Cariera In Functia Publica In Cadrul Primarei X
Introducere
Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, indeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la aparitia functiei publice si a functiilor care s-o indeplineasca. Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un intreg organism social, caruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in diversitatea de functii statornicite de-a lungul timpului.
Diversitatea sarcinilor pe care le are de indeplinit administratia publica necesita o extrem de variata gama de prestatiuni realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregatire profesionala diversa. Satisfacearea nevoilor cotidiene ale colectivitatii, a nevoilor omului care traieste intr-o grupare organizata, ramane finalitatea esentiala si singura justificare a administratiei publice, atat de diversificata, mai ales in prestatiunile sale catre populatie. Privita din punct de vedere sociologic, administratia publica nu reprezinta altceva decat o suma de colectivitati umane care organizeaza anumite actiuni in favoarea altor oameni. Din acest punct de vedere, problema oamenilor care lucreaza in administratie capata o importanta considerabila. Oricat de perfecta ar fi organizarea unui organism social si oricat de bune legi si decizii ar fi, ramane doar o simpla schema, fara viabilitate, daca nu exista oameni competenti, activi si devotati pentru realizarea scopului stabilit.
Sarcinile si competentele deosebite pe care le au autoritatile administratiei publice impun existenta unei politici de personal corespunzatore care sa aiba in vedere calitatea si competenta profesionala a personalului, deoarece eficienta si eficacitatea activitatii administratiei depind de modul in care cei care lucreaza in administratie inteleg si reusesc sa-si indeplineasca cu profesionalism atributiile si serviciile care le revin.
Demersul pe care mi-l propun in aceasta lucrare este de a prezenta Organizarea functiei publice in sistemul administratiei publice locale autonome punand in evidenta urmatoarele aspectele :
Functia publica si functionarul public in sistemul administratiei publice autonome
Cariera functionarului public local
Drepturile si obligatiile functionarilor publici locali
Desfasurarea activitatii de catre functionarii publici din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti
Capitolul 1 Functia Publica si functionarul public in sistemul administratiei publice locale autonome
1.1 Structura administratiei publice autonome locale
In sistemul administratiei publice un rol important il ocupa organele administratiei publice locale, constituite in unitatile administrative teritoriale ale statului: comuna, orasul, judetul.
Administratia publica in unitatile administrative teritoriale se organizeaza si functioneaza potrivit art. 120 din Constitutia Romaniei, pe baza urmatoarelor principii :
– Principiul descentralizarii
– Principiul autonomiei locale
– Principiul deconcentrarii serviciilor publice
Autonomia locala se refera la organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care potrivit legii apartin comunei sau orasului. Autoritatile locale au dreptul sa aiba initiative in toate domeniile cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.
Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, potrivit art. 121 din Constitutia Romaniei sunt: consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii.
Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din unitatile administrative teritoriale in care functioneaza.
Consiliul Local este o autoritate colegiala a administratiei publice locale, aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local ale comunei si orasului.
Aceasta autoritate delibereaza asupra intereselor specifice ale colectivitatilor locale si hotaraste in limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fara vreun amestec din partea autoritatilor publice judetene sau a altor autoritati.
Consiliile locale asa cum au rezultat din alegeri sunt responsabile in exclusivitate de modul de gestionare a acestor interese.
Autonomia acestor autoritati colegiale rezida in autoorganizarea acestora, sub toate aspectele. Ele receptioneaza cererile si informatiile din mediul local si adopta hotarari privitoare la administrarea treburilor publice.
In exercitarea atributiilor care le revin, consiliile locale adopta hotarari cu caracter individual sau normativ.
Primarul este autoritatea executiva a administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase potrivit art.21 din Legea 215/2001. Calitatea primarului de autoritate executiva deriva din faptul ca el raspunde de ducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local asa cum prevede art. 68 lit. b din Legea 215/2001.
Atributiile primarului sunt corespunzatoare calitatii acestuia de reprezentant al statului, asigurand respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, ale legilor si ale celorlalte acte normative emise de autoritatile statale. Deasemenea indeplineste functia de ofiter de stare civila si conduce serviciile de stare civila si autoritate tutelara, exercita sarcinile ce-i revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor. Atunci cand actioneaza in calitate de autoritate executiva a administratiei locale, primarul are atributii specifice in materie de buget local, ordine si liniste publica, salubritate, drumuri publice etc.
In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii care sunt acte normative, supuse contenciosului administrativ.
La nivelul fiecarui judet se alege un consiliul judetean care coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasanesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean, asa cum prevede Constitutia Romaniei la art.122.
Consiliul judetean reprezinta astfel o autoritate administrativa creata prin norma constitutionala si care functioneaza pe baza principiilor autonomiei locale si a descentralizarii serviciilor publice.
In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
Pentru asigurarea autonomiei locale, autoritatile administratiei publice din comune, orase si judete dispun de un buget propriu de venituri si cheltuieli si au dreptul sa perceapa taxe locale, in conditiile legii.
Analizand administratia publica din perspectiva legiuitorului organic, consideram ca acesta a inteles sa o exprime nu numai prin autoritati administrative autonome, alese ci si prin includerea serviciilor publice locale si aparatul propriu de specialitate, a functionarilor publici cat si a presedintelui consiliului judetean.
Avand in vedere conditiile implicite precizate de legiuitorul constituant, observam totusi ca in viziunea legiuitorului organic, exista unele diferente in ceea ce priveste sfera administratiei publice locale, referindu-ne la includerea serviciilor publice locale si a functionarilor locali, care nu au calitatea de autoritati publice locale. Aceasta nu inseamna ca nu pot face parte din administratia publica locala, opinie deja exprimata. Chiar daca nu sunt autoritati publice locale, legiuitorul organic le defineste ca mijloace de actiune, proprii acestora, indispensabile pentru functionarea administratiei publice locale.
1.2. Consideratii generale privind functia publica locala
Orice serviciu public pentru desfasurarea activitatii sale specifice isi are structurata competenta pe grupe de atributii omogene numite functii.
Fiecare atributie este un ansamblu de sarcini inrudite, sarcina fiind cea mai mica unitate de munca individual ce reprezinta o activitate clar formulata, orientata spre realizarea unui obiectiv precis si care se desfasoara dupa o procedura stabilita.
Aceste functii se organizeaza in cadrul unui serviciu public in raport de sarcinile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pentru satisfacerea intereselor generale ale membrilor societatii, la nivel local sau national.
Cand interesele sunt publice, nationale sau locale si rezolvarea lor se face in regim de drept public, functiile care concura la satisfacerea acestor interese sunt considerate functii publice.
In cazul administratiei publice, functia publica administrativa are ca obiectiv organizarea executarii si executarea in concret a legii, in regim de drept administrativ .
Functia in cadrul administratiei publice, poate fi definita “ca un ansamblu de atributii stabilite prin lege sau prin actele juridice emise pe baza si in executarea legii, atributii pe care le indeplineste o persoana fizica angajata intr-un organ al administratiei publice si care are abilitatea legala de a indeplini aceste atributii ale administratiei publice”.
La nivelul serviciilor publice ale comunei, orasului sau judetului, precum si al aparatului propriu al autoritatilor administrative locale, in cadrul sau in subordine carora se desfasoara activitati specifice, satisfacerea intereselor colectivitatilor locale se realizeaza de catre anumite persoane cu pregatire de specialitate.
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, prin procedurile continute, utilizeaza in mod generic, in privinta resurselor umane la nivel local, notiunea de personal al aparatului propriu de specialitate al consiliilor locale sau judetene, al institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si al regiilor autonome de interes local.
Din categoria personalului administratiei publice locale fac parte atat persoane angajate, pe baza contractuala, carora le sunt aplicate normele dreptului muncii, cat si functionari publici, numiti si eliberati din functie pe baza statutului functionarilor publici.
Principiile constitutionale ale autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice, regimul aplicabil organizarii si functionarii administratiei publice locale, precum si particularitatile administratiei publice locale impun cu necesitate crearea functiei publice locale.
Functia publica locala reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de o autoritate a administratiei publice locale, de o institutie sau un serviciu public de interes local, in temeiul legii, competente realizate in mod continuu, de catre unul sau mai multi titulari, persoane fizice legal investite, in scopul satisfacerii anumitor interese ale colectivitatilor locale pentru care a fost creata functia.
Potrivit Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt :
legalitate, impartialitate si obiectivitate;
transparenta;
eficienta si eficacitatea;
responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;
orientare catre cetatean ;
stabilitate in exercitarea functiei publice;
subordonare ierarhica.
Trasaturile functiei publice locale sunt:
reprezinta un complex de atributii si responsabilitati ca derivate din competenta autoritatii administratiei publice locale, a unei institutii publice sau a unui serviciu de interes local;
este permanenta, in sensul ca este infiintata pentru satisfacerea unui interes general al colectivitatii locale, fara limita in timp si fara intermitente;
este creata pe baza si in limitele legii in virtutea autonomiei de reglementare a
autoritatilor administratiei publice locale;
are drept scop determinant, satisfacerea intereselor colectivitatilor locale prin realizarea competentelor administratiei publice locale autonome si respectiv ale serviciilor publice de interes local de sub autoritatea acestora;
persoana fizica ce o detine este investita legal in functie si o exercita in baza si in executarea legii, precum si manifestari de vointa a autoritatilor administrainuu, de catre unul sau mai multi titulari, persoane fizice legal investite, in scopul satisfacerii anumitor interese ale colectivitatilor locale pentru care a fost creata functia.
Potrivit Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt :
legalitate, impartialitate si obiectivitate;
transparenta;
eficienta si eficacitatea;
responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;
orientare catre cetatean ;
stabilitate in exercitarea functiei publice;
subordonare ierarhica.
Trasaturile functiei publice locale sunt:
reprezinta un complex de atributii si responsabilitati ca derivate din competenta autoritatii administratiei publice locale, a unei institutii publice sau a unui serviciu de interes local;
este permanenta, in sensul ca este infiintata pentru satisfacerea unui interes general al colectivitatii locale, fara limita in timp si fara intermitente;
este creata pe baza si in limitele legii in virtutea autonomiei de reglementare a
autoritatilor administratiei publice locale;
are drept scop determinant, satisfacerea intereselor colectivitatilor locale prin realizarea competentelor administratiei publice locale autonome si respectiv ale serviciilor publice de interes local de sub autoritatea acestora;
persoana fizica ce o detine este investita legal in functie si o exercita in baza si in executarea legii, precum si manifestari de vointa a autoritatilor administratiei publice locale;
functia publica locala se ocupa prin numire, prin actul de autoritate propriu autoritatilor administratiei publice locale;
functia publica locala are un caracter statuar, neputand constitui obiectul intelegerii
intre parti si nici stabilite prin contract.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor formeaza continutul juridic complex al relatiilor legale dintre persoana fizica respectiva si autoritatea administratiei publice locale care l-a investit dand nastere unui raport juridic de functie in cadrul caruia una din parti este autoritatea publica iar cealalta, functionarul public. Prin urmare, atributiile stabilite prin lege sau in baza legii, printr-o manifestare de vointa a autoritatii administratiei publice locale, dau competenta celor care indeplinesc functiile respective sa faca acte juridice, operatiuni administrative sau materiale, in mod legal.
Functiile publice trebuie sa fie ocupate doar de functionari publici, care potrivit legii respecta cerintele obligatorii pentru a exercitata aceste functii. Se identifica astfel doua categorii de functii publice:
– functii publice de conducere;
– functii publice de executie, in special in subdiviziunile organizatorice implicate in mod direct in procesele de realizare si furnizare de servicii publice, respectiv in sfera de executie.
Numarul total al functiilor corespunzatoare, in mod cumulat, categoriei inaltilor functionari publici si categoriei functionarilor de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice este de maximum 12% din numarul total al functiilor publice. La stabilirea numarului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritatii sau institutiei publice se vor avea in vedere urmatoarele:
numarul functiilor publice de executie din gradul profesional superior este maxim 20%;
numarul functiilor publice de executie din gradul profesional principal este de maximum 40%
numarul functiilor publice de executie din gradul profesional asistent este maxim 30%;
numarul functiilor publice de executie din gradul profesional debutant este maxim 10%.
In tara noastra o parte din functiile publice de conducere sunt ocupate de politicieni sau reprezentanti ai acestora. O parte din ei sunt numiti in functii publice potrivit procedurii legale, altii sunt alesi de electorat si titularizati in functii publice de conducere, devenind manager public, deci cu competente si responsabilitati corespunzatoare functiei pentru care au candidat sau in care au fost numiti.
