.analiza Rezutatelor Economice Si de Productie ale Firmei

1.Date generale despre unitate

Descrierea Firmei

Societatea S.C SPICUL BOROMIR BERCENI SA a fost infiintata in 1991, in baza legii 15/1990 si a HG 1353/1990 fiind inregistrata la oficiul Registrului Comertului J40/910/1991 si avand Codul Unic de Inregistrare 1556706, provenind din Intreprinderea de Morarit si Panificatie Bucuresti

Societatea SPICUL BOROMIR BERCENI SA este o societate comerciala pe actiuni, cu capital privat. Capitalul social este de 7.045.681 RON, valoare nominala a unei actiuni este de 0,1 RON, iar numarul de actiuni este de 70.456.810. Actionarul majoritar la SPICUL BOROMIR BERCENI SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).

Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, SPICUL BERCENI S.A. fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

Domeniul de activitate si tendintele existente

Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari,respectiv:
a)producerea si comercializarea produselor de morarit;
b)producerea si comercializarea produselor de panificatie;
c)comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;
d)prestarea de servicii.

Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ fata de un anumit client sau grup de clienti,deoarece prin politica de marketing promovata se dezvolta afaceri cu clientela credibila si cu un grad de dispersie in cifra de afaceri ridicat,ceea ce asigura un nivel de protectie corespunzator

In domeniul de activitate al societatii concurenta este deosebita, in special prin dezvoltarea micilor afaceri, cu anvergura limitata, dar semnificative prin plasarea acestora in zonele cu potential comercial suficient de interesant pentru a opera profitabil.

In prezent se inregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate in sensul detinerii a aproximativ 42-43% din piata zonala disponibila si 5% din piata municipiului BUCURESTI pentru produsele de panificatie proaspete.

Principalele produse si servicii ale societatii:

Produsele de morarit

Produsele de panificatie

Servicii 2,03%

Număr de angajați

Societaea SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. este o organizatie ce cuprinde

5 000 de angajati, orientata catre profesionisti concentrati pe obtinerea de rezultate.

Misiunea firmei

Misiunea firmei este reprezentata de principiile sale ca general valabile la nivel national. Principiile pe care se bazeaza societatea sunt urmatoarele:
 – calitatea produselor si a serviciilor;
– responsabilitatea -suntem responsabili pentru actiunile noastre si pentru atingerea obiectivelor echipei;
– reciprocitatea in relatiile de afaceri – profit si siguranta pentru toti partenerii nostri;
 – instruirea continua a propriilor angajati – factor determinant pentru dezvoltarea companiei.

Astfel SPICUL BOROMIR BERCENI ca lider al pietei de morarit si panificatie din BUCURESTI, doreste o crestere a gradului de cunoastere a numelui SPICUL BOROMIR, o recunoastere si o apreciere pentru produsele de inalta calitate pe care le produce si le comercializeaza, satisfacerea cerintelor si asteptarilor tuturor clientilor si o legatura cat mai stransa intre personalul societatii si societatea in sine.

Cultura organizațională

SPICUL BOROMIR BERCENI este o organizatie cu o structura relativ puternica insa in care se regaseste si componenta culturala Astfel avantajele organizatiilor cu o structura puternica, care sunt disciplinate si cele ale celor ce contin o componenta culturala puternica, care sunt dinamice dau nastere unei organizatii disciplinate insa cu oameni ce au initiativa. Astfel personalul lucreaza in echipa si se gandeste la binele organizatiei, iar in caz de schimbare aceasta se face cu usurinta deoarece exista o anumita structura flexibila.

Sistemul organizatoric

Nivele ierarhice

Societatea SPICUL BOROMIR BERCENI este condusa de un consiliu de administratie ce are urmatoarea alcatuire:

Gheorghe Frincu (Presedinte)

S.C.Expres Consulting Tam S.R.L. reprezentata de Dan Trifu (Membru)

S.C.Pro Metodic S.R.L reprezentata de Alexandru Covrig (Membru)

Iulian Maidanuc (Membru)

Conducerea executiva a societatii este asigurata de un comitet de directie general la nivel national, iar la nivelul fiecarei entitati exista o conducere executiva proprie.Intreaga organizare a societatii este prezentata in urmatoarea organigrama:

Comitetul de Directie

Gheorghe Frincu (Director General)

Alexandru Covrig (Marketing-Vanzari).

Danut Trifu (Finante-Strategie)

Amplasamentul S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Sediul central al firmei este situat în sectorul 6 al Municipiului București, sediul având o suprafața totală de 30000m2, cuprinde întreaga structură de producție, depozitele de materii prime și produse finite, garajul parcului auto, clădirea administrativă și alte structuri anexe. Uzura fizică a clădirilor deținute de societate în cadrul platformei industriale este redusă, datorită faptului ca executarea construcțiilor puse în funcțiune (fabrica de pâine, secția de specialități și moara de grâu) a fost finalizată relativ recent.

La sfârșitul anului 2004, o altă modalitate de desfacere teritorială a produselor societății o constituia, în afară de livrarea cu mijloace proprii până la magazinele clienților, și vânzarea către populație prin cele 13 magazine proprii, localizate în zona sectorului 6. Organizarea teritorială a activității societății este restrânsă pe raza Municipiului București și a zonelor învecinate.

