale se face numai la sfârșitul lunii în „Cartea Mare” în coloana rulajului debitor al contului respectiv.
Jurnalele se întocmesc lunar și cuprind înregistrările tuturor operațiilor din cursul lunii, în creditul unuia sau mai multor conturi, în corespondență cu conturile debitoare respective. Pentru unele conturi, pe lângă jurnalul privind operațiile de credit, se întocmește și un document contabil numit „Situație”, pentru operațiile de debit.
Înregistrările în jurnal și în situație se fac în mod cronologic și sistematic în tot cursul lunii sau numai la sfârșitul lunii, direct pe baza documentelor justificative sau a documentelor întocmite pentru centralizarea operațiilor aferente lunii respective.
Lunar în fiecare jurnal se stabilesc totalul sumelor înregistrate în cursul lunii, totaluri care se trec în „Cartea Mare” în care se stabilesc rulajele și soldul fiecărui cont sintetic precum și suma rezultată din cumularea acestora de la începutul lunii. De asemenea, se întocmesc lunar balanțe de verificare a conturilor sintetice și a conturilor analitice.
La sfârșitul lunii documentele justificative se îndosariază în ordinea înregistrării lor și se păstrează în dosare pentru fiecare lună și pe feluri de jurnale.
Păstrarea documentelor justificative și contabile se organizează astfel încât să se asigure posibilitatea stabilirii cu ușurință a legăturii între formularele în care s-au făcut înregistrările și documentele justificative care au stat la baza acestora.
Documentele justificative, pa baza cărora s-au făcut înregistrări în două sau mai multe jurnale, iar în celelalte dosare se menționează locul unde se află documentul în cauză.
Contabilitatea analitică se ține cu ajutorul documentelor stabilite în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sau cu ajutorul celorlalte documente contabile generale sau specifice folosite în acest scop.
Schema de aplicare a formei de înregistrare contabilă „pe jurnal” se prezintă conform anexei nr.5.
2.2.2. STRUCTURA SISTEMULUI DE SALARIZARE LA S.C. SIDERURGICA S.A.
Pentru munca prestată în condițiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în lei, indiferent de locul de muncă în care își desfășoară activitatea.
Salariul stabilit prin contractul individual de muncă este garantat pentru toți salariații, în funcție de posibilitățile financiare ale societății, în condițiile respectării obligațiilor înscrise în contractul individual de muncă și a prevederilor Contractului Colectiv de muncă la nivel de S.C. SIDERURGICA S.A.
Criteriile principale pentru constituirea fondului necesar asigurării salariilor prevăzute în contractul colectiv de muncă sunt:
nivelul de realizare al indicatorului standard de eficiență a muncii (profitul planificat prin bugetul de venituri și cheltuieli);
nivelul de realizare a costurilor față de cel de referință.
Fond de salarii aferent fiecărei secții (serviciu) se corectează lunar cu procentul de realizare al acestor criterii.
Conform articolului 50 din Contractul Colectiv de Muncă salariul de bază se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat precum și cu calitățile personale atestate prin acte care dovedesc absolvirea unor forme ale învățământului teoretic și profesional, experiență în activități specifice postului respectiv, calități personale care trebuie dovedite la locul de muncă și care sunt reflectate în rezultatele muncii prestate.
Prin contractul colectiv de muncă se stabilesc următorii coeficienți minimi de ierarhizare, pentru salariile tarifare, rezultate prin raportarea salariului minim de bază pentru următoarele categorii de salariați:
Funcții de execuție:
cu pregătire generală, liceală sau postliceală
pentru activități administrative (dactilograf, secretar funcționar) 1,30
pentru activități de specialitate (tehnician, contabil) 1,60
b) cu pregătire de subingineri și altele asimilate 1,92
c) cu pregătire superioară 2,04
Funcții de conducere operativă a locului de muncă
– maiștri 1,88
Funcții de conducere a compartimentelor funcționale
– șef serviciu, secție, birou, atelier 2,12
Funcțiile de conducere a societății
– directori, ingineri șefi 2,50
Sporurile minime pentru condiții de muncă calculate la salariul de bază, sunt următoarele:
– spor pentru condiții grele de muncă 10 %
– spor pentru condiții periculoase 10 %
– spor pentru lucru sistematic peste programul normal de muncă 25 %
– spor de risc pentru artificieri și zone de activitate radioactivă 10 %
Sporul minim pentru condiții nocive este acordat în procent de 10 % din salariul minim pentru societate.
Se mai acordă sporuri pentru:
– ore lucrate suplimentar, peste programul normal de lucru precum și în zilele de duminică și sărbători legate 100 %
ore suplimentare prestate peste 120 ore anual dar nu mi mult de 360 ore anual ar fi plătite cu spor de 50 % în loc de 100 % dacă în situații excepționale nu s-a convenit altfel;
lucrul în timpul nopții;
vechime neîntreruptă în aceiași unitate pentru tot personalul societății cu următoarele tranșe:
– 0 – 3 ani –
– 3 – 5 ani 5 %
– 5 – 10 ani 10 %
– 10 – 15 ani 15 %
– 15 – 20 ani 20 %
– peste 25 ani 25 %.
Vechimea neîntreruptă în muncă se consideră vechimea efectivă în unitate plus vechimea realizată în unitatea de la care a venit salariatul prin transfer în interes de serviciu. Salariații care au absențe nemotivate nu beneficiază de spor de vechime în luna respectivă.
spor pentru siguranța circulației pe CFU de 10 % pentru mecanicii de locomotivă și conducătorii de manevră și până la 7 % pentru restul personalului ce contribuie la siguranța circulației;
spor pentru condiții de muncă în izolare și altitudine; 20 %
spor pentru stress (secretarele care deservesc Direcția Generală și Direcțiile executive), Casierie, Birou încasări și plăți, Birou Salarii, Vânzări, Import-Export, (selectiv și fracționat), Birou Compensări, Serviciul C.F.I. 10 %
spor pentru utilizarea în mod frecvent a unei limbi până la 10 %
spor de siguranța circulației pentru șoferi, șef coloană, revizor tehnic și impiegat auto șef tură; 5 %
spor pentru șoferii care lucrează pe automacarale (pentru cât timp folosesc macaralele); 15 %
spor pentru șoferii care dețin și funcția de gestionar (dacă nu au însoțitor la transportul interurban); 10 %
spor de periculozitate pentru șoferii care transportă material explozibil, însoțitorii lor și șoferii care deservesc conducerea Societății; 15 %
spor pentru condiții penibile (conducător auto de autovidanjeră, verificatori canale secție Hidro) 10 %
pentru personalul cu statut de specialiști, nominalizate de conducerile uzinelor se acordă o sumă de până la 600.000 lei lunar indexabilă.
Formele de salarizare aplicate în cadrul S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara sunt următoarele:
în acord – direct individual sau colectiv;
– indirect;
în regie.
Salarizarea în acord se bazează pe evaluarea muncii prestate și a cheltuielilor de personal în funcție de volumul realizărilor fără a ține seama de durata timpilor de lucru pentru obținerea acestora. Acordul direct sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
Acest sistem de salarizare stimulează salariatul să-și amelioreze randamentul muncii sale, dar i se reproșează conducerea la surmenaj a personalului salariat, motiv pentru care formei sale clasice i s-a adus corectivul salariului minim garantat, sub forma salariilor minime interprofesionale sau a salariilor minime legale.
În cadrul salarizării în acord se pot deosebi mai multe variante cum ar fi:
salarizarea cu prime individuale;
salarizarea cu prime colective.
Salarizarea cu prime individuale este o variantă a sistemului de salarizare în acord, care încearcă să înlăture inconvenientele sistemului clasic de salarizare în acord, prin încadrarea în salariul cuvenit unui muncitor a două elemente și anume:
un element variabil care se determină în funcție de randamentul muncii prestate, reprezentând prima individuală;
un element fix care garantează de obicei salariul minim pe economie.
Salarizarea cu prime colective este o formă de salarizare în acord care urmărește cointeresarea globală a unei părți sau a ansamblului salariaților în creșterea randamentului general al întreprinderii. Această variantă constă în acordarea unei prime la salariul fix stabilită în funcție de randamentul formației sau economiilor realizate de aceasta asupra cheltuielilor controlabile.
Indicatorii de acordare a salariilor cuvenite, în cadrul formei de salarizare în acord direct sunt nivelul de îndeplinire a normelor de muncă și încadrarea în manopera directă din lucrări și devize.
Indicatorii de acordare a salariilor cuvenite, în cadrul formei de salarizare în acord direct sunt: nivelul de realizare a normelor de muncă ale formației deservite, încadrarea în manopera indirectă prevăzută în comenzi și devize și nivelul de realizare al profitului din exploatare.
Salarizarea în regie se bazează pe evaluarea muncii prestate și a cheltuielilor de personal în funcție de timpul de lucru plătit indiferent de randamentul muncii salariatului. Indicatorii de acordare a salariilor cuvenite, în cadrul formei de salarizare în regie sunt: nivelul de realizare a profitului din exploatare, nivelul de încadrare în cheltuielile de fabricație și nivelul de realizare a indicatorilor economici.
Pentru secțiile și activitățile salarizate în regie, sau acord colectiv (direct sau indirect) șefii secțiilor, împreună cu conducătorii locului de muncă sunt obligați să repartizeze fondul de salarii pe formațiile de lucru sau individual în funcție de aportul adus de fiecare formație (individual) în procesul de producție pe baza unor criterii clar stabilite.
Adaosurile sau diminuările la salariul de bază sunt:
adaosurile la salariu reprezentând plusul de acord;
premiile acordate din fondul de premiere calculat într-o proporție de până la 5 % din fondul de salarii realizat lunar și cumulat de la începutul anului;
cota parte din profitul net anual, cotă constituită în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
adaosul sau diminuarea de salarii survenite în funcție de criteriile stabilite.
Timpul de muncă și odihnă
Conform articolului 66 din contractul colectiv de muncă durata normală a timpului de lucru la S.C. SIDERURGICA S.A. este de 170 de ore pe lună sau 185 ore pe lună în funcție de compartimentele de lucru.
Salariații care își desfășoară activitatea la locuri de muncă cu condiții deosebite beneficiază de reducerea normală a timpului de lucru sub 8 h/zi, iar femei care au în îngrijire copii până la 7 ani pot lucru cu o jumătate de normă fără să li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de salariat, cum sunt: concediu de odihnă și vechimea în muncă. Salariații pot fi chemați să presteze ore suplimentare numai cu consimțământul lor. Ceea ce depășește 120 h/an de persoană necesită și acordul sindicatelor și unității. Compensarea orelor suplimentare se face cu timpul liber corespunzător sau prin plata cu sporuri.
Salariații încadrați în gradele de invaliditate I și II, precum și handicapații au dreptul în fiecare an calendaristic la:
concediu de odihnă plătit de 28 zile lucrătoare;
un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare(pentru nevăzători – 6 zile lucrătoare)
pentru salariații care lucrează la locuri de muncă unde nu există spor de concediu suplimentar, numărul total de zile de concediu este de 34 zile lucrătoare.
Indemnizațiile de concediu se plătesc la cerere înainte de plecare în concediu.
Salariații au dreptul la 30 de zile calendaristice de concediu fără plată, acordată o singură dată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.
Facilități acordate salariaților
Conform articolului 80 din Contractul Colectiv de Muncă salariații care se pensionează primesc o indemnizație egală cu un salariu de bază avut în luna pensionării. La ieșirea la pensie, salariatului i se vor acorda recompense morale, stabilite prin hotărârea Comitetului de Direcție.
Contravaloarea biletelor acordate salariaților trimiși în stațiuni, pentru tratarea unor boli profesionale, se suportă integral de societate, inclusiv costul transportului CFR, clasa a doua, sau acolo unde este posibil pentru transportul auto în comun.
Diurna de deplasare a salariatului trimis în delegație este de 65 % din salariul tarifar de bază, zilnic.
Din fondul social-cultural se suportă cheltuieli pentru reducerea costului biletelor de tratament și odihnă în stațiunile balneo-climaterice, repartizate de sindicat pentru salariați și membri lor de familie, cu un procent de 50 % din valoarea lor.
