Analiza Situatiei Economico Financiare A Sc Petrom Sa

CUPRINS

1. prezentare generală a sc petrom sa 1

2. OBLIGAȚIILE FISCALE ALE SC PETROM SA 3

2.1. Calcularea impozitului pe profit 3

2.2. Contribuții pentru salariați 5

2.3. Ponderea obligațiilor fiscale în totalul datoriilor 5

2.4. Ponderea obligațiilor fiscale în datoriile pe termen scurt 5

2.5. Cota geologică 6

3. analiza financiară a sc petrom sa 6

3. 1. Bilanț contabil 6

3. 2. Cont de profit și pierdere 7

3. 3. Bilanț financiar (31.12.04) …..8

3. 4. Bilanț financiar (31.12.05) 8

3. 5. Echilibrul financiar 9

3. 6. Solvabilitatea și lichiditatea patrimonială 12

3. 7. Evoluția activului patrimonial 14

3. 8. Evoluția pasivului patrimonial 15

3. 9. Ratele de stuctură ale activului 15

3.10. Ratele de structură ale pasivului 18

3.11. Viteza de rotație a activelor 20

3.12. Viteza de rotație a pasivelor 22

3.13. Soldurile intermediare de gestiune 24

3.14. Ratele de rentabilitate 28

3.15. Modificarea capitalurilor proprii 30

3.16. Bilanț funcțional (31.12.04) 31

3.17. Bilanț funcțional (31.12.05) 32

3.18. Echilibrul financiar pe baza bilanțului funcțional 32

3.19. Bilanț financiar diferențial 33

3.20. Bilanț funcțional diferențial 34

3.21. Tablou de finanțare bazat pe fluxuri de fonduri 34

3.22. Tablou de finanțare – concepția funcțională 34

3.23. Situația fluxurilor de numerar 35

3.24. Integrarea economică 36

3.25. Analiza gestiunii resurselor umane 36

3.26. Riscul de exploatare 38

3.27. Riscul de faliment 40

3.28. Analiza bursieră 42

3.29. Analiza Swot a situației economico-financiare 44

3.29.1. Puncte tari 44

3.29.2. Puncte slabe 44

3.29.3. Măsuri propuse 45

3.30. Analiza previzională a situațiilor financiare 46

4. STRATEGIA SC PETROM SA PÂNĂ ÎN 2010 46

5. OBIECTIVELE OMV PENTRU 2010 54

ABREVIERI…………………………………………………………………………55

BIBLIOGRAFIE 57

=== 1 ===

Motto:

“Îmbătrânesc învățând mereu câte ceva.”

Solon

CUPRINS

1. prezentare generală a sc petrom sa

=== 2 ===

1. PREZENTARE GENERALĂ A SC PETROM SA

Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România și din Europa de Sud-Est, a parcurs în anul 2004 cea mai importantă etapă a existenței sale și anume schimbarea formei de proprietate, prin privatizare. Acționarul majoritar, compania austriacă OMV, este un partener puternic și în plin proces de dezvoltare, ceea ce asigură condițiile optime pentru viitorul Petrom.

Petrom – Fapte și cifre

Cifra de afaceri – 10.760 milioane RON;

Producție – 77,95 milioane boe;

Țiței procesat – 6,40 milioane tone;

Stații de distribuție – 553;

Angajați – 43.546;

Structura acționariatului – OMV 51,011%, Ministerul Economiei și Comerțului 30,862%, Fondul Proprietatea SA 9,887%, acționari persoane fizice și juridice, române și străine 6,214%, BERD 2,026%.

Deși unele companii străine sunt implicate în activități de exploatare (ex. Forest Oil, Toreador Ressources, Rompetrol), Petrom derulează partea cea mai mare a lucrărilor de exploatare întreprinse în România.

În 2005, producția zilnică a Petrom a fost de 213.559 bep, comparativ cu 222.148 bep/zi în 2004.

Producția de țiței și gaze a fost de 77,95 milioane bep în 2005, cu 4% mai scăzută decât în 2004.

În 2005, au fost săpate 168 de sonde de producție (din care 6 de injecție), obținându-se o producție de 106.233 tone de țiței și 33 milioane Stmc de gaze.

Petrom este prezent în Kazakhstan în mod direct prin sucursala Petrom Kazakhstan care desfășoară operațiuni de explorare în perimetrul Jusaly.

Activitățile de exlporare și producție sunt dezvoltate prin Tasbulat Oil Corporation LLP pe zăcămintele Tasbulat, Aktas și Turkmenoy, prin Oztiurk Munai LLP pe perimetrul Sinelnikovskoe și prin Kom Munai LLP pe zăcământul Komsomolskoe.

Petrom deține două rafinării localizate în zone strategice din punct de vedere industrial în regiunea sud-centrală a României, Arpechim și Petrobrazi, care reprezintă circa 35% din capacitatea de rafinare a țițeiului din România. Ambele rafinării pot procesa atât țiței intern cât și din import, datorită echipamentelor și standardelor tehnice de care beneficiază.

În 2005, au fost procesate 6,4 milioane tone de țiței, reprezentând o scădere în comparație cu 2004, ca urmare a reviziei efectuate la Petrobrazi. În Arpechim, cantitățile procesate au crescut, având în vedere că revizia rafinăriei a fost efectuată în 2004.

77% din țițeiul procesat în rafinării a provenit din zăcămintele Petrom, iar importurile au scăzut semnificativ, reprezentând numai 23% din țițeiul total procesat în 2005 de către Petrom.

În anii următori, compania are ca obiectiv un grad de utilizare a capacității de rafinare de 95%, datorită unor perioade mai mari între revizii și a reorganizării întreținerii activelor sale.

Petrom este liderul pieței românești de comercializare cu amănuntul a combustibililor, deținând o rețea de 56 de depozite și 553 stații de distribuție.

