Aspecte Economico Sociale ale Dizolvarii Activitatii Sc Sa

CUPRINS

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII 5

1.1 Date generale 5

1.1.1. Statutul societății 5

1.2. Capital social, acțiuni 5

1.3. Adunarea Generală a Acționarilor 6

1.4. Consiliul de administrație 7

1.5. Cenzorii 8

1.6. Date despre personal 9

1.7. Date despre imobilizările corporale 12

1.8. Date despre obiectele de inventar 14

1.9. Date despre furnizori 14

1.10. Date despre clienți 16

1.11. Calculul și analiza principalilor indicatori economico – financiari 20

CAPITOLUL II

DIZOLVAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SALSPRIA S.A.

BAIA SPRIE 31

2.1.Demararea operațiunii de dizolvare 31

2.2. Dizolvarea întreprinderii prin lichidare 32

2.2.1. Etapele procesului de lichidare a întreprinderii 32

2.3. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor economice specifice lichidării 34

2.3.1. Operațiile de deschidere a lichidării 34

2.3.2. Operațiile de lichidare a activului 37

2.3.3. Înregistrări contabile privind operațiunile de lichidare 39

2.3.3.1. Valorificarea imobilizărilor corporale 39

2.3.3.2. Înregistrarea materialelor consumabile 39

2.3.3.3. Încasarea drepturilor de creanță 40

2.3.3.4. Plata remunerațiilor datorate 40

2.3.3.5. Achitarea obligațiilor către stat aferente salariilor 40

2.3.3.6. Valorificarea obiectelor de inventar 42

2.3.3.7. Achitarea datoriilor către furnizori 42

2.3.3.8. Achitarea datoriilor către bugetul statului 42

2.3.3.9. Înregistrarea tichetelor de masă 43

2.3.3.10. Contabilitatea cheltuielilor cu lichidarea societății 43

2.3.3.11. Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri 43

2.3.3.12. Regularizare T.V.A. 44

2.3.3.13. Calculul și determinarea impozitului pe profit din lichidare 45

2.3.4. Operațiuni de partaj 47

2.3.5. Înregistrări contabile privind operațiunile de partaj la acționari 47

2.3.5.1. Trecerea diferențelor din reevaluare la capitaluri 47

2.3.5.2. Restituirea capitalului social la acționari 48

2.3.5.3. Repartizarea rezervelor 48

2.3.5.4. Calcularea și înregistrarea impozitului pe profit aferent rezervelor 48

2.3.5.5. Repartizarea rezervelor 49

2.3.5.6. Impozitul pe dividende 49

2.3.5.7. Repartizarea sumelor cuvenite acționarilor 49

CAPITOLUL III

PĂRERI PROPRII 52

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII

1.1 DATE GENERALE

1.1.1. Statutul societății

a) Forma

S.C. Salspria S.A. Baia Sprie a fost înființată în anul 1999 pe baza Hotătârii Consiliului Local Baia Sprie și a fost înmatriculată la Registrul Comerțului cu numărul J24/170/1999 iar codul de Înregistrare fiscală emis de Ministerul finanțelor este R11722172.

b) Denumirea și sediul

Denumirea societății este “SC Salspria S.A.” și este organizată ca și societate comercială pe acțiuni, persoană juridică română cu sediul în Baia Sprie, strada Gutinului nr. 4, județul Maramureș, prin reorganizarea Serviciului public de gospodărie comunală și locativă Baia Sprie care se desființează.

c) Scopul și obiectul de activitate

Scopul societății comerciale este prestarea de servicii către populație, instituții și agenți economici în domeniul asanării și îndepărtării gunoaielor, salubritate și a altor servicii asimilate.Această activitate este prevăzută în Nomenclatorul C.A.E.N. la cod 900.

d) Durata societății

Durata societății comerciale este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului.

1.2. CAPITAL SOCIAL, ACȚIUNI

Actul constitutiv al S.C. Salspria S.A. Baia Sprie este semnat în formă autentică de către fondatori, care sunt în număr de 5 și care au o cotă de participare la beneficii/pierderi de 100%.

Societatea comercială Salspria S.A. se organizează și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu statutul societății comerciale.

Capitalul social inițial al S.C. Salspria S.A. este de 35.800.000 lei și se constituie prin preluarea unei părți din patrimoniul propriu al Serviciului public de gospodărie comunală și locativă Baia Sprie pe baza inventarierii generale efectuate și a protocolului încheiat cu Primăria Baia Sprie.

Capitalul social a fost împărțit în 1432 acțiuni nominative în valoare nominală de 25.000 lei fiecare și a fost în întregime subscis și vărsat de Consiliul local Baia Sprie ca acționar unic.

Condiții pentru emiterea acțiunilor:

acțiunile nu pot fi emise numai după înmatricularea societății;

acțiunile nu pot fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală;

nu pot fi emise noi acțiuni mai înainte de a fi complet plătite cele din emisiunea precedentă.

Acțiunile se caracterizează prin următoarele trăsături:

sunt părți ale capitalului social;

sunt egale valoric și acordă posesorilor drepturi egale;

sunt indivizibile.

Caracterul negociabil al acțiunilor este trăsătura cea mai specifică a societăților pe acțiuni. El se manifestă prin:

transmiterea dreptului asupra acțiunilor nominative;

simpla tradițiune a acțiunilor la purtător;

vânzarea publică a acțiunilor de către acționari.

Capitalul social acoperă în cea mai mare parte imobilizările corporale. Imobilizările corporale aduse ca aport sunt structurate astfel:

construcții – cu o valoare de inventar de 4.191.961 lei;

echipamente tehnologice – cu o valoare de inventar de 230.753 lei;

mijloace de transport – cu o valoare de inventar de 20.962.545 lei;

alte active corporale – cu o valoare de inventar de 10.414.741 lei.

Societatea comercială Salspria S.A. are ca obiect principal de activitate, efectuarea prestărilor de servicii de salubritate în orașul Baia Sprie.

Societatea comercială Salspria S.A. preia toate drepturile drepturile și este ținută la toate obligațiile Serviciului public de gospodărie comunală și locativă Baia Sprie, pentru partea de activitate și patrimoniu preluată conform protocolului de predare-primire încheiat în acest scop.

Societatea comercială Salspria S.A. Baia Sprie are ca unic acționar statul, reprezentat de Consiliul local Baia Sprie, interesele capitalului de stat sunt reprezentate de Consiliul local Baia Sprie care exercită atribuțiile adunării generale a acționarilor.

1.3. ADUNAREA GENERALĂ A ACȚIONARILOR

Adunarea Generală a Acționarilor are următoarele atribuții:

aprobă structura organizatorică a societății comerciale și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

alege pe membrii Consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv pe cenzorii supleanți, le stabilește remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;

alege pe directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă;

stabilește salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;

stabilește nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a membrilor comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul financiar următor;

se pronunță asupra gestiunii administratorilor;

hotărăște gajarea, încheierea sau desființarea uneia sau mai multora dintre unitățile societății comerciale;

examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea rapoartelor consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului conform legii;

hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, stabilește competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor.

Adunarea Generală extraordinară are următoarele atribuții:

hotărăște cu privire la înfiinșarea și desființarea de: șantiere, secții, sucursale, filiale, agenții și alte asemenea subunități;

hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, sau la înregistrarea sa;

hotărăște cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, la transformarea formei juridice a societății comerciale, precum și la mutarea sediului;

hotărăște cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății comerciale sau la schimbarea obiectului acesteia;

analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății comerciale cu referirela profit și dividende, poziția pe piața internă, nivelul tehnic, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății comerciale;

hotărăște emisiunea de obligații și orice altă modificare a statutului;

hotărăște în orice alte probleme privind societatea comercială.

Societatea comercială Salspria S.A. Baia Sprie este administrată de către un consiliu de administrație compus din 3 administratori aleși de Adunarea Generală a Acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani care pot avea calitatea de acționari.

1.4. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății comerciale pe compartimente;

aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;

aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor aprobate;

aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

stabilește tactica și strategia de marketing;

aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;

supune annual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății comerciale pe anul în curs;

rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Gestiunea societății comerciale este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili.

1.5. CENZORII

Cenzorii se aleg de Adunarea Generală a Acționarilor. În perioada în care statul deține cel puțin 20% din capitalul social unul din cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanțelor.
Adunarea Generală alege, de asemenea, același număr de cenzori care vor înlocui pe cenzorii titulari.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea mijloacelor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și a informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății comerciale, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând A.G.A. un raport scris;

la lichidarea societății comerciale, controlează operațiunile de lichidare;

prezintă Adunării Generale a Acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului de activitate al societății comerciale.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății comerciale și ia decizii ăn unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul de divergențe se înaintează adunării generale.

Cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă bilanțul contabil și contul de profit și pierderi sunt legal întocmite și în concordanță cu regictrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ținute și dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanțului contabil.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalnanciar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății comerciale pe anul în curs;

rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Gestiunea societății comerciale este controlată de acționari și de comisia de cenzori formată din 3 membri, care trebuie să fie acționari, cu excepția cenzorilor contabili.

1.5. CENZORII

Cenzorii se aleg de Adunarea Generală a Acționarilor. În perioada în care statul deține cel puțin 20% din capitalul social unul din cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanțelor.
Adunarea Generală alege, de asemenea, același număr de cenzori care vor înlocui pe cenzorii titulari.

Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:

în cursul exercițiului financiar verifică gospodărirea mijloacelor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;

la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și a informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății comerciale, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând A.G.A. un raport scris;

la lichidarea societății comerciale, controlează operațiunile de lichidare;

prezintă Adunării Generale a Acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și a obiectului de activitate al societății comerciale.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății comerciale și ia decizii ăn unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul de divergențe se înaintează adunării generale.

Cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă bilanțul contabil și contul de profit și pierderi sunt legal întocmite și în concordanță cu regictrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ținute și dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanțului contabil.

Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de către consiliul de administrație, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutivi (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății) ori de câte ori consideră necesar, pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși. Numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzori persoanele care nu pot fi fondatori, precum și cei care sunt afini până la gradul al patrulea sau soții administratorilor, cei care primesc, sub orice formă, pentru alte funcții decât cea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administrator sau de la societatea comercială.