Potrivit art.90 din Legea 188/1999 modificata si actualizata, functiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate si institutie publica, in parte, de conducatorul acesteia ori prin hotarare a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local, pe baza activitatilor prevazute la art. 2 alin. (1) si alin. (3) si cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
1.3 Consideratii generale privind functionarul public local
Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici reglementeaza organizarea functiei publice si statutul functionarilor publici.
Potrivit acestei legi, functionarul public este o persoana numita intr-o functie publica.
Functionarul public este o persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate de stat aflata in raporturi ierarhice si care a fost legal investita cu exercitiul unei functii publice executive, de regula pe o perioada nedeterminata, fiind salarizata pentru activitatea depusa.
Functionarul public local reprezinta o persoana numita in conditii legii, intr-o functie locala, cu caracter permanent, in cadrul unei autoritati a administratiei publice locale autonome, a unei institutii sau a unui serviciu public de interes local, in scopul asigurarii functionarii continue a acestora, in schimbul unui salariu primit periodic.
De asemenea, functionarul public este persoana care desfasoara activitatea in institutii sau autoritati publice pe un post si/sau functie publica in structura careia s-au determinat obiective individuale, sarcini, competente si responsabilitati clare, concise si necontradictorii prin care titularul contribuie la realizarea misiunii autoritatii/institutiei publice in care a fost numit.
Nu sunt considerati functionari publici locali, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea 188/1999 persoanele din aparatul de lucru al autoritatilor sau serviciilor publice de interes local care efectueaza activitati de secretariat-administratie, protocol gospodarire, intretinere, reparatii si de deservire, care sunt angajati cu contract individual de munca si carora li se aplica legislatia muncii.
Persoanele numite si alese in functii de demnitate publica sau care fac parte din categoria alesilor locali (primari, consilieri) nu intra sub incidenta prevederilor legii functionarilor publici.
Investirea functionarilor publici locali se realizeaza prin actul de numire al autoritatii administratiei publice locale competente pe baza rezultatului concursului sau a promovarii examenului organizat pentru ocuparea functiei publice locale .
Nu pot fi functionari de cariera :
cetateni straini si cetateni romani cu domiciliu in strainatate
cei alesi sau numiti in functii publice cu caracter politic
personalul din aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice, persoane care desfasora in principal anumite meserii
persoanele care isi desfasoara activitatea pe baza unei conventii civile
Calitatea de functionar local, in conformitate cu prevederile legii este incompatibila cu orice alta functie publica, cu exceptia calitatii de cadru didactic.
De asemenea, persoanele investite in categoria functiilor publice locale nu pot detine functii in regiile autonome, societati comerciale, indiferent de natura subordonarii acestora, ori in alte unitati cu scop lucrativ. Totodata, functionarii publici locali nu pot exercita la societati comerciale cu capital privat activitati cu scop lucrativ care au legatura cu atributiile ce le revin din functiile publice locale pe care le detin si nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia pe care o indeplinesc.
Pe perioada cat sunt alesi sau numiti pentru exercitarea unei functii de demnitate publica, functionarii publici locali sunt suspendati din functia pe care o detin, pastrandu-si categoria, clasa si gradul dobandit. Dupa expirarea mandatului pentru care au fost alesi sau numiti, autoritatile administratiei publice locale sau institutiile ori serviciile publice de interes
local, in cadrul carora au functionat, sunt obligate sa asigure functionarilor publici locali functia publica avuta sau echivalenta.
Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt urmatoarele:
punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative;
elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutitiei publice, precum si asigurarea acestora;
elaborarea proiectelor politicilor si strategiei, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritatii sau institutiei publice;
consilierea, controlul si auditul intern;
gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
colectarea creantelor bugetare;
reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara sau strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei in care isi desfasoara activitatea;
realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.
Potrivit abordarii manageriale si cadrului legislativ in vigoare pot fi identificate mai multe categorii de functionari publici :
1. dupa perioada de timp pe care se exercita functia publica :
functionari publici debutanti;
functionari publici definitivi.
2. din punctul de vedere al competenței decizionale, stabilită de lege, funcționarii publici pot fi grupați astfel :
funcționari de decizie;
funcționari care participă la pregătirea deciziilor;
funcționari care participă la executarea deciziilor.
3. in raport cu nivelul studiilor necesare, functionarii sunt grupati in trei categorii :
functionari publici cu studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
functionari publici cu studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma;
functionari publici cu studii medii, liceale sau postliceale absolvite cu diploma.
4. dupa continutul activitatilor desfasurate de catre functionarii publici se disting :
functionarii publici din categoria A implicati in aplicarea si executarea legilor, elaborarea de studii, control, consiliere, coordonare, conducere, elaborarea de reglementari, luarea deciziilor sau alte activitati care necesita cunostinte superioare de specialitate;
functionarii publici din categoria B implicati in activitati pentru aplicarea si executarea legilor, studii, indrumare, elaborarea unor proiecte de reglementari, lucrari pregatitoare pentru luarea deciziilor, unele activitati de conducere, precum si alte activitati care necesita pregatire superioara de scurta durata;
functionarii publici din categoria C care vizeaza aplicarea si executarea legilor si a altor reglementari, activitati de birou sau de control care necesita cultura generala medie si cunostinte tehnice sau profesionale de nivel mediu.
5. in functie de clasa in care se incadreaza :
functionari publici de clasa I, expert, consilier, inspector, consilier juridic,
nivel maxim
functionari publici de clasa a I-a, referent de specialitate, nivel mediu
functionari publici de clasa a III-a, referent, nivel minim
6. in functie de gradul in care se incadreaza :
functionari publici gradul superior, nivel maxim
functionari publici gradul principal nivel mediu
functionari publici gradul asistent nivel minim
7. in functie de natura competentelor decizionale
functionari publici de conducere
functionari publici de executie
Una din prioritatile reformei in administratia publica din Romania este crearea unui corp al functionarilor publici profesionisti si neutru din punct de vedere politic. Intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora masuri de reforma economica si sociala depinde in mare masura de dezvoltarea unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structuri similare din tari membre ale Uniunii Europene. Se are in vedere crearii in timp scurt a unui corp profesionist de tineri functionari publici competenti in conducerea si administrarea sectorului public, apolitic, capabil sa faca fata problemelor din domeniile prioritar legate de implementarea aquis-ului comunitar, dar si alte cerinte legate de integrarea in Uniunea Europeana.
Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionisti, stabil si impartial se infiinteaza, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica.
Printre atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici se regasesc :
Gestiunea curenta a resurselor umane si a functiilor publice este organizata si realizata in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de catre un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
CAPITOLUL 2. CARIERA FUNCTIONARULUI PUBLIC LOCAL
2.1 Conditii de acces la functia publica locala
Cariera este o succesiune evolutiva de activitati si pozitii profesionale pe care le atinge o persoana pe toata durata vietii active, ca si aptitudinile, cunostintele si competentele dezvoltate in timp. Cariera defineste interactiunea intre factorii organizationali si cei individuali.
Masura in care organizatia stie sa vina in intampinarea acestora este esentiala pentru progresul individului si implicit al institutiei. In sens larg cariera inseamna dezvoltare, avansare, progres.
Unul din drepturile functionarului public mentionat in Legea 188/1999 republicata si actualizata, este dreptul la cariera.
Institutia publica, prin compartimentele specializate in domeniul resurselor umane are obligatia de a interveni si a conduce procesul de orientare si dezvoltare a carierei functionarului public.
Functionarului public trebuie sa i se permita sa se dezvolte, sa fie permanent impulsionat, sa-si perfectioneze pregatirea, pentru ca numai asa poate realiza maximizarea eficientei activitatii sale.
Legea 188/1999 republicata si actualizata, in cadrul art.50 stabileste conditiile ce se impun a fi indeplinite pentru ocuparea functiei publice:
cetatenie romana si domiciliu in Romania;
Conditia cetateniei se regaseste in Constitutie la art.16(3) care precizeaza Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoane care au cetatenie romana si domiciliu in tara. Statul roman garanteaza egalitatea sanselor intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
Acesta conditie este in legatura si cu dispozitiile art.54 din Constitutie care mentioneaza la punctul (1) Fidelitatea fata de tara este sacra, iar la punctul (2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.
Prin aceasta conditie nu se exclude dubla cetatenie obtinuta de cetatenii stabiliti in Romania.
sa cunoasca limba romana, scris si vorbit;
Aceasta a doua conditie se afla in legatura cu cea anterioara se regaseste si in Constitutie la art.13 care precizeaza in Romania, limba oficiala este limba romana
varsta minimum 18 ani impliniti;
capacitate deplina de exercitiu;
starea de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate;
indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;
indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;
Aceste conditii sunt specificate in fisa postului.
nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
Aceasta conditie se poate verifica din cazierul judiciar aflat solicitat la angajarea functionarului public.
nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;
Destituirea din functia publica se dispune ca sanctiune disciplinara sau daca s-a ivit un motiv de incompatibilitate si functionarul nu ia masuri pentru incetarea acestuia in termen de 10 zile.
nu a desfasurat o activitate de politie politica, astfel definite prin lege.
In acelasi timp, pentru a avea acces la functia publica, functionarii au nevoie de o temeinica cultura generala (ceea ce presupune cunoasterea valorilor majore ale spiritului uman); o buna pregatire juridica (absolut necesara); competenta tehnica in domeniul in care vor lucra, precum si o anumita vocatie administrativa ce va trebui cultivata pentru munca organizatorica, atat de esentiala in administratia publica. Aceste elemente nu pot constitui decat inceputul, baza de plecare in formarea functionarilor pentru administratia publica.
Cariera functionarului public este o structura proprie fiind organizata pe grade, clase, trepte. Aceasta structura este prezentata in Legea 188/1999 republicata si actualizata.
Functionarul public isi pastreaza clasa si gradul avute si atunci cand nu mai detine functia publica din motive neimputabile acestuia. In acest caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va asigura incadrarea in alta functie publica, in limita posturilor disponibile si potrivit pregatirii profesionale.
Numarul maxim de titulari pentru fiecare grad in raport cu efectivul total al functionarilor publici din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice se stabileste prin hotarare a consiliului local sau judetean.
Aspecte ce tin de descentralizarea functiei publice locale si care pot imbraca o reglementare legala prin adoptarea statutului functionarilor publici locali, dezvoltate ulterior pe baza si in limita acesteia, prin hotarari ale consiliilor locale sau judetene, sunt urmatoarele:
Posibilitatea adaptarii si dimensionarii functiilor publice locale, in sensul stabilirii unor structuri particulare, adecvate specificitatii activitatii, dar si resurselor existente la nivelul comunelor, oraselor si judetelor, a clasificarii functiilor publice locale in raport de nivelul studiilor absovite. In conditiile actuale, stabilite de Legea 188/1999, in mediu rural, spre exemplu, ne exprimam indoiala ca la nivelul unor consilii comunale vom regasi functionari publici locali de categorie superioara categoriei C- celor cu studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diploma. Este adevarat, dar cu caracter exceptional, Legea administratiei Publice admite ca in functia de secretar al comunei sa poata fi numita si o persoana cu studii liceale atestate prin bacalureat.
In mod similar, consideram ca structura carierei functionarilor publici locali ar putea sa faca obiectul autonomiei reglementare a autoritatilor locale deliberative, in sensul clasificarii categoriilor functiilor publice in grade si clase, in raport de specificitatile, natura si disponibilitatile financiare ale colectivitatilor locale.
Acordarea dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a-si stabili direct, neingradit, categoria functiilor publice locale specifice, ceea ce se realizeaza prin hotarare a consiliului judetean sau dupa caz, a consiliului Judetean, cu avizul Agentiei Functionarilor Publici.
Totodata, credem ca se impune ca referinta in ierarhia functiilor publice locale, functia de secretar al orasului sau judetului, in calitate de functie publica de nivel superior, cea mai inalta treapta a carierei functionarului public local in sistemul administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale.
Pentru coerenta si unitatea functiei publice teritoriale, avansam ideea necesitatii investirii prefectului, la nivel judetean, cu respectarea regulilor generale, comune si supravegherea respectarii legii in materia functiei si functionarului public local, prin
descentralizarea activitatii desfasurate de catre Agentia Nationala a Functionarilor
Publici Locali.
Recrutarea si promovarea functionarilor publici locali
Recrutarea constituie activitatea prin care se determina, din punct de vedere cantitativ, numeric si calitativ, ca pregatire, structura esantionului de persoane din care se face selectia unui titular de post si/ sau functia publica pentru pozitia existenta in structura organizatorica.
Recrutarea se declanseaza in momentul in care structura organizatorica a institutiei publice apar posturi sau functii noi, sau cand cele existente devin vacante prin pensionare, deces, transfer sau destituire.
Selectia reprezinta procesul complex de alegere conform unor criterii stabilite a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post scos la concurs.
