Particularitati DE Intocmire A Manualului Calitatii LA Sc

BIBLIOGRAFIE

Dr. ing. Mircea Ciobanu, dr. ing. Dumitru Iacob, dr. ing. Costel Mironesa, „Ingineria calitatii”, Editura Printech.

Constantin Oprean, Claudiu Vasile Kifor, „Managementul calitatii”, Editura Printech.

Sorin Ciurea, Nicolae Dragulanescu, „ Managementul calitatii totale”, Editura Economica.

J.M. Juran and F.M. Gryna, „Quality planning and analysis”, Mc. Grand Hill.

A.I. Maniu, „Manualul calitatii”, Editura Economica.

Marieta Olaru, „Managementul calitatii. Concepte si principii de baza”, Editura ASE.

Magdalena Trandafir, V. Antonescu, „Calitatea”, Editura ASE.

V Antonescu, D. Constantinescu, „Managementul calitatii totale”, Editura INID.

M. Ciobanu, C. Mironeasa, „Asigurarea calitatii”, Editura Universitatii Suceava.

N Dragulanescu, „De la controlul calitatii la calitatea totala”, Editura Alternative.

I. Soare, A.D. Colceru, „Organizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel de întreprindere (firma)”, Editor Tribuna Economica.

I. Soare, A.D. Colceru, „Certificarea calitatii”, Editor Tribuna Economica.

H.B. Maynard, „Manual de inginerie industriala”, Editura Tehnica.

Mircea Cozminca, „Intreprinderile mici si mijlocii”, Editura Economica.

SR EN ISO 10013 : 1997 „Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii”.

SR EN ISO 9000 : 2000 – „Sisteme de management al calitatii (principii fundamentale).

SR EN ISO 10013 : 2003 – „Documentele sistemului calitatii”.

SR EN ISO 19011 : 2003 – „Auditul calitatii si al mediului”.

internet: http://www.frpc.ro/detail.asp?iData=141&iCat=274&iChannel=3&nChannel=Articole

=== cap I ===

CAP. I

PREZENTARE GENERALA A DOCUMENTELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

Structura documentatiei sistemului de management al calitatii urmareste, in general, fie procesele organizatiei, fie structura standardului referitor la calitate aplicabil sau o combinatie a acestora. De asemenea poate fi utilizata orice alta structurare care satisface necesitatile organizatiei.

Structura documentatiei utilizate in sistemul de management al calitatii poate fi descrisa ca o ierarhie. Aceasta structura faciliteaza distributia, mentinerea si intelegerea documentatiei.

Amploarea documentatiei sistemului de management al calitatii poate sa difere de la o organizatie la alta in functie de :

marimea organizatiei si tipul activitatilor,

complexitatea proceselor si interactiunea acestora si

competenta personalului.

Documentatia sistemului de management al calitatii poate include definitii. Vocabularul utilizat ar trebui sa fie in concordanta cu definitiile si termenii stadardizati la care se face referire in ISO 9000 sau in dictionare de uz general.

Documentatia sistemului de management al calitatii include de obicei, urmatoarele:

manualul calitatii;

proceduri documentate;

instructiuni de lucru;

formulare;

planuri ale calitatii;

specificatii;

documente externe;

inregistrari.

9. politica referitoare la calitate si obiectivele acesteia;

Documentatia sistemului de managent al calitatii poate fi pe orice mediu suport, cum ar fi hartie sau medii electronice.

Unele avantaje ale utilizarii mediilor electronice sunt urmatoarele:

personalul adecvat are acces la aceleasi informatii actualizate in orice moment;

accesul si modificarile sunt mai usor de efectuat si controlat;

difuzarea este imediata si usor de controlat, cu optiunea pentru tiparirea pe hartie,

exista acces la documente din locuri situate la distanta,

retragerea documentelor perimate este simpla si eficace.

Sistemul de management al calitatii este definit de urmatoarele documente:

Manualul calitatii

Procedurile sistemului de management al calitatii

Instructiuni de lucru / descriere de procese.

Scopurile si avantajele pentru o organizatie de a avea documentatia sistemului de management al calitatii includ urmatoarele, dar nu se limiteaza la acestea:

descrierea sistemului de managent al calitatiial unei organizatii;

furnizarea de informatii grupurilor inter-functionale, astfel incat acestea sa poata intelege mai bine sistemul de relatii care sunt implicate;

comunicarea catre angajati a aranjamentului pentru calitate al managementului;

sustinerea angajatilor in a intelege rolul lor in cadrul organizatiei, acestea oferindu-le o intelegere mai buna a scopului si importantei muncii lor;

furnizarea unei intelegeri reciproce intre angajati si management;

furnizarea unei baze pentru asteptarile referitoare la performanta muncii;

enuntarea modului in care trebuie facute lucrurile pentru a se realiza

cerintele specificate;

furnizarea de dovezi obiective ca au fost realizate cerintele specificate;

furnizarea unui cadru de functionare clar si eficient;

furnizarea unei baze pentru instruirea noilor angajati si reinstruirea periodica a angajatilor actuali;

furnizarea unei baze pentru ordine si echilibru in cadrul organizatiei; furnizarea consecventei in activitati bazate pe procese documentate;

furnizarea unei baze pentru imbunatatirea continua;

furnizarea de incredere clientului, bazate pe sisteme documentate;

demonstrarea catre partile interesate a capabilitatilor din cadrul organizatiei;

furnizarea unui cadru clar de cerinte pentru furnizori;

furnizarea unei baze pentru auditarea sistemului de management al calitatii;

furnizarea unei baze pentru evaluarea eficacitatii si adecvarii continue a sistemului de managementul calitatii.

Documentele sistemului calitatii descriu modul specific in care firma (societatea comerciala) desfasoara si tine sub control procesele abordate de cerintele SR ISO 9001, 9002, 9003, etc.

Responsabilitatea privind asigurarea elaborarii documentelor de sistem al calitatii revine managerului unitatii, care institutionalizeaza si oficializeaza (legitimeaza) echipe de lucru intercompartimentale pentru a elabora aceste documente.

Aceste echipe sunt sprijinite continuu si vizibil de managementul de varf pentru decizii, reuniuni, activitatea lor fiind precis planificata.

Documentatia de sistem al calitatii este specifica fiecarei firme, introduce standardele internationale din domeniul calitatii si este dedicata tuturor angajatilor.

Documentatia sistemului calitatii:

completeaza documentatia tehnica;

prezinta elemente de sistem si de calitate;

arata cum functioneaza sistemul pentru asigurarea calitatii;

arata ca au fost, sunt si vor fi indeplinite in mod continuu cerintele specificate in documentatia tehnica;

face posibila masurarea activitatilor (operatiilor, proceselor) nu doar a celor legate nemijlocit de produsul destinat vanzari, ci a tuturor celor legate de calitate;

are un limbaj special, proza jurnalistica agrementata cu reprezentari grafice simple, care le fac citibile, prietenoase tuturor angajatilor indiferent de pozitie si nivel de pregatire, precum si clientilor, de regula, nefamiliarizati cu tehnologiile ingineresti;

descrie cu precadere relatiile pe orizintala si functionarea acestora; relatiile pe verticala sunt descrise in documente speciale ca structura organizatorica respectiv: sistemul informational fise post etc.

Documentatia tehnica sau specificatia:

este specifica obiectului de fabricat; poate fi aplicata oriunde in lume;

este introdusa si introduce reglementari tehnice pe care le traduce in limbajul firmei;

descrie si defineste nivelul tehnice, ingineresc, bazadu-se pe standardele tehnice;

este rece, impersonala, un scenariu alcatuit numai din replici.

Necesitate. Cerinte. Clasificari.

Produsele si cerintele sunt realizate cu scopul de a satisface nevoi date sau implicite ale clientului.

Cerintele privind produsul, serviciul sau procesul sunt incluse in documentatia tehnica.

Cerintele din documentatia tehnica pot prezenta incomplet sau eronat nevoile, asteptarile, dorintele, poftele clientului; generand astfel defecte.

Documentatia tehnica nu poate garanta, prin ea insasi, indeplinirea continua a cerintelor clientului deoarece, pot aparea deficiente in documentatie sau in sistemul organizatoric de conceptie si realizare a produsului sau reviciului. (SR ISO 9000).

Materializarea cerintelor in produsul vandut poate introduce abateri fata de documentatia tehnica, adica neconformitati.

Toate aceste probleme care pot apare, au condus la elaborarea de satndarde si lini directoare privind sistemele calitatii care completeaza cerintele relevante privind produsul sau serviciul, consemnate in documentatia tehnica.

Datele si informatiile privind calitatea produselor, serviciilor, proceselor etc. se regasesc in documente si inregistrari astfel concepute incat previn comunicarea de date si informatii subiective, neoficiale ce pot deteriora valoarea deciziilor care vconstituie obiectivul final al sistemelor calitate.

In figura prezentata in cele ce urmeaza este redata o clasificare a documentelor sistemului calitatii iar in tabelul intitulat „ documente si instrumente ele sistemului calitatii” se regasesc denumirile documentelor manageriale si de organizare generala.

Referitor la documentele sistemului calitatii se fac urmatoarele observatii:

pot fi echivalate cu contracte intre compartimentele firmei, stilul lor nefavorizand interpretari, iar continutul lor este negociat intre toti cei care le aplica.

Urmaresc un scop practic, bine precizat, respectiv de a descrie instructiunile de folosire a sistemului calitatii;

Sunt astfel concepute, elaborate, redactate si prezentate incat asigura convingerea ca respectarea lor conduce la indeplinirea obiectivelor stabilite;

Sunt destinate tuturor angajatilor in domeniul la care se refera, precum si auditorilor (reprezentanti ai clientilor);

Nu inseamna pierdere de timp cu decodificarea si intelegerea textelor;

Tabelul nr.1 Documente si instrumente ale sistemului calitatii:

Stilul intocmirii documentelor sistemului calitatii trebuie sa fie:

Alert, antrenant, cu fraze scurte, ritmate, fara excese tehnice, usor de inteles, gazetaresc;

Simplu pentru a evita confuziile si interpretarile diferite;

Direct, fara introduceri, comentarii, digresiuni, paranteze;

Concis, precis, exact, univoc, clar, corect, la obiect;

Caracterizat de formulari concrete, imperative ca: „obiectivul nostru este a…pana la data de…”, „reprezrentantul nostru este …, care raspunde …”, „conducerea va … „.

Lipsit de formulari impersonale sau lozinci de tipul: „era de asteptat …”, „trebuia…”„este necesar…” „suntem hotarati…”.

Sa nu apara cuvantul „trebuie” deoarece documentele sistemului calitatii oglindesc fidel, nedeformat o situatie existenta, nu un care trebuie atinsa.

Avantajele sistemului calitatii sunt:

Asigura realizarea repetata identic a activitatilor descrise (activitate industriala, interschimbabila, fara surprize);

Permit verificarea independenta, obiectiva a activitatilor descrise;

Asigura imbunatatirea activitatilor descrise, prin apropierea cerintelor standardelor de referinta sau cerintelor clientului, prin valorificarea sugestiilor personalului propriu.

Recomandari pentru redactare:

Se elimina orice prevedere care reflecta nehotarare sau lipsa de cunostinte. Nu se introduc in specificatii cerinte ce nu pot fi aplicate.

Se folosesc expresii tehnice cu sensul lor exact. Nu se folosesc cuvinte ce pot da nastere la interpretari ambigue.

Se folosesc substantive si nu pronume. Se admite repetarea substantivelor chiar daca textul nu este corect din punct de vedere literar.

Nu se admit propozitii lungi si implicite.

Se evita propozitiile lungi deoarece plasarea gresita a unei virgule schimba esential sensul.

limbajul trebuie sa fie clar si concis.

Se dau orientari si nu sugestii, fabricantul sa stie clar ce are de facut.

Nu se ascund obligatiile si se pun riscurile pe seama fabricantului.

Se specifica rezultatele dorite si se lasa metodele si observatiile pe seama fabricantului.

Coerenta procedurilor (activitatilor, compartimentelor) intre ele si conformitatea cu cerintele sistemului se realizeaza prin intermediul manualului calitatii.

Activitatile sunt fata de sistem, ceea ce sunt procedurile pentru manualul calitatii. In proceduri nu apar numele responsabililor, ci functiile insarcinate cu efectuarea operatiei.

Procedura are un rol esential in identificarea si prezentarea activitatilor, raspunderii si autoritatii privind calitatea.

Documentele sistemului calitatii:

FIRMA

A

B

C

Rolul si continutul documentelor sistemului calitatii, corespunzator celor trei niveluri ierarhice:

Elaborarea documentelor sistemului calitatii:

Activitate furnizor:

Identificare elemente de intrare si furnizori (persoane, compartimente din firma)

Identificare si comunicare cerinte proprii: ce trebuie primit, sub ce forma, documente

Legatura permaneta cu furnizorii pentru identificarea cerintelor si pentru stabilirea concordantelor privind acestea.

Activitate client:

Identificare clienti (persoane, compartimente din firma);

Identificare cerinte ce cred ei ca este important la produsul / serviciul oferit, sub ce forma il asteapta);

Stabilirea caracteristicilor masurabile, metode de evaluare, criterii de acceptare care reflecta cerintele clientului;

Legatura permanenta cu clientul la identificarea cerintelor si la stabilirea concordantelor cu datele furnizate.

Activitate descrisa in procedura:

Scop;

Obiectiv (ce se doreste, care este situatiaefectiva; ce ?)

Identificare produs / serviciu / informatie pentru oferta;

Etapele de desfasurare a activitatii, astfel incat sa fie atins obiectivul (strategie, cum?)

Eliminarea elementelor de activitate in plus ( care nu contribuie la atingere obiectiv)

Adaugare activitati lipsa;

Metode de utilizat;

Responsabilitati (planuri de actiuni); cine conduce, executa, verifica, revizuieste, cum, cand se raporteaza;

Criterii de satisfacut, masurarea, verificarea, indeplinirii planurilor;

Autoritate alocata adecvata responsabilitatilor;

Documente suport, circulatia lor;

Documente asociate: proceduri, instructiuni de lucru referitoare la activitatile care influentiaza activitatea descrisa;

Modificarea adecvata a descrierilor de post.

Inainte de a fi adoptat proiectul unei proceduri trebuie, intotdeauna, pus de acord, personalul raspunzator de aplicare, cu cei care o vor pune in aplicare si cu cei care se vor afla la interfata cu domeniul ei de aplicare.

=== CAP II ===

CAP. II

PREZENTAREA GENERALA A S.C. MES SA, SUCEAVA

Denumirea societății : SC MES SA, societate pe acțiuni pentru mașini,

echipamente și servicii.

Adresa : România, municipiul Suceava, cod poștal 5800 , Calea Unirii 30-31;

Telefon/fax 030216037, email messw@yahoo.

Capital social = 27,5 miliarde lei

Obiectul de activitate este proiectarea, fabricarea și comercializarea produselor

din domeniul construcțiilor de mașini :

Mașini unelte standard și speciale în condiții de unicat și serie mică pentru

prelucrarea materialelor și a altor materiale prin așchiere, deformare

plastică și alte procedee precum și utilaje tehnologice.

Echipamente – linii de transfer tehnologic, elemente tipizate pentru mașini agregat și speciale, accesorii, scule, dispozitive, piese de schimb.

Servicii- reparații și modernizări ale produselor vândute , puneri în funcțiune,

asistență tehnică, service în garanție și post garanție, prelucrări pe mașini unelte.

SC MES SA are în dotare mașini unelte cu comandă numerică , mașini de găurit în coordonate, mașini de prelucrat rectificat roți dințate, cuptoare de tratament termic, bai pentru acoperiri metalice, ateliere de debitat și sudat dotate cu aparatură, modernă.

Aparatele de măsură și control sunt la nivel de vârf al tehnicii mondiale:

aparat de control nedestructiv cu ultrasunete SITESCAN 130

aparat de control al durității HARTEST 2000

aparatură de control vibrații și zgomot

microscoape în două coordonate. Aeroport Salcea

Numarul angajatilor este de 400, personalul firmei fiind format in majoritate din tineri cu vaste cunostinte in domeniul: macanicii, proiectarii, dar si in alte domenii cum ar fi: limbi straine, administratie, etc.

MES inseamna: Masini, Echipamente si Servicii.

Mediul economic:

Scurt istoric și profilul de activitate

Dezvoltarea industriei producătoare de utilaje și echipamente pentru alte ramuri ale economiei naționale, a condus la dezvoltarea industriei constructoare de mașini-unelte, program în care a fost cuprinsă și această întreprindere.

Unitatea a luat ființă sub denumirea de Întreprinderea Regională de Întreținere Suceava în anul 1960, având ca obiect de activitate servicii de reparații pentru activități industriale regionale.

Prin HCM 712/1964 se reorganizează în Întreprinderea Mecanică Suceava, ca o necesitate a creșterii capacităților privind construcțiile de mașini-unelte. Întreprinderea s-a dezvoltat prin investiții succesive în anii 1968,1971 și 1979.

În anul 1975 se preia prin transfer Turnătoria de fontă Suceava, de la I.M. Ceahlăul Piatra Neamț, în baza unui protocol ministerial.

În anul 1977 prin Decretul nr.220, întreprinderea preia prin transfer secția de prelucrări mecanice și confecții metalice Fălticeni, de la Industria Locală.

Prin Decretul nr.238/31.07.1980, se reorganizează în Întreprinderea de Mașini Unelte, care include două obiective de investiții noi în curs de realizare, și anume:

I.A.M.C. (Întreprinderea de Aparate de Măsură și Control) – investiție conform cu Decret nr.268/1978;

I.M.G.Suceava (Întreprinderea de Mașini Grele) – investiție conform Decret nr.115/1979.

În anul 1983 începe investiția Fabrica de Oxigen în conformitate cu Decretul 188/1983, cu finalizare în anul 1985.

În conformitate cu Hotărârile Guvernului nr.1296/1990 s-a înființat SC „MES” SA Suceava prin preluarea integrală a patrimoniului fostei Întreprinderi de Mașini Unelte Suceava, cu păstrarea obiectului principal de activitate, respectiv proiectarea, producerea și comercializarea în țară și la export, a mașinilor unelte de prelucrat metale, lemn, mase plastice, precum și subansamble, accesorii, piese de schimb și servicii.

Prin H.G. nr.599/1992, Societatea Comercială „MES” -SA Suceava se divizează și se desprind patru societăți, care inițial au fost obiective independente de investiții și anume :

F.A.M.C. SA Suceava

OXIGENUL SA Suceava

FONTUR SA Suceava

MECANO SERVICE SA Fălticeni.

După divizare, societatea își menține peste 80% din obiectul de activitate inițial înregistrat la înființarea societății comerciale (este exclusă producția de piese turnate, de oxigen și de AMC-uri).

Întreprinderea funcționează pe baza gestiunii economice și autonomiei financiare care îi dă dreptul să decidă asupra formării și utilizării resurselor bănești necesare pentru satisfacerea diverselor cerințe.

Date de identificare a firmei

Sursa: Statutul SC “MES” SA Suceava.

Forma juridică: Societate comercială pe acțiuni, persoană juridică română, cu capital privat românesc, își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu statutul societății.

Societatea comercială “MES” SA Suceava este înregistrată la Camera de Comerț și Industrie a României, Oficiul Registrului Comerțului al județului Suceava, sub numărul J33/67/1991.

Capitalul social în valoare de 824,5 milioane lei vărsat în întregime la data constituirii societății a cunoscut următoarele modificări:

Evoluția capitalului social al SC “MES” SA Suceava

Sursa: Baza de date a subactivității societății de „Privatizare-Acționariat”

Capitalul social actual de 27.514,1 milioane lei este împărțit în 1.100.563 acțiuni cu valoare nominală de câte 25.000 lei fiecare aparținând următorilor acționari:

Structura acționariatului firmei

Sursa: Registrul acționarilor SC “MES” SA Suceava la data de 31.12.2004

Obiectul de activitate

Profilul de activitate al întreprinderii cuprinde activități în următoarele domenii :

Proiectarea, producerea și comercializarea de :

mașini unelte pentru prelucrat metale prin deformare plastică;

-mașini de roluit;

-linii de transfer tehnologic;

-derulator;

-prese mecanice;

-linii de fâșiat tablă;

-mașini de rulat filet.

mașini unelte pentru prelucrat metale prin așchiere;

-mașini de debitat;

-mașini de găurit;

-polizoare.

mașini unelte pentru prelucrat lemn;

-gatere;

-mașini combinate pentru tâmplărie;

echipamente-linii de transfer tehnologic;

subansamble și piese de schimb pentru :

– produsele fabricate;

– utilaje și instalații din industrie;

scule și accesorii, verificatoare;

oxigen tehnic;

Reparații capitale și modernizări pentru :

– mașini unelte din țară;

– utilaje și instalații din industrie;

C. Diverse activități și servicii.

În perioada 2002-2004, perioadă luată în analiză și afectată puternic de procesul de tranziție a economiei românești , producția realizată de întreprindere a înregistrat un trend pozitiv după cum urmează:

Evoluția producției fizice structurată pe principalele grupe de produse

Sursa: Situații centralizatoare ale societății privind realizarea producției fizice.

Pentru o mai bună vizualizare a evoluției producției fizice, aceasta se prezintă grafic astfel:

Din analiza situației prezentate se pot desprinde următoarele concluzii:

-evoluția producției fizice totale a avut o creștere constantă.

-sortimentele de prelucrat metale prin așchiere și prin deformare plastică a avut o evoluție ascendentă de la an la an.

-sortimentul de mașini unelte pentru prelucrat lemn, a înregistrat o scădere substanțială. Acest lucru se explică prin faptul că sectorul privat care solicită aceste produse a început să-și reducă cererea ca urmare a evoluției economiei românești (blocaj financiar, lipsa de desfacere).

Exprimată valoric producția fizică înregistrează următoarele mărimi:

Evoluția valorică a producției pe principalele grupe de produse

Se prezintă în continuare evoluția producției la export.

Producția fizică și valorică a exportului de mașini unelte

Analizând datele din ultimul tabel se poate observa că managementul societății comerciale a acordat o atenție specială producției la export.

SC “MES” SA Suceava fabrică o gamă diversificată de mașini unelte.

Tehnologiile utilizate în procesul de producție sunt competitive cu cele folosite pe plan mondial,astfel:

-prelucrări mecanice prin așchiere și deformări plastice;

-sudură, tratament termic,forjare;

-acoperiri metalice (brunare,nichelare,cromare,cadmiere, zincare);

-montaj subansamble și montaj general;

-vopsire;

-control;

-ambalare și expediție.

Fluxul tehnologic de fabricare a mașinilor unelte cuprinde următoarele etape:

-recepție materie primă;

-pregătire materie primă;

-prelucrări mecanice I (debitare, forjare, sudare);

-tratament termic primar;

-prelucrări prin așchiere (strunjire, frezare, rabotare, rectificare);

-tratament termic final;

-acoperiri metalice;

-vopsire;

-montaj subansamble;

-montaj general;

-probe tehnologice;

-vopsire generală;

-ambalare și predare la magazia de produse finite.

În cadrul fluxului tehnologic se include după fiecare operațiune efectuarea controlului de calitate.

Pentru edificare se prezintă schema fluxului tehnologic de realizare a gamei de produse din categoria mașinilor unelte realizate de SC “MES” SA Suceava.

Fluxul tehnologic

P

În perioada 2000-2004, SC “MES” SA Suceava a parcurs o perioadă de revigorare a activității, concretizată la intern și export în creșterea volumului de producție cât și a vânzărilor și încasărilor pe seama portofoliului de contracte și comenzi care a evoluat ascendent în toată perioada analizată.

Nerealizarea producției marfă previzionată a avut drept cauză principală neritmicitatea asigurării bazei materiale și a blocajului financiar existent la majoritatea agenților economici și a influențat implicit nerealizările la cifra de afaceri.

Totalitatea informațiilor financiare cu ajutorul cărora se fundamentează deciziile financiare constituie sistemul informațional financiar al întreprinderii.În acest context se prezintă principalii indicatori economico-financiari ai SC “MES”SA Suceava pentru ultimii 5 ani.

Principalii indicatori economico-financiari și criteriile de performanță în perioada 2000-2004.

Sursa: Bugetul întreprinderii pe anii :2000;2001;2002;2003;2004.

Piața și concurența

Orice întreprindere intervine pe piață atât în calitate de ofertant(vânzător) cât și în calitate de solicitant (cumpărător). În viziunea marketingului, piața firmei se raportează numai la calitatea sa de ofertant.

Piața întreprinderii se referă la spațiul economico-geografic în care ea este prezentă cu produsele sale, cu influența sa.

Indicatorii ce caracterizează dimensiunea pieței sunt : capacitatea pieței, rata de creștere a pieței, gradul de saturație a pieței, cota de participare pe piață, întinderea în spațiu.

Procesul managerial al întreprinderi are nevoie de informații ample asupra pieței. Aceste informații se obțin prin studii de piață, care au rolul de a informa conducerea asupra a ceea ce se produce pe piață.

În condițiile concrete, specifice societății comerciale „MES” SA, producerea și comercializarea produselor proprii se efectuează numai pe bază de comenzi ferme obținute printr-o testare permanentă a pieței interne și externe.

Piața internă este formată în principal din societăți comerciale mari și regii autonome cu capital de stat, societăți comerciale mici și mijlocii cu capital privat, precum și segmente de populație întreprinzători și persoane fizice individuale, care de regulă comandă și cumpără produse și mărfuri pe care le preiau cu mijloace auto de transport proprii clienților. În cazul societăți comerciale mari și a regiilor autonome se utilizează și metoda de distribuire a mărfurilor cu mijloace de transport auto proprii ale întreprinderii, precum și prin CFR, inclusiv și sistem containerizat.