Aceste avantaje sunt supuse impozitării începând cu 1.01.2003 conform H.G. 54/2003 care conține normele de aplicare a Ordonanței 7/2001.
2.2.3. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU EVIDENȚA OPERAȚIILOR FINANCIARE PRIVIND DREPTURILE SALARIALE
Potrivit dispozițiilor legale, operațiile economice și financiare se consemnează în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrările în jurnal, fișe și alte documente contabile.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
denumirea documentului;
denumirea și sediul societății care întocmește documentul;
numărul documentului și date întocmirii acestuia;
menționarea părților care participă la efectuarea operației;
conținutul operației economice sau financiare, iar atunci când este necesar și temeiul legal al efectuării ei;
date cantitative și valorice aferente operației economice sau financiare efectuate;
semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operației economice sau financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiile respective;
alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor din documentele justificative.
Înscrierea datelor pe documente se face cu cerneală, cu pastă, cu creion chimic, mașină de scris sau cu alte mijloace de prelucrare mecanizată și automatizată a datelor, după caz.
În documentele justificative nu sunt admise ștersături, răzături sau alte asemenea procedee. Erorile se corectează prin tăiere cu o linie a textului sau cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ și se confirmă prin semnătura persoanelor care au întocmit documentul justificativ, menționându-se și data efectuării operației.
La sfârșitul lunii, în baza Condicii de prezență se întocmește Foaia colectivă de prezență în care se evidențiază total ore lucrate, orele suplimentare, orele de noapte, zile de concediu, zile de boală, libere, nemotivate și altele.
În baza Foii de prezență colectivă se întocmește Pontajul ce cuprinde aceleași date ca în foaia de prezență colectivă plus procentul de acord care se acordă.
Pontajul este introdus pe calculator după care sunt listate Statele de plată.
Pentru avansuri se întocmesc Liste de avans – concediu pentru sumele de bani ceruți în avans, pentru concediile de odihnă. Se introduc pe calculator și se obțin Liste de plată a indemnizațiilor pentru concediile de odihnă.
Documentele folosite pentru evidența salariilor și alte drepturi de personal sunt:
2. 2.3.1 Stat de plată a retribuțiilor
Servește ca:
document pentru plata retribuțiilor și a indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat;
document pentru calculul contribuției unității la formarea fondului pentru asigurările sociale;
document pentru efectuarea diverselor rețineri legate din retribuții;
dispoziție către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
documente justificative de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii de compartimentul care are această atribuție pe baza fișelor de evidență a retribuției, a evidenței și documentelor privind reținerile legale a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.
Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu se includ în statele de retribuții, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a retribuțiilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.
Circulă:
la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);
la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1);
la compartimentul financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);
la compartimentul care a întocmit statele de plată a retribuțiilor (exemplarul 2).
Se arhivează:
la compartimentul financiar-contabil separat de celelalte documente de plăți și se păstrează o perioadă de 50 ani (exemplarul 1);
la compartimentul care a întocmit statul de plată a retribuțiilor (exemplarul 2).
2 2.3.2 Calculul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat
Servește ca:
document pentru calculul indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat, pe feluri de indemnizații;
document de centralizare a zilelor (cazurilor) și indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat, în vederea completării dispoziției de plată-încasare privind asigurările sociale;
Se întocmește într-un singur exemplar, lunar, de compartimentul care are această atribuție, pe baza datelor din certificatele medicale.
Nu circulă, fiind document de înregistrare operativă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil anexat la dispoziția de plată-încasare privind asigurările sociale.
2. 2.3.3. Lista de avans chenzinal
Servește ca:
document pentru calculul și plata avansurilor chenzinale;
dispoziție către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
document pentru reținerea prin stat a avansurilor chenzinale plătite;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, lunar, de compartimentul care are această atribuție pe baza documentelor de pontaj și a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care întocmește lista.
Circulă:
la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);
la casieria unității pentru efectuarea plății (exemplarul 1);
la compartimentul financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);
la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal pentru a servi la întocmirea statelor de retribuții la sfârșitul lunii (exemplarul 2).
Se arhivează:
la compartimentul financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 la registrul de casă (exemplarul 1);
la compartimentul care a întocmit lista de avans(exemplarul 2).
2. 2.3.4. Lista de indemnizații pentru concediu de odihnă
Servește ca:
document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite personalului muncitor pe timpul efectuării concediului de odihnă;
dispoziție către casierie pentru plata indemnizațiilor cuvenite;
document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediu de odihnă, de compartimentul care are această atribuție, pe baza datelor din fișa de evidență a retribuțiilor și se semnează pentru confirmarea realității datelor și exactitatea calculelor.
Circulă:
la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata;
la casieria societății pentru efectuarea plății;
la compartimentul financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă pentru înregistrarea în contabilitate;
la compartimentul care a întocmit lista, pentru a servi la întocmirea statelor de retribuții la sfârșitul lunii.
Se arhivează:
la compartimentul financiar-contabil;
la compartimentul care a întocmit lista.
2. 2.3.5. Fișa de evidență a retribuțiilor
Servește ca:
document pentru evidența timpului lucrat și a timpului nelucrat;
document pentru stabilirea drepturilor privind retribuțiile, indemnizațiile de conducere, indemnizațiile pentru concediu de odihnă, sporurile, premiile și alocațiile de stat pentru copii;
document în care se stabilesc diminuările, recuperabile din retribuții, inclusiv indemnizația de conducere în cazul nerealizării indicatorilor de plan, precum și reținerile efectuate, ca urmare a nerealizării indicatorilor care condiționează plata retribuțiilor;
document în care se consemnează, sumele restituite ca urmare a recuperării nerealizării indicatorilor care condiționează plata retribuțiilor;
document de evidență a sumelor care se rețin eșalonat (rate, chirii proprii);
document care stă la baza completării statului de retribuții.
Se întocmește într-un exemplar, lunar de compartimentul care are atribuții de calcul și stabilire a drepturilor de retribuții, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului de lucru, a documentelor de centralizare a retribuțiilor individuale (pentru muncitorii retribuiți în acord) și cuprinde rubrici pentru 2 ani.
Coloanele de reținere ale formularului se completează cu sumele a căror reținere urmează a se face eșalonat pe luni, pe baza contractelor sau altor documente legale.
În cazul în care suma reținută nu corespunde cu suma lunară înscrisă în formular, suma efectivă reținută se înscrie în aceiași rubrică, alături sau sub suma trecută pe baza contractului sau altui document legal.
nu circulă fiind document de evidență operativă;
se arhivează la compartimentul unde se întocmește.
2. 3. CONTABILITATEA REMUNERĂRII PERSONALULUI
Retribuțiile constituie expresia bănească a plății din venitul societății destinat consumului individual și repartizată celor ce muncesc proporțional cu cantitatea și calitatea muncii depuse.
Pentru societăți, retribuțiile reprezintă cheltuieli cu munca. Ele sunt unul din elementele principale ale cheltuielilor de producție sau de circulație.
Contabilitatea retribuirii muncii este una din secțiunile importante ale contabilității.
Ea trebuie astfel organizată încât să răspundă următoarelor cerințe:
să asigure determinarea reală a obligațiilor față de buget, față de asigurările sociale și față de alte întreprinderi, instituții și persoane, obligații rezultate din retribuții;
să asigure corecta stabilire a drepturilor bănești cuvenite personalului societății;
să urmărească decontarea la timp și exactă a retribuțiilor și a altor obligații rezultate din retribuții;
să asigure corecta includere în cheltuieli a retribuțiilor, a contribuțiilor pentru asigurările sociale și a indemnizațiilor pentru concedii;
să contribuie la întărirea disciplinei în muncă, pentru folosirea judicioasă a timpului de lucru pentru înlăturarea absențelor, întârzierilor, întreruperilor;
să contribuie la folosirea judicioasă a fondurilor destinate retribuirii muncii, la întărirea disciplinei financiare și de plan, la respectarea legalității.
Pentru evidența decontărilor cu personalul se folosesc conturile din
Grupa 42 „Personal și conturi asimilate” și anume:
421 „Personal – remunerații datorate”
423 „Personal – ajutoare materiale datorate”
424 „Participarea personalului la profit”
425 „Avansuri acordate personalului”
426 „ Drepturi de personal neridicate”
427 „Rețineri din remunerații datorate terților”
428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
2.3.1. CALCULUL DREPTURILOR SALARIALE
Calculul drepturilor salariale cuvenite personalului pentru munca depusă se face diferit în funcție de sistemele de retribuire aplicate de fiecare unitate economică.
În cadrul S.C. SIDERURGICA S.A. se utilizează atât forma de salarizare în regie cât și forma de salarizare în acord direct sau indirect.
În cazul retribuirii în acord, retribuția cuvenită unui lucrător sau echipe se stabilește prin înmulțirea retribuției cu unitatea de produs sau lucrare cu cantitatea de produse sau lucrări realizate.
Exemplul 1
Pentru strunjirea unui cilindru, retribuția pe unitatea de produs este de 5.000 lei, considerând că într-o zi un strungar a executat 10 cilindrii, retribuția cuvenită este de 10 x 5.000 = 50.000 lei.
Dacă retribuția este calculată pentru o echipă (acord colectiv) repartizarea acesteia între membrii echipei de lucru se face în raport cu retribuția tarifară de încadrare și cu timpul lucrat de fiecare angajat.
În cazul retribuirii în regie sau după timp, drepturile cuvenite personalului sunt stabilite în raport cu timpul efectiv lucrat astfel: pentru lucrătorii retribuiți pe bază de tarif orar, se înmulțește numărul de ore lucrate într-o lună cu retribuția tarifară pe oră, cu care a fost încadrat.
Exemplul 2
Un muncitor a cărui retribuție tarifară este de 10.000 lei /oră, a lucrat în luna octombrie 216 ore. Retribuția cuvenită pe luna octombrie este de 10.000 x 216 = 2.160.000 lei.
Pentru lucrătorii retribuiți pe bază de retribuție tarifară lunară (de regulă personalul TESA), care au participat la lucru întreaga lună, drepturile bănești cuvenite sunt egale cu retribuția tarifară lunară cu care au fost încadrați. În situația în care în timpul unei luni au absentat una sau mai multe zile lucrătoare, drepturile bănești sunt calculate numai pe timpul lucrat efectiv. Se procedează în modul următor:
se calculează retribuția pe zi, prin împărțirea retribuției tarifare lunare la numărul zilelor lucrătoare din luna respectivă;
se înmulțește retribuția tarifară pe zi cu numărul zilelor efectiv lucrate.
Exemplul 3
Un lucrător a cărui retribuție tarifară lunară este de 2.000.000 lei a absentat în luna octombrie 3 zile. Numărul zilelor lucrătoare în octombrie este de 24 zile.
retribuția tarifară pe zi: 2.000.000 : 24 = 8.300 lei
retribuția tarifară cuvenită pentru timpul efectiv lucrat în luna octombrie: 8.300 x 21 = 1.743.000 lei
Principalele rețineri din retribuții sunt:
contribuția individuală de asigurări sociale aplicată la salariile individuale brute lunare, în cotă de 9,5 % inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă;
contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj în cotă de 1% aplicată asupra salariului de bază lunar brut;
contribuția la asigurările sociale de sănătate, în cotă de 6,5 % aplicată asupra venitului brut.
Se mai pot reține din retribuții și chirii, cote echipament de lucru, cumpărări cu plata în rate, popriri, imputații, note pentru împrumuturi.
Muncitorii și personalul TESA plătesc impozit pentru toate drepturile bănești lunare încasate. retribuții, premii, indemnizații pentru concediu de odihnă, ajutoare sociale etc.
