. Diagnostic Financiar

CUPRINS

CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERALA A SC. ROBEL TEHNOLOGIES SRL

Scurt istoric

Prezentarea detaliata a activitatii comerciale

CAPITOLUL II : DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR DE RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

2.1. ANALIZA RENTABILITATII

2.1.1. Analiza rezultatelor

2.1.2. Analiza veniturilor

2.1.3. Analiza cheltuielilor

2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune

2.1.5 Ratei rentabilitatii comerciale

2.1.6 Ratei rentabilitatii economice

2.1.7. Rata rentabilitatii financiare

2.2 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR- NFR- TN

2.2.2. Ratele de lichiditate sau de trezorerie.

2.2.3. Ratele privind structura Activul si Pasivul

2.2.4 Evaluarea politicii de indatorare a societatii

CAPITOLUL III : ANALIZA RISCULUI

3.1. Riscul din exploatare

3.2. Riscul financiar

3.3. Riscul de faliment

3.3.1. Modelul B – Bailesteanu

3.3.2. Modelul A – Anghel

CONCLUZII

Anexe

Bibliografie

Intreprinderea evoluează într-un mediu financiar care oferă instrumente și posibilități de acțiune specifice dar impun în același timp și anumite constrângeri. Aceste oportunități și constrângeri generate de mediu financiar permit, de altfel, definirea obiectivului gestiunii financiare sau finanțelor întreprinderii.

Stadiul și formele de dezvoltare ale sistemului financiar național sau internațional influentează natura și diversitatea instrumentelor, instituțiilor și mecanismelor care afectează gestiunea financiară. Pe de altă parte, puterea și orientările fiecarei întreprinderi determină posibilitățile sale de acțiune financiară.

În cadrul gestiunii financiare un loc central îl ocupă analiza financiară, ca activitate de diagnosticare a «  stării de sănătate financiară » a întreprinderii, la încheierea exercițiului contabil.

În sens larg, analiza financiară este un instrument managerial care ajută conducerea întreprinderii să inteleagă trecutul și prezentul, în vederea fundamentării viitoarelor obiective strategice de menținere și de dezvoltare a întreprinderii într-un mediu concurential.

De asemenea, analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale unor parteneri economici și financiari-bancari interesați în realizarea unor acțiuni de cooperare cu întreprinderea respectivă.

Drept urmare, scopul lucrării fundamentata pe studiul analizei financiar- patrimoniale a S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L., urmărește să pună în evidență punctele tari și slabe ale gestiunii financiare și să ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultăților posibil existente, dar și să evalueze capacitatea întreprinderii de a-și asigura finanțarea dezvoltării și de a satisface exigențele acționarilor săi, cât și a celorlalți interesați de buna sa funcționare ( creditori, consumatori, salariați).

Lucrarea este structurata in 3 capitole, în care sunt evidențiate cele mai importante probleme și noțiuni de analiză financiară.

În primul capitol se prezintă societatea din punct de vedere comercial și juridic, prin poziționarea ei pe piață și prin analiza activității ultimilor 2 ani.

În al doilea capitol se va analiza echilibrul financiar al întreprinderii – obiectivul fundamental al desfășurării normale a activității – atât din punct de vedere static, evidentiind modalitățile de formare a acestuia la un moment dat, cât și dinamic, pe baza analizei politicii de investiții și de finanțare promovată de întreprindere în decursul perioadei analizate.

CAPITOLUL I

S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L.

1. Informații generale privind S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L.

Societatea comercială romano-belgiană Robel Tehnologies S.R.L., cu sediul în Constanta este o societate comercială constituită în baza art. 2, alin. e, din legea 31 din anul 1991 privind societățile comerciale republicată, fiind un agent economic privat, cu personalitate juridică având capital Belgian și care a luat ființă în anul 1992.

Forma societății este cea cu răspundere limitată, ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociații sunt obligați numai la plata părților sociale.

Societatea cu răspundere limitată “Robel Tehnologies“ este înființată de asociații:

– Societatea comercială “Gestinov SA”, cu sediul în Belgia, și

– Georges Frere, cetățean belgian, cu domiciliul în Belgia.

Capitalul social al firmei este de 6.742.794 mii lei, aportul la acesta fiind realizat astfel :

99,9941 % firma Gestinov SA

0,0059% Georges Frere.

Durata societății este nedeterminată.