1.6. DATE DESPRE PERSONAL

Administratorii societății comerciale și cenzorii sunt aleși de Adunarea Generală a Acționarilor.

Restul personalului este angajat de către directorul general al societății comerciale. Societatea comercială Salspria S.A. Baia Sprie a preluat personalul salariat al Serviciului public de gospodărie comunală și locativă Baia Sprie care este considerat transferat în interesul serviciului, pentru partea de activitate și patrimoniu preluată conform protocolului de predare-primire încheiat în acest scop.

Numărul total de personal a S.C. Salspria S.A. este de 8 angajați. Organigrama S.C.Salspria S.A.cuprinde:- un director;

– un contabil șef;

– un casier – încasator;

– doi conducători auto;

– trei muncitori;

și este prezentată în figura nr.1.1.

ORGANIGRAMA

DIRECTOR

1 CONTABIL SEF

PERSONAL TOTAL: 8

Din care:

TESA: 3

MUNCITORI: 5

Fig. nr. 1.1. Organigrama societății comerciale Salspria S.A. Baia Sprie

Structura personalului angajat se prezintă astfel:

după nivelul de calificare: – calificați – 5

– necalificați – 3

după pregătirea profesională: – cu studii superioare –

– cu studii de specialitate – 3

– cu studii medii 5

în funcție de vechimea în muncă: – sub 5 ani –2

– între 5 – 10 ani – 1

– între 10 – 15 ani – 2

– între 15 – 20 ani – 1

– peste 25 ani – 2

d) după sex: – bărbați – 6

– femei – 2

Atribuțiile administratorului sunt:

convoacă adunările generale și extraordinare. În adunările generale ei trebuie să prezinte bilanțul împreună cu contul de profit și pierderi, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, precum și proiectul programului de activitate pe exercițiul următor.

Administratorul este solidar răspunzător față de societate pentru:

existența reală a dividendelor plătite;

existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;

stricta îndeplinire a hotățârilor adunării generale;

răspunde pentru actele personalului angajat;

răspunde pentru faptele administratorilor care l-au precedat în funcție.

Administratorul are dreptul la o remunerație stabilită prin contractul de societate, prin statut, prin hotărârea adunării constitutive sau prin hotărârea adunării generale.

Atribuțiile postului de contabil șef sunt:

organizează , conduce, îndrumă, controlează activitatea operativă, de evidență a societății, de întocmire a dărilor de seamă și a situațiilor conform instrucțiunilor;

asigură o bună organizare a muncii prin repartizarea sarcinilor pe salariat stabilind atribuțiile și răspunderile pe care le au;

stabilește pentru lucrătorii subordonați responsabilitățile prevăzute în fișa postului și precizează consecințele ce decurg din nerespectarea sau necunoașterea normelor și dispozițiilor legale;

organizează cicuitul corespunzător al documentelor;

organizează, controlează și asigură decontarea cu furnizorii de materile, piese de schimb, combustibil, servicii prestate, precum și cu bugetul statului la termenele prevăzute;

asigură întocmirea exactă și la timp a situațiilor și dărilor de seamă contabile;

urmărește întocmirea la timp a balanței de verificare lunară;

organizează și controlează modul de păstrare și arhivare a documentelor contabile;

organizează și exercită controlul financiar asupra operațiunilor proprii și analizează periodic împreună cu directorul societății modul de exercitare a controlului financiar și stabilește măsurile necesare care să conducă la îmbunătățirea acestuia;

asigură întocmirea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli al societății, anual, cu defalcarea pe trimestre, iar după aprobare urmărește realizarea acesteia potrivit prevederilor;

execută orice alte sarcini stabilite de directorul societății;

răspunde civil, material, disciplinar sau penal după caz, pentru modul în care își desfășoară activitatea în cadrul societății.

Atribuțiile postului de casier – încasator sunt:

asigură gestionarea numerarului și a altor valori din cadrul casieriei;

organizează activitatea de verificare, triere, sortare și împachetare în vederea depunerii în contul deschis la bancă;

ține evidența operativă și cronologică a numerarului, conduce evidența registrului de casă în conformitate cu normele și instrucțiunile în vigoare;

asigură îndrumarea și controlul privind respectarea disciplinei de casă;

urmărește zilnic încadrarea în plafonul de casă prevăzut de normele în vigoare;

asigură securitatea numerarului și a celorlalte valori conform dispozițiilor legale;

întocmește, înregistrează, remite, asigură confirmarea remiterii și urmărește încasarea creanțelor;

asigură confidențialitatea sumelor depuse sau ridicate de către beneficiarii serviciilor și/sau personalul societății;

urmărește decontarea în termen a avansurilor ridicate în numerar pe baza deconturilor justificative;

asigură confidențialitatea prevederilor contractului individual de muncă precum și a drepturilor salariale;

execută orice alte dispoziții date de conducerea societății;

răspunde civil, material, disciplinar sau penal,după caz, de desfășurarea operațiunilor de casierie și a sarcinilor prevăzute.

Salariile personalului angajat au fost negociate conform Contractului Colectiv de Muncă și sunt conforme cu pregătirea și responsabilitatea fiecărui angajat.

Cheltuielile cu salariile realizate de S.C. Salspria S.A. din momentul înființării și până la dizolvare sunt:

pentru anul 1999: 155.076 miilei;

pentru anul 2000: 237.208 miilei;

pentru anul 2001: 279.546 miilei;

pentru semestrul 1 2002: 175.227 miilei.

Salariații au dreptul la spor pentru condiții nocive astfel:

pentru încărcător – 25%;

pentru conducător auto – 15%;

pentru încasator – 15%.

Adaosurile la salariul de bază negociat sunt:

premii trimestriale de 10% din fondul de salarii efectuat în trimestrul respectiv,mai puțin câștigurile după foi de boală sau alte fonduri achitate din CAS.

Salariații care au copii beneficiază la sfârșitul anului de cadouri.

Salariatele sunt stimulate prin cadouri de 8 Martie

Salariații de la activitatea de salubrizare beneficiază de 3 zile de concediu suplimentar pe an în funcție de timpul efectuat în condiții nocive.

Membrii consiliului de administrație și cenzorii erau remunerați lunar, pe bază de convenție civilă cu suma fixă de 500.000 lei. Convențiile civile erau înregistrate la Camera de Muncă. De asemenea, când unele posturi erau descoperite (muncitorii erau în concediu legal de odihnă sau concediu medical) se angajau muncitori tot în convenție civilă.

1.7. DATE DESPRE IMOBILIZARILE CORPORALE

Societatea are în dotare următoarele imobilizări:

o clădire, care la înființarea societății avea valoarea de inventar de 4.191.961 lei

un autogunoier container cu o valoare de inventar de 8.737.075 lei

un autogunoier compactor cu o valoare de inventar de 12.225.470 lei

containere 10 bucăți cu o valoare de inventar de 4.541.385 lei

containere 4 bucăți cu o valoare de inventar de 5.873.356 lei

trusă scule cu o valoare de inventar de 198.675 lei

trusă chei cu o valoare de inventar de 41.950 lei

trusă scule cu o valoare de 3.416 lei.

Aceste imobilizări au fost reevaluate în anul 2000 conform Hotărârii de Guvern nr.403. Pentru reevaluare s-a folosit un coeficient de actualizare de 154,8% iar valoarea actualizată a devenit următoarea:

pentru clădire: – 6.489.156 lei

pentru autogunoier container: – 13.524.992 lei

pentru autogunoier compactor: – 18.925.028 lei

pentru cele 4 containere: – 9.091.955 lei

pentru cele 10 containere: – 7.030.064 lei.

Celelalte imobilizări nu au fost reevaluate deoarece aveau un grad prea ridicat de uzură și au rămas în evidență ca și mijloace fixe de natura obiectelor de inventar.

Clădirea de care dispune societatea se află pe strada Piața Libertății nr.12(în centrul vechi al orașului Baia Sprie), are o suprafață de 94,76 mp și este închiriată unui agent economic cu o chirie lunară de 1.500.000 lei+TVA.

Autogunoierul compactor are o capacitate de 10 mc și efectuează ridicarea gunoiului menajer atât de la populație cât și de la agenții economici din orașul Baia Sprie. Graficul prevede ridicarea gunoiului pe străzi și zile și este prezentat în figura numărul 1.2.

ZIUA DENUMIREA STRĂZILOR

LUNI STEFAN CEL MARE

GUTINULUI

PIAȚA LIBERTĂȚII

HOREA

BOCZOR WOLF

MIHAI EMINESCU

MARȚI DECEBAL

COLONIA DRAGOȘ VODĂ

DRAGOȘ VODĂ

ALEEA MINERILOR

STRĂBUNILOR

MIERCURI SĂSAR

GEORGE COȘBUC

PÎRÎULUI

TUDOR VLADIMIRESCU

23 AUGUST

AVRAM IANCU

LACULUI

CLOȘCA

JOI NICOLAE IORGA

BOCZOR WOLF

OLARILOR

1 MAI

DOROBANȚILOR

CÎMPULUI

CRIȘAN

DEALUL MINEI

IGNIȘ

VINERI GUTINULUI

PIAȚA LIBERTĂȚII

ALEEA MINERILOR

DECEBAL

MATEI CORVIN

Figura nr. 1.2. Graficul de activitate al utilajului autogunoiera compactoare

Pe raza orașului Baia Sprie mai există un număr de 10 containere care se află în dotarea Primăriei Baia Sprie și care au fost folosite de S.C. Salspria S.A. Totalul de 24 containere sunt repartizate pe cartiere, la agenți economici mai mari și pe străzi unde nu are acces autogunoierul compactor. Autogunoierul container are o capacitate de 4mc și în medie efectuează 6 curse/zi.

Nu se efectuează servicii de salubrizare menajeră în localitățile aparținătoare orașului Baia Sprie, respectiv Tăuții de Sus, Satu Nou și Chiuzbaia.