Art.51 din Legea 188/1999 republicata si actualizata, stabileste faptul ca “ocuparea functiilor vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire si concurs”
Art.51 alin.(3) din Legea 188/1999 stabileste o serie de principii fundamentale care stau la baza organizarii si desfasurariii concursurilor. Acestea sunt:
competitia deschisa pentru asigurarea liberului acces la concurs a persoanelor care indeplinesc conditiile cerute de lege pentru functia publica respectiva;
transparenta, prin punerea la dispozitia celor interesati a informatiilor referitoare la modul de desfasurare a concursului ;
meritul profesional prin alegerea persoanelor exclusiv pe baza rezultatelor obtinute la concurs ;
competenta ;
principiul sanselor egale prin aplicarea unor criterii de selectie obiective si clar definite, astfel incat orice candidat sa aiba sanse egale la ocuparea functiei publice.
H.G. 1209/2003 privind organizarea si desfasurarea concursurilor stabileste la art.2: conditiile de desfasurare a concursului, conditiile de participare la concurs, bibliografia si actele solicitate candidatilor pentru dosarul de inscriere, care trebuie afisate la sediul institutiei organizatoare si daca este cazul, publicate pe pagina de internet a institutiei publice.
Conform unui sondaj efectuat de Institutul de Politici Publice aplicat functionarilor publici 40% dintre acestia au aflat despre concursurile de recrutare din presa locala, 29% din anunturile afisate la avizierul institutiei, 21% au aflat pe cai informale prin intermediul cunostintelor care lucreaza in institutie.
Concursurile pentru recrutarea functionarilor publice se organizeaza de catre:
Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru functiile de conducere
Institutia publica pentru functiile de sef de birou, sef de serviciu si pentru functii de executie cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Institutul National de Administratie, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, organizeaza concursuri pentru admiterea la programele de formare specializata in administratia publica, organizate in scopul numirii intr-o functie publica.
La art.10 din H.G. 1209/2003 se prevede ca pentru recrutarea functionarilor publici,
concursul consta in trei etape:
selectarea dosarelor de inscriere al candidatului
proba scrisa care va consta fie in redactarea unei lucrari, fie rezolvarea unor teste grile
interviu
Pentru a verifica indeplinirea conditiilor e participare la concurs precum si competenta profesionala a candidatilor, se stabileste o comisie de concurs.
Aceasta comisie selecteaza dosarele de concurs ale candidatilor, stabileste subiectele pentru proba scrisa si stabileste planul de interviuri si realizeaza interviul.
Comisia de concurs se constituie astfel:
– prin ordin al Presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si este formata din 5 membri, pentru ocuparea functiilor publice de conducere;
– prin act administrativ al conducatorului institutiei publice.
Membrii comisiei de concurs sunt desemnati pe baza experientei lor in administratia publica sau a unei pregatiri corespunzatoare. Conditia generala este ca ei sa aiba pregatirea profesionala pentru a testa corect cunostintele teoretice si practice cerute pentru functia publica.
Presedintele comisiei este desemnat din randul membrilor comisiei si are responsabilitatea de a asigura derularea corespunzatoare a concursului, respectiv a interviului.
Punctajul final al concursului se obtine prin cumularea punctajelor obtinute la proba scrisa si la interviu. Candidatii care obtin minimum 100 puncte, cu un punctaj de cel putin 50 pentru fiecare proba vor fi clasati in ordine descrescatoare potrivit punctajului final obtinut.
Este declarat admis si va fi numit in functie candidatul care a obtinut cel mai mare punctaj dintre candidatii care au concurat pentru aceeasi functie publica, cu conditia ca acestia sa fi obtinut punctajul minim necesar promovarii.
Pentru solutionarea contestatiilor depuse de candidati cu privire la notarea fiecarei probe a concursului se stabileste comisia de solutionare a contestatiilor.
Numirea in functiile publice pentru care se organizeaza concurs se face prin act administrativ emis de conducatorii institutiilor sau autoritatilor respective. Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina:
temeiul legal al numirii
numele functionarului public
denumirea functiei publice
data de la care urmeaza sa exercite functia publica
drepturile salariale
locul de desfasurare a activitatii
Actul administrativ (dispozitie de numire in cazul administratiei publice locale- anexa) trebuie sa aiba atasata fisa postului aferenta functiei publice, iar o copie a acestuia trebuie inmanata functionarului public.
Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se inmaneaza functionarului public.
Art.54(6) din Legea 188/1999 republicata si actualizata prevede obligativitatea depunerii juramantului de credinta de catre orice functionar public la numirea acestuia in functia publica .
Prin numirea in functia publica, functionarul este investit cu statut legal in care sunt prevazute drepturile si obligatiile acestuia.
Refuzul depunerii juramantului atrage revocarea deciziei de numire in functie .
Odata cu numirea in functie se constituie un dosar profesional al functionarului public, dosar care va cuprinde toate actele ce privesc situatia sa profesionala si disciplinara inregistrate si numerotate cronologic.
In dosar este interzis sa se faca referire la opiniile politice, sindicale, religioase sau de alta natura.
Functionarul are dreptul sa cunoasca dosarul sau profesional, iar institutia respectiva are obligatia sa permita functionarului sa-si exercite dreptul la cunoasterea dosarului personal si eliberarea la cerere a unor copii de pe actele existente in dosarul personal.
Promovarea este definita in Legea 188/1999 republicata si actualizata ca modalitate de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante. Legea prevede totodata ca promovarea se va face prin concurs sau examen.
Promovarea constituie unul din instrumentele cele mai eficiente ce pot determina stimularea atitudinii unui functionar, motivarea acestuia in vederea cresterii randamentului activitatii proprii si, in consecinta, cresterea eficientei de ansamblu a administratiei publice. Promovarea ca o rasplata a efortului, constituie momentul de satisfactie pentru cei care isi realizeaza cu devotament si pricepere rolul.
Unii autori contemporani analizeaza problema avansarii ca element al carierei sub titlul “mobilitatea carierei”, apreciata ca o calitate a gestiunii functiei publice, ea permitand o mai buna motivare a functionarilor publici, o innoire a acestora pe diferite functii si in acest caz un spor de competenta, atat de necesara institutiilor publice respective.
Conform art.56(2) din Legea 188/1999 republicata si actualizata promovarea intr-o functie superioara se face prin concurs sau examen.
Art.43 din H.G. nr. 1209/2003 prevede ca examenul sau concursul pentru promovare consta in trei etape:
selectarea dosarelor de inscriere
Acest proces este similar evaluarii dosarului de inscriere al unui candidat pentru admiterea in corpul functionarilor publici. Punctul de plecare al evaluarii dosarului ar fi verificarea indeplinirii conditiilor de vechime in functia publica si obtinerea calificativului “foarte bun” la ultimile doua evaluari anuale ale performantelor profesionale individuale.
proba scrisa care consta in redactarea unei lucrari sau rezolvarea unor teste grila
interviu
Procesul de selectare a dosarelor este similar cu procesul evaluarii dosarului de inscriere al unui candidat pentru admiterea in corpul functionarilor publici.
Punctul de plecare al evaluarii dosarului ar fi verificarea indeplinirii conditiilor de vechime in functia publica si obtinerea calificativului “foarte bun (sau mai mult)” la ultimile doua evaluari anuale a performantelor profesionale.
2.3 Perfectionarea functionarilor publici locali
Dezvoltarea carierei se bazeaza in mare parte pe formarea profesionala. Aceasta reprezinta modalitatea prin care indivizii se integreaza din ce in ce mai bine in institutii publice pentru a lucra mai eficient.
Conform art.31(1) din Legea 188/1999 republicata si actualizata functionarii publici au dreptul de a-si perfectiona in mod continuu pregatirea profesionala.
Sistemul de perfectionare in sectorul public este conceput in strategiile de instruire si perfectionare alaturi de strategiile globale ale reformei functiei publice. In acest context, administratia publica isi poate dezvolta propriile programe, adoptandu-le pentru a satisface nevoile specifice de perfectionare si pentru a realiza strategiile proprii.
Instruirea, programele de rotatiei a personalului si alte masuri de perfectionare pentru imbunatatirea abilitatilor si a flexibilitatii fortei de munca au dobandit vizibilitate. Instruirea este din ce in ce mai mult incorporata in planurile strategice, subliniind importanta strategica a crearii abilitatilor si competentelor necesare pentru a satisface cerintele programelor si pentru a asigura succesul pe termen lung al reformelor, care vizeaza crearea unor medii orientate pe client.
Formarea, pregătirea continuă reprezintă o preocupare destul de recentă. Ea vizează, mai ales, favorizarea mobilității și eficacității. Dezvoltarea acestui tip de pregătire a funcționarului public se traduce prin presiunea care se exercită asupra administrației pentru ca aceasta să-și amelioreze calitatea performanțelor. Această formare se face în general sub forma unor stagii de specializare în timpul slujbei. Ele se lovesc, totuși, de un număr de obstacole legate de rigiditatea carierei, neîncrederea funcționarilor și schimbările pe care le antrenează atât în organizarea internă cât și în ceea ce privește echilibrele de putere în interiorul serviciului.
Formarea si perfectionarea functionarilor din administratia publica locala se realizeaza de catre Centre regionale de formare continua pentru administratia publica locala. Centrele regionale de formare continua organizeaza cursuri de perfectionare de scurta durata de pana la 3 luni pentru alesii locali, cu exceptia presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, pentru functionarii publici si persoanele incadrate cu contract individual de munca din aparatul propriu al consiliilor locale si judetene si al prefecturilor si din alte servicii locale, precum si pentru alte persoane interesate.
In afara activitatii principale, Centrele regionale de formare continua pentru administratia publica locala realizeaza studii, proiecte si publicatii in domeniul administratiei publice si dezvolta relatii de colaborare cu alte institutii din domeniul administratiei din tara sau strainatate.
Taxele de participare la cursurile realizate de centrele regionale de formare continua pentru administratia publica locala se suporta de autoritatea administrativa, institutia publica sau serviciul public de interes local de la care provin cursantii respectivi sau de catre persoanele fizice interesate.
Ministerul Administratiei si Internelor indruma si controleaza impreuna cu Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului activitatea centrelor de formare continua a functionarilor publici .In acest scop solicita centrelor de formare continua sa intocmeasca programe concrete de actiune si sa i le prezinte spre analiza si aprobare.
Actiunea concertata a acestor institutii publice cu atributii in sustinerea si dezvoltarea carierei functionarilor publici ar trebui sa conduca la crearea unui corp al functionarilor publici profesionist, impartial, onest, stabil si eficient.
In acest context, preocuparea statului pentru infiintarea si organizarea structurilor administrative cu competente in domeniul promovarii carierei in sectorul public este justificata.
Potrivit prevederilor art.17 din OG. 81/2001 actualizata, privind infiintarea si organizarea Institutului National de Administratie, alesii locali, functionarii publici locali, precum si personalul angajat cu contract individual de munca in cadrul autoritatilor si institutiilor publice au obligatia de a-si perfectiona pregatirea in domeniul administratiei publice urmand cursuri de formare si perfectionare organizate in acest scop. Autoritatile si institutiile din administratia publica au obligatia sa trimita anual la cursuri de perfectionare continua respectivele categorii de personal.
Pe perioada in care urmeaza cursuri de perfectionare a pregatirii in domeniul administratiei publice, cursantii beneficiaza de dreptul la salariu de baza si celelate sporuri prevazute de lege. In situatia in care cursurile sunt organizate in alta localitate decat aceea de domiciliu, cursantii beneficiaza de indemnizatie de delegare, potrivit legii, cheltuielile de cazare fiind suportate de autoritatea administrativa sau de institutia publica locala din care provin.
Cheltuielile pentru cursurile de formare si perfectionare profesionala pentru alesii locali, organizate de institutiile specializate, se suporta din bugetele locale, conform hotararii consiliului local sau consiliului judetean. Pentru acoperirea cheltuielilor de formare continua, autoritatile publice locale au obligatia sa prevada in bugetul anual o cota de cel putin 1% din cheltuielile de personal.
Institutul National de Administratie si centrele regionale de formare continua pentru administratia publica locala atesta formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala specializata in administratie prin eliberarea certificatelor de absolvire a cursurilor.
In conformitate cu rezultatele unui studiu realizat de Centrul de Pregatire pentru Administratia Publica (CPAP) din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, realizat in anul 2000, se manifesta o atitudine pozitiva a functionarilor publici fata de instruirea planificata, considerandu-se ca domenii prioritare: managementul 39%, normele europene privind managementul serviciilor publice 14%, managementul resurselor umane 16%, regulamente si programe ale UE privind dezvoltarea locala 13%, drept administrativ 8%, altele 10%.
