. Politici Si Tratamente Contabile Privind Leasingul

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNILE

DE LEASING

1.1 Definiția leasingului-IAS 17

Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma”.

Standardul definește leasingul ca fiind acel contract între locator și locatar prin care se transmite dreptul de folosință asupra unui bun, pe o perioadă de timp determinată în schimbul unei plăți.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finanțarea integrală prin fonduri împrumutate a unei investiții fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii; prin aceasta, leasingul se distinge de tradiționala creditare a investițiilor, unde întreprinderea beneficiară suportă o parte din valoarea investiției. De aceea, leasingul ca tehnică de finanțare vizează în primul rând întreprinderile care urmăresc lărgirea activității si ridicarea performanțelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic.

Termenul de leasing este necunoscut în limba română, fiind preluat din jargonul economic și comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de țările europene occidentale.

Definiția leasingului poate fi dată atât din punct de vedere economic, cât și juridic.

Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei persoane să obțină și să utilizeze un lucru fără a plăti imediat prețul.

Prima definiție legală a leasingului în Europa continentală provine din Franța, referindu-se doar la leasingul imobiliar, operațiunea numindu-se credit-bail. Operațiunile de credit-bail sunt cele prin care o întreprindere dă în locație bunuri imobiliare in vederea unei utilizări profesionale, cumpărate de ea sau construite prin efortul ei financiar, dacă aceste operațiuni, indiferent de calificarea lor, permit locatarului să devină proprietarul bunurilor fie printr-o promisiune unilaterală de vânzare, fie prin achiziționarea directă ori indirectă a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele închiriate, fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pentru acel locator.

O definiție mai recentă a leasingului în Franța pune in evidență funcțiile economice ale acestuia: leasingul reprezintă o finanțare, în principiu integrală, a unei investiții productive garantată de beneficiar.

In legislația română operațiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operațiuni prin care o parte, denumită locator, se angajează la indicația unei alte părți, denumită utilizator, să cumpere sau să preia de la un terț, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil și să transmită utilizatorului posesia sau folosința asupra acestuia contra unei plăți numită redevență, în scopul exploatării sau, după caz, a achiziționării bunului (Legea nr.53 din 25 noiembrie 2004 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing si societățile de leasing, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nr. 1.153 din 1 decembrie 2004).

Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o operațiune de finanțare, pe baza unui contract de leasing, în care finanțatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiție. Pe toată durata contractului, închiriatorul-proprietar permite utilizatorului-chiriaș să folosească un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plăți (rate de leasing) pe durata contractului. Câștigurile obținute prin Ieasing sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. O operație tipică de leasing decurge astfel: utilizatorul hotărăște asupra echipamentului de care are nevoie, asupra întreprinderii producătoare, a mărcii și modelului. De asemenea, specifică clar orice însușire specială dorită a bunului, termenele de garanție, livrare, instalare și service-ul.

Totodată, utilizatorul negociază prețul. După ce echipamentul și aspectele importante au fost specificate, iar contractul de vânzare-cumpărare negociat, utilizatorul încheie un contract de locațiune cu finanțatorul-proprietar, negociind cu acesta durata contractului, ratele de leasing, dacă taxele de vânzare, livrare, instalare vor fi incluse in prețul contractului, precum și alte considerente opționale. Termenul de leasing include o varietate de tranzacții de la cele în care leasingul reprezintă folosirea proprietății închiriate pentru o scurtă perioadă de timp, până la cele în care leasingul este, de fapt, un mijloc de finanțare a utilizatorului-chiriaș pentru a achiziționa bunul închiriat.

Privit din punctul de vedere al societătii de leasing, leasingul constituie o cumpărare a unui bun cu scopul închirierii, urmată de o închiriere în scopul vânzării. Deci leasingul este o operație de finanțare (creditare) pe baza unui contract prin care utilizatorul poate folosi un bun cu posibilitatea de a-1 cumpăra Ia finele locației, după ce a fost plătită chiria aferentă și ultima tranșă de plată (prețul rezidual). Prin prisma finalității, operațiunea de leasing poate fi asemănată cu cea de vânzare-cumpărare cu plata în rate, în cazul în care bunul trece în proprietatea beneficiarului. Deosebirea este aceea că prin operațiunea de vânzare un anumit bun este cedat contra unei sume de bani, în timp ce prin leasing se cedează dreptul de folosință a bunului respectiv.

Din punctul de vedere al benficiarului, leasingul reprezintă o formă de creditare în cadrul căreia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing, și, în final a prețului rezidual. În această situație, leasingul apare ca o vânzare în rate, în cadrul căreia dreptul de proprietate se transferă odată cu achitarea prețului rezidual, respectiv odată cu achitarea bunului.

1.2 Istoria leasingului

Leasingul, ca tehnică de afaceri economice, a apărut dintr-o nevoie stringentă de a soluționa o problemă.

Incă din antichitate s-a observat că beneficiile sunt obținute prin folosința unui lucru, având mai puțină importanță cine deține titlul de proprietate. Prin anii 210, în orașul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le închiriau fermierilor, păstrând o evidență a acestui fapt pe plăci de argilă. Aristotel exprima ideea că „bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar dacă sunt proprietatea altora” — Aristotel, „Retorica”.

Leasingul își află rădăcinile în forma arhaică a creditului pe care o constituia în dreptul roman „fiducia”: împrumutătorul își rezerva pentru garanția creanței sale proprietatea unui lucru.

Există o mare asemănare a leasingului și în special a modalității „sale and lease-back” cu forma arhaică a gajului din dreptul roman „fiducia cum creditare”. In cadrul operațiunii „fiducia cum creditare”, împrumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui bun mobil sau imobil în patrimoniul împrumutătorului (fiduciar) cu titlu de garanție a împrumutului primit. La rândul său, fiduciarul se obliga să-i restituie bunul după înapoierea datoriei. In practică, datorită necesităților economice sau sociale, împrumutatul păstra în mod frecvent folosința bunului vândut.

In epoca modernă, spre sfarșitul secolului al XIX-lea, aveau loc în S.U.A. primele operațiuni care prefigurau leasingul. In 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonaților, iar acest contract avea să fie denumit „lease”. In 1936, Safe Stores Inc. a cumpărat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul Safeway Stores; având nevoie de capital mobil, acesta l-a vîndut imediat unui grup de investitori care la rândul lor l-au lăsat spre exploatare fostului proprietar, în regim „lease” pe o perioadă îndelungată.Cam în aceeași perioadă, o operațiune similară lease-back-ului avea loc în Ohio. Operațiunea consta în vinderea unui imobil către o bancă, cu titlu de garanție (trustee), imobil ce urma să fie exploatat de vânzător în regim de „lease” timp de 99 de ani, după care utilizatorul avea opțiunea cumpărării bunului.

Leasingul (lease financing) s-a folosit în S.U.A. în anii 30 pentru finanțarea bunurilor imobile. La începutul anilor 50, el a început să fie folosit și ca instrument de finanțare a echipamentelor mobiliare. Operațiunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult după al II-lea război mondial și datorită încurajărilor pe care S.U.A. le-au dat prin facilitățile fîscale.

Dezvoltarea explozivă a leasingului în America a avut loc pe fondul unei economi expansive și într-un climat fiscal încurajator. Foarte rapid, această operațiune a fost preluată în Marea Britanie, pentru ca apoi, începând cu anii 60, să se răspândească în Europa continentală (Franța, Olanda, Belgia etc.), unde au apărut reglementări juridice specifice. Ca și în Statele Unite, prima formă a leasingului care s-a răspândit în Marea Britanie a fost „sale and lease-back”.

1.3 Standardele internationale de contabilitate asupra leasingului

Standardele Internaționale de Contabilitate asupra leasingului sunt stabilite prin IAS 17 “ leasing “.

Obiectivul standardului îl constituie uniformizarea politicilor contabile în ce privește tratamentul contabil și prezentarea acestuia în situațiile financiare la locator dar și la locatar a leasingului financiar dar și a leasingului operațional.

Se exclud din sfera de reglementare a standardului operațiunile privind exploatarea de resurse naturale, precum și cele privind acordarea licențelor pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală cum ar fi : filme, înregistrări, piese de teatru, brevete.

Prezentul standard se aplica acelor contracte care transfera dreptul de utilizare a bunurilor,chiar daca,pentru utilizarea sau intretinerea respectivelor bunuri,locatorului i se poate cere efectuarea unor servicii substantiale si nu se aplica in cazul contractelor de servicii care nu implica transferul dreptului de utilizare a bunurilor intre partile contractante.

Standardul definește leasingul ca fiind acel contract între locator și locatar prin care se transmite dreptul de folosință asupra unui bun, pe o perioadă de timp determinată în schimbul unei plăți.

Potrivit standardului, leasingul financiar are ca trăsătură principală faptul că, odată cu dreptul de utilizare al bunului, sunt transferate locatarului în mare măsură riscurile dar și beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra acelui bun.

Astfel, în afara dreptului de proprietate, locatorul nu mai deține nimic pentru sine, din punct de vedere practic, acest lucru înseamnă că singurul drept pe care locatorul nu îl are este să vândă bunul. Titlul de proprietate poate fi transferat la finele contractului.