Analiza necesarului de mașini unelte pentru piața internă are în vedere satisfacerea următoarelor sectoare principale ale industriei :

automobile,

autocamioane,

mașini agricole și tractoare,

rulmenți și organe de ansamblare,

material rulant,

robinetărie și vane,

bunuri de larg consum,

industria ușoară,

siderurgia,

electrotehnica și electronica,

mecanica fină,

prelucrarea lemnului,

utilaje pentru societăți comerciale mici și mijlocii.

Acțiunea de retehnologizare a acestor sectoare de producție trebuie să cuprindă în principal :

modernizarea a cel puțin 30% din utilajele existente în paralel cu ridicarea gradului lor de automatizare și productivitate,

dotarea cu utilaje noi cu productivități și nivele de performanță ridicate.

Piața externă este formată din agenți economici privați din Germania, Italia, SUA, Israel, Turcia, Asia și America Latină, pentru care se utilizează metodele de contractare directă sau prin intermediari specializați în export-import, iar livrarea se face cu mijloace auto sau CFR puse la dispoziție de SC „MES” SA, cu destinația franco-port Constanța sau franco-vamă de frontieră, după care mărfurile sunt preluate prin grija clienților externi.

În exportul mondial, mașinile unelte românești reprezentau circa 0,6% în 1989 și doar 0,2% în 1993.

În anul 2002 România s-a aflat pe locul 27 cu 57mil.USD producție de mașini unelte (circa 0,15% din totalul producției de mașini unelte pe plan mondial) marcând o scădere dramatică în ierarhia mondială a producătorilor de mașini unelte.

Performanțele tehnice și constructive ale noilor mașini, au fost permanent comparate, încă din faza de concepție, cu performanțele mașinilor similare fabricate de cele mai recunoscute firme pe plan mondial.

Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice de catalog, al preciziei și al gradului de automatizare, mașinile unelte produse în țara noastră, se ridică la nivelul mașinilor similare oferite de firme de referință pe plan mondial.

SC “MES” SA Suceava este un important producător de mașini unelte din țară și singurul producător de gatere mecanice.

Principalele firme din țară care concurează cu produsele fabricate la SC “MES” SA sunt prezentate mai jos :

SARO Tîrgoviște

ARIS Arad

IUG SA Craiova

UPETROM SA Ploiești

STIMIN Oradea

IMU Bacău

Mecanica Orăștie

Mecanica Cugir

În ceea ce privește piața externă, SC” MES” SA se află într-o luptă concurențială a cererilor cu mari exportatori din Japonia, Germania, Italia, Elveția, Taiwan și SUA, aflate în topul exportatorilor conform Gardner Publication Inc. S.U.A.

Clienți externi ai societăți comerciale”MES” SA în ultimii trei ani și pentru principalele grupe de produse executate sunt prezentați în tabelul următor.

Structura clienților externi pe grupe de produse achiziționate.

Structurat, clienții de pe piața internă clasificați după principalele grupe de produse conform nomenclatorului CAEN, din ultimii trei ani, se prezintă în tabelul următor :

Structura clienților pe grupe de produse și destinații

Baza materială folosită în procesul de producție este asigurată în proporție de 85% de pe piața internă, iar 15% de pe piața externă.

În activitatea de aprovizionare firma are relații comerciale cu întreprinderi producătoare de materii prime și materiale necesare procesului de producție din toată țara .Se prezintă în continuare sursele majore de materii prime și principalii furnizori de pe piața internă.

Furnizorii principali și categoriile de materii prime de pe piața internă

Sursa: Situațiile centralizatoare ale societății privitoare la aprovizionările cu materii prime.

Materiile prime care nu pot fi procurate de pe piața internă deficitară la acest capitol sunt obținute din import.În continuare se prezintă sursele de aprovizionare a materiilor prime de pe piața externă.

Principalii furnizori și sortotipurile de materii prime de pe piața externă

Aprovizionarea materiei prime din țară cât și de pe piața externă se efectuează pe bază de contracte de aprovizionare, după un program stabilit în funcție de graficul de producție, urmărind asigurarea ritmică a necesarului determinat în funcție de stocurile existente.

Transportul materiei prime se realizează în principal prin CFR, iar acolo unde cantitățile sunt mai mici se realizează cu mijloace de transport auto proprii.

=== CAP III ===

CAP. III

IMLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENTUL CALITATII

Prescurtari :

CI -compartiment interesat

AD – administrator

E – executã

IL – instructiune de lucru

D – decide

I – informare

Co – colaboreazã

R – responsabil

AC – asigurarea calității

RMC – responsabilul cu managementul calitatii

AMDEC – analiza modului de defectare , efectele si criticitatea defectului ;

RP – responsabil de proces.

PDCA – Planifică – Efectuează – Verifică – Acționează. (corectiv, preventiv, pentru îmbunătățire).

RU – resurse umane;

SC – sef compartiment ;

DG – director general ;

IL – instructiune de lucru;

CA – comisia de analiza ;

Sistemul de management al calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza procesele necesare pentru a se asigura ca produsul/serviciul se conformeza cu cerintele clientului.

Planificarea reprezinta una din functiile de baza ale managementului calitatii. Prin planificare se stabilesc obiectivele in domeniul calitatii, resursele umane, financiare si materiale necesare pentru realizarea lor.

Implementarea sistemului de managementul calitatii in orice tip de organizatie duce la realizarea unor produse de calitate la preturi mici. Implementarea sistemului de management al calitatii implica toti membrii organizatiei.

Pentru implementare se foloseste SR EN ISO 9001:2001 si se definesc politica si obiectivele in domeniul calitatii, se identifica procesele, apoi se elaboreaza manualul calitatii, procedurile si instructiunile stabilite de organizatie si cerute de standard. Totodata, pentru implementarea unui sistem de management al calitatii trebuie respectati niste pasi care se stabilesc in prealabil cu organizatia certificatoare. Implementarea poate dura cativa ani (2-3), depinde de marimea firmei si de organizarea acesteia.

Inainte de toate, organizatia trebuie sa ia in considerare:

de la ce stadiu se porneste;

analiza organizatiei;

folosirea consultantilor;

declaratie de politica pe care o va adopta;

stabilirea unui reprezentant al managementului pentru implementarea sistemului;

pregatirea personalului si instruirea acestuia;

controlul documentatiei;

descrierea manualului calitatii, procedurile, instructiunilor si inregistrarilor,

dezvoltarea si monitorizarea.

Nu trebuie sa se astepte pana cand intregul sistem este constituit pentru a-si putea pune in functiune, este indicat sa se introduca treptat, astfel incat sa se implice personalul. Pregatirea si instruirea pe va incepe de sus in jos. Pregatirea va fi urmata de o pregatire detaliata si de implementare, dar nimic nu se va face neplanificat. Momentul implementarii depline va fi anuntat intregului personal si poate fi ocazia unei celebrari a succesului.

Instrumentul de baza pentru verificarea implementarii sistemului de management al calitatii este auditul intern. Acesta va constata eventualele neconformitati aparute la implementarea sistemului si are rolul de a corecta si imbunatatii sistemul. Implementand sistemul de management al calitatii se descopera punctele tari si slabe ale organizatiei. Sistemul este constituit din elemente ale acestuia care interactioneaza pentru a mentine sistemul calitatii eficient si eficace.

Cerintele standardului sunt generice si sunt destinate aplicarii de catre toate organizatiile indiferent de tipul, marimea si produsul furnizat. Stadardul stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii atunci cand o organizatie:

are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de furniza consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului si cerintele reglementarilor aplicabile;

urmareste sa creasca satifactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselor de imbunatatire continua a sistemului si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si cu cele ale reglementarilor.

Responsabilitatile si atributiile stabilite prin proceduri intaresc responsabilitatea fiecarui angajat pentru orice operatie pe care o va face. Totodata, prin implementarea sistemului se stabilesc identificarea si trasabilitatea produsului pe toate fazele de executie astfel incat, in orice moment sa se stie cine si pe ce utilaj a executat respectiva operatie. In cazul unei reclamatii trasabilitatea da posibilitatea identificarii vinovatului. Din acest motiv pot scadea reclamatiile pentru ca angajatii vor fi mai responsabili pentru ceea ce fac. Rezolvarea reclamatiilor insemna costuri ale calitatii.

Un rol foarte important il are reactia inversa de la client, astfel putant masura satisfactia lui, ceea ce reprezinta o conditie esentiala in implementarea sistemului de management al calitatii. Deci, implementarea sistemului de management al calitatii a devenit o necesitate, si de la an la an tot mai multe firme isi certifica sisytemul de management al calitatii. Odata certificat sistemul calitatii trebuie mentinut si imbunatatit permanent. O firma certificata induce clientului siguranta ca cerintele sale pot fi satisfacute si ca produsele acesteia sunt de calitate.

Instructiunile de lucru pentru controlul documentelor sistemului de management al calitatii:

Scop:

Procedura documenteazã modul în care SC "MES" SA asigurã ținerea sub control a tuturor documentelor , indiferent de suportul pe care se prezintã în scopul de a asigura că reviziile în vigoare ale documentelor relevante sunt disponibile la timpul și la locul potrivit.

Domeniul de aplicare:

Prevederile procedurii se aplicã documentelor cuprinse în "Matricea documentelor".

Documente de referinta:

SR EN ISO 9001 – 2001 – Sisteme de management al calității – cerințe SR EN ISO 9000 – 2001 – Principii fundamentale și vocabular

Manualul Calitãtii .

Pentru a realiza un sistem al calitatii viabil si usor de receptat si aplicat de catre intregul personal, este absolut obligatorie valorificarea experientei deja existente in cadrul organizatiei.

Obiectivele urmarite in cadrul auditului sunt :

Identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului de referinta ales.

Identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente care pot constitui germenii viitorului sistem de management al calitatii

Identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta

Identificarea punctelor critice ale fluxului de activitati, care pot provoca intarzieri

Resurse umane si materiale existente

Sistemele de inregistrari si evidenta existente.

Un raport de audit realizat in cadrul S.C. MES S.A. este prezantat in urmatoarele randuri :

Procedura de sistem

Audituri interne ale calitatii:

Scop:

Procedura stabilește modul de desfășurare a auditurilor interne la SC” STIMAS” SA pentru a face să fie sigur că se verifică activitățile legate de calitate,rezultatele aferente sunt conforme cu reglementările stabilite și de a determina eficiența sistemului calității.

Domeniul de aplicare:

Prevederile procedurii se aplică compartimentelor implicate în sistemul calității.

Documente de referinta:

SR EN ISO 9001-1995 – Model pentru asigurarea calității în proiectare,producție, montaj și service.

SR EN ISO 8402-1995 – Vocabular

Manualul Calității,cod MC-01,rev.0

SR EN ISO 10001-1993 – Ghid pentru auditarea sistemelor calității

Definitii:

Auditul calitatii reprezinta examinarea sistematică și independentă, pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozițiile prestabilite și dacă aceste dispoziții sunt efectiv implementate și apte să atingă obiectivele.

Auditorul este o persoană calificată care are calificarea de a efectua un audit.

Studiu de caz (extras din manualul calitatii al S.C. MES S.A.)

Audit intern

Politică și obiectiv

Auditurile interne ale calității sunt ținute sub control pe bază de proces documentat astfel încât să se asigure verificarea sistematică dacă procesele afectând calitatea și produsele sunt conforme cu reglementările stabilite iar sistemul de management al calității este eficace.

Obiectivul acestei politici este ca toate compartimentele să fie auditate cel puțin o dată pe an.

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la planificarea și implementarea auditurilor interne ale calității și se aplică tuturor compartimentelor și persoanelor implicate în managementul calității .

Responsabilități

RMC –ul este responsabil pentru conținutul acestui subcapitol și pentru a se asigura că procesul este implementat efectiv și este eficient . Organizația poate apela și la un consultant extern pentru a efectua auditurile interne de calitate .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Programarea auditurilor funcție de natura și importanța activității și de riscurile problemelor asociate acesteia ;

Asigurarea personalului calificat și independent ( consultant extern ) pentru execuția auditului calitate ; numirea auditorului șef ;

Planificarea și pregătirea auditului ,constând din elaborarea graficului zilnic și orar,precum și a formularelor pentru liste de întrebări și rapoarte de audit ;

Trecerea în revistă a documentației de referință pentru organizația auditată ;

Desfășurarea auditului la fața locului pe baza listei de întrebări ;

Analiza și evaluarea constatărilor de audit ,vizând încadrarea lor în neconformități minore / majore sau observații și înregistrarea acestora;

Stabilirea cauzelor neconormităților și a propunerilor de acțiuni corective / preventive;

Raportarea auditului,aducerea la cunoștința personalului din zona auditată și a managerului organizației a rezultatului auditului, prin raportul de audit;

Stabilirea ,documentarea în raportul de audit ,aplicarea și verificarea ( prin audit de urmărire ) acțiunilor corective / preventive

Îmbunătățirea continuă a procesului de audit intern .

Documente asociate

Prevederile acestui subcapitol sunt detaliate în procedura „ Audituri interne „

Înregistrări

O copie a raportului de audit ,a listelor de întrebări și a notelor consemnate în timpul examinării , se îndosariază la RMC pentru cel puțin un an, după care se arhivează, în conformitate cu procedura de sistem „ Controlul înregistrărilor calității „ a se vedea și subcapitolul 4.2.4 din prezentul Manual Calitate.

Raportul de audit

Pregătirea raportului de audit

După părăsirea organizației, elaborarea raportului de audit va fi efectuată sub directa coordonare a auditorului șef.

Raportul va trebui să fie precis și complet fără a fi redactat sub presiunea grabei. Se recomandă ca înainte de a fi transmis să fie citit și eventual corectat. Raportul nu va fi prezentat sub nici o formă în ședința de încheiere. Redactarea în grabă a raportului poate determina ca observațiile desprinse să nu aibă parte de o analiză completă și complexă.

Perioada dintre ședința de încheiere și prezentarea raportului nu trebuie să fie foarte mare. În fazele pregătirii raportului de audit poate apărea o diversiune a auditatului de forma unei cereri privind recomandări referitoare la acțiunile corective necesare eliminării neconformităților. Recomandarea se face numai dacă acest lucru a fost cerut de client și auditatul a fost de acord.

Cererea de recomandări și transmiterea lor poate fi un avantaj deoarece îl obligă pe auditor să înțeleagă sistemul auditat. Pe de altă parte este de dorit ca nici o constatare să nu fie redactată până când prin formulare nu se pot desprinde la cerere acțiuni corective necesare. Dacă totuși trebuie să se facă recomandări în raportul de audit, acestea trebuie să fie clare și să rămână la nivelul de sugestii, asigurând doar sensul în care ar putea acționa auditatul fără a i se preciza și modalitățile.

Recomandările trebuie să prezinte informații care să ducă la decizii din partea managementului organizației auditate. Auditatului îi revine responsabilitatea de a stabili concret care sunt acțiunile corective necesare.

La formularea recomandărilor se va utiliza expresia: „ar fi bine” sau „ar fi de dorit”.

O altă problemă ce poate apărea este alegerea unei cerințe sau referințe mult prea severe. Cerința trebuie să fie în raport cu obiectivele calității astfel încât să nu se impună dispoziții referitoare care nu pot fi inițiate sau îndeplinite.

Conținutul raportului de audit

Pregătirea raportului presupune stabilirea scopului . Echipa de audit trebuie să aibă în vedere că scopul raportului este să confirme oficial informațiile comunicate în timpul ședinței de încheiere.

Raportul va conține în mod clar referirile la obiectivul auditului, scopul, constatările și concluziile.

Raportul este utilizat pentru a putea fi studiat și de alte persoane care nu au participat la audit și care nu dispun de informații referitoare la audit. Din acest motiv raportul trebuie să reflecte cu fidelitate spiritul și conținutul auditului efectuat. Fiind redactat sub conducerea auditorului șef acesta este responsabil pentru corectitudinea și caracterul complet al raportului. Responsabilitatea se manifestă prin depunerea semnăturii pe raport.

Raportul de audit trebuie să conțină următoarele elemente:

identificarea unică prin atribuirea unui număr și a unei date;

domeniul și obiectivele auditului;

detalii ale planului de audit;

identitatea membrilor echipei de audit;

reprezentanții participanți din partea auditatului;

perioada de desfășurare a auditului;

identitatea organizației auditate;

identificarea documentelor de referință în raport cu care a fost efectuat;

constatări asupra neconformităților și observațiilor;

aprecierea echipei de audit asupra măsurii în care auditul se conformează documentelor de referință;

capacitatea sistemului de a realiza obiectivele definite ale calității;

lista de difuzare a raportului de audit.

Raportul de audit va fi însoțit de rapoarte de neconformitate care vor fi redactate în aceiași formă prezentate la ședința de încheiere.

Este bine ca raportul de audit să fie însoțit de o copie a planului de audit, o copie a procesului verbal a ședinței de încheiere și alte documente pe care echipa de audit le consideră utile, exemplu lista persoanelor care au participat la ședința de deschidere și de încheiere, sau a persoanelor intervievate (chestionarul). În capitolul concluzii este bine să se facă și aprecieri pozitive în cazul în care acestea există.

Acceptarea raportului de audit

Raportul de audit trebuie să reflecte în mod adecvat și onest toate aspectele observate sau descoperite de echipă. Onestitatea se bazează pe dovezi obiective și pentru aceasta trebuie să se țină seama că auditatul va comenta aceste dovezi. Pe baza dovezilor se poate face cunoscută opinia echipei, dar există posibilitatea ca acceptarea lor să nu fie făcută în forma prezentată inițial.

Cauza reală a neacceptării unui raport de audit se datorează modului de exprimare folosit în raport. Prin modificarea exprimării fără să se schimbe sub nici o formă conținutul pot apărea acorduri de acceptare.

Limbajul utilizat poate determina îndepărtarea acelor probleme care la prima vedere păreau insurmontabile.

Raportul de audit poate fi prezentat chiar dacă nu este acceptat de auditat. Este de dorit acceptarea unui acord pentru că unii clienți pot privi un audit neacceptat ca un eșec al echipei de audit ca o nereușită.

Acceptarea nu trebuie făcută prin concesii de fond. Aducerea unor dovezi indubitabile din partea echipei de audit că problemele semnalate sunt reale, poate determina o concluzie favorabilă echipei.

Raportul de audit se transmite clientului de către auditorul șef. În cazul auditului de terță parte, clientului îi revine sarcina și responsabilitatea de a furniza o copie a raportului de audit către managementul auditatului.

Orice difuzare ulterioară a raportului se face cu consultarea directă a auditatului. Înregistrările complete ale auditului sunt păstrate de organizația clientului sau auditor și trebuie să fie în concordanță cu politicile și procedurile de înregistrare.

În situațiile oficiale, înregistrările sau în acord cu reglementările legate de standardele în vigoare, înregistrările trebuie păstrate o perioadă ce poate atinge 20 ani. O înregistrare va trebui să cuprindă pe lângă raportul de audit și o altă serie de documente de exemplu:

planul auditului;

contractul dintre echipa de audit și client;

chestionarele atât în matriță cât și cu notații;

documente de certificare a pregătirii auditorilor (certificate, diplome, C.V);

înregistrări (corespondență care a avut loc înainte și după)

etc.

Un raport de audit intern la S.C. MES S.A.:

Domeniul auditului : Menținerea sistemului calității

Scopul auditului : Stabilirea conformității compartimentului auditat cu cerințele sistemului de calitate pe societate

Locul auditului : Serviciul Aprovizionare

Referințe : ISO 9001 –1995 ; cerințe 4.1 ; 4. 6 ; 4.5; 4.16 ;4.18 ; 4.15 ; 4.14 Acest raport comportă: dispoziții de acțiuni corective. În urma auditului, Aprovizionarea a obținut un procent de 77 % .

EVOLUȚIA ÎN TIMP A PROCENTULUI OBȚINUT DE APROVIZIONARE

% 77 % 77 %

60 51 %

40

20

2002 2003 2004

Auditul:

În timpul auditului, șeful serviciului Aprovizionare și personalul din subordine a fost cooperant și cu bune intenții .

Responsabilitarea managerului

Organigrama interna a compartimentului nu era semnata si datata .Acest lucru s-a remediat pe loc .

Pentru personalul nou angajat la aprovizionare nu s-a facut instruirea pe linie de calitate pentru compartimentul aprovizionare. Se va emite proces verbal dupa ce se va efectua instruirea .

Exemplu de lista de verificare pentru audit:

Compartiment : Marketing

Controlul produsului furnizat de client:

Procedura de efectuare a auditurilor:

Elaborarea listei de verificări:

Specialistul în procesul tehnic elaborează lista de verificări, depistând caracteristicile care sunt considerate ca având oarecare semnificație pentru asigurarea unui produs finit lipsit de defecte.

Specialistul în procesul tehnic ponderează caracteristicile cu un factor de ponderare de la 1 (element de cea mai mică importanță ) la 10 ( element de cea mai mare importanță).

Efectuarea auditului de proces tehnic

O data pe săptămână, într-o zi și o oră aleasă aleatoriu, echipa de audit efectuează auditul.

Maistru ce urmează a fi verificat află că va fi auditat numai în momentul în care echipa se prezintă la el.

Prima întrebare din listă impune o verificare a calificării executantului.Acest element este cel mai important și în loc să fie ponderat ,cere auditorului să acționeze în vederea opririi auditului.

Se utilizează un sistem de notare cu :

1- pentru satisfăcător

0- pentru nesatisfăcător

Dacă o întrebare nu este aplicabilă în situația auditată,se completează adecvat coloana NA (neaplicabil)și nu se acordă notă. Calificativul se obține prin înmulțirea ponderii cu nota pentru fiecare întrebare aplicabilă. Coloana NA și coloana “Calificativ “ sunt însumate, iar calificativul privind calitatea se obține cu formula :

Suma calificativelor la fiecare întrebare

Calificativ calitate = x 4

Suma ponderii – suma NA

Comportamentul auditorului in timpul auditatului:

Auditorul respectă următoarele reguli de comportament în timpul auditului:

nu dă din cap aprobator sau dezaprobator, nu spune: ,,așa,, vezi că știi, ,,bravo,, , ,,corect,, , e o prostie,, bine , ok.

nu îl întrerupe pe auditat decât în situația în care devine evident că bate câmpii sau că vrea să vă facă să intrați în criză de timp,cu tact aduceți-l la subiect.

nu faceți aprecieri în legătură cu răspunsul

nu adoptați o atitudine de ascultare pasivă; îi citiți întrebarea și în timpul răspunsului, notați ce vă interesează.

nu căutați să vă impuneți punctul de vedere sau ce ați văzut la alții

nu dați sfaturi în alte probleme care nu privesc auditul, oricât de bine v-ați pricepe.

lăsați-l pe auditat să spună ce are de spus: arătați răbdare.

nu vă adresați cu ,,tu,, nu îi bateți pe umăr/spate pe audiat

nu adoptați atitudine de de acuzator sau procuror

lăsați auditatului posibilitatea de a vă corecta dacă nu ați înțeles ceva din

răspunsul lui.

întrebările să nu depășească elementul de asigurarea calității descris în standardul de referință.

notați numele tuturor persoanelor de discuție,nu doar răspunsurile lor,

pentru referință în caz de litigiu. De asemenea scrieți ce documente ați examinat, ce neconformități ați constatat.

desfășurați auditul într-un ritm alert

notați toate constatările

evitați bâjbâiala și bâlbâiala

cătați fapte,dovezi și nu vinovați

nu improvizați dovezi.Folosiți pe cele elaborate deja de auditat

asigurați-vă că vorbiți aceiași limbă, ISO 9001-2000,cu auditatul

dați auditatului toate informațiile pe care trebuie să le aibă pentru a vă

înțelege.

lăsați-I timp auditatului să se pregătească

familiarizați-vă cu terminologia auditatului

nu pretindeți mai multe documente de sistem calitate și mai detaliate

decât realmente este necesar pentru ca activitatea să se desfășoare bine

nu încurajați auditatul să răspundă cu : ,,și alții,,….,,de exemplu ,, ,,în

general,, aduceți-l la subiect pentru a audita activitatea lui

activitate eficientă de auditare necesită o abordare oficială, dar și

prietenească și diplomație din partea auditorului

când găsește neconformități auditorul nu emite critici la adresa nimănui

și înregistrează detaliile reprezentative pe care le găsește

Auditorul înregistrează atât aspectele pozitive cât și neconformitățile.

Auditorul urmărește semnalele furnizate de comunicarea non verbală ,

de manifestările persoanelor auditate spre a identifica și corecta stările

nefavorabile continuării auditului. Câteva din aceste semne sunt:

evitarea privirilor directe

încleștarea pumnilor

încrucișarea brațelor și/sau a picioarelor

tensionarea mușchilor faciali

mișcări nervoase

Auditorul nu pune persoanele auditate într-o poziție de inferioritate care

poate duce la necooperarea viitoare.

Comportamentul auditatului:

Auditații au următoarele responsabilități:

pregătirea auditului

sfătuirea personalului în legătură cu auditul iminent.Se comunică obiectele auditului.

să fie cooperanți cu auditorul

să răspundă la întrebări cu onestitate

să nu ascundă deficiențe cunoscute

dacă a fost găsită o deficiență care poate fi corectată imediat,corectați-o

să ia notițe pentru a le compara cu cele ale auditorului la rezumarea lor.

Dacă nu sunteți de acord cu auditorul, explicați dar nu vă certați.