Deșeurile colectate sunt depozitate la rampa de gunoi a orașului Baia Sprie, situată pe strada Plevnei în locul numit “La Mireș”. Rampa este în proprietatea Consiliului local Baia Sprie și a fost dată în exploatare în anul 1980. Rampa de deșeuri menajere nu este amenajată corespunzător și neautorizată pe linie de mediu. Societatea dispune de studiu de fezabilitate pentru amenajare rampă de deșeuri menajere și de o documentație pentru obținerea acordului de mediu. Există o documentație tehnică pentru amenajare platforme gospodărești (construcții prevăzute cu alimentare cu apă și canalizare, containere, mijloace de transport, pubele), dar acțiunea a fost suspendată din lipsă de fonduri. Conform rapoartelor de inspecție efectuate de Inspectoratul de Protecția Mediului Baia mare s-a interzis incinerarea deșeurilor în afara instalațiilor omologate de Autoritatea de Protecția Mediului și depozitarea deșeurilor în afara amplasamentului stabilit de Consiliul local Baia Sprie.

Tipurile de deșeuri colectate și cantitatea acestora pe an se prezintă astfel:

deșeuri menajere de la populație : 3.130 tone;

deșeuri menajere de la agenți economici : 731 tone;

deșeuri stradale : 30 tone;

deșeuri din piețe : 15 tone;

deșeuri din grădini, parcuri și spații verzi : 5 tone;

deșeuri spitalicești : 36 tone.

Metoda de măsurare a deșeurilor colectate se face prin măsurare, adică se transformă mc în tone folosind următoarele densități: deșeuri menajere – 0,5 tone/mc; deșeuri din servicii – 0,3 tone/mc; materiale de construcții – 2 tone/mc.

Compoziția medie a deșeurilor se stabilește prin estimare și cuprinde:

hârtie, carton : 18%;

sticlă : 8%;

metale : 6%;

plastic : 32%;

textile : 14%;

organice compostabile : 15%;

altele : 7%.

1.8. DATE DESPRE OBIECTELE DE INVENTAR

S.C. Salspria S.A. Baia Sprie are în evidență obiecte de inventar aflate în folosința personalului angajat în valoare totală de 22.838.262 lei.Obiectele de inventar cuprind echipamente de lucru și de protecție utile salariaților pentru buna desfășurare a procesului de producție. De asemenea, în cadrul obiectelor de inventar este inclus și calculatorul împreună cu programele de operare pe care societatea le are în dotare.

Pentru calculul uzurii obiectelor de inventar s-a aplicat metoda introducerii în costuri la darea obiectelor de inventar în exploatare.

Echipamentul de protecție acordat salariaților, societatea a recuperat o parte din valoarea acestuia (50%) iar cealaltă parte a fost suportată de salariați.

1.9. DATE DESPRE FURNIZORI

Aprovizionarea se face prin managerul de aprovizionare care prospectează piața, strânge oferta și decide sau optează asupra furnizorului. Cu aceștia se încheie contract în care se specifică denumirea produselor care urmează a fi cumpărate, cantitatea, calitatea, prețul, condițiile de transport, diferite clauze, etc.

La înfiițarea S.C. Salspria S.A. Baia Sprie în protocolul de predare – preluare a patrimoniului Serviciului Public Baia Sprie, pe lângă active s-au preluat și datorii. Astfel societatea a preluat la funizori suma de 57.400.761 lei reprezentând o factură de energie electrică.

De asemenea, cele două societăți care s-au format din Serviciul Public, respectiv S.C. Salspria S.A. și Vitaspria S.A. au ajuns de comun acord ca cele două societăți să-și desfășoare activitatea în același sediu. Acest sediu aparține societății Vitaspria S.A.iar între cele două societăți s-a încheiat un contract de închiriere pe o perioadă de 5 ani. Biroul în care își desfășoară activitatea S.C. Salspria S.A. are o suprafață de 108 mp, chiria a fost stabilită la suma de 396.000lei +TVA iar plata acesteia se face lunar, în maxim 30 zile de la emiterea facturii de către locator.Între cele două societăți s-a semnat un protocol prin care S.C. Salspria S.A. suportă o parte din taxele comunale aferente spațiului său. Procentele acestea sunt repartizate astfel:

gaze pentru încălzit 18%;

telefon 17,64%;

reparații curente și întreținere 19%.

S.C. Vitaspria S.A. are de asemenea în dotare și garajele unde sunt parcate cele două autogunoiere, dar pentru care nu s-au stabilit taxe suplimentare.

Deoarece, S.C. Vitaspria S.A. Baia Sprie avea datorii foarte mari către S.C. Electrica S.A., racordul de energie electrică pentru sediul comun celor două societăți a fost realizat și achitat de S.C.Salspria S.A. Baia Sprie iar consumul de energie electrică este plătit lunar de S.C. Salspria S.A.

Întrucât societatea înregistra profit, în anul 2001 s-a hotărât că angajații se vor simți mai bine stimulați dacă vor primi tichete de masă lunar ,iar în acest sens s-a încheiat contractul cu furnizorul de tichete de masă Ticket Service S.A.

Un furnizor important este S.N.P. Petrom S.A. de la care societatea se aprovizionează cu uleiuri și combustibili pentru cele două autogunoiere. Necesarul de combustibil este stabilit pentru fiecare mașină pe baza fișei activității zilnice și a kilometrilor echivalenți. Consumul lunar de motorină pentru autogunoierul container este de 500 litri, iar pentru autogunoierul compactor de 300 litri.

Autogunoierul compactor prezenta un grad ridicat de uzură fizică iar reparații capitale nu s-au efectuat, în iarna anului 2001 când accesul pe 30% din străzi erau impracticabile din cauza căderilor masive de zăpadă, s-a hotărât că este necesară o reparație capitală la această mașină. În acest sens, după ce s-au consultat mai multe oferte de preț de la furnizori, s-a încheiat un contract de colaborare cu societatea M.S.I. Gutâiul Grup care are atât magazin de desfacere de piese de schimb cât și service auto. Manopera care s-a achitat acestei societăți a fost de 4.500.000 lei iar piese de schimb s-au achiziționat în valoare de 17.880.000 lei.

Imprimatele cu regim special sunt achiziționate de la S.C.Marinex Print S.R.L. Se achiziționau 20 chitanțiere fiscale care reprezentau necesarul pe o lună iar 5 blocuri de facturi erau suficiente aproximativ 3 luni.

Containerele necesitau reparații. Inițial, acestea erau reparate de S.C.Iuga E S.R.L.dar în timp acestea s-au scumpit foarte mult și s-a renunțat la serviciile acestei firme în favoarea muncitorilor proprii care au fost de acord să execute ei aceste reparații. Costurile cu reparațiile s-au redus, muncitorii fiind mulțumiți cu plata/oră și tot ei aveau mai multă grijă la manevrarea containerelor. Materialele necesare erau achiziționate de la S.C. Comat S.A.

De asemenea de la S.C. Comat S.A. se procura și antigelul necesar mașinilor pentru buna lor funcționare pe timp de iarnă.

Pe perioada iernii rampa de gunoi trebuia degajată de zăpadă. Pentru aceasta s-a încheiat un contract cu un astfel de prestator de servicii, respectiv cu S.C. Voltamar S.R.L. care avea în dotare un buldozer pe șenile. S-a convenit la plata/oră la suma de 360.000 lei +TVA în funcție de necesități și confirmarea foii de parcurs al utilajului se face de către o persoană desemnată din partea S.C.Salspria S.A.

Pe perioada de vară lucrările de degajare a rampei de gunoi se efectuau cu ajutorul societății Vitaspria S.A. care dispunea de un buldoexcavator MTZ.

Anvelopele erau achiziționate de la S.C. Vulcrom S.R.L., societate care acorda reduceri de preț și termen de plată la 30 zile. S.C.Vulcrom S.R.L. se ocupa și cu lucrările de reeșapare pentru anvelope.

În preajma sărbătorilor de iarnă, de 8 Martie și de Paști salariații primeau cadouri, care erau achiziționate de la clienții societății, mărfuri care erau compensate cu datoriile pe care acestea le aveau față de firmă.

1.10. DATE DESPRE CLIENȚI

Principalii clienții ai S.C. Salspria S.A. sunt prezentați în tabelul numărul 1.1.

Clienții S.C. Salspria S.A. Baia Sprie Tabelul nr. 1.1.

Pentru ca un client să producă perturbații în activitatea economică, acesta ar trebui să aibă o pondere mai mare de 20% în cifra de afaceri. Din datele prezentate în tabelul 1.1 rezultă că nu sunt clienți care să producă perturbații în activitatea societății comerciale Salspria S.A.

Între furnizor și fiecare client se întocmește contract privind serviciul de salubrizare. Contractul se încheie pe o perioadă de un an cu posibilități de prelungire și prevede că prestatorul se obligă să colecteze, să transporte și să depoziteze reziduurile menajere fără conținut de substanțe toxice sau infecțioase rezultate din activitatea agenților economici.

Tarifele practicate sunt defalcate astfel:

pentru populație – 8.925 lei/persoană/lună;

pentru agenții economici – 136.850 lei/mc.

Tarifele sunt astfel diferențiate deoarece în normative se prevede că o persoană adultă aruncă în medie 0,8 mc gunoi/an.

Deoarece, Consiliul local Baia Sprie este acționarul unic al societății, aceasta trebuie să aprobe modificările de prețuri pe care le practică S.C. Salspria S.A. indiferent de motivele invocate.

Cantitatea de reziduuri menajere colectată de la agenții economici este stabilită de comun acord cu aceștia dar, se ține cont de obiectul de activitate al acestora, natura și frecvența ridicării reziduurilor.

Termenul de plată al serviciilor de salubritate este de 30 zile iar plata se poate efectua în numerar sau prin virament.

De asemenea, în cazuri de urgență, beneficiarul serviciilor poate să solicite ridicarea și transportarea reziduurilor menajere excesiv acumulate în recipienți.

Prestatorul poate să execute contra cost, lucrări de curățenie în jurul imobilelor sau pe trotuare, precum și transportarea reziduurilor provenite din grădini, curți sau animale, la cererea beneficiarului.

Beneficiarul serviciilor se obligă:

să scoată recipienții de colectare pe calea publică în ziua de ridicare a acestora, iar după golire să-i retragă;

să asigure curățenia și să păstreze curățenia la punctele de colectare și ridicare a reziduurilor menajere;

să comunice prestatorului orice modicări privind cantitățile de reziduuri și deșeuri produse, precum și natura lor,achitându-și obligațiile de plată în mod corespunzător.

Agenții economici care produc reziduuri cu conținut toxic sau reziduuri de altă natură decât cele în mod obișnuit produse sunt obligate să le neutralizeze și să le transporte în condiții de securitate la locurile speciale de depozitare, în baza avizelor eliberate de unitățile sanitare, de mediu sau ale Primăriei, după caz.