Firma își desfășoară activitatea la sediul social al firmei din Constanta, Bdul Dorobanților, nr. 669.Societatea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din județul Constanta în anul 1992. Aceasta are ca scop producerea de bunuri materiale și efectuarea de acte și fapte de comerț cu respectarea dispozițiilor legale.

Obiectul de activitate

Produce : Electromotoare de mica putere pentru bunurile de larg consum cum ar fi :

Masini de rasnit cafeaua ;

mixere de bucatarie;

storcatoare de fructe .

Obiectul de activitate al societății este următorul:

activități de producție industrială, prin prelucrări mecanice, a unor produse din metal,

comercializarea acestor produse en gros și en-detaille;

import-export de produse industriale, de bunuri de larg consum, de bunuri alimentare

și nealimentare, de uz casnic sau industrial, produse și materii prime, comercializarea acestora,

en gros sau la preț cu amănuntul, potrivit dispozițiilor legale;

cooperarea cu diferite firme din țară și străinătate în scopul realizării unei activități

economice specifice, în vederea creșterii calității produselor, diversificării acestora, introducerii

de noi tehnologii și modernizări, aprovizionării și desfacerii unor produse și materiale;

transportul de mărfuri și persoane, service, reparații și întreținere.

Obiectul de activitate al societății poate fi completat sau modificat prin hotărârea asociaților și cu respectarea dispozițiilor legale.

Explicit activitatea desfășurată este producția industrială, prin prelucrare mecanică, și anume: producerea pieselor de schimb pentru mașinile de injectat plastic.

Procesul tehnologic constă într-o succesiune de operații bine stabilite, prin care materia primă, materialul sau semifabricatul le parcurge suferind transformări pentru ca în final să se ajungă la produsul finit .

Activitatea desfășurată de societate este exclusiv de comerț exterior, firma nu lucrează pentru piața românească, producția realizată este destinată partenerului belgian.

Aceste produse finite se comercializează prin intermediul contractului de lohn încheiat cu firma PMT SA din Belgia. Firma Robel importă de la partenerul său belgian materia primă necesară realizării pieselor de schimb executate, pentru care firma PMT va plăti manopera. Pe lângă materia primă și furniturile necesare procesului de producție, firma executantă va primi și desenele necesare pentru executarea pieselor.

Transportul extern al mărfurilor exportate este efectuat pe cale rutieră, cu camionul firmei PMT SA.

Utilajele de producție, respectiv strungurile sunt modernizate, ele lucrând conectate la calculator, acesta având implementat program special care asistă operațiile executate de utilaj la parametrii setați ai programului informatic.

3. Structura de activitate

Activitatea societății este realizată prin intermediul compartimentelor sale, atât a celor funcționale cât și a celor de exploatare. Aceste servicii sunt: administrativ, P.P.U.P (Programarea, Pregătirea și Urmărirea Producției ), financiar-contabil și proiectare și nu în ultimul rând atelierul.

.3.1. Structura de exploatare

La baza structurii de exploatare stă atelierul societății ce îndeplinește următoarele obiective:

– Asigură realizarea ritmică a producției și muncii, răspunde de realizarea programului de producție la termenele stabilite;

– Coordonează și organizează în bune condiții procesul de producție la fiecare loc de muncă pentru realizarea producției la toți indicatorii planificați;

– Urmărește permanent și ia măsurile corespunzătoare ca locurile de muncă să fie asigurate cu materii prime, materiale, semifabricate, documentație, SDV-uri și AMC-uri necesare executării și realizării ritmice a producției;

– Ia măsuri și răspunde de respectarea tehnologiilor prevăzute în documentație, utilizarea și omologarea SDV-urilor și colaborează cu biroul proiectare pentru îmbunătățirea și perfecționarea acestora.

Șeful de atelier analizează zilnic rezultatele obținute de fiecare muncitor și dispune măsuri, dacă este cazul, astfel încât fiecare muncitor să-și poată realiza sarcinile și ia măsuri de încadrare în consumurile specifice și urmărește reducerea și optimizarea acestora.

Tot acesta organizează fiecare loc de muncă, supraveghează și îndrumă fiecare muncitor în vederea însușirii cunoștințelor și deprinderii necesare executării în bune condiții a sarcinilor de producție, supraveghează executarea operațiilor pe întreg timpul executării operațiilor.

Se iau măsuri pentru însușirea de către membrii formației de lucru a reglementărilor privind ordinea și disciplina tehnologică și de muncă, a prescripțiilor de exploatare și întreținere a instalațiilor, utilajelor, precum și a regulilor de manipulare, transport și depozitare a materiilor prime și ale produselor.