Impozitul este stabilit în cote procentuale progresive pe tranșe de venituri. Cotele procentuale valabile pentru anul fiscal 2003 sunt:
Venit lunar impozabil Impozit
– lei – – lei –
până la 2.100.000 18 %
2.100.000 – 5.200.000 378.000 + 23 % pentru ceea ce depășește suma de 2.100.000
5.200.000 – 8.300.000 1.091.000 + 28 % pentru ceea ce depășește suma de 5.200.000
8.300.000 – 11.600.000 1.959.000 + 34 % pentru ceea ce depășește suma de 8.300.000
peste 11.600.000 3.081.000 + 40 % pentru ceea ce depășește suma de 11.600.000
Exemplul 4
Un salariat angajat în funcție de inginer cu un salariu orar de 22.202 lei a lucrat în martie 2003 21 de zile. Are în întreținere un copil (elev).La chenzina I angajatul primește un avans de 1.500.000 lei, iar la chenzina a II-a i se reține o rată de 250.000 lei.
Să se calculeze reținerile din salariu precum și restul de plată încasat de salariat la chenzina a II-a.
Timpul efectiv lucrat: 21 zile x 8 ore = 168 zile
Salariu orar: 22.202 lei x 168 ore = 3.729.900 lei
Spor vechime: 25 % din 3.729.900 = 932.484 lei
Spor rețea: 12 % din 3.729.900 = 447.592 lei
TOTAL BRUT 5.109.976 lei
Calculul reținerilor din salariu:
Șomaj: 1% x (salariu încadrare + spor rețea) = 0,01 x (3.729.900 + 477.592) = 41.775 lei
Contribuția individuală de asigurări sociale (CIAS):9,5 % x Total brut = 0,065 x 5.109.976 = 485.448 lei
Contribuția personală la asigurări sociale de sănătate(CASS): 6,5 % x Total brut = 0,065 x 5.109.976 = 332.148 lei
Deducerea personală de bază: 1.800.000 lei
Cheltuieli profesionale: 0,15 x 1.800.000 = 270.000 lei
VENIT NET: Venit brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 5.109.976 – 41.775 – 332.148 – 485.448 – 270.000 = 3.980.605 lei
Deducere suplimentară pentru o persoană aflată în întreținere: 0,5 x 1.800.000 = 900.000 lei
VENIT NET IMPOZABIL: Venit net – DPB – DS = 3.980.605 – 1.800.000 – 900.000 = 1.280.605 lei
Impozit aferent(conform O.G. 2312/2001): 230.509 lei
SALARIU NET = Salariu Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Impozit = 5.109.976 – 41.775 – 332.148 – 485.448 – 230.509 = 4.020.096
Avans chenzinal: 1.500.000 lei
Popriri: 250.000 lei
Rest de plată: Salariu net – avans chenzinal – popriri = 4.020.096 – 1.500.000 – 250.000 lei = 2.270.096 lei
Rest de plată: 2.270.096 lei
Înregistrările contabile aferente sunt:
1. Se înregistrează statul de plată:
641= 421 5.109.976
2. Se înregistrează plata avansului:
425 = 5311 1.500.000
3.Se înregistrează reținerile din salarii:
421 = % 1.089.880
230.509
485.448
332.148
41.775
4. Se înregistrează plata chenzinei a II-a:
421 = 5311 2.270.096
5. Se înregistrează reținerile din salariu:
421 = 427 250.000
Indemnizațiile pentru concediu de odihnă se calculează astfel:
se stabilește câștigul mediu pe ultimele 12 luni lucrătoare, însumând câștigurile din această perioadă și raportându-le la 12;
se stabilește apoi câștigul mediu pe zi împărțind câștigul mediu lunar la numărul mediu de zile lucrătoare dintr-o lună și anume 23;
se înmulțește câștigul mediu pe zi, cu numărul zilelor lucrătoare de concediu la care are dreptul salariatul.
Exemplul nr.5
Un salariat angajat în funcția de merceolog a lucrat 9 zile, 12 zile fiind în concediu de odihnă. Salariul orar este de 11.668 lei. Deducerea personală de bază este de 1.800.000 lei. La chenzina I angajatul primește un avans de 987.000 lei, iar la chenzina a II-a I se reține o rată de 15.000 lei.
Să se calculeze indemnizația pentru concediu de odihnă acordată salariatului.
Calcul concediu de odihnă:
11.668 x 168 ore = 1.960.224 lei
1.960.224 : 21 zile = 93.344 lei
93.344 x 12 = 1.120.128 lei
Spor de vechime: 25% din 1.120.128 = 280.032 lei
Spor de rețea: 10% din 1.120.128 = 112.012 lei
Total sumă concediu: 1.120.128 + spor vechime + rețea = 1.512.172 lei
Timp efectiv lucrat: 9 zile x 8 ore = 72 ore
Suma pentru timpul efectiv lucrat: 72 ore x 11.668 lei = 840.100 lei
Spor vechime: 25% din 840.100 = 210.025 lei
Rețea: 10% din 840.100 = 84.010 lei
Suma cuvenită pentru concediu: 1.512.172 lei
TOTAL BRUT = 2.604.298 lei
CIAS 9,5% x 2.604.298 = 247.408 lei
Șomaj 1% x 2.156.246 = 21.562 lei
CASS 6,5% x 2.604.298 = 169.279 lei
VENIT IMPOZABIL: 2.166.049 lei
Impozit pe salarii: 390.196 lei
Avans concediu: 987.000 lei
Popriri: 15.000 lei
REST DE PLATĂ: 733.853 lei
Observații: – baza de calcul pentru 1% Somaj este salariu încadrare + spor rețea: 1.960.224 + 196022 = 2.156.246 lei
– Rest de plată = Total Brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans concediu – Popriri
Înregistrările contabile aferente sunt:
1. Se înregistrează statul de plată:
641= 421 2.604.298
2. Se înregistrează plata avansului:
425 = 5311 987.000
3.Se înregistrează reținerile din salarii:
421 = % 828.445
390.196
247.408
169.279
21.562
4. Se înregistrează popririle din salariu:
421 = 427 15.000
Exemplul nr.6
În tabelul de mai jos sunt redate câteva informații mai semnificative privind salariații Serviciului Tehnic de la S.C.SIDERURGICA S.A. care își desfășoară activitatea în condiții normale de muncă:
Se întocmește lista de avans chenzinal pe luna martie 2003 pe baza datelor din tabelul de mai sus, în condițiile în care toți salariații au fost prezenți la lucru întreaga lună:
Formula contabilă care se înregistrează în Registrul de casă în ziua achitării avansului chenzinal:
Se întocmește statul de salarii:
MUREȘAN VASILE
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 3.500.000 – 35.000 – 227.500 – 332.500 – 270.000 = 2.635.000
Venit net impozabil = Venit net – DPB – DS = 2.635.000 – 1.800.000 – 0 = 835.000
Impozit = 18 % x 835.000 = 150.300
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 3.500.000 – 332.500 – 35.000 – 150.300 – 1.500.000 – 200.000 = 1.282.200 lei
PETREAN FELICIA
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 5.000.000 – 40.000 – 325.000 – 475.000 – 270.000 = 3.890.000
Venit net impozabil = Venit net – DPB – DS = 3.890.000 – 1.800.000 – 900.000 = 1.190.000
Impozit = 18 % x 1.190.000 = 214.200
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 5.000.000 – 475.000 – 40.000 – 325.000 – 214.200 – 1.700.000 – 300.000 = 1.945.800 lei
BOCEAN OCTAVIAN
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 6.600.000 – 55.000 – 429.000 – 627.000 – 270.000 = 5.219.000
Venit net impozabil = Venit net – DPB – DS = 5.219.000 – 1.800.000 – 900.000 = 2.519.000
Impozit = 378.000 + 23 % ( 2.519.000 – 2.100.000) = 378.000 + 96.370 = 474.370
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 6.600.000 – 627.000 – 55.000 – 429.000 -474.370 – 2.300.000 – 500.000 = 2.214.630 lei
LISTA DE PLATĂ
LUNA MARTIE
Formulele contabile aferente statului de salarii sunt:
– Cheltuieli salariale suportate de către unitate
Înregistrări contabile
Fondul de salarii brut:
Contribuția unității la asigurările sociale:15.100.000 x 24,5 % = 3.699.500
Contribuția unității la fondul de șomaj: 15.100.000 x 3,5 % = 528.500
Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate: 15.100.000 x 7 % = 1.057.000
Contribuția la fondul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale:
15.100.000 x 0,5 % = 77.500
Rețineri din salarii suportate de către salariați:
Formule contabile:
Contribuția personalului la asigurări sociale (9,5%):
Contribuția personalului la fondul de șomaj: (1%)
Contribuția personalului la fondul de asigurări de sănătate (6,5 %):
Impozitul pe salarii:
Avans:
Alte rețineri (rate, chirii):
Achitarea cu numerar chenzinei a II-a:
Achitarea CAS de către angajator:
Achitarea fondului de asigurări sociale de sănătate:
Achitarea fondului de asigurări de sănătate:
Achitarea CIAS datorată de salariați:
Achitarea fondului de șomaj 3,5 %:
Achitarea fondului de șomaj 1 %:
Achitarea impozitului pe salarii:
Achitarea ratelor și chiriilor reținute:
Exemplu nr.7
Adunarea Generală a Asociaților hotărăște acordarea a 3 salariați premii de câte 2.000.000 lei suportate din profitul net.
Se întocmește statul de plată privind premiile acordate:
Formulele contabile aferente premiilor acordate sunt:
Constituirea fondului de participare la profit a salariaților:
Întocmirea statului de plată:
Impozitul reținut:
Achitarea în numerar a premiilor:
Vărsarea impozitului pe dividende:
Exemplu nr.8
Un salariat al S.C.SIDERURGICA S.A.a închiriat un spațiu dezafectat din unitatea în care lucrează, plătind o chirie lunară de 1.000.000 lei + TVA.
Se înregistrează creanța privind chiria de încasat:
Varianta 1: Încasarea în numerar a creanței:
Varianta 2: Reținerea pe statul de plată a creanței:
Exemplul nr.9
Un salariat al societății nu-și ridică la termen chenzina a II-a în sumă de 2.600.000 lei.
Se înregistrează salariile neridicate la timp:
Varianta 1: Achitarea ulterioară a salariului:
Variante 2: Prescrierea salariului neridicat de către angajat:
=== cap.3 ===
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND ASIGURĂRILE ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ
3.1. REGLEMENTĂRI LEGALE PRIVIND ASIGURĂRILE ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ
3.1.1. LEGEA NR. 19/17 martie 2000 PRIVIND SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE
În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi;
persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie;
persoanele care, exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii, realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, cu excepția beneficiarilor unei pensii de limită de vârstă.
Salariul mediu brut pe economie pentru anul următor se prognozează și se face public de către CNPAS până la data de 31 decembrie a anului curent.
Persoanele care desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii au obligația să declare angajatorului, pe propria răspundere, dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator.
Contribuția de asigurări sociale
În sistemul public sunt contribuabili, după caz:
asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
angajatorii;
persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații;
cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
cotele de contribuții de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Contribuția de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează.
Calculul și plata contribuției de asigurări sociale, datorată de asigurați și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori.
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie: salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurați.
Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurați precum și veniturile brute lunare realizate de asigurați
Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:
data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data a 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Neplata contribuției de asigurări sociale la termenele prevăzute generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.
Calculul majorărilor de întârziere, evidențierea în contabilitate și urmărirea plății acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata ajutorului de șomaj.
Alte drepturi de asigurări sociale
Asigurații sistemului public au dreptul, în afara de pensie, la:
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;
prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă;
indemnizație pentru maternitate;
indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;
ajutor de deces.
Beneficiază de drepturile mai sus menționate asigurații care în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni.
Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale în lunile respective.
În sistemul public asigurații beneficiază de concediu medical și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical, eliberat conform reglementărilor în vigoare.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:
de către angajator, în funcție de numărul de angajați avut la data ivirii incapacității temporare de muncă astfel:
până la 20 de angajați, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;
între 21-100 de angajați din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;
de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:
prima zi de incapacitate temporară de muncă;
ziua următoare celor suportate de angajator, conform literei A, și până la data încetării incapacității temporare de muncă sau pensionării.
Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, în sistemul public asigurații pot beneficia de:
indemnizație pentru trecerea temporară în altă muncă;
indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
indemnizație pentru carantină;
ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze și de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;
tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate.
reabilitate profesională;
bilete de odihnă pentru asigurații unităților în care nu este reglementată constituirea fondului social, potrivit legii.