Leasing operational este operatiunea de leasing care nu intra in categoria leasingului financiar.

Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:

daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila;

cu permisiunea locatorului;

in cazul in care locatorul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent;sau

in momentul platirii,de catre locatar,a unei sume suplimentare,astfel incat,la inceputul leasingului,continuarea lui este certa intr-o masura rezonabila.

Începutul contractului de leasing este cea mai devreme data la care se întocmește contractul sau data la care părțile convin să respecte principalele prevederi ale leasingului.

Durata contractului de leasingului reprezinta perioada de timp irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul in leasing , precum și orice alte perioade pentru care locatarul are posibilitatea să continuie utilizarea bunului în regim de leasing ,cu sau fara plata suplimentara, dacă această opțiune este în mod rezonabil cert că va fi efectuată de locator.

Standardul definește plățile minime de leasing ca fiind acele plăți pe care locatarul nu mai deține nimic pentru sine, din punct de vedere practic, acest lucru înseamnă că singurul drept pe care locatorul nu îl are este să vândă bunul. Titlul de proprietate poate fi transferat la finele contractului.

Leasing operational este operatiunea de leasing care nu intra in categoria leasingului financiar.

Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:

daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila;

cu permisiunea locatorului;

in cazul in care locatorul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent;sau

in momentul platirii,de catre locatar,a unei sume suplimentare,astfel incat,la inceputul leasingului,continuarea lui este certa intr-o masura rezonabila.

Începutul contractului de leasing este cea mai devreme data la care se întocmește contractul sau data la care părțile convin să respecte principalele prevederi ale leasingului.

Durata contractului de leasingului reprezinta perioada de timp irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul in leasing , precum și orice alte perioade pentru care locatarul are posibilitatea să continuie utilizarea bunului în regim de leasing ,cu sau fara plata suplimentara, dacă această opțiune este în mod rezonabil cert că va fi efectuată de locator.

Standardul definește plățile minime de leasing ca fiind acele plăți pe care locatarul este obligat să le efectueze de-a lungul termenului de leasing , excluzand chiria contingenta, costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia,impreuna cu:

in cazul locatarului-orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului

in cazul locatorului-orice valoare reziduală garantată locatorului de catre locatar, o parte afiliata locatarului sau de o terta parte idependena,capabila din punct de vedere financiar sa satisfaca aceasta garantie în cazul opțiunii de cumpărare, dacă există un grad rezonabil de certitudine că locatarul va achiziționa bunul la finele contractului.

Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie,de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza,in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Durata de viata economica este:

-perioada de-a lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau mai multi utilizatori;fie

-numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori.

Durata de viata utila este perioada estimata care ramane, de la inceputul duratei de leasing, fara a fi limitata la aceasta, pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice incorporate in bun sa fie consumate de catre intreprindere.

Valoarea reziduală garantata este:

in cazul locatarului,acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o altă parte afiliată acestuia(valoarea garantiei constituind valarea maxima ce devine platibila,in orice situatie).

in cazul locatorului,acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta parte neafiliata locatorului ce este capabila,din punct de vedere financiar,sa onoreze obligatiile asumate prin garantie.

Valoarea reziduală negarantată , încasarea acestei valori de către locator nu este certă sau este garantată parțial.

Investitia bruta in leasing este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing financiar,din punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului

Prin intermediul unui leasing financiar , locatorul urmărește să realizeze un venit egal cu valoarea justă a bunului în regim de leasing. Acest venit va fi egal cu valoarea actualizată la dobânda implicită a plăților minime de leasing, la care se adaugă valoarea reziduală negarantată.

În acest contest, plățile minime de leasing includ ratele de leasing achitate pe parcursul contractului, precum și valoarea reziduală garantată de locatar .

Investitia neta in leasing,este investitia bruta in leasing,mai putin venitul financiar nerealizat.

Venitul financiar nerealizabil reprezinta diferenta dintre:

suma dintre platile minime de leasing aferente unui leasing financiar,din punct de vedere al locatorului,si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului si

valoarea actualizata a sumei anterioare,determinata la rata implicita a dobanzii din contractul de leasing

Rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este rata de actualizare care,la inceputul leasingului,determina ca valoare actualizata cumulata a platilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantatesa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing.

Standardul definește, în plus, rata dobânzii marginale a locatarului ca fiind acea dobândă la care locatarul s-ar putea împrumuta, la data de începere a contractului de leasing cu o garanție similară , fondurile necesare pentru a achiziționa bunul sau dobânda la care un leasing similar ca garanție și durată i-ar sta la dispoziție.

Este definită și chiria contingentă ca fiind acea chirie suplimentară care se datorează în funcție de un alt parametru decât scurgerea timpului, este cazul leasingului auto care se percepe în cazul în care se depășește un număr de kilometri parcurși anual, deci, este o plată compensatorie pentru utilizarea intensivă a bunului.

Clasificarea operatiunilor de leasing

Leasingul se poate realiza prin diferite forme , depinzand de posibilitatile de finantare ale societatii de leasing , de limitele pietii , de scopurile marketingului de export, de gradul de organizare a desfacerii si service -ului .

a). In functie de partile contractante , leasingul poate fi impartit in doua grupe :

leasing direct , care presupune incheierea nemijlocita a contractului intre furnizor si utilizator ;

leasing indirect , care se realizeaza prin societati specializate. Societatile de leasing pot fi generale , de intermediere sau integrate. Ele indeplinesc functia

de creditare si de prestare de servicii , suportand riscurile operatiunilor pe care le incheie.

b). Din punct de vedere al obiectului , leasingul se imparte in :

leasing mobiliar , utilizat in comertul international , se refera la: echipamente industriale si alte bunuri materiale fungibile , tractoare , utilaje de constructii , nave de pescuit , vagoane de cale ferata etc. Fungibilitatea componentelor si,in special , larga utilizare a lor , asigura o usoara redistribuire in cazurile debitorilor rau – platnici , cand contractele

de leasing inceteaza iar bunurile trebuie sa-si gaseasca o alta utilizare .

leasing imobiliar ; se refera la imobile construite special in acest scop , fie pentru birouri , fie pentru locuinte .

leasing industrial ; este forma precumpanitoare din punct de vedere al importantei economice si dimensiunii capitalurilor angrenate . Astfel , obiect al leasingului industrial sunt , de regula : uzinele electrice , laminoarele , fabricile de ciment , de zahar , de sticla.

c). In raport cu continutul ratelor , operatiunile de leasing sunt de doua feluri :

leasing financiar (financial leasing)

Prin leasingul financiar , in perioada de baza a inchirierii , se recupereaza pretul de export al obiectului , costurile auxiliare si un beneficiu . In perioada de baza nu se poate rezilia unilateral contractul . Riscurile sunt asumate de catre utilizator , iar in caz de neplata a ratelor , societatea sau furnizorul au dreptul sa dispuna de lucrul care formeaza obiectul contractului .

leasing functional (operating leasing)

Prin leasing functional se obtine in perioada de baza numai o parte din pretul de export al obiectului . In leasingul functional , ratele sunt mai mari , durata de valabilitate a contractului este mai mare si riscurile revin societatii de leasing sau furnizorului . Dupa expirarea perioadei de baza , partile pot conveni sa prelungeasca contractul , sa-l rezilieze sau sa restiuie bunul .

d). Dupa elementele in functie de care se calculeaza ratele , leasingul se grupeaza in urmatoarele categorii :

leasing net , in care ratele cuprind pretul net de vanzare al bunului inchiriat si beneficiul .

leasing brut , in care ratele includ pretul net de vanzare , beneficiul si cheltuielile pentru intretinere , reparatii si service .

e). Dupa particularitatile tehnicii de realizare ,se disting urmatoarele forme :

leasing – back , forma prin care prorietarul , avand urgenta nevoie de fonduri , isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit. Scopul acestor operatiuni il constituie transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile . Dupa expirarea perioadei primare , in timpul careia societatea de leasing reintra in posesia fondurilor investite , proprietarul are dreptul sa rascumpere intreprinderea la un pret dinainte stabilit , in general relativ scazut .

leasing experimental , se foloseste in scopul promovarii vanzarilor , inchiriindu-se pentru proba , pe o perioada scurta masini si utilaje. La finele perioadei , clientul decide daca il cumpara , iar daca nu , plateste chiria .

operatiuni hire , renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt sau foarte scurt si cuprind inchirierile cu ziua sau cu ora , in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructie : macarale , excavatoare etc.

leasing actionar , folosit atunci cand o societate pe actiuni de dimensiuni mici sau mijlocii isi majoreaza sau isi constituie capitalul propriu prin emiterea de noi actiuni care sunt subscrise la un fond de investitii.

master leasing (leasingul de containere) , se foloseste atunci cand pentru expeditorii de marfuri si pentru carausi este mai avantajoasa inchirierea de containere decat achizitionarea lor ce ar implica mari investitii si organizarea unei exploatari eficiente a utilajelor , a intretinerii si repararii lor , a pregatirii unui personal calificat.

1.5 Elementele principale ale unui contract de leasing.

LOCATORUL transmite dreptul de folosință asupra unui bun celeilalte părți din contract pe o perioadă determinată.