Se iau măsuri pentru efectuarea la timp a operațiilor de întreținere și se asigură introducerea și extinderea metodelor moderne de producție si a calității produselor și a lucrărilor executate.

Șeful de atelier explică unele operații sau manevre cu grad de dificultate sporit până la însușirea acestora de către salariații din subordine și mai îndeplinește următoarele sarcini precum:

– Verifică și rezolvă operativ sesizările salariaților din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor și sculelor utilizate în fabricație care nu corespund standardelor, normelor sau caietelor de sarcini.

– Ia măsuri de conservare a calității produselor la locurile de muncă, oprește executarea operațiilor în cazul constatării unor abateri grave de la normele de calitate.

– Organizează în cadrul colectivului de muncă discutarea cazurilor de încălcare a normelor de calitate a cazurilor de rebuturi și a măsurilor ce trebuie luate pentru evitarea acestora.

Asigurarea creșterii productivității muncii, a aplicării corecte a normelor de protecția muncii ajută la obținerea unor rezultate satisfăcătoare în muncă.

Șeful atelierului mai are și o serie de răspunderi în ceea ce privește realizarea în condiții optime a sarcinilor de producție în sectorul condus și participă la activitatea de normare operativă a muncii.

Asigurarea desfășurării activității de producție în deplină securitate, cu respectarea integrală a măsurilor de protecția muncii și PSI conduce la încrederea acordată de către muncitori sistemului de lucru.

Instruirea salariaților din formație și supravegherea strictă a reglementărilor privind protecția muncii, a regulilor de igiena muncii și PSI este unul din obiectivele urmărite de către șeful de atelier, alături de verificarea însușirii regulilor de protecția muncii de către membrii formației de lucru pe care o conduce.

Se iau măsuri pentru funcționarea neîntreruptă și în deplina siguranță a instalațiilor și mașinilor, prevenirea accidentelor și a incendiilor.

Conducătorului atelierului ia măsuri de dotare a locurilor de muncă cu prescripțiile tehnice de exploatare necesare, de efectuare la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor planificate, de luare a tuturor măsurilor pentru evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale și de utilizare a echipamentului de protecție și de lucru prevăzute în normele specifice fiecărui loc de muncă.

Structura funcțională

În cadrul serviciului administrativ funcționarul are următoarele sarcini :

Participă la întocmirea planului de aprovizionare cu materiale de întreținere, piese de schimb, gospodăresc și rechizite.

Împreună cu servicientărilor privind protecția muncii, a regulilor de igiena muncii și PSI este unul din obiectivele urmărite de către șeful de atelier, alături de verificarea însușirii regulilor de protecția muncii de către membrii formației de lucru pe care o conduce.

Se iau măsuri pentru funcționarea neîntreruptă și în deplina siguranță a instalațiilor și mașinilor, prevenirea accidentelor și a incendiilor.

Conducătorului atelierului ia măsuri de dotare a locurilor de muncă cu prescripțiile tehnice de exploatare necesare, de efectuare la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor planificate, de luare a tuturor măsurilor pentru evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale și de utilizare a echipamentului de protecție și de lucru prevăzute în normele specifice fiecărui loc de muncă.

Structura funcțională

În cadrul serviciului administrativ funcționarul are următoarele sarcini :

Participă la întocmirea planului de aprovizionare cu materiale de întreținere, piese de schimb, gospodăresc și rechizite.

Împreună cu serviciul tehnic (proiectare) asigură organizarea, păstrarea și clasarea în arhivă a documentației originale de bază si auxiliare.

Coordonează activitatea de elaborare a planului de paza a obiectivelor și bunurilor societății, stabilind modul de efectuare a acestuia, precum și necesarul de amenajări, instalații și mijloace tehnice de pază si alarmare pe care îl reprezintă spre avizare organelor în drept.

Împreună cu biroul tehnic recrutează, intervievează și selectează angajați pentru posturile vacante.

Întocmește pontajul pentru personalul societății care nu-și desfășoară activitatea în secția uzinaj.

Răspunde de menținerea ordinii si disciplinei în cadrul serviciului.

Stabilește pentru fiecare subordonat atribuțiile și sarcinile de serviciu prin fișa postului și urmărește cum sunt duse la îndeplinire, luând măsurile ce se impun, când se constată nerespectarea acestora.

Răspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de activitate.

Serviciul P.P.U.P. ( Programarea, Pregătirea și Urmărirea Producției) are următoarele atribuții, lucrări, sarcini:

– urmărirea stocului de semifabricate,

– comandarea de semifabricate în timp util pentru fluidizarea procesului de producție,

– lansarea și urmărirea comenzilor de colaborare în cazul operațiilor tehnologice executate de alte societăți,

– asigură la nevoie legătura cu societatea ordonatoare (prin contractul de lohn) pentru clarificarea problemelor referitoare la desenele de execuție,

– urmărirea execuției comenzilor la termenele stabilite,

– centralizarea datelor necesare în vederea expedierii coletelor,

– recepționarea și lansarea comenzilor în atelier,

– întocmirea centralizatoarelor pe comenzi și pe repere și menținerea acestora la zi,

– actualizarea comenzilor cu eventualele modificări de termene, desene, număr de bucăți, materiale, condiții tehnice, etc. și urmărirea actualizării modificărilor.

Ca limite de competență reprezintă societatea în relațiile cu colaboratorii pe plan intern.

Compartimentul Financiar-contabil îndeplinește următoarele atribuții, lucrări, sarcini:

Aplică prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și a Hotărârii Guvernului nr. 704 / 14 dec.1993, pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii contabilității.

Înregistrează în contabilitate bunurile mobile și imobile, creanțele și datoriile.

Evidențiază în contabilitate rezultatele inventarierii patrimoniului societății.

Asigură respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma suporților tehnici și controlul datelor înregistrate în contabilitate, privitoare la utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor.

Răspunde pentru exactitatea și realitatea datelor pe care le transmite pentru prelucrare.

Răspunde de exactitatea datelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate și care angajează răspunderea.

Evidența secțiunilor contabilității se efectuează prin prelucrarea automată a datelor și anume: operațiuni de capital, contabilitatea imobilizărilor, contabilitatea stocurilor și a producției în curs de execuție, contabilitatea terților, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor veniturilor și rezultatelor, contabilitatea angajamentelor și a altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune, precum și închiderea și deschiderea conturilor.

Reprezintă societatea în relațiile cu toate autoritățile de stat, băncile și alte instituții specializate.

Asimilat compartimentului mai sus amintit este magazia societății care realizează următoarele:

– Efectuează recepția materiilor prime și a materialelor ce intră în societate;

– Întocmește actele de evidență a stocurilor și le menține la zi;

– Întocmește bonurile de consum pentru lansarea în fabricație a comenzilor;

– Eliberează materialele din magazie și supraveghează debitarea lor când este cazul.

Marchează și inscripționează sub îndrumarea șefului de secție materialele și reperele ce intră în societate.

Întocmește periodic stocurile existente în magazie.

Răspunde de îndeplinirea sarcinilor enumerate mai sus și de depozitarea și menținerea integrității materialelor din gestiune.

Răspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de activitate.

Biroul de proiectare are ca atribuții, lucrări, sarcini:

Verificarea, adaptarea și eventual completarea documentației tehnice primite de la partenerul său.

Stabilirea algoritmului de calcul al semifabricatelor și a masei reperelor.

Determinarea profilului sculelor necesare prelucrării reperelor.

Întocmirea de relevee sau desene noi in funcție de necesitățile Secției Uzinaj (atelier).

Realizează activități de proiectare legate de noi comenzi, de prototipuri și de autodotare.

Ca limite de competență amintim asigurarea legăturii între secția uzinaj și biroul proiectare.

Răspunde de întocmirea planingului.

Răspunde de calculul dimensiunilor semifabricatelor.

CAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR

DE RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

ANALIZA RENTABILITATII

Contul de profit si pierdere se prezintă astfel:

Asa cum rezulta din datele prezentate, in cei 2 ani de analiza, s-au inregistrat evolutii pozitive, concretizate in cresteri valorice de la o perioada la alta.

Rezultatul de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2004 fata de 2003. Aceste fluctuatie importanta s-au datorat,in primul rand, modificarilor neasteptate ce au afectat negativ segmentul de piata in care actioneaza intreprinderea si a recesiunii pietei externe .

Evoluția veniturilor, cheltuielilor și profitului din exploatare în perioada 2003 – 2004:

Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a întreprinderii și corespunde activității normale și curente a întreprinderii (operațiunilor curente), inclusiv operațiunile efectuate în exercițiile anterioare dar aferente exercițiului curent.