Resursele energetice și utilitățile

Pentru realizarea obiectului său de activitate S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. are acces la resurse energetice și utilități asigurate atât prin amenajări proprii, cât și prin cumpărarea de la alte unități economice.

Sursele de energie și utilități aflate la dispoziția societății sunt următoarele:

– consumul de energie electrică (având o valoare medie lunară de 113MWh);

– necesarul de gaze naturale (estimat la cca. 170000m3N/lunar);

– resursele de apă provin atât din rețeaua de distribuție a S.C. „Apa Nova” S.A., cât și din straturile de apă freatică, prin aducțiunea acestei resurse printr-un puț de mare adâncime (180m). Pentru realizarea ultimei alternative societatea dispune de o pompă submersibilă

– rezerva de apă este stocată într-un rezervor semiîngropat cu o capacitate de 300m3 și este transportată la destinațiile prevăzute cu ajutorul unor hidrofoare dotate cu pompe;

– dedurizarea apei se efectuează prin stația proprie de dedurizare;

– energia termică este furnizată de cele două centrale termice aflate în dotare:

– pentru încălzirea clădirilor funcționează o centrală termică automatizată;

– necesarul de abur și apă pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrală dotată cu două cazane „Metalica”, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrală produce 3t de abur pe oră și alimentează procesul de producție în fazele de dospire și coacere;

– combustibilul necesar deplasării mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este achiziționat de la S.C. „Petrom” S.A. și depozitat în rezervorul propriu cu o capacitate de 15m3;

– societatea dispune de o centrală telefonică proprie racordata la rețeaua S.C. „Romtelecom” S.A. și de conectare la rețeaua Internet;

– ridicarea deșeurilor rezultate din activitatea de producție, precum și celelalte activități de salubrizare sunt servicii prestate de către S.C. „Rosal Servis” S.A.

Piața

Produsele alimentare fabricate de S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. sunt

destinate cu preponderență consumului zilnic al populației Municipiului București. În prezent, peste 90% din cantitatea de produse existente în oferta societății aparține unui singur sortiment de franzelărie – PAINE ALBA SPICUL cu greutatea de 280g.

Cererea medie zilnică de bucăți de pâine a capitalei a rămas constant între anii 2002-2005, în special datorită caracterului static al numărului total de locuitori. Dacă se consideră un gramaj mediu al sortimentelor de pâine existente pe piață în acest interval de cca. 300g, prin formula de mai jos se poate estima cantitatea de pâine cerută anual în Municipiul București, respective 219000t:

C = (N * g * 365) / 106 = (2000000 * 300g * 365) / 106 = 219000t

unde:

C – cererea anuală de pâine a Municipiului București, exprimată în tone;

N – numărul mediu de pâini cerut zilnic de populația Municipiului București

(buc);

G – greutatea medie a unei pâini exprimată în grame.

Furnizorii, beneficiarii și concurenții

Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor alimentare, firma SPICUL BOROMIR S.A. desfășoară activități de colaborare cu diferiți agenți economici, care au sediul atât în zona Municipiului București, cât și în zonele învecinate sau alte zone ale țării. Materia primă cu ponderea cea mai mare în toate rețetele de fabricație, făina, este furnizată de S.C. „Dobrogea” S.A. Constanța și de S.C. „Băneasa” S.A. București. Transportul se efectuează de către furnizor în autocisterne cu capacitatea de 20t, iar descărcarea se face pneumatic, direct în celulele silozurilor de depozitare cu o capacitate de 1200t. Drojdia, sarea, zahărul, uleiul, untul, margarina, ouăle și celelalte materii prime sunt cumpărate de la societății economice specializate în comerțul cu aceste alimente.

Consumatorii finali ai produselor fabricate de S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. fac parte din toate categoriile populației. Pentru a asigura o valorificare corespunzătoare a producției realizate, firma utilizează mai multe forme de desfacere:

1. livrarea la ieșirea din secția de producție către cumpărătorii organizaționali. Prin această modalitate se vinde aproximativ 10% din producția de pâine și alte sortimente de panificație;

2. vânzarea în supermarket-uri, rețele de magazine și magazine mici, în felul următor:

– în magazinele mari se vinde între 10-15% din volumul total de produse;

– cele două rețele de magazine aprovizionate cu produse SPICUL BOROMIR sunt:

– rețeaua proprie de magazine, formată din 15 magazine aparținând societății sau închiriate, în care se desface aproximativ 15 % din producția de pâine și 40% din producția celorlalte sortimente;

– marea majoritate a desfacerilor este realizată în magazine alimentare mici, care au suprafețe sub 100m2, și sunt situate în zone mai îndepărtate de centrele comerciale.

Pâinea este livrată în containere metalice cu o capacitate de 260 bucăți iar specialitățile, în navete de plastic. Transportul prin mijloace proprii ale societății se efectuează cu cele 20 de mașini și este programat să se desfășoare în patru curse zilnice a câte 2,5h.