UTILIZATORUL preia dreptul de folosință, și este în cele mai multe cazuri partea responsabilă pentru alegerea , comandarea și recepționarea bunului.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE LEASING, bunuri mobile și imobile aflate în circuitul civil , dar nu și bunurile din categoria activelor fixe necorporale ca de ex: înregistrări audio-video, manuscrise, brevete, drepturi de autor. Rămân nemenționate în lege aplicațiile de calculator și suporturile magnetice de date. Totuși, dacă interpretăm legea în spiritul ei și nu în litera ei, nici aceste bunuri nu ar putea să facă obiectul unui contract de leasing.

RATA DE LEASING reprezintă suma pe care utilizatorul o plătește către locator în schimbul cedării folosinței bunului. Această rată poate fi plătită lunar sau trimestrial.

DREPTUL DE OPȚIUNE, reprezintă dreptul utilizatorului de a achiziționa bunul la finele contractului de leasing , mai reprezintă dreptul utilizatorului de a prelungi contractul de leasing, sau de a înceta raporturile contractuale. În lipsa acestui drept de opțiune, contractul respectiv se transformă într-o închiriere simplă.

VALOAREA DE INTRARE reprezintă valoarea la care este achiziționat bunul de către locator care este și finanțatorul, altfel spus , valoarea de intrare reprezintă costul de achiziție al bunului.

VALOAREA REZIDUALĂ reprezintă o valoare a bunului dinainte convenită. La expirarea contractului de leasing, utilizatorul are dreptul de a opta să achiziționeze bunul la valoarea reziduală. În cazul leasingului financiar valoarea reziduală este restricționată la maximum 50 % din valoarea de intrare.

VALOAREA TOTALĂ A CONTRACTULUI DE LEASING reprezintă totalitatea ratelor de leasing plus valoarea reziduală.

TERMENUL CONTRACTULUI DE LEASING, care se mai numește PERIOADĂ DE UTILIZARE așa cum prevede legea termenul contractului nu poate fi mai mic de un an și va fi precizat expres la încheerea contractului.

CLAUZA DE OBLIGAVITATE A ASIGURĂRII BUNULUI revine locatorului care are obligația să asigure bunul printr-o societate de asigurare.

Participanții la operațiunea de leasing

Pornind de la definiția leasingului care presupune transferul dreptului de utilitate al unui bun sau utilaj de la o parte (finanțator) către alta (utilizator), ne confruntăm cu acești terneni și cu alții, care vor fi explicați în cele ce urmează.

Furnizorul – poate fi producătorul bunului sau o societate comercială care 1-a achiziționat de la producător.

Finanțatorul (locatorul) – poate fi o companie financiară, un holding, o bancă de investiții sau comercială, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul.

Sunt situații în care aceasta atrage și alte companii la finanțarea operațiunii, dacă valoarea bunului este ridicată (în cazul avioanelor sau a instalațiilor complexe).

In cazul în care finanțatorul este o bancă, aceasta nu are controlul asupra întreținerii exploatării bunului, ea încasând doar contravaloarea ratelor restante din împrumutul acordat (dacă la sfârșitul locației bunul reintră în posesia furnizorului).

Societatea de asigurare are următoarele atribuții:

a) încheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;

b) emite polița de asigurare;

c) achită contravaloarea poliței în caz de necesitate.

1.7 Factorii care influențează derularea operațiunilor de leasing

Creșterea uluitoare a utilizării operațiunilor de leasing arată ce puțină importanță acordă oamenii de afaceri conceptului legal de proprietate. Pentru omul de afaceri, ceea ce contează este substanța și nu forma. Din această perspectivă, clientul este proprietarul. Leasingul este opțiunea aleasă pentru un contract, în general pentru avantajele pe care le prezintă atât pentru client cât și pentru furnizor. Aceste avantaje se măsoară prin eficiența operațiunii de leasing.

Astfel, pentru societatea de leasing, eficiența rezultă din încasarea taxelor de leasing, a căror nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat, în mare măsură, de riscurile pe care le comportă aceste operațiuni. Totodată, leasingul antrenează exportul, prin vânzarea de mașini și utilaje iar după expirarea perioadei de valabilitate a contractului de leasing piesele de schimb necesare și alte servicii, care au o rentabilitate ridicată, în paralel cu operațiunea de leasing.

In cuantificarea cât mai exactă a rentabilității exportului prin leasing este necesar să fie luați în seamă o serie de alți factori, cum ar fi perioada de închiriere, eșalonarea ratelor de leasing, calculate pe diferite etape ale acesteia, facilitățile fiscale de care se bucură circulația internațională a mărfurilor prin leasing în comparație cu cea prin vânzare-cumpărare, valorifîcarea finală a mărfii etc.

Pentru beneficiari, determinarea efîcienței operațiunii de leasing (absolut necesară în vederea fundamentării deciziei în politica de investiții, a opțiunii către leasing) se face, de regulă, prin comparație cu alte operațiuni, ca de pildă, cumpărarea cash sau pe credit. In condițiile penuriei de capital, leasingul apare, oricum, ca alternativa cea mai potrivită pentru cumpărătorii care nu dispun de capital propriu suficient pentru a realiza investițiile inițiale.

Continuând ideea că factorul determinant al operațiunii de leasing îl constituie însăși eficiența sa, încercăm să prezentăm în continuare, subfactorii care, antrenați, conduc la o operațiune eficientă, sau după caz, ineficientă.

Eficiența operațiunii de leasing poate rezulta dintr-o abordare comparată a avantajelor și limitelor pe care le prezintă atât pentru client cât și pentru furnizor. Atunci când se are în vedere realizarea unei operațiuni de leasing, părțile realizante iau în considerare factori precum: chiria (rata de leasing), perioada de închiriere, prețul real al bunului, cotele de amortizare, modalități de plată etc.

Rata de leasing presupune următoarele:

Determinarea prețului real de achiziție a echipamentului ce va fi închiriat, la care se adaugă cheltuielile efectuate cu transportul, plata taxelor de cumpărare și alte cheltuieli legate de achiziționarea echipamentului;

Determinarea comisionului ce revine societății de leasing, al cărui nivel depinde de prețul echipamentului și cheltuielile generale ale societății. Unele societăți stabilesc o taxă fixă, altele percep comisioane care variază între 5% și 20%;

Stabilirea cotelor de amortizare a echipamentului, care sunt exprimate procentual și aplicate asupra cheltuielilor de capital; cotele de amortizare asigură recuperarea de la client a părții din valoarea echipamentului ce corespunde perioadei de închiriere;

Determinarea profitului;

Pe baza acestor elemente, stabilirea chiriei.

Pentru client, plata în sistem leasing, constituie un avantaj prin economisirea, în faza inițială, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie. In derularea operațiunii de leasing, chiria e considerată o cheltuială a întreprinderii și nu o investiție, astfel că, bilanțul firmei nu se modifică deoarece atât mașinile închiriate, cât și obligațiile ce decurg din plata chiriei nu apar în bilanț. De asemenea, un alt factor îl reprezintă, după cum am spus, perioada de închiriere. Pentru client, un avantaj este acela că, perioada de inchiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată permanent cu mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament. Un alt avantaj care decurge din acești factori este acela că într-o perioadă relativ scurtă de utilizare a mașinilor pentru care nu se justifică cumpărarea, se poate realiza o economie importantă.

Pentru furnizor, toți acești factori se materializează în avantaje, astfel:

Funizorul are posibilitatea să realizeze pe lângă exportul tradițional și pe cel în leasing, al cărui mecanism contribuie efectiv la extinderea cererii pentru o serie de mărfuri de valoare ridicată;

Atragerea de noi beneficiari care nu pot plăti prețul întreg, în cazul vânzărilor cash, sau avansul în cazul vânzărilor pe credit;

Câștigarea de noi clienți și ca atare rolul promoțional al leasingului se realizează, de asemenea, prin faptul că un anumit echipament este mai întâi închiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul său, iar apoi în cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achiziționa echipamentul (leasingul experimental);

Asigurarea obținerii unor câștiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor și utilajelor care au fost returnate după expirarea perioadei de închiriere de bază;

Bilanțul nu este afectat de datorii, în ciuda refinanțării, deoarece vânzarea creanțelor nu presupune o cerere de credit și permite realizarea unor câștiguri de închiriere, câștiguri care n-au ajuns însă la scadență.

Am prezentat până acum avantajele ce decurg din acțiunea factorilor de inf1uență, atât pentru client cât și pentru furnizor. Pentru ambele părți, însă, leasingul comportă unele riscuri și prezintă anumite limite tot ca o rezultantă a acelorași factori. Printre limitele pe care leasingul le prezintă pentru client, menționăm:

Este eficient numai în condițiile în care se poate exploata obiectul contractului de leasing în toată perioada de închiriere;

Adeseori este mai costisitor decât cumpărările pe credit, iar opțiunea pentru o astfel de operațiune se justifică numai dacă sumele eliberate pot fi investite în alte domenii foarte rentabile;

Pentru furnizor (exportator) leasingul comportă anumite riscuri:

Instrăinează numai folosința, conservând proprietatea; uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzătoare, iar cauzele sunt greu de stabilit;

După prima închiriere este posibil să nu se mai găsească alți utilizatori.