Cu privire la indemnizația de maternitate asiguratele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină și lăuzie perioada în care beneficiază de indemnizație de maternitate.
Asigurații au dreptul la:
concediu și indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
concediu și indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 7 ani și, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutorul de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul în condițiile dreptului comun sau în lipsa acestuia oricare persoană care face această dovadă.
Pentru persoana asigurată care desfășoară activitate în mai multe unități, în fiecare fiind asigurată conform prezentei legi, indemnizațiile de asigurări sociale se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator sau de casele teritoriale de pensii, în condițiile legii.
Calculul și plata indemnizațiilor de asigurări sociale se fac pe baza certificatului medical emis în condițiile legii, care constituie ordin de plată.
Calculul și plata indemnizației de asigurări sociale se fac de către lunar:
angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă
instituția care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru șomeri.
3.1.2. LEGEA NR. 76 /16 ianuarie 2002 PRIVIND SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ȘOMAJ ȘI STIMULAREA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ
Conform articolului 19 din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002 în sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări de servici și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brutepe țară;
funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
persoanele care desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;
militarii angajați pe bază de contract;
persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu se regăsesc în una din situațiile prevăzute la literele a.–e.
Angajatorii la care își desfășoară activitatea persoanele prevăzute la art. 19 sunt obligați să depună, în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuțiile, la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind obligațiile de plată către bugetul asigurărilor pentru șomaj și dovada efectuării acestei plăți.
Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 3,5 %, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art. 19.
Angajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 1 %, aplicată asupra salariului de bază lunar brut.
Termenul de plată a contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj este, după caz, de cel mult 5 zile de la data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor chenzinal.
Conform articolului 78 din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002, din bugetul asigurărilor pentru șomaj și din alte surse alocate conform prevederilor legale se pot subvenționa cheltuielile cu forța de muncă efectuate în cadrul realizării unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor, pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale.
Aceste subvenții se acordă angajatorilor pe o perioadă de cel mult 12 luni, la solicitarea autorităților publice locale, pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă, din rândul șomerilor, pentru servicii de natura celor prevăzute la art. 78. Cuantumul subvenției acordate este de 70 % din salariul de bază minim brut pe țară pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă, din rândul șomerilor.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe țară în vigoare.
Angajatorii care încadrază în muncă pe durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioadă de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe țară în vigoare.
3.1.3.OUG 150/2002PRIVIND ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE ȘI ORDINUL 74/22 iunie 2002 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND MODUL DE ÎNCASARE A CONTRIBUȚIILOR LA ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE
Conform OUG 150/2002, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de ocrotire a sănătății populației.
Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat, pe baza principiului solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, precum și a dreptului alegerii libere de către asigurați a medicului, a unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate.
Constituirea fondurilor de asigurări sociale de sănătate se face din contribuția asiguraților, din contribuția persoanelor fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse.
Administrația fondului de asigurări sociale de sănătate se face prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și prin casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București.
Sunt supuse în mod obligatoriu asigurării, potrivit prezentei legi, următoarele categorii de persoane:
cetățenii români cu domiciliul în țară;
cetățenii străini și apatrizii care au reședința în România.
Asigurații vor plăti o contribuție lunară pentru asigurările sociale de sănătate.
Calitatea de asigurat se dovedește cu carnetul de asigurări sociale de sănătate.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurarea de sănătate, fără plata contribuției:
copiii și tinerii până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă;
persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă;
soțul, soția, părinții și bunicii, fără venituri proprii, aflați în întreținerea unie persoane asigurate;
persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate și constituite din prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, precum și persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentu cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, dacă nu realizează venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de lege, precum și cele provenite din pensii.
Calitatea de asigurat a salariaților se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă a salariatului și se păstrează pe toată durata acestuia. Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine celui care angajează persoanele salariate.
Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care s-a achitat contribuția și o păstrează în condițiile legii.
Are calitatea de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, persoana aflată în una din următoarele situații, pe durata acesteia:
satisface serviciul militar în termen;
se află în concediu medical, în concediu pentru sarcină și lăuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani;
execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv;
face parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social, potrivit Legii nr.67/1995 privind ajutorul social.
Asigurații au dreptul la servicii medicale, medicamente și materiale sanitare.
Fondul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și fondurile caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București se formează din:
contribuții ale persoanelor fizice și juridice, în părți egale;
subvenții de la bugetul de stat și de la bugetele locale;
alte venituri.
Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate. Cuantumul contribuției bănești lunare a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5 % și se aplică la venitul brut.
Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat au obligația să rețină și să vireze casei de asigurări de sănătate teritoriale contribuția pentru sănătate datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă; acestea au obligația să anunțe casei de asigurări de sănătate orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor.
Persoanele fizice sau juridice care angajează personal salariat au obligația plății contribuției pentru asigurările sociale de sănătate de 7% raportat la fondul de salarii.
Conform Ordinului 74/22 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate se consideră angajator persoana fizică sau juridică și orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează muncă în baza uni contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii încheiate potrivit legii.
Angajatorii au obligația să rețină și să vireze caselor de asigurări de sănătate contribuția pentru asigurările sociale de sănătate în cotă de 7 % raportată la fondul de salarii.
Prin fond de salarii se înțelege suma veniturilor în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică pentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, încheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se referă.
În fondul de salarii se include și indemnizațiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, întărirea și refacerea sănătății pentru primele 10 zile lucrătoare care, potrivit legii, se suportă din fondul de salarii al angajatorului. Sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori și alte drepturi și indemnizații de natură salarială acordate în bani și în natură de către angajator.
Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asigurați se determină astfel:
o cotă de 6,5 % aplicată lunar asupra veniturilor salariale brute, în cazul asiguraților care au calitatea de salariat sau care prestează o activitate pe bază de convenție civilă de prestări de servicii.
Prin venituri salariale brute , în sensul acestor norme, se înțelege suma tuturor veniturilor în bani și în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, indiferent de perioada la care se referă sau forma în care se acordă.
Sunt asimilate veniturilor salariale:
indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilită potrivit legii;
drepturile de soldă lunară, indemnizații, prime, premii, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și regiile autonome;
sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;
sumele primite de reprezentanții în organismele tripartite, conform legii;
veniturile sub formă de salarii din străinătate, obținute de persoanele fizice române cu domiciliul în România și de persoanele fizice române cu domiciliul în România angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România;
alte drepturi și indemnizații de natură salarială, primite de asigurați, în bani sau în natură.
În categoria veniturilor salariale brute se includ și indemnizațiile cuvenite, potrivit legii, pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, precum și indemnizațiile acordate în condițiile legii, personalului care lucrează în sectorul producției de apărare, pe perioada de întrerupere a activității.
Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele scutite de plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 7 % asupra valorii a două salarii minime brute pe țară, se cuprinde în bugetul anual al asigurărilor sociale de stat și se virează lunar de către angajatorii care plătesc drepturile pentru concediile medicale pentru îngrijirea copilului bolnav, la termenele prevăzute pentru virarea impozitului pe salarii, diminuându-se contribuția la asigurările sociale de stat cu sumele vărsate corespunzătoare zilelor lucrătoare în care s-au aflat în incapacitate de muncă.
Potrivit art. 55 din Ord.74/22 iunie 2002 se suportă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, pentru întreaga perioadă în care persoana se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină și lăuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav.
Calculul sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate se efectuează astfel:
În cazul beneficiarilor de certificate medicale pentru program redus calculul contribuției pentru asigurările sociale de sănătate se face proporțional cu orele cumulate de program redus din cursul lunii, înregistrate în contabilitate.
În cazul în care salariatul beneficiază în luna în care se face calculul contribuției, atât de indemnizația de concediu medical, cât și de salariul pentru zilele efectiv lucrate, baza de calcul a contribuției personale a asiguratului este formată numai din veniturile salariale, fără a include indemnizația pentru concediu medical.
3.2. CAS, CASS ȘI AJUTOR DE ȘOMAJ
Unitățile patrimoniale intră în relații cu propriul personal și cu instituțiile de specialitate pe linia asigurărilor și protecția socială. Aceste relații iau naștere în legătură cu constituirea și utilizarea unor fonduri cu această destinație: fondul asigurărilor sociale de stat, fondul pentru pensii suplimentare, fondul de șomaj.
Între unitățile economice și angajații lor se încheie contracte de muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar unitățile se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unitățile care au salariați cu contract de muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul și asigurările sociale.
CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE ANGAJATORI
fondul de salarii – care este format din totalitatea salariilor brute(salarii de încadrare + sporuri + adaosuri + compensări + indexări) ce se cuvin salariaților dintr-o unitate;
contribuția unității la asigurările sociale (CAS) – care în funcție de condițiile de muncă, se calculează în următoarele cote, luându-se ca bază de calcul fondul brut de salarii:
24,5 % pentru condiții normale de muncă;
29,5 % pentru condiții deosebite de muncă;
34,5 % pentru condiții speciale de muncă.
Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuția nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al salariaților din luna pentru care se face calculul și valoarea a trei salarii medii brute lunare pe economie. Numărul mediu de salariați reprezintă media aritmetică simplă care rezultă din suma efectivelor zilnice de salariați din lună (exclusiv zilele nelucrătoare) raportată la numărul total de zile lucrătoare din lună.
contribuția unității la fondul de șomaj – care se calculează în cotă de 3,5 % din fondul brut de salarii;
contribuția unității la fondul de asigurări de sănătate – calculat în cotă de 7 % din fondul brut de salarii și din sumele brute plătite colaboratorilor;
contribuția unității la fondul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale se calculează în cotă de 0,5 % din fondul brut de salarii.
REȚINERI DIN SALARII SUPORTATE DE ANGAJAȚI
Este, de asemenea, stabilită pe bază de lege obligația angajaților economici de a reține din salariile datorate personalului angajat cu contract de muncă următoarele sume:
contribuția la asigurări sociale datorată de asigurat – se calculează în cotă de 9,5 % din salariul brut în care se include salariul de bază și sporurile cu caracter permanent; baza de calcul a CIAS nu poate depăși cinci salarii medii brute pe economie(5 x 6.962.000 lei);
contribuția personalului la fondul de șomaj – se calculează în cotă de 1 % din salariul de încadrare +sporuri (salariul de bază brut lunar mai puțin vechimea);
contribuția angajaților la fondul de asigurări de sănătate – care se calculează în cotă de 6,5 % din salariul brut;
impozitul pe salarii – stabilit în cote progresive, având ca bază de calcul venitul impozabil;
alte rețineri datorate terților: rate, chirii, imputații, amenzi etc.
Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul impozabil din salarii se determină prin deducerea (scăderea) din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
Contribuțiile personalului la asigurările sociale (9,5 %), la fondul de șomaj în cotă de 1%, la asigurările sociale de sănătate (6,5 %);
Cheltuieli profesionale, calculate în cotă de 15 % din deducerea personală de bază;
Deducerea personală suplimentară pentru soția/soțul, copiii sau alți membrii de familie, aflați în întreținere, este de 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază. Sunt considerați alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul l doilea inclusiv.
Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, în afara sumelor reprezentând deducerea personală de bază, și deducerile personale suplimentare pentru soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, aflați în întreținere, astfel:
1,0 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I și persoanele cu handicap grav;
0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II și persoanele cu handicap accentuat.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile și scutite) depășesc sumele reprezentând deducerile personale suplimentare prezentate mai sus. În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părți egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înțeleg asupra unui alt mod de împărțire a sumei. Copiii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniți) ai contribuabilului sunt considerați întreținuți, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.
Suma deducerilor personale admisă pentru calcului impozitului nu poate depăși de 3 ori deducerea personală de bază și se acordă în limita venitului realizat.
Dacă din venitul brut din salarii se deduc sumele enumerate mai sus, se obține venitul impozabil care se înmulțește cu baremul lunar de impunere pentru a se determina impozitul pe salarii.