Producția fizică se compune din:

prestații către populație : 70%;

prestații către instituții publice și agenți economici : 30%.

1.11. CALCULUL ȘI ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO – FINANCIARI

Conducerea operativă a activității de ansamblu a întreprinderii presupune cunoașterea evoluției parametrilor fiecărui sector de activitate previzionat și a modului de corelare a indicatorilor esențiali ce le caracterizează, în vederea atingerii politicii financiare a acesteia.

Unul din principalele instrumente moderne pe care știința managementului îl pune la dispoziția conducerii întreprinderii, prin care se asigură informarea complexă și operativă a acesteia cu privire la toate aspectele activității întreprinderii, este tabloul de bord.

În paralel cu sistemul dărilor de seamă care se întocmesc la anumite termene fixe (lunar, trimestrial sau anual) și care realizeză raportarea diverselor aspecte ale activității, tabloul de bord elaborat și completat zilnic sau la un interval de câteva zile, cuprinde o serie de indicatori în mărimi relative și absolute care folosesc la evaluarea, controlul și reglarea curentă a activității întreprinderii, el cuprinzând principalele elemente informative necesare unui conducător pentru adoptarea unor decizii de corecție în funcție de condițiile ivite pe parcursul desfășurării procesului economico – social din întreprindere.

Deși există o diversitate de tablouri de bord, tabloul de bord al managerului întreprinderii, trebuie să cuprindă o serie de indicatori, astfel:

Indicatori cu privire la capacitatea de plată (plăți restante, rate de lichidități, rata îndatoririi globale, rata autonomiei financiare, etc.);

Indicatori de eficiență (eficiența utilizării mijloacelor fixe, eficiența utilizării activelor circulante, ratele rentabilității, etc.);

Indicatori valorici ( cifra de afaceri, veniturile totale, cheltuielile totale, valoarea adăugată brută și netă, profitul contabil și fiscal, etc.);

Indicatori de efort (numărul personalului total și în structură, fondul de salari, indicatori ai fondului de timp pentru personal și pentru utilaje, etc.).

Principalii indicatori economico-financiari care caracterizează activitatea desfășurată de o întreprindere sunt următorii:

Indicatori compuși obținuți pe baza datelor din bilanț, contul de profit și pierdere și alte documente sau analiza combinată:

Capitalurile:

Capitalul social;

Capitalul propriu;

Capitalul permanent = Capitalul propriu + Datorii pe termen mediu și lung

Capital total = Capitalul permanent + Datorii pe termen scurt

Patrimoniul net = Active totale – Datorii totale

Fondul de rulment net = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Sau

Fondul de rulment net = Capital permanent – Active imobilizate

Evoluția fondului de rulment net în perioada 1999 – 2002 este reprezentată grafic în figura nr. 1.1.

Fig.1.3. Reprezentarea grafică a fondului de rulment net

Fondul de rulment propriu = Capital propriu – Active imobilizate

Sau

Fondul de rulment propriu = Fondul de rulment net – Datorii pe termen mediu și lung

Fondul de rulment este indicatorul cu ajutorul căruia se face aprecierea lichidității globale. Aceasta marchează riscul de lichiditate, care nu are însă o semnificație absolută ca indicator de lichiditate.

Capitalurile permanente cuprind și pe cele proprii și împrumuturile pe termen mediu și se mai numesc și datorii financiare. Aprecierea fondului de rulment trebuie interpretată în funcție de alte variabile, ca de exemplu natura activității, rentabilitatea și creșterea economică.

Necesarul de fond de rulment este indicatorul care reprezintă diferența dintre necesitățile de finanțare ale ciclului de exploatare și datoriile de exploatare. Reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen scurt dintre necesarul de capitaluri circulante. Se calculează ca diferență între activele circulante de exploatare și datoriile de exploatare:

NFR = A Cex – D ex

Dacă indicatorul este pozitiv, înseamnă că unitatea are un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare. Dacă este negativ înseamnă că unitatea are surplus temporar de resurse ciclice în raport cu nevoile sau utilizările ciclice.

Rata de finanțare a capitalului circulant, arată gradul de acoperire a activelor circulante cu fondul de rulment net:

Lichiditatea globală (generală) reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidități pentru a achita datoriile curente. Se apreciază o lichiditate favorabilă atunci când are o mărime supraunitară (între 2 și 2,5):

Lichiditatea globală este în continuă creștere, așa cum reiese din calcule și este prezentată în tabelul 1.2., iar reprezentarea grafică apare în figura 1.4.

Fig.1.4. Reprezentarea grafică a lichidității globale

Lichiditatea redusă, reflectă posibilitatea activelor circulante concretizate în creanțe și în trezorerie de a acoperi datoriile curente. Indicatorul are valori normale între 0,5 și 1:

Lichiditatea imediată, reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie, a disponibilităților bancare și a plasamentelor de scurtă durată. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie să tindă spre o mărime unitară:

Solvabilitatea patrimonială, reprezintă gradul în care unitățile patrimoniale pot face față obligațiilor de plată. Ea este considerată bună când rezultatul obținut depășește 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului:

Fig.1.5. Reprezentarea grafică a solabilității patrimoniului

Autonomia financiară, arată ponderea capitalului propriu în cel permanent, cu cât se apropie de 1 întreprinderea este mai independentă în finanțare:

Rata profitului, indică mărimea profitabilității întreprinderii. O rată a profitului ridicată indică o profitabilitate mare a agentului economic:

Fig.1.6. Reprezentarea grafică a ratei profitului

Rata profitului are o evoluție crescătoare în perioada 1999 – 2002, este reprezentată grafic în figura 1.6. iar mărimile calculate sunt prezentate în tabelul 1.2.

Perioada de recuperare a creanțelor, indică ritmul încasării crențelor în clienți debitori. Cu cît mărimea acestui indicator este mai mică cu atât creanțele se încasează mai rapid:

Perioada de rambursare a datoriilor, arată ritmul achitării datoriilor față de terți a întreprinderii. Cu cât are valori mai mici cu atât agentul economic își achită obligațiile mai rapid:

Productivitatea muncii, arată cifra de afaceri la sfârșitul perioadei pe un salariat, cu cât este mai mare cu atât crește eficiența muncii sociale:

Fig.1.7. Reprezentarea grafică a productivității muncii

Evoluția productivității muncii apare în figura 1.7. iar valorile acesteia sunt trecute în tabelul 1.2.

Rata de eficiență a activelor fixe, arată cifra de afaceri sau profitul la 1,000 lei active fixe, cu cât acest indicator este mai mare cu atât este mai bun:

sau

Rata de eficiență a activelor circulante, arată cifra de afaceri sau profitul la 1,000 lei active circulante și este mai bun cu cât este mai mare:

sau

Viteza de rotație a activelor circulante, în zile, arată durata unei rotații și este favorabilă dacă are valori mici:

Fig.1.8. Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a activelor circulante

Rata de eficiență a cheltuielilor totale, arată cheltuielile totale la 1.000 lei venituri, este favorabilă dacă are valori mai mici de 1.000:

Rata de eficiență a cheltuielilor materiale, arată cheltuielile materiale la 1,000 lei venituri:

În tabelul 1.2. au fost calculați principalii indicatori economico – financiari ai societății comerciale Salspria S.A. Baia Sprie. Indicatorii calculați sunt exprimați în miilei.

Principalii indicatori economico – financiari Tabelul nr.1.2.

Indicatori compuși pe baza datelor din contul de profit și pierdere:

B1) Indicatori ai performanței economice:

Profitabilitatea economică (PE), care poate fi:

brută:

și este o măsură a profitabilității întreprinderii independent de politica sa financiară, fiscală șe de amortizare;

netă:

este măsura profitabilității activităților industriale și comerciale independent de forma funcției de producție (ponderea mai mare a capitalului fix sau a muncii vii).

Rentabilitatea economică (RE), care poate fi:

brută:

este o primă măsură a eficienței întreprinderii și cu cât este mai mare cu atât este mai bună;

netă:

arată profitul exploatării la activele cheltuite, cu cât este mai mare cu atât este mai favorabilă.

În tabelul 1.3. sunt prezentați indicatorii performanței economice ai societății comerciale Salspria S.A. Baia Sprie.

Indicatorii performanței economice Tabelul nr.1.3.

B2) Indicatorii performanței financiare:

Profitabilitatea financiară (PF):

arată aptitudinea întreprinderii de a degaja rezultat curent pornind de la volumul său de afaceri, sau:

care ține cont și de operațiile excepționale ale întreprinderii.

Rentabilitatea financiară (RF):

arată o apreciere a eficienței utilizării capitalului propriu. Cu cât are valori mai mari cu atât activitatea întreprinderii este mai eficientă.

Indicatorii performanței financiare ai societății comerciale Salspria S.A. sunt prezentați în tabelul nr.1.4.

Indicatorii performanței financiare Tabelul nr.1.4.

Tabloul de bord realizând o informare complexă, cu toate elementele considerate esențiale, contribuie la disciplinarea muncii conducătorilor și acelor care îi informează, facilitează desfășurarea unei activități ritmice și adoptarea la momentul oportun a deciziilor ce se impun și întărește controlul asupra modului de realizare a obiectivelor propuse prin instrumentele de planificare, respectiv prin bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii.

CAPITOLUL II

DIZOLVAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

SALSPRIA S.A. BAIA SPRIE

2.1. DEMARAREA OPERAȚIUNILOR DE DIZOLVARE

Întreprinderile devin persoane juridice, prin constituire pe baza unor prevederi legale diferite în funcție de domeniu și ramuri ale economiei naționale, pentru a desfășura activități economice, pe o durată stabilită prin actul constitutiv, care poate fi determinată sau nedeterminată, după care își încetează activitatea prin dizolvare sau lichidare.

Din punct de vedere juridic, dizolvarea sau lichidarea întreprinderilor este reglementată de legea pe baza cărora s-au creat, completată cu Legea 64/1995, privind reorganizarea societăților comerciale, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.58/1997 pentru completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului care completează fără a exclude prevederile legilor de constituire privind falimentul și lichidarea și oferă cadrul legal de efectuare, pas cu pas, a operațiunilor de dizolvare și lichidare.