Dacă furnizorul dorește să realizeze intrarea pe piață a unor produse noi în condițiile în care aceasta (piața) este deja acoperită (chiar saturată) cu produse de bună calitate, atunci el va recurge la leasingul direct (sau experimental). Producătorul oferă mai întâi produsele noi spre testare, spre încercare, contractul de leasing având un rol simbolic (îndeosebi rata de leasing este foarte mică); după expirarea contractului inițial utilizatorul putând opta pentru:

restituirea produsului;

prelungirea contractului de leasing (evident de data aceasta rata de leasing va fi cea normală);

cumpărarea (dacă este posibil) a bunului respectiv.

In funcție de conținutul ratei de leasing raportată la prețul de export, distingem leasing financiar și leasing funcțional.

La produsele la care cererea este scăzută (și deci posibilitatea apariției celui de-al doilea client mică) atunci furnizorul va apela la prima formă: leasingul financiar. Acesta presupune că în perioada de închiriere de bază (prima închiriere) să se amortizeze întregul preț de export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum și un beneficiu. Contractul de leasing financiar se încheie.

In funcție de modalitatea de plată, leasingul financiar poate să aibă două variante: cu plata integrală și cu plata parțială. In prima variantă, ratele sunt astfel calculate încât după încheierea perioadei de bază întreprinzătorul să își poată acoperi cheltuielile de producție și cele comerciale, plus alte cheltuieli suplimentare și să realizeze valorificarea capitalului investit plus un anumit beneficiu care sporește pe măsura creșterii duratei de închiriere. In cea de a doua variantă, dacă apare deci un al doilea client, la sfarșitu1 perioadei de închiriere se determină valoarea reziduală a echipamentului folosit iar clientul va plăti diferența dintre prețul de achiziție și valoarea reziduală plus dobânzile aferente.

Dacă furnizoru1 (societăți de leasing sau producători) dispune de mărfuri foarte căutate pe piața mondială, atunci va alege o altă formă de desfășurare a operațiunilor de leasing, și anume, leasingul funcțional. Acesta presupune ca în perioada de bază să se realizeze doar o parte din prețul de export al obiectului contractual. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistând, de regulă, o relație directă între prețul la care a fost achiziționat echipamentul de către societatea de leasing și chiria percepută. Societatea de leasing își asumă, de obicei, riscurile uzurii morale și răspunde de furnizarea pieselor de schimb, efectuarea reparațiilor, asigurarea echipamentelor și plata diverselor taxe și impozite. Leasingul funcțional este realizabil, la cererea beneficiarului, formulată în avans față de data expirării contractului. Ambele părți au dreptul, după terminarea perioadei de bază, să prelungească închirierea, fapt ce are loc de regulă în mod tacit.

Dacă proprietarul are dificultăți financiare temporare va recurge la lease-back. Acesta cuprinde operațiunile prin care proprietarul își vinde întreprinderea unor societăți de leasing și, simultan, o închiriază de la acestea. Scopul acestor operațiuni, este, deci, transformarea fondurilor imobilizate în fonduri disponibile. După expirarea perioadei primei închirieri, în timpul căreia societatea de leasing reintră în posesia fondurilor investite, proprietarul inițial are dreptul să răscumpere întreprinderea la un preț dinainte stabilit, în general relativ scăzut.

Sistemul prezintă două avantaje esențiale: pentru client, îi permite să-și acopere nevoile plătind o rată de leasing mai mică (de câteva ori) decât rata normală și pentru societatea de leasing, prin utilizarea cât mai completă a bunului se obține o rată totală de leasing mult mai mare decât cea care s-ar putea percepe de la un singur beneficiar.

Pentru importator, avantajele se prezintă astfel: poate folosi utilaje costisitoare, de mare randament, cu eforturi financiare minime; utilajele depășite moral pot fi înlocuite operativ; obținerea de consultanță în domeniul managementului etc.

In cadrul 1easingu1ui internațional există posibilitatea apariției dublei impuneri (supunerea la impozit a aceleiași materii impozabile și în aceeași perioadă de timp de către două autorități fiscale din două țări diferite). Apariția acesteia trebuie privită în strânsă legătură cu particularitățile politice, fiscale și ale sistemului de impozite întâlnite într-o tară sau alta. De asemenea, pot conduce la apariția dublei impuneri și interesele unor state de a utiliza impozitele pentru stimularea activității producătoare de venituri impozabile sau, dimpotrivă, pentru frânarea acestora.

Dubla impunere internațională poate fi evitată prin măsuri legislative unilaterale (mai greu de realizat), ca de exemplu: acordarea de reduceri sau scutiri de impozite pentru veniturile obținute de rezidenții unui stat în străinătate sau prin scăderea din impozitul datorat în țara de reședință a impozitelor plătite de rezidenții unui stat în străinătate, sau prin acorduri bilaterale sau multilaterale între diferite state.

In ceea ce privește impunerea veniturilor, prin convențiile încheiate între diferite state au fost inserate mai multe soluții dintre care enunțăm, cu referire la subiectul nostru soluția referitoare la categoria ce include și taxa de leasing, adică venituri realizate sub forma redevențelor. Acestea se impun de regulă, în ambele state contractante, în proporțiile stabilite de comun acord. Statului de origine a redevenței i se limitează cota de impozit pe care poată să o perceapă.

Creșterea utilizării operațiunilor de leasing se explică atât prin eficiența lor cât și prin faptul că, în condițiile actualei revoluții tehnico-științifice, când înnoirea produselor și uzura morală a mașinilor sunt deosebit de accelerate, leasingul se dovedește a fi o altemativă avantajoasă pentru obținerea unor utilaje costisitoare necesare extinderii și modernizării producției.

1.8 Scheme de derulare si finanțare a operațiunilor de leasing

A. Schema clasică este aceea în care finanțatorul dispune de resurse financiare proprii, pe care le antrenează în finanțarea achiziției bunului care va face obiectul contractului de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat astfel:

Figura 1.1. Schema clasică a operațiunilor de leasing

In acest caz, bunul este achiziționat din surse financiare proprii, iar in structura ratelor de leasing va apărea dobânda pe care beneficiarul ar plăti-o unei bănci, dacă ar achiziționa un credit, dobândă care trebuie să fie atractivă pentru acesta. Această dobândă va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate. Adeseori dobânda percepută acoperă și profitul vizat de finanțator din operațiune.

B. O altă schemă este aceea reprezentată în figura următoare, în care societatea de leasing finanțează operațiunile pe baza unor surse financiare atrase (de regulă de la bănci).

Figura 1.2 Schema operatiunilor de leasing cu finantare externa

În acest caz, dobânda percepută de bancă este transferată beneficiarului în cadrul ratelor de leasing. Aceasta este schema cea mai întâlnită în practică, întrucât volumul operațiunilor de leasing depășește potențiaiul financiar al societăților specializate în operațiuniie de leasing.

Sunt situații în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a recupera contravaloarea lui pe măsura încasării ratelor de leasing de la beneficiar.

Figura 1.4 Schema leasingului cu credit furnizor

E. O altă situație posibilă este aceea în care furnizorul este producătorul bunului efectuează operațiunea de leasing. Lucrurile în acest caz se simplifică, întrucât nu sunt necesare fonduri pentru achiziția bunului de către societatea de leasing, care este aceeasi cu cea a furnizorului.

Figura 1.5. Schema leasingului ,,furnizor”

Piata leasingului in Romania

Piata leasingului din România este una dintre cele mai dinamice din lume, dinamica reflectata atât prin cresterea numarului de societati de leasing cât si a volumului acestor operatiuni. Companiile românesti de leasing, se disting printr-o abordare specifica a pietei în functie de strategia fiecareia dintre ele, a conceptiei pe care o au în privinta riscului, a structurarii unei tranzactii, ceea ce conduce la diferente de pret ale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade diferite de flexibilitate, disponibilitati diferite de a structura tranzactiile în mod creativ.

Piata leasingului din România este formata din câteva sute de agenti economici care îndeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori în domeniu: includerea "activitatii de leasing" în obiectul unic de activitate si un capital social de 200 000 euro, agenti economici care beneficiaza de:

Cadru legal favorabil

• Sprijin din partea autoritatilor statului

• Legislatie specifica leasingului. Avantaje fiscale pentru leasing

• Societatile de leasing asimilate institutiilor de credit (Hotarârea Guvernului nr. 859/2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, astfel cum a fost modificata prin Hotarârea Guvernului nr. 22/2003 pentru abrogarea unor dispozitii legale precum si pentru modificarea si completarea unor metodologii contabile si fiscale), iar începând cu anul 2007, în conformitate cu OG 28/ 26 01, fac parte din institutiile financiare nebancare

Perspective de crestere optimiste

• Leasingul s-a impus ca solutie

• Piata larga – nevoile de finantare ale companiilor si ale persoanelor fizice nu sunt acoperite de banci

Profitabilitate

• Profitul actual este suficient într-o piata în crestere

• Leasing-ul este o modalitate de finantare full-service: asigurare, import-vamuire, cuprinzând cheltuielile si comisioanele aferente

Evolutia pietei în ultima perioada:

• 1999 : punct de cotitura, a fost stabilit cadrul legal

• 1999-2002 : perioada de dezvoltare

• 2003 : începutul consolidarii

• Cresterea de peste 10 ori a volumului operatiunilor de leasing în 1998- 2006

• Mentinerea trendului pozitiv de crestere si în 2007

• Tendinta de concentrare a operatiunilor de leasing într-un numar restrâns de firme

• Segmentul auto – rol major în dezvoltarea leasingului

Competitia este în crestere, oferind posibilitatea ca pozitiile de leader sa fie câstigate prin servicii de calitate – flexibilitate, produse adaptate cerintelor clientilor, oportunitati pentru leasing operational pe care bancile nu le ofera.