Subiectii considera formarea in management ca o pregatire pentru schimbare, un mijloc pentru a crea o orientare spre lucru in echipa, incurajand dobandirea unui set de competente de baza, abilitati necesare delegarii de autoritate, atat in managementul resurselor umane, cat si in cel financiar. De asemenea, exista preocuparea ca restrictiile bugetare ar putea stanjeni realizarea programelor de pregatire in domenii specifice. Este interesant sa notam ca s-a desprins un anumit grad de rezistenta, inclusiv unele comentarii privind nevoia de pregatire si perfectionare cum sunt “avem suficienta experienta”, “nu avem nevoie de instruire”. In ceea ce privesc metodele de formare utilizate, amintim seminariile scurte si cursurile intensive, studiul individual si activitatea practica.
Desi, conform art.48 alin.(1) functionarii publici sunt obligati sa urmeze forme de perfectionare profesionala organizate de Institutul National de Administratie sau de alte institutii abilitate potrivit legii, a caror durata cumulata este de minimum 7 zile pe an, nu toti functionarii au beneficiat de cursuri de pregatire profesionala. Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul de Politici Publice procentul celor care au participat la diferite sesiuni de instruire este de aproximativ 60%.
Absolventii cursurilor de formare profesionala de lunga durata specializate in administratie sunt numiti functionari publici definitivi, in conditiile Legii188/1999 republicata si actualizata.
Durata cursurilor se ia in considerare la calculul vechimii in functia publica sau dupa caz, in functiile de specialitate.
Totodata Legea 188/1999 republicata si actualizata, prevede obligatia inaltilor functionari publici si functionarilor publici de conducere a de a absolvi, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a Legii 161/2003, programe de formare specializata si perfectionare in administratia publica, organizate de Institutul National de Administratie, o forma de invatamant preuniversitar, cu durata de minimum un an, in tara sau in strainatate, ori au dobandit titlul de doctor in specialitatea functiei publice respective.
2.4 Motivarea functionarilor publici locali
Problema esentiala a motivatiei se refera la determinarea mijloacelor prin care membrii organizatiei, fiecare cu propriile necesitati si cu propria personalitate, pot fi stimulate sa contribuie pozitiv si eficient la indeplinirea obiectivelor stabilite.
Factorii care declanseaza, energizeaza si impulsioneaza omul in activitate sunt definiti ca motivationali. Motivatia este influentata de trei categorii de astfel de factori:
trebuintele – prin latura lor de de energizare, impuls imbold;
tendinte- reactiile afective si atitudinile constitue fata de diverse aspecte ale mediului si fata de propria persoana.
Obiecte si imprejurari imediate sau imaginare care se dobandesc in functie de scopuri.
Numeroase persoane din conducere asimileaza motivatia cu renumerarea . Recunoastem importanta renumerarii in motivatia personalului angajat, dar lucrarile teoretice ale psihologilor si sociologilor au demonstrat ca motivarea este un fenomen complex care nu poate fi redus doar la considerente financiare. In sectorul public exista multiple parghii pentru motivarecum sunt: cele egocentrice, aprecierea, interesul material personal, implicarea in munca, emulatia si cele exocentice, mandria de apartenenta la institutia respectiva, ideologia.
a) Aprecierea
Este o stare de spirit si un comportament. Inseamna atentie orientata spre colaborator, spre persoana sa, spre munca sa.
Ea este compusa din lucruri simple: politete, ascultare, mici gesturi, atentia acordata muncii, felicitari si critici.
b) Interesul material personal
Cu siguranta ca fiecare este sensibil la interesul personal, in special cel financiar. Persoanele de conducere afirma, putin prea usor, ca acest factor desi este determinant, le scapa mereu din vedere. Or, el apare ca interes personal si in special renumerarea joaca un rol important, chiar daca nivelul ‘decent nu este atins’. Decenta este apreciata in comparatie cu nivelul salarial al celorlalti angajati din aceeasi categorie, din alte servicii sau administratii.
c) Implicarea in munca
Responsabilitatea fiecarui conducator este de a crea conditiile implicarii in munca prin responsabilizarea colaboratorilor si prin continutul motivat al muncii.
Dupa R Hachman, implicarea presupune cinci dimensiuni fundamentale:
varietatea aptitudinilor si capacitatilor puse in slujba sarcinilor;
identificarea sarcinii : posibilitatea pentru fiecare de a identifica munca, asa cum a facut-o fiecare ;
valoarea sarcinilor: importanta, utilitatea sarcinii efectuate pentru cel care o indeplineste;
autonomia: grad de libertate in munca, influenta privind deciziile care vizeaza pe angajat;
informatia ‘feeddback’ pe care fiecare angajat o obtine intr-un mod clar pe rezultatele eforturilor lor.
Emulatia
In acest domeniu, practica administrativa ramane timida. Si totusi s-a dovedit ca o emulatie bine intemeiata constitue un factor de motivatie important, caci persoanele sunt foarte atente cu imaginea lor. Reactiile contradictorii exista, cu conditia ca acestea sa fie controlate.
Este destul de evident ca dificultatea majora este aceea de a gasi un bun echilibru intre emulatie si cooperare. Competitia este un lucru foarte bun, dar razboiul este nociv, in special cand acesta este declansat intre membrii aceluiasi grup. Mai mult, rolul acestui cadru este esential in crearea conditiilor unei emulatii sanatoase.
Mandria de a apartine unei institutii
Mandria de a apartine unei institutii sau unui serviciu constituie o parghie puternica de motivatie. Ne putem imagina ca oamenii doresc sa intre in competitie, dar ca ‘le este rusine’ de organizatia in care muncesc?
Mandria dea a apartine unei institutii sau unui serviciu poate rezulta dint-un factor sau dint-run ansamblu de factori, cum sunt :
-prestigiul ‘angajatorului’ cu care se lucreaza, reputatia sa, competenta sa, calitatile sale de conducator;
– echipa, serviciul sau directia de care apartine , imaginea sa, succesele sale recente, calitatile sale;
– colectivul de aparteneta
A fi demn si mandru de ceea ce auzim reprezinta motorul motivatiei, in special in administratie si in intreprinderi
f) Ideologia.
Intelegem prin ‘ideologie’ motivele externe care depasesc serviciul sau institutia si care motiveaza eforturile angajatilor.Hertzberg a aratat ca, dincolo de factorii motivarii, exista factori a caror absenta provoaca demotivarea. Acest lucru semnifica faptul ca nu este suficient sa rapunzi nevoilor indivizilor pentru a face sa se nasca motivatia pentru munca. Anumiti factori nu au ca rezultat o satisfactie, iar absenta lor provoaca dezamagiri.
Printre acesti factori par a fi determinanti :
nondecizia creeaza colaboratorilor sentimentul ca nimic nu se petrece, ca lucrurile nu avanseaza ca eforturile lor nu servesc la nimic si conduce la un climat al demisiei generale
nerespectarea timpului, timpul este una din resursele cele mai rare si mai pretioase pentru fiecare dintre noi. Colectivul nu administreaza numai timpul sau, ci si timpul colaboratorilor sai. Dar este convenabil ca timpul coraboratorilor sa fie administrat corect.
nesiguranta, cand indoielile impovareaza viata unei organizatii sau a unui post de lucru (fuziune, mutare, descompunerea unui serviciu) de aici rezulta un climat de nesiguranta care, dureaza mai mult timp, demotiveaza angajatii.
g) Utilizarea factorilor de motivare
Factorii motivarii amesteca elemente individuale si elemente colective. Dar, in structurile publice, elementele colective sunt mult mai puternice decat elementele individuale. Managerii publici trebuie sa identifice factorii motivarii, specifici pentru fiecare organizatie si sa-i utilizeze in comportamentul profesional. Acest lucru traduce o evolutie a functiei de manager public al carui rol este atat de a conduce o unitate de lucru, cat si de a face dovada unei competente tehnice. Deasemenea tot managerului ii revine sarcina canalizarii subiectelor de motivare, orientarii acestora catre comportamente pozitive, concretizarea lor in misiuni cu care sunt dotate toate structurile.
Necesitatea abordarii motivarii functionarilor publici din Romania deriva din interesul pe care ei il manifesta fata de acest subiect. In ultimii ani se constata o crestere a interesului functionarilor publici pentru motivare. Ei considera ca performanta si competivitatea lor in munca ar trebui sa fie recompesate corespunzator .
Cadrul legislativ din tara noastra in materie de motivare a functionarului public este extrem de sarac.
Rigiditatea sistemului de motivare din sectorul public din tara noastra limiteaza semnificativ stimularea initiativei, creativitatii si performantei functionarilor publici.
Principalele elemente care ii demotiveaza pe functionarii publici sunt: sarcinile repetitive, instructiunile neclare, incoerenta decizionala, reguli inutile, sedinte neproductive, inechitatea, lipsa de comunicare, toleranta slabei performante, supra-controlul, nerecunoasterea realizarilor.
In ceea ce priveste salarizarea functionarilor publici, aceasta se face pe baza timpului efectiv lucrat. In limitele unui astfel de sistem pot exista unele diferentieri in functie de:
pregatire
vechime
timpul suplimentar lucrat conditii speciale de desfasurare a activitatii
conditiile speciale de desfasurare a activitatii
nivelul ierarhic pe care se situeaza postul sau functia
La sistemul de salarizare de baza pentru unii angajati din sectorul public se aplica un sistem de stimulente : sporuri, prime speciale, alte facilitati sau reduceri la anumite servicii.
Exista mai multe tipuri de sporuri, care se aplica in institutiile publice din Romania . Acestea sunt :
spor pentru vechime in munca
sporuri pentru orele lucrate in timpul noptii
sporuri pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru zilnic, in locul sporului pentru ore suplimentare
spor pentru timpul de munca suplimentar
spor pentru functie suplimentara
spor pentru utilizarea unei limbi straine( la cererea conducerii)
spor specific de complexitate in conditii deosebite :
locuri de munca cu conditii nocive
conditii periculoase
conditii grele
In general aceste sporuri se platesc proportional cu timpul efectiv lucrat in conditii speciale.
Raportul de țară privind România pe anul 2003 elaborat de Comisia Europeană recunoaște și exprimă clar aprecierea pentru progresele legislative în domeniul funcției publice, în ceea ce privește sistemul de recrutare și condițiile necesare formării și dezvoltării profesionale a funcționarilor publici prin intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003 dar, în continuare surprinde „progrese limitate” în domeniul salarizării funcționarilor publici și evidențiază carențele sistemului de salarizare, considerat a fi „inconsistent, discreționar și lipsit de transparență”
Sistemul actual de salarizare are o serie de deficiențe cu implicații negative, principalele probleme fiind enumerate în continuare:
Nivelul de salarizare scăzut pentru funcționarii publici
Actualul sistem de salarizare oferă un nivel de trai scăzut, salariul unui funcționar public debutant fiind egal cu salariul minim pe economie.
Nivelul scăzut al salariilor constituie unul dintre motivele procentului ridicat (12-16%) de funcții publice vacante din numărul total al funcțiilor publice, în condițiile în care vechimea necesară pentru accesul într-o funcție publică de execuție și de conducere s-a redus semnificativ.
Mai multe studii au explicat legătura dintre nivelul scăzut al remunerării funcționarilor publici din România și calitatea slabă a serviciilor publice, nivelul scăzut al motivării personalului, al productivității si performanței.
Lipsa unui mijloc consistent de susținere a profesionalizării corpului funcționarilor publici, de combatere și eliminare a fenomenului corupției
Nivelul scăzut al salariilor funcționarilor publici, necorelat cu atribuțiile si responsabilitățile funcției publice, mai ales în lipsa unor instrumente de motivare alternative, cunoscând regimul sever al incompatibilităților și restricțiilor impuse acestei categorii de personal, conduc la creșterea numărului cazurilor de corupție din administrația publică și crearea unei imagini negative a corpului funcționarilor publici.
Lipsa corelării dintre nivelul salariului și nivelul atribuțiilor și responsabilităților
Sistemul actual de salarizare a funcționarilor publici nu asigură “plata egală pentru muncă egală”. Acest principiu nu poate fi respectat în condițiile în care pentru aceleași atribuții și responsabilități, funcționarii publici sunt salarizați diferit în raport de nivelul sau specificul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, respectiv în funcție de administrația publică centrală și locală.
Datorită nivelului diferit de salarizare în interiorul sistemului public, asistăm la o fluctuație de personal nu numai din administrația publică spre sectorul privat ci și în cadrul administrației publice, către autoritățile și instituțiile publice care beneficiază de diferite forme de venituri salariale suplimentare. Această „mobilitate artificială” a funcționarilor publici, determinată exclusiv de nivelul salarial preferențial, acționează în favoarea instituțiilor și autorităților publice care pot beneficia de venituri salariale suplimentare și pot recruta și reține specialiști, dar destabilizează celelalte instituții și autorități publice, care sunt puse în situația de a-și desfășura activitatea cu un număr insuficient de personal sau cu personal nespecializat.