Rezultatul exploatării reflectǎ mărimea absolutǎ a rentabilității de exploatare, obținutǎ prin deducerea tuturor cheltuielilor ( plătibile și calculabile) din veniturile exploatării (încasabile și calculabile).

Rezultatul aferent activitatii de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2004 fata de 2003. Aceste fluctuatie importanta s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si de calitate superioara etc. Toate acestea au dus la scaderea volumului de activitate sub nivelul de utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a fortei de munca existente.

Rezultatul financiar a inregistrat o pierdere remarcata in fiecare exercitiu financiar. Desi veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2004, cheltuielile au crescut intr-o masura mult mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ

Evoluția veniturilor, cheltuielilor si a rezultatului financiar in perioada 2003 – 2004:

Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri insemnate de catre agentul economic implicat.

De-a lungul perioadei analizate, rezultatul financiar a reprezentat o pierdere ce s-a remarcat in fiecare exercitiu financiar. Desi veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2004, cheltuielile au crescut intr-o masura mult mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ.

Rezultatul financiar exprima contributia (pozitiva sau negativa) a operatiunilor financiare in rezultatul global.

Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta intre veniturile si cheltuielile extraordinare. In 2003 si 2004 rezultatul a fost nul ca urmare a reducerii cheltuielilor si a veniturilor la valoarea 0.

Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului brut în perioada 2003 – 2004:

Desi veniturile au inregistrat o crestere foarte buna la nivelul anului 2004, cheltuielile au crescut alarmant demult generand o scaderea dramatic de mult a rezultatul brut .

2.1.2. ANALIZA VENITURILOR

Controlul conturilor de venituri este asigurat prin controlul posturilor corespondente din bilanț.

Structura veniturilor pe categorii în perioada 2003 – 2004 se prezintă astfel:

Din datele prezentate se relevă următoarele aspecte:

Față de realizările anului 2003, veniturile societății, în anul 2004, au crescut;

Cauzele principale care au determinat cresterea veniturilor au fost:

Prezenta resurselor financiare;

Detinerea monopolului in ceea ce priveste importul si exportul produselor fabricate de intreprindere;

Majorarea veniturilor isi are originea in cresterea importanta , in preturi comparabile , a veniturilor din activitatea de baza (exploatare) cat si din activitatea financiara;

Ponderea majoră în totalul veniturilor o dețin veniturile din activitatea de baza (exploatare), care variaza intre 94% si 91%;

Veniturile financiare participa la constituirea veniturilor totale cu procente anuale intre 6% si 9% ;

Veniturile financiare sunt constituite in principal pe seama dobanzilor incasate pentru disponibilitatile din banci , precum si din diferentele favorabile de curs valutar;

Veniturile extraordinare sunt 0.

Veniturile din exploatare au următoarea structură:

Se observa o majorare substantiala a cifrei de afaceri ceea ce inseamna o crestere a incasarilor datorata imbunatatirii calitati produselor fabricate si a politici si marketing-ului adecvat.

Cresterea variatiei stocurilor se datoreaza cresterii costurilor.

Evolutia favorabila a altor venituri din exploatare a atenuat consecintele negative ale celorlalte categorii de venituri, astfel ca la nivelul veniturilor totale evolutia a fost pozitiva.

Veniturile financiare au următoarea structură:

Veniturile financiare in anul 2004 au inregistrat o crestere semnificativa fata de 2003, fiind generate de sconturile primite si de efectele modificarii cursului de schimb valutar.

2.1.3. ANALIZA CHELTUIELILOR

Analiza cheltuielilor realizate in structuri este asigurat prin controlul posturilor corespondente din bilanț. S-a asigurat că aceste conturi au fost evidențiate după natura lor și că închiderea conturilor de cheltuieli s-a efectuat în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii Contabilității nr. 82/1991.

Structura cheltuielilor pe categorii în perioada 2003 – 2004 se prezintă astfel:

Din datele prezentate rezultă:

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor o dețin cheltuielile din exploatare;

Cresterea cheltuielilor de exploatare de la un an la altul s-a datorat cresterii costurilor de productie.

Principala cauza care a condus la majorarea costurilor a constituit-o continua crestere a preturilor la materii prime, materiale consumabile, energie electrica, gaze naturale, majorarea cheltuielilor aferente personalului si prestatiilor externe.