În legătură cu fondul asigurărilor sociale de stat societatea intervine atât în procesul de constituire cât și în procesul utilizării acestui fond după cum urmează:
contribuie la constituirea fondului în limita unor cote aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă;
calculează și acordă salariaților diferite ajutoare materiale la care au dreptul în diferite situații; indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și refacerea sănătății, indemnizații în caz de pierderea temporară a capacității de muncă, ajutor pentru sarcină și leuzie etc.;
decontează diferența dintre contribuția calculată și ajutoarele materiale acordate
Pe seama contribuției unității la asigurările sociale, societățile comerciale pot plăti salariaților ajutoare materiale astfel:
indemnizații materiale pentru concediu de boală;
prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;
procurări de proteze medicale;
concedii de maternitate și pentru îngrijirea copilului bolnav și pentru creșterea copilului;
ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului.
Indemnizațiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, întărirea și refacerea sănătății se suportă astfel:
pentru primele 17 zile lucrătoare, de către persoana juridică care folosește personal salariat;
începând cu a 18-a zi lucrătoare, din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pentru concediile medicale ce se acordă în caz de sarcină, leuzie și îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 3 ani, precum și pentru concediile ce se acordă pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, indemnizațiile bănești se acordă integral, pe toată durata acestora, din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală sau accident în afara locului de muncă, se stabilește în raport cu vechimea în muncă.
Agenții economici care folosesc forța de muncă asigură protecția salariaților prin sistemul asigurărilor sociale și al fondurilor speciale pentru ajutorul de șomaj.
Contribuțiile pentru asigurările sociale sunt de două feluri:
contribuția unității la asigurările sociale;
contribuția personalului pentru pensia suplimentară.
Contabilitatea decontărilor privind contribuția la asigurările sociale se realizază cu ajutorul conturilor din Grupa 43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate” și anume:
431 Asigurări sociale
437 Ajutor de șomaj
438 Alte datorii și creanțe sociale
Între conturi utilizate pentru contabilizarea asigurării și protecției sociale se numără și:
Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”
Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
3.3. CONTABILITATEA INDEMNIZAȚIILOR PENTRU CONCEDIU DE ODIHNĂ
Salariații au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit de 28 zile lucrătoare. Salariații care își desfășoară activitatea în condiții deosebite beneficiază de concedii de odihnă suplimentare. Concediul suplimentar este cuprins între 3 și 15 zile lucrătoare.
Salariații încadrați în grade de invaliditate inclusiv cei handicapați au dreptul, în fiecare an calendaristic la:
un concediu de odihnă plătit de 28 zile lucrătoare;
un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare;
un concediu de odihnă suplimentar dacă își desfășoară activitatea în condiții deosebite.
Șefii de secții și servicii au obligația să ia măsurile necesare pentru ca salariații să efectueze în fiecare an calendaristic concediu de odihnă și concediul suplimentar cuvenit, în raport cu timpul lucrat în condiții deosebite în anul în curs la care au dreptul.
Programarea concediilor de odihnă se face la sfârșitul anului pentru anul următor de către conducerea secțiilor și serviciilor. Aceste programări trebuie să fie lineare în fiecare lună a anului, ținând seama de interesele întreprinderii, interesele salariatului și propunerile din anii anteriori.
La solicitarea salariatului, concediul de odihnă se poate acorda fracționat, dar numai puțin de :
15 zile în luna programată pentru cei care nu au concediu suplimentar;
20 zile în luna programată pentru cei care beneficiază de concediu suplimentar.
Elementele care constituie baza de calcul pentru stabilirea indemnizației cuvenite salariaților pentru concediu de odihnă sunt: salariul tarifar de bază la data plecării în concediu, sporurile pentru vechime, condiții grele, condiții nocive de lucru, alte sporuri, calculate la salariul tarifar corespunzător regimului de lucru normal pe lună.
Indemnizația de concediu se plătește la cerere, înainte de plecarea în concediu. Fiecare salariat va beneficia de o primă de vacanță în sumă brută de 450.000 lei.
Pentru rezolvarea unor situații personale, salariaților li se pot acorda concedii fără plată până la maximum 30 zile calendaristice pe an cu avizul normatorului secției sau a Direcției Resurse Umane, aprobate după cum urmează:
3 zile de către șeful secției sau serviciului;
până la 10 zile inclusiv de către directorii de uzine;
până la 30 zile inclusiv de către Administratorul unic;
concediul fără plată se aprobă numai cu condiția să se fi efectuat concediul de odihnă.
Contabilitatea indemnizațiilor pentru concedii de odihnă este identică cu contabilitatea retribuțiilor.
3.4. EXEMPLE DE CALCUL
Exemplul nr. 1
Se întocmește statul de plată pentru un salariat aflat în luna mai 2003 în concediu medical calculat la suma de 3.000.000 lei, dacă salariul de bază este de 4.000.000 lei și nu are persoane în întreținere. Indemnizația se suportă astfel:
1.200.000 de unitate
1.800.000 de la bugetul de asigurări sociale.
Deducerea personală de bază este de 1.800.000.
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale -DPS = 3.000.000 – 40.000 – 270.000 – 1.800.000 = 890.000
Impozit = 18 % x 890.000 = 160.200
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 3.000.000 – 40.000 –160.200= 2.799.800 lei
Formulele contabile aferente statului de plată sunt:
Indemnizația suportată de unitate:
Indemnizația suportată de la buget:
dacă se va încasa de la buget:
dacă se va reține din CAS la nivelul societății:
CASS suportat de unitate: 1.200.000 x 7 %:
Contribuția unității la fondul de șomaj: 1.200.000 x 3,5 %:
Contribuția personalului la fondul de șomaj (1%):
Impozitul pe salarii:
CASS suportată de la buget: (2.500.000 x 2)/22 x 7 % x 22 = 350.000
dacă se va încasa de la buget:
dacă se va reține din CAS la nivelul unității:
Încasarea de la buget a creanțelor privind indemnizația și CASS: 1.800.000 + 350.000
Achitarea cu numerar a indemnizației nete:
Achitarea fondului de asigurări de sănătate:
Achitarea fondului de asigurări de sănătate:
Achitarea fondului de șomaj (3,5 %):
Achitarea fondului de șomaj (1%):
Achitarea impozitului pe salarii:
Exemplul nr. 2
Se vor calcula drepturile bănești cuvenite salariaților Serviciului Investiții al S.C.SIDERURGICA S.A. pe luna februarie 2003.
Salariații acestui serviciu își desfășoară activitatea în condiții normale de muncă.
Salariatul Voicu Ion a lucrat 20 de zile în luna februarie.
Salariata Pop Elena are certificat medical în perioada 03.02.-09.02 boală obișnuită.
În vederea stabilirii cuantumului indemnizației de asigurări sociale pentru boală obișnuită se stabilește stagiul de cotizare.
Are lucrate 6 luni anterioare procedurii riscului după cum urmează:
Se calculează media zilnică a bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale:
Suma veniturilor pe cele 6 luni/suma zilelor = 23.240.744/107 = 217.203
Cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale:
Media zilnică x 75% x număr de zile lucrătoare din concediul medical =
217.203 x 0,75 x 5 zile = 814.512
CALCULUL DREPTURILOR BĂNEȘTI PENTRU SERVICIUL INVESTIȚII
Februarie 2003
POP ELENA
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 2.821.062 – 26.000 – 190.622 – 130.426 – 270.000 = 2.204.014
Venit net impozabil = Venit net – DPB – DS = 2.204.014 – 1.800.000 – 0 = 404.000
Impozit = 18 % x 404.000 = 72.720
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 2.821.062 – 190.622 – 26.000 – 130.426 – 72.720 – 1.300.000 = 1.101.294 lei
VOICU ION
Venit net = Venit Brut – Șomaj – CASS – CIAS – Cheltuieli profesionale = 3.234.000 – 30.000 – 307.230 – 210.210 – 270.000 = 2.416.560
Venit net impozabil = Venit net – DPB – DS = 2.416.560 – 1.800.000 – 0 = 617.000
Impozit = 18 % x 617.000 = 111.060
Rest de plată = Salariu brut – CIAS – Șomaj – CASS – Impozit – Avans – Rețineri = 3.234.000 – 307.230 – 30.000 – 210.210 – 111.060 –1.400.000 = 1.175.500 lei
Formulele contabile aferente statului de plată sunt:
1. Se înregistrează statul de plată:
2. Se înregistrează rețineri din salarii:
3. Se înregistrează CIAS 29,5 % x Total brut (fără indemnizație de boală):
6.055.062 – 814.512 = 5.240.550 x 0,295 = 1.545.962
4. Se înregistrează contribuția unității pentru fondul de sănătate (7 %):
6.055.062 x 0,07 = 423.854
5. Se înregistrează contribuția unității pentru fondul de șomaj (3,5 %):
6.055.062 x 0,035 = 211.927
6. Se înregistrează contribuția unității pentru asigurări accidente de muncă (0,5 % x Brut):
6.055.062 x 0,005 = 26.203
7. Se calculează reținerea pentru fondul de sănătate din CASS pentru 5 zile indemnizație de boală pentru POP ELENA.
2 x 2.500.000 (salariu minim pe economie) x 7 % x 5 zile = 87.500
20
Cu suma de 87.500 reținere pentru fondul de sănătate se diminuează CASS
Înregistrarea aferentă este:
LISTA DE PLATĂ
Luna februarie
=== cap.4 ===
CAPITOLUL 4
IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL
4.1. REGLEMENTĂRI LEGALE
ORDONANȚA GUVERNULUI NR. 7/2001 PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT
Conform Ordonanței nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, impozitul pe venitul global are în vedere, ca principiu general, cumularea tuturor veniturilor realizate de persoana fizică, atât în țară cât și în străinătate, într-o perioadă de un an fiscal și supunerea venitului global unui singur impozit. Impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizică pentru veniturile realizate într-un an fiscal, determinată prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.
Sunt supuse procedurii de globalizare numai persoanele fizice române cu domiciliul în România pentru următoarele categorii de venituri realizate în România și în străinătate:
venituri din activități independente;
venituri din salarii și veniturile asimilate salariilor în vederea impunerii, cu excepția celor realizate în străinătate ca urmare a activităților desfășurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România;
veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
venituri din dividende și dobânzi;
venituri din pensii pentru suma care depășește 5 milioane lei;
venituri din activități agricole.
Deducerile personale de bază se acordă contribuabilului automat pentru fiecare lună a perioadei impozabile.
Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se află în întreținerea contribuabilului, iar deducerile personale suplimentare pentru starea de invaliditate / handicap a contribuabilului sa a persoanelor aflate în întreținerea acestuia numai pentru perioada existenței acestei stări atestată prin documente justificative.
Impozitul pe venitul global datorat este calculat de organul fiscal în raza căruia își are domiciliul contribuabilul pe baza declarației de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat pentru anul precedent și emite o decizie de impunere în care sunt stabilite și diferențele de impozit anual rămase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determină prin scăderea din impozitul anual datorat a obligațiilor reprezentând plăți anticipate cu titlu de impozit și a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri supuse globalizării.
Deducerea personală de bază folosită pentru procedura de regularizare este de 1.800.000 lei/lună pentru anul 2003.
Sunt considerate venituri neimpozabile următoarele:
ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială;
ajutorul de deces acordat din bugetul asigurărilor sociale de stat;
contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajaților cu ocazia zilei de 1 iunie și a sărbătorilor Crăciunului sau a altor sărbători similare până la valoarea de 1milion lei;
ajutoarele de înmormântare;
ajutoarele acordate angajaților ca urmare a înregistrării unor pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale;
ajutoare în caz de boli grave sau incurabile.
alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator, și hrana acordată potrivit dispozițiilor legale.
Sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizației acordate pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară sau străinătate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității în interesul serviciului.
Sunt considerate venituri impozabile:
salariile și orice sume plătite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă și a contractului colectiv de muncă, cum ar fi: salariile de bază, sporurile și adaosurile de orice fel, indemnizațiile de orice fel, recompensele și premiile de orice fel;
sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice;
sumele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaților de către agenții economici după aprobarea bilanțului contabil;
sumele plătite pentru concediu d odihnă;
sumele plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate;
indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
orice alte câștiguri în bani și în natură, primite de la angajatori de către angajați ca plată a muncii lor.