2.Analiza diagnostic la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Necesitatea cunoașterii situației economice la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A., în vederea elaborării și implementării ulterioare a strategiei, implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economico-financiare.

Documentele ce servesc drept sursă pentru informațiile financiare utilizate în cadrul acestei analize sunt :

– bilanțul contabil, document încheiat la sfârșitul exercițiului financiar.(anexa1)

– contul de rezultate, în care sunt regrupate veniturile și cheltuielile,în funcție de caracterul activității firmei.

Principalele aspecte ale analizei diagnostic a domeniului financiar vizează desprinderea, prin metode și modele moderne de analiză, a unor concluzii legate de evoluția:

– veniturilor și cheltuielilor generate de desfășurarea activității;

-rentabilității, a profitului si a ratei profitului.

2.1Analiza cifrei de afacere

Potrivit regelementarilor in vigoare, cifra de afecri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate di livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prpermarket-uri, rețele de magazine și magazine mici, în felul următor:

– în magazinele mari se vinde între 10-15% din volumul total de produse;

– cele două rețele de magazine aprovizionate cu produse SPICUL BOROMIR sunt:

– rețeaua proprie de magazine, formată din 15 magazine aparținând societății sau închiriate, în care se desface aproximativ 15 % din producția de pâine și 40% din producția celorlalte sortimente;

– marea majoritate a desfacerilor este realizată în magazine alimentare mici, care au suprafețe sub 100m2, și sunt situate în zone mai îndepărtate de centrele comerciale.

Pâinea este livrată în containere metalice cu o capacitate de 260 bucăți iar specialitățile, în navete de plastic. Transportul prin mijloace proprii ale societății se efectuează cu cele 20 de mașini și este programat să se desfășoare în patru curse zilnice a câte 2,5h.

2.Analiza diagnostic la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Necesitatea cunoașterii situației economice la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A., în vederea elaborării și implementării ulterioare a strategiei, implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economico-financiare.

Documentele ce servesc drept sursă pentru informațiile financiare utilizate în cadrul acestei analize sunt :

– bilanțul contabil, document încheiat la sfârșitul exercițiului financiar.(anexa1)

– contul de rezultate, în care sunt regrupate veniturile și cheltuielile,în funcție de caracterul activității firmei.

Principalele aspecte ale analizei diagnostic a domeniului financiar vizează desprinderea, prin metode și modele moderne de analiză, a unor concluzii legate de evoluția:

– veniturilor și cheltuielilor generate de desfășurarea activității;

-rentabilității, a profitului si a ratei profitului.

2.1Analiza cifrei de afacere

Potrivit regelementarilor in vigoare, cifra de afecri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate di livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri di exploatare, mai putin remizele, rabaturile si alte reduceri acordate clientilor.

Activitățile desfășurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obținute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.

Cifra de afaceri la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. a avut un ritm de crestere continuu fata de anul 2004 dupa cum se poate observa in tabelul urmator care conține indicii dinamicii elementelor componente ai categoriei de venituri din exploatare.

Dinamica veniturilor din exploatare în perioada 2005-2007 fata de 2004

2.2. Analiza cheltuielilor de productie la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Analiza evoluției în timp a principalelor categorii de cheltuieli ale S.C SPICIL BOROMIR BERCENI S.A. se realizează, de asemenea, prin metoda indicilor si pe baza structurii cheltuielilor.

Nivelul cheltuielilor intre anii 2005-2007

NIVELUL CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE INTRE ANII 2005-2007

Dinamica cheltuielilor de exploatare între anii 2005-2007 fata de 2004

EVOLUTIA CHELTUIELILOR LA S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. IN PERIOADA 2005-2007

Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri

Realizarea unui venit si, respective, profit implica efectuarea de cheltuieli.In contabilitatea financiara, cheltuielile se inregistreaza pe feluri de cheltuieli(dupa natural or) si se grupeaza in:

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale

Veniturile intreprinderii reprezinta sumele incasate sau de incasat in cursul exercitiului, si se grupeaza in:

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri exceptionale

In general se poate face o corelatie intre venituri si cheltuieli, in sensul ca realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers.Dar sunt si exceptii, de exemplu, cheltuielile financiare, de regula, nu genereaza venituri, iar realizarea lor nu presupune cheltuieli, la fel este si la cheltuielile si veniturile exceptionale.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor factorii care o determina, in vederea identificarii posibilitatilor de diminuare in scopul sporirii rentabilitatii.

Integrate in activitatea practica de gestiune aceasta analiza reprezinta o prima etapa de informare asupra dinamiciicheltuielilor.

In acest scop se utilizeaza indicatorul ”cheltuieli la 1000 lei venituri”(C), care se determina ca raport intre cheltuielile totale(∑chi) si vanituri(∑vi).

C=∑chi/∑vi*1000 sau C=∑gi*ci/100

In care:

gi= reprezinta structura veniturilor pe categorii

ci=cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

De aici rezulta ca fata de o baza de referinta, modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri se datoreaza influentei structurii veniturilor si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei pe categorii de venituri.

Pentru separarea celor doua influente este necesara recalcularea cheltuielilor la 1000 lai in functie de structura nivelului comparat si a ratelor pe categorii de venituri din baza de referinta.