Începând cu anul 2004 s-au prefigurat primele preluari si fuziuni între societatile de leasing, fenomen care s-a extins în anul 2006 ca urmare a dificultatilor întâmpinate de unele societati de leasing în constituirea capitalului social. Fie ca va fi vorba de fuziuni prin absorbtie sau de vânzari de portofolii, companiile de leasing se pregatesc în perspectiva anului 2007, când, legislatia va putea permite bancilor sa detina departamente distincte care sa realizeze leasing financiar. Astfel ar putea fi eliminat un intermediar, ceea ce le va permite bancilor sa vina cu oferte si mai bune.

Valoarea bunurilor finanțate pe piața românească de leasing a avansat cu 51,59% până la 4,94 miliarde euro în 2007, în special datorită intrării de noi societăți, depășind astfel estimările inițiale cu circa 650 milioane euro.

Estimările inițiale ale Asociației de Leasing și Servicii Financiare Nebancare (ALB) cu privire la piața leasingului autohton vizau o valoare de 4,3 miliarde euro în 2007, în creștere cu 32% față de 2006, când au fost finanțate bunuri în valoare de peste 3,26 miliarde euro.

Atât ALB, cât și ASLR sunt afiliate la Federația Europeană a Asociațiilor Societăților de Leasing – Leaseurope și concentrează 97% din piața autohtonă de leasing.

ALB a ajuns la 32 de companii membre și la o cotă de piață estimată de 92%, după ce a atras șapte noi membri, printre care divizia de leasing operațional a Volksbank, firmă ce a marcat deschiderea organizației către acest segment.

Piata de leasing a cunoscut o dezvoltare semnificativa si a ajuns sa reprezinte peste 4% din PIB, confirmând statutul leasingului de produs financiar complementar altor produse bancare, accesibil unui mare numar de agenti economici.

Numarul total al contractelor de leasing încheiate a fost de 161.077 (din care ALB – 120.106 , iar ASLR – 40.971). Finantarile acordate sectoarelor economiei nationale au fost diverse, astfel ca 21% (974 milioane euro) din total au vizat echipamentele cu scop industrial, 9% (406 milioane euro) sectorul imobiliar si 70% (3,27 miliarde euro) sectorul transporturilor.

În cadrul transporturilor, autoturismele detin o cota de 52%, vehiculele comerciale grele 30%, vehiculele comerciale usoare 16% , iar alte tipuri de vehicule un procent de 2% din total.Finantarea categoriei echipamentelor reprezinta o cota de 37% in domeniul constructiilor, 8% in domeniul echipamentelor IT si software, 8% echipamente destinate industriei metalurgice, 7% service auto, 6% industria alimentara, 6% echipament medical, 5% industria tipografica, 5% echipament agricol, 4% industria de prelucrare a lemnului si 14% alte domenii.

Finantarea sectorului imobiliar este dominata de categoria cladirilor industriale si comerciale cu un total de 40%, spatiilor de birouri clasa A, B si C cu 30%, in timp ce restul de 30% reprezinta sectorul rezidential si al blocurilor destinate apartamentelor.

Clientii corporativi au atras cea mai mare parte (73%) din totalul finantarilor, urmati de componenta de retail (23%) si de sectorul public (4%). Din punct de vedere al duratei contractului de leasing, perioada cea mai des întâlnita este de 4-5 ani ani (31%), urmata de cea de 3-4 ani (26%), 2-3 ani (22%), peste 5 ani (13%), 1-2 ani (6%) si de 1 an (2%) .

In anul 2007, leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, atingand un procent de 98% din totalul activelor finantate, restul de 2% fiind reprezentat de leasingul operational.

La nivel total, piata leasingului extern (cross-border) are o tendinta de scadere de la an la an si inregistreaza un total de sub 1%.

În ceea ce priveste totalul pietei de leasing din România (ALB, ASLR, societati neafilitate), dupa valoarea activelor finantate, la finele anului 2007, studiile efectuate de „Asociatia de Leasing si Servicii Financiare NeBancare – ALB” si “Asociatia Societatilor de Leasing din Romania – ASLR” releva un total estimativ de 4,945 miliarde de euro.

Cea mai mare cota de piata este înregistrata de sectorul companiilor subsidiare ale bancilor, cu 65% din total, urmat de sectorul companiilor independente cu 29% si de sectorul companiilor captive, cu 6%. Ritmul de crestere a fost de 51,3% la 31 decembrie 2007, fata de sfarsitul anului anterior.

ALB si ASLR sunt afiliate la Federatia Europeana a Asociatiilor Societatilor de Leasing – Leaseurope si concentreaza circa 94% din piata autohtona de leasing, restul fiind lessori neafiliati.

Capitolul II

Contabilitatea operatiunilor de leasing operational

2.1 Contractul de leasing operational

Potrivit prevederile art. 7 alin. (1) lit. c)8 din lege, contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar.

In aceste conditii, contractul de leasing operational este orice contract de leasing care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului nu sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing nu prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

c) perioada de leasing nu depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului.

Rata de leasing reprezinta, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing operational se considera prestare de servicii fiind cuprinsa in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, pentru rata de leasing operational se aplica urmatoarele reguli:

a) locatorul este tratat ca proprietar si are dreptul la deducerea amortizarii mijlocului fix

b) chiria care se plateste in cadrul contractului se include in venitul impozabil al locatorului si este deductibila la utilizatorul care face obiectul acestui capitol.

Pentru contractele de leasing operational extern:

Regula generala a tuturor conventiilor pentru evitarea dublei impuneri stabileste in articolul intitulat „Redevente“ acordarea dreptului de impozitare a ambelor state, atat statului de rezidenta a beneficiarilor redeventelor, cat si statului de provenienta a redeventelor. In cazul in care nerezidentul beneficiar al venitului din Romania nu a prezentat originalul sau copia tradusa si legalizata a certificatului de rezidenta fiscala, se vor aplica prevederile Titlului V din Codul fiscal, si nu cele din conventiile de evitare a dublei impuneri.

In conformitate cu prevederile Codului fiscal, deductibilitatea ratelor de leasing este determinata de tipul operatiunii si implicit de elementele care compun rata de leasing. Faptul ca un contract de leasing nu se finalizeaza cu achizitionarea bunului respectiv nu da dreptul persoanei juridice aflate in calitate de utilizator sa deduca in totalitate cheltuielile efectuate cu achitarea ratelor de leasing, ci numai in conformitate cu prevederile Titlului II din Codul fiscal, respectiv la nivelul redeventei in cazul unui leasing operational sau al amortizarii mijlocului fix si al dobanzii percepute in cazul leasingului financiar. Deci taxa de reziliere a unui contract este considerata rata de capital si nu este cheltuiala deductibila.

Platile de leasing in cazul unui leasing operational trebuie recunoscute ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere, in mod liniar de-a lungul termenului de leasing.

Situațiile financiare se vor întocmi pentru totalul plăților de leasing previzionate a se efectua defalcate pe perioade de până la 1 an , între 1 și 5 ani și peste 5 ani.

Dacă există subcontracte de leasing , vor fi prezentate plățile estimate pentru aceleași intervale de timp.Plati aferente contractului si subcontractului de leasing inregistrate in venituri pentru perioada aferenta,cu evidentierea separata a platilor minime de leasing,chiriilor contingente si a platilor aferente subcontractelor de leasing.

Totodată se va întocmi și o situație privind descrierea generală a contractelor importante de leasing operațional ale locatarului,inclunzand ,dar fara a se limita la urmatoarele:

baza determinarii chiriilor contingente;

existenta si conditiile optiunilor de reinnoire sau cumparare si a clauzelor de escaladare a preturilor;

restrictiile impuse prin contractele de leasing,cum ar fi cele referitoare la dividente,datorii suplimentare si alte operatiuni de leasing.

Prin contractul de leasing operațional se urmărește în principal cesionarea dreptului de folosință a bunului către utilizator.

Contractul de leasing operațional se caracterizează prin următoarele :

Opțiunea de cumpărare la finele contractului nu este obligatorie ca în cazul leasingului financiar;

Perioada de folosință minimă a bunului este de cel puțin un an, perioadă care reprezintă doar a parte din durata de utilizare a bunului;

Rata de leasing va cuprinde valoarea de intrare a bunului , amortizarea aferentă și o rată de profit pentru locator convenită între părți. Este de subliniat faptul că părțile vor conveni asupra regimului de amortizare ce urmează a fi aplicat bunului ce face obiectul contractului.