Fluctuația de personal în cadrul instituțiilor administrației publice, precum și între administrația publică și sectorul privat.
Din motivele arătate, sunt posibilități scăzute în menținerea funcționarilor publici cu experiență și performanțe profesionale în administrația publică și perspective reduse de carieră. Consecința directă o reprezintă pierderea specialiștilor din cadrul autorităților si instituțiilor publice și, în cele din urmă, scăderea capacității administrative a instituțiilor publice în îndeplinirea obiectivelor.
Salariul cuvenit functionarului public difera de salariul persoanei incadrate in munca pe baza de contract individual de munca sub doua aspecte :
Salariul persoanei incadrate cu contract individual de munca reprezinta contravaloarea muncii prestate si se negociaza cu angajatorul in functie de legea cererii si ofertei, de felul, cantitatea si calitatea muncii prestate,etc.
Salariul acordat functionarului public, nu se negociaza, fiind stabilit prin lege, in mod general si impersonal si nu in consideratiunea unei persoane determinate.
2.5 Evaluarea performantelor profesionale ale functionarilor publici locali
Exista doua dimensiuni ale activitatii de evaluare in institutiile publice:
Evaluarea functionarilor publici debutanti
Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici in vederea acordarii calificativelor
Evaluarea activitatii functionarilor publici se face in scopul acordarii drepturilor salariale corespunzatoare performantelor profesionale individuale, pe baza unor criterii elaborate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Aceste criterii sunt numite criterii de performanta si in baza lor se definesc si gradele existente in interiorul aceleasi categorii.
In fiecare an, conducatorii compartimentelor din cadrul unei autoritati sau institutii publice completeaza si noteaza in fisa de evaluare performantele profesionale, obtinute in ultimile 12 luni de catre functionarii publici din subordine.
Legea nr. 188/1999 indica faptul ca evaluarea performantelor se face de regula annual, avand ca rezultat acordarea calificativelor “exceptional”, “foarte bun”, ‘ bun’, ‘satisfacator’, sau ‘nesatisfacator .
Procedura de evaluare are ca scop:
Avansarea in gradele de evaluare
Retrogadarea in gradele de evaluare
Promovarea intr-o functie intr-o functie publica superioara
Eliberarea din functia publica
Stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici
Considerat in ansamblu, procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale permite autoritatii sau institutiei publice sa ajunga la o concluzie in ceea ce priveste modul in care functionarul public si-a desfasurat activitatea in raport cu obiectivele strategice si de alta natura pe care institutia publica le-a fixat.
1. Evaluarea functionarilor publici debutanti
Fuctionarul public debutant este o persoana care a promovat concursul de intrare in corpul functionarilor publici de cariera, direct sau dupa absolvirea studiilor, dar nu indeplineste conditiile de vechime necesare numirii intr-o functie publica definitiva, in conditiile legii.
Evaluarea activitatii functionarului public debutant se face in termen de cinci zile de la terminarea perioadei de stagiu de catre conducatorul compartimentului in care isi desfasoara activitatea. Evaluarea acestuia se face de catre un functionar public definitiv cu cea mai inalta functie de conducere, desemnat de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.
Evaluarea activitatii functionarului public debutant consta in aprecierea modului de dobandire a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice necesare pentru indeplinirea sarcinilor aferente functiei publice si a exigentelor administratiei publice. Evaluatorul completeaza un raport de evaluare a perioadei de stadiu in functie de urnatoarele:
continutul referatului intocmit de indrumatorul functionarului debutant
raportul de stagiu completat de functionarul public debutant
criteriile de evaluare
Funtie de acestea, evaluatorul stabileste calificativul de evaluare si formuleaza propuneri cu privire la incheierea sau repetarea perioadei de stagiu.
Principalele criterii de evaluare a functionarilor publici debutanti sunt :
capacitatea de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
adaptabilitatea si flexibilitatea in indeplinirea sarcinilor;
capacitatea de rationament, respectiv capacitatea de a distinge corect intre diverse optiuni in indeplinirea sarcinilor de serviciu;
abilitati de comunicare orala si scrisa
capacitatea de a lucra in echipa
conduita in timpul serviciului
Daca in urma evaluarii, calificativul este corespunzator, evaluatorul poate recomanda numirea functionarului public debutant intr-o functie publica definitiva sau schimbarea compartimentului in care urmeaza a se repeta perioadade stagiu.
Rezultatul evaluarii poate fi contestat in termen de trei zile de la data luarii la cunostinta de catre functionarul public ierarhic superior evaluatorului. Daca in continuare exista nemultumire din partea functionarului, acesta se poate adresa instantei de contencios administrativ
2.Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici in vederea acordarii calificativelor
H..G. 1209/2003 Anexa 3 stabileste “Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici”
Evaluarea activitatii functionarilor publici se face in scopul acordarii drepturilor salariale corespunzatoare performantelor profesionale individuale, pe baza unor criterii elaborate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Aceste criterii sunt numite criterii de performanta si in baza lor se definesc si gradele existente in interiorul aceleasi categorii.
In fiecare an, conducatorii compartimentelor din cadrul unei autoritati sau institutii publice completeaza si noteaza in fisa de evaluare performantele profesionale, obtinute in ultimile 12 luni de catre functionarii publici din subordine.
Legea nr. 188/1999 indica faptul ca evaluarea performantelor se face de regula anual, avand ca rezultat acordarea calificativelor “exceptional”, “foarte bun”, ‘ bun’, ‘satisfacator’, sau ‘nesatisfacator.
Deasemenea, in cazul restrangerii numarului de posturi la o autoritate sau institutie publica, conducatorul acesteia va avea in vedere rezultatele obtinute de functionarii publici la evaluarea anuala a activitatii.
Evaluarea performantelor functionarilor publici se face potrivit unei proceduri care implica raportarea permanenta a evaluatorului la fisa postului functionarului public.
Fisa postului impreuna cu obiectivele individuale stabilite alcatuiesc un punct de referinta esential in procesul de evaluare si totodata reprezinta 50% din calificativul obtinut la evaluarea performantelor profesionale individuale .
Cadru legislativ impune un anumit model pentru fisa postului unui functionar public (anexa)
Procedura de evaluare se deruleaza in urmatorele etape:
completarea raportului de evaluare de catre evaluator
interviul
contrasemnarea raportului de evaluare
Evaluatorul poate fi, pentru un functionar public de executie, seful direct al acestuia, iar pentru cel cu functie de conducere evaluatorul este seful ierarhic direct.
Cel care evalueaza intocmeste un raport de evaluare rezultat in urma desfasurarii urmatoarelor activitati:
analiza indeplinirii obiectivelor fixate
notarea rezultata din aplicarea criteriilor de performanta
stabilirea calificativului final de evaluare a performantelor profesionale individuale
consemnarea rezultatelor deosebite ale functionarului public, a dificultatilor obiective intampinate de acesta in perioada evaluata si orice alte observatii.
Evaluatorul are de asemenea misiunea de a stabili obiectivele individuale ale functionarului public pentru perioada urmatoare, termenele de realizare, precum si nevoile de instruire.
Principalul instrument folosit de evaluator este raportul de evaluare care are un format standard impus de lege.(anexa)
Cadrul legislativ precizeaza cerintele pentru obiectivele individuale :
sa fie specifice activitatilor care revin functionarului public
sa fie cuantificabile
sa fie prevazute termene de realizare,
sa fie realiste
sa fie flexibile
Criteriile de performanta pe baza carora se face evaluarea performantelor individuale ale functionarilor publici se determina in fiecare an de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Interviul consta intr-un schimb de informatii, impresii si puncte de vedere care au loc intre evaluator si functionarul public.
Interviurile de evaluare pot să urmărească mai multe scopuri:
să evalueze performanța recentă a angajatului;
să definească idei de îmbunătățire a activității pe post;
să identifice problemele și/sau să examineze posibilele ocazii aferente postului;
să amelioreze comunicarea între superior și subordonații săi;
să furnizeze angajatului feedback în legătură cu performanța sa pe post;
să asigure argumentația necesară pentru revizuirea salariilor;
să identifice potențialul de performanță/posibilitățile de promovare sau transfer;
să identifice necesarul de instruire și perfecționare profesională.
In cadrul acestui interviu se urmareste :
informarea functionarului public asupra consemnarilor facute in raportul de evaluare
ajungerea la consens asupra consemnarilor facute de evaluator in structura raportului
semnarea si datarea raportului de evaluare de catre evaluator si functionarul public evaluat
Rezultatele obtinute la evaluarea finala a performantelor profesionale individuale confera functionarilor publici dreptul de a avansa in grad si clasa si de a primi reconpense morale si materiale pentru rezultatele deosebite activitatii lor.
Pentru a-si produce eficienta, evaluarile trebuie sa fie facute cu buna credinta si sa exprime realitatea. De aceea evaluarea anuala trebuie sa depaseasca limitele unui chestionar si sa reprezinte nu o descriere, ci o analiza a activitatii efectuate de functionar, a trasaturilor caracteristice personalitatii sale, precum si a posibilitatilor perspectivelor dezvoltarii sale.
Caracterizarile superficiale, subiective, cu ignorarea eforturilor contributiei personale a functionarului, vor determina ineficienta activitatii viitoare a acestuia. Pentru a evita astfel de aspecte cei nemultumiti pot face in conditiile legii contestatii.
Contestatia se va inainta conducatorului institutiei in termen de 5 zile lucratoare de la aducerea la cunostinta de catre contrasemnatar a calificativului obtinut.
Avand in vedere ca evaluarea se face anual si in functie de aceasta se fac propunerile pentru salariile de merit sau alte beneficii, precum si pentru promovarea in functia publica, este evident ca exista o stransa legatura intre aceasta si instruirea functionarilor publici, care ii poate ajuta pe acestia in dezvoltarea lor profesionala. In general, evaluarea anuala a performantelor profesionale individuale reprezinta un instrument menit a asigura obiectivitatea si impartiabilitatea acestui mecanism deosebit de important in evolutia carierei unui functionar public; instrument care este utilizat in administratia publica romaneasca atat pentru avansarea in gradele de salarizare, promovarea in functiile publice superioare, cat si pentru stabilirea cerintelor de formare profesionala.
Capitolul 3 Drepturile si obligatiile functionarilor publici LOCALI
3.1 Drepturile functionarilor publici locali
In Titlul al II-lea al Constitutiei consacrat drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetateanului roman regasim drepturi si obligatii care vizeza orice persoana care desfasoara o munca social- utila, prin urmare sunt prevazute , deopotriva pentru salariati si functionari publici ( dreptul la protectie sociala, la asociere, la opinie, obligatia de fidelitate, raspunderea)
De precizat ca drepturile si obligatiile nu exista independent unele de altele, ci intr-o interdependenta , fiecarui drept corespunzandu-i corelativ o obligatie.
In legile si celelalte acte normative care au la baza Constitutia se identifica trei categorii de drepturi si obligatii :
a) unele comune salariatului si functionarului public ;
b) unele specifice functionarului public, fie ca sunt prevazute doar pentru e , fie ca in cazul lui au trasaturi proprii ;
c) unele specifice doar anumitor categorii de functionari publici, prevazute atat in dispozitii constitutionale cat si in statute speciale subordonate
Functionari publici din sistemul administratiei publice au, potrivit legii, in calitate de personal al autoritatii sau institutiei publice respective, o serie de drepturi cu caracter economic si social privitoare la salariu, concediu, asistenta sociala si pensie etc., drepturi care se studiaza pe larg la disciplina dreptul muncii.
Functionarii publici au insa unele drepturi strins legate de functia lor, mai ales de profesia din care face parte functia lor, conform disp. art. 26 din Legea nr. 188/1999.
Dintre aceste din urma drepturi amintim, in primul rind, dreptul de a asigura functionarului public legal investit exercitarea functiei sale.
Corelativ dreptului amintit ii corespund doua obligatii, una din partea autoritatilor si institutiilor administratiei publice de a lua toate masurile pentru a asigura exercitarea dreptului la functie al functionarului respective si a doua din partea celorlalte persoane, din afara
sistemului autoritatilor si institutiilor administratiei publice, de a da ascultare si de a aduce la indeplinire sarcinile pe care le traseaza functionarii publici.
Cu privire la aceasta din urma obligatie, amintim pe aceea a contribuabililor de a plati impozitele si taxele.
Cu privire la obligatia autoritatilor si institutiilor administratiei publice de a asigura dreptul functionarului public la exercitarea functiei, amintim mijloacele de convingere si de constingere pe care trebuie sa le adopte fata de cei care nu dau ascultare functionarului public in vederea exercitarii functiei sale.