Nivelul veniturilor in perioada 2005-2007 la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Nivelul cheltuielilor inperioada 2005-2007 la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Nivelul de cheltuieli la 1000 lei venituri in perioada 2005-2007 S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

2.3 Analiza veniturilor la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Nivelul veniturilor in perioada 2005-2007 la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. SPICUL BOROMIR

BERCENI S.A.

în perioada 2005-2007 fata de 2004

Evolutia veniturilor la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. in perioada 2005-2007

Evoluția producției fizice la S.C. SPICUL BOROMIR

BERCENI S.A.

Cu toate ca utilizarea capacitatii de productie a crescut in ultimii trei ani, de la 3.17% la 5.89%, gradul de neutilizare ramane inca foarte mare ceea ce pune in evidenta existenta unei rezerve care poate contribui la cresterea productiei fara investitii suplimentare. Dintre principalele linii de activitate se remarca o crestere mai mare a productiei realizate in domeniul panificatiei de la 50% in 2005 pana la 62% in 2007, fata de cel al specialitatilor unde cresterea a fost mai mica de la 57% in 2005 pana la 65 % in 2007.

Evoluția producției marfă la S.C SPICUL BOROMIR

BERCENI S.A.

Productia marfa fabricata include valoarea produselor destinate livrarii. Cresterea mai accentuata a cifrei de afaceri fata de valoarea productiei marfa denota accentuarea ritmului de crestere a activitatii de intermediere (comercializare) a marfurilor, in timp ce productia de bunuri specifice s-a diminuat in raport de volumul total de activitate al societatii.

2.4 Analiza rentabilitatii la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

Analiza profitului

Profitul brut si net obtinut de S.C SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. in perioada 2005-2007

Societatea a inregistrato crestere a profitului in anul 2006 fata de 2005, dupa care in anul 2007 s-a inregistrat o scadere substantial a profitului fata de 2006 de la 4.247.212 la 515.111.

Analiza rentabilității

Rentabilitatea, ca formă de exprimare a eficienței economice,reprezintă capacitatea întreprinderii de a obține profit, în scopul remunerării capitalurilor, dar și al extinderii activității. Ea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori: rata profitului și rata rentabilității economice.

Analiza profitului S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. presupune calculul principalelor rate financiare construite pe baza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune (TSIG), tablou ce se construiește prin regruparea și rearanjarea veniturilor și a cheltuielilor, deci a pozițiilor din contul de „Profit și pierdere”. Soldurile intermediare de gestiune, se calculează în sume comparabile, astfel:

) Marja comercială = Venituri din vânzări de mărfuri – Costul

mărfurilor vândute;

b) Producția exercițiului = Venituri din vânzarea producției +

Variația produselor stocate + Producția de imobilizări;

c) Valoarea adăugată = Producția exercițiului + Marja comercială –

Consumurile exercițiului provenind de la terți;

d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adăugată + Subvenții

de exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate – Cheltuieli

cu personalul;

e) Rezultatul exploatării = Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare – Amortizări și provizioane – Alte cheltuieli de exploatare;

f) Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Venituri financiare –

Cheltuieli financiare;

g) Rezultatul excepțional = Venituri excepționale – Cheltuieli

excepționale;

h) Rezultatul exercițiului înainte de impozitare = Rezultatul curent

al exercițiului + Rezultatul excepțional;

i) Rezultatul exercițiului după impozitare = Rezultatul exercițiului

înainte de impozitare – Impozitul pe profit.

TSIG a S.C. „spicul boromir” S.A. pentru anii 2005-2007 este prezentat Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune (TSIG)

După determinarea soldurilor intermediare de gestiune, pe baza acestora se calculează ratele ce exprimă eficiența activității societății.

Ratele de eficiență a activității societății, calculate pe baza

soldurilor intermediare de gestiune

Rentabilitatea poate fi calculată și sub alte forme, printre care se regăsesc și cele care reflectă eficiența cu care sunt folosite diferite elemente ale patrimoniului, fie ele mijloace de producție sau surse de finanțare a activității.

Evoluția rentabilității surselor de finanțare și a activelor imobilizate

3.Analiza rezultatelor economice si de productie la principalele produse la S.C SPICUL BOROMIR S.A.

Necesitatea efectuării unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifică prin importanța pe care o au informațiile obținute pentru formularea strategiei economice. Aceste informații se referă la:

– identificarea caracteristicilor cererii și ofertei de pe piața pe care activează societatea;

– efectuarea comparației prețurilor produselor societății cu prețurile practicate de alte unități economice;

– determinarea modurilor de organizare a aprovizionării și desfacerii;

– existența unor tehnici de promovare a produselor și a imaginii societății.

Produsele

După privatizarea din anul 2000, nomenclatorul de produse al firmei S.C SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. a suferit un proces de corelare continuă cu comenzile primite, în vederea satisfacerii corespunzătoare a acestora.

Această situație este exemplificată cu ajutorul tabelului de mai jos., în care sunt comparate, în valori absolute și ponderate, cantitățile 3 sortimentelor de paine produse în secția de panificație din anii 2005-2006-2007.