Conform estimărilor Petrom, cota de piață la vânzările cu amănuntul a companiei, la sfârșitul lunii decembrie 2005, a fost de 24%.

În toamna anului 2005, a fost introdus un nou concept pentru stațiile de distribuție: PetromV. Noul tip de benzinării oferă o gamă largă de servicii, de la cele de bază până la facilități suplimentare.

În urma procesului de reorganizare inițiat în companie, a fost definit și implementat un nou sistem de administrare a benzinăriilor – sistemul «Full Agency», în scopul dezvoltării unor benzinării moderne și al creșterii vânzărilor.

În cel de-al doilea trimestru al anului 2005, compania a introdus un nou tip de benzină de înaltă calitate, Top Premium 99+ și un nou tip de motorină, Top Nordic Diesel.

Începând cu 2005, în Petrom a fost înființată o Divizie de Gaze, sub directa subordonare a Directorului General Executiv al companiei, responsabilă cu vânzările de gaze și cu managementul activității.

În 2005, principalii clienți eligibili au fost Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Petrom Gas, Electrocentala București și Termoelectrica.

Petrom are doi consumatori interni semnificativi de gaze naturale, și anume Arpechim și Doljchim.

Doljchim Craiova este cel mai important producător de îngrășăminte chimice și produse organice din România. Sursa de materie primă a Doljchim o reprezintă gazele naturale din producția proprie Petrom. Produce îngrășăminte chimice și substanțe anorganice de bază: amoniac, azot gazos și lichid, azot lichid, azotat de amoniu, îngrășăminte lichide cu azot, metanol, oxigen medicinal și uree. 90% din vânzările de uree și 70% din vânzările de metanol au reprezentat în principal exporturi în zonele învecinate, cum ar fi Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar și în Austria, Grecia, Turcia și Italia. Doljchim exportă 64% din producție.

Petrom deține rezerve de petrol și gaze estimate la aproape 1 miliard de barili echivalent petrol. În 2005, compania a produs 5,21 milioane de tone de țiței și gazolină și 6,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale în România, echivalentul a 77,95 milioane bep. În România, Petrom deține dreptul de concesiune a 19 perimetri de exploatare, dezvoltare și producție, în acestea fiind incluse în jur de 300 de zăcăminte comerciale de petrol și gaze. Compania deține aproximativ 15.000 de sonde de petrol și gaze pe teritoriul României (onshore) și 7 platforme offshore în Marea Neagră.

Cei mai importanți competitori ai Petrom sunt Rompetrol, Lukoil și Mol, care au realizat investiții semnificative în rețelele de distribuție.

Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule specializate aparținând Petrom) (46%) și feroviară (cazane CF) (42%).

2. OBLIGAȚIILE FISCALE ALE SC PETROM SA

2.1. Calcularea impozitului pe profit

Impozitul amânat

Începând cu 2003, autoritățile fiscale au cerut aplicarea IAS 12 – Impozitul pe profit și au emis anumite norme metodologice legate de impozitarea anumitor rezerve, precum ar fi rezerva din reevaluare și alte rezerve din facilități fiscale. Societatea a estimat impozitul amânat pentru toate diferențele temporare între reglementările fiscale și cele contabile și a calculat impozitul amânat al rezervelor din reevaluare și al altor rezerve din facilități fiscale, așa cum este specificat de Ordinul Ministrului Finanțelor, nr. 1088/2004.

Diferențele dintre reglementările fiscale emise de Ministerul Român de Finanțe și principiile contabile aplicate în întocmirea situațiilor financiare duc la o diferență între valoarea fiscală a anumitor active și datorii și valoarea acestora pentru raportarea financiară. Impozitul pe profit amânat este calculat pe baza tuturor diferențelor temporare prin metoda datoriilor, utilizând o rată de impozitare de 16%.

Calcularea prima facie a impozitului pe profit înregistrată în contul de profit și pierdere este reconciliată cu cheltuiala cu impozitul pe profit, după cum urmează:

Componentele impozitului amânat de plată la 31 decembrie 2004 și 31 decembrie 2005 sunt:

Impozitul amânat este calculat folosind metoda datoriilor pentru acele diferențe temporare care rezultă între bazele de impozitare ale activelor și pasivelor și valorile lor prezentate în scopul raportărilor financiare. Impozitul amânat este calculat folosindu-se rata impozitului pe profit pentru perioada când activul va fi realizat sau obligația stinsă. Diferențele temporare active și pasive sunt anulate când acestea sunt în legătură cu impozitele pe profit acordate aceleiași autorități fiscale și societatea intenționează să își plătească activele și pasivele nete fiscale.

2.2. Contribuții pentru salariați

Societatea plătește contribuții la bugetul de stat, pentru asigurări sociale, pensie socială și ajutor de șomaj conform nivelelor stabilite prin lege și aflate în vigoare în cursul anului. Valoarea acestor contribuții este înregistrată în contul de profit și pierdere în aceeași perioadă cu cheltuielile salariale aferente.

Valoarea totală a obligațiilor fiscale incluse în tabelul de mai sus a crescut cu 170.610.718 RON în 2005 față de 2004.

2.3. Ponderea obligațiilor fiscale în totalul datoriilor

Ponderea obligațiilor fiscale în totalul datoriilor a crescut cu 1,64% în 2005 față de 2004.

2.4. Ponderea obligațiilor fiscale în datoriile pe termen scurt

Ponderea obligațiilor fiscale în totalul datoriilor a scăzut cu 9,71% în 2005 față de 2004.

2.5. Cota geologică

Societatea beneficiază de facilitatea cotei geologice prin care poate calcula și include pe costuri până la 35% din valoarea de piață a cantității de țiței și gaze naturale extrase în timpul anului. Începând cu anul 2005, această facilitate a fost înregistrată direct în rezerve fără a mai recunoscută în cheltuieli. Această cotă nu poate fi redusă cu sumele investite și nu este distribuibilă. Cota geologică nu este taxabilă.