Încetarea existenței întreprinderii se realizează prin dizolvare, indiferent de cauzele care au generat sfârșitul, respectiv încetarea existenței acesteia.

Dizolvarea întreprinderii poate avea loc pe baza hotărârii de dizolvare a forumului suprem de conducere al întreprinderii, respectiv Adunarea Generală a Acționarilor sau Asociaților, pe baza hotărârii unei instanțe de judecată sau, în cazuri speciale, pe baza hotărârilor unor legi speciale. De aici rezultă că procesul de dizolvare se poate realiza pe două căi:

ca urmare a voinței asociaților și acționarilor;

pe cale forțată.

a) Dizolvarea ca urmare a voinței asociaților și acționarilor se poate datora mai multor cauze cum ar fi:

– expirarea termenului sau duratei de existență a întreprinderilor prin actul de constituire;

imposibilitatea realizării practice a obiectului de activitate stabilit;

declararea nulității irevocabile a întreprinderii, conform unei hotărâri judecătorești, ca urmare a nerespectării cerințelor legale la constituirea întreprinderii;

dizolvarea ca urmare a hotărârii Adunării Generale a Asociaților, chiar dacă termenul de funcțiune nu a expirat;

dizolvarea pe baza unei hotărâri judecătorești, din cauza existenței neînțelegerilor între asociați, care fac imposibilă o hotărâre normală;

dizolvarea datorită altor cauze, cum ar fi: lipsa unor organe statutare s-au imposibilitatea acestora de a se întruni; întreprinderea nu a depus 3 ani consecutiv bilanțul la Oficiul Registrului Comerțului; întreprinderea și-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut, asociații au dispărut sau nu li se cunoaște domiciliul sau reședința.

b) Dizolvarea forțată este cunoscută sub numele de lichidare judiciară, având drept cauză dezechilibrul financiar, lipsa capacității de plată, insalându-se starea de faliment.

Starea de faliment apare în momentul în care întreprinderea a încetat plățile pentru datoriile sale comerciale fără a exista posibilități de redresare economică pe seama reactivării unor creanțe.

În această situație se declară falimentul și se procedează la dizolvarea întreprinderii, deschizându-se procedura de lichidare și stopare a operațiunilor comerciale, fără a avea consecințe asupra calității întreprinderii ca persoană juridică. Operațiunile pe care întreprinderea are dreptul să le facă în continuare sunt numai cele legate de lichidare.

Încetarea activității întreprinderii prin dizolvare poate să se încadreze în una din situațiile de mai jos:

comasare;

divizare;

fuzionare;

lichidare.

Dizolvarea societăților comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala societății. Dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni; în caz contrar, ei sunt personal și solidari răspunzători pentru operațiunile pe care le-au întreprins. Această interdicție se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societății ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de Adunarea Generală sau declarată prin sentința judecătorească.

2.2. DIZOLVAREA ÎNTREPRINDERII PRIN LICHIDARE

Societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Pentru lichidarea și repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:

pînă la preluarea funcției de către lichidatori, administratorii continuă mandatul lor;

actul de numire a lichidatorilor sau sentința care îi ține locul și orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse prin grija lichidatorilor la oficiul registrului comerțului, pentru a fi înscrise de îndată și publicate în Monitorul Oficial al României partea a IV a.

Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.

2.2.1. ETAPELE PROCESULUI DE LICHIDARE A

ÎNTREPRINDERII

Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanții permanenți-persoane fizice ale societății lichidatoare-trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii.

Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii.

Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcției ca împreună cu administratorii societății să facă un inventar și să încheie un bilanț care să constate situația exactă a activului și pasivului societății și să le semneze.

Lichidatorii sunt obligați să primească și să păstreze patrimoniul societății, registrele ce li s-au încredințat de administratori și actele societății. De asemenea, ei vor ține un registru cu toate operațiunile lichidării, în ordinea lor.

Lichidatorii își îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

În afară de puterile conferite, cu aceeași majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

să stea în judecată și să fie acționați în interesul lichidării;

să execute și să termine operațiunile de comerț referitoare la lichidare;

să vândă, prin licitație publică, imobilele și orice avere mobiliară a societății; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;

să facă tranzacții;

să lichideze și să încaseze creanțele societății, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanță;

să contracteze obligații cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și să îndeplinească orice alte acte necesare.

Ei nu pot însă, să constituie ipoteci asupra bunurilor societății, dacă nu vor fi autorizați de instanță, cu avizul cenzorilor.

Lichidatorii care probează, prin prezentarea bilanțului contabil, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil, trebuie să ceară sumele necesare asociaților care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceștia sunt obligați să le procure, după forma societății, sau, dacă sunt debitori față de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligați în calitate de asociați.

Lichidarea societății trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dazolvării. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea societății din registrul comerțului.

Radierea se poate face și din oficiu.

Registrele societății se vor păstra timp de 5 ani.

Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seamă asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultimul bilanț contabil aprobat și până la începerea lichidării.

Lichidatorii au dreptul să aprobe darea de seamă și să facă sau să susțină eventualele contestații cu privire la aceasta.

Când unul sau mai mulți administratori sunt numiți lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor se va depune la oficiul registrului comerțului și se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV a, împreună cu bilanțul final de lichidare.

Când gestiunea trece peste durata unui exercițiu financiar, darea de seamă trebuie anexată la primul bilanț pe care lichidatorii îl prezintă adunării generale.

Dacă lichidarea se prelungește peste durata exercițiului financiar, lichidatorii sunt obligați să întocmească bilanțul contabil annual, conformându-se dispozițiilor legii și actului constitutiv.

După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc bilanțul contabil final, arătând partea ce se cuvine fiecărei acțiuni din repartizarea activului societății.

Bilanțul contabil semnat de lichidatori și însoțit de raportul cenzorilor se va depune, pentru a fi menționat, la oficiul registrului comerțului și se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV a.

După expirarea termenului de 15 zile de la publicare, pedioadă în care nu s-a făcut vreo opoziție, bilanțul contabil se consideră aprobat de toți acționarii, iar lichidatorii sunt liberați, sub rezerva repartizării activului societății.

Sumele cuvenite acționarilor, neîncasate în două luni de la publicarea bilanțului contabil, vor fi depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni ori la o societate bancară sau la una dintre unitățile acestora, cu arătarea numelui și prenumelui acționarului, dacă acțiunile sunt nominative, sau a numerelor acțiunilor, dacă ele sunt la purtător.

Plata se va face persoanei arătate sau posesorului acțiunilor, reținându-se titlul.

Consiliul Local al orașului Baia Sprie întrunit în ședința ordinară din data de 28.05.2002 a hotărât dizolvarea S.C. Salspria S.A.începând cu data de 01.07.2002.

Dizolvarea societății comerciale Salspria S.A. Baia Sprie a îmbrăcat o formă atipică în sensul că nu a fost angajat un lichidator pentru efectuarea operațiunilor de dizolvare a patrimoniului, acestea făcându-se de către societate cu îndeplinirea cerințelor impuse de către lichidatori.

2.3. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIUNILOR ECONOMICE SPECIFICE LICHIDĂRII

Operațiunile de lichidare se por grupa, în funcție de momentul realizării lor, în trei etape și anume:

operațiuni de deschidere a lichidării;

operațiuni de lichidare;

operațiuni de partaj.

Operațiile de deschidere a lichidării

Operațiile de deschidere a lichidării se rezumă la două grupe de operațiuni care definesc obiectul de activitate al lichidatorului și anume:

inventarierea patrimoniului;

întocmirea bilanțului de lichidare.

Având în vedere Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor de dizolvare a S.C.Salspria S.A. s-a trecut la începerea operațiunilor de lichidare care coincid cu inventarierea patrimoniului.

Inventarierea patrimoniului se face în deplină conformitate cu cerințele Legii Contabilității nr.82/1991 și Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului. De calitatea acestei lucrări depinde, în foarte mare măsură, calitatea operațiunilor de lichidare, fiind necesar să se insiste pe utilitatea bunurilor care se vor lichida, starea de uzură tehnică și morală a acestora.

Un rol deosebit în cadrul acestei lucrări îl au și operațiunile de evaluare a lucrărilor în raport cu valoarea contabilă, valoarea de piață și de lichidare.

Întocmirea bilanțului contabil are ca punct de plecare ultimul bilanț contabil al întreprinderii, care se va concretiza și supune următoarelor corelații:

scoaterea din evidență a bunurilor de natura imobilizărilor corporale sau obiecte de inventar constatate uzate cu ocazia inventarierii;

regularizarea diferențelor constatate cu ocazia inventarierii;

eliminarea din activul bilanțier a imobilizărilor corporale care nu au valoare economică, prin trecerea lor pe cheltuieli;

trecerea pe cheltuieli a soldurilor care se referă la perioadele viitoare;

constituirea, suplimentarea, diminuarea și anularea provizioanelor pentru diferențele dintre valorile nete constituite și valorile de lichidare a activelor patrimoniale.

Situația patrimoniului, conform bilanțului contabil de începere a lichidării, se prezintă astfel:

– Mijloace fixe la valoarea de inventar 63.309.709 lei

– Amortizarea mijloacelor fixe 28.112.830 lei

– Materiale consumabile 50.625 lei

– Obiecte de inventar 22.838.262 lei

– Uzura obiectelor de inventar 22.838.262 lei

– Drepturi de creanță 183.126.340 lei

– Disponibilități în contul la bancă în lei 4.826.018,86 lei

– Tichete de masă neutilizate 135.000 lei

– Capital subscris și vărsat, reprezentat de 1.432

acțiuni a 25.000 lei/acțiune 35.800.000 lei

– Rezerve din reevaluare 22.372.812 lei

– Rezerve legale 2.429.430 lei

– Alte fonduri 34.343.533,47 lei

– Rezultatul exercițiului – profit 14.271.073,39 lei

– Furnizori 57.400.761 lei

– Personal – remunerații datorate 8.418.810 lei

– Contribuția unității la asigurările sociale 16.810.526 lei

– Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale

de sănătate 3.362.106 lei

– Contribuția angajaților pentru asigurările sociale

de sănătate 3.362.105 lei

– Contribuția unității la fondul de șomaj 2.401.504 lei

– Contribuția personalului la fondul de șomaj 188.000 lei

– Impozit pe profit 3.225.064 lei

– T.V.A. de plată 13.506.000 lei

– Impozit pe salarii 4.482.536 lei

– Alte taxe și impozite neachitate 960.602 lei

Pe baza elementelor patrimoniale se întocmește ultimul bilanț al societății comerciale, care este prezentat în tabelul următor:

Bilanțul contabil al societății comerciale Salspria S.A. Tabelul nr.2.1.