Producția secției de panificație din anii 2005-2006-2007

3.1 Folosirea capacitatea de producție

Capacitățile de producție prevăzute în proiectul de construcție al celor două secții aflate în stare de funcționare, determinate pe baza cantității de pâine neagră de 500g ce poate fi fabricată într-un interval de 24h, sunt de 100t/24h pentru fabrica de pâine și de 1,5t/24h pentru secția de specialități.

Capacitățile anuale de producție realizabile conform programului de lucru adoptat pentru perioada 2005-2007, se pot determina, pentru ambele secții ale societății, prin înlocuirea termenilor din următoarea formulă cu informațiile existente:

Cn Qa = CQz * [(Nssapt * ds) / Nhsapt] * T * k

unde:

Cn Qa – capacitatea anuală de producție realizabilă (recalculată) pentru anul

n;

CQz – capacitatea zilnică prevăzută în proiectul de construcție;

Nssapt – numărul de schimburi săptămânale;

ds – durata unui schimb;

Nhsapt – numărul de ore dintr-o săptămână;

T – numărul de zile într-un an;

k – coeficientul întreruperilor pentru reparații.

Astfel, pentru secția de fabricare a pâinii, deoarece programul de lucru nu s-a modificat, capacitatea recalculată de producție anuală a rămas constantă la nivelul de 21465t/an:

C 2005-2007

Qa = 100t * [(13 * 8h) / 168h] * 365 * 0,95 ≈ 21465t

În ceea ce privește secția de producție a specialităților de panificație, capacitatea recalculată de producție anuală a fost pentru anul 2005 de 347t, iar pentru anii 2006, 2007 de 322t:

C2005 Qa = 1,5t * [(14 * 8h) / 168h] * 365 * 0,95 ≈ 347t

C2006-2007 Qa = 1,5t * [(13 * 8h) / 168h] * 365 * 0,95 ≈ 322t

Prin corelarea acestor date cu informațiile furnizate de serviciul de producție, se poate determina, pentru perioada 2005-2006, valoarea indicelui de utilizare a capacității de producție, ca raport între cantitatea de produse realizate efectiv într-un an și capacitatea de producție realizabilă a acelui an.

Evolutia gradului de utilizare a capacitatii de productie anuale

3.2 Analiza productiei obtinute

În vederea studiului planificat am luat în calcul pe anii 2005,2006,2007, cele 3 produse de panificatie care au ponderea cea mai mare în volumul desfacerii S.C. SPICUL BROMIR BERCENI SA și pentru care se pot evidenția reprezentativ costurile. Aceste produse sunt:

PAINE ALBA SPICUL

PAINE NEAGRA CU SECARA

PAINE SEMIALBA

Producțiile fizice ale principalelor produse in anii 2005,2006, 2007 au fost următoarele

Prețurile medii de vânzare ale produselor au fost ale celor 3 produse au fost

Ron

3.3. Anliza cheltuielilor si a preturilor de cost

3.3.1 Structura cheltuielilor

În tabelele următoare voi prezenta cheltuielile pentru aceste produse, corelate cu cantitatea anuala sau produsă pentru fiecare.

Cheltuieli pt paine alba spicul pe tona

Ron

Cheltuieli neagra cu secara pe tona

Ron

3.3.2 Dinamica cheltuielilor de productie

Dinamica cheltuielilor de productie din anii 2005-2007 fata da anul 2004 la paine alba spicul pe tona

Dinamica cheltuielilor de productie din anii 2005-2007 fata da anul 2004 la paine neagra cu secara

Dinamica cheltuielilor de productie din anii 2005-2007 fata da anul 2004 la paine semialba

3.3.3 Analiza pretului de cost

Pentru a calcula pretul de cost se foloseste urmatoarea formula de calcul:

PC=∑Ch i/Qi

In care:

Chi=reprezinta cheltuielile totale pentru un produs

Qi=reprezinta productia din un bun

Nivelul pretului de cost intre anii 2005-2007 pe tona

Dinamica pretului de cost intre anii 2005-2007 fata de anul 2004

Influenta modificarii cheltuielilor si a productiei

Acest lucru se realizeaza prin metoda substituirii successive sau in lant a factorilor dupa formula:

Y=a/b

∆Y=a1/b1-a0/b0

Din aceasta formula de calcul rezulta:

∆Y=Ch1/q1-Ch0/q0

Ch=factorul cantitativ

Q=factorul calitativ

Prin folosirea metodea substituirilor successive avem:

∆Y(CH)=CH1/Q0-CH0/Q0

∆Y(Q)=CH1/Q1-CH1/Q0

Influenta modificarii cheltuielilor si a productiei intre anii

2005-2007 fata de anul 2004

3.4 Analiza profitului si ratei profitului

Pentru a calcula profitul pe tona si rat profitului utilizam urmatoarele formule:

Pentru profit: Pr =Q(P-C)

Unde avem : Q=productia din un bun

P=pretul de vanzare din un bun pe tona

C=costul de productie din un bun pe tona

Rata profitului: RPr=(Pr/Ch)*100

Eficienta economica inregistrată la principalele produse în perioada 2005-2007 pe tona

Ron

Rata rentabilitatii economice procentual ramane aceesi pentru tote produsele in cei trei ani analizati, modificandu-se doar costurile de productie care a dus implicit la modificarea preturilor de vanzare.