3. ANALIZA FINANCIARĂ A SC PETROM SA

3.1. Bilanț contabil

RON

3.2. Cont de profit și pierdere

RON

3.3. Bilanț financiar

(31.12.04)

Ipoteze de lucru:

Din imobilizările necorporale se elimină cheltuielile de dezvoltare nematerializate în active (54194 RON);

La creanțele din bilanțul contabil se adaugă cheltuielile în avans și investițiile pe termen scurt;

Postul rezerve din bilanțul financiar cuprinde următoarele elemente din bilanțul contabil: rezerve, rezerve din reevaluare, prime de capital, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului, subvenții pentru investiții, din care se scade valoarea retratărilor imobilizărilor necorporale;

La datoriile pe termen scurt se introduc datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, veniturile în avans și provizioanele din bilanțul contabil.

Bilanț financiar

(31.12.04)

RON

3.4. Bilanț financiar

(31.12.05)

Ipoteze de lucru:

La creanțele din bilanțul contabil se adaugă cheltuielile în avans și investițiile pe termen scurt;

Postul rezerve din bilanțul financiar cuprinde următoarele elemente din bilanțul contabil: rezerve, rezerve din reevaluare, prime de capital, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului și subvenții pentru investiții;

La datoriile pe termen scurt se introduc datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, veniturile în avans și provizioanele din bilanțul contabil.

Bilanț financiar

(31.12.05)

RON

3.5. Echilibrul financiar

31.12.2004

31.12.2005

Fondul de rulment (FR) este pozitiv în ambele perioade de referință, ceea ce indică un echilibru financiar pe termen lung (activele imobilizate sunt finanțate integral pe seama resurselor permanente).

Tabelul și graficul următor prezintă factorii de influență ai fondului de rulment:

Nevoia de fond de rulment (NFR) înregistrează valori negative, ceea ce corespunde unei eliberări de resurse. Valoarea stocurilor și a creanțelor crește o dată cu volumul activității companiei. Concomitent, are loc o întârziere a plăților datoriilor de exploatare. Acesta este singurul factor de influență care tinde să reducă NFR:

Trezoreria netă (TN) este pozitivă în ambele perioade, iar variația acesteia degajează un cash-flow (CF) ce dă posibilitatea efectuării de plasamente și deținerii de disponibilități bănești.

Tabelele și graficele următoare prezintă factorii de influență ai cash-flow-urilor și ai disponibilităților bănești:

3.6. Solvabilitatea și lichiditatea patrimonială

31.12.2004

31.12.2005

Solvabilitatea generală (SG) a companiei poate fi considerată bună din moment ce depășește nivelul asiguratoriu 2.

Lichiditatea curentă (Lc) nu reușește să atingă valoarea minimă considerată normală, și anume 1,2.

Lichiditatea rapidă (Lr) este mai mare decât 0,66, iar lichiditatea imediată (Li) depășește 0,33. În ambele situații valorile sunt satisfăcătoare.

Următoarele tabele și grafice ilustreză acțiunea factorilor de influență asupra solvabilității generale respectiv asupra celor trei tipuri de lichidități:

3.7. Evoluția activului patrimonial

31.12.2005

Indicele cifrei de afaceri (Ica) trebuie să fie mai mare decât indicele activelor, cu alte cuvinte, vânzările trebuie să crească într-un ritm mai rapid decât valoarea elementelor de activ.

Imobilizările corporale (ic) sunt în scădere datorită cedării unor active din afara procesului de exploatare. Creșterea în ansamblu a activele circulante (ac) este mai lentă decât cea a cifrei de afaceri, ceea ce este un aspect economic pozitiv. Creșterea producției și implicit a vânzărilor se realizează pe seama stocurilor (st), creanțelor (cr) și a disponibilităților bănești (db).

3.8. Evoluția pasivului patrimonial

Se observă creșterea capitalurilor proprii (cpr) într-un ritm mai accentuat decât creșterea datoriilor totale (dt), ceea ce duce la scăderea ponderii datoriilor și creșterea ponderii capitalurilor proprii în total pasiv, deci reducerea gradului de îndatorare a unității și creșterea autonomiei financiare. Se constată o creștere a datoriilor pe termen scurt (dt<1an) și o scădere a celor pe termen lung (dt>1 an).

3.9. Ratele de structură ale activului

31.12.2004

31.12.2005

Rata activelor imobilizate (Rai) are o valoare normală dacă ținem cont de sectorul de activitate al companiei (industria). Ea înregistrează o scădere de la o perioadă la alta, datorită variației ponderii imobilizărilor corporale (ic) și a celor necorporale (ic). În cazul imobilizărilor financiare (if) se constată o creștere valorică. Chiar dacă scade ponderea imobilizărilor în total active, evoluția cifrei de afaceri este crescătoare.

31.12.2004

31.12.2005

Ponderea activelor circulante crește ca urmare a modificării activelor circulante într-o proporție mai mare decât a activului total, situație favorabilă deoarece determină creșterea cifrei de afaceri într-o măsură mai mare decât a activelor circulante. Se constată reducerea ponderii disponibilităților bănești și o creștere a ponderii în cazul stocurilor și a creanțelor.

Rata disponibilităților bănești depășește valoarea considerată optimă. Un nivel ridicat al acestei rate reflectă o situație de echilibru financiar, însă, deoarece fondurile utilizate sub forma disponibilităților bănești au un cost de oportunitate superior, este afectată rentabilitatea firmei.

Activele circulante dețin o pondere considerată optimă în cazul unei întreprinderi din domeniul industriei (40%).