In acest scop este instituit si dreptul la protectia legii in exercitarea functiei sau in legatura cu aceasta, institutia publica fiind obligate sa asigure functionarilor publici protectia impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victime conform art.40 alin(2) din Legea nr. 188/1999 (republicata si actualizata)
Ori de cate ori functionarul public este impiedicat sa-si exercite dreptul la functia publica, administratia este obligata sa intervina si sa-i acorde sprijin folosind fie mijloace de convingere, fie mijloace de constrangere in cazuri extreme.
Totodata pentru ai feri pe functionarii publici de abuzurile superiorilor ierarhici , este necesar ca acestia sa aiba dreptul de a se plange impotriva masurilor disciplinare care aduc atingere carierei lor prin actiune in contecios administrativ in conformitate cu dispozitiile Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ.
In cazul in care print-un act administrativ de autoritate ilegal sau prin refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept administrativ recunoscut de lege s-a cauzat o paguba functionarului public acesta are dreptul sa se adreseze instantei de contencios administrativ in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 554/2004.
Autoritatile si instituriile administratiei publice trebuie sa propuna sau sa adopte acele norme care sa asigure salariul corespunzator pentru a crea functinarilor publici un trai decent.
Un alt drept este acela de a asigura ocuparea functiilor publice doar de persoanele care sa aiba o anumita calificare. Prin lege este prevazuta conditia studiilor superioare juridice sau administrative pentru secretarii comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor si cu titlu de exceptie alte studii superioarea sau studii liceale atestate prin bacalaureat.
Un alt drept este cel al asigurarii stabilitatii in functie pentru functionarii publici in sistemul administratiei publice conform art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999 (republicata si actualizata).
Consacrarea unui astfel de drept garanteaza posibilitatea functionarilor de a nu fi inlaturati din functie cu ocazia schimbarilor politice, precum si posibilitatea de a-si exercita dreptul la cariera .
Aceasta posibilitate nu este absoluta pentru ca trecerea in alta functie poate fi determinata de promovare, de necesitatea rotirii cadrelor pentru prevenirea rutinei administrative sau de delegare, detasare sau alte cazuri de modificare a raportului de functie datorita unor necesitati ale serviciului public.
Stabilitatea este astfel unul dintre cele mai importante si specifice drepturi ale functionarului public si definirea acestui concep trebuie sa fie clara, concludenta, mai ales astazi cand constatam un amestec sporit al politicii in administratie.
Oricum, apreciem ca stabilitatea in functie exprima posibilitatea incetarii suspendarii sau modificarii raportului de serviciu decat in cazurile si in conditii prevazute de lege, precum reorganizare, incetare a activitatii serviciului public. etc.
Un alt drept este cel privind posibilitatea ce se acorda functionarilor publici de a se plange autoritatilor si institutiilor competente, respectiv instantelor de Contencios administrativ atunci cand fata de ei se iau masuri abuzive cu privire la comportamentul disciplinar.
Dreptul la opinie al functionarului public este garantat si in acest context se mentioneaza ca este interzisa orice discriminare intre functionarii pe criterii politice sindicale, religioase, etnice, sex, stare materiala, origine sociala. conf art. 25 din Legea 188/1999(republicata si actualizata).
Exista totusi o interdictie, anume aceea care prevede ca functionarii publici in cadrul serviciului, trebuie sa dea dovada de rezerva in manifestarea opiniilor politice care ar putea influenta impartialitatea lor in exercitarea atributiilor ce le revin.
Alt drept este cel de asociere sindicala conform art 27 alin (1) din Legea 188/1999 (republicata si actualizata).
Potrivit art. 35 din Legea 188/1999 (republicata si actualizata) functionarii au dreptul la asigurarea unor conditii de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica.
Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat asa cum prevede art 34 din Constitutie, Statul avand obligatia sa ia masuri pentru asigurarea igienii si sanatatii publice.
Un alt drept este dreptul la greva, in conditiile legii, cu respectarea principiului continuitatii si celeritatii serviciului public.
Deasemenea, functionarii au dreptul la restituirea cheltuielior de transport si cazare, precum si la indemnizatie pentru cheltuielile de intretinere( diurna) pentru deplasarile efectuate in timpul serviciului.
Functionarii au dreptul la pensie pentru vechime in munca si limita de varsta si la cerere, daca au vechimea in munca necesara conform art. 38 din Legea 188/1999 (republicata si actualizata). Mai mentionam dreptul la concediu de odihna, la concedii medicale si alte concedii
Amintim de asemenea dreptul la perfectionarea continua a pregatirii profesionale. Functionarii publici au dreptul la asistenta medicala gratuita in institutiile de stat, dreptul la un salariu in conditiile prevazute de lege.
3.2 Obligatiile functionarilor publici locali
Functionarii publici au unele obligatii comune cu cele ale salariatilor care isi desfasoara activitatea pe baza de contract individual de munca, in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu, respectarea disciplinei muncii, ridicarea nivelului de cunostinte.
Functionarii publici au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
Functionarii publici au insa si obligatii legate de functia pe care o ocupa conform art. 42 din Legea 188/1999.
Prima obligatie mentionata la art. 42 alin (1) in Legea 188/1999 (republicata si actualizata) este indeplinirea cu profesionalism, impartiabilitate si in conformitate cu legea a indatoririlor de serviciu si abtinerea de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice si juridice au prestigiului corpului functionarilor publici.
Prin aceasta obligatie functionarilor publici lise cere un comportament compatibil cu prestigiul functiilor pe care le detin pentru a se arata demni de increderea pe care o impune pozitia lor oficiala fata de cetateni
Prin urmare, functionarii publici sunt obligati sa-si consacre activitatea profesionala pentru indeplinirea atributiilor ce le revin potrivit functiei incredintate in vederea realizarii obiectivelor institutiei in care sunt numiti si servirii binelui public.
De asemenea, sunt obligati sa-si indeplineasca cu corectitudine, fidelitate si in mod constiincios indatoririle de serviciu prevazute de legi si regulamente.
Legat de prima obligatie este si interzicerea functionarilor publici ca direct sau indirect, sa solicite, sa accepte sau sa faca sa li se promita pentru ei sau pentru altii, in considerarea situatiei lor oficiale, daruri sau alte avantaje este vorba de infractiunile de luare de mita si de primire de foloase necuvenite.
Una din cele mai importante obligatii este sa se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici.
In exercitarea atributiilor functiei de conducere, functionarii ierarhic superiori au un drept de instructie prin aceea ca traseaza sarcinile pentru functionarii ierarhic inferiori, precum si un drept de control al activitatii acestora.
Dreptul de instructie se realizeaza adesea prin ordine, circulare si alte categorii de dispozitii, iar controlul se realizeaza sub forma controlului ierarhic si cel intern.
Legat de obligatia de subordonare, functionarii publici trebuie sa execute ordinile functionarilor superiori cu exceptia celor care sunt ilegale.
Un asfel de ordin ilegal nu trebuie executat de functionarul ierarhic inferior. Trebuie aratat in scris, celui care l-a emis sau superiorului ierarhic emitentului, motivul pentru care refuza sa execute ordinul respectiv.
Daca functionarul public care a dat dispozitia staruie in executarea acesteia, va trebui sa o formuleze in scris. In aceasta situatie, dispozitia va fi executata de cel care a primit-o cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala, conf . art. 44 alin (3) din Legea 188/1999
In cazul in care se executa un ordin ilegal, fara a respecta dispozitiile amintite, functionarul este tinut sa raspunda , in oricare dintre formele raspunderii juridice alaturi de emitentul actului.
Totodata functionarii publici au obligatia ca in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si manifestarilor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic si sa nu participe la activitati politice in timpul programului de lucru.
O solutie contrara a fi in dezavantajul functionarilor publici deoarece ar fi vulnerabili in fata factorului politic, fiind greu de sustinut ideea unui statut cu anumite drepturi, cu elemente de continuitate si stabilitate.Totodata angajarea politica ar afecta in mod direct statutul de impartialitate.
O alta obligatie este aceea de a pastra secretul de stat si de serviciu conf. art. 45 din Legea 188/1999 atat in interiorul institutiei in care se lucreaza cat si in afara acesteia..
Au, totodata, datoria sa furnizeze publicului, in cadrul serviciului, informatiile cerute, cu respectarea obligatiei de pastrare a secretului de stat, a celui profesional( de serviciu) si a obligatiei de discretie profesionala.
Totodata, functionarilor publici le este intezis sa primeasca direct a caror rezolvare intra in competenta lor sau sa discute direct cu petentii, cu exceptia celor care le sunt stabilite asemenea atributii, precum si sa intervina pentru solutionarea acestor cereri. Interdictie prevazuta de art 47 alin (2) din Legea 188/1999.
Functionarii sunt obligati sa rezolve in termenele stabilite lucrarile repartizate de superiorii ierarhici.
Deasemenea au obligatia de a urma cursuri de perfectionare organizate de Institutul National de Administratie sau alte institutii abilitate potrivit legii, a caror durata cumulata este minimum 7 zile.
Neindeplinirea obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul pot sa declanseze diferite forme de raspundere juridical a functionarilor administratiei publice, in functie de natura abaterii: raspunderea administrativ – disciplinara specifica functionarilor publici; raspunderea administrativ – disciplinara propriu-zisa, specifica dmeniului administrative, deci, mai cuprinzatoare; raspunderea administrativ – contraventionala.
Capitolu 4 Analiza desfasurarii activitatii functionarilor publici la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti
4.1 Structura organizatorica si principalele tipuri de relatii care se stabilesc in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti
Primaria Municipiului Bucuresti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.
Primaria municipiului Bucuresti isi indeplineste principalele obiective printr-un Sistem de management al calitatii conform Standardul ISO 9001:2000/SR. EN, implementat in februarie 2004.
Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al municipiului Bucuresti, impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Municipiului Bucuresti care aduce la indeplinire Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si Dispozitiile Primarului General, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Primarul General este seful administratiei publice locale a municipiului Bucuresti si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din Legea 215/2001.
Structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti este in conformitate cu hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei P.M.B, a numarului de posturi si a statului de functii ale P.M.B.
Principale tipuri de relatii functionale si modul de stabilire al acestora se prezinta astfel:
A. Relatii de autoritate ierarhice:
a) subordonarea Viceprimarilor fata de Primarul General;
b) subordonarea directorilor generali, directorilor, directorilor executivi si sefilor compartimentelor independente fata de Primarul General si dupa caz, fata de Viceprimari sau fata de Secretarul General al municipiului Bucuresti, in limita competentelor stabilite de legislatia in vigoare, a dispozitiilor Primarului General si a structurii organizatorice;
c) subordonarea directorilor generali adjuncti, directorilor executivi adjuncti, sefilor de servicii si sefilor de birouri fata de directorii generali, directorii sau directorii executivi – dupa caz;
d) subordonarea personalului de executie fata de directorul general, directorul general adjunct, directorul, directorul executiv, directorul executiv adjunct, seful de serviciu sau seful de birou, dupa caz;
B. Relatii de autoritate functionale
Se stabilesc de catre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti cu serviciile publice si institutiile publice din subordinea C.G.M.B., precum si cu regiile autonome si societatile comerciale din subordinea C.G.M.B. sau la care C.G.M.B. este actionar, in conformitate cu obiectul de activitate, atributiile specifice fiecarui compartiment sau competentele acordate prin dispozitia Primarului General si in limitele prevederilor legale;
C. Relatii de cooperare
a) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti sau intre acestea si compartimentele corespondente din cadrul unitatilor subordonate C.G.M.B. sau la care acesta este actionar;
b) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti si compartimente similare din celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, O.N.G.- uri etc. din tara sau din stainatate. Aceste relatii de cooperare exterioara se stabilesc numai in limitele atributiilor compartimentului sau a competentelor acordate prin dispozitia Primarului General sau hotararea C.G.M.B.;
D. Relatii de reprezentare
In limitele legislatiei in vigoare si a mandatului acordat de Primarul General (prin dispozitie), Secretarul General, Viceprimarii sau personalul compartimentelor din structura organizatorica reprezinta Primaria Municipiului Bucuresti in relatiile cu celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri, etc., din tara sau strainatate;
Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international au obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si Primariei Municipiului Bucuresti.
E. Relatii de inspectie si control
Se stabilesc intre compartimentele specializate in inspectie si control (Directia inspectie si control general, Directia de audit public intern, Directia buget, Directia venituri, Directia managementul calitatii, Directia coordonare, reglementare infrastructura), compartimentele sau personalul mandatat prin dispozitia Primarului General si unitatile subordonate C.G.M.B. sau care desfasoara activitati supuse inspectiei si controlului, conform competentelor stabilite prin legi si alte acte normative in vigoare.