4.Optimizarea deciziilor de productie privind rationalizare cheltuielilor la S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A.

4.1 Otimizarea folosirii capacitatii de productie

Punctul de plecare în elaborarea strategiei recomandăm să fie formularea misiunii întreprinderii. Prin aceasta se urmărește explicarea detaliată a raporturilor dintre management, salariați și situația actuală ale întreprinderii, în scopul asigurării unui consens în ceea ce privește obiectivele prestabilite.

Componentele ce trebuie evidențiate în cadrul misiunii strategice a S.C.SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. sunt următoarele:

􀂃 produsele –. S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A va comercializa, la o calitate superioară, o gamă diversificată de produse de morărit și panificație, precum și mărfuri alimentare achiziționate de la alți producători;

􀂃 beneficiarii se vor delimita în:

– cumpărători organizaționali, care vor achiziționa cantități importante de produse (prin intermediul mijloacelor de transport proprii sau a celor deținute de societate);

– consumatori finali, care vor cumpăra produsele societății prin intermediul rețelei proprii de desfacere a acesteia.

􀂃 piața – va cuprinde aria Municipiului București, precum și complexele comerciale de vânzare cu ridicata din împrejurimile acesteia;

􀂃 tehnologia utilizată – va corespunde tipului de tehnologii convenționale existente în cadrul industriei de morărit și panificație, dar cu o durată a ciclului de producție mai redusă și la o calitate superioară, deci mai performante;

􀂃 avantajul competitiv – firma se va impune în fața concurenților prin diversificarea gamei sortimentale și prin nivelul superior al calității produselor realizate(vor încerca să se impună prin calitate);

􀂃 imaginea publică – societatea își va îmbunătăți imaginea în rândul consumatorilor, prin dezvoltarea unei activități promoționale care să pună accent pe punctele forte pe care le au produsele;

􀂃 preocuparea pentru angajați – se va concretiza în aplicarea unui sistem motivațional corespunzător bazat pe performanță și prin asigurarea unei protecții sociale adecvate;

􀂃 profitabilitatea activității – prin preocuparea pentru majorarea veniturilor și raționalizarea cheltuielilor, societatea urmărește maximizarea profitului.

Luând în considerare elementele enumerate mai sus, misiunea strategică a S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A poate fi:

􀀹 S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A urmărește să devină o întreprindere integrată în industria de morărit și panificație, recunoscută pentru calitatea produselor sale, urmărind să satisfacă, pe deplin, prin asigurarea continuității producției, cerințele de consum ale populației, astfel încât să devină eficientă pe termen lung.

Obiectivele strategice

Obiectivele fundamentale prevăzute a se obține prin aplicarea strategiei S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. sunt atât de natură economică, cât și de natură socială:

􀂾 creșterea cu 15% a cifrei de afaceri ;

􀂾 creșterea cu 20% a profitului brut al societății;

􀂾 creșterea rentabilității rezultatului brut cu 25%

Obiectivele enumerate mai sus, corelate cu evoluția stării de “sănătate” a firmei din perioadele precedente, reflectă adoptarea unei strategii de consolidare a poziției pe piață.

Această strategie presupune o creștere mai lentă a principalilor indicatori financiari și se axează asupra perfecționării laturilor calitative ale activității desfășurate de S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A În plus, valența social a stabilirii prețului pâinii, corelată cu nivelul ridicat al concurenței existente pe piața acestui produs în Municipiul București, împiedică societatea să adopte o strategie de dezvoltare, în care realizarea unor niveluri mai ridicate ale indicatorilor de rentabilitate presupune asumarea unor riscuri prea mari.

Pentru a putea optimiza folosirea capacitatii de productie trebuie sa se urmareasca diversificarea productiei in sectia de specialitati cu alte produse noi, si cresterea productiei in sectia de panificatie.

Diversificarea producției S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A este determinată, în principal, de următoarele puncte forte și oportunități:

􀂃 creșterea autonomiei financiare globale, care permite realizarea de investiții din resurse financiare proprii și un avantaj în cazul contractării de credite;

􀂃 creșterea lichidității firmei, care permite obținerea în timp util de disponibilități, necesare pentru plata datoriilor pe termen scurt;

􀂃 mentinerea pe ultimii3 ani a profitului și a rentabilității firmei, care permite reinvestirea unor surse financiare mai mari în noi activități;

􀂃 creșterea cotei de piață permite desfacerea noilor produse către clienții consacrați;

􀂃 rețeaua proprie de desfacere conferă societății posibilitatea de a promova direct noile produse;

􀂃 posibilitățile de aprovizionare cu cantități însemnate de materii prime permit realizarea unui volum mare și diversificat de produse;

􀂃 stabilitatea în realizarea producției curente indică o capacitate bună de a gestiona resursele materiale, financiare și umane necesare desfășurării procesului de producție;

􀂃 flexibilitatea relativ mare a liniilor de fabricație, ce permite realizarea pe o singură linie, a unei game sortimentale variate de produse;

􀂃 procese tehnologice corect proiectate, care asigură desfășurarea în bune condiții a proceselor de producție deja existente;

􀂃 calitatea superioară a produselor, reprezentând o caracteristică deja existentă, se presupune că va fi realizabilă și în cazul noilor produse;

􀂃 condițiile corespunzătoare de muncă vor permite realizarea noilor produse conform planificărilor;

􀂃 creșterea productivității muncii va permite distribuirea unora dintre noile sarcini apărute personalului existent;

􀂃 folosirea eficientă a funcției de control-evaluare este o necesitate a diversificării producției îndeplinită de echipa managerială a societății.