În următorul tabel se pot urmări factorii de influență pentru ratele de structură:

3.10. Ratele de structură ale pasivului

31.12.2004

31.12.2005

Scăderea ratei stabilității financiare (Rsf) semnifică de fapt scăderea ponderii capitalului permanent în totalul pasivului.

Creșterea ratei autonomiei financiare (Raf) indică creșterea ponderii capitalurilor proprii în totalul pasivului.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă ponderea resurselor proprii în totalul resurselor permanente de finanțare, calculându-se ca raport între capitalul propriu și capitalul permanent. Creșterea autonomiei financiare la termen are loc ca urmare a creșterii capitalului propriu într-un ritm mai accentuat decât cel al capitalului permanent; rezultând indirect o scădere a împrumuturilor.

Rata de îndatorare globală (Rîg) reflectă ponderea datoriilor totale în patrimoniul întreprinderii, calculându-se ca raport între datoriile totale și pasivul total. Scăderea acestei rate este un semn pozitiv și poate fi corelată cu creșterea solvabilității.

Toate ratele de structură ale pasivului înregistrează valori foarte bune.

În următorul tabel se pot urmări factorii de influență ai ratelor de structură:

=== 3 ===

3.11. Viteza de rotație a activelor

31.12.2004

31.12.2005

Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin ratele de gestiune (respectiv viteza lor de rotație) folosite pentru aprecierea nivelului de utilizare a resurselor aflate la dispoziția unității, respectiv durata necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare și comercializare până ajung să devină venituri.

Creșterea vitezei de rotație a activului semnifică creșterea eficienței utilizării activelor, creșterea gradului de lichiditate a acestuia (reducerea duratei de recuperare sub formă bănească), îmbunătățirea structurii activelor în corelație cu specificul activității.

Reducerea vitezei de rotație are ca efect creșterea gradului de imobilizare a activelor.

În afară de cazul stocurilor, creanțelor, și al imobilizărilor financiare, constatăm o reducere a duratei în zile a unei rotații la toate celelalte elemente de activ. În cazul nostru, creșterea cifrei de afaceri este principalul factor de influență care determină scăderea duratei de rotație:

3.12. Viteza de rotație a pasivelor

31.12.2004

31.12.2005

Factorul principal de influență care a determinat creșterea vitezei de rotație a pasivelor este evoluția cifrei de afaceri (vezi tabelul de mai jos).

Se observă scăderea capacității de a genera cifră de afaceri a rezervelor și a datoriilor pe termen scurt nefinanciare.

3.13. Soldurile intermediare de gestiune

31.12.2004

Marja comercială

Producția exercițiului

Valoarea adăugată

Excedentul brut din exploatare

Rezultatul din exploatare

Rezultatul curent

Rezultatul brut

Rezultatul net

31.12.2005

Marja comercială

Producția exercițiului

Valoarea adăugată

Excedentul brut din exploatare

Rezultatul din exploatare

Rezultatul curent

Rezultatul brut

Rezultatul net

În activitatea economică se urmărește ca soldurile intermediare de gestiune să aibă valori pozitive cât mai mari. Ele măsoară rezultatele activității firmei.

În cazul Petrom se constată o îmbunătățire semnificativă a soldurilor intermediare de gestiune, deci o eficientizare a activității în cadrul companiei. Acesta este rezultatul unui management de calitate.

Tabelele și graficele următoare prezintă influența veniturilor și a cheltuielilor asupra rezultatului net:

3.14. Ratele de rentabilitate

31.12.2004

Rentabilitatea economică brută

Rentabilitatea economică netă

Rentabilitatea financiară

Rata profitului

Rentabilitatea economică a capitalului permanent

31.12.2005

Rentabilitatea economică brută

Rentabilitatea economică netă

Rentabilitatea financiară

Rata profitului

Rentabilitatea economică a capitalului propriu

Pentru ca activitatea societății să fie eficientă, ratele de rentabilitate trebuie să fie mai mari decât rata inflației și decât rata medie a dobânzii pe economie.

În cazul Petrom, pe lângă faptul că se verifică această cerință, se constată și o creștere mai mare de 20% de la o perioadă la alta pentru fiecare rată de rentabilitate, cu excepția rentabilității economice brute (REB). Rentabilitatea financiară (REF), rata profitului (RP) și rentabilitatea economică a capitalului permanent (REC) au cunoscut cele mai ample variații.

Evoluția rentabilității Petrom este o nouă dovadă a unui management eficient.

3.15. Modificarea capitalurilor proprii

RON

Capitalurile proprii au crescut cu 14,24% în perioada 31.12.04 – 31.12.05.

Creșterea activului net contabil (ANC) indică o îmbogățire a acționarilor și o creștere a valorii SC Petrom SA:

31.12.2004

31.12.2005

3.16. Bilanț funcțional

(31.12.04)

Ipoteze de lucru

Ajustările privind imobilizările se repartizează fiecărei categorii de imobilizări după o cotă de repartizare egală cu 0,12;

Creanțele de exploatare au o valoare de 660742751 RON;

Ajustările privind activele circulante se aplică doar în cazul stocurilor;

Datoriile de exploatare nefinanciare se ridică la suma de 324621870.

3.17. Bilanț funcțional

(31.12.05)

Ipoteze de lucru:

Ajustările privind imobilizările se repartizează fiecărei categorii de imobilizări după o cotă de repartizare egală cu 0,08;

Creanțele de exploatare au o valoare de 970097990 RON;

Ajustările privind activele circulante se aplică doar în cazul stocurilor;

Datoriile de exploatare nefinanciare se ridică la suma de 324621870.

3.18. Echilibrul financiar pe baza bilanțului funcțional

31.12.2004

31.12.2005

Fondul de rulment net global (FRNG) este pozitiv în ambele perioade de referință, ceea ce indică un echilibru financiar pe termen lung (activele imobilizate sunt finanțate integral pe seama resurselor permanente).