4.2. Functionarul public in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti
Normele de conduita profesionala a functionarilor publici sunt reglementate de Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici si sunt obligatorii pentru functionarii publici, precum si pentru persoanele care ocupa temporar o functie publica in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.
Principiile generale care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti sunt urmatoarele:
a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;
b) prioritatea interesului public, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea functiei publice;
c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
e) impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice;
f) integritatea morala, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;
g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta;
i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.
Functionarii publici au obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor institutiei publice.
In exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.
Functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul Primariei Municipiului Bucuresti, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
Functionarilor publici le este interzis:
a) sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea Primariei Municipiului Bucuresti, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care Primaria Municipiului Bucuresti are calitatea de parte;
c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
d) sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei ori ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;
In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici au obligatia de a respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor Primariei Municipiului Bucuresti.
In activitatea lor, functionarii publici au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate. In exprimarea opiniilor, functionarii publici trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri.
In exercitarea functiei publice, functionarilor publici le este interzis:
a) sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;
c) sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii ori sponsorizari partidelor politice;
d) sa afiseze, in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.
Functionarii publici nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor publice detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.
4.3. Cariera in functia publica in cadru Primariei Municipiului Bucuresti
Dezvoltarea carierei este procesul de gestionare a carierei si se refera la evolutia functionarilor publici in cadrul unei institutii publice, potrivit nevoilor acesteia si in functie de performanta, potentialul si aspiratiile fiecarui functionar public.
Planificarea carierei face parte dintr-un sistem al carierei reprezentat print-un set de politici si practice folosite intr-o institiutie publica in vederea satisfacerii necesitatii de resurse umane. Un astfel de sistem are doua dimensiuni de baza. Mai intai este sursa de personal, care poate fi interna atunci cand posturile de conducere sau de alt tip sunt ocupate din interiorul institutiei publice, sau externa atunci cand posturile, sunt ocupate printr-un proces de recrutare externa.
Politicile privind sursele de personal au la baza procesele de dezvoltare a carierei sau recrutare si pot cuprinde mentiuni specifice in ce priveste provenienta resurselor umane ( din surse interne sau externe). In al doile rand este vorba de procesul de repartizare a sarcinilor . Acesta cuprinde modalitatile prin care conducatorilor compartimentelor si al altor functionari publici le sunt alocate noi sarcini si noi roluri.
Dezvoltarea carierei are trei obiective de baza:
satisfacerea nevoilor de resurse umane ale institutiei publice;
asigurarea pregatirii si dezvoltarii necesare functionarilor publici pentru a le permite sa faca fata oricarui nivel de responsabilitate, cu conditia ca acestia sa aiba potentialul sau capacitatea de a-l atinge;
indrumarea si stimularea functionarilor publici competitivi pentru atingerea obiectivelor personale in functie de potentialul, nevoile si aspiratiile acestora precum si de contributia lor in cadrul institutiei publice.
Planificarea dezvoltarii carierei este procesul cheie al managementului carierei. Aceata foloseste informatiile oferite prin intermediul evaluarii cerintei institutiei publice, evaluarilor personalului si potentialului, precum si a planurilor de inlocuire a stucturilor de conducere, in situatiile in care acestea exista si le traduce in planuri de dezvoltare a carierei personale si in conditii generale pentru dezvoltarea managementului, consiliere in cariera, ghidare si indrumare, mobilizare pe orizontala si formare profesionala.
Dezvoltarea carierei se bazeaza intodeauna pe nevoile institutiei publice. Nevoile institutiei pot fi acoperite numai daca nevoile individuale sunt satisfacute . Planificarea dezvoltarii carierei trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
Membrii institutiei publice trebuie sa fie recunoscuti ca individualitati cu nevoi, dorinte si abilitati unice;
La nivel individual, persoanele sunt mult mai motivate de o institutie publica care rapunde aspiratiilor si nevoilor lor;
Acestia pot creste, se pot schimba si pot cauta noi directii de actiune daca li se ofera posibilitatile, oportunitatile si indrumarea potrivite.
In cadrul Primarie Municipiului Bucuresti responsabilitatile privind dezvoltarea carierei revin atat functionarilor publici si Directiei de resurse umane si personal.
Directia de resurse umane si protectia muncii trebuie sa asigure planificarea si desfasurarea transferului personalului intr-o succesiune de posturi ceea ce va ajuta la dezvoltarea carierei acelei persoane.
Responsabilitatile Directiei Resure Umane si Protectia Muncii privind :
1.Organizarea aparatului propriu de specialitate al Primariei Municipiului Bucuresti
face propuneri Primarului General privind imbunatatirea activitatii de organizare si functionare a aparatului propriu al Primariei Municipiului Bucureti si asigură, la solicitarea conducerii instituției, întocmirea formalităților privind modificarea / actualizarea organigramei aparatului propriu de specialitate al Primariei Municipiului Bucureti, a numărului total de posturi, a Regulamentului de organizare și funcționare și a statului de funcții, în baza concluziilor analizei conducătorului instituției și/sau propunerilor primite de la compartimentele de specialitate. In acest sens intocmeste propunerile de proiecte de hotarari pe care le supune aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti
In cadrul numarului total de posturi aprobat, pentru buna functionare a institutiei, supune Primarului General spre aprobare numarul de posturi pentru compartimentele din structura organizatorica, transformarea posturilor vacante prevazute in statul de functii, conform legislatiei in vigoare, constituirea de colective si compartimente de lucru, in functie de necesitati. In acest sens intocmeste proiecte de dispozitii pe care le supune aprobarii Primarului General
Solicita compartimentelor, ori de cate ori este necesar, intocmirea fiselor de post si tine evidența acestora.
2. Salarizarea personalului din cadrul aparatului propriu de specialitate al Primariei Municipiului Bucuresti
stabileste salariile de incadrare si indemnizatiile de conducere (dupa caz) pentru personalul din aparatul propriu, la angajare, conform legislatiei in vigoare, si actualizeaza (majoreaza, recalculeaza, indexeaza, etc) aceste drepturi ori de cate ori actele normative prevad acest lucru;
Intocmeste documentatia privind acordarea premiilor anuale (ale 13-lea salariu) pentru personalul din cadrul aparatului propriu;
Pe baza fondurilor comunicate de compartimentul financiar si a propunerilor compartimentelor intocmeste documentatia privind acordarea premiilor lunare pentru personalul din cadrul aparatului propriu;
Pe baza propunerilor compartimentelor intocmeste documentatia privind acordarea salariilor de merit pentru personalul din cadrul aparatului propriu;
Intocmeste documentatia privind plata orelor suplimentare prestate peste programul normal de lucru pentru personalul din cadrul aparatului propriu, conform legislatiei in vigoare, pe baza referatelor justificative si a pontajelor primite de la compartimentele Primariei Municipiului Bucuresti;
Tine evidenta orelor suplimentare efectuate de salariati si asigura incadrarea in plafonul legal
Aprobarea documentelor prevazute la pct. 5.3 se face de catre Primarul General prin dispozitie sau referat.
3. Formarea profesionala a salariatilor
asigura intocmirea formalitatilor necesare in vederea formarii/perfectionarii profesionale a salariatilor din aparatul propriu;
In acest sens, solicită compartimentelor, pe baza ofertelor trimestriale ale instituțiilor specializate, propuneri privind salariații care vor participa la cursurile de formare/perfecționare profesională și pe baza acestora întocmește Planul de formare profesională, pe care îl supune aprobării Primarului General;
Întocmește formalitățile privind participarea la cursurile de formare/perfecționare profesională a salariaților ;
Tine evidenta cursurilor de formare/perfectionare profesionala efectuate de salariatii
Centralizeaza rapoartele de evaluare a eficacitatii instruirii
Institutiile specializate, Institutul National de Administratie si Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala Bucuresti, transmit trimestial catre Primaria Municipiului Bucuresti programe si oferte de cursuri de instruire , perfectionare si formare profesionala special destinate personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul administratiei publice locale.
Ofertele si programele se transmit catre toate directiile din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Directorii compartimentelor selecteaza cursurile necesare personalului din subordine si tranmit propuneri Directiei de Resurse Umane. Propunerile se centralizeaza si se elaboreaza un Plan de formare profesionala care se supune aprobarii Primarului General.
Pentru fiecare curs se intocmeste un referat care contine: denumirea cursului, tematica, numele persoanelor participante, locatia, costul, care de asemenea se supune aprobarii Primarului General.
Persoana cu atributii in instruirea profesionala tine evidenta personalului instruit centralizeaza copiile diplomelor carea testa promovarea cursului.
Un loc important in pregatirea profesionala il ocupa instruirea primara in domeniul informaticii pentru toti functionarii care lucreaza in administratia publica, program care urmareste acumularea cunostintelor de baza privind operarea si utilizarea calculatorului, in conformitate cu standardul ECDL.(Licenta europeana de operare pe computer)
4. Angajarea / promovarea personalului
In baza solicitarii de scoatere la concurs a posturilor vacante din statul de functii, se asigură întocmirea formalităților in acest sens, conform prevederilor legale (elaborare, afisare si/sau publicare anunt, constituire comisii concurs/examen);
Se asigură secretariatul comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea posturilor vacante;
Se asigura intocmirea formalitatilor de angajare pentru candidatii declarati admisi pe baza proceselor verbale ale comisiilor de examen/concurs (lucrări privind încheierea contractului de muncă și/sau raportului de serviciu, precum și acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislația muncii sau legislația privind funcția publică pentru personalul din aparatul propriu, cu excepția drepturilor salariale) si se supun aprobarii Primarului General
Se calculează vechimea în muncă la încadrare și se stabilește sporul de vechime;
Se solicită angajatilor întocmirea declarațiilor de avere, a declarațiilor de interese, a declarațiilor personale și asigură gestiunea acestor documente, conform legislației în vigoare.
Avand in vedere ca promovarea salariatilor se face prin concurs, pe un post vacant, se urmeaza aceeasi procedura ca si in cazul angajarii, cu respectarea conditiilor de promovare prevazute de legislatia in vigoare.
Scoaterea la concurs a posturilor vacante in cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului General al Municipiului Bucuresti
Concursurile pentru ocuparea functiilor publice
5. Evaluarea performantelor profesionale individuale
Se solicita si se centralizeaza rapoartele/fisele de evaluare a performantelor profesionale individuale;
Se acorda asistenta, la cerere, directiilor aparatului propriu, pentru intocmirea corecta a acestora. Evaluarea performantelor profesionale individuale se aplica tuturor salariatilor Primariei Municipiului Bucuresti , indifierent de natura functiei (contractual/functionar public), in raport cu indeplinirea atributiilor si raspunderilor corespunzatoare postului ocupat de angajat;
Evaluarea performantelor profesionale individuale se face anual, conform legislatiei in vigoare, prin intocmirea de catre seful ierarhic al fiecarui salariat a raportului/fisei de evaluare a performantelor profesionale individuale, aducerea la cunostinta salariatului a calificativelor/notelor acordate si avizarea, dupa caz, a acestor documente de catre seful ierarhic al celui care le-a intocmit.
Rapoartele/fisele de evaluare de la fiecare directie se transmit in original la Directiei Resurse Umane
6 Intocmirea documentatiei in vederea modificarii, suspendarii si incetarii raporturilor de munca (contracte individuale de munca si/sau raporturi de serviciu)
Modificarea raportului de serviciu/contractului individual de munca se realizeaza in principal prin delegare, detasare, mutare in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice (schimbarea locului muncii), transfer si exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere (ultimile doua fiind valabile numai pentru functionarii publici).
Suspendarea raportului de serviciu/contractului individual de munca poate avea loc de drept, la initiativa salariatului sau, dupa caz, a angajatorului, conform legislatiei in vigoare.
Incetarea raportului de serviciu/contractului individual de munca poate avea loc prin acordul partilor, de drept, prin eliberare/destituire (concediere), demisie.
Modificarea, suspendarea si incetarea de serviciu/contractului individual de munca se aproba de catre Primarul General.
In sistemul de obiective al primariei exista un singur scop fundamental, satisfacerea interesului public din care deriva un numar de 4 obiective strategice stabilite de Primarul General:
orientarea catre cetateni si comunitatea locala
eficienta si eficacitatea proceselor interne
implicarea si constientizarea personalului Primariei Municipiului Bucuresti
imbunatatirea continua a Sistemului de management al calitatii si a performantei globale a Primariei.
Conform acestor obiective, calitatea serviciilor realizate de Primaria Municipiului Bucuresti este influentata in mod sential de profesionalismul personalului din aparatul propriu.