Pentru elaborarea si implementarea unui sistem al calitatii trebuie neaparat sa tinem seama de identificarea situatiilor necinforme fata de cerintele standardului de referinta. Un subcapitol din manualul calitatii se intituleaza „ Controlul produsului neconform” si urmareste urmatoarele:

Controlul produsului neconform:

Politică și obiectiv

Produsele neconforme cu cerințele specificate sunt ținute sub control pe baza de procedee documentate, astfel încât să se asigure prevenirea utilizării sau livrării neintenționate ale acestora.

Obiectivul acestei politici este reducerea continuă a costurilor cu produsele neconforme.

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la ținerea sub control a activităților de identificare , documentare, evaluarea, izolare, tratarea a produselor finite neconforme cu cerințele specificate și se aplică tuturor persoanelor care intervin în aceste activități .

Responsabilități

Șeful serviciului tehnic este responsabil pentru conținutul acestui subcapitol și pentru a se asigura că procedeul astfel documentat este implementat efectiv și este eficient.

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Depistarea , identificarea produselor neconforme și izolarea lor în spații controlate , pe măsura posibilităților ( funcție de gabaritul produselor în cauză ) ;

Documentarea produselor neconforme ( descrierea neconformităților ) se realizează de către executant intr-un proces verbal de service ;

Analiza și evaluarea produselor neconforme vizând stabilirea modalităților de tratare cele mai avantajoase din punct de vedere economic ;

Tratarea produselor neconforme se realizează prin schimbarea componentelor ;

Raportarea clientului pentru a obține acceptul schimbării componentei ;

Reinspectarea produsului reparat

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Documente asociate

Prevederile acestui subcapitol sunt detaliate în procedura „ Controlul produsului neconform „.

Înregistrări

O copie a procesului verbal se îndosariază la service (o copie la beneficiar si una se trimite la producător) pe durata de garanție a produsului, după care se arhivează pentru cinci ani , în conformitate cu procedura „ Controlul înregistrărilor calității „; din prezentul Manual Calitate .

Controlul înregistrărilor de calitate

Politică și obiectiv

Înregistrările calității sunt ținute sub control pe bază de procedee documentate ,astfel încât să se asigure dovezi fiabile pentru demonstrarea conformității cu condițiile specificate a produselor ,proceselor și sistemului calității .

Obiectivul acestei politici este obținerea unei circulații rapide a informațiilor despre conformitatea produsului și despre eficacitatea SMC –ului .

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la identificarea, depozitarea, protejarea, regăsirea, durata de păstrare și eliminarea înregistrărilor calității, inclusiv ale celor provenite de la furnizori și care se pun la dispoziția clientului ,indiferent de suportul pe care sunt stocate ( hârtie sau informatic ) .

Prevederile acestui subcapitol se aplică persoanelor care intervin în aceste activități .

Responsabilități

Reprezentantul managerului pentru calitate este responsabil pentru conținutul prezentului subcapitol și pentru a se asigura că procesul astfel documentat este implementat efectiv și este eficient .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest element de sistem calitate, se desfășoară în mod sistematic și planificat următoarele activități :

stabilirea înregistrărilor necesare pentru a asigura documentarea /raportarea rezultatelor activităților asociate calității , conform cu fiecare procedură sau proces documentat ; se urmărește menținerea sistemului de raportare la minim necesar .

ținerea sub control ( actualizarea ) formularelor, conform cu procedura „ Controlul documentelor „.

identificarea formularelor și a înregistrărilor ,conform cu instrucțiunea de lucru „Codificarea documentelor

elaborarea „ Matricei înregistrărilor de calitate, unde se documentează modalitățile de identificare ,depozitare ,protejare ,regăsire, durata de păstrare și de eliminarea a înregistrărilor calității .

asigurarea respectării procedeelor astfel documentate ,prin numirea personalului implicat și completarea adecvată a fișelor postului .

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Documente asociate

Prevederile acestui subcapitol sunt detaliate în procedura de sistem „ Controlul înregistrărilor calității „ și în instrucțiunile de lucru asociate acestuia .

Înregistrări

Copii ale proceselor verbale și opisurile de predare la arhivă și de eliminare ale înregistrărilor se îndosariază pe toată durata de păstrare a înregistrărilor în cauză, la RMC, conform cu procedura de sistem „Controlul înregistrărilor calității„ din prezentul Manual Calitate .

Imbunatatirea continua:

Imbunatatirea continua reprezinta unul dintre cele mai puternice concepte manageriale. Conceptul necesita o abordare sistemica a managementului calitatii, care are urmatoarele componente:

planificarea proceselor si a intrarilor acestora;

furnizarea intrarilor;

realizarea proceselor;

evaluarea iesirilor (rezultatelor);

examinarea performantei proceselor:

modificarea proceselor si a intrarilor lor.

Sistemul trebuie sa fie conectat foarte bine cu evaluarea continua a nevoilor clientilor si depinde de fluxul de idei pentru a face imbunatatiri si reduce variatia, a genera o mare satisfactie clientilor.

Diagrama arbore pt. imb calitatii

Sistemul de managementul calitatii necesita un nivel ridicat de angajament si o responsabilitate personala a celor care realizeaza procesele.

Ciclul de imbunatatire permite organizatiei sa invete din rezultatele ce standardizeaza ceea ce se realizeaza bine intr-un sistem de management al calitatii documentat si imbunatateste operatiile si iesirile ca urmare a ceea ce este de invatat.

Exista trei principii de baza ale imbunatatirii continue:

focalizarea pe client;

intelegerea proceselor;

angajamentul intregului personal spre calitate.

Focalizarea pe client:

O organizatie trebuie sa recunoasca ca scopul tuturor activitatilor, eforturilor de a face imbunatatiri sunt pentru a-i servi mai bine pe clienti. Aceasta inseamna ca trebuie sa cunoasca in permanenta, prin masurare si feedback, opinia clientilor referitor la produsele si serviciile achizitionate. Cei mai importanti clienti sunt cei externi, dar si clientii interni trebuie sa fie bine serviti pentru ca cei externi sa fie satisfacuti.

Intelegerea proceselor:

Pentru desfasurarea corespunzatoare a unui proces este esential sa se intelega ce determina performanta si rezultatele (iesirile) sale. Aceasta inseamna o focalizare pe proiectarea si controlul intrarilor, lucrand indeaproape cu furnizorii si intelegand fluxurile proceselor pentru a reduce pierderile. Managementul calitatii intro organizatie inseamna ca fiecare angajat din organizatie utilizeaza cunostinte detaliate despre procedee , aduce imbunatatiri si utilizeaza metode statistice corespunzatoare pentru a analiza si a crea planuri de actiune.

Angajamentul intregului personal spre calitate:

Angajatii reprezinta o sursa de idei si inovare, si experienta, cunostintele si cooperarea trebuie sa fie cumulate pentru a implementa ideile acestora.

Cand angajati sunt tratati ca masini, munca devine neinteresanta si lipsita de satisfactii. In astfel de conditii nu este posibil sa apara servicii de calitate si produse fiabile. Ratele de absenteism si veniturile angajatilor sunt indicatori ce pot fi utilizati in determinarea punctelor tari si slabe, sau a stilului de management si a moralei angajatilor in orice organizatie.

Primul pas este de a convinge pe fiecare angajat de rolul sau in calitatea sistemului de managementul calitatii. Managerii trebuie sa ia initiativa, iar managementul de la cel mai inalt nivel are o responsabilitate personala pentru calitate. Gradul de entuziasm si motivare al managementului va determina usurinta cu care intreaga forta de munca este motivata.

Imbunatatirea continua este procesul prin care se obtine o mai mare satisfactie a clientilor. Prin adoptarea sa se recunoaste calitatea ca o tinta miscatoare, dar realizarea sa rezulta de fapt in calitate.

Extras din capitolul IV „Sistemul de management al calitatii”, al manualului calitatii de la S.C. MES S.A.:

Procese cheie ale organizatiei: :

„…1. Procese de asigurare a resurselor :

Resurse umane

Infrastructura

Datele de intrare ale acestui proces provin din ieșirile proceselor de management, iar rezultatele acestor procese sunt intrările proceselor de realizare a produsului.

2.Procese de măsurare :

Satisfacția clientului

Audit intern

Monitorizarea si măsurarea proceselor

Monitorizarea si măsurarea produselor

Controlul produsului neconform

Analiza datelor

Controlul dispozitivelor de măsurare și monitorizare

Aceste procese utilizează ca și date de intrare ieșirile proceselor de realizare a produsului, precum si feedback-ul clienților, iar datele de ieșire sunt folosite în cadrul proceselor de management.

3. Procese contabile și financiare

Datele de intrare pentru aceste procese sunt furnizate de procesele principale, de cele suport și au ca ieșiri date care stau la baza proceselor manageriale și a relațiilor cu băncile .

4. Procese de management al procesului de producție

Identificare și trasabilitate

Păstrarea produsului

Proprietatea clientului

Datele de intrare pentru aceste procese sunt ieșirile din procesele principale , din procesul de marketing și au ca ieșiri date care susțin desfășurarea proceselor principale .

5. Procese de îmbunătățire

Îmbunătățirea proceselor și a sistemului

Acțiuni corective

Acțiuni preventive

Datele de intrare pentru aceste procese sunt datele de ieșire din procesele de măsurare, din procese de management, din procesele financiar contabile și au ca ieșiri obiective de îmbunătățire a proceselor existente . În cadrul proceselor suport sunt definite procese cheie .

Pentru desemnarea proceselor cheie se folosesc următoarele criterii :

Un proces este „ cheie „ dacă ieșirile au contact direct cu clientul , contravin prevederilor legale sau pot genera accidente ;

Un proces este „cheie „ daca ieșirile sunt noncalitative , ele nu se pot controla sau remania ;

6. Procese manageriale :

Îmbunătățire continuă

Analiza efectuată de management

Datele de intrare al acestor procese sunt furnizate de către procesele de monitorizare, măsurare și îmbunătățire și au ca ieșiri măsurile și informațiile ce stau la baza proceselor de asigurare a resurselor.

Modelul din anexa C , harta proceselor , evidențiază succesiunea și interacțiunea proceselor prezentate într-o hartă a proceselor .

Fluxul fiecărui proces în parte este prezentat în procedurile specifice , ce prezintă diagramele flux aferente proceselor SMC – ului. Prin acestea sunt identificate pentru fiecare proces intrările, fluxul din cadrul procesului (începutul procesului, activitățile, verificările, deciziile, finalitățile, sfârșitul procesului), descrierea activităților, definirea responsabililor pentru fiecare etapă/pas a procesului și ieșirile.

Fiecare proces are un responsabil de proces, ce coordonează activitățile din cadrul acelui proces ("proprietar" de proces). Acesta este responsabil de implementare, gestionare, analiza , măsurarea și îmbunătățirea continuă a proceselor S.M.C. prin aplicarea metodologiei “Planifică – Efectuează – Verifică – Acționează” .

O premisă pentru un controlul eficient al proceselor presupune descrierea acestora prin diagrame flux, astfel încât sunt identificate punctele critice pentru fiecare proces în parte, iar acestea sunt monitorizate permanent pe baza măsurărilor efectuate.

Îmbunătățirea continuă a proceselor reprezintă principiul fundamental al activităților din cadrul firmei, iar în acest sens, sunt efectuate periodic analize pentru identificarea oportunităților de îmbunătățire a proceselor.

Activitățile ce se desfășoară în cadrul acestor procese sunt prezentate în documentația aferentă SMC – ului.

Controlul este asigurat pentru toate procesele existente in organizație ….”

Iar in capitolul VIII „ Masurare, analiza si imbunatatire” implementarea este perfectionata:

„…Pentru această cerință a sistemului calitate politica S.C. „ MES „ S.A este de a planifica și de a implementa procesele necesare de monitorizare, măsurare, analiză și îmbunătățire pentru :

a demonstra conformitatea produsului

a se asigura conformitatea sistemului de management al calității

a îmbunătăți continuu eficacitatea sistemului de management al calității

Monitorizare și măsurare:

Satisfacția clientului:

Politică și obiectiv:

Organizația monitorizează informațiile referitoare la percepția clientului asupra îndeplinirii de către aceasta a cerințelor sale așa încât să se asigure măsurarea performanței sistemului de management al calității.

Obiectivul acestei politici este ca toți clienții să fie chestionați asupra percepției lor despre performanțele organizației .

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la măsurarea satisfacției clienților și se aplică tuturor celor care fac afaceri cu organizația .

Responsabilități

Șeful compartimentului de marketing este responsabil pentru conținutul acestui subcapitol și pentru a se asigură că el este implementat efectiv și este eficient .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Analiza reclamațiilor clienților

Comunicarea directă cu clientul

Trimiterea de chestionare de evaluare la șase și douăsprezece luni

Analiza clienților pierduți ,a comenzilor repetative ( fidelitatea clienților )

Analiza cotelor de piață

Îmbunătățirea continuă a procesului de măsurare a satisfacției clienților prin valorificarea rezultatelor analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Înregistrări

Reclamația și chestionarul de evaluare se îndosariază la compartimentul marketing pe toată durata derulării procesului de rezolvare a reclamației și de măsurare a satisfacției, după care se arhivează pe o durată de cinci ani , în conformitate cu procedura de sistem „ Controlul înregistrărilor calității „ din prezentul Manual Calitate……..”

„………Îmbunătățire continuă

Politică și obiectiv

Îmbunătățirea continuă este ținută sub control pe bază de proces documentat astfel încât să se asigure că eficacitatea SMC –ului este îmbunătățită continuu .

Obiectivul acestei politici este dezvoltarea unei culturi și a unui mediu care să asigure implicarea activă a angajaților în identificarea oportunităților de îmbunătățire .

Scop și domeniul de aplicare

Organizația trebuie să–și îmbunătățească continuu eficacitatea SMC –ului în scopul creșterii competitivității sale pe piață . Acest subcapitol se aplică tuturor persoanelor care intervin în aceste activități .

Responsabilități

Directorul general este responsabil pentru conținutul acestui subcapitol și pentru a se asigura că procedeul astfel documentat este implementat efectiv și este eficient .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Definirea unor obiective pentru personal ,pentru compartimente și pentru întreaga organizație ;

Introducerea unor sisteme de propuneri ;

Dezvoltarea unui proces specific de îmbunătățire ;

Compararea cu performanțele competitorilor

Recunoașterea și recompensarea rezultatelor obținute în domeniul îmbunătățirii

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management…….”

In cadrul S.C. MES procedura de imbunatatire continua urmareste urmatoarele:

„Scop:

Această procedură descrie modul în care este realizat managementul procesului de îmbunătățire continuă , astfel încât să : demonstreze capabilitatea organizației de a furniza conecvent produse care să satisfacă cerințele clientului și cerințele legale –reglementare aplicabile ( inclusiv cele referitoare la mediu și securitate și sănătate în muncă ) asigure creșterea satisfacției clientului prin aplicarea eficace a sistemului , inclusiv a procesului de îmbunătățire continuă a SMC –ului și prin asigurarea conformității cu cerințele clientului și ale reglementărilor aplicabile.

Domeniu de aplicare

Prevederile acestei proceduri se aplica proceselor din S.C. “MES “ S.A

Date de intrare pentru acest proces :

– benchmark

– planul de afaceri

– satisfactia clientului

– oportunitatea imbunatatirii

– politica calitatii

– rezultatele auditurilor

– analiza datelor

– analiza efectuata de management

Date de iesire din proces :

actiuni corective si preventive

posibilități de îmbunătățire

date de intrare pentru procesul de analiză efectuată de management

Abordarea ca proces:

Procedura

Pentru a asigura atingerea indicatorului de performanță , se desfășoară în mod planificat și sistematic subprocesele și activitățile descrise în continuare.

Resurse:

Resursele identificate pentru acest proces , de către proprietarul de proces sunt :

alocarea personal calificat pentru subprocesele din cadrul procesului

disponibilitate surse de informații

calculatoare ,imprimantă și soft

timp și spațiu pentru process

resurse financiare.

Ciclu de imbunatatire continua:

=== CAP IV ===

CAP. IV

MANUALUL CALITATII

Imaginea scrisa a intreprinderii in ceea ce priveste politica in domeniul calitatii precum si a organizarii create pentru respectarea acestei politici o reprezinta manualul calitatii.

Redactarea sa este deci etapa fundamentala a demersului managementului calitatii.

Pentru uzul intern al organizatiei, este documentul de baza in domeniul calitatii, servind drept referinta tuturor nivelurilor ierarhice (obiectiv al unui bun management).

Pentru utilizarea in relatia client-furnizor este „imaginea marca” in materie de asigurarea calitatii, este primul document al furnizorului pentru castigarea increderii clientului.

Pentru utilizarea in vederea certificarii SMC, este documentul de referinta fata de care se va desfasura auditul de evaluare conformitatii.

Manualul calitatii este documentul a carui redactare este cea mai importanta din punct de vedere al calitatii, pentru ca da o imagine a nivelului atins in demersul magementului calitati.

Acest document poate fi elaborat in mai multe variante: un manual sintetic elaborat la nivelul organizatiei si manualele la nivelul unor subdiviziuni organizatorice.

O organizatie mica poate considera ca fiind adecvata includerea intregului sau SMC intr-un singur manual, inclusiv procedurile cerute de SR EN ISO 9001:2001.

Organizatiile mari, multinationale, pot avea nevoie de mai multe manuale, la nivel global, national sau reginal si o ierarhie mai complexa a documentatiei.

Manualul calitatii ar trebui sa includa domeniul de aplicare al SMC, detaliile si justificarile oricaror excluderi, procedurile documentate sau referirea la acestea si o descriere a proceselor SMC si a interactiunilor dintre acestea.

Imaginea de varf atinsa in demersul mangementului calitatii e data de manualul calitatii asa cum se observa in fig. ?, „triunghiul calitatii”.

In concluzie abordarea sistemului calitati trebuie sa inceapa intotdeauna din varful piramidei ierarhice.

Triunghiul caliatii:

In manualul calitatii trebuie incluse informatii despre organizatie cum ar fi: numele, localizarea si mijloacele de comunicatie. Se pot gasi totusi si: informatii suplimentare privind natura afacerilor sale, o descriere sumara a datelor generale, a istoricului si a marimii sale.

Continutul (dar nu obligatoriu in aceasta linie):

Titlul si domeniul de aplicare

Cuprins

Analiza, aprobare si revizuire

Politica si obiectivele referitoare la calitate

Organizare, responsabilitate si autoritate

Referinte

Descriere SMC

Anexe

Momentul optim pentru elaborarea manualului calitatii

Prezentul manual de calitate a fost elaborat in paralel cu elaborarea sistemului (varianta III).

Manualul calitatii descrie totalitatea masurilor pe care le ia o societate comerciala pentru asigurarea calitatii produselor si/ sau serviciilor sale.

Manualul calitatii “creste” odata cu sistemul calitatii pe care il descrie. Sistemul calitatii este mijlocul, instrumentul, prin care se pune in aplicare managementul calitatii, deci si asigurarea calitatii.

Model de plan de sigurarea calitatii:

Manualul nu este “de asigurare/ managementul calitatii” ci “al sistemului calitatii” si deci descrie “ansamblul actiunilor” ci mijlocul, instrumentul prun care acestea sunt elaborate, puse in aplicare, verificate, corectate.

In lipsa sistemului, asigurarea calitatii este doar o intentie.

Daca manualul ar fi elaborat inainte ca sistemul sa existe, ar insemna sa oferim clientului manualul si nu increderea ca produsul / procesul il va satisface.

Manualul calitatii nu trebuie sa exprime dorintele, ci sa descrie sistemul calitatii instalat in firma.

Manualul calitatii se poate referi la totalitatea activitatilor unei firme, sau la o parte a acestora. Poate exista, in diferite forme :

Manual al calitatii la nivelul firmei ;

Manuale ale calitatii la nivelul unitatilor functionale(compartimente) ;

Manuale ale calitatii specializate ;

Titlul si obiectul manualul calitatii oglindesc domeniul sau de aplicare. Un manual al calitatii va contine in mod normal, sau va face referiri la cel putin :

Politica referitoare la calitate ;

Responsabilitatile, autoritatea si relatiile dintre persanele care conduc, efectueaza, verifica sau analizeaza lucrul care are o influenta asupra calitatii ;

Procedurile si instructiunile sistemului calitatii ;

Dispozitiile scrise pentru revizuirea, punerea la zi si gestionarea manualului ;

Elementul fundamental pe care constitue manualul calitatii il constitue procedurile sistemului calitatii.

Se recomanda ca redactarea manualului sa se faca pe capitole separate pentru a facilita difuzarea si actualizarea periodica. Este bine ca redactarea manualului calitatii sa fie astfel facuta incat, sa defineasca intreaga problematica a calitatii la nivelul firmei si modul in care actioneaza structurile sale organizatorice, cu responsabilitatile afarente, urmand ca, in cazul unor produse de importanta majora sa fie particularizate pentru acestea, sau pentru principalele sectoare de activitate.

Organizarea elaborarii manualuilui calitatii

Forma de prezentare a manualului calitatii

Ordonarea paginilor continute in manualul calitati este urmatoarea :

Foaia de garda;

Pagina de cuprins;

Pagini de text;

Anexe;

Indicati privind redactarea manualului calitatii (MC)

Redactarea MC se va face pe format A4 tipizat astfel:

Foaia de garda ( foaia de titlu) este prima pagina si contine[50] ;

antet cu elemente de identificare ;

denumirea lucrarii ;

forul si data expirarii ;

tabel de subsol pentru identificarea editiei si semnaturile elaboratorului si verificatorului ;

Macheta foi de garda :

Paginile de text, din figura de mai sus, contin:

antet cu elemente de identificare ;

spatiu alb pentru redactarea textului ;

tabel de subsol pentru identificarea editiei (luna/anul) si semnaturile elaboratorului si verificatorului.

Liniatura este aceeasi atat pentru foaia de garda cat si pentru paginile de text.

 ‘Cuprinsul ‘ se prezinta pe pagina de text , separat, imediat dupa foaia de garda, indicandu-se :

numarul de ordine si denumirea capitolelor si subcapitolelor ;

numarul paginii,pentru fiecare capitol si subcapitol ;

anexe(daca exista) numerotate,denumite si paginate separat ;

Capitolele vor incepe pe pagina noua ;

Titlturile capitolelor se vor scrie cu litere mici si se vor sublinia ;

Pentru a distinge clar continutul subcapitolelor, intre acestea se va lasa la dactilografie un interval de doua randuri, iar intre titlul noului subcapitol si primul rand al acestuia sa existe un spatiu de un rand si jumatate .

Textul se redacteaza la un rand si jumatate.

Un manual al calitatii ar trebui sa cuprinda, de regula, urmatoarele :

titlu, obiect si domeniu de aplicare ;

cuprins ;

pagini introductive referitoare la organizatia respectiva si la manualul insusi ;

politica in domeniul calitatii si obiectivele referitoare la calitate ale organizatiei;

o descriere a structurii organizatorice, a responsabilitatilor si a autoritatilor;

o descriere a elementelor sistemului calitatii si orice referinte la procedurile documentate ale sistemului calitatii ;

o sectiune cu definitii, daca este cazul ;

un ghid pentru manualul calitatii, daca este cazul ;

o anexa pentru datele suport, daca este cazul .

Responsabilitati legate de manualul calitatii :

Ordonarea continutului manualului calitatii poate fi modificata in conformitate cu cerintele utilizatorului.

In tabelul ce urmeaza este prezentat un exemplu (informativ) de format posibil pentru o sectiune a unui manual al calitatii;

Exemplu de format posibil pentru o sectiune a unui manual al calitatii:

DESCRIEREA ȘI ADMINISTRAREA MANUALULUI CALITĂȚII

Scopul prezentului Manual Calitate

Comunicarea politicii societății, a procedurilor și a exigențelor;

Dovedirea faptului că responsabilitățile tuturor angajaților sunt definite fără ambiguități, resursele adecvate sunt planificate și asigurate, procesele sunt ținute sub control;

Demonstrarea conformității proceselor afectând calitatea produselor livrate, cu standardul internațional EN ISO 9001-1995; de a da posibilitatea angajaților societății să înțeleagă procedurile de bază cerute pentru menținerea standardului de calitate ISO 9001-1995 ;

Informarea clienților actuali și potențiali despre sistemul calității în societate.

Documente de referință

EN ISO 9001-1995 – Model pentru asigurarea calității în proictare,dezvoltare,producție, montaj și service

EN ISO 10013-1997 – Ghid pentru elaborarea manualelor calității

EN ISO 8402-1995 – Vocabular

Domeniul de aplicare

Acest Manual Calitate documentează sistemul calitate.

Definiții

Pentru entitățile din acest manual se aplică definițiile din EN ISO 8402-1995 și evidențiază următoarele :

Procedura operațională: document scris care prezintă succesiunea logică a operațiilor, în cadrul unui proces, de regulă un compartimentat .

Procedura de sistem: document care descrie abordarea unui element de sistem -responsabilități, procedee, procese și resurse aplicabil de regulă, mai multor entități organizaționale ale societăți.

Instrucțiuni de lucru : document scris care definește succesiunea operațiilor și resurselor necesare desfășurării unei activități la un loc de muncă.

Descriere

Redactare

Conținutul manualului este structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe. Numerotarea se face pe capitole, începând de fiecare dată cu 1,ceea ce facilitează revizuirea și difuzarea individuală.

Tipuri de copii

Manualul Calitate se difuzează în două tipuri de copii și anume :

copii difuzate controlat.

Originalul manualului calității, editat pe hârtie verde nu are indicat tipul difuzării pe pagina de gardă.