Nevoia de fond de rulment global (NFRG) înregistrează valori pozitive. Acest fapt se datorează exclusiv activității de exploatare care necesită resurse suplimentare (NFRE). Activitatea firmei din afara exploatării determină o nevoie de fond de rulment negativă (NFRAE), deci o eliberare de resurse, care nu este însă suficientă să compenseze nevoia de fond de rulment aferentă activității de exploatare.

Nevoia de fond de rulment globală se acoperă integral prin fondul de rulment net global, rezultând și un surplus de trezorerie netă (TN).

Trezoreria netă (TN) este pozitivă în ambele perioade, iar variația acesteia degajează un cash-flow (CF) ce dă posibilitatea efectuării de plasamente și deținerii de disponibilități bănești.

3.19. Bilanț financiar diferențial

(31.12.04 – 31.12.05)

RON

3.20. Bilanț funcțional diferențial

(31.12.04 – 31.12.05)

RON

3.21. Tablou de finanțare bazat pe fluxuri de fonduri

(31.12.04 – 31.12.05)

RON

3.22. Tablou de finanțare – concepția funcțională

(31.12.04 – 31.12.05)

RON

3.23. Situația fluxurilor de numerar

(31.12.04 – 31.12.05)

RON

3.24. Integrarea economică

31.12.2004

31.12.2005

Se constată o creștere a gradului de integrare economică (IE) a SC Petrom Sa exclusiv pe seama creșterii valorii adăugate, ceea ce este un aspect economic pozitiv .

3.25. Analiza gestiunii resurselor umane

De la un an la altul, numărul personalului (N) a scăzut, în timp ce producția (Q) a înregistrat o creștere. Economia relativă de personal (RN) este de 16172. Compania ar fi putut folosi 59718 persoane (NA) pentru realizarea și depășirea producției, dar a folosit doar 43546.

Din analiza corelației dintre indicii volumului de producție (IQ), numărului de muncitori (IN) și productivității muncii (IW), se constată că sporul de producție este asigurat integral prin creșterea productivității muncii care compensează neasigurarea cu personal.

Deși numărul personalului a scăzut, cheltuielile cu salariile au crescut (S).

Pornind de la indicele salariului mediu (IS) și indicele productivității medii (IW), se poate calcula indicele de corelație (IC) care reflectă corespondența între rezultatele utilizării forței de muncă și recompensarea materială a acesteia.

Indicele de corelație depășește valoarea de 100%, ceea ce este un semn de ineficiență, deoarece salariul mediu (Sm) crește mai rapid decât productivitatea medie a muncii (Wm).

Din analiza factorială rezultă clar că modificarea fondului de salarii (FS) în sensul creșterii a fost determinată exclusiv de creșterea salariului mediu. Numărul de salariați a scăzut și a dus la diminuarea fondului de salarii.

3.26. Riscul de exploatare

31.12.2004

Marja costurilor variabile

Rata marjei costurilor variabile

Pragul de rentabilitate din exploatare

Indicatorul de poziție

Momentul realizării pragului de rentabilitate

Coeficientul de elasticitate

31.12.2005

Marja costurilor variabile

Rata marjei costurilor variabile

Pragul de rentabilitate din exploatare

Indicatorul de poziție

Momentul realizării pragului de rentabilitate

Coeficientul de elasticitate

Interpretarea indicatorilor

Riscul de exploatare evaluează capacitatea societății de a se adapta la timp și cu cel mai mic cost la variația mediului în care își desfășoară activitatea.

Aprecierea riscului de exploatare se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate (PRE). Pragul de rentabilitate de exploatare este punctul în care veniturile acoperă cheltuielile de exploatare. Peste acest prag, activitatea de exploatare devine rentabilă.

Mărimea riscului de exploatare se stabilește în funcție de valorile a trei indicatori: indicatorul de poziție (IPOZ), momentul realizării pragului de rentabilitate (MP) și coeficientul de elasticitate (KE).

La sfîrșitul lui 2004 riscul de exploatare era mare, iar un an mai târziu, s-a ajuns la o stare cu risc mediu de exploatare.

3.27. Riscul de faliment

31.12.2004

31.12.2005

Pentru a estima riscul de faliment al companiei s-a utilizat modelul de analiză J. Conan și M. Holder. Valoarea scorului (Z) pe ambele perioade indică o situație foarte bună a întreprinderii, riscul de faliment fiind cu mult mai mică de 15%. În dinamică, se constată totuși o ușoară creștere a riscului de faliment.

Încadrarea întreprinderii în zona de risc în funcție de valoarea scorului se poate face astfel:

Cu cât valoarea lui Z este mai mică, cu atât mai mult întreprinderea este mai vulnerabilă.

3.28. Analiza bursieră

31.12.2004

31.12.2005

Petrom este unul dintre blue-chips-urile Bursei de Valori București (BVB).

La sfârșitul anului 2005, capitalizarea bursieră a companiei era de 26712241399 RON.

Numărul de acțiuni emise de Petrom se ridică la 56000506078.

Pe parcursul anului 2005, indicatorii bursieri fundamentali ai companiei au cunoscut o evoluție pozitivă în raport cu perioada anterioară.

Indicatorii luați în calcul sunt profitul net pe acțiune (PNA), rata de capitalizare bursieră (PER), valoarea contabilă a activului (VC) și raportul curs/valoare contabilă (PBR).

Având valoare supraunitară, PBR indică faptul că acțiunea este supraevaluată.