Noile produse vor fi obținute atât cu ajutorul utilajelor deja existente în secțiile de producție, prin utilizarea mai eficientă a capacităților tehnice ale acestora, cât și prin achiziția unor noi utilaje. Produsele care urmeaza a fi introduce in ciclul de fabricatie sunt urmatorele:

Cozonac traditional( cu rahat si arahide);

Pateuri cu branza sarata.

Creșterea producției în secția de panificație

La stabilirea acestei opțiuni au fost considerate următoarele puncte forte ale societății și pericole existente în mediul înconjurător al acesteia:

􀂃 tendința diminuării stocurilor și creșterii valorii creanțelor și disponibilităților reflectă o mai bună valorificare a materiilor prime, necesare și a produselor finite realizate în cadrul secției de panificație;

􀂃 trendul descrescător al unei rotații a stocurilor reflectă o utilizare eficientă a imobilizărilor în activele circulante din categoria stocurilor;

􀂃 creșterea cotei de piață reflectă, alături de o activitate de desfacere mult mai bine organizată, și utilizarea eficientă a capacităților de producție instalate în secția de panificație;

􀂃 poziția bună pe piață, reflectă capacitatea mare de producție pe care societatea o are la dispoziție;

􀂃 rețeaua proprie de desfacere asigură o independență față de intermediarii cu care colaborează și în relațiile concurențiale;

􀂃 calitatea ridicată a produselor asigură o fidelitate mare din partea consumatorilor pentru produsele societății;

􀂃 posibilitățile de aprovizionare cu cantități mari de materii prime conferă o continuitate în desfășurarea producției și satisfacerea la timp a cerințelor beneficiarilor;

􀂃 stabilitatea în realizarea producției curente indică posibilitatea menținerii pe perioade lungi de timp a unui grad ridicat de utilizare a capacității de producție;

􀂃 procesele tehnologice bine proiectate asigură desfășurarea în bune condiții a obținerii produselor;

􀂃 activitatea organizată de întreținere a echipamentelor de lucru împiedică întreruperile neprevăzute ale fluxurilor de fabricație ce determină diminuarea timpului efectiv de lucru;

􀂃 calitatea superioară a produselor fabricate permite un avantaj în ușurința desfacerii producției;

􀂃 structura corespunzătoare a personalului, pe activități, determină asigurarea fabricării și livrării la timp a produselor;

􀂃 structura corespunzătoare a personalului pe niveluri ierarhice asigură un raport optim între personalul de conducere și cel de execuție;

􀂃 creșterea productivității muncii indică capacitatea reală de a exploata mai intensiv utilajele existente;

􀂃 angajarea de specialiști economiști oferă un potențial ridicat de a gestiona economic întreaga activitate desfășurată de societate;

􀂃 sistemul infomațional bine organizat asigură o comunicare operativă necesară desfășurării în bune condiții a procesului de producție;

􀂃 folosirea eficientă a funcției de control-evaluare permite compararea cantității de produse fabricate într-o anumită perioadă cu cantitatea din perioada similară anterioară și ajustarea parametrilor de producție în vederea prevenirii unor nerealizări;

􀂃 cererea relativ constantă este cauzată de lipsa de elasticitate a consumului de pâine în raport cu veniturile consumatorilor;

􀂃 accentuarea concurenței obligă societatea să își sporească gama sortimentală cu mai multe produse care pot substitui alte produse existente pe piață

Prin creșterea producției realizate în secția de panificație se va urmări modelarea treptată a preferințelor consumatorilor pentru produsele fabricate de societatea comercială S.C. SPICUL BOROMIR BERCENI S.A În prezent, produsele ieșite din această secție sunt ușor de fabricat, cu un gramaj redus, dar la un volum comparabil cu cel al altor produse similare.

Implementarea acestei opțiuni se va realiza prin modernizarea utilajelor existente în cadrul secției de panificație, mai exact a cuptoarelor, în vederea reducerii duratei procesului tehnologic și, implicit, a costurilor de producție.

Efectele diversificării producției

Efectele cantitative ale diversificării producției vor fi:

􀂃 creșterea cifrei de afaceri;

􀂃 atingerea nivelului prevăzut al indicatorilor economico-financiari;

􀂃 creșterea productivității muncii;

􀂃 creșterea cotei de piață.

Efectele calitative ale diversificării producției vor fi:

􀂃 adaptarea nomenclatorului de produse la cererile beneficiarilor;

􀂃 pătrunderea pe noi segmente de piață;

􀂃 consolidarea relațiilor cu beneficiarii.