Autorizarea

Autorizarea Manualului Calitate se atestă prin :

Politica de Calitate, semnată de directorul și de reprezentantul pentru calitate al managementului.

Semnarea de elaborat, verificat, pe primele 4 pagini ale manualului.

Intrarea în vigoare și confindențialitatea

Data aprobării este data intrării în vigoare a Manualului Calitate. Manualul Calitate nu include date confidențiale.

Difuzare

Manualul Calitate se difuzează deținătorilor autorizați, pe lista de difuzare, pe bază de semnătură de primire document.

Modificare, revizie, ediție

Modificările se efectuează în conformitate cu procedura “Controlul documentelor și a datelor “ și sunt determinate de modificări organizatorice,politicii,de rezultatele auditurilor sau de propuneri din partea utilizatorilor. După opt revizii se trece la ediția următoare ( următorul număr consecutiv) și se editează exemplarul din manual.

Responsabilități

Șeful serviciului Calitate are responsabilitatea de a asigura elaborarea și administrarea Manualui Calitate.

Înregistrări

Copii ale rapoartelor de lucru pentru elaborarea/analiza Manualului și a procedurilor de sistem, lista de difuzare, evidența modificărilor și câte un exemplar al fiecărei revizii, sunt arhivate timp de cinci ani la Serviciul Calitate, respectând prevederile procedurii de sistem “Controlul documentelor și datelor”.

ORGANIZARE

Responsabilitate și autoritate

Responsabilitățile și autoritatea privin calitatea, sunt documentate de șef salarizare-organizare în Regulamentul de Organizare și Funcționare, contractul colectiv/individual de muncă, convenții și fișele de post.

Sefului serv. Calitate are responsabilitatea de a se asigura că documentele menționate mai sus, sunt puse de acord , în ceea ce privește sarcinile și competențele de asigurarea calității, cu acest Manual Calitate și cu procedurile de sistem care îl dezvoltă.

Întregului personal i se atribuie o fișă a postului,care indică responsabilitățile funcționale și responsabilitățile legate de calitate,cu originalele îndosariate la compartimentul Salarizare-Organizare.

Pentru a se asigura caracterul obligatoriu pentru respectarea acestor responsabilități de către fiecare angajat,începând cu directorul,în fiecare fișă de post se înscrie sarcina :

“Respectă prevederile documentelor de sistem calitate aplicabile.”

Răspunderera pentru managementului calitate

Sistemul societății noastre de management se bazează pe integrarea asigurării calității în activitatea tuturor compartimentelor și a persoanelor.

Fiecare angajat răspunde personal de asigurarea calității în domeniul său de activitate,prin execuția lucrărilor în conformitate cu proiectele de execuție și instrucțiunilor de lucru aplicabile; comunicarea promptă a problemelor de asigurarea calității șefului direct sau prin sistemul de sugestii. Fiecare angajat este component al sistemului de procese și în această calitate este atât client cât și furnizor.

Coordonarea Programului de management calitate

Consiliul Calitate numit prin decizie de conducerea societății.

Echipa management calitate,organizată la nivelul societății și alcătuită din șeful compartimentului calitate și responsabilii management calitate, pe perioada elaborării și implementării sistemului calitate ; ține reuniuni lunare.

Echipe intercompartimentale,răspunzătoare de elaborarea și îmbunătățirea documentelor de sistem responsabili cu asigurarea calității pe compartimente, sunt numiți din cadrul următoarelor compartimente :marketing, proiectare, producție, aprovizionare, calitate.

Raportarea și fluxul informațional privind asigurarea calității

Comunicarea directă privind asigurarea calității se face prin întâlniri regulate ale Consiliului Calitate.

Înainte de aceste întâlniri, are loc ședința responsabililor cu asigurarea calității pe compartimente, conform procedurii de sistem “Responsabilitățile conducerii”.

Interdependența și libertatea organizatorică ale personalului care conduce, efectuează și verifică activitățile ce influențează calitatea, sunt definite în organigrama de organizare. Libertatea și independența organizatorică ale personalului de verificare, este asigurată prin subordonarea acestui personal, directorului general.

Responsabilități generale pe linia asigurării calității

Șefii de compartiment au responsabilitatea de a asigura :

Identificarea, elaborarea , aprobarea, difuzarea, disponibilitatea și respectarea procedurilor de sistem, operaționale și a instrucțiunilor de lucru aplicabile

Aceleași responsabilități ca mai sus pentru formularele care dovedesc că s-a executat activitatea.

Stabilirea de obiective specifice referitoare la calitatea procesului coordonat.

Cunoașterea, înțelegerea, acceptarea, respectarea prevederilor procedurilor la nivel de șef și subordonați.

Ținerea sub control a documentelor de calitate, conform cu procedura de sistem ”Controlul documentelor și al datelor “.

Ținerea sub control a înregistrărilor de calitate, conform cu procedura de sistem “Controlul înregistrărilor calității “.

Punerea de acord a activităților compartimentului și a fișelor de post ale personalului din subordine, cu prevederile procedurilor de sistem și a Manualului Calității.

Prevederile din proceduri, din Manual și din instrucțiunile de lucru devin sarcini obligatorii pentru personalul implicat.

Executanții au responsabilitatea de a respecta prevederile procedurilor, Manualului și a instrucțiunilor de lucru.

Executanții semnalează prompt conducătorului ierarhic orice neconformitate sau problemă privind calitatea produselor și a sistemului calitate descris în documente.

RESURSE

Societatea asigură resursele adecvate prin personal instruit și echipament, pentru a da asigurări că produsele sale sunt realizate conform obiectivelor sale privind calitatea. Aceasta include managementul societății, inspecția și testarea produsului, producția, service-ul produselor, auditul și analiza continuă a sistemului calității,pentru a da asigurări că acesta este corespunzător și eficient.

Managerii de la fiecare nivel au responsabilitatea și autoritatea de a identifica și face disponibile obiectivele calitate specifice zonei, sistemul calitate, resursele, echipamentele, documentațiile, personalul competent, necesare executării activităților în scopul de a fi realizate cerințele specificate.

De asemenea ,să se asigure că personalul care execută activități de verificare, ca:

Inspecții

Încercări

Audituri

Autocontrol

Este instruit / calificat / autorizat corespunzător, dispune de libertatea și autoritatea organizațională, precum și de obligativitatea de a raporta cele necesare.

Condițiile referitoare la resursele necesare sunt identificate de șefii de compartimente și documentate în bugetul anual, elaborat de directorul economic.

Asigurarea resurselor adecvate este realizată de către director,prin aprobarea proiectului de buget.

Resursele acoperă nevoile de instruire asociată activităților de management, execuție și cele specifice abordării calității,inclusiv a auditorilor interni calitate.

Alocarea de resurse suficiente pentru sistemul calitate constituie unul dintre mijloacele prin care se manifestă angajamentul pentru calitate al managementului societății.

REPREZENTANTUL MANAGEMENTULUI

Angajamentul pentru calitate al managementului societății este reflectat în puterea persoanei numite, prin decizie, să acționeze ca reprezentant al managementului cu următoarele activități:

Activitățile tuturor compartimentelor, sunt conforme cu acest manual al calității și cu proceduri-

le asociate.

A se asigura că sistemul calitate este menținut, actualizat, întreținut la toate nivelurile societății.

A raporta Consiliului Calitate al societății în legătură cu efectivitatea și eficiența sistemului calitate, în vederea analizei și îmbunătățirii acestuia.

A asigura interfața cu organismele din afara societății în legătură cu sistemul calității.

Aceste responsabilități nu intră în conflict cu alte funcții ale reprezentantului managementului pentru calitate, care este de asemenea responsabil pentru compartimentul controlul calității, ale cărui sarcini includ :

Legătura cu furnizorul și clientul, care implică toate aspectele legate de calitate.

Asigurarea că materiile prime sunt conforme specificațiilor și returnarea către furnizor a oricăror materiale găsite cu defecte.

Asigurarea că verificările din cadrul proceselor sunt realizate conform planului calității.

Asigurarea că produsele finite sunt inspectate/încercate conform procedurilor.

Verificarea metrologică a echipamentelor de măsurare și testare

Menținerea sistemului calității, a întregii documentații și a înregistrărilor legate de calitate.

Continutul manualului calitatii de la S.C. MES S.A. cuprinde:

„CUPRINS

Cap nr. Titlul Pagina

1. Prezentarea societății ………………………………………….

2. Referințe normative …………………………………………

3. Definiții și abrevieri ……………………………………….

4. Sistemul de management al calității ……………………..

5. Responsabilitatea managementului ………………………

6. Managementul resurselor ……………………………………

7. Realizarea produsului ………………………………………..

8. Măsurare , analiză și îmbunătățire ………………………..

Anexe

9. Anexa A – lista cu proceduri de sistem

și procese documentate

10. Anexa B – organigrama organizației

S.C. „ MES „ S.A

11. Anexa C – harta proceselor

12. Anexa D – diagrama flux a afacerii

13. Anexa E – lista cu legi, standarde și reglementări aplicabile

societății…”

Pentru elaborarea prezentului manual de calitate au fost folosite urmatoarele standarde de referinta:

SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale si vocabular.

SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calității. Cerințe.

SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanței.

EN ISO 10013:1997 Ghid pentru elaborarea manualelor calității.

SR EN 10005 ;1997 Ghid pentru planurile calității

„…Procesele de afaceri prin care organizația există pe piață sunt :

Relația cu clientul

Satisfacerea cererii ( management contract )

Tratare reclamații

Service

Procesele de afaceri aplicate în societatea S.C” MES „ S.A se împart în :

Procese principale care au o contribuție directă în realizarea produsului / serviciului

Procese suport care susțin desfășurarea proceselor principale

Procese manageriale

Din cadrul proceselor principale fac parte :

Relația cu clientul

Aprovizionare și logistică : evaluare , selectare furnizori ,cumpărare , recepție cantitativă

Execuție produs (producție , inspecție , încercare ,acceptare , depozitare)

Tratare reclamații : administrare, evaluare, stabilire cauze, urmărire

Service

Aceste procese utilizează ca și date de intrare cerințele clientului și resursele alocate, iar datele de ieșire sunt produsele și serviciile realizate. In cadrul acestor procese sunt definite procese cheie ale organizației….”(Cap.IV din Manualul Calitatii – SMC).

Controlul documentelor

Politică și obiectiv

Documentația trebuie ținută sub control ,așa încât să se asigure că fiecare angajat dispune de toate informațiile necesare pentru atingerea obiectivelor sarcinilor la timpul și momentul potrivit și cu revizia în vigoare .

Obiectivul acestei politici este „ zero „ documente neținute sub control : nesemnate, nedatate, cu alt număr al reviziei .

Analiza ,aprobarea ,punerea în vigoare a documentelor și asigurarea difuzării lor controlate :

sunt disponibile prompt executantului toate informațiile necesare

sunt folosite numai documentele în vigoare

documentele nevalabile sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare / utilizare

documentele perimate păstrate în scopuri juridice și / sau de conservare a cunoștințelor sunt identificate adecvat

elaborarea și menținerea unei liste de referință identificând stadiul reviziei în vigoare a fiecărui document și ale listelor de difuzare / evidența modificărilor ;

stabilirea necesității ,elaborarea ,analiza ,aprobarea modificărilor în documente ,de către aceleași funcții care au efectuat operațiile respective în cazul ediției anterioare ;

ținerea sub control a documentelor pe suport informatic – poșta electronică ,accesul ;

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

Angajamentul managementului

Politică și obiectiv

Mangementul de vârf al organizației susține prin dovezi concrete angajamentul său pentru dezvoltarea și implementarea SMC – ului și îmbunătățirea continuă a eficacității sale .

Obiectivul acestei politici este desfășurarea de analize planificate a eficacității S.M.C –ului de către managementul de vârf.

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest element de SMC se desfășoară următoarele activități :

Comunicarea în cadrul organizației a importanței satisfacerii cerințelor clientului, a cerințelor legale și de reglementare ;

Stabilirea politicii în domeniul calității și a liniilor directoare ;

Stabilirea obiectivelor calității ;

Coordonarea analizelor efectuate de management ;

Asigurarea disponibilităților resurselor ;

Definire și comunicare responsabilități și autorități ;

Numire reprezentant al managementului ;

Stabilirea de procese de comunicare internă referitoare la eficacitatea S.M.C –ului :

Orientare către client

Politică și obiectiv

Administratorii organizației promovează o politică de orientare spre client astfel încât să se asigure că cerințele clientului sunt identificate și îndeplinite .

Obiectivul acestei politicii este obținerea satisfacției clientului .

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la creșterea satisfacției clientului și se aplică tuturor persoanelor care sunt implicate în sistem .

Desfășurarea la toate nivelurile organizației S.C „ MES „ S.A a politicii și obiectivelor privind calitatea se realizează de către managementul mediu prin definirea , documentarea și comunicarea politicii și obiectivelor specifice domeniului coordonat ,asigurând implementarea și atingerea politicii și a obiectivelor privind calitatea .

Declaratie privind politica calitatii:

Citat din manualul calitatii:

„Calitatea este punctul forte al strategiei societății noastre.

Ne-am propus ca obiectiv deținerea statistică 100% a clienților externi ți interni.

Pentru a atinge acest obiectiv :

vom produce și livra produse și servicii care sunt conform cerințelor specificete

vom îmbunătăți continuu calitatea prin reducerea variabilității produselor în scopul obținerii de " zero reclamații".

Responsabilitatea noastră este de educa, forma și susține tot personalul pentru a forma unu mediu care să conducă la o neântreruptă îmbunătățire a calității.

Eu , director general, mă angajez să respect această politică și să pun la dis-

Poziție resursele materiale și financiare, necesare obținerii obiectivului declarat.

Prezenta politică devine obligatorie din momentul semnării ei de către directorul general.”

Planificare

Procesul de planificare strategică este ținut sub control de acționari și directorul organizației astfel încât să se asigure că obiectivele calității , inclusiv acelea necesare pentru îndeplinirea condițiilor referitoare la produs și servicii , sunt stabilite pentru funcțiile relevante și la nivelurile relevante ale organizației .

Obiectivul acestei politici este ca toate produsele , serviciile și funcțiile relevante să aibă definite obiective de calitate măsurabile și în concordanță cu politica calității .

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest element de SMC se desfășoară următoarele activități :

Stabilirea obiectivelor calității prin luarea în considerare :

Satisfacția clienților măsurată direct ( cota reclamațiilor ,ponderea clienților fideli ,evoluția cotei de piață ,măsurarea satisfacției clienților );

Satisfacția clienților măsurată indirect ( timpii de reacție ,respectarea termenelor ,consilierea clienților );

Costurile calității ;

Imaginea și reputația organizației ( cota de piață ,cifra de afaceri câștigarea de noi piețe );

Eficiența și rentabilitatea ( profit, rentabilitatea capitalului );

Productivitatea

Definirea responsabilităților pentru desfășurarea obiectivelor la toate nivelurile și la toate funcțiile ;

Comunicarea obiectivelor personalului organizației și asigurarea feedback – ului pentru acceptarea lor ;

Analiza îndeplinirii obiectivelor și revizuirea lor

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Personalul care conduce activități ce influențează calitatea:

a.1. Conducerea organizației răspunde de :

stabilirea politicii de calitate și de aplicarea ei la toate nivelurile ;

stabilirea obiectivelor privind calitatea și asigurarea resurselor necesare atingerii lor ;

stimularea prin exemplu personal a conștiinței pentru calitate a angajaților

a.2 Conducătorii de compartimente răspund , fiecare pentru zona coordonată , de punerea în aplicare a politicii privind calitatea și de atingerea obiectivelor privind calitatea .

În acest scop asigură :

stabilirea de obiective specifice

definirea și documentarea produselor activității și a neconformităților potențiale

urmărirea progreselor înregistrate și încadrarea în obiectivele preconizate .

b. Personalul care efectuează activități ce influențează calitatea

b.1. Fiecare angajat răspunde personal de :

se asigură ca documentația și celelalte resurse ce i se pun la dispoziție pentru îndeplinirea sarcinilor sunt corecte și complete și anunță orice neadecvare sau lipsă constata funcțiilor responsabile – principiul „ client intern „

desfășoară și își verifică activitățile cu urmărire continua a calității și eficienței în conformitate cu fișa postului – principiul „ producător intern „

transmite /comunică pe canalele prestabilite ,rezultatele activității sale posturilor prevăzute – principiul „ furnizor intern „;

b.2. Personalul din câteva funcții cheie pentru calitate :

Desfacere și managementul contractului :

identificarea clară a cerințelor și așteptărilor clientului și asigurarea că organizația dispune de capabilitatea satisfacerii lor înainte de semnarea contractului ;

comunicarea completă și clară a cerințelor și așteptărilor clientului tuturor funcțiilor implicate – proiectare , aprovizionare , producție , calitate ;

Proiectare :

transferul adecvat al cerințelor și așteptărilor clientului , al prevederilor reglementare aplicabile în caracteristici ale produselor /serviciilor și parametrii ai procesului tehnologic de fabricație și de control ;

Aprovizionare :

asigurarea că la sosirea în organizație produsele aprovizionate sunt conform cu cerințele din comenzile de aprovizionare ;

Producție / Montaj :

fabricația / montajul pieselor cu respectarea termenelor , costurilor și caracteristicilor prevăzute ,utilizând procese de fabricație / montaj ținute sub control ;

Ambalare , depozitare și transport :

asigură menținerea calității produselor în cursul activităților desfășurate în zonele de transfer ;

Inspecții și încercări :

realizează dovezi documentate că produsul a fost verificat conform cu documentația, aplicabil și promovat numai după ce a fost găsit conform cu criteriile specificate ;

furnizează datele necesare pentru analizele calității ;

Servicii pentru client :

răspunde de toate serviciile și livrările de după predarea produsului către client

primește reclamațiile de la client , le îndrumă cu maximă promptitudine la compartimentele corespunzătoare și urmărește tratarea lor adecvată ;

c. Personalul care verifică activitățile ce influențează calitatea :

Fiecare angajat asigură și răspunde de calitatea muncii sale și a rezultatelor acesteia

Personalul autorizat să execute autoinspecție răspunde de corectitudinea deciziilor sale privind calitatea ;

Maiștrii răspund de :

verificarea activităților efectuate de personalul din subordine ;

semnalarea la RMC a oricăror neconformități / probleme privind calitatea ce nu pot fi corectate în cadrul operațiilor tehnologice specificate ;

eliberarea produselor numai după ce s-au convins de conformitatea lor și a modului de lucru ;

d. Personalul care are nevoie de libertate și autoritate organizatorică

libertatea și autoritatea organizatorică ale personalului implicat în activități influențând calitatea sunt conferite prin prevederi adecvate ale organigramei și Regulamentului de Organizare și Funcționare .

Verificările efectuate de personal independent sunt prevăzute la puncte determinate ale ciclului de fabricație al produsului , așa încât să se asigure permanenta îndeplinire a cerințelor privind calitatea – legale , contractuale ,ale societății .

Persoane care participă la analiza contractului / comenzii / ofertei / modificărilor

Această analiză este realizată de persoane competente care nu au responsabilitate directă pentru această activitate .

Persoane care participă la analiza proiectului

Analiza proiectului este executată de persoane cu experiență care nu au responsabilitate pentru proiect sau nu au participat direct la activitatea de proiectare analizată , competente să identifice punctele slabe sau greșelile din proiectare înainte de aprobarea acestuia ; persoanele care execută aceste analize au responsabilitatea de a comunica șefilor de proiect constatările și propunerile de modificare .

Persoane care analizează neconformitățile

Personal de inspecții și încercări

Conducerea organizației

Responsabilitate

Conducerea de vârf și șefii de compartimente au responsabilitatea de a asigura ca in zonele pe care le coordonează sa fie conceput ,pus în aplicare , menținut , evaluat și îmbunătățit continuu un SMC adecvat și eficient , în special prin ;

asigurarea cunoașterii , înțelegerii , acceptării , respectării , atingerii și actualizării politicii și obiectivelor privind calitatea și ale documentelor de SMC aplicabile ;

desfășurarea politicii / obiectivelor privind calitatea ale organizației la nivelul coordonat și evaluarea periodică a modului de realizare a acestora

asigurarea identificării , elaborării , difuzării , aplicării și actualizării de documente de SMC aplicabile și specifice domeniului coordonat ;

autoevaluarea SMC –ului în domeniul coordonat ;

conducerea ședințelor echipelor din domeniul coordonat ;

Analiza efectuată de management

Personalul de la nivelul de conducere al societății, se instruiește trimestrial sau ori de câte ori este necesar pentru a analiza adecvarea și eficiența sistemului calității.

Aceste întruniri sunt prezidate de Director General și sunt înregistrate în procese verbale care sunt gestionate de RMC . Subiectele analizate includ:

procente de neconformități și tendințe;

date provenite din funcționarea proceselor și conformitatea produsului ;

propuneri de modificări / îmbunătățire;

audituri interne/externe ale calității;

cerințe de instruire;

eficacitatea instruirii;

feedback-ul clienților;

stadiul acțiunilor corective și preventive;

acțiuni de urmărire de la analizele de management anterioare.

În urma acestor analize este stabilit un program de măsuri în vederea tratării diferitelor aspecte referitoare la sistemul calității.

MANAGEMENTUL RESURSELOR

Asigurarea resurselor

Firma asigura resurse adecvate prin personal instruit , hardware și software performant, pentru a da asigurări că produsele sale sunt realizate conform obiectivelor sale privind calitatea.

Aceasta include managementul firmei, procesele principale și cele suport, livrarea și mentenanța produsului , auditul și analiza continuă a sistemului calității, pentru a da asigurări că acesta este corespunzător și eficient.

Adecvarea resurselor este analizată în cursul analizelor obișnuite ale managementului.

Resursele implicate în activitățile de montare, testare și mentenanță a produselor , precum și analizele și auditurile calității presupun:

asigurarea de personal instruit pentru activitățile în domeniul calității.

asigurarea de personal calificat

asigurarea de personal calificat pentru auditurile interne ale calității;

elaborarea de proceduri documentate pentru efectuarea activităților cu influență asupra calității;

asigurarea standardelor și reglementărilor naționale și internaționale aplicabile pentru tehnologiile actuale;

alocarea de timp suficient pentru efectuarea lucrului pentru toate categoriile de personal;

asigurarea de hardware și software performant;

asigurarea de materiale, componente și echipamente necesare desfășurării corespunzătoare a proceselor de instalare .

Activitățile de verificare, testare a produsului sunt executate de personal calificat.

REALIZAREA PRODUSULUI

Planificarea realizării produsului

Planificarea realizării confecțiilor și a serviciilor se referă la modul în care sunt satisfăcute continuu condițiile referitoare la calitate .Această planificare este documentată în procedurile specifice proceselor identificate și în planurile calității

Planificarea realizării instalării este documentată în planuri calitate , care acoperă toate fazele din derularea unui anumit contract și în instrucțiuni de lucru aferente proceselor care se folosesc.

Asigurarea condițiilor pentru respectarea planurilor calitate și a instrucțiunilor de lucru este responsabilitatea administratorilor organizației . Executanții au datoria de a nu angaja o lucrare pentru care nu dispun de documentația adecvată și resursele prevăzute în aceasta .

Obiectivul acestei politici este întocmirea de instrucțiuni de lucru și reguli de verificare pentru fiecare produs sau serviciu executat de societate.

Procese referitoare la relația cu clientul

Politică și obiectiv

Procesele referitoare la relația cu clientul ( determinarea cerințelor clientului , analiza cerințelor referitoare la produs , comunicarea cu clientul ) sunt ținute sub control pe bază de proceduri documentate .

Obiectivul acestei politici este reducerea modificărilor și a reclamaților referitor la produsele sau serviciile executate. .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară în mod sistematic și planificat următoarele activități :

Identificarea clienților potențiali ,a necesităților acestora și a pieței ,a realizărilor concurenților ,prin aplicarea metodelor de analiză a pieței și analiza comparativă ( banchmarking )

Identificarea cerințelor nespecificate de client , care sunt necesare și rezultă din experiența organizație noastre și a cerințelor legale și de reglementare .

Analiza cererilor de ofertă și proiectelor de ofertă ,comandă ,contract pentru a se asigură că :

cerințele referitoare la produs sunt definite

cerințele din comandă sau contract care diferă de cele exprimate anterior sunt rezolvate

organizația are capabilitatea să îndeplinească cerințele definite

Ținerea sub control a modificărilor ,pe parcursul realizării montajului / serviciului

Identificarea și implementarea de modalități de comunicare cu clientul în legătură cu: informații despre produs, documentele contractuale, feedback-ul de la client, inclusiv reclamațiile și informațiile referitoare la satisfacția clientului;

Auditarea procesului pentru a ne asigura de aplicarea lui efectivă și eficientă

Îmbunătățirea continuă a proceselor referitoare la relația cu clientul,

Proiectare și dezvoltare

Politică și obiectiv

Procesul de proiectare / dezvoltare este ținut sub control pe bază de procedee documentate ,astfel încât să se asigure transpunerea completă și corectă a cerințelor specificate în specificații adecvate execuției .

Obiectivul acestei politici este reducerea modificărilor de proiect după începerea realizării lui .

Aprovizionare

Politică și obiectiv

Procesul de aprovizionare este ținut sub control pentru a asigura că produsul aprovizionat este conform cu cerințele de aprovizionare specificate .

Obiectivul acestei politici este de a reduce produsele aprovizionate cu neconformități la primire pe flux , la final și la client .