=== 4 ===

3.29. Analiza Swot a situației economico-financiare

3.29.1. Puncte tari

Creșterea cifrei de afaceri – extinderea cotei de piață – eficiența activității de marketing pe linia desfacerii;

Echilibru financiar pe termen lung și scurt;

Solvabilitate patrimonială potrivită și în creștere;

Lichiditate rapidă și imediată peste valorile asiguratorii;

Cash-flow pozitiv în ansamblu, generat exclusiv pe seama activității de exploatare – capacitate sporită de autofinanțare;

Activ net/capitaluri proprii în creștere – sporește averea investitorilor;

Structură financiară adecvată – grad potrivit de îndatorare – flexibilitate financiară;

Îmbunătățirea valorilor tuturor ratelor intermediare de gestiune – cresc rezultatele companiei – cresc toate ratele de rentabilitate economică – eficiența managementului;

Investiții în restructurarea activităților companiei – eficientizarea activităților- potențial de beneficiu viitor;

Crește gradul de integrare economică;

Scade riscul de exploatare;

Risc de faliment foarte scăzut;

Încredere sporită din partea creditorilor;

Deținerea de titluri de participare la alte unități permite extinderea ariei decizionale și ușurează implementarea strategiilor companiei;

Diversificarea activităților – reducerea riscurilor în afaceri;

Extinderea pe piețe externe;

Beneficiile stabilității și ale culturii manageriale OMV;

Crește productivitatea muncii;

Tendința de creștere a capitalizării bursiere a companiei.

3.29.2. Puncte slabe

Scade viteza de rotație a stocurilor și a creanțelor;

Risc de exploatare destul de ridicat, dar cu tendință de scădere;

Riscul unor litigii și al deprecierii activelor – constituirea de provizioane substanțiale;

Risc investițional ridicat, cauzat în special de orientarea spre piețe externe;

Risc rezultat din relațiile concurențiale pe piața internă și pe piața externă – Lukoil, Mol, Rompetrol, etc.;

Riscul conjuncturii politico-economice internaționale, dependența față de prețurile și contractele externe;

Lichiditate curentă sub nivelul asiguratoriu;

Lichiditate imediată exagerată – ponderea disponibilităților bănești în totalul activelor depășește cu mult limita considerată acceptabilă – este afectată rentabilitatea companiei, deoarece excesul de lichidități comportă un cost de oportunitate;

Activitatea de finanțare și cea investițională degajează un flux de trezorerie negativ;

Sensibilitate mare la fluctuațiile de curs valutar;

Costul capitalurilor prea ridicat;

Salariile personalului cresc mai repede decât productivitatea muncii – deficiență în gestionarea resurselor umane;

Rată de distribuire a dividendelor scăzută – riscul scăderii atractivității acțiunilor pentru investitori.

3.29.3. Măsuri propuse

Dimensionarea optimă a activelor circulante;

Reducerea pierderilor de materiale prin îmbunătățirea condițiilor de păstrare și depozitare a acestora, mecanizarea operațiilor de încărcare-descărcare, ridicarea calificării personalului de la magazii și depozite;

Lichidarea stocurilor supranormative și a cheltuielilor neeconomicoase;

Creșterea lichidității curente prin reducerea datoriilor pe termen scurt, în special a creditelor de trezorerie care implică și un cost al îndatorării;

Reducerea costului îndatorării prin realizarea unei structuri optime a capitalului – alegerea unor credite pe termen mediu și lung cât mai avantajoase;

Luarea unor măsuri de protecție în fața fluctuațiilor de curs valutar: clauze contractuale speciale, hedging valutar, etc.;

Plasarea excedentelor de trezorerie în instrumente financiare negociate la bursă în vederea obținerii unor randamente superioare;

Recurgerea pe cât este posibil la autofinanțare – utilizarea resurselor proprii pentru investiții și dezvoltarea activităților întreprinderii;

Măsuri anticoncurențiale – adoptarea standardelor de calitate ale Uniunii Europene, retehnologizarea activităților, dezvoltarea unor noi produse;

Organizarea judicioasă a timpului de lucru, a producției și a muncii, introducerea inovațiilor de ordin tehnic, angajarea și formarea unui personal cu înaltă calificare profesională, astfel încât nivelul de salarizare să fie pe măsura productivității muncii;

Acordarea unor dividende mai substanțiale, fără a afecta strategiile investiționale ale companiei;

Alegerea judicioasă a partenerilor de afaceri pentru a evita litigiile și blocajele din circuitul economic al companiei;

Întâmpinarea nevoilor clienților și luarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea mediului;

Respectarea tuturor prevederilor legale pentru a evita cheltuielile cu amenzile;

Reducerea riscului de exploatare prin combinarea corespunzătoarea a costurilor fixe și a costurilor variabile și prin creșterea veniturilor din exploatare;

Gestionarea corespunzătoare a proiectelor de investiții în sensul alegerii acelora care oferă combinații optime între gradul de risc și nivelul de profitabilitate.

3.30. Analiza previzională a situațiilor financiare

zeci de mii RON

Cifrele de afaceri previzionale s-a calculat după două metode:

CA 1 – metoda celor mai mici pătrate;

CA 2 – metoda extrapolării aritmetice simple.

Previziunile se fac pe baza cifrelor de afaceri calculate cu metoda celor mai mici pătrate.

Pentru întocmirea bilanțului previzional s-a utilizat metoda procent din vânzări.

Bilanț financiar previzional

(31.12.06)

RON

Bilanț financiar previzional retratat la inflația anuală (8%)

(31.12.06)

RON

Contul de profit și pierdere previzional cuprinde profitul minim anticipat pentru anul 2006.