Dacă operațiunile de lichidare durează mai mulți ani lichidatorul întocmește anual bilanțul de lichidare, precum și un raport scris privind operațiunile de lichidare în exercițiul financiar încheiat.

Operațiunile de lichidare constau din transpunerea elementelor patrimoniului întreprinderii în bani, ceea ce presupune realizarea următoarelor categorii de operațiuni:

operațiunea de lichidare a activului;

operațiunea de lichidare a pasivului;

operațiunea de partaj.

OPERAȚIUNI DE LICHIDARE A ACTIVULUI

Operațiunea de lichidare a activului societății constă în transformarea bunurilor în bani și încasarea creanțelor societății în vederea plății datoriilor și a împărțirii eventualelor diferențe rămase între asociați. În acest sens, a fost angajat un evaluator (SC Castel – C) pentru evaluarea imobilizărilor corporale. Valoarea lucrării de evaluare este de 5.000.000 lei + TVA . Procesul verbal de evaluare este prezentat în anexa nr.1. Conform acestuia imobilizările corporale au fost evaluate astfel:

– valoarea clădirii devine: 150.000.000 lei

– valoarea autogunoierei compactoare: 146.000.000 lei

– valoarea autogunoierei container: 95.000.000 lei

Operațiunile de lichidare a societății comerciale efectuate de lichidator:

imobilizările corporale au fost vândute cu 407.366.060 lei față de valoarea rămasă neamortizată de 35.196.879 lei;

încasează prin bancă dreptul de creanță în sumă de 158.176.230 lei, iar prin casă diferența de 24.950.110 lei;

achită salarii în sumă de 8.418.810 lei;

achită obligații către stat aferente salariilor în sumă de 31.567.379 lei;

încasează prin bancă contravaloarea obiectelor de inventar în sumă de 22.838.262 lei;

achită prin bancă furnizori în sumă de 57.400.761 lei;

achită din disponibilul de la bancă impozitul pe profit și T.V.A de plată aferente lunii precedente;

materialele consumabile (chitanțierele) le utilizează pentru încasarea clienților;

tichetele rămase sunt distribuite administratorului;

cheltuieli de lichidare achitate prin casierie în sumă de 5.950.000 lei.

Pe baza elementelor patrimoniale evaluate se întocmește Bilanțul de lichidare, care este prezentat în tabelul 2.2.

Bilanțul de lichidare al societății Tabelul nr.2.2.

Înregistrări contabile privind operațiunile de lichidare

2.3.3.1. Valorificarea imobilizărilor corporale

vânzarea mijloacelor fixe conform facturii:

x

461 “ Debitori diverși” = % 484.765.611

7721 “Venituri 407.366.060

din cedarea

activelor “ 4427 “ T.V.A. 77.399.551

colectată”

x

încasarea valorii mijloacelor fixe, cedate, conform extrasului de cont:

x

5121 “ Conturi la bănci în lei” = 461 “Debitori diverși” 484.765.611

x

înregistrarea scoaterii din evidență a mijloacelor fixe cedate:

x

% = gr. 21 “Imobilizări 63.309.709 281 “Amortizări privind corporale” 28.112.830 zările corporale”

6721 “Cheltuieli privind 35.196.879 activele cedate”

x

2.3.3.2. Înregistrarea materialelor consumabile

Descărcarea din gestiune a materialelor consumabile:

x

601 “Cheltuieli cu materialele = 301 “Materiale consumabile” 50.625

consumabile”

x

2.3.3.3. Încasarea drepturilor de creanță

Încasarea prin bancă a drepturilor de creanță, conform extrasului de cont:

x

5121 “ Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienți” 158.176.230

x

Încasarea prin casă a drepturilor de creanță:

x

5311 “Casa în lei” = 411 “Clienți” 24.950.110

x

2.3.3.4. Plata remunerațiilor datorate

Achitarea salariilor conform statelor de plată:

x

421 “Personal – salarii datorate” = 5311 “Casa în lei” 8.418.810

2.3.3.5. Achitarea obligațiilor către stat aferente salariilor

a) Achitarea obligațiilor față de bugetul asigurărilor sociale, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4311”Contribuția unității = 5121 “Conturi la bănci în lei 16.810.526

la asigurările sociale”

x

Achitarea contribuției unității față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4313 “Contribuția angajatorului = 5121 “Conturi la bănci 3.362.106

pentru asigurările sociale în lei”

de sănătate”

x

Achitarea contribuției unității la fondul de șomaj, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4371 “Contribuția unității = 5121 “Conturi la bănci 2.401.504

la fondul de șomaj” în lei”

x

Achitarea fondului de învățământ, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

447 “Fonduri speciale – taxe și = 5121 “Conturi la bănci 960.602

vărsăminte asimilate” în lei”

x

Plata contribuției personalului pentru asigurările sociale de sănătate, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4313.01 “Contribuția angajaților = 5121 “Conturi la bănci 3.362.105

pentru asigurările sociale în lei

de sănătate”

x

Plata contribuției personalului la fondul de șomaj, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4372 “Contribuția personalului = 5121 “Conturi la bănci 188.000

la fondul de șomaj” în lei”

x

Achitarea impozitului pe salarii reținut conform statelor de plată și a extrasului de cont:

x

444 “Impozitul pe salarii” = 5121 “Conturi la bănci 4.482.536

în lei”

x

2.3.3.6. Valorificarea obiectelor de inventar

Vânzarea obiectelor de inventar conform facturii:

x

461 “Debitori diverși” = % 27.177.532

707 “Venituri din vânzarea 22.838.262 mărfurilor” 4427 “ T.V.A. colectată” 4.339.270

x

Încasarea obiectelor de inventar, cedate, conform extrasului de cont:

x

5121 “Conturi la bănci în lei” = 461 “Debitori diverși” 27.177.532

x

Înregistrarea scoaterii din evidență a obiectelor de inventar:

x

322 “Uzura obiectelor de inventar” = 321 “Obiecte de inventar” 22.838.262

x

2.3.3.7. Achitarea datoriilor către furnizori

Achitarea obligațiilor față de furnizori, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 57.400.761

x

2.3.3.8. Achitarea datoriilor către bugetul statului

Achitarea T.V.A. conform decontului și a impozitului pe profit:

x

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 16.731.064

441 “Impozitul pe profit” 3.225.064

4423 “T.V.A. de plată” 13.506.000

x

2.3.3.9. Înregistrarea tichetelor de masă

Trecerea pe cheltuieli a tichetelor de masă utilizate:

x

604 “Cheltuieli privind = 5328 “Alte valori” 135.000 materialele nestocate”

x

2.3.3.10. Contabilitatea cheltuielilor cu lichidarea societății

Înregistrarea cheltuielilor cu lichidarea, conform documentelor justificative:

x

% = 5311 “Casa în lei” 5.950.000

658 “Alte cheltuieli de 5.000.000

exploatare”

4426 “T.V.A. deductibilă” 950.000

x

Situația contului 5311 “Casa în lei” se prezintă astfel:

5311 “Casa în lei”

24.950.110 8.418.810

5.950.000

10.581.300

2.3.3.11. Închiderea conturilor de cheltuieli și de venituri

Înregistrarea conturilor de cheltuieli:

x

121 “Profit și pierdere” = % 40.382.504

601 “Cheltuieli cu materialele 50.625

consumabile”

604 “Cheltuieli privind 135.000

materialele nestocate”

658 “Alte cheltuieli de 5.000.000

exploatare”

6721 “Cheltuieli privind 35.196.879 activele cedate”

x

Închiderea conturilor de venituri:

x

% = 121 “Profit și pierdere” 430.204.322

707 “Venituri din vânzarea 22.838.262

7721 “Venituri din vânzarea 407.366.060

activelor”

x

2.3.3.12. Regularizare T.V.A.

Înregistrarea T.V.A.-ului de plată:

x

4427 “T.V.A. colectată” = % 81.738.821

4426 “T.V.A. deductibilă” 950.000

4423 “T.V.A. de plată” 80.788.821

x

Vărsarea T.V.A.-ului, conform ordinului de plată și a extrasului de cont:

x

4423 “T.V.A. de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 80.788.821

x

2.3.3.13. Calculul și determinarea impozitului pe profit din lichidare

Venituri totale rezultate din lichidare, din care: 430.204.322

– venituri neimpozabile 0

– venituri impozabile 430.204.322

Cheltuieli totale, din care: 40.382.504

– cheltuieli nedeductibile 0

– cheltuieli deductibile 40.382.504

Impozitul pe profit:

430.204.322 lei – 40.382.504 lei = 389.821.818 lei

389.821.818 x 25% = 97.455.455 lei

Înregistrarea impozitului pe profit, din lichidare:

x

691 “Cheltuieli cu impozitul pe = 441 “Impozitul 97.455.455

profit” pe profit”

x

Achitarea din disponibilul de la bancă a impozitului pe profit aferent:

x

441 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la bănci 97.455.455

în lei”

x

Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

x

121 “Profit și pierdere” = 691 “Cheltuieli cu 97.455.455

impozitul pe

profit”

x

Situația conturilor 121 și 5121 înainte de efectuarea partajului se prezintă astfel:

121 “Profit și pierdere” 14.271.073,39

35.196.879 407.366.060

50.625 22.838.262

135.000 5.000.000 97.455.455 137.837.959 444.475.395,39 306.637.436,39

5121 “Conturi la bănci în lei

4.826.018,86 31.567.379

484.765.611 57.400.761

158.176.230 16.731.064

27.177.532 80.788.821

97.455.455 674.945.391,86 283.943.480 391.001.911,86

Este interzisă achitarea sumelor de bani asociaților, în contul sumelor ce li s-ar cuveni ca urmare a lichidării, înaintea achitării obligațiilor față de creditori, deducându-se că, în cazul când aceștia nu pot fi achitați, lichidatorul poate cere asociaților care răspund nelimitat, sumele de bani necesare în acest scop sau pot angaja împrumuturi neipotecare.