Scop și domeniul de aplicare

Acest subcapitol se referă la ținerea sub control a procesului de aprovizionare cu materie prima ,materiale consumabile , servicii și se aplică tuturor compartimentelor și persoanelor implicate în acesta .

Acțiuni și metode

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară în mod sistematic și planificat următoarele activități :

Stabilirea necesarului de aprovizionat

Evaluarea și selectarea furnizorilor pe baza capabilității tehnice ,efectivității și eficienței sistemului calitate ,performanțele anterioare ,evaluare prin chestionar de autoexaminare, audituri calitate la furnizori ,furnizor tradițional

Elaborarea , analiza și aprobarea comenzilor de aprovizionare ,vizând descrierea clară și corectă a produselor aprovizionate

Verificarea produselor aprovizionate

Îmbunătățirea continuă a procesului de aprovizionare ;

Controlul dispozitivelor de măsurare și monitorizare

Dispozitivele de măsurare și monitorizare ( DMM ) sunt ținute sub control pe baza de procese documentate așa încât să se asigure că sunt capabile să verifice dacă produsul este acceptabil și să furnizeze dovezi ale conformității produsului cu cerințele determinate .

Obiectivul acestei politici este ca toate DMM –urile să fie verificate la intervalele stabilite .

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Stabilirea verificărilor de efectuat ,a exactității cerute și selectarea și identificarea DMM –urilor de utilizat

Stabilirea frecvenței de verificări metrologice , planificarea și efectuarea verificărilor și a etalonărilor DMM – urilor

Selectarea laboratoarelor de metrologie pentru verificările DMM – urilor

Identificarea stadiului etalonării pe fiecare DMM în parte prin aplicarea de etichete autocolante având inscripționat termenul următoarei verificări

Evaluarea rezultatelor măsurătorilor anterioare ,atunci când DMM –urile au fost găsite la verificare în afara limitelor stabilite .

Asigurarea că există condiții de mediu adecvate pentru măsurători

Asigurarea că manipularea , depozitarea și întreținerea DMM –urilor se face astfel încât să fie menținute exactitatea și aptitudinea de utilizare ;

Protejarea DMM –urilor –prin sigilii – împotriva ajustărilor care ar putea invalida reglajele de etalonare și a intervențiilor neautorizate

Îmbunătățirea continuă a procesului de ținere sub control a dispozitivelor de măsurare și monitorizare.

Monitorizarea și măsurarea produsului

Monitorizarea și măsurarea produsului sunt ținute sub control pe bază de procese documentate astfel încât să se asigure verificarea dacă sunt satisfăcute condițiile specificate pentru produs și producerea de dovezi de conformitate a produsului livrat cu condițiile specificate .

Obiectivul acestei politici este zero produse neconforme livrate la clienți și asigurarea stării de autocontrol la nivel de executant.

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Analiza contractului și a cerințelor clientului pentru a identifica operațiilor necesitând inspecții / încercări obligatorii ;

Elaborarea instrucțiunilor de lucru / planurilor calității ,în conformitate cu procedura „ Elaborarea procedurilor „ în care sunt documentate operațiile de încercare ,criteriile de acceptare ,echipamentele utilizate ( inclusiv aparatele de măsură ) ,înregistrările calității , punctele de oprire obligatorie ( de la care nu se poate continua producția fără avizul clientului sau / și organismului de reglementare ) sau de staționare ( la care numai anunțarea clientului / organismului de reglementarea este obligatorie ) , personalul împuternicit să autorizeze promovarea / livrarea produsului .

asigurarea resurselor adecvate necesare punerii în aplicare a planului calității ,realizată prin bugete , acces la facilități ,instruire și calificare adecvate ; inspecțiile la primire sunt numai cantitative și vizuale ,cele calitative rezultând din certificatul de calitate și relației de parteneriat cu furnizorul ; inspecțiile și încercările pe parcursul asamblării produsului și în final sunt ,progresiv , efectuate de executanți , prin autocontrol .

elaborarea înregistrărilor pentru măsurarea produsului ;

tratarea produselor constatate cu neconformități , realizată conform procedurii.

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Analiza datelor

Analiza datelor este ținută sub control pe bază de proces documentat astfel încât să se asigure că SMC –ul este adecvat și eficace , pentru a evalua unde se poate aplica îmbunătățirea continuă și pentru a lua deciziile pe bază de fapte

Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest proces se desfășoară următoarele activități :

Determinarea ( identificarea ) datelor necesare analizelor ( satisfacția clientului și a altor părți interesate ,contribuția furnizorilor, eficacitatea și eficiența proceselor, conformitatea produsului cu cerințele clienților, aspectele economice ale calității, performanța financiară și referitoare la piață, succesele privind obiectivele de îmbunătățire a performanței, benchmarking ) ;

Colectarea datelor ;

Analizarea datelor prin tehnici statistice ( stabilirea tehnicilor statistice ) ;

Punerea la dispoziție a rezultatelor analizelor datelor pentru ședințele de analiză a managementului calității ;

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management.

Dintre anexele manualui calitatii prezint anexa C intitulata „Harta proceselor”:

=== CAP VI ===

CAP. VI

INSTRUCTIUNI DE LUCRU SI INREGISTRARI

Instructiunile de lucru detaliaza modul de desfasurare a uneia sau mai multor actiuni, sau subprocese din cadrul unui proces. Activitatea de elaborare este coordonata de proprietarul procesului caruia i se subordoneaza instructiunea de lucru.

Responsabilul de proces are urmatoarele responsabilitati:

Reprezinta intregul proces in desfasurarea sa, in schema logica;

Identifica acele puncte de contact in care clientul intra in interactiune directa cu activitatile din proces si le marcheaza cu o linie punctata;

Analizeaza si vizualizeaza procesul din perspectiva clientului pentru identificarea punctelor de contact;

Responsabilul de proces aplica analiza frecventa-relevanta pentru a determinarelevanta problemelor cu clientul.

Responsabilul de proces parcurge urmatorii pasi:

determina valoare frecventei problemei care este data de frecventa aparitiei unei categorii de probleme;

determina diferite probleme din:

observarea directa ;

experienta proprie ;

analiza reclamatiilor ;

chestionarea clientilor orientata pe activitati ale procesului ;

identificarea si evaluarea punctelor de contact cu clientul si a problemelor care pot aparea ;

descrie toate problemele care au fost determinate (data de iesire din aceasta activitate este o lista de probleme) ;

pune pentru fiecare categorie de probleme trei intrebari, prima intrebare are scopul de stabili daca problema exista cu adevarat, daca raspunsul la aceasta intrebare este “da” se va raspunde si la urmatoarele doua intrebari despre dimensiunea iritarii clientului si despre reactiile sale (relevanta prblemei). Pentru a dispune de date concrete in acest sens se apeleaza la chestionarea orala, scrisa sau telefonica a clientului

vizualizeaza datele intr-o diagrama cu urmatoarele coordonate:

frecventa problemei, data de frecventa aparitiei unei anumite categorii de probleme;

relevanta problemei, care depinde de dimensiunea iritarii clientului si de reactiile sale ;

realizeaza diagrama tridimensionala si face analiza ;

aplica diagrama Pareto pentru evaluarea defectelor putine si vitale.

O instructiune de lucru pentru elaborarea instructiunilor de lucru la S.C. MES S.A. :

«  … Scop și domeniul de aplicare

Această instrucțiune explică principiile generale ale elaborării unei instrucțiuni de lucru în scopul de a se asigura un cadru unitar de elaborare a acestor instrucțiuni. Ea se poate aplica de către oricine dorește să elaboreze o instrucțiune și să supună acest document analizei sau aprobării.

Procedura

2.1. O instrucțiune este reflectarea exactă a activității conduse în firmă.

Ea detaliază ori de câte ori ar fi necesar o dispoziție descrisă în manualul calității sau într-o procedură de sistem sau operațională.

Instrucțiunea este redactată, eventual cu ajutorul unui responsabil ierarhic, de către persoana care conduce activitatea respectivă. Pentru a facilita utilizarea sa, ea trebuie să fie cât mai apropiată realității din firmă. Acesta este motivul pentru care nu este predefinită nici o regulă particulară privind conținutul său.

Este indispensabil ca titlul său să reflecte exact conținutul, astfel încât fiecare să poată găsi rapid informația de care are nevoie.

Redactorul instrucțiunii trebuie să se asigure ca regulile următoare sunt respectate întocmai, atunci când ele sunt aplicabile:

Regula1: pentru orice acțiune, frazele să se redacteze sub forma subiect – predicat-complement direct, unde subiectul este o funcție, predicatul este un verb de acțiune (face, se asigură, verifică, scrie, semnează, înregistrează..)

Regula2: verbul este la prezent. Viitorul este interzis iar trecutul este evitat.

Regula3: redactorul trebuie să poată dovedi, în măsura rezonabilului, cu un document, o viză etc că tot ce este scris în instrucțiune este realizat efectiv

Regula4: redactorul trebuie să se asigure că prin instrucțiunile pe care le aplică în practica zilnică, activitățile se desfășoară bine.

Regula5: oricare redactor al unei instrucțiuni trebuie să fie conștient că o instrucțiune este un document, care poate și trebuie să evolueze, că această nu este o constrângere ci reflectarea activității sale. Prin urmare, dacă se schimbă organizarea postului, instrucțiunea trebuie să fie modificată la inițiativa lui.

Aplicarea instrucțiunilor este verificată în momentul auditurilor interne…”

Instructiuni de lucru. Cele sase intrebari ale furnizorului.

Responsabilul de proces clarifica problemele din procesul de care este responsabil:

organizatorice ;

informationale (de exemplu problemele legate de interfete) ;

raportul “ frunizor-furnizor de servicii-client” (oricine este simultan si furnizor si client) ;

Client – departamentul, persoana primeste diferite tipuri de date de intrare care sunt folosite in indeplinirea misiunii, fiind astfel clientul celor care le furnizeaza ;

Prelucrator – departamentul, persoana prelucreaza datele de intrare in scopul de a obtine produsele proprii, fiind asadar un prelucrator ;

Furnizor – departamentul, persoana pune la dispozitia clientilor produsele sale, fiind un furnizor.

Responsabilul de proces desemneaza responsabilul pe fiecare activitate de proces

Fiecare responsabil analizeaza activitatea si completeaza lista “Cele șase intrebari ale furnizorului”.

Responsabilul de proces face analiza procesului pe baza listelor de la punctul 3 si rezultatele analizei se concretizeaza in:

liste de propuneri de inbunatatire, cod LP 4.2.3-0, cand problemele de rezolvat cuprind mai multe procese. In acest caz responsabilulde proces:

urmareste situatia pana cand actiunea recomandata este executata

recomandarea este modificata

sau apare o decizie a administratiei de a nu adopta raspunderea

concluzii obtinute din analiza care se refera la elementele aflate sub jurisdictia deplina a departamentului respectiv. In acest caz responsabilul de proces le adopta fara intarziere.

informatii generale: schema logica a procesului, date

Intrebari :

Cine este clientul meu pe plan intern sau extern ?

De ce anume are nevoie clientul de la mine ? (produse, servicii)

Ce asteptari are clientul meu (obiective, marimi masurabile)

Ce ii pot oferi eu acum ? (produse, servicii – situatia actuala)

In ce puncte nu ii indeplinesc asteptarile ?

Ce pot sa fac pentru a-I indeplini asteptarile ? (ce activitati / procese trebuie modificate ?)

O instructiune de lucru privind instruirea personalului nou angajat cuprinde urmatoarele :

RMC instruieste personalul nou angajat in urmatoarele module :

Modulul 1. Prezentare organizatie

Modulul 2. Cultura organizatiei (viziune, misiune, valori, obiective)

Modulul 3. Politica firmei, ROF, proceduri de lucru , manual calitate , politica calitate

Modulul 4. Resurse interne pentru dezvoltarea profesionala

Modulul 5. Instructaj de protectia muncii

Modulul 7. Documente de angajare

Iar pentru personalul angajat importante sunt urmatoarele puncte:

Sefii de compartiment au responsabilitatea de a stabili nominal participanții pentru o acțiune de instruire pe teme de :

specialitate

calitate

management

Fiecare acțiune de instruire are doi organizatori :

un coordonator proiect din partea RU

un responsabil de la beneficiar – desemnat de șef compartiment

Cei doi organizatori evaluează -înainte de începerea cursului – așteptările și fixarea obiectivelor programului de instruire . Obiectivele programului se stabilesc împreună cu responsabilul din partea beneficiarului . Așteptările participanților se stabilesc pe baza unui chestionar .

RU stabileste lectorul care se ocupa de instruire. Criteriile pe care le are in vedere la alegerea lectorului sunt urmatoarele :

competenta in domeniu

abilitatile de comunicare

experienta in instruire

RU stabileste impreuna cu lectorul obiectivele, durata instruirii, data si locatia unde urmeaza sa se faca instruirea. In cazul in care este necesara prezenta unui lector extern (reprezentant al furnizorilor sau expert) cere aprobarea administratiei pentru a face demersurile necesare aducerii acestuia.

La selectarea si evaluarea furnizorilor externi de instruire trebuie sa urmarim :

Instruirea subcontractantă poate avea loc la sediul organizației sau in spațiile asigurate de furnizor.

Responsabilul resurse umane efectuează selectarea evaluarea și reevaluarea furnizorilor de instruire în scopul de a stabili dacă furnizorii îndeplinesc cerințele cerute pentru instruirea propusă

Responsabilul resurse umane efectuează o primă evaluare a furnizorului de instruire pornind de la datele disponibile despre furnizor :în cazul în care se decide angajarea unui furnizor responsabilul resurse umane întocmește un raport cuprinzând datele disponibile despre furnizor și recomandarea sa .

Responsabilul resurse umane face reevaluarea furnizorului de fiecare dată după ce acesta a terminat o activitate de instruire .

Participanți la instruire efectuează evaluarea activității de instruire prin completarea unui chestionar ce le este înmânat de către furnizorul activității de instruire : o copie se trimite responsabilului resurse umane care folosește aceste informații la reevaluarea furnizorului

Instructiunile de lucru pentru constientizarea personalului cuprinde urmatoarele :

Pentru a conștientiza personalul de relevanța și importanța activităților sale și de modul în care acesta contribuie la realizarea obiectivelor calității și a celor de mediu instruirea personalului cuprinde :

viziunea privind viitorul organizațieiși al salariaților

misiunea organizației

politicile și obiectivele organizației – nu numai cele referitoare la calitate și mediu – impactul asupra salariaților

atribuțiile și responsabilitățile fiecărui angajat în realizarea conformității cu politica de calitate – mediu a organizației

impacturile semnificative asupra mediului reale sau posibile ale activităților pe care le desfășoară

efectele benefice aduse mediului prin îmbunătățirea performanței lor individuale

dezvoltarea și schimbările viitoare ale organizației – impactul asupra salariaților

inițierea și implementarea proceselor de îmbunătățire

beneficiile creativității și înnoirii

imaginea organizației în societate

instruirea noilor angajați

reimprospătarea cunoștințelor salariaților vechi.

Evaluarea generală a rezultatelor instruirii se face prin raportarea la așteptările organizației și la impactul instruirii asupra eficacității și eficienței organizației.Evaluarea este un mijloc de îmbunătățire a planurilor de instruire viitoare . Se urmărește ca instruirea să aibă un caracter interactiv cu exerciții sau studii de caz bine alese .

Evaluarea rezultatelor instruirii înseamnă :

evaluarea retenției informației – se face de către lector pe durata instruirii . Ea se realizează prin administrarea de chestionare de evaluare a nivelului de cunoștințe și abilități la începutul cursului și la sfârșitul acestuia pentru a se putea observa și măsura retenția informației

evaluarea satisfacției participanților – se face de către participanți la sfârșitul cursului pe baza de chestionare de evaluare date de lector

evaluarea satisfacției compartimentului client – responsabilul resurse umane o face trimestrial prin intermediu unui chestionar completat de managerul compartimentului client.

Managementul de vârf încurajează implicarea personalului prin :

furnizarea unei instruiri continue și a unei planificări a carierei

definirea clară a responsabilităților și a autorităților

stabilirea obiectivelor individuale și de echipă , managementul proceselor și evaluarea rezultatelor

facilitarea implicării în stabilirea obiectivelor și luarea deciziilor

recunoașterea și recompensarea meritelor

facilitarea unei comunicări și informări deschise și în ambele sensuri

analiza continuă a necesităților angajaților

crearea condițiilor pentru încurajarea inovațiilor și înnoirilor

asigurarea muncii eficace în echipe proiect

comunicarea sugestiilor și opiniilor

măsurarea satisfacției personalului

investigarea cauzelor reale pentru care oamenii se angajează sau părăsesc organizația

O importanta deosebita il au instructiunile de lucru privind motivarea personalului:

IERARHIA NEVOILOR UMANE SI FORMELE DE MOTIVARE A CALITATII

Seful de compartiment si responsabilul resurse umane identifica necesarul de instruire in cazul:

aparitiei de produse noi

obtinerii de rezultate slabe pe departament

promovarii unui produs nou

rezultate slabe la testari si la auditurile de sistem calitate

reorganizarea departamentelor

modificarea unor proceduri sau instructiuni de lucru

angajat nou

oportunitati de participare la cursuri de specializare

solicitari ale sefilor de departamente

cerinte noi de activitate

prin consultarea fiselor postului si compararea cerintelor postului cu pregatirea persoanei care va ocupa postul respectiv

viziunii, politicii si obiectivelor strategice ale organizatiei

benchmark

Se aplică următoarea ecuație a necesităților de instruire profesională :

2. Responsabilul resurse umane trimite fiecărui compartiment formularul «  analiza nevoilor de instrure «  la începutul lunii noiembrie .

Pentru uzul : personalului elaborator de comenzi.

Localizare : Aprovizionare

Instructiunea de lucru: alegerea cerintelor de asigurarea calitatii:

Alegerea furnizorului

Risc neglijabil Fara clauze Partener traditional

Risc

neneglijabil

DA

Model

NU ISO 9003

1.Pe baza diagramei flux de mai sus, relatiile departament cu furnizorul

si importantei contractului, directorul economic dispune trecerea in comanda de aprovizionare a :

standardul special calitatii( EN ISO 9001, 9002, 9003)

elaborarea de catre furnizor a unui plan al calitatii pentru

contractul / comanda respectiva.

Un exemplu de instructiune de lucru pentru selectarea si evaluarea furnizorilor externi de instruire in cadrul S.C.MES S.A.:

„1. Instruirea subcontractantă poate avea loc la sediul organizației sau in spațiile asigurate de furnizor.

Responsabilul resurse umane efectuează selectarea evaluarea și reevaluarea furnizorilor de instruire în scopul de a stabili dacă furnizorii îndeplinesc cerințele cerute pentru instruirea propusă

Responsabilul resurse umane efectuează o primă evaluare a furnizorului de instruire pornind de la datele disponibile despre furnizor :în cazul în care se decide angajarea unui furnizor responsabilul resurse umane întocmește un raport cuprinzând datele disponibile despre furnizor și recomandarea sa .

Responsabilul resurse umane face reevaluarea furnizorului de fiecare dată după ce acesta a terminat o activitate de instruire .

Participanți la instruire efectuează evaluarea activității de instruire prin completarea unui chestionar ce le este înmânat de către furnizorul activității de instruire : o copie se trimite responsabilului resurse umane care folosește aceste informații la reevaluarea furnizorului. « 

O instructiune deosebit de importanta in cadrul unei organizatii este „implicarea personalului”:

„…Managementul de vârf încurajează implicarea personalului prin :

furnizarea unei instruiri continue și a unei planificări a carierei;

definirea clară a responsabilităților și a autorităților;

stabilirea obiectivelor individuale și de echipă, managementul proceselor și evaluarea rezultatelor;

facilitarea implicării în stabilirea obiectivelor și luarea deciziilor;

recunoașterea și recompensarea meritelor;

facilitarea unei comunicări și informări deschise și în ambele sensuri;

analiza continuă a necesităților angajaților;

crearea condițiilor pentru încurajarea inovațiilor și înnoirilor;

asigurarea muncii eficace în echipe proiect;

comunicarea sugestiilor și opiniilor;

măsurarea satisfacției personalului;

investigarea cauzelor reale pentru care oamenii se angajează sau părăsesc; organizația….”

Pentru a conștientiza personalul de relevanța și importanța activităților sale și de modul în care acesta contribuie la realizarea obiectivelor calității și a celor de mediu instruirea personalului cuprinde :

viziunea privind viitorul organizației și al salariaților

misiunea organizației

politicile și obiectivele organizației – nu numai cele referitoare la calitate și mediu – impactul asupra salariaților

atribuțiile și responsabilitățile fiecărui angajat în realizarea conformității cu politica de calitate – mediu a organizației

impacturile semnificative asupra mediului reale sau posibile ale activităților pe care le desfășoară

efectele benefice aduse mediului prin îmbunătățirea performanței lor individuale

dezvoltarea și schimbările viitoare ale organizației – impactul asupra salariaților

inițierea și implementarea proceselor de îmbunătățire

beneficiile creativității și înnoirii

imaginea organizației în societate

instruirea noilor angajați

reimprospătarea cunoștințelor salariaților vechi.

Inregistrarile referitoare la calitate si graficele privind conceptia, controlul, incercarile, supravegherea, auditul, reviziile sau rezultatele care se raporteaza constituie elemente importante ale unui sistem de conducere a calitatii.

Trebuie sa se stabileasca si sa se pretinda mentinerea unor mijloace pentru identificarea, strangerea, indexarea, clasificarea, stocarea, intretinerea, regasirea si aranjarea documentatiei si a evidentei permanente referitoare la calitate.

Trebuie stabilita modalitatea adecvata de utilizare si acces al beneficiarilor si furnizorilor la evidentele respective. De asemenea, trebuie sa existe reguli privind procedurile pentru operarea de schimbari si modificari asupra diferitelor tipuri de documente.

Prezentul manual de calitate contine pentru fiecare procedura din manalul calitatii cate o inregistrare.

Extrase din manualul calitatii:

„Copii ale rapoartelor de lucru pentru elaborarea / analiza Manualului și a procedurilor de sistem, lista de difuzare, evidența modificărilor și câte un exemplar al fiecărei revizii, sunt arhivate timp de cinci ani la Serviciul Calitate, respectând prevederile procedurii de sistem “Controlul documentelor și datelor”, cod PS-05.”

„Copii ale rapoartelor reuniunilor de lucru pentru elaborarea ,analiza Manualului Calitate, lista de difuzare, evidența modificărilor și câte un exemplar al fiecărei revizii sunt îndosariate timp de cinci ani, de către reprezentantul managementului calitate, în conformitate cu procedeul documentat în procedura „ Controlul documentelor „ , cod PS – 4.2.3.”

„Toate înregistrările generate de procesul de proiectare se îndosariază la compartimentul creație, până la omologare, după care se arhivează, conform procedurii de sistem “Controlul înregistrărilor calității “

„Înregistrările calității sunt ținute sub control pe bază de procedee documentate ,astfel încât să se asigure dovezi fiabile pentru demonstrarea conformității cu condițiile specificate a produselor ,proceselor și sistemului calității .

Obiectivul acestei politici este obținerea unei circulații rapide a informațiilor despre conformitatea produsului și despre eficacitatea SMC –ului.”

Capitolul „Controlul inregistrarilor de calitate” din manualul calitatii „se referă la identificarea ,depozitarea ,protejarea ,regăsirea ,durata de păstrare și eliminarea înregistrărilor calității ,inclusiv ale celor provenite de la furnizori și care se pun la dispoziția clientului, indiferent de suportul pe care sunt stocate ( hârtie sau informatic ) .

Prevederile acestui capitol se aplică persoanelor care intervin în aceste activități. Reprezentantul managerului pentru calitate este responsabil pentru conținutul prezentului capitol și pentru a se asigura că procesul astfel documentat este implementat efectiv și este eficient. Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la acest element de sistem calitate ,se desfășoară în mod sistematic și planificat următoarele activități :

stabilirea înregistrărilor necesare pentru a asigura documentarea / raportarea rezultatelor activităților asociate calității , conform cu fiecare procedură sau proces documentat ; se urmărește menținerea sistemului de raportare la minim necesar .

ținerea sub control ( actualizarea ) formularelor ,conform cu procedura „ Controlul documentelor „ ,cod PS –4.2.3.

identificarea formularelor și a înregistrărilor ,conform cu instrucțiunea de lucru „Codificarea documentelor ,cod IL 4.2.3 – 05.

elaborarea „ Matricei înregistrărilor de calitate „ cod MC 4.2.4 ,unde se documentează modalitățile de identificare ,depozitare ,protejare ,regăsire, durata de păstrare și de eliminarea a înregistrărilor calității .

asigurarea respectării procedeelor astfel documentate, prin numirea personalului implicat și completarea adecvată a fișelor postului .

Îmbunătățirea continuă a procesului prin valorificarea rezultatelor auditurilor, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și analizei efectuate de management….”

Extras din cap. „ Managementul resurselor” – „Resurse umane”: „…O copie a rapoartelor de instruire ,diplomelor ,certificatelor se îndosariază la compartimentul Resurse Umane, pe durata menținerii dosarului personal , în conformitate cu procedura de sistem „ Controlul înregistrărilor calității „ cod P S – 4.2.4…”.