Tratamentul contabil al unui leasing operational presupune inregistrarea cheltuielii cu chiria pe masura ce platile sunt efectuate sau devin scadente.

In cadrul unui contract de leasing operational, bunul nu este recunoscut in situatiile financiare ale locatarului deoarece acesta nu va beneficia dupa expirarea contractului de leasing de avantajele economice viitoare de pe urma bunului inchiriat. Poate exista o cheltuiala amanata sau un credit in bilant daca programul de plati in conditiile specificate de contractul de leasing nu corespunde cu recunoasterea cheltuielii.

2.2 Contabilitatea operatiunilor de leasing operational la locator-exemplu:

Valoare achizitie la 15.12.2005: 11.000 EURO; Curs B.N.R. la data achizitiei: 4,5. lei/EURO.

Total valoare: 48500 lei

Durata normata de functionare: 5 ani

Durata contract de leasing: 2 ani

Valoare totala contract de leasing: 14.000 EURO

Valoare rata lunara contract de leasing: 450 EURO (24 luni)

Valoare reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO

1. Achizitionarea de catre locator a mijlocului fix predat in regim de leasing pe baza facturii emise de furnizorul intern:

2. Achitarea facturii:

3. Rata de amortizare lunara-inregistrarea amortizarii:

(48.500 lei / 5 ani) / 12 luni = 808 lei

4. Inregistrarea facturii emisa de catre locatorul bunului (curs B.N.R. 4.5 lei/EURO, in luna ianuarie 2007: 450 EURO x 4.5 lei/EURO = 2025lei).

In exemplul dat, societatea utilizatoare respecta termenele de achitare a ratelor conform scadentarului (ANEXA 1)

5. Total rulaj cont 706 inregistrat in perioada 01.01.2006 – 31.12.2007: 49224 lei

6.Total cheltuieli amortizare (808 lei x 24 luni = 19392 lei)

Exista doua posibilitati:

La 31 decembrie 2007, locatorul nu isi exercita optiunea de cumparare a bunului si instiinteaza societatea de leasing. Pe baza procesului-verbal de predare-primire se face restituirea bunului.

La 31 decembrie 2007, locatorul isi exercita optiunea de cumparare si instiinteaza societatea de leasing. Se incheie contractul de vanzare-cumparare si se face transferul dreptului de proprietate pe baza facturii emise la valoarea reziduala.

Situatia mijlocului fix, la 31 decembrie 2007, este urmatoarea:

Valoarea recuperata prin contract leasing (cont 706): 49224 lei

Valoarea amortizarii: 19392 lei

Valoarea reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO

6. Inregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduala pe baza contractului de vanzare-cumparare – curs 4.5400 lei/EURO.

7. Scoaterea din patrimoniu a bunurilor:

Deoarece rulajul contului 6721 „Cheltuieli privind activele cedate“ este mai mare decat rulajul contului 772 „Venituri din cedarea activelor“, vanzarea de active sub pretul de achizitie constituie cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil

(29108 lei – 15663 lei = 13445 lei).

Cele mentionate mai sus sunt combatute de faptul ca leasingul operational este o inchiriere prin care se acopera amortizarea bunului plus o marja de profit, iar la sfarsitul contractului se transfera dreptul de proprietate asupra bunului, dar care, conform legislatiei in vigoare, nu se poate face sub valoarea neamortizata. Dar aceasta valoare neamortizata a fost acoperita pe parcursul perioadei de leasing prin valoarea redeventelor incasate.

In cazul societatilor de leasing, totalul veniturilor (cont 706 + cont 772 = 64887 lei) depaseste totalul cheltuielilor cu amortizarea si activele cedate (cont 681 + cont 672 = 48500.00 lei).

In practica economica se utilizeaza de catre societatile de leasing cesionarea contractului, la sfarsitul acestuia, unei persoane fizice (de regula, asociatul firmei utilizatoare) si se transfera dreptul de proprietate asociatului, persoana fizica, nu societatii utilizatoare.

Daca din punct de vedere juridic acest aspect nu poate fi combatut, din punct de vedere fiscal se constata ca se transfera un bun la o valoare mica (reziduala) care nu ia in calcul pretul pietei. Exemplul este practicat de societati in special pentru autoturisme.

Potrivit noilor reglementari fiscale (Codul fiscal), pentru contractul de leasing operational mentionat mai sus societatea de leasing putea deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

2.3 Contabilitatea operatiunilor de leasing operational la locatar (utilizator)

Valoare achizitie la 15.12.2005: 11.000 EURO; Curs B.N.R. la data achizitiei: 4,5. lei/EURO.

Total valoare: 48.500lei

Durata normata de functionare: 5 ani

Durata contract de leasing: 2 ani

Valoare totala contract de leasing: 14.000 EURO

Valoare rata lunara contract de leasing: 450 EURO (24 luni)

Valoare reziduala conform contractului de leasing: 3.450 EURO

1. Inregistrarea mijlocului fix in debitul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate“ la data achizitiei acestuia.

Total rate 450 EURO x 24 luni x 4.5000 lei/EURO = 48600 lei

2. Inregistrarea facturilor emise de societatea de leasing – Rata I

(curs 4.5000 lei/EURO)

3.Concomitent se inregistreaza in creditul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate“ – 2025 lei

Se face inregistrarea pe parcursul celor 24 de luni a tuturor ratelor de leasing facturate de societatea de leasing.

In conditiile in care pentru operatiunile de leasing se stipuleaza in contractele incheiate decontarea ratelor in lei, cu efectuarea platii la cursul unei valute din ziua platii, rezulta sume suplimentare de plata fata de factura initiala, reprezentand diferente de pret sau de dobanzi, dupa caz. Pentru aceste sume suplimentare care vor genera impozite (taxa pe valoarea adaugata, impozit pe profit), locatorul este obligat sa emita factura.

Furnizorul/prestatorul este obligat sa emita factura fiscala pentru diferente de pret in plus sau in minus.

4. Achitarea lunara a ratelor:

Contul 612 „Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii“, pe perioada

(1.01.2006 – 31.12.2007) = 48600.00 lei (calculat conform scadentar contract).

Total credit 8036 pe perioada 1.01 – 31.12 = 49224 lei

Diferenta de 624 lei reprezinta diferentele de curs la data facturarii.

5. Pe baza optiunii utilizatorului se face transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala: 3.450 EURO x 4.5400 lei/EURO

*Asa cum rezulta din exemplul prezentat, utilizatorul inregistreaza pe cheltuieli, in cazul leasingului operational, 49224 lei pe parcursul a 2 ani, fata de 19392 lei cat este amortizarea acestuia. Deci este o reducere a impozitului pe profit pe cei 2 ani de 49224 – 19392 = 29832 x 16% = 4773 lei, aceasta reprezentand indirect o facilitate de care puteti beneficia prin achizitionarea de bunuri in leasing operational.

Capitolul III

Instrumentarea contabila a operatiunilor de leasing financiar

3.1.Contractul de leasing financiar

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c)7 din lege, contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. Cu alte cuvinte, daca locatarul (utilizatorul) isi asuma toate riscurile si dobandeste posibilitatea de a-si insusi toate avantajele rezultate din utilizarea bunurilor, atunci contractul este de leasing financiar.

Riscurile includ pierderile care rezulta din subutilizarea capacitatilor sau din uzura morala tehnologica. Pierderile pot rezulta si din variatiile rentabilitatii datorate evolutiei conjuncturii economice. Avantajele pot sa fie reprezentate de speranta unei exploatari rentabile pe durata de viata economica a activului si a unui castig care rezulta dintr-o apreciere (crestere) a valorii sale sau dintr-o realizare a unei valori reziduale;

contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.

In cazul contractelor de leasing financiar, partile pot insera o clauza irevocabila de vanzare la expirarea termenului contractual, situatie in care contractul de leasing se aseamana cu contractul de vanzare-cumparare cu plata pretului in rate, in care partile au amanat transferul proprietatii bunului vandut la un moment ulterior realizarii acordului de vointa.

Contractul de leasing nu poate fi incheiat pe durata mai mica de un an.

In cazul incheierii unui contract de leasing financiar, acesta trebuie sa cuprinda, pe langa elementele mentionate, si:

a) valoarea initiala a bunului; b) clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acest drept poate fi exercitat.

In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli:

– impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar (locator);

– impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate intre parti, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, si inscrise in contract. Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing;

– in cazul contractelor in care valoarea negociata este in valuta, plata impozitului pe cladiri se face in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din data efectuarii platii.

Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de leasing, impozitul pe cladiri se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.

Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerand ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, taxa pe valoarea adaugata fiind datorata de persoana care preia contractul de leasing in aceleasi conditii ca si cedentul.

– rata de leasing financiar = cota-parte din valoarea de intrare a bunului + dobanda de leasing leasing financiar

In cazul contractelor de leasing financiar, achizitiile de mijloace fixe sunt tratate ca investitii si se supun amortizarii. Prin Titlul II din Codul fiscal este permisa aplicarea metodei de amortizare accelerata in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora.

Intra sub incidenta facilitatii fiscale mai sus prezentate si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care au beneficiat de aceasta facilitate aveau obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.