Referitor la lichidarea pasivului societății, aceasta se face prin achitarea datoriilor societății cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului, fără ca acesta să poată pretinde restituirea de sume mai mari decât cele achitate creditorilor.

Lichidarea unei societăți comerciale nu exclude declanșarea procedurii de faliment.

La finalizarea operațiunilor de lichidare a activului și pasivului societății, lichidatorii întocmesc bilanțul final și procedează la repartizarea activului net rămas între societăți.

În bilanțul final lichidatorul consemnează sumele de bani rezultate din valorificarea activului și sumele achitate pentru onorarea obligațiilor, permițând determinarea activului net, din care se achită drepturile asociaților.

Pentru rezultatele provenite din operațiile de lichidare, determinate prin contul 121 “Profit și pierdere” sau printr-un analitic al acestuia, se percepe impozitul pe profit și se regularizează cu bugetul de stat TVA-ul.

OPERAȚIUNILE DE PARTAJ

Operațiunile de partaj constau în restituirea către acționari sau asociați a valorilor sau părților sociale deținute din capitalul social care nu a fost amortizat, precum și sumele reprezentând rezultatul lichidării.

Partajul activului net al societății comerciale, în urma lichidării acesteia se face:

în funcție de prevederile statutului și/sau contractului de societate (actul constitutiv);

conform hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, consemnată în registrul ședințelor adunării generale;

în funcția de cota de participare la capitalul social.

Bilanțul contabil înainte de efectuarea partajului este prezentat în tabelul nr.2.3.

Bilanț contabil înainte de efectuarea partajului Tabelul nr.2.3.

2.3.5. Înregistrări contabile privind operațiunile de partaj la acționari

2.3.5.1. Trecerea diferențelor din reevaluare la capitaluri

x

105 “Diferențe din = 1012 “Capital subscris vărsat” 22.372.812

reevaluare”

x

2.3.5.2.Restituirea capitalului social la acționari

x

1012 “Capital subscris vărsat” = 456 “Decontări cu 58.172.812

asociații privind capitalul”

x

Achitarea sumelor cuvenite acționarilor din capitalul social al societății, conform extraselor de cont:

x

456 “Decontări cu asociații = 5121 “Conturi la 58.172.812 privind capitalul” bănci în lei”

x

2.3.5.3. Repartizarea rezervelor

Repartizarea rezervelor legale cuvenite acționarilor, corespunzător participării la formarea capitalului social:

x

% = 456 “Decontări cu asociații 36.772.963,47

1061 “Rezerve legale” privind capitalul” 2.429.430

1068 “Alte rezerve” 34.343.533,47

x

2.3.5.4. Calcularea și înregistrarea impozitului pe profit aferent rezervelor

36.772.963,47 x 25% = 9.193.241 lei

x

456 “Decontări cu asociații = 441 “Impozitul pe 9.193.241

privind capitalul” profit”

x

Virarea impozitului pe profit, aferent rezervelor, conform extrasului de cont și ordinului de plată:

x

441 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la 9.193.241

bănci în lei”

x

2.3.5.5. Repartizarea rezervelor

Repartizarea și decontarea profitului rezultat din lichidare, după calculul impozitului pe profit, proporțional cu participarea acționarilor la formarea capitalului social:

x

121 “Profit și pierdere” = 456 “Decontări cu asociații 306.637.436,39

privind capitalul”

x

2.3.5.6. Impozitul pe dividende

Calcularea impozitului pe dividende, aferent rezervelor și profitului rezultat din operațiunea de lichidare:

36.772.963,47 + 306.637.436,39 = 343.410.399,86 lei

343.410.399,86 x 10% = 34.341.040 lei

x

456 “Decontări cu asociații = 446 “Alte impozite, taxe 34.341.040

privind capitalul” și vărsăminte asimilate”

x

Achitarea impozitului pe dividende, conform ordinului de plată și extrasului de cont:

x

446 “Alte taxe și vărsăminte = 5121 “Conturi la bănci 34.341.040

asimilate” în lei”

x

2.3.5.7. Repartizarea sumelor cuvenite acționarilor

Achitarea sumelor cuvenite efectiv acționarilor din rezervele legale și din profitul net, rezultat din lichidare:

36.772.963,47 – ( 36.772.963,47 x 25% +36.772.963,47 x 10%) +

+ 306.637.436,39 – (306.637.436,39 x 10%) = 299.876.118,86 lei

x

456 “Decontări cu asociații = % 299.876.118,86

privind capitalul” 5121 “Conturi la 289.294.818,86

bănci în lei”

5311 “Casa în lei” 10.581.300

x

Situația conturilor 456 “Decontări cu asociații, privind capitalul” , 5121 “Conturi la bănci în lei” și 5311 “Casa în lei”, după efectuarea partajului se prezintă, astfel:

456 “Decontări cu asociații privind capitalul” 58.172.812 58.172.812 9.193.241 36.772.963,47

34.341.040 306.637.436,39

299.876.118,86

401.583.211,86 401.583.211,86

5121 “Conturi la bănci în lei”

391.001.911,86 58.172.812

9.193.241

34.341.040

289.294.818,86

391.001.911,86 391.001.911,86

5311 “Casa în lei”

10.581.300 10.581.300 10.581.300 10.581.300

Analizând situația din conturile societății, după efectuarea partajului, rezultă că activul patrimonial a fost lichidat, obligațiile față de terți au fost lichidate, iar capitalurile proprii s-au lichidat.

Prin urmare, s-au încheiat operațiunile de lichidare a societății, solicitându-se radierea acesteia din Registrul Comerțului și luarea măsurilor de conservare a registrelor și evidențelor societății.

Radierea firmei se cere Oficiului Registrului Comerțului în termen de 15 zile de la data ultimului bilanț de lichidare, respecriv de la repartizarea activului net.

Depunerea registrelor pentru păstrarea acestora se face la Oficiul Registrului Comerțului.

Pentru repartizarea sumelor, lichidatorul întocmește situația “Partea ce revine fiecărei acțiuni din repartizarea activului societății”, care împreună cu Bilanțul contabil final și Raportul cenzorilor se depune pentru mențiune la Oficiul Registrului Comerțului și se publică în Monitorul Oficial.

Sumele cuvenite asociaților, conform situațiilor de repartizare aprobate, se achită acestora pe bază de chitanță, iar cele neachitate acționarilor, în termen de două luni de la publicarea bilanțului final al lichidării și repartizării activului net, se depun la CEC.

După aprobarea bilanțului final al lichidării și repartizarea activului net, lichidatorii sunt eliberați de obligații privind lichidarea societății.

CAPITOLUL III

PĂRERI PROPRII

Din lucrarea de față reiese că dizolvarea societății comerciale Salspria S.A. Baia Sprie nu s-a făcut din considerente pur economice, ci ca urmare a voinței acționarilor.

Acționarii au decis concesionarea activității de salubrizare unei societăți comerciale mai mari ( S.C. Drusal S.A.Baia Mare) fără a analiza situația existentă la S.C. Salspria S.A.

Se puteau lua o serie de măsuri care duceau la dezvoltarea societății. Principalele măsuri care se puteau lua ar fi:

majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor și a diferențelor din reevaluare;

Conform Legii nr.31/1990 a societăților comerciale, capitalul social se poate mări prin emisiunea de noi acțiuni sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.

De asemenea, acțiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății ci acțiuni ale acesteia.

Diferențele faorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi incluse în rezerve și utilizate pentru majorarea capitalului social.

Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acționarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

extinderea activității la localitățile aparținătoare orașului Baia Sprie, ceea ce ar fi dus la creșterea producției și implicit a cifrei de afaceri, ținând cont că Tăuții de Sus are un număr de 3.000 locuitori, Chiuzbaia are circa 500 locuitori iar Satu Nou de Sus circa 750 locuitori. Producția lunară ar fi crescut cu aproximativ 40.000.000 lei. De asemenea societatea comeracială Salspria S.A. își putea extinde activitatea și la satele limitrofe, neapaținătoare orașului Baia Sprie mai ales că societatea presta servicii pentru Primăria Șișești și care are o populație de 1000 locuitori.

Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală precizează:

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităților și acțiunilor de utilitate și de interes local, desfășurate sub autoritatea administrației publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură:

alimentarea cu apă;

canalizarea și epurarea apelor uzate și pluviale;

salubrizarea localităților;

alimentarea cu energie termică produsă centralizat;

alimentarea cu gaze naturale;

alimentarea cu energie electrică;

transportul public local;

administrarea fondului locativ public;

administrarea domeniului public.

Societățile comerciale de gospodărie comunală înființate de autoritățile administrației publice locale își pot desfășura activitatea și în alte limite teritoriale, participând astfel la dezvoltarea pieței libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii.

În cazul prestării mai multor tipuri de servicii operatorul va ține o evidență separată a activităților desfășurate, cu o contabilitate distinctă pentru fiecare tip de serviciu și localitate de operare, după caz, astfel încât activitățile sale din diferite sectoare să fie ușor de evaluat, monitorizat și controlat.

prin majorarea capitalului social și prin extinderea activității, societatea comercială Salspria S.A. putea apela la credite pentru moderizarea parcului auto, prin achiziționarea unui buldozer care putea fi de folos atât de societate pentru nivelarea rampei de gunoi cât și pentru oraș având în vedere că pe perioada iernii multe străzi sunt impracticabile din cauza zăpezii;

În actul constitutiv al societății comerciale Salspria S.A. se prevede că Adunarea Generală a Acționarilor hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilește competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor.

creditele se puteau lua în condiții avantajoase deoarece prin extinderea activității se creau noi locuri de muncă ceea ce era benefic pentru oraș având în vedere că orașul Baia Sprie este un oraș minier și au existat multe disponibilizări;

Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă are drept scop realizarea următoarelor obiective pe piața muncii:

prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;

încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;

asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;

stimularea țomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice;

creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia națională;

protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor se realizează prin:

subvenționarea locurilor de muncă;

acordarea de credite în condiții avantajoase în vederea creîrii de noi locuri de muncă;

acordarea unor facilități.

s-ar fi putut începe demersurile pentru modernizarea rampei de gunoi, mai ales că s-au obținut trei oferte de preț de la trei societăți în vederea elaborării documentațiilor pentru obținerea autorizației de mediu și care ar fi costat aproximativ 35.000.000 lei;

Ordonanța 78/2000 privind regimul deșeurilorprevede că”unitățile care efectuează operațiuni de valorificare sau de eliminare a deșeurilor prin depozitarea pe sol, depozitarea pe teren special amenajat, trebuie să fie supuse procedurii de autorizare de mediu, specifice pentru desfășurarea acestor activități.