Pentru aprovizionare: „…O copie a certificatului de calitate si garanție se păstrează la service în conformitate cu procedura de sistem calitate „ Controlul înregistrărilor calității „ …… O copie a comenzii de scoatere din magazie și a fișei de magazie se păstrează de către gestionarul magaziei de produse aprovizionate /finite pentru un an ,după care se arhivează timp de cinci ani ,în conformitate cu procedura calitate „ Controlul înregistrărilor calității „……O copie a buletinului de verificare metrologică este îndosariat la Directorul tehnic pe perioada de valabilitate a etalonării ,după care se arhivează pentru o perioadă de cinci ani ,în conformitate cu procedura de sistem „ Controlul înregistrărilor calității „…”

=== CAP VII ===

CAP. VII

CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENTUL CALITATII

Standardizarea a fost repartizată pentru ASRO (Asociația de Standardizare din România). În prezent, ASRO reprezintă România în organisme europene și internaționale (CEN, CENELEC și respectiv ISO, CEI). Această asociație este un organism neguvernamental și nebugetar, care își concentrează eforturile prezente în transpunerea standardelor europene și internaționale în standarde românești.

Acreditarea a fost repartizată pentru RENAR (Asociația Română de Acreditare) care, de asemenea, este un organism neguvernamental dar recunoscut de către guvern. 

Asociația de Acreditaredin Romania-RENAR a acreditat până în prezent următoarele categorii de organisme 

250 laboratoare de încercări/ analize acreditate

3 laboratoare de etalonare

22 organisme pentru certificarea conformității produselor

18 organisme pentru certificarea sistemelor de management al calității

9 organisme pentru certificarea sistemelor de management de mediu

2 organisme pentru certificarea sistemului de management HACCP

3 organisme de certificare personal

9 organisme de inspecție 

Numărul companiilor certificate din România  

3500 companii care au sistemul de management al calității certificat în conformitate cu ISO 9001/2000

200 companii care au sistemul de management de mediu certificat în conformitate cu standardul ISO 14001/1996

30 companii care au sistemul de management HACCP certificat în conformitate cu DS 3027

5 companii care au sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale certificat în conformitate cu standardul OHSAS 18001/1999

2 companii care au certificate sistemul de management al securității informației in conformitate cu ISO 17799/2002

500 companii care au certificate produse 

Organismele nationale cu atributii de evaluare a conformitatii produselor si sistemelor de managemente ” 

ASRO-Asociația de Standardizare din România – organism privat, asociatie non-profit recunoscut de Guvernul României (Legea 355/2002). Autoritatea coordonatoare pentru ASRO este Ministerul Economiei și Comerțului. 

BRML- Biroul Român de Metrologie Legală – departament guvernamental, ce cuprinde 42 de inspectorate de metrologie legală județene și Institutul Național de Metrologie. Directorul General al BRML este in directa subordine a Ministrului Economiei și Comerțului  și este parte a acestui Minister. 

ANPC- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor- organism guvernamental, ce cuprinde filiale județene pentru protectia consumatorului și LAREX- Centrul Național de Expertiza siTestare. Președintele acestui organism este in directa subordonare a Primului Ministru

Fundația Premiul Român pentru Calitate J.M.JURAN – organism privat, asociație non-profit, înființat în 1999 cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul Phare TTQM . Fundația este administratorul Premiului Român al Calității care se decerneaza  în fiecare an si are ca suport Modelul European de Excelență.

În România sunt doar 2 organizații membre ale EFQM care administreaza Premiul European al Calitatii-Fundația J.M.JURAN și compania privată FiaTest.

Alte organisme de certificare sistem acreditate operează în România (AEROQ – 360, RAR-OCS – 70, SIMTEX – 209, OCS AFER, QUALITAS – 85, ROCERT, MOODY INTERNATIONAL, SGS România).

Există și organisme străine de certificare neacreditate în România dar care operează pe piața românească (TUV Bayern și Sachsen, Loyd’s Register și Germanischer Loyd, BVQI, BSI,etc.) dar cu un profil scăzut pe piața românească. Prezența membrilor IQNet nu este foarte evidentă pe piața românească cele mai active organisme fiind DQS, CISQ și KEMA. 

SRAC deține președenția Comitetului Român pentru EOTC, este membru al EUROCER-BUILDING și, totodată, deține în prezent președenția Clubului Organismelor de Certificare Acreditate din România, care a fost recent admis ca membru al Forumului European al Asociațiilor Organismelor de Certificare Acreditate (EFAC). Totodată, SRAC are relații strânse cu numeroase organizații interne și externe. SRAC este și membru fondator al Premiului Român pentru Calitate „JURAN”, care a fost decernat pentru prima oară acum doi ani, în baza modelului EFQM. 

SRAC este deschis pentru cooperarea cu membrii IQNet, fapt ce s-a sintetizat prin mai multe MoU încheiate cu diferiți membrii, iar cu  Federația CISQ (Italia) având un agrement de recunoaștere reciprocă a certificărilor sistemelor de managementul calității. 

Dosarul de certificare se analizeaza in mod independent. In baza concluziilor analizei, Directorul Executiv al Organismului de Certificare ia decizia referitoare la acordarea certificarii. Se acorda certificarea / inregistrarea solicitantului in cazul cand:

toate neconformitatile majore constatate in timpul auditului au fost solutionate;

pentru solutionarea neconformitatilor minore au fost stabilite actiuni adecvate;

evaluatorul apreciaza ca neconformitatile minore restante pot fieliminate de solicitant in mod eficient intr-o perioada de timp adecvata (max. 3 luni de la audit).

Decizia privind certificarea este comunicata solicitantului si i se elibereaza certificatul.

Certificarea se acorda pe perioada de trei ani, cu conditia mentinerii conditiilor initiale privind sistemul calitatii.

In conditiile actuale ale economiei de piata libere cresterii concurentei, impune certificarea ca un parametru esential al competitivitatii si dezvoltarii. Pentru a corespunde conditiilor de calitate, deci pentru a fi apte de utilizare, orice produs, serviciu sau lucrare, trebuie sa fie conform cu specificatiile tehnice stabilite prin reglementari.

Conformitatea produselor cu specificatiile tehnice – conditie indispensabila pentru libe5ra circulatie a produselor pe piata interna si externa – se va evalua si certifica de catre o structura, reprezentata de organisme independente, obiective, constituind asa zisa „terta parte”.

Certificarea este actiunea prin care se demonstreaza ca un produs sau serviciu este realizat conform anumitor specificatii tehnice. Produsele / serviciile certicate sunt insotite de un sistem distinctiv – „certificat de conformitate, marca de conformitate” etc. Certificarea este efectuata de un organism neutru, imputernicit in acest scop.

„Certificatul de conformitate” si / sau „ marca de conformitate” sunt necesare pentru a asigura increderea cumparatorului / consumatorului in calitatea produselor / serviciilor, furnizorului / prestatorului. In acelasi timp, „certificatul / marca de conformitate” permite si accesul produselor romanesti pe acele piete internationale unde este obligatorie certificarea.

Avantajele certificarii:

asigura promovarea exporturilor;

permit accesul facil pe anumite piete internationale;

se asigura depasirea concurentei;

se pot castiga clienti noi;

se pot crea conditii avantajoase de desfacere;

se asigura mentinerea sau cresterea competitivitatii;

creste nivelul de incredere in produsele oferite.

Certificarea implica aprecieri obiective si riguroase realizate in cadrul strict al unor documente emise de foruri recunoscute international. Ea este rezultatul unui ansamblu de activitati documentate din domeniu si cuprinde:

standardizarea;

asigurarea calitatii;

testare;

metrologie;

recunoastere mutuala a competentei firmelor, laboratoarelor, personalului.

In Romania, certificarea trebuie abordata la doua niveluri:

La nivel national, unde se vizeaza crearea instrumentelor necesare certificarii:

Legislatie;

Standardizare;

Crearea structurilor organizatorice nationale;

Recunoasterea mutuala cu organisme similare din alte tari;

La nivelul societatii comerciale, unde se urmareste integrarea tuturor cerintelor de competenta tehnica in practica curenta.

Certificarea presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Primirea si inregistrarea cererii de intentie pentru certificarea conformitatilor produselor, serviciilor, lucrarilor sau standardelor.

Transmiterea la solicitant a chestionarului de evaluare preliminara si a modelului de cerere pentru certificare;

Primirea cererii tip de certificare impreuna cu raspunsul la chestionarul de evaluare preliminara;

Efectuarea vizitei de evaluare preliminara si intocmirea raportului de evaluare preliminara;

Intocmirea proiectului de contract (termen, valoare, termene de plata), negocierea si semnarea;

Nominalizarea responsabillui de audit, a echipei si comunicarea acestora solicitantului certificarii;

Acordul solicitantului privind echipa de audit;

Pregatirea auditului de certificare

Transmiterea planului de audit solicitantului pentru insusire si acceptare:

Evaluarea audit de certificare si supunere spre exaaminare si aprobare ;

Intocmirea actului aditional la contractul de certificare pentru actiunile de supraveghere si a programului de supraveghere ;

Elaborarea certificatului de conformitate ;

Publicarea titlului certificatului de conformitate ;

Efectuarea auditurilor de supraveghere ;

Este bine de stiut ca ceea ce nu poate fi masurat nu poate fi eficient tinut sub control, nu poate fi imbunatatit,nu poate fi dovadit cu probe verificabile independent.

Masurarea calitatii produselor o fac inspectorii, masurarea calitatii pieselor o fac inginerii, iar tinerea sub control a sistemelor o fac auditorii calitate.

Daca rezultatul masurarii se compara cu un criteriu de acceptare (standard, etalon) atunci se vorbeste de evaluare.

Rezultatul evaluarii serveste deciziilor de corectie de prevenire sau imbunatatire.

Prin entitate se intelege : o activitate, un proces, un produse(tangibil : serviciu, hardware, software, material procesat, proiect, instructiune de utilizare) o organizatie, un sistem, o persoana sau o combinatie a acestora.

Autoinspectia cuprinde urmatoarele activitati : determinarea valorii caracteristice ; evaluarea conformitate cu cele specificate ; aplicarea corectiei ; propune actiuni corective / preventive.

Autoinspectia contine inspectia propriei munci efectuata de catre executantul insusi, conform cu reguli specifice, cu corectarea imediata, de catre acestia, a erorilor comise.

Rezultatele autoinspectiei pot fi folosite la tinerea sub control a procesului.

Inspectia poate fi definita in mai multe moduri, dupa cum urmeaza:

Reprezinta determinarea caracteristicilor unei entitati si a valorilor obtinute ale acestora prin examinare, masurare, observare, incercare, verificare cu calibre.

Inseamna compararea rezultatelor cu cerintele specificate, pentru stabilirea conformitatii pentru fiecare caracteristica ;

Consta in examinarea unui proiect, produs, serviciu, proces sau firma si determinarea conformitatii lor cu cerintele specificate sau pe baza de judecata profesionala, cu cerintele generale.

Inspectia proceselor include personal, utilitati, tehnologie si metodologie. Rezultatele inspectiei pot fi folosite ca support pentru certificare .

Incercarea reprezinta operatia tehnica de determinare a uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs, proces, sau serviciu dat , in conformitate cu o procedura specificata .

Atributiile organismelor de certificare produse si servicii

Organismele de certificare a produselor si serviciilor au urmatoarele atributii :

Sa stabileasca un sistem clar de certificare a produselor / serviciilor pentru care cer acreditarea ;

Sa dispuna de urmatoarele documente :

Manualul calitatii propriu ;

Procedurii proprii generale si specifice de lucru ;

Procedura privind modelul de utilizare a marcii, precum si modul de retragere a acesteia in cazul in care se constata o utilizare incorecta ;

Procedura privind modul de participare la omologare a produselor/ serviciilor pentru care este acreditat sa acorde certificat ;

Participa la acele incercarii la care s-a convenit prin programul de incercarii, in vederea omologarii ;

Participa la omologarea produselor / serviciillor atat pentru confirmarea documentatiei tehnice, cat si pentru confirmarea capabilitatii firmei pentru asigurarea repetabilitatii realizarii produsului omologat ;

Acorda certificatul formal si dreptul de utilizare a marcii pe produsele certificate ;

Retrage dreptul de utilizare a marcii in cazul in care produsul / serviciul nu mai indeplineste conditiile pentru care a fost certificat ;

Efectueaza audituri periodice si inspectii privind produsul / serviciul certificat ;

Efectueaza supravegherea pe flux la care la realizarea produsului se utilizeaza procese tehnologice speciale si cu flux continuu ;

Tine la zi si publica lista cu produsele/ serviciile certificate, precum si lista cu produsele/ serviciile la care s-a retras dreptul de utiloizare a marcii ;

Aceste organisme trebuie sa aiba o structura admisibila compusa din comitetul de directie si personal permanent, care sa nu fie supus controluilui acelora care au interes comercial direct in certificare ce trebui efectuata.

Initierea certificarii:

Pentru initierea certificarii, solicitantul trebuie sa transmita RAR – OCS – ului o cerere de intentie care sa furnizeze informatii preliminare referitoare la sistemul calitatii, precizand :

Datele de identificare a societatii ;

Standardul pentru sistemul calitatii si domeniul sau domeniile de activitate ;

Zonele au compartimentele incluse in sistemul calitatii si personalul implicat ;

Stadiul implementarii sistemului calitatii inclusiv, daca el este aplicabiol, date referitoare la audituri de secunda sau terta parte.

Solicitantul certificarii trebuie sa se angajeze ca respecta regulile de certificare si inregistrare stabilite de RAR – OCS. In baza analizei informatiilor transmise de solicitant, RAR – OCS estimeaza capacitatea de lucru necesara pentru realizarea serviciului de certificare si transmite solicitantului oferta.

Evaluarea preliminara :

RAR – OCS face o evaluare preliminara a documentatiei si o vizita preliminara la sediul societatii pentru a obtine informatii cu privire la dimensiunile organizatiei, modul de operare, stadiul implementarii sistemului calitatii si cerintele de specializare necesare pentru auditori. Daca documentatia si informatiile cu privire la sistemul calitatii transmise de solicitant nu sunt complete si / sau corecte, se cere solicitantului sa le completeze si / sa fara sa aplice corectii.

In etapa de evaluare preliminara se identifica toate cerintele retglementate ce decurg din legi, regulamente, aplicabile domeniului de activitate al solicitantului, cerinte care completeaza standardul de referire pentru sistemul calitatii.

In urma acceptarii de catre solicitant a ofertei de certificare, se incheie contractul de certificare ale carui conditii se convin cu solicitantul. Contractul include de regula fazele :

Evaluare preliminara ;

Analiza documentatiei sistemului calitatii;

Auditul la fata locului ;

Evaluarea finala a dosarului de certificare al solicitantului ;

Supravegherea.

Analiza documentatiei :

Directorul executiv al RAR – OCS numeste auditorul sef si stabileste impreuna cu acesta componenta echipei de audit, comunicad-o solicitantului. Acesta poate formula obiectii intemeiate asupra componentei echipei de audit. Auditorul – sef desemnat analizeaza documentatia sistemului calitatii transmisa de solicitant, consemneaza si incadreaza neconformitatile fata de cerintele standardului si elaboreaza raportul de evaluare a documentatiei. Un exemplar di raport si din notele de neconformitati este transmis solicitantului in vederea stabilirii de catre acesta a actiunilor corective necesare. In cazul in care in documentatie sunt identificate neconformitati majore, solicitantul trebuie sa aplice actiunile corective stabilite si sa demonstreze aplicarea acestora. Desfasurarea auditului este conditionata de solutionarea neconformitatilor din documentatie.

Auditul initial :

Auditorul – sef elaboreaza planul auditului care este comunicat solicitantului in vederea realizarii aranjamentelor necesare pentru audit. Planul de audit trebuie sa includa toate activitatile cuprinse in domeniul de certificare solicitat, conditiile aplicabile ale standardului pentru fiecare dintre activitati.

Se defineste clar si se aduce la cunostinta solicitantului mandatul echipein de audit. Planul de audit si data auditului se convin cu solicitantul.

Auditul se desfasoara in conformitate cu SR ISO 10011-1. echipa de audit evalueaza sistemul calitatii solicitantului pentru domeniul inclus in cererea de certificare si inregistrare aplicabile.

Neconformitatile se incadreaza de catre auditorul sef in minore sau majore in functie de plicatiile lor asupra functionarii sistemului calitatii solicitantului.

Neconformitatile identificate sunt prezentate si transmise solicitantului de catre auditorul – sef la sedinta de incheiere a auditului. Solicitantul are dreptul sa comenteze constatarile echipei de audit.

Fata de neconformitatile constatate, solicitantul trebuie sa stabileasca ce sa comunice RAR – OCS, in timp util, actiuni corective adecvate, inclusiv termenele si responsabilii pentru implementarea acestora.

In cazul inregistrarii unor neconformitati majore, se efectueaza, de catre aceeasi echipa sau de o echipa restransa, dupa caz un audit pentru verificarea eficientei actiunilor corective implementate de solicitant.

Rezultatele auditului de verificare se consemneaza de auditorul – sef intr-un nou raport. Acesta trebuie sa evidentieze eficacitatea actiunilor corective intreprinse de solicitant pentru inlaturarea neconformitatilor constatate la auditul initial.

Evaluarea finala, certificarea si inregistrarea sistemului calitatii :

Dosarul de certificare se realizeaza in mod independent. In urma concluziilor analizei, Directorul Executiv al Organizatiei (RAR – OCS) ia decizia referitoare la acordarea certificarii. Se acorda certificarea inregistrarea cand:

Toate neconformitatile majore constatate in timpul auditului au fost solutionate;

Pentru solutionarea neconformitatilor minore au fost satbilite actiuni adecvate;

Evaluatorul apreciaza ca neconformitatile minore restante trebuie eliminate de solicitant in mod eficient intr-o perioada de timp adecvata (max. 3 luni de la audit).

Decizia privind certificarea este comunicata solicitantului si elibereaza certificatul.

Certificarea se acorda pe o perioada de trei ani, cu conditia mentinerii conditiilor initiale privind sistemul calitatii.

In economia de piata, este foarte importanta credibilitatea pe piata a unui produs/ serviciu, furnizorului acestuia (mai ales daca el a implementat un sistem al calitatii ) si chiar a unei persoane.

De exemplu, cu cat credibilitatea unui produs/ serviciu este mai ridicata, cu cat acesta va circula mai usor in diferite tari si chiar se va vinde mai bine(deci va fi mai competitiv), intrucat autoritatile publice si consumatorii vor avea mai mare incredere in el.Iar daca exista si o credibilitate adecvata a furnizorului, se poate asigura astfel cresterea competitivitatii si a profitului acestuia.

In contextul modializarii pietei si al diversificarii si innoirii tot mai rapide a produselor/ serviciilor oferite pietei, a aparut necesitatea unor noi practici de dezvoltare a credibilitatii pe piata a produselor/ servicilor, producatorilor/ prestatorilor si persoanelor.

Simpla afirmatie a unui producator/ prestator cu privire la presupusa calitate a produsului/serviciului sau nu mai poate fi astazi suficienta pentru a genera incredera consumatorilor si a declansa decizia acestora de-a achizitiona anumit produs/ serviciu, realizat de un anumit producator/ prestator.

Printre solutiile practice in scopul cresterii credibilitatii pe piata sunt :1.imbunatatirea continua, 2.testarile comparative de produse/ servicii(cu publicarea rezultatelor acestora si a clasamentelor astfel obtinute), 3.certificarea produselor/ serviciilor si / sau a sistemelor calitatii acreditarea.

Ce este ‘credibilitatea pe piata’ ?

Credibilitatea unei persoane sau a unui produs/ serviciu rezulta din predictibilitatea pe termen cat mai lung a comparitmentului acesteia/ acestuia.Pe piata, acesta credibilitate genereaza increderea consumatorului in produsul/ serviciul respectiv sau in persoana avuta in vedere.Astfel, in timp, el ajunge sa selectioneze si sa achizitioneze doar acele produse / servicii in care poate avea incredere si care provin de la un producator/ prestator in care, de asemenea, poate avea incredere !!!

In statele membre ale Uniunii Europene se poate asigura LIBERA CIRCULATIE A PRODUSELOR doar daca acestea nu piun in pericol sanatatea si viata oamenilor si nu afecteaza calitatea mediului inconjurator !

In mod similar se pune problema si pe piata fortei de munca, intrucat in tot mai multe locuri de munca nu se poate angaja decat persoane realmente credibile !

De regula, credibilitatea pe piata dobandeste lent si este costisitoare, dar se poate pierde rapid si… pe gratis !

Ce inseamna ‘certificarea’ ?

Prin definitie, certificarea este « o procedura prin care un organism calificat si ‘de terta parte ‘ –independent deci de producator / prestator dar si de consumator- atesta in scris faptul ca un produs, un serviciu, un proces sau o persoana este conforma cu anumite cerinte specificate , mentionate intr-un referential prestabilit ».

In consecinta, orice certificare implica evaluarea conformitatii si existenta unui referntial acceptat de toti cei implicati.

Ce alte avantaje mai poate avea certificarea ?

Certificarea este astazi utilizata pe larg in comertul international-mai ales dupa aparitia standardelor seriei ISO 9000- intrucat permite reducerea substantiala a numarului costisitoarelor testari (incercari) de produse/ servicii, efectuate atat de producator/ prestator cat si de distribuitorii si chiar clientii acestuia. Astfel spus, prin certificare se pot evita incercarile multiple si, deci, irosirea timpului si a banilor !

Cum faciliteaza certificarea libera circulatie a produselor intre statele Uniunii Europene ?

La realixarea acestui obiectiv esential contribuie atat legislatia cat si unele structuri existente in aceste state.

Sunt deosebit de importante in acest sens Rezolutiile Consilului de Ministri, intitulate : « Noua abordare a armonizarii tehnice »

Ele au contribuit in mod considerabil la redistribuirea responsabilitatilor intre autoritatile publice si agentii economici pentru asigurarea securitatii produselor si servicilor, in scopul protejarii sanatatii/ vietii consumatorilor si a mediului ambiant.

Conform primei Rezolutii, legislatia comunitara are in vedere doar’cerintele esentiale’(referitoare la securitate) ale produselor/ serviciilor, urmand ca specificarea detaliata a acestora sa se relizeze doar prin standarde tehnice adecvate(elaborarea de agentii economici interesati si aprobate in anumite conditii).

Prin cea de-a doua Rezolutie, a fost atribuita competenta evaluarii conformitatii fie unor organisme independente, fie insisi agentilor economici(doar in anumite circumstante, in special atunci cand si-au certificat un sistem al calitatii).

Aceste importante Rezolutii se bazeaza, in aplicarea lor, pe doua politici comunitare importante :’politica de reglementare’ (vizand conformitatea cu’ cerintele esentiale’) si ‘politica industriala’(vizand dezvoltarea responsabilitatii agentilor economici pentru cresterea propriei lor competivitati, prin promovarea calitatii).

Actualmente, in statele europene, exista numeroase organisme de certificare specializate (pentru anumite tipuri de produse sau servicii, pentru sistemele calitatii pentru sistemele de mediu, pentru diferite specializari/ ocupatii etc.).Unele si-au aprobat referentiale comune, si-au armonizat procedurile de lucreu si s-au recunoscut reciproc, formand retele europene specializate de certificare.

Este obligatorie certificarea pentru agentii economici din Romania ?

In Uniunea Europeana, certificarea produselor/ serviciilor poate fi obligatorie (in cazul acelor produse/ servicii care pot pune in pericol viata si sanatatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant si care constitue obiectul asa-numitului ‘domeniu reglementat’) sau facultativa/ voluntara(in cazul cerlorlalte produse/ servicii- aparinand ‘ domeniului nereglementat’-exclusiv in scopul promovarii lor pe piata).

In CEE, certificarea sistemului calitatii si certificarea persoanelor nu sunt obligatorii prin legislarie dar pot deveni obligatorii prin decizia unor autoritatii publice ca si prin efectul unor contracte incheiate intre agentii economici.

Se recomanda agentilor econonmici din Romania ce au relatiile comerciale cu agentii economici din statele CEE sa-si certifice produselor, serviciile si sistemele calitatii conform reglementarilor CEE si contractelor cu partenerii lor.

Cum se confirma in practica obtinerea certificarii?

Exista trei modalitati uzuale (la toate, certificarile emise avand, de regula, o valabilitate limitata in timp si spatiu) :

« certificatul de conformitate » -precizand produsul/ serviciul, sau o organizatia in care este implementat sistemul calitatii, referentialul si emitentul:

«marca de conformitate» -la produse;

« licenta/ certificatul de calificare » .

Manualul calitatii de la S.C. MES SA a fost certificat de organizatia: TÜV Rheinland Berlin Brandenburg (cu reprezentanta si in Romania).

Misiunea este de a fi alaturi de lumea inovatiilor, în acord cu omul, tehnica si mediul. Suntem un concern international de prestari servicii care documenteaza siguranta si calitatea produselor noi sau existente, a sistemelor si a serviciilor. Serviciilor competente li se adauga independenta si neutralitatea, valori apreciate in intreaga lume.

Cu 7 500 de angajati în întreaga lume TÜV are o cifra de afaceri anuala de aprox. 700 milioane de euro. Cu cele peste 80 de filiale externe ei sunt prezenti în mai mult de 40 de tari , fiind astfel una dintre cele mai importante întreprinderi de prestari servicii din lume. În acest fel, prin reteaua globala asigura clientilor lor servicii integrate si unitare.

Eforturile organizatiei provin de la convingerea ca dezvoltarea economica si sociala nu este posibila fara progres tehnic. Pe baza traditiei si experientei de peste 130 de ani, munca se concentreaza astazi în special pe cinci domenii de activitate globala: servicii industriale, mobilitate si transport, siguranta si calitatea produselor, instruire si consultanta, servicii IT si inovatii.