Lunar la locul unde se află funcția de bază, angajatorii vor parcurge următoarele etape pentru a determina venitul impozabil și impozitul lunar pe veniturile din salarii:
din venitul brut, se scad cheltuielile admise de lege, rezultatul denumindu-se venit net:
contribuții obligatorii (contribuția individuală de asigurări sociale în cotă de 9,5 % aplicată la salariile individuale brute lunare, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj în cotă de 1 % aplicată asupra salariului de bază lunar brut, contribuția la asigurările sociale de sănătate, în cotă de 6,5 % aplicată asupra venitului brut)
suma reprezentând cheltuielile profesionale acordată la locul de muncă unde se acordă și deducerile personale, în cotă de 15 % din deducerea personală de bază (1.800.000 lei x 15 %);
din venitul net astfel determinat se scad:
deducerea personală de bază
deducerile personale suplimentare acordate salariatului pentru luna respectivă. Această bază de calcul reprezintă venitul impozabil la care se vor aplica cotele de impozitare;
se calculează impozitul lunar pe veniturile din salarii, aplicând baremul lunar de impunere la baza de calcul determinată prin etapele 1 și 2 ;
se completează fișa fiscală.
Virarea impozitului pe salarii aferent veniturilor unei luni se efectuează până la data de 20 inclusiv a lunii următoare.
Implicațiile prevederilor din O.G. nr. 7/2001 asupra modului de determinare a venitului net din salarii și a impozitului lunar, precum și asupra modului de completare a fișelor fiscale sunt:
regulile noi privind determinarea deducerilor personale;
recalcularea deducerilor personale de bază și suplimentare la sfârșitul anului;
recalcularea venitului net din salarii, cheltuielile profesionale deduse în timpul anului modificându-și valoarea la sfârșitul anului;
modificarea procedurii de regularizare a veniturilor realizate în 2002;
modificarea formularea de fișe fiscale și a modului de completare.
4.2. APLICAREA LEGII IMPOZITULUI PE VENITUL GLOBAL LA S.C. SIDERURGICA S.A.
În baza O.G. nr. 7 /2001 privind impozitul pe venitul global la Biroul Salarii din cadrul societății se realizează determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil pentru persoanele fizice care nu realizează decât acel venit din salarii pe parcursul celor 12 luni ale anului fiscal.
Pentru efectuarea operației de regularizare se preiau din statele de plată:
veniturile nete realizate;
impozitul reținut lunar;
deducerile personale de bază și deducerile suplimentare acordate.
Prin introducerea acestor date într-un program de calcul se calculează impozitul lunar pe veniturile din salarii aplicând baremul lunar de impunere la baza de calcul determinată și se completează fișa fiscală nr. 1- FF1.
Dacă angajatul cu contract de muncă nu îndeplinește cumulativ următoarele două condiții:
a fost angajat permanent al angajatorului în ultimul an fiscal;
– are alte surse de venit care se cuprind în veniturile supuse procedurii de globalizare, nu i se regularizează fișa de către angajator.
În vederea stabilirii impozitului pe venitul global în aceste cazuri angajații vor depune o declarație de venit global formular tipizat la Administrația Financiară în baza căruia i se va calcula impozitul datorat.
În anexele nr. 6 și 7 sunt prezentate 2 modele de fișe fiscale regularizată și respectiv neregularizată emise de Biroul Salarii al societății.
La locul unde angajații nu au funcția de bază se procedează după cum urmează pentru a determina venitul impozabil și impozitul lunar pe veniturile din salarii:
din venitul brut reprezentând veniturile din salarii realizate de angajați altele decât cele de la funcția de bază se va scădea contribuția la asigurările sociale de sănătate în cotă de 6,5 % rezultând venitul net;
nu se acordă deduceri personale de bază sau suplimentare în cursul anului, venitul net identificându-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii;
se calculează impozitul lunar pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea baremului lunar asupra acestei baze de calcul;
se completează fișa fiscală nr. 2 – FF2.
INTRODUCERE
CONTABILITATEA RESURSELOR UMANE
Perimetrul contabilitãții financiare a inclus în timp doar operațiile care pot fi exprimate sau comunicate sub o formã bãneascã. Cercetãrile întreprinse demonstreazã, însã, cã pentru a face fațã schimbãrilor rapide ale mediului și pentru a-și depãși propriile limite, contabilitatea trebuie sã-și extindã câmpul de observare la nivelul unor elemente care nu sunt sau sunt greu cuantificabile. Printre aceste elemente se detașeazã unul cu o naturã foarte specialã – resursele umane.
Contabilitatea resurselor umane își are originea în teoriile economice care prezintã ființa umanã ca un activ, a cãrui valoare monetarã este în funcție de aptitudini, cunoștințe și îndemânare și care, ca orice capital, face obiectul investițiilor și cheltuielilor cu întreținerea.
Studiul contabilitãții resurselor umane ridicã o serie de întrebãri, precum: cine și de ce are nevoie de aceasta? care sunt realizãrile în domeniu? care sunt limitele? și care este viitorul acestui câmp de observare?
Contabilitatea resurselor umane – interes prezent și viitor
În literatura de specialitate se precizeazã cã organizarea unei contabilitãți a resurselor umane prezintã urmãtoarele avantaje:
furnizeazã o informație cifricã privind costul și valoarea indivizilor în calitatea lor de resurse pentru o societate;
servește la luarea deciziilor privind: recrutarea, selecția, formarea și concedierea personalului cu precizarea cã deciziile de concediere trebuie luate pe baza unor analize fundamentate, deoarece astfel de mãsuri sunt purtãtoare de costuri ascunse;
incitã managerii sã considere salariații drept o resursã evaluabilã, care se poate aprecia sau deprecia, în funcție de modul în care este geratã. Se înțelege cã noțiunea de utilizatori de informații privind resursele umane acoperã un ansamblu eterogen de nevoi. Astfel, contabilitatea resurselor umane prezintã interes pentru utilizatorii externi întreprinderii și pentru cei interni, pentru individ (salariat) și pentru societate în ansamblu sãu.
Utilizatorii externi sunt interesați de investițiile realizate de întreprindere în domeniul resurselor umane, investiții care ar trebui traduse în contabilitate, în contextul diferitelor activitãți. Particularizând problematica la nivelul cheltuielilor de recrutare, acestea ar trebui asimilate, dupã caz, cheltuielilor de exploatare, dacã rezultã dintr-o simplã reînnoire a capacitãții productive sau investițiilor materiale, dacã vizeazã dezvoltarea de activitãți sau funcții ce nu existau în întreprinderile organismului de normalizare IASC, care considerã activele ca fiind valori susceptibile sã genereze avantaje economice viitoare.
În acest sens este de reținut sistemul de contabilitate german în care capitalizarea cheltuielilor cu recrutarea, formarea și reciclarea salariaților constituie o practicã curentã. Elementele în cauzã pot fi identificate, la nivelul bilanțului contabil ca parte componentã a postului " Cheltuieli de demaraj și dezvoltare a exploatãrii"
Utilizatorii interni (managerii) au nevoie de informații care sã le permitã o bunã gestiune a resurselor umane. În aceste condiții, organizarea unei contabilitãți a resurselor umane ar putea sã ofere rãspunsuri la o serie de probleme ce apar în viața întreprinderii, în legătură cu:
politica de personal: în perioadele de recesiune se va lua o decizie de concediere sau dimpotrivã, o decizie de conservare a forței de muncã în vederea evitãrii costurilor de înlocuire, în momentul redresãrii situației;
politica de achiziție și dezvoltare a resurselor umane: se va lua decizia de a forma personalul existent pentru prestații noi sau, dimpotrivã, decizia de a recruta personal experimentat, format în exterior, dar mai oneros;
evaluarea câștigului obținut din investiția într-un program de formare a personalului.
Interesul individual al salariaților pentru organizarea unei contabilitãți a resurselor umane este multiplu deoarece aceasta permite:
– evaluarea judiciarã a indemnizațiilor pentru prejudicii corporale. Regula generalã este cã repararea prejudiciilor produse trebuie sã asigure replasarea subiectului afectat de prejudiciu în situația în care el s-ar fi gãsit dacã prejudiciul nu ar fi avut loc. Dar instanța judecãtoreascã se confruntã cu o serie de incertitudini în ceea ce privește pierderile viitoare de venituri: posibilitatea de a face carierã, speranța de viațã, condițiile economice viitoare, riscul de inflație etc.
– autoevaluarea salariaților. Astfel, salariații își pot calcula plusul dobândit în urma unui stagiu sau program de calificare.
– alegerea între prezentarea locului de muncã actual și continuarea studiilor, într-un ciclu de formare superior care, în viitor, va procura avantaje financiare, dar, în prezent, impune sacrificii.
Contabilitatea resurselor umane: limite și realizãri
Cercetãrile în domeniul contabilitãții resurselor umane au fost orientate spre elaborarea de modele teoretice care sã permitã evaluarea costului și valorii resurselor umane. Astfel, pentru evaluarea costului au fost propuse urmãtoarele metode:
metoda costului istoric: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiții și anume cheltuieli cu recrutarea, selecția, integrarea, formarea, familiarizarea la locul de muncã;
metodã costului de înlocuire: presupune contabilizarea cheltuielilor ce ar trebui angajate pentru înlocuirea potențialului uman de care dispune întreprinderea;
metoda costului de oportunitate: presupune determinarea prețului unui grup de persoane pe bazã de concursuri organizate în interiorul întreprinderii.
În ceea ce privește metodele propuse pentru determinarea valorii resurselor umane, acestea fie au un caracter exclusiv monetar (de exemplu, metoda care propune actualizarea fluxurilor de salarii viitoare), fie integreazã, alãturi de elementele monetare, variabile economice și de comportament (de exemplu, metoda care propune determinarea valorii resurselor umane pe baza veniturilor ce vor fi înregistrate de întreprindere, ca urmare a utilizãrii personalului).
Deși în anumite perioade, cercetarea privind contabilitatea resurselor umane a fost prolificã, acest domeniu nu a reușit sã devinã unul de largã recunoaștere, studiul viitorului contabilitãții resurselor umane vizând cauzele acestei nereușite.
S-a avansat ideea cã principalii vinovați pentru întreruperea în evoluția contabilitãții resurselor umane sunt chiar cercetãtorii în domeniu. Ei au manifestat o tendințã accentuatã de sofisticare a metodelor propuse, fapt care a condus la scepticism, vizavi de posibilitãțile concrete de aplicare a acestora. În plus, au fost invocate elemente precum subiectivitatea mãsurii și costul organizãrii unei contabilitãți a resurselor umane.
În opinia d-nei Liliana Malciu inventarul cauzelor nevalidării de către practicã a modelelor propuse ar fi foarte sãrac dacã nu am avea în vedere și un element de naturã psihologicã. Este vorba despre faptul cã activul uman, având o naturã cu totul specialã, ridicã problema legitimitãții contabilitãții acestuia de o manierã similarã contabilitãții oricãrei imobilizãri.
Contabilitatea resurselor umane nu trebuie privitã doar ca o extensie a contabilitãții financiare, ci ca un domeniu cãruia trebuie sã i se atribuie obiective, sã i se stabileascã natura, rolul și limitele. Valorizarea resurselor umane rãmâne în continuare o mizã de care depinde succesul întreprinderii.
PREZENTAREA GENERALÃ A S. C. SIDERURGICA S.A.
Particularitãți ale constituirii și funcționãrii societãții
S.C. SIDERURGICA S.A. este situatã în municipiul Hunedoara, pe cursul inferior al râului Cerna, în imediata apropiere a zãcãmintelor de minereu de fier de la Ghelar și Teliuc.
În prezent, S.C.SIDERURGICA S.A. se întinde pe o suprafațã totalã de 864,8 ha. din care cca. 840 ha. sunt ocupate de construcții industriale, infrastructurã ce determinã costuri constante și ridicate.