Autoritățile pentru protecția mediului aplică procedura de autorizare specifică activităților de valorificare și eliminare a deșeurilor și emit acorduri de mediu pentru investițiile destinate acestor activități și autorizații de mediu pentru desfășurarea activităților de valorificare și eliminare a deșeurilor.

Acordurile și autorizațiile de mediu pentru desfășurarea activităților de valorificare și eliminare a deșeurilor se emit pe o perioadă de maximum 5 ani. La primirea solicitărilor pentru emiterea acordurilor și a autorizațiilor autoritățile pentru protecția mediului pot stabili condiții și obligații pentru conformarea acestor activități cu cerințele specifice protecției mediului sau pot respinge aceste solicitări, dacă metoda de eliminare este considerată inacceptabilă din punct de vedere al sănătății populației și protecției mediului.

Acordul și/sau autorizația de mediu conțin, în mod obligatoriu:

tipurile și cantitățile de deșeuri;

cerințele tehnice;

măsurile de siguranță care trebuie luate;

amplasamentele de valorificare sau eliminare a deșeurilor;

metodele de tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

Primarii și consiliile locale hotărăsc, în condițiile legii, asigurarea cu prioritate a unor terenuri în vederea realizării depozitelor și instalațiilor de eliminare a deșeurilor pentru localități, care constituie cauză de utilitate publică.

Primarii și consiliile locale sunt obligate să asigure curățenia localităților prin:

adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrată a deșeurilor, prin: colectare, asigurarea etapizată a condițiilor pentru colectarea selectivă, preluare, recuperare, neutralizare, incinerare și depozitare finală;

implementarea și controlul funcționării sistemului;

dotarea căilor de comunicație și a locurilor publice de colectare a deșeurilor cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a acestora;

colectarea selectivă și transportul la timp al întregii cantități de deșeuri produse pe teritoriul localităților;

existența unor depozite finale pentru deșeurile colectate selectiv, dimensionate corespunzător și amenajate pentru a asigura protecția sănătății populației și a mediului;

interzicerea depozitării de deșeuri în alte locuri decât cele destinate depozitelor stabilite prin documentațiile urbanistice;

elaborarea de instrucțiuni pentru agenții economici, instituții și populație privind modul de gestionare a deșeurilor în cadrul localităților și aducerea la cunoștință acestora prin mijloace adecvate.

totodată, societatea se putea privatiza, în primă fază se puteau vinde acțiuni propriilor angajați, care ar fi fost direct implicați în buna desfășurare a activității;

Acțiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subsciere în primul rând celorlați acționari, în proporție cu numărul acțiunilor pe care le posedă și cu obligația ca aceștia să-și exercite dreptul lor de preferință în termenul hotărât de adunarea generală. După expirarea acestiui termen, acțiunile vor putea fi subscrise de public.

Adunarea generală va putea, pentr motive temeinice, să ridice acționarilor dreptul de subscriere a noilor acțiuni, în total sau în parte.

Convocarea va trebui să cuprindă, în acest caz, motivele majorării capitalului social, persoanele cărora urmează a li se atribui noile acțiuni, numărul de acțiuni atribuit fiecăreia dintre ele, valoarea de emisiune a acțiunilor și bazele fixării acesteia.

Pentru luarea hotărârii este necesară prezența a trei pătrimi din numărul titularilor capitalului social și votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social.

Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa.

Acțiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporție de cel puțin 30% din valoarea nominală și, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a hotărârii adunării generale.

prin extinderea activității și prin crearea de noi locuri de muncă s-ar fi adus mai mulți bani la bugetul local și la bugetul de stat;

se putea prelua o parte din personalul angajat la Serviciul Public care se ocupa cu măturatul străzilor și căilor publice și prin aceasta se făceau economii în bugetul local prin neplata salariilor acestor muncitori;

societatea comercială Salspria S.A. prin privatizare putea beneficia de înlesnirile acordate Întreprinderilor Mici și Mijlocii deoarece aceasta se putea încadra ca și microîntreprindere.

Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii prevede următoarele:

“ Întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sfera producției de bunuri materiale și servicii se definesc, în funcție de numărul mediu scriptic anual de personal,după cum urmează:

până la 9 salariați – microîntreprinderi.

Beneficiază de prevederile acestei legi numai întreprinderile mici și mijlocii cu capital integral privat.

Întreprinderile mici și mijlocii au acces la activele disponibile ale societăților comerciale și companiilor naționale cu capital majoritar de stat, precum și ale regiilor autonome, în următoarele condiții:

activele disponibile utilizate de întreprinderile mici și mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locație de gestiune sau a contractului de asociere în participațiune, încheiate cu societățile comerciale și companiile naționale cu capital majoritar de stat, precum și cu regiile autonome, la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi vândute, la solicitarea deținătorului, la prețul negociat, stabilit pe baza raportului de evaluare după deducerea investițiilor efectuate în activ de către chiriaș;

contractul de închiriere sau contractul de locație de gestiune se va transforma, la solicitarea deținătorului în contract de leasing, cu clauză irevocabilă de vânzare;

întreprinderile mici și mijlocii au drept de preemțiune la cumpărarea activelor disponibile ale societăților comerciale și companiilor naționale cu capital majoritar de sta, precum și ale regiilor autonome aflate în vecinătatea imediată a activelor pe care le dețin în proprietate;

întreprinderile mici și mijlocii au prioritate la cumpărarea activelor disponibile ale societăților comerciale și companiilor naționale cu capital majoritar de stat, precum și ale regiilor autonome. În situația în care sunt mai mulți solicitanți, cumpărarea se va face prin licitație publică, pornindu-se de la prețul stabilit prin raportul de evaluare. În această situație, prin grila de punctaj se acordă unei întreprinderi mici și mijlocii un număr de puncte echivalent cu 30% din numărul de puncte acordat pentru cel mai mare preț oferit;

Întreprinderile mici și mijlocii au acces prioritar la închirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile ale societăților comerciale și companiilor naționale cu capital majoritar de stat, precum și ale regiilor autonome.

Vânzarea de active se poate face și cu plata în rate eșalonate pe termen de 3 – 5 ani, cu un avans de 5 – 20%.

Întreprinderile mici și mijlocii sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru mașinile, instalațiile, echipamentele industriale,care se importă în vederea dezvoltării activităților proprii de producție și servicii și care se achită din fonduri proprii sau din credite obținute de la bănci românești sau străine.

Cota – parte din profitul brut reinvestit de către întreprinderile mici și mijlocii nu se impozitează.

Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de reducerea impozitului pe profit în proporție de 20%, în cazul în care creează noi locuri de muncă, dacă se asigură creșterea numărului scriptic cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent.

Reducerea impozitului pe profit se aplică în perioada în care forța de muncă nou-angajată rămâne în întreprindere și nu se fac disponibilizări.

Forța de muncă nou- angajată să fie de cel puțin 10% din forța de muncă existentă în întreprindere în momentul angajării.

Societatea comercială Salspria S.A. putea să funcționeze în continuare dacă acționarii doreau să se implice în desfășurarea activității acestei societăți, mai ales că în Ordonanța de Guvern nr.87/01.09.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, aprobată prin Legea nr.39/08.04.2002 se prevăd următoarele:

între autoritățile administrației publice locale și prestatorii de servicii de salubrizare se pot încheia contracte de delegare de gestiune și concesiune.

Gestiunea serviciilor publice de salubrizare se realizează în următoarele modalități:

gestiune directă;

gestiune indirectă sau gestiune delegată.

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de salubrizare se face prin hotărâre a consiliilor locale sau județene, după caz.

Gestiunea directă se realizează de către consiliul local prin compartimente organizate ca servicii publice.

Desfășurarea activităților specifice serviciilor publice de salubrizare, organizate și exploatate în sistemul gestiunii directe, se face pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de consiliul local.

În cazul gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale pot apela, pentru realizarea serviciilor de salubrizare, la unul sau mai mulți operatori de servicii publice, cărora le încredințează, în baza unui contract de delegare a gestiunii sau de concesiune, gestiunea propriu-zisă a serviciilor de salubrizare, precum și administrarea și exploatarea sistemelor publice necesare în vederea realizării acestora.

Aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciului public de salubrizare, a regulamentului de organizare și funcționare a acestuia, a criteriilor și procedurilor de exercitare a controlului, precum și a actelor de autoritate stabilite de lege intră în competența exclusivă a consiliului local sau județean, după caz.

Pentru finanțarea investițiilor necesare în vederea dezvoltării și modernizării infrastructurii serviciilor de salubrizare autoritățile administrației publice locale pot apela la credite interne și/sau externe sau se pot adresa unor investitori privați cărora le pot concesiona serviciul respectiv pe o perioadă limitată, astfel:

pentru o durată de până la 8 ani – activitățile de precolectare, colectare și transport a deșeurilor menajere precum și curățenia și stropitul căilor publice rutiere, deszăpezirea și întreținerea acestora pe timp de iarnă în condiții de îngheț sau de polei.

Delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare, precum și încredințarea spre administrare a bunurilor aparținând patrimoniului public din infrastructura aferentă; operațiunile de delegare se pot realiza numai prin licitație publică organizată în condițiile legii.

Bibliografie

1. XXX – Act constitutiv al SC Salspria S.A. Baia Sprie

2. XXX – Legea 31/1990 privind societățile comerciale.

3. XXX – Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

4. XXX – Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală.

5. XXX – Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

6. XXX – Legea 64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare.

7. XXX – Ordonanța 78/2000 privind regimul deșeurilor.

8. XXX – Reglementări contabile pentru agenții economici, Editura Economică, 2002.

9. XXX – Revista de finanțe publice și contabilitate, colecție 2004.

10. Cucoșel Constantin – Finanțele întreprinderii, note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2002.

11. Epuran Mihail – Contabilitatea financiară – vol. I și II, Editura de Vest, Timișoara, 1998.

12. Moraru P. Gheorghe – Contabilitatea financiară a întreprinderilor, ediția a II a, armonizată cu Directivele U.E. și standardele internaționale de contabilitate, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003.