TÜV Rheinland Berlin Brandenburg România ofera certificari recunoscute international pentru o multitudine de produse, facilitând astfel patrunderea acestora pe cele mai importante piete internationale. TÜV Rheinland Berlin Brandenburg dispune de Organisme Notificate pentru toate Directivele Europene relevante în certificarea produselor, precum si de multiple recunoasteri internationale la nivel local si international. În acest fel o certificare a unui produs prin TÜV Rheinland Berlin Brandenburg va asigura simultan accesul pe toate pietele importante ale lumii (Europa, Rusia, Asia, SUA, Canada etc). Certificarile de produs se pot oferi, la solicitarea organizatiilor interesate, alaturi de alte servicii de interes pentru organizatia dumneavoastra, cum ar fi certificarile de sisteme de management sau cursurile de instruire, avantajul pe care îl obtineti fiind ca obtineti servicii integrate, la preturi competitive, cu un efort organizational minim.

Lista celor mai solicitate tipuri de produse.

Produse electrice si elctronice: oferirea marcilor de conformitate CE, GS sau conformitatea cu standarde specifice de produs pentru practic toate produsele electrice si electronice de pe piata (produse de uz casnic, unelte si scule, echipamente audio-video, componente etc)

Produse mecanice: oferirea marcilor de conformitate CE, GS sau conformitatea cu standarde specifice de produs pentru practic toate produsele mecanice de pe piata (produse pentru petrecerea timpului liber si desfasurarea activitatilor sportive, jucarii si alte produse destinate copiilor, masini industriale etc)

Echipamente medicale: certificarea echipamentelor medicale ca premisa a exportului acestora în Uniunea Europeana sau pe alte piete (SUA, Asia, Canada etc), în conformitate cu Directivele Europene ale Echipamentelor Medicale – European Medical Device Directives (MDD, IVDD, AIMDD) sau cu alte referentiale.

Compatibilitate electromagnetica: acordarea marcii de conformitate cu directiva europeana de compatibilitate electromagnetica EMC/ EMV (Electromagnetic Compatibility/ Elektromagnetische Verträglichkeit), testarea si certificarea produselor de tip Bluetooh, alte servicii în domeniul telecomunicatiilor.

Ergonomie: acordarea marcii de "Ergonomie verificata" (Ergonomie Geprüft) pentru o multitudine de produse, inclusiv software (usability assesments) si hardware.

Analize chimice si de mediu: Analize chimice de apa, aer, sol în laboratoare acreditate, elaborarea de studii si concepte, analiza si expertizarea migratiei elementelor la produse ce vin în contact cu alimentele (ambalaje, recipiente etc), analize de produse textile si piele în conformitate cu legislatia germana si internationala, acordarea marcii proprii ToxPROOF etc.

TÜV Rheinland Berlin Brandenburg România ofera certificari recunoscute international pentru o multitudine de sisteme de management, separat sau integrat, în acest din urma caz existând posibilitatea derularii în conditii extrem de avantajoase a procedurii de certificare. Certificarile de sistem se pot oferi, de asemenea, alaturi de alte servicii de interes pentru organizatia solicitanta, cum ar fi certificarile de produs sau cursurile de instruire, avantajul fiind ca se obtin servicii integrate, la preturi competitive, cu un efort organizational minim.

=== CONCLUZII se pun dupa cap VII ===

CONCLUZII

Activitatea de management al uni organisatrice inclue printre alte categorii de management, managementul calitatii.(ISO 9000 : 2000)

Clientii sollicita produse cu caracteristici care sa le satisfaca necesitatile si asteptarile. Aceste necesitati si asteptari sunt exprimate in specificatiile produsului si sunt mentionate prin termenul generic de cerinte ale clientului.Cerintele clientului pot fi specificate contractual de catre client sau pot fi determinate de organizatia si asteptarile clientului se schimba si datorita presiunilor competitiei si progresului tehnic, organizatiile sunt determinate sa-si imbunatateasca continuu procesele si produsele.

Abordarea sistemului de management al calitatii incurajeaza organizatiile sa analizeze cerintele clientului, sa defineasca procesele care contribuie la realizarea unui produs acceptabil pentru client si sa tina aceste procese sub control. Un sistem al managementului al calitatii poate furniza cadrul pentru imbunatatirea continua pentru a mari probabilitatea de crestere a satisfaciei clientului si pentru cresterea satisfactiei altor parti interesate. Acest sistem furnizeaza incredere organizatiei si clientilor sai ca este capabila sa furnizeze produse care indeplinesc in mod consecvent cerintele.(ISO 9000:2000)

Desfasurarea eficienta a activitatilor de productie, managementul calitatii, cercetare – dezvoltare si de inovare in IMM – uri se constituie ca baza a procesului si cresterii profiturilor. Acest lucru este pus in evidenta de complexitatea activitatilor economice ale societatilor comerciale sub influenta putenica a pietei mondiale si a imperativelor generate de pozitia stiintei, care este o principala forta de productie. Ca urmare, oricare manager trebuie sa organizeze temeinic activitatile de cercetare – dezvoltare si de inovare si sa valorifice la maximum documentele sistemului de management al calitatii.

In managementul societatilor comerciale manualul calitatii detine un rol decisiv, si subliniaza nivelul, ritmul si directiile spre care tinde societatea dar si toate laturile economico – sociale ale unitatii.

Succesul asigurarii calitatii se concretizeaza prin innoiri tehnologice, prin cresterea ritmului de dezvoltare si a productivitatii, mentinerea nivelului de calitate corespunzator cu cerintele si standardele internationale.

Pentru ca o organizatie sa poata fi condusa si sa functioneze cu succes este necesar ca aceasta sa fie coordonata si controlata intr-un mod sistematic si transparent. Succesul poate rezulta din implementarea si mentinerea unui sistem de management care este proiectat pentru imbunatatirea continua a performantei luand in considerare necesitatile tuturor partilor interesate.

Elaborarea manualului calitatii conduce la relatii mai dezvoltate intre compartimentele intreprinderii si descrie totalitatea masurilor pe care le ia intreprinderea pentru asigurarea calitatii produselor si serviciilor. Manualul calitatii este instrumentul prin care se pune in aplicare managementul calitatii.

In capitolul I se prezinta structura documentatiei sistemului de managementul calitatii care urmareste, in general, fie procesele organizatiei, fie structura standardului referitor la calitate aplicabil sau o combinatie a acestora. Structura documentatiei utilizate in sistemul de management al calitatii poate fi descrisa ca o ierarhie. Aceasta structura faciliteaza distributia, mentinerea si intelegerea documentatiei.

Documentatia sistemului de management al calitatii include de obicei, urmatoarele:

manualul calitatii;

proceduri documentate;

instructiuni de lucru;

formulare;

planuri ale calitatii;

specificatii;

documente externe;

inregistrari.

9. politica referitoare la calitate si obiectivele acesteia;

Capitolul II descrie societatea MES SA, fabrică o gamă diversificată de mașini unelte, cu obiectul de activitate care este proiectarea, fabricarea și comercializarea produselor din domeniul construcțiilor de mașini cu istoric și profilul de activitate, mediul economic, evolutia productiei la import si export si cu fluxul tehnologic.

Implementarea sistemului de managementul calitatii apare in capitolul III. Implementarea sistemului de management al calitatii implica toti membrii organizatiei. Pentru implementare se definesc politica si obiectivele in domeniul calitatii, se identifica procesele, apoi se elaboreaza manualul calitatii, procedurile si instructiunile stabilite de organizatie si cerute de standard.

Manualul calitatii, „imaginea marca” in materie de asigurarea calitatii se prezinta in capitolul IV. El este primul document al furnizorului pentru castigarea increderii clientului. Pentru utilizarea in vederea certificarii SMC, este documentul de referinta fata de care se va desfasura auditul de evaluare conformitatii. Manualul calitatii este documentul a carui redactare este cea mai importanta din punct de vedere al calitatii, pentru ca da o imagine a nivelului atins in demersul magementului calitati. Manualul calitatii descrie totalitatea masurilor pe care le ia o societate comerciala pentru asigurarea calitatii produselor si/ sau serviciilor sale. Manualul calitatii “creste” odata cu sistemul calitatii pe care il descrie. Sistemul calitatii este mijlocul, instrumentul, prin care se pune in aplicare managementul calitatii, deci si asigurarea calitatii. Manualul nu este “de asigurare/ managementul calitatii” ci “al sistemului calitatii” si deci descrie “ansamblul actiunilor” ci mijlocul, instrumentul prun care acestea sunt elaborate, puse in aplicare, verificate, corectate. Comunicarea politicii societății, a procedurilor și a exigențelor. Dovedirea faptului că responsabilitățile tuturor angajaților sunt definite fără ambiguități, resursele adecvate sunt planificate și asigurate, procesele sunt ținute sub control.

Capitolul V vine cu procedurile calitatii ce sunt prezente si descrise amplu in manualul calitatii si care prezinta in fapt particularitatile manualului calitatii.

Procedurile descriu la nivelul de detaliere, suficient pentru mentinerea unui control adecvat, urmatoarele aspecte:

Activitatile implicate;

Responsabilitatile, autoritatile si intercolerarea personalului care conduce, efectueaza si verifica activitati care influenteaza calitatea;

Cum vor fi efectuate activitatile;

Formulare si celelalte documente ce vor fi utilizate;

Numarul procedurilor este in fuctie de:

Complexitatea operatiilor;

Organizarea activitatilor (afacerilor);

Natura activitatilor (afacerii).

Instructiunile de lucru si inregistrarile sunt in manualul calitatii analizat alte particularitati foarte importante pentru implementarea sistemului calitatii. Ele apar descrise si exemplificate in capitolul VI. Instructiunile de lucru detaliaza modul de desfasurare a uneia sau mai multor actiuni, sau subprocese din cadrul unui proces. Inregistrarile referitoare la calitate si graficele privind conceptia, controlul, incercarile, supravegherea, auditul, reviziile sau rezultatele care se raporteaza constituie elemente importante ale unui sistem de conducere a calitatii.

Deznodamantul – „ certificarea”, incoronarea tuturor eforturilor depuse pentru elaborarea manualului calitatii se descrie in capitolul VII. Certificarea este actiunea prin care se demonstreaza ca un produs sau serviciu este realizat conform anumitor specificatii tehnice. Produsele / serviciile certicate sunt insotite de un sistem distinctiv – „certificat de conformitate, marca de conformitate” etc. Certificarea este efectuata de un organism neutru, imputernicit in acest scop. „Certificatul de conformitate” si / sau „ marca de conformitate” sunt necesare pentru a asigura increderea cumparatorului / consumatorului in calitatea produselor / serviciilor, furnizorului / prestatorului. In acelasi timp, „certificatul / marca de conformitate” permite si accesul produselor romanesti pe acele piete internationale unde este obligatorie certificarea. Certificarea implica aprecieri obiective si riguroase realizate in cadrul strict al unor documente emise de foruri recunoscute international. Ea este rezultatul unui ansamblu de activitati documentate din domeniu si cuprinde:

standardizarea;

asigurarea calitatii;

testare;

metrologie;

recunoastere mutuala a competentei firmelor, laboratoarelor, personalului.

Prin definitie, certificarea este « o procedura prin care un organism calificat si ‘de terta parte ‘ –independent deci de producator / prestator dar si de consumator- atesta in scris faptul ca un produs, un serviciu, un proces sau o persoana este conforma cu anumite cerinte specificate , mentionate intr-un referential prestabilit ».

Manualul calitatii de la S.C. MES SA a fost certificat de organizatia: TÜV Rheinland Berlin Brandenburg.

=== Diagrama cap 3 arbore pt. idei de imbunatatire ===

DIAGRAMA ARBORE APLICATA LA PREZENTAREA DE IDEI DE IMBUNATATIRE

TEMA ( OBIECTIVUL ) Elemente ( mijloace ) principale Elemente ( mijloace ) secundare Idei ( mijloace aplicabile )

Caută o greșeală

Meditează la o dorință

Caută problema Urmărește munca cuiva cu atenție

Găsește o problemă în atelier ,

birou Obține o idee despre problemă Observă alte fabrici

Discută problemele fiecăruia

Invăță compoziția costurilor

Culege o problemă de la alții Discută problema cu șeful

Ascultă-ți colegii

Ascultă-i pe cei care de regulă au idei

Invață pașii de găsire a unei idei Ascultă-i pe cei care au idei bune

Invață să aplici brainstorming

Propune o idee de rezolvare a Tine un seminar

problemei Cunoaște tehnologia din atelier Ascultă personalul tehnic

Demontează produsul

Studiază cataloagele și manualele

Propunerea cât mai multor produsului

idei de îmbunătățire Culege idei de la colegi

Brainstorming

Suete la un pahar

Discută cu muncitorii din afară

Stimulează Concurența între grupuri

Motivează propunerea ideilor Prezintă o țintă

Mărește premiul

Crează plăcerea împlinirii Seful face o evaluare corectă a propunerii

Observă îmbunătățirea obținută

Comentează în public ideile bune

Fă muncitorii încrezători în idei Invăță-i să-și redacteze în scris ideile

Ferește-te să le găsești defecte

Instituie un sistem de culegere a Introduce un sistem de propuneri orale

Creează climatul favorabil pentru propunerilor Introduce un sistem de propuneri scrise

propuneri Tine un blocnotes pe birou

Așează o tablă neagră lângă masa de

Oferă blocnotes pentru notarea Imediată lucru

Completează o agendă a propunerilor

INTRODUCERE

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) reprezinta structura de baza a economiilor performante. Existenta IMM-lor asigura o mai profunda diviziune a muncii in conditiile realizarii celor mai ridicate nivele de calitate pentru produse si servicii. Aceste intreprinderi sunt mai usor adaptabile cerintetor economiei de piata, fiind caracterizate de o mai mare flexibilitate a activitarilor si a managementului operational, al resurselor umane, al comunicarii si al aspectelor financiare.

IMM-urile fac parte din categoria „Societate comerciala", daca se au in vedere Codul comercial si legea numarul 31 din 1990.

In prezent, Societatea comerciala se defineste ca o unitate economica cu statutul de persoana juridica, in care una sau mai multe persoane fizice sau juridice convin in calitate de asociati sau actionari sa formeze, pe baza unui contract de societate si prin intermediul contributiilor proprii (in natura, numerar sau munca) un fond social in scopul declarat a1 desfasurarii uneia sau mai multor activitati economice licite, avand ca obiectiv si rezultat final obtinerea de profit.

Unele lucrari de specialitate recomanda ca in loc de societatea comerciala sa se foloseasca denumirile de: organizatie comerciala, firma sau intreprindere, care pun mai bine in evidenta activitatile desfasurate de catre un agent economic. Pentru domeniul mecanic, denumirea de intreprindere este nu numai potrivita dar si consacrata.

Odata cu trecerea spre economia de piata se impune o noua conceptie privind organizarea calitatii in intreprinderi, deoarece economia de piata inseamna concurenta, iar unul din atuurile cele mai puternice in lupta concurentiala este calitatea superioara a produselor si serviciilor. Aceasta impune imbunatatirea structurala si diversificarea sortimentala a marfurilor, cu tendinte de perfectionare ascendenta a proportilor psiho-senzoriale, tehnice, constructive, functionale, economice, de durabilitate si estetice, care sa le situeze permanent la nivelul celor mai ridicate performante ale marfurilor similare de pe piata interna si externa si sa fie in concordanta cu nevoile cresterii economice.Are loc si o cresterele a exigentelor consumatorilor care, datorita nivelului lor material si cultural in cresterea permanenta, au o sfera de necesitati in continua extindere privind satisfacerea lor cu marfuri optime, atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct de vedere calitativ.

Productia, respectiv produsele , precum si consumul (utilizarea) se gasesc intr-o interconexiune, prin intermediul calitatii.

Calitatea, conform SR ISO 8402, este ansamblul de caracterisitci ale unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicite.

Termenul de calitate i se asociaza si acela de fiabilitate, care reprezinta capacitatea produsului sau serviciului de a continua sa raspunda cerintelor clientului, un anumit interval de timp. Termenul de calitate nu este utilizat pentru a exprima superlativul in sens comparativ si nici un sens cantitativ, pentru evaluari tehnice.In aceste cazuri se foloseste un calificativ, respectiv :

Calitatea relativa-pentru a clasifica produsele sau serviciile, in sens calicativ ;

Nivelul calitatii-cand se efectueaza evaluari tehnice precise, in sens cantitativ.

A dori calitatea inseamna:

exigenta economica, adica sa stii sa vinzi mai mult, producand mai bine ;

exigenta de competitivitate, respectiv sa stii sa te adaptezi la nevoile utilizatorului ;

noua cultura, conform careia trebuie promovata ideea ca in societate fiecare individ are o datorie calitativa;

noua stare de spirit , respectiv trebuie sa inveti sa lucrezi in echipa si sa-ti placa aceasta.

Implementarea si certificarea sistemului calitatii in tara noastra constitue, la ora acttuala, o conditie esentiala pentru patrunderea pe piata Comunitatii Europene.

Infiintarea sistemelor calitati, certificate in concordanta cu standardele ISO 9000, a devenit o necesitate imperioasa pentru intrarea si sustinerea afacerilor pe piata exportului.

Instituirea sistemelor calitatii de catre tarile in curs de dezvoltare presupune intelegerea felului in care urmeaza a se distribui produsele, o anumita cultura industriala, precum si perceperea calitatii asa cum este ea conceputa in tarile dezvoltate. De asemenea, se cere evitarea unor conceptii gresite, cum ar fi :calitatea costa scump ; imbunatatirea calitatii presupune reducerea productivitatii ; calitatea este afectata de slaba pregatire a fortei de munca.

Sistemul calitatii este definit ca fiind ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procese si resure care are ca scop realizarea conducerii calitatii.

Sistemul calitatii de aplica tuturor activitatilor care se refera la calitatea unui produs sau serviciu si interactioneaza cu aceste activitati.

Un sistem al calitati are ca scop stabilirea mecanismelor pentru integrarea tuturor functiilor intr-un sistem atotcuprinzator si trebuie sa fie transparent astfel incat societatea comerciala, cat si clientii sai, sa inteleaga clar cum intetioneaza firma sa se asigure ca produsele sale vor satisface toate cerintele calitatii.

Sistemul calitatii contine elementele care nu se regasesc in documentatia tehnica a produsului, modul de lucru, ceea ce planul de operatii face procesul tehnologic al produsului : standardizeaza ceea ce se repeta.

=== proiect tehnologic III ===

În construcția de mașini, pentru obținerea pieselor cu precizia necesară și calitatea de suprafață impusă în condițiile funcționale este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat să se îndepărteze prin așchiere un strat de material care constituie adausul de prelucrare.

Mărimea adausurilor de prelucrare trebuie să fie astfel stabilită încât, în condițiile concrete de fabricație, să se obțină produse de înaltă calitate la un preț de cost minim.

Operația curentă rectificare.

Operația curentă, TT+strunjire de finsare.

Rz=25m Sp=0m (după TT, Sp se exclude din calcul)

c=3 m pag 31 [1] cTT=0,6m lc=200 mm k1=0,06 k2=0,025

p=120,003m v=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=1285,5m Tp=60m 2Acnom=2Acmin+Tp m

2Acnom=1345,5m 2Acnom=1,346mm

bmax=609,6mm dmax=bmax+2Acnom dmax=610,946 mm dmax rotunjit=dnom=611mm

dmin=dmax-Tp dmin=610,95mm

Strunjire de finisare se va execut la cota mm

Operația precedentă, strunjire de degroșare

Operația curentă, strujire de finisare

Rz=50m Sp=50m Tab. 7,17 [1] c=3m lc=200mm k=0,06

=36m p=36m c=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=632m 2Acmin=0,632m Tp=185m

2Acnom=2Acmin+Tpm 2Acnom=871m 2Acnom=0,817mm

bmax=610,95mm dmax=bmax+2Acnom dmax=611,77mm dmax rotunjit=dnom=612mm

dmin=dmax-Tp dmin=611,77mm

Strujirea de degroșare se execută la cota mm

Operația precedentă, debitare autogenă

Operația curentă, strujire de degroșare

Rz+Sp=800m c=3m lc=200mm k=0,06 =36m

p=36m c=100 m=0,1mm

2Acmin=2Acmin=2032m

2Acmin=2,032mm Ai=1,4mm 2Acnom=2Acmin+Ai mm

2Acnom=3,432mm

bmax=611,77mm dmax=bmax+2Acnom dmax=615,20mm dnom rotujit=dnom=615mm

2Acnom real=615,2-dnom 2Acnom real=3,1mm

Debitarea autogenă se va executa la cota de

Operația curentă rectificare.

Operația curentă, TT+strunjire de finsare.

Rz=25m Sp=0m (după TT, Sp se exclude din calcul)

c=3 m pag 31 [1] cTT=0,6m lc=200 mm k1=0,06 k2=0,025

p=120,003m v=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=702,8m Tp=60m 2Acnom=2Acmin+Tp m

2Acnom=762,8m 2Acnom=0,763mm

bmax=310,7mm dmax=bmax+2Acnom dmax=311,46 mm dmax rotunjit=dnom=312mm

dmin=dmax-Tp dmin=311,46mm

Strunjire de finisare se va execut la cota mm

Operația precedentă, strunjire de degroșare

Operația curentă, strujire de finisare

Rz=50m Sp=50m Tab. 7,17 [1] c=3m lc=200mm k=0,06

=36m p=36m c=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=632m 2Acmin=0,632m Tp=185m

2Acnom=2Acmin+Tpm 2Acnom=871m 2Acnom=0,817mm

bmax=311,46mm dmax=bmax+2Acnom dmax=312,28mm dmax rotunjit=dnom=312,3mm

dmin=dmax-Tp dmin=312,28mm

Strujirea de degroșare se execută la cota mm

Operația precedentă, debitare autogenă

Operația curentă, strujire de degroșare

Rz+Sp=800m c=3m lc=200mm k=0,06 =36m

p=36m c=100 m=0,1mm

2Acmin=2Acmin=2032m

2Acmin=2,032mm Ai=1,4mm 2Acnom=2Acmin+Ai mm

2Acnom=3,432mm

bmax=312,28mm dmax=bmax+2Acnom dmax=315,71mm dnom rotujit=dnom=316mm

2Acnom real=315,71-dnom 2Acnom real=3,1mm

Debitarea autogenă se va executa la cota de

Operația curentă rectificare.

Operația curentă, TT+strunjire de finsare.

Rz=25m Sp=0m (după TT, Sp se exclude din calcul)

c=3 m pag 31 [1] cTT=0,6m lc=200 mm k1=0,06 k2=0,025

p=120,003m v=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=961,21m Tp=60m 2Acnom=2Acmin+Tp m

2Acnom=1021,21m 2Acnom=1,021mm

bmax=444,5mm dmax=bmax+2Acnom dmax=445,52 mm dmax rotunjit=dnom=446mm

dmin=dmax-Tp dmin=445,52mm

Strunjire de finisare se va execut la cota mm

Operația precedentă, strunjire de degroșare

Operația curentă, strujire de finisare

Rz=50m Sp=50m Tab. 7,17 [1] c=3m lc=200mm k=0,06

=36m p=36m c=100m=0,1mm

2Acmin=

2Acmin=632m 2Acmin=0,632m Tp=185m

2Acnom=2Acmin+Tpm 2Acnom=871m 2Acnom=0,817mm

bmax=445,52mm dmax=bmax+2Acnom dmax=446,39mm dmax rotunjit=dnom=447mm

dmin=dmax-Tp dmin=446,39mm

Strujirea de degroșare se execută la cota mm

Operația precedentă, debitare autogenă

Operația curentă, strujire de degroșare

Rz+Sp=800m c=3m lc=200mm k=0,06 =36m

p=36m c=100 m=0,1mm

2Acmin=2Acmin=2032m

2Acmin=2,032mm Ai=1,4mm 2Acnom=2Acmin+Ai mm

2Acnom=3,432mm

bmax=446,39mm dmax=bmax+2Acnom dmax=449,82mm dnom rotujit=dnom=450mm

2Acnom real=449,82-dnom 2Acnom real=3,1mm

Debitarea autogenă se va executa la cota de

Lungimea nominală a semifabricatului Lnom=92,65+5,6=98,25 Lnom rot=98,3mm

La la turnare se respectă cota de mm

Valoarea efectivă a adausului nominal 2Acnom=98,3-92,65=5,7mm

Pentru fiecare față Acnom=2,7mm

Pentru găurile 6,5 2Acnom=6,5mm

Pentru teșituri 1 2Acnom=1mm

Pentru teșituri 8 2Acnom=8mm

Pentru filet M12 2Acnom=2mm

Pentru filet M8 2Acnom=2mm

Pentru canalul de pană Acnom=95,5-90=5,5mm

Etapa IV

Calculul regimurilor de prelucrare:

Alegerea mașinilor-unelte:

Strunjirile se execută pe SN320x1000

Caracteristicile tehnice ale acestui strung sunt date mai jos:

B. Șeping S-425

Rectificarea se execută pe US 200×630

D. Găurile (și filetele) se execută pe mașina de găurit G25

Caracteristicile principale:

Diametrul maxim de găurit, D=25mm;

Lungimea cursei burghiului, L=315mm;

Adâncimea maximă de găurit, S=224mm;

Puterea motorului, N=3kw;

Randamentul, =0,85;

Turația axului principal (rot/min): 53, 60, 80, 112, 160, 224, 315, 450, 630, 900, 1250, 1800,

Avansuri (mm/rot): 0,10; 0,13; 0,19; 0,27; 0,32; 0,53; 0,75; 1,06; 1,5.

Calculul regimului de așchiere se va determina pe cale analitică pentru 5 suprafețe ale piesei iar pentru celelalte suprafețe regimul de așchiere se va stabili după STAS-uri sau tabele.