Pentru realizarea unor servicii care sa asigure indeplinirea cerintelor si asteptarilor tuturor partilor interesate in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti a fost implementat un sistem de management al calitatii in conformitate cu cerintele standardului ISO 9001:2000/sr en iso 9001:2001 .
]
RAPORT DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale
ale functionarilor publici de executie
Numele si prenumele: …………………………………………………………………………………
Functia publica: ………………………………………………………………………………………..
Gradul de salarizare : …………………………………………………………………………………
Data ultimei promovari : ………………………………………………………………………………
Perioada evaluata: de la ………………………………..……… la …………………………….…..
Studii : …………………………………………………………………………………………………..
Programe de instruire urmate in perioada evaluata: ………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
Nr. Obiective % din Termen Realizat (pondere) Notare
Crt. Timp de realizare %
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nota pentru indeplinirea obiectivelor ……………………………
Criteriile de performanta Note Comentarii
Realizarea obiectivelor
Adaptabilitate
Asumarea responsabilitatii
Capacitatea de a rezolva problemele
Capacitatea de implementare
Capacitatea de autoperfectionare
si de valorificare a experientei dobandite
Capacitate de analiza si sinteza
Creativitate si spirit de initiativa
Capacitatea de planificare si de a actiona
strategic
Capacitatea de a comunica
Capacitatea de a lucra independent
Capacitatea de a lucra in echipa
Competenta in redactare
Capacitatea de consiliere
Capacitatea de indrumare
Abilitati in utilizarea calculatoarelor
si a altor echipamente informatice
Respectul fata de lege si loialitatea
fata de institutie
Conduita in timpul serviciului
Nota pentru indeplinirea criteriilor de performanta ……………………….
Nota finala a evaluarii …………………………….
Calificativul final al evaluarii
Referat*)
*) se completeaza de evaluator
Obiectivele pentru urmatoarea perioada pentru care se va face evaluarea:
Nr. Obiective % din Termen
Crt. Timp de realizare
….
….
….
….
….
….
….
….
Programe de instruire recomandate fi urmate
Comentariile functionarului public evaluat
Semnatura functionarului public evaluat ………………………….
Data ……………………………………
Semnatura evaluatorului ………………………….
Numele si prenumele ……………………………………..
Functia publica ……………………………………………
Data …………………………
Comentariile persoanei care contrasemneaza
Semnatura ………………………………
Numele si prenumele ………………………………………
Functia publica ………………………………….
Data ………………………………..
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
DIRECTIA
SERVICIUL/BIROUL/COMPARTIMENTUL
APROB,
PRIMAR GENERAL
FISA POSTULUI
Nr. ……….
Denumirea postului …………………………………
Nivelul postului ……………………..
Functia publica corespunzatoare categoriei ……………
Scopul principal al postului*) ………………………………………………….. ………………………………………………………………………
Identificarea functiei publice
Denumire ………………………………………….
Clasa …………………………………………….
Gradul profesional**) ………………………………
Vechimea in specialitate necesara***) ………………..
Conditii specifice privind ocuparea postului:
Studii de specialitate ……………………………..
Perfectionari (specializari) ………………………..
Cunostinte de operare/programare pe calculator (necesitate si nivel) ………………………………………………………… ………………………………………………………………..
Limbi straine****) (necesitate si grad de cunoastere) ………… ………………………………………………………………..
Abilitati, calitati si aptitudini necesare ……………………………… ………………………………………………………………..
______________________________________________________
*) Se vor indica necesitatea existentei postului si contributia pe care acesta o are in cadrul autoritatii sau institutiei publice.
**) Daca este cazul.
***) Se stabileste pe baza prevederilor legale.
****) Si limba minoritatilor nationale, acolo unde este cazul.
Cerinte specifice (de exemplu, calatorii frecvente, delegari, detasari) ………………………………………………………………………..
Competenta manageriala (cunostinte de management, calitati si aptitudini manageriale) ……………………………………………….. ………………………………………………………………..
Atributii*) :
Raspunde de indeplinirea urmatoarelor atributii :
…………………………….
……………………..
cunoasterea, respectarea si aplicarea prevederilor sistemelor de management aprobate;
utilizarea corespunzatoare a sistemului informatic integrat;
……………………….
Limite de competenta**) ………………………………………………………….
Delegarea de atributii ………………………………………………………………
Sfera relationala:
Intern:
a) Relatii ierarhice:
– subordonat fata de …………………………….
– superior pentru ……………………………….
b) Relatii functionale: ………………………….
c) Relatii de control: …………………………..
d) Relatii de reprezentare: ………………………
Extern:
a) cu autoritati si institutii publice: ……………
b) cu organizatii internationale: …………………
c) cu persoane juridice private: ………………….
Intocmit de***):
Numele si prenumele …………………………………………..
Functia publica de conducere……………………..
Semnatura………………………………………
Data intocmirii…………………………………
Luat la cunostinta de catre ocupantul postului
Numele si prenumele ……………………………..
Semnatura ………………………………………
Data …………………………………………..
Avizat de****):
Numele si prenumele ……………………………..
Functia publica de conducere……………………..
Semnatura………………………………………
Data…………………………………………..
______________________________________________________
*) Se stabilesc pe baza activitatilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publica, in concordanta cu specificul functiei publice. Gradul de complexitate si dificultate va creste treptat in functie de gradul profesional, pentru functiile publice de executie, sau de nivelul competentei manageriale, pentru functiile publice de conducere si pentru functiile publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici.
**) Reprezinta libertatea decizionala de care beneficiaza titularul pentru indeplinirea atributiilor care ii revin.
***) Se intocmeste de conducatorul compartimentului in care isi desfasoara activitatea titularul postului.
****) Se avizeaza de superiorul conducatorului compartimentului
Data
……………………… APROBAT,
PRIMAR GENERAL
Numele si prenumele Functia, gradul/trepta Perioada de evaluare:
angajatului: profesionala: De la …………………
…………………………… ………………………… Pana la ………………
…………………………… …………………………
FISA DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale (criterii)
REZULTATE OBTINUTE
cantitatea si calitatea lucrarilor si sarcinilor realizate
nivelul de indeplinire a sarcinilor si lucrarilor in termenele stabilite
eficienta lucrarilor si sarcinilor realizate in contextul atingerii
obiectivelor propuse
b) ADAPTAREA LA COMPLEXITATEA MUNCII
– adaptarea la conceptia de alternative de schimbare sau de solutii
noi (creativitate)
– analiza si sinteza riscurilor, influentelor, efectelor si consecintelor
evaluate
– evaluarea volumului lucrarilor si sarcinilor de rutina (repetitive)
ASUMAREA RESPONSABILITATII
– intensitatea implicarii si rapiditatea interventiei in realizarea atributiilor
– evaluarea nivelului riscului decizional
d) CAPACITATEA RELATIONALA SI DISCIPLINA MUNCII
– capacitatea de evitare a starilor conflictuale si respectarea relatiilor ierarhice
– adaptabilitatea la situatii neprevazute
A= TOTALUL NOTELOR OBTINUTE DE SALARIAT
PENTRU INDEPLINIREA CRITERIILOR DE MAI SUS
Pentru cele 10 criterii mentionate la punctele a)…d) se va acorda cate o nota corespunzatoare calificativului obtinut de salariat pentru indeplinirea criteriului respectiv, dupa cum urmeaza:
NOTE CALIFICATIV
foarte bine
bine
satisfacator
-1 nesatisfacator
SEFUL IERARHIC CARE A INTOCMIT FISA DE EVALUARE
Functia ………………………………….. Numele si prenumele ………………………….
Semnatura …………………………….. Data ……………………..
SEFUL IERARHIC SUPERIOR CELUI CARE A INTOCMIT FISA DE EVALUARE
(Unde este cazul)
Functia ………………………………….. Numele si prenumele ………………………….
Semnatura …………………………….. Data ……………………..
Salariul de baza al salariatului
Indemnizatia de conducere
Luat la cunostinta de salariat Semnatura …………………………………..
Asupra evaluarii, salariului de baza si
Indemnizatiei de conducere, individuala,
dupa caz Data …………………………..
Contestatie cu privire la fisa de evaluare si salariul de baza: DA/NU
Motivatie …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Data ………………………… Semnatura angajatului ……………………………
MODIFICARE EVALUARE
Functia persoanei care a modificat evaluarea: …………………
Numele persoanei care a modificat evaluarea: ………………………………
Semnatura: ……………………… Data …………………………
Salariul de baza al salariatului
Indemnizatia de conducere
LUAT LA CUNOSTINTA ASUPRA EVALUARII DEFINITIVE,
A SALARIULUI DE BAZA SI INDEMNIZATIEI DE CONDUCERE,
INDIVIDUALA, DUPA CAZ
RAPORT DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale
ale functionarilor publici de conducere
Numele si prenumele: …………………………………………………………………………………
Functia publica: ………………………………………………………………………………………..
Gradul de salarizare: ………………………………………………………………………………….
Data ultimei promovari: ……………………………………………………………………………….
Perioada evaluata: de la ………………………………..……… la …………………………….…..
Studii:……………………………………………………………………………………………………
Programe de instruire urmate in perioada evaluata : ………………. ……………………………
……………………………………………………………………………………………………………
Nr. Obiective % din Termen Realizat (pondere) Notare
Crt. Timp de realizare %
….
….
….
….
….
….
….
….
….
….
Nota pentru indeplinirea obiectivelor ……………………………
Criteriile de performanta Note Comentarii
Capacitatea de a organiza
Capacitatea de a conduce
Capacitatea de coordonare
Capacitatea de control
Capacitatea de a obtine cele de mai
bune rezultate de la structura condusa
Competenta decizionala
Capacitatea de a delega
Abilitati in gestionarea
resurselor umane
Capacitatea de a dezvolta
abilitatile personalului
Competenta in gestionarea
resurselor alocate
Abilitati in domeniul instruirii
Abilitati de mediere si negociere
Obiectivitate in apreciere
Nota pentru indeplinirea criteriilor de performanta ……………………….
Nota finala a evaluarii …………………………….
Calificativul final al evaluarii
Referat*)
*) se completeaza de evaluator
Obiectivele pentru urmatoarea perioada pentru care se va face evaluarea:
Obiectivele pentru urmatoarea perioada pentru care se va face evaluarea:
Obiectivele pentru urmatoarea perioada pentru care se va face evaluarea:
Nr. Obiective % din Termen
Crt. Timp de realizare
….
….
….
….
….
….
….
….
….
….
Programe de instruire recomandate fi urmate
Comentariile functionarului public evaluat
Semnatura functionarului public evaluat ………………………….
Data ……………………………………
Semnatura evaluatorului ………………………….
Numele si prenumele ……………………………………..
Functia publica ……………………………………………
Data …………………………
Comentariile persoanei care contrasemneaza
Semnatura ………………………………
Numele si prenumele ………………………………………
Functia publica ………………………………….
Data ………………………………..
APROBAT
PRIMAR GENERAL
FISA POSTULUI
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
DIRECTIA, SERVICIUL
DENUMIREA POSTULUI:
NIVELUL POSTULUI:
FUNCTIA SI GRADUL PROFESIONAL:
DESCRIEREA POSTULUI:
Criterii de evaluare a postului Punctaj corespunzator gradului postului
dintr-o activitate
formare profesionala
pregatire de baza corespunzatoare
studiilor absolvite
pregatire de specialitate
autoperfectionare, perfectionari in domeniu
pentru mentinerea competentei pe post
TOTAL
adaptabilitate la locul de munca
experienta in munca
experienta in specialitatea postului
TOTAL
dificultatea si complexitatea operatiilor
activitate de conceptie
activitate de analiza si sinteza
activtate de rutina (repetitiva)
TOTAL
responsabilitatea implicata
pentru obtinerea si utilizarea informatiilor
in vederea pregatirii unor decizii
de nivel decizonal
TOTAL
capacitatea relationala
gradul de solicitare din partea structurilor
interne ale institutiei
gradul de solicitare din afara institutiei,
din partea cetatenilor si/sau a serviciilor
TOTAL
TOTAL
punctaj pentru evaluarea postului
PUNCTAJUL ACORDAT GRADULUI, DIN FISA DE EVALUARE A POSTULUI:
NUMELE SI PRENUMELE ANGAJATULUI:
PUNCTAJUL ACORDATANGAJATULUI PENTRU INDEPLINIREA FIECARUI CRITERIU din fisa de evaluare a postului si PUNCTAJUL TOTAL:
PERIOADA DE PROBA A ANGAJATULUI, stabilita conform legii
ATRIBUTIILE SI RASPUNDERILE CE REVIN ANGAJATULUI:
DATA SI SEMNATURA
SALARIATULUI
INTOCMIT
COORDONATOR POST
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cariera In Functia Publica In Cadrul Primarei X (ID: 133346)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.