Ipoteze de lucru:

Producția vândută și veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut proporțional cu cifra de afaceri;

Variația stocurilor și producția imobilizată s-au calculat prin aplicarea mediei aritmetice simple la valorile respective din ultimii 3 ani;

Alte venituri din exploatare s-a menținut la nivelul perioadei precedente din motive de prudență;

Cheltuielile variabile au crescut proporțional cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile, alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli din afară, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu personalul);

Cheltuielile privind ajustarea imobilizărilor cresc proporțional cu valoarea totală a imobilizărilor;

Din motive de prudență, se estimează că veniturile din ajustările imobilizărilor reprezintă jumătate din valoarea celor din perioada anterioară;

Cheltuielile privind ajustarea activelor circulante cresc proporțional cu valoarea totală a activelor circulante;

Se estimează că veniturile din ajustările privind activele circulante reprezintă jumătate din valoarea celor din perioada anterioară;

Alte cheltuieli de exploatare s-a calculat sub forma mediei aritmetice simple pe ultimii 3 ani;

Cheltuielile privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli s-au menținut la nivelul celor din perioada precedentă, iar veniturile corespunzătoare s-au diminuat cu 50% față de anul anterior;

Veniturile din interesele de participare au crescut cu 28% datorită investițiilor financiare în creștere promovate de companie;

Venituri din alte investiții financiare și creanțe care fac parte din activele imobilizate se calculează cu media aritmetică simplă aplicată valorilor acestor venituri din ultimii 3 ani;

Veniturile din dobânzi se calculează cu media aritmetică simplă aplicată valorilor acestor venituri pe ultimii 3 ani;

Alte venituri financiare s-a menținut la nivelul perioadei precedente din motive de prudență;

Cheltuielile privind ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante se calculează aplicând media aritmetică simplă la valorile acestor cheltuieli pe ultimii 3 ani;

Veniturile privind ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante reprezintă 50% față de același tip de venituri din perioada precedentă;

Cheltuielile cu dobânzile se calculează aplicând media aritmetică simplă la valorile acestor cheltuieli pe ultimii 3 ani;

Alte cheltuieli financiare se reduce semnificativ datorită măsurilor de protecție față de fluctuațiile cursului valutar, ajungând la 189263178 RON.

Cont de profit și pierdere previzional

(31.12.06)

RON

Indicatori financiari previzionali

(31.12.06)

Pentru a determina indicatorii financiari previzionali se folosesc datele din bilanțul financiar previzional neajustat în funcție de rata inflației și cele din contul de profit și pierdere previzional.

Indicatorii calculați sunt cunoscuți din capitolele anterioare:

4. STRATEGIA SC PETROM SA PÂNĂ ÎN 2010

Petrom trebuie să-și îmbunătățească performanța operațională în fiecare din activitățile sale:

Explorare și producție (E&P)

Să reducă costurile de producție, inclusiv serviciile;

Să reducă costurile de administrare.

Rafinare

Să sporească capacitatea de utilizare a instalațiilor de rafinare;

Să reducă cheltuielile de operare, inclusiv serviciile;

Să reducă costurile de administrare.

Marketing

Să mărească volumul anual de vânzări prin stațiile de distribuție;

Să îmbunătățească calitatea serviciilor pentru activitățile petroliere și complementare;

Să reducă cheltuielile de logistică;

Să reducă costurile de administrare, inclusiv serviciile.

Gaz

Să elaboreze o strategie sectorială de piață;

Să înființeze o organizație eficientă de vânzări;

Să stabilească relații pe termen lung cu clienții.

Obiective Petrom până în 2010

1. Consolidarea poziției de lider în activitatea integrată de petrol și gaze din Europa de Sud-Est

Petrom urmărește creșterea semnificativă a performanțelor și îmbunătățirea poziției costurilor:

Explorare și producție (E&P)

Stabilizarea producției la un nivel de 210.000 bep/zi în România până în anul 2010;

Dezvoltarea activităților în Regiunea Caspică;

Reducerea costurilor de producție;

Rata de înlocuire a rezervelor de 70%.

Rafinare și marketing (R&M)

Creșterea capacității de utilizare a rafinăriilor până la 95% și îmbunătățirea poziției costurilor în rafinare;

Alinierea la standardele de calitate ale UE până la sfârșitul anului 2007;

Creșterea vânzărilor la 2,9 milioane de litri/an/benzinărie;

Construirea a 250 de stații PetromV;

Atingerea unei cote de piață de 30%;

Demolarea și reconstruirea a 10 depozite.

Gaz

Creșterea volumului de vânzări în România la peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale și o cotă de piață mai mare de 35%;

Dezvoltarea activităților de gaze naturale în străinătate;

Prețuri similare celor practicate la nivel european;

Creșterea competitivității prin intermediul depozitelor proprii.

2. Valoare creată prin operațiuni la standarde internaționale

Stabilizarea producției la un nivel de 210.000 bep/zi până în 2010 în România și transformarea Regiunii Caspice într-o regiune de maximă importanță:

Investiții de 1,5 miliarde euro până în 2010;

Interes deosebit pentru dezvoltarea activității în Regiunea Mării Caspice;

Introducerea unor sisteme moderne de Management al zăcămintelor;

Reducerea costurilor de producție:

Dezafectarea sondelor nerentabile;

Management centralizat al operațiunilor;

Reorganizarea și modernizarea operațiunilor;

Atingerea unei rate de înlocuire a rezervelor de 70%:

Creșterea cheltuielilor de explorare până la 100 milioane euro/an;

Folosirea pe arie largă a tehnologiei 3D în activitățile de explorare;

Creșterea rezervelor prin achiziții în Regiunea Caspică efectuate în funcție de condițiile de piață.

3. Rafinare – Creșterea capacității de utilizare și a calității produselor

Creșterea capacității de utilizare a instalațiilor de rafinare până la 95% și îmbunătățirea costurilor în rafinare:

Utilizarea optimă a instalațiilor în rafinăriile Arpechim și Petrobrazi;

– Programul de reducere a costurilor se bazează pe reorganizarea activităților

de administrare și mentenență a instalațiilor;

Alinierea la standardele de calitate ale Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2007 (îndeplinind cerințețe UE referitoare la calitatea produselor);

Investiții totale în rafinare de 1 miliard euro până în 2010.