Efectele creșterii producției realizate în secția de panificație

Efectele cantitative ale creșterii producției realizate în secția de

panificație, vor fi:

􀂃 scăderea cheltuielilor de fabricație;

􀂃 creșterea cifrei de afaceri;

􀂃 creșterea profitului;

􀂃 creșterea cotei de piața;

􀂃 creșterea coeficientului de utilizare a capacităților de producție.

Efectele calitative ale creșterii producției realizate în secția de panificație vor fi:

􀂃 satisfacerea cererii beneficiarilor din punct de vedere calitativ;

􀂃 satisfacerea continuă a cererii de produse de panificație a populației, la un preț accesibil tuturor categoriilor de consumatori și la o calitate superioară.

4.2.Posibilitati de rationalizare cheltuielilor de productie

Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare consumului factorilor de producție pe care întreprinderea le efectuează in scopul producerii si vânzării de bunuri materiale si servicii.

Astfel ca, pentru maximizarea profitului producătorul trebuie sa minimizeze costul de producție, deci sa obtina rezultate cat mai mari de pe urma factorilor de producție munca si capital.

Dinamica costului pe unitatea de produs depinde in principal de :

Modificarea consumului de factori de producție utilizați pe unitatea de produs

Evoluția factorilor de producție utilizați.

Ca modalitati concrete de acțiune avem :

Reducerea normelor de consum

– Reproiectarea produselor in sensul

= reducerii greutatii pe unitatea de produs

= folosirea de materie prima cat mai adecvata pentru produsul finit (se are in vedere ca aspectul fizic cat si compoziția chimica al materiei prime sa fie cat ai aproape de cel al produsului finit ceea ce duce la scurtarea lanțului tehnologic si implicit a consumului specific)

– Folosirea raționala a energiei si combustibililor

= lucrul continuu pe 2 – 3 schimburi pentru a nu consuma in gol pentru menținerea temperaturii cuptoarelor de încălzire sau a schimbătoarelor de căldura in industria metalurgica sau chimica

= evitarea întreruperilor in procesul de producție

Reducerea cheltuielilor de aprovizionare materiala

– Găsirea de furnizori cu condiții mai avantajoase

= cu preturi mai scăzute

= cu o calitate superioara a produselor

= cu condiții de plata mai convenabile

– Reducerea cheltuielilor de transport

= găsirea unor furnizori cat mai apropiați de locul de consum

= folosirea mijloacelor de transport cele mai economicoase

– Folosirea de materiale înlocuitor

= înlocuirea materialelor mai scumpe cu materiale mai ieftine care sa asigure calitatea corespunzătoare

= folosirea unor înlocuitori cu greutate specifica mai mica ceea ce face produsul finit mai competitiv (vezi aliajele de aluminiu ca înlocuitori ai pieselor din fonta sau otel)

Creșterea productivitatii muncii

– Reproiectarea posturilor de munca, care in condițiile folosirii aceleiași tehnologii poate duce la o creste a productivitatii

– Retehnologizarea, care poate fi atât sub aspect moral cat si sub cel fizic.

– Dotarea sau up-gradarea sistemului informațional, care duce la o cunoaștere mai eficienta a necesitaților de producție si la fluidizarea circulației financiare prin creșterea cantitatii de informație vehiculata si a vitezei de procesare a acesteia.

Aplicarea unei politici de personal fiabila

– Perfecționarea forței de munca existente, prin cursuri de specializare pe profilul de producție

– Selectarea pe criterii profesionale a cadrelor de conducere

– Evaluare performantelor, care are o componenta psihologica deosebita la nivelul angajatului si o influenta deosebita asupra climatului organizațional.

4.2.1Stabilirea nivelului cheltuielilor de productie

Cheltuieli pt paine alba spicul pe tona

Ron

Cheltuieli neagra cu secara pe tona

Ron

4.2.2.Stabilirea pretului de cost

Nivelul pretului de cost intre anul 2007 si variant propusa pe tona

Dinamica pretului de cost intre anul 2007 si variant propusa

Nivelul cheltuielilor totale de productie pentru anul 2007 si varianta propusa

Ron

Nivelul veniturilor pentru anul 2007 si varianta propusa

Ron

4.4.Profit si rata profitului

Eficienta economica inregistrată la principalele produse în perioada 2007 si varianta propusa pe tona

Ron

Se obseerva ca din produsele la care li s-a marit nivelul de productie cel mai profitabil este painea alba spicul crescand rata profitului de la 25% din anul 2007 pana la 35,08%, lucru care arata ca prin cresterea productiei s-a actionat pozitiv asupra activitatii societatii.

La produsele noi intrate in procesul de fabricatie cele mai profitabile s-au dovedit a fi pateurile cu branza, ele inregistrand o rata a profitului 42,86%, fata de cea cozonacului traditional care are valoarea de 33,33%.

In cazul in care factorii care influenteaza modul de realizare a strategiilor propuse vor avea un impact pozitiv asupra acestora, SC SPICUL BOROMIR BERCENI S.A. isi va indeplini obiectivele strategice, devenind astfel o intreprindere competitive pe piata panificatiei din municipiul Bucuresti.