3.2 Inregistrarile contabile leasing financiar efectuate la locator (societatea de leasing)-exemplu

Valoarea de intrare: (cost achizitie pentru societatea de leasing) 36.270 + 2.901,6 EURO Asigurare = 39.171,6 EURO

Valoareacontractuluideleasing:36.270EURO
Obiectul contractului: autoturism

Data incheierii contractului: noiembrie 2004

Durata: 12 luni

Durata normata de utilizare: 5 ani

Data livrarii: 25 ianuarie 2005

Valoare avans: 9.067 EURO = 25% (platit de utilizator)

Dobanda: 2.218 EURO

Asigurare: 2.901,6 EURO

Valoare reziduala: 7.174 EURO

Curs:4.2000 lei

Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului.

1.Achizitie autoturism la o valoare de 39.171,6 EURO, inclusiv asigurarea de 2.901,6 EURO, la cursul de 4.20 lei/EURO:

2. Plata furnizorului:

3. Incasarea avansului de la locatar pe baza de facturii emise de locator 9067 EURO x 4.2000 lei/EURO = 38081.40 lei

evidentiere venituri

incasare avans

4. Evidentierea cotei-parti din valoarea mijlocului fix care se descarca odata cu incasarea avansului

si concomitent, in creditul contului 8038 „Alte valori in afara bilantului“, analitic „Bunuri predate in leasing financiar“ 38081.40 lei

5. Predarea catre utilizator pe baza procesului-verbal de predare-primire a bunurilor (inclusiv asigurarea) ce fac obiectul contractului de leasing si evidenta dobanzii de incasat (2.218 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei).

Data predarii: 25.01.2004. Modul de determinare a imprumutului este 36.270 EURO + 2.901,6 EURO = 39.171,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 164520.72 lei

6. Concomitent, in debitul contului 8038 „Alte valori in afara bilantului“, analitic „Bunuri predate in leasing financiar“ 164520.72 lei

7. Emiterea facturii pentru rata I (1.847,26 EURO – rata; 241,8 EURO – asigurare) =2.089,06 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei:

8. Se inregistreaza cota-parte

9. Concomitent in creditul contului 8038 „Alte valori in afara bilantului“ rata I: 9315.60 lei

10. La a II-a rata se va inregistra dobanda si incasarea acesteia: (285,26 EURO x 4.2200 lei/EURO = 1203.80 lei)

11.Inregistrarile se repeta la celelalte 10 rate.

12.La expirarea contractului se inregistreaza transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 7.174 EURO, curs 4.2500 lei/EURO si ultima rata de dobanda 80 EURO.

3.3 Inregistrarile contabile efectuate la locatar (utilizator)

Valoarea de intrare: (cost achizitie pentru societatea de leasing) 36.270 + 2.901,6 EURO Asigurare = 39.171,6 EURO

Valoareacontractuluideleasing:36.270EURO
Obiectul contractului: autoturism

Data incheierii contractului: noiembrie 2004

Durata: 12 luni

Durata normata de utilizare: 5 ani

Data livrarii: 25 ianuarie 2005

Valoare avans: 9.067 EURO = 25% (platit de utilizator)

Dobanda: 2.218 EURO

Asigurare: 2.901,6 EURO

Valoare reziduala: 7.174 EURO

Curs:4.2000 lei

1. Inregistrarea contractului de leasing incheiat, in luna noiembrie 2004, in evidentele financiar-contabile:

36.270 EURO x 4.2000 lei/EURO = 152334.00 lei

2. Dobanda de plata (2.218 EURO x 4.2000 lei/EURO = 9315.60 lei)

3. Asigurarea bunului (2.901,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 12186.72 lei

12186.72 lei :12 luni = 1015.56 lei/lunar)

4. Concomitent, se opereaza: debit cont 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate“ in care se include valoarea bunului, dobanda de plata si asigurarea. (41.389,6 EURO x 4.2000 lei/EURO = 173836.32 lei)

5. Pe baza procesului-verbal de predare-primire, autoturismul este livrat la data de 25 ianuarie 2005 si se inregistreaza astfel:

6. Achitare avans in suma de 9.067 EURO x 4.2000 lei/EURO = 38081.40 lei

7. In creditul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate“

38081.40 lei.

8. Calcularea amortizarii lunare– includerea in cheltuieli se face incepand cu luna februarie 2005 (luna urmatoare a achizitiei autoturismului) pe o durata de 5 ani

152334.00 : (5 ani x 12 luni) = 2538.90 lei

9. Achitare rata I – curs 4.2000 lei/EURO

1847.26Euro rata

241,80 EURO asigurare

10. Plata furnizor

11. Se inregistreaza in creditul contlui 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate“ 8774.05 lei

concomitent,

12. Achitare rata a II-a – curs 4.2200 lei/EURO (curs valutar evidentiere rate, dobanda si asigurare)

1.562 EURO rata 241,80 EURO asigurare 285,26 EURO dobanda 2.089,06 EURO x 4.22 lei/EURO = 8815.83lei

13.Plata furnizorului

concomitent,

14. Odata cu ultima rata se exprima optiunea de cumparare a autoturismului la valoarea reziduala de 7.254 EURO – curs 4.2500 lei/EURO (dobanda 80 EURO, valoare reziduala 7.174 EURO).

-se inregistreaza:

15.Achitarea furnizorului cu evidentierea diferentelor nefavorabile de curs valutar

(4.2500 lei/EURO – 4.2000 lei/EURO):

16. Evidentierea cheltuielilor cu dobanda:

17.Achitarea furnizorului:

18.In cazul bunurilor provenite din import se va achita de utilizator si taxa vamala.

7.174 EURO x 4.2500 lei/EURO = 30489.50lei

30489.50 lei x 6 % = 1829.37 lei

includerea taxelor vamale in costul mijlocului fix:

achitarea taxelor vamale datorate in vama:

Capitolul IV

OPERAȚIUNILE DE LEASING FINANCIAR IN CADRUL INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE

-STUDIU DE CAZ: MERIDIAN LEASING CREDIT IFN SA-

4.1 Prezentarea societatii Meridian Leasing Credit IFN S.A

MERIDIAN LEASING CREDIT IFN S.A a fost înființată în anul 2006, în luna iunie de către grupul Meridian, iar activitatea propriu-zisă a început în luna aprilie a anului 2007.

Aparținand grupului Meridian, Meridian Leasing Credit IFN SA, este un jucător important pe piața de leasing din Romania.

Încă de la început misiunea companiei Meridian Leasing este de a oferi soluții de finanțare de calitate, adaptate necesității clienților și de a fi consultantul acestora pentru ca ei să aleagă întotdeauna soluția optimă de finanțare.

Forma juridică și organizare

Conform Actului Constitutiv, obiectul de activitate al Meridian Leasing Credit IFN S.A. („Societatea”) constă în:

Activități de creditare pe bază de contract (leasing financiar) – CAEN 6521;

In baza prevederilor Ordonantei nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, cu modificarile si completarile ulterioare, obiectul principal de activitate al societatii Meridian Leasing consta in activitati de creditare pe baza de contract (leasing financiar) – CAEN 6521.

De asemenea, societatea desfasoara si alte activitati de creditare, in special activitati de acordare de credite persoanelor fizice si persoanelor juridice legat de achizitia de autovehicule.

Administrarea Societatii este asigurata de catre un Consiliu de Administratie (denumit in cele ce urmeaza „Consiliul de Administratie”).

Conducerea operationala a Societatii este asigurata de:

Directorul General

Directorii Adjuncti

Societatea, la nivelul sediului central, are in structura sa organizatorica comitetele si compartimentele necesare realizarii obiectului de activitate.

In cadrul Societatii functioneaza urmatoarele compartimente:

Vanzari;

Furnizori;

Credit-Risc;

Administrare Credite;

Financiar-Contabilitate;

Resurse Umane si Juridic;

IT si Comunicatii;

Administrativ;

Schema structurii organizationale este urmatoarea:

Prezentarea activitatii societatii Meridian Leasing Credit IFN S.A

Oferta de finantare a Meridian Leasing Credit IFN S.A. atat prin leasing cat si prin creditare directa, se axează in principal pe segmentul autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale, camioane etc), si are in vedere in special punerea in valoare a pozitiei de piata si a imaginii dobandite de catre companiile din grup, rezultand din relatiile traditionale cu producatorii Dacia, Renault si Nissan.  

In acelasi timp există preocuparea de a mentine o oferta de finantare pentru o gama larga de produse, incluzand, pe langa autovehicule și utilaje de constructii, echipament industrial, echipament agricol, echipament medical, linii de productie, proiecte imobiliare, proiecte comerciale.

Pe segmentul auto, Meridian Leasing are in vedere finantarea de autoturisme si vehicule comerciale, atat individual cat si in special sub forma de flote auto, fiind vizati preponderent clientii persoane fizice si intreprinderi mici si mijlocii, dar nu in ultimul rand si corporatiile. De asemenea, avand in vedere dezvoltarea pietei de real estate in Romania, o buna oportunitate este reprezentata de finantarea investitiilor imobiliare prin leasing imobiliar, respectiv finantarea, respectiv refinantarea investitiilor prin credite.