Bazele societãții s-au pus în iunie 1884, când primul furnal a intrat în funcțiune. La Hunedoara se continuã o veche tradiție în meșteșugul extragerii și prelucrãrii fierului. Primele atestãri documentare sunt din secolul XV, urmând apoi primul furnal de pe Valea Cernei și Toplița și furnalul de la Govãjdie, pus în funcțiune în 1813.
Lucrãrile de construcție ale Uzinei de Fier din Hunedoara au început în august 1882, cu douã furnale de câte 110 mc, puse în funcțiune în iunie 1884 respectiv mai 1885, urmând apoi un al treilea furnal de 140 mc în iulie 1890, un furnal de 288 mc în 1895 și furnalul nr. 5 de 288 mc în 1902.
Dupã primul rãzboi mondial activitatea stagneazã, nivelul producției de fontã reprezentând doar 1/5 din capacitatea furnalelor.
În perioada premergãtoare celui de al doilea rãzboi mondial Uzina a fost dezvoltatã prin construirea unei turnãtorii (1933), unui atelier mecanic (1937) și a unei forje (1938) iar pentru valorificarea localã a fontei produse s-a construit o oțelãrie Siemens-Martin (1940) și un laminor de 800 mm (1941).
Dezvoltarea uzinei la dimensiunile actualei societãți începe dupã anul 1948. Pentru fabricarea cocsului metalurgic, în perioada 1955-1961 s-au construit și au intrat în funcțiune 4 baterii de cocsificare și secții chimice pentru valorificarea subproduselor cocsificãrii.
Vechile furnale și-au încetat activitatea, în locul lor construindu-se furnale moderne, de capacitãți mari: un furnal de 450 mc în 1952, altul de 700 mc în 1956 și trei furnale de câte 1000 mc în perioada 1962-1972. Pentru producția de aglomerat necesar furnalelor s-au construit douã fabrici de aglomerare a minereurilor, intrate în funcțiune în 1954, respectiv 1963, însumând 420 m2 suprafața de aglomerare.
Dezvoltarea producției de oțel s-a fãcut în perioada 1958-1964, când s-au construit și dat în funcțiune opt cuptoare Siemens-Martin de 400 t capacitate fiecare și care utilizeazã ca intensificator oxigenul.
Pentru producția de oțeluri aliate s-au construit douã oțelãrii cu cuptoare electrice cu arc: douã cuptoare de 20 t/șarjã fiecare în 1957, douã de 50 t/șarjã în 1969 și douã de 100 t/șarjã în 1979.
Dezvoltarea sectorului de laminoare pentru prelucrarea integralã a oțelului produs s-a fãcut începând cu anul 1958 când a intrat în funcțiune Laminorul Blooming 1000 mm. Succesiv s-au construit și dat în funcțiune: un laminor de 650 mm (1959), un laminor de profile ușoare (1962), un laminor de sârmã (1962), un laminor de profile mijlocii (1963), un laminor de 750 mm pentru semifabricate (1963), un laminor blooming de 1300 mm (1968), alte douã laminoare de sârmã (1975, respectiv 1979) și încã un laminor de semifabricate (1979).
Concomitent cu sectoarele productive s-au dezvoltat: baza de depozitare și pregãtire a materiilor prime, baza de întreținere și reparații, baza energeticã, rețeaua de transport intern, laboratoarele. De asemenea s-au construit și dotat o unitate de cercetare-proiectare și un centru de calcul electronic.
Reorganizarea conform Legii 15/1990 s-a făcut prin transformarea integrală a Combinatului Siderurgic Hunedoara în baza H.G. nr. 29/14.01.1991, luând ființă S.C.SIDERURGICA S.A.HUNEDOARA.
S.c.SIDERURGICA S.A. a fost înscrisã în Registrul de Stat sub nr. 472 din 14 martie 1991, înregistratã în Registrul societãților comerciale la nr. 44 din 14 martie 1991. Adresa societãții este în Hunedoara, strada Piața Iancu de Hunedoara nr. 1 cu urmãtoarele date de identificare: nr. de înregistrare la Registrul Comerțului: Reg Com j20/41/91, cod fiscal:2120866, și cont deschis la Banca Comercialã Românã BCR- 301538001. La data înregistrãrii, capitalul social al societãții era de 599, 243 miliarde lei.
Activitatea S.C.SIDERURGICA S.A. este condusã de un manager și un numãr de cinci directori și asistenți ai managerului pe structurile:
– director economic;
– director tehnic dezvoltare și mecano-energetic;
– director tehnic producție;
– director comercial;
– director personal administrativ și relații de muncã.
Repartizarea acestora pe structura organizatoricã este realizatã conform organigramei anexate (anexa nr. 1).
Uzina nr. 1 cocso-chimicã are în structurã o secție de cocsificare cu instalații de pregãtire a cãrbunilor pentru baterii de cocsificare tip PVR-51 cu câte 47 de cuptoare fiecare, o secție chimicã de captare și epurare a gazului, cu recuperarea subproduselor, instalații de rectificare și rafinare a benzenului brut, o instalație pentru distilarea gudronului brut și un atelier integral pentru reparații și întreținere. Uzina mai este dotatã și cu un depozit de cãrbuni prevãzut cu mașini de încãrcare, instalații de rãcire a cocsului și un sistem de benzi de transport direct la furnale.
Principalele produse: cocs metalurgic, cocs mãrunt, gaz de cocs epurat, sulfat de amoniu, benzen tehnic.
Uzina nr. 2 Furnale-aglomerare: Producția de fontã albã necesarã oțelãriilor este asiguratã de trei furnale a câte 1000 mc, un furnal de 700 mc, un furnal de 450 mc. Minereurile mãrunte sunt pregãtite în douã fabrici de aglomerare, una având douã benzi a câte 50 m2 fiecare, iar cea de a doua are trei benzi din care douã de câte 100 m2 și una de 120 m2. Uzina are în componența sa depozite de minereuri prevãzute cu macarale portabile, sisteme de transport cu bandã și un complex de omogenizare a minereurilor. Zgura de furnal este valorificatã prin granulare și expandare cu instalații speciale.
Uzina nr. 3 Oțelãrii refractare + recuperãri deșeuri feroase – are în structura sa urmãtoarele secții:
– Oțelãria Martin pentru oțel de masã, dotatã cu șase cuptoare de câte 400 t capacitate, prevãzute cu instalații de insuflare a oxigenului și de recuperare a cãldurii;
– oțelãria electricã, specializatã pentru elaborarea oțelurilor aliate și înalt aliate;
– douã cuptoare electrice cu arc;
– instalația pentru turnare continuã a oțelului;
– secția pentru alimentare a oțelãriilor, valorificarea zgurii, vatã mineralã, ce se ocupã cu prelucrarea fierului vechi necesar oțelãriilor electrice și cu prelucrarea și depozitarea zgurii rezultate în urma procesului de obținere a fontei.
Uzina nr. 4 – Laminoare are în componențã:
– o secție de degrosisare cuprinzând un blooming de 1000 mm și unul de 1300 mm;
– o secție de semifabricate cu un laminor continuu de 750 mm;
– o secție de profile grele cu un laminor reversibil de 650 mm;
– patru unitãți de producție dotate cu linii continue pentru profile mijlocii, profile fine și sârmã.
Liniile de laminare sunt echipate cu instalații de finisare a produselor, iar procesul tehnologic și calitatea produselor sunt urmãrite prin calculatoare electronice. Pentru laminarea oțelurilor aliate uzina are o secție având un laminor reversibil de 800 mm dotare completã.
Uzina nr. 5 este uzinã de prestãri servicii pentru uzinele 1, 2, 3, 4. Are în componențã secții de:
– reparații siderurgice;
– cuptoare industriale;
– prelucrãtor 1 (mecanicã I – III – V);
– prelucrãtor 2;
– forjã;
– construcții metalice;
– turnãtorie.
Acestea executã lucrãri de reparație și întreținere a utilajelor din secțiile de bazã, ajutând la buna desfãșurare a procesului tehnologic din aceste secții.
Activitãțile auxiliare de deservire sunt asigurate prin: Uzina nr. 6, organizatã pe secții pentru producerea și distribuția energiei electrice, producerea și distribuția aerului comprimat și distribuția gazelor combustibile; alimentarea sectorului siderurgic cu oxigen, secția termotehnicã-metrologie.
Uzina nr. 7 asigurã transportul feroviar uzinal prin unitãțile de mișcare, tracțiune, reparații locomotive, vagoane.
În subordinea directorului economic al societãții se aflã serviciile:
– acționariat, privatizare, restructurare;
– planificare;
– management;
– prețuri-analize economice;
– financiar;
– contabilitate;
– control financiar intern;
– centrul de calcul electronic.
Funcțiile de bazã ale întreprinderii sunt: funcția aprovizionãrii, a producției, a desfacerii și financiar-contabilã.
Funcția aprovizionãrii are drept scop asigurarea societãții cu toate elementele de care are nevoie spre a-și realiza planul de producție. De priceperea și promptitudinea cu care este îndeplinitã funcția aprovizionãrii depinde desfãșurarea normalã a întregii activitãți a întreprinderii.
Funcția de producție cuprinde toate activitãțile legate de mișcarea materiei prime în transformãrile sale succesive pânã la obținerea produselor finite. Funcția de producție este orientatã spre interiorul societãții urmãrindu-se cerințele productivismului rațional. Calculul economic urmãrește curgerea valorilor prin procesul de producție și obținerea produselor finite.
Funcția desfacerii este activitatea complementarã a producției. Numai în urma exercitãrii acestor funcții, societatea poate sã constate dacã și-a atins scopurile propuse și care este gradul de sãnãtate financiarã a organismului economic.
Funcția financiar-contabilã cuprinde ansamblul activitãților specializate destinate asigurãrii mijloacelor financiare necesare desfãșurãrii continue a activitãții economice. Rolul activ al acestei funcții este de a determina cadrul financiar al procesului economic, înregistrarea fenomenelor economice în expresie bãneascã, participarea la controlul producției și în final, sintetizarea acestor date prin întocmirea bilanțului.
Organizarea fluxului tehnologic al S.C.SIDERURGICA S.A. se face în ordinea prezentãrii structurii uzinelor de producție.(anexa nr. 2)
Fluxul primar de elaborare a oțelului în cuptoare Siemens-Martin a fost închis începând cu 11 iunie 1999, fiind principalul generator de pierderi, de consumurilor tehnologice mari. S.C.SIDERURGICA S.A., cel mai mare fabricant de produse lungi din România trebuie sã adopte și sã punã în aplicare un program de restructurare radical, care sã producã schimbãri profunde din punct de vedere al dimensiunilor societãții, al structurii și tipologiei fabricației cu efecte majore asupra componentei sociale. Se știe cã societatea este amplasatã într-o zonã monoindustrialã, cu o ratã a șomajului de 25 % în județ, respectiv 20 % în municipiul Hunedoara.
S.C.SIDERURGICA S.A. dispune de cea mai bunã grupare de laminoare din țarã pentru produse lungi care vor fi alimentate cu semifabricate obținute pe fluxul de producție bazat pe oțel electric și turnat continuu, eventual țagle și semifabricate din comerț și va rãmâne singurul producãtor din România de șenile de tractor și excavator, brãzdare de plug, susținãtor galerii de minã etc. Transferând fabricația oțelului pe cuptoare electrice moderne, grupate în douã module de fabricație, module performante flexibile la cerințele pieței, societatea va deține și în viitor poziția de lider la produsele lungi.
Deși S.C.SIDERURGICA S.A. și-a adaptat producția la cerințele pieței, producând în ultimii trei ani cca. 50.000 t oțel/an, aceasta a reușit sã-și menținã cota de piațã; 53 % din exportul de produse lungi al României și peste 22 % pe piața internã, în pofida faptului cã mai sunt și producãtori români de produse lungi.
Principalele obiective ale programului de restructurare sunt:
închiderea capacitãților de producție nerentabile și generatoare de pierderi;
reducerea costurilor de fabricație pentru capacitãți rãmase în funcțiune;
separarea activitãților auxiliare de activitatea de bazã;
reorganizarea fabricației prin trecerea de la un regim de funcționare extensiv la unul de tip intensiv;
finalizarea investițiilor începute pentru reducerea substanțialã a costurilor și creșterea calitãții produselor;
redimensionarea personalului la nevoie și o mai bunã motivare a acestuia.