Strunjire de degroșare S8 609,6

Alegerea sculei așchietoare:

cuțit cu placă pentru degroșare P10 STAS 6376-67

Alegerea adâncimii de așchiere: cei 3,1 mm ai adaosului se vor îndepărta din trei treceri

Adaosul de prelucrare 2Acnom real=3,1mm numărul de treceri: nrtr=3

t=1,03 pentru trecere

Alegerea avansului:

– valoarea dimensiunilor corpului cuțitului: b=12 h=12

– suportul dintre înălțimea cuțitului și lungimea în consolă: H=0,5

– rezistența la încovoiere: i=20 daN/mm2

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: C4=27,9

– duritatea materialului de prelucrat: HB=138

– coeficient ce ține seama de materialul prelucrat și duritate: n1=0,35

– adâncimea de așchiere: t=1,03

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: x1=1,0

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: y1=0,75

Calculul avansului: S=1,69 mm/rot

Conform MU adopt S=0,22 mm/rot

Determinarea vitezei de așchiere

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=25 h=25

– secțiunea transversală a cuțitului; q=bh q=144 k1=0,892

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,812

K3 a=15 Ks=3 k3=1,155

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului: 1=0,1 r=0,5 k4=0,87055

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coeficient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=510,176 m/min

Diametrul piesei: D=609,6 mm

Calculul turației efective: ncalc=1002,432 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU: nMU=630 rot/min

Viteza efectivă: Vef=320,6309 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=3697,935 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=42,128 daN

Fx=0,35Fz Fx=14,745 daN

Fy=0,35Fz Fy=14,745 daN

F=47,0069 daN

2Mt=7,615

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=2,207 kw NMU=3 kw

=0,85 Nc=2,596 kw

Condiția: Nc NMU

Condiția se verifică.

Strujire de finisare

scula – cuțit drept de finisare STAS 6378-80 K=90

Ks=5 r=2,5 mm – raza la vârf a cuțitului

Adâncimea de așchiere: 2Acnom real=0,714mm ntr=1 t=0,714 mm

Verificarea avansului la calitatea precisă a suprafeței prelucrate

Cs=0,08 K=90

x=0,3 K1=5

y=1,4 Rz=3,2 z=0,35 r=2,5

u=0,7

S=0,10 mm/rot

Se adoptă avansul mașinii unelte: S=0,1 mm/rot

Din punct de vedere al rigidității piesei nu este cazul deoarece:

D=155 L=205

Determinarea vitezei de așchiere:

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=12 h=12

– secțiunea transversală a cuțitului; q=bh q=144 k1=0,8921

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,8122

K3 a=15 Ks=5 k3=1,1039

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului:

1=0,1 r=2,5 k4=1,0225

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coefricient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=761,469 m/min

Diametrul piesei: D=89 mm

Calculul turației efective: ncalc=2723,40 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU:

nMU=1600 rot/min

Viteza efectivă: Vef=447,362 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=6341,409 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=19,872 daN

Fx=0,35Fz Fx=6,955 daN

Fy=0,35Fz Fy=6,955 daN

F=22,174 daN

2Mt=1,973 daN

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=1,254 kw NMU=3 kw =0,85 Nc=1,552 kw

Condiția: Nc NMU

Condiția se verifică.

Rectificare

disc abraziv E40 KC STAS 601-84

E – materialul abraziv electrocorindon granulație 40

K – duritatea

C – liant ceramic

Adâncimea de așchiere:

2Acnom real=0,422 mm ntr=2 t=0,211 mm

Avansul pe trecere:

– avansul în funcție de lățimea discului abraziv D>20 mm avem:

=0,63 mm/rot B=50 mm S1=B=31,5 Adopt S1=30m/min

Avansul de pătrundere ST=0,018 mm/c

Viteza periferică la avansul pe trecere :

Vp=1,90 m/min.

Viteza periferică a discului V=35 m/s

Turația n: n=117,27 rot/min

Se adoptă n=117rot/min

Strunjire de degroșare S8 310,7

Alegerea sculei așchietoare:

cuțit cu placă pentru degroșare P10 STAS 6376-67

Alegerea adâncimii de așchiere: cei 2,4 mm ai adaosului se vor îndepărta din două

Adaosul de prelucrare 2Acnom real=2,4mm numărul de treceri: nrtr=2

t=1,2 pentru trecere

Alegerea avansului:

– valoarea dimensiunilor corpului cuțitului: b=12 h=12

– suportul dintre înălțimea cuțitului și lungimea în consolă H=0,5

– rezistența la încovoiere: i=20 daN/mm2

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului C4=27,9

– duritatea materialului de prelucrat: HB=138

– coeficient ce ține seama de materialul prelucrat și duritate: n1=0,35

– adâncimea de așchiere: t=1,03

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: x1=1,0

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: y1=0,75

Calculul avansului: S=1,386 mm/rot

Conform MU adopt S=0,1 mm/rot

Determinarea vitezei de așchiere

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=12 h=12 q=bh q=144 k1=0,8921

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,8122

K3 a=15 Ks=12 k3=1,02029

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului:

1=0,1 r=0,5 k4=0,87055

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coefricient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=618,20 m/min

Diametrul piesei: D=88 mm

Calculul turației efective: ncalc=2236,158 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU: nMU=1600 rot/min

Viteza efectivă: Vef=442,336 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=1310,09 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=33,399 daN

Fx=0,35Fz Fx=11,689 daN

Fy=0,35Fz Fy=11,689 daN

F=37,267 daN

2Mt=3,279

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=2,414 kw NMU=3 kw =0,85 Nc=2,840 kw

Condiția: Nmotor NMU

Condiția se verifică.

Strujire de finisare

scula – cuțit drept de finisare STAS 6378-80 K=90

Ks=5 r=2,5 mm – raza la vârf a cuțitului

Adâncimea de așchiere: 2Acnom real=0,714mm ntr=1 t=0,714 mm

Verificarea avansului la calitatea precisă a suprafeței prelucrate

Cs=0,08 K=90

x=0,3 K1=5

y=1,4 Rz=3,2 z=0,35 r=2,5

u=0,7

S=0,10 mm/rot

Se adoptă avansul mașinii unelte: S=0,1 mm/rot

Din punct de vedere al rigidității piesei nu este cazul deoarece:

D=155 L=205

Determinarea vitezei de așchiere:

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=12 h=12

– secțiunea transversală a cuțitului; q=bh q=144 k1=0,8921

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,8122

K3 a=15 Ks=5 k3=1,1039

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului:

1=0,1 r=2,5 k4=1,0225

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coefricient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=761,469 m/min

Diametrul piesei: D=89 mm

Calculul turației efective: ncalc=2723,40 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU:

nMU=1600 rot/min

Viteza efectivă: Vef=447,362 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=6341,409 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=19,872 daN

Fx=0,35Fz Fx=6,955 daN

Fy=0,35Fz Fy=6,955 daN

F=22,174 daN

2Mt=1,973 daN

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=1,254 kw NMU=3 kw =0,85 Nc=1,552 kw

Condiția: Nc NMU

Condiția se verifică.

Rectificare

disc abraziv E40 KC STAS 601-84

E – materialul abraziv electrocorindon granulație 40

K – duritatea

C – liant ceramic

Adâncimea de așchiere:

2Acnom real=0,370 mm ntr=2 t=0,135 mm

Avansul pe trecere:

– avansul în funcție de lățimea discului abraziv D>20 mm avem:

=0,63 mm/rot B=50 mm

S1=0,6350=31,5m/min

S1=30m/min

Avansul de pătrundere ST=0,020 mm/c

Viteza periferică la avansul pe trecere :

Vp=1,668 m/min.

Viteza periferică a discului V=35 m/s

Turația n: n=117,27 rot/min Se adoptă n=117rot/min

Strunjire de degroșare S8 444,5

Alegerea sculei așchietoare:

cuțit cu placă pentru degroșare P10 STAS 6376-67

Alegerea adâncimii de așchiere: cei 2,4 mm ai adaosului se vor îndepărta din două

Adaosul de prelucrare 2Acnom real=2,4mm numărul de treceri: nrtr=2

t=1,2 pentru trecere

Alegerea avansului:

– valoarea dimensiunilor corpului cuțitului: b=12 h=12

– suportul dintre înălțimea cuțitului și lungimea în consolă H=0,5

– rezistența la încovoiere: i=20 daN/mm2

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului C4=27,9

– duritatea materialului de prelucrat: HB=138

– coeficient ce ține seama de materialul prelucrat și duritate: n1=0,35

– adâncimea de așchiere: t=1,03

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: x1=1,0

– coeficient ce ține seama de materialul de prelucrat și tipul cuțitului: y1=0,75

Calculul avansului: S=1,386 mm/rot

Conform MU adopt S=0,1 mm/rot

Determinarea vitezei de așchiere

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=12 h=12 q=bh q=144 k1=0,8921

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,8122

K3 a=15 Ks=12 k3=1,02029

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului:

1=0,1 r=0,5 k4=0,87055

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coefricient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=618,20 m/min

Diametrul piesei: D=88 mm

Calculul turației efective: ncalc=2236,158 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU: nMU=1600 rot/min

Viteza efectivă: Vef=442,336 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=1310,09 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=33,399 daN

Fx=0,35Fz Fx=11,689 daN

Fy=0,35Fz Fy=11,689 daN

F=37,267 daN

2Mt=3,279

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=2,414 kw NMU=3 kw =0,85 Nc=2,840 kw

Condiția: Nmotor NMU

Condiția se verifică.

Strujire de finisare

scula – cuțit drept de finisare STAS 6378-80 K=90

Ks=5 r=2,5 mm – raza la vârf a cuțitului

Adâncimea de așchiere: 2Acnom real=0,714mm ntr=1 t=0,714 mm

Verificarea avansului la calitatea precisă a suprafeței prelucrate

Cs=0,08 K=90

x=0,3 K1=5

y=1,4 Rz=3,2 z=0,35 r=2,5

u=0,7

S=0,10 mm/rot

Se adoptă avansul mașinii unelte: S=0,1 mm/rot

Din punct de vedere al rigidității piesei nu este cazul deoarece:

D=155 L=205

Determinarea vitezei de așchiere:

– coeficient ce depinde de caracterul materialului: Cv=285

– exponenții:

– adâncimii: xv=0,18

– avansului: yv=0,45

– durității: n=1,75

– durabilității: m=0,125

K1 – influența secțiunii transversale a cuțitului: =0,08 b=12 h=12

– secțiunea transversală a cuțitului; q=bh q=144 k1=0,8921

K2 – influența unghiului de atac principal:

– unghiul de atac principal: K=90

– în funcție de tipul plăcuței: x=0,3 k2=0,8122

K3 a=15 Ks=5 k3=1,1039

K4 – influența razei de racordare a vârfului cuțitului:

1=0,1 r=2,5 k4=1,0225

K5 – influența materialului din care este confecționată partea așchietoare a sculei: k5=1

K6 – coefricient ce ține seama de modul de obținere a semifabricatului: k6=1

K7 – modul de obținere a semifabricatului pentru laminare la cald plus TT: k7=1

K8 – starea stratului superficial al semifabricatului k8=1

K9 – forma suprafeței de degajare: k9=1

Durabilitatea sculei așchietoare: T=90

Duritatea materialului de prelucrat: HB=138

Vp=761,469 m/min

Diametrul piesei: D=89 mm

Calculul turației efective: ncalc=2723,40 rot/min

Adopt turația ce se poate realiza pe MU:

nMU=1600 rot/min

Viteza efectivă: Vef=447,362 m/min

Durabilitatea efectivă: Tef=6341,409 min

Calculul forțelor și momentelor așchietoare:

Forța principală de așchiere se determină cu relația:

Fz=19,872 daN

Fx=0,35Fz Fx=6,955 daN

Fy=0,35Fz Fy=6,955 daN

F=22,174 daN

2Mt=1,973 daN

Calculul puterii de așchiere:

Verificare. Puterea motorului trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu puterea de așchiere consumată.

Na=1,254 kw NMU=3 kw =0,85 Nc=1,552 kw

Condiția: Nc NMU

Condiția se verifică.

Rectificare

disc abraziv E40 KC STAS 601-84

E – materialul abraziv electrocorindon granulație 40

K – duritatea

C – liant ceramic

Adâncimea de așchiere:

2Acnom real=0,370 mm ntr=2 t=0,135 mm

Avansul pe trecere:

– avansul în funcție de lățimea discului abraziv D>20 mm avem:

=0,63 mm/rot B=50 mm

S1=0,6350=31,5m/min

S1=30m/min

Avansul de pătrundere ST=0,020 mm/c

Viteza periferică la avansul pe trecere :

Vp=1,668 m/min.

Viteza periferică a discului V=35 m/s

Turația n: n=117,27 rot/min Se adoptă n=117rot/min

Găurire 7

Scula așchietoare:

Burghiu 7 STAS 573-76

Oțel Rp3 STAS 7382-66

D=7

Adâncime: 2Acnom=D t=3,5 mm

Avansuri de așchiere:

Ks=0,90 Cs=0,063 D=7 mm S=0,182 mm/rot SMU=0,13 mm

Viteza de așchiere:

Cv=5 D=7 mm T=18 min m=0,2 zv=0,4 yv=0,7 xv=0,4

Coeficientul de corecție: r=49 daN/mm2

KMv=0,6817 KTv=1 K1v=1 Ksv=1 KVp = KMv KTv K1v Ks KVp=0,6817 Vp=10,324 m/min

Turația de lucru:

ncalc=478,564 rot/min

nMU=450 rot/min

Vef=9,896 m/min

Eforturi de așchiere:

xF=1,30 yF=0,77 CF=42

xM=1,78 yM=0,86 CM=6,7

KaF=1,0 KsaF=1,0 KxF=0,75

KF=1,31 KM=1,19

KF = KaF KsaF KxF KF KF=2,06

KM=KM KM=1,19

F=225,673 daN

M=44,044 daN

Puterea efectivă la găurire:

Na=0,203 kw

=0,85

Nmotor=Na Nmotor=0,172 kw

NMU=3 kw

Condiția: Nmotor NMU

Condiția se verifică.

Filetare M8

Sculă Tarod M8 STAS1112/8-75/Rp3

Viteza de așchiere la tarodare:

T=190 min

K=1 – coeficient de corecție p=6 d=7mm =5,954 m/min

Turația: =270,748 rot/min

nMU=224 rot/min

=5,365 m/min

Durabilitatea efectivă: =6606,228 min

Puterea efectivă:

Momentul de torsiune: M=2,7d1,4p1,5=41,16 Nm

MtMU=1950030,85/2224=1109,9 Nn

NNtMU se verifică

Mortezare canal pană

Sculă – cuțit lat STAS 355-67

K=3, Ks=3 r=1mm

Adaosul de prelucrare 2Acnom real=5,5mm

numărul de treceri: nrtr=5 t=1,1 pentru trecere

Alegerea avansului: S=4 mm/cd

Viteza de așchiere:

Kvp=KTvKmvKxvKx1vKhvKqv

KTv=1,08 Kmv=1,8 Kxv=1,26 Kx1v=1 Khv=1 Kqv=0,93 Kvp=3,177

Cv=20,2 m=0,25 xv=0 yv=0,66 T=90min

=8,348 m/min

Determinarea forței de așchiere: =1416,91daN

Puterea efectivă = 13,501

Suprafața frontală 92,65

– strunjire de finisare

t=1,1mm S=0,073 mm/rot n=1200 rot/min i=5

Suprafața 609,6 – strunjire de degroșare

t=1 mm S=0,13 mm/rot n=160rot/min i=4

– strunjire de finisare

t=0,347mm S=0,1 mm/rot n=1600 rot/min i=2

– rectificare

t=0,185mm S1=16m/min ST=0,031mm/cursă n=100rot/min

Suprafața 310,7 – strunjire de degroșare

t=1 mm S=0,13 mm/rot n=1600 rot/min i=29

– strunjire de finisare

t=0,277mm S=0,13 mm/rot n=1600 rot/min i=2

– rectificare

t=0,195mm S1=12m/min ST=0,0031mm/cursă n=100rot/min

Suprafața 444,5– strunjire de degroșare

t=1 mm S=0,13 mm/rot n=1600 rot/min i=29

– strunjire de finisare

t=0,263mm S=0,13 mm/rot n=1600 rot/min i=2

– rectificare

t=0,191mm S1=15m/min ST=0,0031mm/cursă n=100rot/min

Suprafață 15 – Găurire

t=7,5 mm S=0,27 mm/rot n=112 rot/min

Suprafață M12 – Filetare

t=7,5 mm S=1 mm/rot n=315 rot/min

Suprafață M8 – Filetare

t=6 mm S=1 mm/rot n=315 rot/min

Suprafață 1×45 – teșire

t=1 mm S=0,1 mm/rot n=500 rot/min i=1

Suprafață 8×45 – teșire

t=1,5 mm S=0,15 mm/rot n=500 rot/min i=1

Suprafață R1 – Racordare

t=1 mm S=0,1 mm/rot n=500 rot/min i=1

ETAPA V

Normarea tehnică

Așa cum s-a stabilit în tema de proiectare în condițiile unei producții de serie mică de 100 bucăți se va calcula timpul necesar pentru realizarea acestei unități de produse.

Norma de timp se definește:

unde:

Tpl – timp de pregătire încheiere

n – numărul de bucăți

Tu – timpul unitar

Timpul unitar este format din:

Tu= Top + Tdl + Ton

Top= ta + tb

unde:

tb- timp de bază

ta – timp auxiliar

Tdl – timp de deservire a locului de muncă

Tdl = Tdt + Tdo

Tdt – timp de deservire tehnică

Tdo – timp de deservire organizatorică

Ton – timp de odihnă și necesități fiziologice

Strunjire de degroșare609,6

Timpii de pregătire – încheiere

Se calculează pe operație și la strunjire este:

Tpl=18 min

min

Timpul de bază

Sunt calculate în etapa 4 următoarele:

l – lungimea suprafeței prelucrate l=205mm

l1 – lungimea de intrare a cuțitului l1=2mm

l2 – lungimea de ieșire a cuțitului l2=2mm s=0,9 n=630 i=5

=8,73min

Timpul auxiliar ta

Este format dintr-o sumă de timpi:

ta1 – timp ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei în universal

ta1=f(m) – este funcție de greutatea piesei

Greutatea piesei finite va fi: m=v=78000,00113m3=8,832Kg

ta1=0,32mm

ta2 – timpi ajutători pentru comanda mașinii

pentru schimbarea turației 0,05

pentru schimbarea avansului 0,05

rotirea portcuțitului 0,15

montarea 0,5

demontarea 0,3

ta2=1,35 min

ta3 – timp pentru complexe de mânuiri

ta3=1,4min

ta4 – timpi pentru măsurători de control

ta4=0,22

Top=tb+ta=12,020min

Timpi de deservire odihnă

Tdl = Tdt + Tdo

Tdt – timp de deservire tehnică

Tdo – timp de deservire organizatorică

Tdt=2,5% Top Tdt=3,005min

Tdo=1% Top Tdo=0,120min

Tdl=3,125min

Timp de odihnă și necesități fiziologice

Tor=1% Top Tor=0,120min

Strunjire frontală 92,65

l=D-d=150mm l1=2mm l2=2mm s=0,073 n=1200 i=5 =8,789min

Timpul auxiliar ta

Este format dintr-o sumă de timpi:

=0+0,75+0,25+0,33=1,33min

Top=tb+ta=10,119min

Timpi de deservire odihnă

Tdl = Tdt + Tdo

Tdt – timp de deservire tehnică

Tdo – timp de deservire organizatorică

Tdt=2,5% Top Tdt=0,253min

Tdo=1% Top Tdo=0,101min

Tdl=0,354min

Timp de odihnă și necesități fiziologice

Tor=1% Top Tor=0,253min

Strunjire de finisare609,6

l=65mm l1=2mm l2=2mm s=0,12 n=1600 i=5

=1,796min

Timpul auxiliar ta

Este format dintr-o sumă de timpi:

=0+0,75+0,25+0,3=1,3min

Top=tb+ta=3,096min

Timpi de deservire odihnă

Tdl = Tdt + Tdo

Tdt – timp de deservire tehnică

Tdo – timp de deservire organizatorică

Tdt=2,5% Top Tdt=0,077min

Tdo=1% Top Tdo=0,030min

Tdl=0,108min

Timp de odihnă și necesități fiziologice

Tor=1% Top Tor=0,030min

ETAPA VI

Parametrii tehnico-economici

Printre cei mai importanți indici tehnico-economici sunt:

Coeficientul timpului de bază:

Strunjire: tb=0,5715

Găurire: tb=0,8614

Rabotare: tb=0,6803

Rectificare: tb=0,7278

Pe întreg procesul tehnologic: tb=0,7699

2. Productivitatea muncii pe schimb: Tsch=8 – durata schimb ore

Pe întreg procesul tehnologic: Wsch=1,1673 buc

Strunjire: Wsch=4,1134 buc

Găurire: Wsch=1,8633 buc

Rabotare: Wsch=74,8363 buc

Rectificare: Wsch=15,7785 buc

3. Coeficientul de timp pregătire încheiere

Strunjire: Tpi=0,00154

Găurire: Tpi=0,00027

Rabotare: Tpi=0,0374

Rectificare: Tpi=0,2021

4. Coeficientul de utilizare a materialului

mpiesa=8,832 kg

msemifabricat=14,758 kg =0,5984

5. Volumul total de muncă Ntot=411,124 min

6. Costul fabricației

M – costul materialului sau a semifabricatului

m – costul unui kilogram de material m=37000 lei/kg

m1 – costul unui kilogram de deșeu valorificat m1=9000 lei/kg

K – coeficient de utilizare a deșeurilor K=0,8

M=mmpiesă=m1K(msemifabricatmpiesă) M=2,84117105 lei

Sp – salariile muncitorilor direct productivi

NTi – norma de timp pe operație NTi=67,097 min

Li – retribuția orară Li=200 lei

Sp=223,6566

C – cheltuieli de regie pe secție ce revine piesei respective

Am – cheltuieli legate de amortizare MU

R – cheltuieli legate de reparația MU

E – cheltuieli legate de consumul de energie electrică

S – cheltuieli legate de consum de scule așchietoare

D – cheltuieli legate de folosirea dispozitivelor

I – cheltuieli diverse

Am – cheltuieli legate de amortizare MU

– coeficient de amortizare a mașinii unelte =4,5

Pmu – prețul MU Pmu=150000

Fu – fondul anual de timp

z – numărul de zile lucrătoare z=297

k – numărul de schimburi k=2

h – durata unui schimb h=8 ore

Fu=z+k+h Fu=307

i – coeficient de încărcare a mașinii unelte i=0,9

Tb – norma de timp pe operație Tb1=29,529 min

Am1=12,023

Tb – norma de timp pe operație Tb2=104,16 min

Am2=42,410

Tb – norma de timp pe operație Tb3=1,001 min

Am3=40,8147

Tb – norma de timp pe operație Tb4=9,174 min

Am2=3,735

Am=Am1+Am2+Am3+Am4 Am=58,983

R– cheltuielile legate de repararea M.U.

Ra – cheltuieli anuale pentru reparații curente Ra=300000

R1=534,364

R1=1884,907

R3=36,210

R4=166,015

R=R1+R2+R3+R4 R=2621,498

R– cheltuielile legate de consumul de energie electrică.

Ne – puterea motorului principal Ne=3 Kw

K – coeficientul de încărcare a motorului K=0,8

Ce – costul energiei electrice Ce=1500 lei

E1=1771,74 Ne=3 Kw

E2=6249,6 Ne=5 Kw

E3=200,1 Ne=3 Kw

E4=550,44

E=E1+E2+E3+E4 E=8221,44

ku – coeficient de uzură prematură a sculelor ku= 0,85

Pi – prețul inițial al sculei Pi=70000 lei

n – numărul total de reascuțiri n =15

tr – norma de timp la o reascuțire tr= 3,25

pr – retribuția pentru operația de reascuțire pr=2000

T – durabilitatea T=90 min

S1=4197,75

ku – coeficient de uzură prematură a sculelor ku= 0,85

Pi – prețul inițial al sculei Pi=100000 lei

n – numărul total de reascuțiri n =14

tr – norma de timp la o reascuțire tr= 11,25

pr – retribuția pentru operația de reascuțire pr=2000

T – durabilitatea T=90 min

S2=42194,444

ku – coeficient de uzură prematură a sculelor ku= 0,85

Pi – prețul inițial al sculei Pi=80000 lei

n – numărul total de reascuțiri n =15

tr – norma de timp la o reascuțire tr= 3,25

pr – retribuția pentru operația de reascuțire pr=2000

T – durabilitatea T=90 min

S3=300,803

ku – coeficient de uzură prematură a sculelor ku= 0,85

Pi – prețul inițial al sculei Pi=90000 lei

n – numărul total de reascuțiri n =15

tr – norma de timp la o reascuțire tr= 3,2

pr – retribuția pentru operația de reascuțire pr=2000

T – durabilitatea T=90 min

S2=1454,049

S=S1+S2+S3+S4 S=48147,049

D=0

zt – procentul total de cheltuieli pe secție din salarul muncitorului zt=1000

zam – procentul de cheltuieli pentru amortizare zam=200

zr – cheltuieli cu repararea și întreținerea zr =100

Se – cheltuieli cu energia Se =50

Ssc – cheltuieli cu sculele Ssc=250

S=800

I=320

C=Am+R+E+S+D+I C=15456,36 lei

CF=M+Sp+C CF=299792,81 lei