4. Marketing – Optimizarea rețelei de distribuție

Creșterea volumului de vânzări până la 2,9 milioane litri/an/benzinărie:

Noi locații cu trafic intens, un nou design și o calitate crescută a serviciilor

susțin realizarea unei cote de piață de 30% pentru activitatea de distribuție;

Noul concept “Full Agency” vizează un nivel ridicat al serviciilor în activitatea de distribuție a produselor petroliere și complementare;

Petrom va avea o poziție competitivă pe piața de export (ex. Turcia) și va deveni furnizor pe piețele de distribuție învecinate (ex. Bulgaria și Serbia);

Investiții totale în distribuție de 0,5 miliarde euro până în 2010.

5. Activitatea de gaze naturale – vine în sprijinul liberalizării pieței gazelor naturale

Creșterea volumului de vânzări de gaze naturale în România la peste 7 miliarde metri cubi și o cotă de piață de peste 35%:

– Extinderea activităților în noi segmente de piață;

– Activitate intensă pe piață prin exercitarea poziției de lider;

Activități pe piața internațională (Bulgaria, Serbia, Ungaria);

Creșterea competitivității prin:

– Evaluarea atentă a posibilităților de stocare;

– Acces la importurile de gaze naturale.

6. Administrare modernă a Resurselor Umane

Corelarea salariilor cu performanțele și responsabilitățile;

Internaționalizarea managementului;

Sisteme de specializare și perfecționare eficiente și moderne;

Priorități bine stabilite privind dezvoltarea și recrutarea în cadrul grupului;

Instalarea unor sisteme de administrare eficientă și unitară;

Eficientizarea organizării și a procedurilor actuale;

Randament crescut al angajaților;

Nivel ridicat de responsabilitate socială și culturală;

Cooperare constantă și eficientă cu parteneri din domeniu: sindicate, guvern, universități, etc.;

Îmbunătățirea continuă a culturii organizaționale.

7. Importanța acordată sănătății, siguranței și protecției mediului

Plasarea de către agențiile de rating în primii 25 din punct de vedere HSEQ pe lista companiilor similare;

Cel puțin un cerc al sănătății per amplasament;

Conformare de cel puțin 90% la standardul de sănătate al OMV;

LTIR mai mic de 1 pentru proprii angajați și subcontractori;

Nici un incident de nivel 4 sau peste;

Indicatorii de performanță ai fiecărei divizii situați între primii 25 pe lista companiilor similare;

Măsurarea gazelor cu efect de seră și elaborarea de strategii durabile corespunzătoare;

Verificare externă a conformării sistemului de management;

Conformare mai mare de 90% față de standardele HSEQ, stabilită prin audituri interne;

90% din training-ul HSEQ bazat pe matrice de competență.

8. Organizare centralizată a departamentului de finanțe pentru asigurarea unor procese transparente și rapide

Până la sfârșitul anului 2008 Petrom va avea o singură organizație financiară care va utiliza procese și sisteme informatice standardizate și integrate, bazată pe o organizare centralizată.

Acest lucru implică:

demararea populării Centrului de servicii și instruirea personalului;

inițierea implementării sistemului SAP;

implementarea unei noi organizări a departamentului financiar (care va include Centrul de Servicii);

implementarea unui sistem de indicatori de performanță la nivelul întregii companii;

administrarea programului FIT-together.

5. OBIECTIVELE OMV PENTRU 2010

OMV devine lider pe piața Central Europeană prin îmbunătățirea semnificativă a capitalizării de piață.

1. Explorare și producție

Producție de 500.000 bep/zi în șase regiuni principale inclusiv Rusia/Regiunea Caspică;

Atingerea unei rate de integrare a E&P: RM mai mare sau egală cu 0,5 și E&P Gaz: Vânzări de gaze naturale mai mari sau egale cu 0,33 : 1.

2. Rafinare și marketing

Optimizarea performanțelor pe piață în regiunea danubiană printr-o capacitate de rafinare de 500.000 barili/zi;

Identificarea oportunităților de achiziționare a unor operațiuni suplimentare de rafinare și marketing cu o capacitate de rafinare de până la 500.000 barili/zi în zonele de integrare în UE;

Obținerea unei rate de integrare între rafinare (produsele petroliere) și volumul de vânzări cu amănuntul de 1 : 0,2.

3. Gaze naturale

Dezvoltarea unei activități internaționale de gaze naturale și creșterea volumului de vânzări de gaze naturale până la 20 miliarde metri cubi;

Identificarea oportunităților de diversificare a activității de distribuție de gaze naturale.

4. Produse chimice

Deținerea unui pachet minoritar semnificativ de acțiuni în cadrul unei companii internaționale de produse chimice (poliolefina, melamina) ce activează în Europa și Orientul Mijlociu, bazată pe tehnologie dezvoltată intern.

ABREVIERI

BIBLIOGRAFIE

Băileșteanu, Gheorghe, Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Ed. Mirton, Timișoara, 1997;

Buglea, Alexandru, Analiza financiară: concepte și studiu de caz, Ed. Mirton, Timișoara, 2005;

Chirilă, Emil, Popa, Diana, Finanțele întreprinderii, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2005;

Deaconu, Adela, Bilanțul contabil al agenților economici. Modele de analiză, Ed. Intelcredo, Deva, 1999;

Lezeu, Dorina, Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Ed. Economică, București, 2004;

Meșter, Cornelia, Lezeu, Dorina, Analiza economico-financiară, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2003;

Niculescu, Maria, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, București, 1997;

Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1997;

*** www.bvb.ro;

*** www.iebatrust.ro;

*** www.kmarket.ro;

*** www.petrom.ro.