Oferta Meridian Leasing Credit IFN S.A. in acest domeniu va avea in vedere finantarea si/sau refinantarea achizitiei sau construirii halelor de productie, a halelor de depozitare, spatiilor comerciale, spatiilor de birouri.  

Clientii Meridian Leasing Credit IFN S.A. vor fi consiliati cu privire la structura si documentarea tranzactiilor si dezvoltarea celei mai eficiente solutii de leasing si/sau de creditare, solutia de finantare (cuantumul sumei reprezentand avansul, al celei corespunzatoare ratelor si al celei corespunzatoare valorii reziduale, perioada de leasing, scopul creditului, termenul, structura de finantare, etc. etc) fiind adaptate cerintelor companiei solicitante, sau, dupa caz, ale persoanei fizice solicitante.

Grupul tinta principal al Meridian Leasing Credit IFN S.A. in ce priveste activitatea de leasing este reprezentat de persoanele juridice romanesti, corporatii si intreprinderi mici si mijlocii, rezidente, legat in special de finantarea de flote auto. In masura in care vor exista solicitari, si in special in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, clienti ai Meridian Leasing Credit IFN S.A. vor fi si entitatile nerezidente.

Orientarea politicii Societatii va fi spre identificarea de solutii adaptate fiecarui tip de client si oferirea de produse flexibile, pentru satisfacerea necesitatilor specifice si cerintelor individuale, dar cu respectarea cerintelor de risc interne, stabilite in conformitate cu legislatia romaneasca si in special cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei; in acest sens, selectarea entitatilor care vor beneficia de serviciile Meridian Leasing Credit IFN S.A. se va face pe baza analizei economice si financiare, cu scopul stabilirii riscului ce va fi asumat.

4.2 Analiza, acordarea si desfasurarea contractului de leasing cu societatea SC. Jipa Srl

Pe baza unei cereri completate de client si a documentelor anexate (certificat de inregistare fiscala, statutul societatii, balanta, bilant, cotul de profit si pierdere, certificat constatator) acestuia, s-a analizat situatia economico-financiara a societatii SC JIPA SRL (ANEXA 3)

1.Date generale:

Denumire si forma juridica: SC Jipa SA

Sediul sociatatii: Bucuresti, str.Calarasi, nr.169, Bl.1, Sector 3.

Codul fiscal: RO251436

Registrul Comertului: J40/6503/1991

Activitatea de baza: COD CAEN 7310

Obiectul de leasing: Auto Logan MCV Laureate

Valoarea facturii: 12052Euro; fara tva 10127.73euro

2.Descriere activitate companie si scurt istoric:

Infiintata in 1965 ca Institut de Cercetare-proiectare pentru automatizari, Jipa SA si-a pastrat pastrat pana in prezent profilul de baza: cercetare-dezvoltare, proiectare, productie, montaj, service si consultanta de echipamente, in industrie, protectia mediului si servicii petru cetatean. Dupa 1992, Jipa SA a devenit o societate comerciala pe actiuni, pastrandu-si profilul.

3.Concluziile analizei financiare:

Analiza economico-financiara a societatii s-a facut pe baza bilantului contabil, a contului de profit si pierdere, a balantei de verificare din anii 2005, 2006 si 2007 (ANEXA 4)

Din analiza bilantului, a contului de profit si pierderi, a balantelor si a indicatorilor de bonitate rezulta urmatoarele caracteristici ale activitatii clientului:

-cifra de afaceri medie a avut o evolutie foarte buna, ceea ce inseamna ca societatea este stabila din punct de vedere financiar

-profitul et mediu a avut o evolutie buna, activitatea firmei fiind profitabila

-rata profitului curent are o valoare excelenta in perioada analizata, cu mici fluctuatii, respectiv in dec 2005 inregistra valoarea de 75%, in decembrie 2006 inregistra o valoare in crestere de 83%, iar in octombrie 2007, inregistra valoarea de 89%, deci activitatea de baza inregistreaza un profit bun.

-gradul de indatorare are o valoare excelenta, ceea ce insemna ca societatea este inca independenta dpdv financiar

Clientul nu inregistreaza obligatii neonorate la termen. In acest sens a fost verificat in baza de date A.N.A.F., C.R.B, MINISTERUL FINANTELOR.

Tinand cont de evolutia societatii cat si de valoarea profitului net aceasta poate suporta ratele si dobanzile aferente contractului de leasing, din activitatea de baza.

4. Scrisoare de instiintare a clientului cu privire la aprobarea dosarului.

Prin aceasta scrisoare se aduce la cunostinta clientului aprobarea dosarului de finantare in urmatoarele conditii prevazute in (ANEXA 5).

Clientul semneaza aceasta scrisoare de insttintare, dupa care se intocmeste contractul de leasing, (ANEXA 6) efectiv, si se semneaza de catre ambele parti:

INREGISTRARILE TRANZACTIILOR IN CONTABILITATE:

1. Semnare contract leasing, inregistrare angajament de finantare:

-curs BNR la data semnarii contractului 3.61

2.Inregistrare factura avans- curs 3.61

3.Incasare avans client

4. Diminuare angajament de finantare

5.Recunoasterea lunara a venitului din taxa de administrare

(taxa de administrare se esaloneaza pe intreaga perioada a contractului: 1097.37/12luni=91.45)

6.Achizitionare obiect contract de leasing, pe baza de factura in lei

7. Plata factura catre furizorul de imobilizari

8. In acest moment se stabileste si cursul contractului, adica cursul la care s-a achizitionat bunul. Curs valutar 3.58

9.Inregistrarea creantei la data predarii bunului la utilizator

10.Diminuarea angajamentului de finantare

11.Inregistrarea in evidenta extrabilantiera a bunului dat in leasing

12.Regularizarea avansului cu diferente de curs

13. Inregistrare factura rata I –curs facturare 3.6 (643.73 euro*3.58)

-se factureaza clientului:

-concomitent se inregistreaza:

14. Plata taxa de prima inmatriculare

15.Incasare factura de lei

-concomitent:

16. Se factureaza si se inregistreaza toate ratele dupa scadentar pana nr.12.

17.In cazul in care apar alte cheltuieli pe parcursul contractului se refactureaza clientului. Ex: amenda politie, asigurare neplatita de utilizator si refacturata, alte cheltuieli.

18.in cazul in care exista o decizie de reziliere a contractului de leasing inregistrarile sunt urmatoarele:

19. In cazul cesionarii contractului de leasing:

20. Reevaluarea lunara a principalului nefacturat:

21.Apoi se face stornarea la inceputul lunii urmatoare:

22. Inregistrarea creantei atasate la sfarsit de luna

Apoi

Stornarea la inceputul lunii urmatoare:

23. Inregistrarea creantelor restante sau indoielnice

24.Constituire provizioane pentru deprecierea crentelor de leasing financiar

25.Constituire provizioane pentru creante de leasing financiar indoielnic

26. Reluarea pe venit a provizioanelor pentru operatiuni de leasing financiar, in cazul diminuarii provizioanelor constituite in luna precedenta

27. Reluarea pe venit a provizioanelor pentru creante indoielnice in cazul diminuarii provizioanelor constituite in luna precedenta

28. Trecerea pe cheltuieli a creantelor de leasing nerecuperabile(nedeductibile)

29. Reevaluarea pozitiei de schimb

30. Facturarea si incasarea valorii reziduale

Curs facturare 3.6360(50.64Euro)

Capitolul V

CONCLUZII

Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Si cum 99% din activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o crestere constanta.

In cazul leasingului financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.

In cazul leasingului financiar, redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator.

In cazul leasingului operational, redeventa este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal.

In cazul leasingului operational, bunul ramane evidentiat in contabilitatea societatii finantatoare;

Credem ca – cel putin in ceea ce priveste leasingul – experienta economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. Nu intamplator, boom-ul economic din Statele Unite, si mai tarziu din Europa de Vest s-a datorat in mare masura incurajarii leasingului. Stimulentele, mai ales de natura fiscala, acordate firmelor de leasing au determinat efervescenta fenomenului, astazi vorbindu-se de o adevarata industrie a leasingului. Trebuie bine inteles faptul ca de facilitatile de orice natura acordate leasingului vor beneficia in cele din urma utilizatorii.

Din nefericire, in Romania nu se poate vorbi de un cadru legal si fiscal stimulativ in tratamentul leasingului; fara a exagera lucrurile, am dori sa sugeram ca schimbarea acestei stari de fapt ar putea fi una din caile redresarii economice.

BIBLIOGRAFIE

Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing

Legea leasingului nr. 287/2006 pentru modificarea și completarea O.G. nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Ordonanta 28/2006 privind institutiile financiare nebancare.

Ordonanța Guvernului nr.51/1997 republicată, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

www.aslr.ro

Ordinul BNR nr.5/2005 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit.

9. Ristea Mihai Contabilitatea aprofundată,

Editura Economică București 2000;

10 Stoian Ana Contabilitate si gestiune fiscala

Editura Margaritar,Bucuresti,2001

10. Stoian Ana Contabilitate și gestiune fiscală Ed. Mărgăritar , București 2001;

11. M.F.P. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de contabilitate , partea I a Ed. Economică București 2001.