Restructurarea organizatoricã are ca scop principal separarea activitãților auxiliare de activitatea de bazã și transformarea acestora în zece societãți comerciale pe acțiuni, filiale ale S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara, degrevatã astfel de o parte din costuri. Descentralizarea activitãții decizionale și responsabilizarea managementului, deservirea activitãții de bazã în regim de prestãri servicii pe bazã de contracte, independența în definirea structurii și a numãrului de personal sunt doar câteva mãsuri pentru a crea premisele pentru privatizare a societãții. În ultimele 15 luni, S.C.SIDERURGICA S.A. și-a redus personalul cu cca. 43 % și a renunțat la o serie de capacitãți depãșite din punct de vedere tehnologic, uzate fizic și moral rãspândite pe cca. 120 ha, activele urmând a fi valorificate conform Legii 99/1999.
Capitalul social al societãții este de aproximativ 600 miliarde lei, acesta fiind împãrțit astfel: 70 % – FPS, 24,7 % – SIF, 5,3 % – PPM.
Prin urmare, administrația S.C.SIDERURGICA S.A. va conserva toate capacitãțile care compun fluxul primar de fabricație și va retehnologiza și relansa noi capacitãți de fabricație a oțelului electric. Menținerea în funcțiune a fluxului primar ar duce S.C. SIDERURGICA S.A. la faliment. Se vor înființa 12 filiale sub formã de societãți pe acțiuni, al cãror unic acționar va fi S.C.SIDERURGICA S.A. și care vor presta servicii pentru societatea mamã, dar și pentru terți. Totodatã, societatea le va oferi acestor filiale piațã de desfacere și sprijin financiar, astfel încât acestea sã fie privatizate exclusiv prin vânzãri de active.
În ceea ce privește datoriile societãții, situația este fãrã soluție. Marile datorii ale S.C.SIDERURGICA S.A. sunt fațã de ROMGAZ, RENEL (230 miliarde lei) și Bugetul Asigurãrilor Sociale (485,7 miliarde lei).
OBIECTUL DE ACTIVITATE
S.C.SIDERURGICA S.A. este o unitate integratã, a doua ca mãrime din țarã, având un flux de fabricație care pornește de la prelucrarea cãrbunilor și minereurilor pânã la livrarea laminatelor fine.
Se produc blumuri, țagle, platine, profile obișnuite (L,T,I.U. pãtrat, rotund, lat, oțel beton), unele profile speciale (pentru șenile de escavator și tractor, profile sigma, profil pentru brãzdar de plug, pentru grinzi de tip Wanversch destinate susținerii abatajelor, profile pentru susținerea galeriilor de minã, și pentru confecționarea armãturilor de minã) precum și sârmã rotundã laminatã la cald.
Sunt în fabricație și se livreazã dolomitã sinterizatã și calcinatã, zgurã granulatã și expandatã, vatã mineralã din zgura lichidã de furnal.
Dupã anul 1990, societatea și-a schimbat denumirea și are ca obiect: producerea și comercializarea de: calcar, aglomerat, var, oțel, laminate de oțel, semifabricate din fontã și oțel, cocs metalurgic, produse chimice, subansamble și piese de schimb, recuperarea și valorificarea de materiale refolosibile și executarea de reparații metalurgice.
Pentru S.C.SIDERURGICA S.A. principalul obiect de calcul îl constituie "Oțelul lingou pe trei sortimente".
Pentru secția Oțelãria Electricã nr. 1, obiectul de calcul îl reprezintã oțelul lingou cu semifabricat lichid, cu urmãtoarele calitãți: calmat, slab aliat, aliat, inoxidabil și rulment.
Pentru secția Oțelãria Electricã nr. 2, obiectul de calcul îl reprezintã oțelul lingou cu semifabricat lichid, cu calitãțile: necalmat, calmat, slab aliat, aliat și rulment mediu aliat.
Pentru Oțelãria Siemens-Martin, obiectul de calcul îl constituie oțelul Siemens-Martin lingou cu semifabricat oțel lichid, cu urmãtoarele calitãți: calmat și țevi, necalmat, slab aliat.
Pentru laminorul Blooming, obiectul de calcul este blumul cu calitãțile: necalmat, calmat, calmat și țevi, slab aliat, slab aliat și țevi, aliat, aliat și țevi și rulment.
Pentru laminorul 800 obiectele de calcul sunt:
– țagle, blumuri forjã și relaminare, PG, țevi calmate;
– țagle, blumuri forjã și relaminare, PG, țevi slab aliate;
– țagle, blumuri forjã și relaminare, PG, țevi aliate;
– PG, cojite calmat, slab aliat și aliat;
– rulment cojit, polizat;
– inox cojit, polizat.
Pentru laminorul Semifabricate 1 avem ca obiect de calcul țagla de relaminare și forjã cu calitãțile: necalmat, calmat țevi, slab aliat și rulment.
Pentru laminorul Semifabricate 2, obiectul de calcul este țagla de relaminare și forjã cu calitãțile: necalmat, calmat, slab aliat, aliat și rulment, PG calmat, calmat cojit, slab aliat cojit, aliat cojit, rulment cojit, țevi calmate slab aliate și aliate.
Pentru laminorul 650 obiectul de calcul este blumul.
Pentru laminoarele de sârmã 1, 2, 3, obiectul de calcul este țagla de relaminare elaboratã la laminorul semifabricate 1 cu calitãțile: necalmat, calmat,slab aliat.
Pentru laminorul profile ușoare obiectul de calcul îl reprezintã țagla de relaminare elaboratã la laminorul de semifabricate 2 cu calitãțile: necalmat, calmat, slab aliat, aliat.
Pentru laminorul Profile Mijlocii obiectul de calcul este țagla de relaminare elaboratã la laminorul semifabricate 1 și uneori semifabricate 2 și laminorul 650. Acest obiect de calcul are urmãtoarele calitãți: necalmat, calmat, slab aliat, aliat, rulment, oțel beton, profil mijlociu.
În afara produselor specifice prezentate, în cadrul societãții existã dotãri pentru producerea energiei electrice pentru producția și distribuția aerului comprimat și distribuția gazelor combustibile, producerea și alimentarea sectorului siderurgic cu oxigen.
Uzinele și secțiile sunt dotate potrivit specificului lor cu instalații și utilaje moderne de înaltã tehnicitate și productivitate: instalația de turnare continuã a oțelului datã în funcțiune recent, fiind cea mai performantã din țarã și care asigurã o importantã reducere a prețului la tona de oțel prin diminuarea costurilor de producție, instalații de tratare a oțelului în vid, în afara cuptorului, o instalație de retopire electricã sub zgurã, instalații de tratare termicã a laminatelor cu mașini pentru polizat și cojit laminate precum și cu aparaturã adecvatã de control nedistructiv al produselor.
Controlul calitãții materiilor prime, semifabricatelor și produselor este asigurat cu ajutorul unei baze laboratoare rapide și o unitate centralã.
Activitate de cercetare și proiectare este asiguratã printr-un centru specializat, încadrat cu personal calificat și dotat cu atelier de cercetare și microproducție, mijloace moderne de reproducere și arhivare a documentaților tehnico-economice pentru întreținere reparații capitale și modernizãri.
Pentru introducerea metodelor moderne de gestiune și conducere este organizat un centru de calcul electronic denumit Unitatea de Informaticã.
Funcția de producție cuprinde toate activitãțile legate de mișcarea materiei prime în transformãrile sale succesive pânã la obținerea produselor finite.
Complementar activitãții de producție industrialã, S.C.SIDERURGICA S.A. desfãșoarã activitãți de comerț interior cu produse alimentare prin bazele proprii aflate în incinta societãții și activitãți sociale prin dotãrile existente: asistențã medicalã și creșe-grãdinițe.
Piața internã a manifestat în mod constant o evoluție descendentã a cererii principalilor consumatori de produse siderurgice. dacã în 1990 consumul de produse siderurgice lungi a fost de 3,1 milioane t în 1997 el a atins 1,73 milioane t, iar în 2002 a fost de 1,6 milioane t.
Grupele de produse care manifestã o tendințã constantã a redresãrii cererii sunt: semifabricatele pentru țevi fãrã sudurã, oțelul beton și sârmã laminatã.
În aceastã conjuncturã S.C.SIDERURGICA S.A. și-a pãstrat poziția de lider ca pondere a livrãrilor pe piața internã în raport cu ceilalți producãtori, pentru urmãtoarele grupe de produse:
profile grele și semifabricate forjã (51,2%),
semifabricate pentru țevi fãrã sudurã (44,1 %),
profile mijlocii și ușoare (29,8 %),
bare laminate din oțel pentru scule (67,2 %).
Exportul societãții în 2002 a fost puternic afectat, fiind diminuat cu 35 % (112mil t reprezentând aproximativ 26,8 milioane dolari) fațã de 2001. Totuși, S.C.SIDERURGICA S.A. susține 53 % din exportul de produse lungi ale României.
Cu ocazia Adunãrii Generale ordinare acționarilor de la S.C.SIDERURGICA S.A. care avut loc în data de 02.02.1999, una din hotãrârile aprobate a fost externalizarea etapizatã a activitãților conexe activitãții de bazã și crearea de societãți comerciale pe acțiuni, filiale ale S.C.SIDRURGICA S.A.
Domeniile de activitate care au fost separate sunt urmãtoarele:
extragerea calcarului;
producerea materialelor refractare (dolomitã, var);
reparații la cald/rece a agregatelor termoenergetice și reparații siderurgice;
reparații, verificãri, întreținere materiale electrice și transformatoare;
reparații, verificãri, întreținere AMC și metrologie;
transport auto;
producerea, valorificarea și comercializarea produselor agroalimentare și animaliere;
administrarea și valorificarea bazelor de odihnã Râușor și Casa Albã – Cinciș;
întreținerea și reparația drumurilor, clãdirilor și curãțenie;
activitãți de proiectare, evaluare, studii de fezabilitate, servicii specializate;
activitãți PSI.
În vederea creãrii acestor societãți comerciale pe acțiuni, filiale ale S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara s-au parcurs urmãtoarelor etape:
stabilirea documentației necesare pentru înființarea societãților noi și pentru transmiterea patrimoniului cãtre acestea;
stabilirea pentru fiecare societate nou creatã a:
– structurii de personal;
– statului de funcțiuni;
finalizarea organigramei societãții, pentru fiecare societate nou creatã, cuprinzând:
– denumirea societãții;
– obiectul de activitate;
– numãrul de personal și structura forței de muncã a noilor firme;
stabilirea structurii patrimoniului societãților nou create și predarea-primirea acestuia;
stabilirea normativului de mijloace circulante;
proiecte de BVC;
identificarea serviciilor și furnizorilor în regim de subcontract de la S.C.SIDERURGICA S.A. pentru societãțile noi;
elaborarea proiectelor de statut juridic;
stabilirea limitelor de competențã pentru noile societãți;
stabilirea calendarului de activitãți legate de calendarul noilor societãți.
În prezent, S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara este cel mai mare producãtor de laminate lungi și al doilea mare producãtor de oțel din România, având un flux de fabricație integrat.
În momentul actual S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara se aflã în plin proces de restructurare și modernizare. Obiectivul restructurãrii constã în realizarea unei activitãți de producție profitabile și asigurarea unui avantaj concurențial pe termen lung.
În concordanțã cu tendințele mondiale, S.C.SIDERURGICA S.A. Hunedoara a reușit sã dobândeascã, în urma auditului de certificare, atestarea (certificarea) pentru implementarea sistemului de asigurare și management al calitãții, DIN EN ISO 9002: 1994, în urma evaluãrii efectuate de firma TÜV CERT Germania.
=== tabel nr 6 ===
Tabel nr. 6
EVOLUȚIA VENITULUI NET REALIZAT ȘI A PUTERII DE CUMPĂRARE A PERSONALULUI
ANGAJAT LA S.C. SIDERURGICA S.A. ÎN 2001 ȘI 2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Resurselor Umane Componenta A Gestiunii Firmei (ID: 133497)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.