Societatea a înregistrat cheltuieli financiare foarte scazute in anul 2003, cea mai mare partea a acestora provenind din diferentele nefavorabile de curs valutar, insa in 2004 cheltuielile financiare au crescut alarmant de mult.

Cheltuielile extraordinare au inregistrat valoari nule in 2003 si 2004 determinate de majorarea ratei dobanzilor aferente creditelor bancare, influentelor nefavorabile din deprecierea continua a cursului de schimb valutar, amortizarii aferente gradului de neutilizare.

Evoluția cheltuielilor de exploatare pe categorii de cheltuieli este următoarea:

Urmărind evoluția ponderilor categoriilor de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare, se observă:

ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de exploatare o dețin cheltuielilor

cu personalul.

Cresterea ponderii de la 34% in 2003 la 35% in 2004 a cheltuielilor cu salariile si asigurarile sociale arata ca personalul nu a cunoscut o reducere, dimpotriva numarul de personal a crescut fata de anul 2003 demonstrând preocuparea conducerii societății pentru stimularea activității salariaților.

de asemenea o pondere mare în totalul cheltuielilor de exploatare o dețin

cheltuielile privind prestațiile externe externe intre 25% si 37%, cheltuieli specifice

activitatii societatii, care au devenit absolut necesare pentru îmbunătățirea activității întreprinderii, a calității produselor sale, pentru promovarea întreprinderii și ameliorarea imaginii sale;

cresterea cheltuielilor materiale in 2004 fata de 2003 datorită cresterii volumului producție;

majorarea cheltuielilor cu impozitele locale ca urmare a accentuării fiscalității,

extinderii bazei impozabile si majorarea acesteia.

2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului

Soldurilor Intermediare de Gestiune

Rezultatul brut al exercitiului reprezinta suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara: (Rb = rezultatul brut al exercitiului)

Rb = RE + RF + Rex

Analiza structurala a rezultatului brut se realizeaza pe baza metodei balantiere.

In analiza structurala a rezultatelor intreprinderii bazata pe gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor se pot utiliza soldurile intermediare de gestiune (SIG), avand ca sursa de informatii Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Tabloul SIG).

Informatiile oferite de tabloului SIG sunt utile atat managerilor firmei, cat si investitorilor de capital (actionari si creditori).

Diminuarea VA in 2004 este rezultatul scaderii mai accentuate a productiei exercitiului decat cea a consumurilor intermediare. Scaderea productiei exercitiului se datoreaza in special micsorarii productiei vandute lucru care a generat efecte nefavorabile asupra profitului .

In 2004 excedentul brut din exploatarea a inregistrat o scadere ca urmare a scaderii valorii adaugate.

Tot in 2004 se inregistreaza o scadere a rezultatului de exploatare reflectand o inrautatire a activitatii din exploatare.

In 2004 se inregistreaza pierdere din activitatea curenta datorita cheltuielilor financiare foarte mari.Activitatea curenta in 2004 cunoaste o inrautatire scazand cu 1.402.582 mii lei .

In ansamblu intreprinderea inregistreaza o reducere a profitului .

Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în studierea și interpretarea a cel puțin trei dimensiuni financiare: rentabilitate, lichiditate și structura financiară.

1. Ratele de rentabilitate evidențiază caracteristicile economice și financiare ale întreprinderii, permițând compararea performanțelor industriale și comerciale ale acestora.

Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obținute în raport cu activitatea întreprinderii (rentabilitatea comercială) și a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau financiare (rentabilitatea financiară).

Indicatori de rentabilitate

2.1.5 ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE

Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența activității comerciale a întreprinderii, asigurând legătura dintre profitul și cifra de afaceri netă. În literatura de specialitate există mai multe moduri de calcul al acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt următoarele:

a)

b)

c)

unde: = rata rentabilitatii comerciale

= rata rentabilitatii comerciale nete

= Rata marjei brute din vanzari

= cifra de afaceri neta

= profit aferent cifrei de afaceri nete

= profit operational

= profit net

In cazul intreprinderilor mari romanesti se recomanda, prin legislatia actuala din domeniul contabilitatii, prezentarea situatiilor financiare a anumitor indicatori care reflecta performantele economico-financiare ale acestora, printre care si rata marjei brute din vanzari.

Principala limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel microeconomic, este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va fi influentata semnificativ de politicile si practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc).

Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se poate efectua pe baza modelelor:

I.

II.

Rata marjei brute din vanzari reflecta ponderea profitului operationalin cadrul cifrei de afaceri nete. Aceasta rata de rentabilitate reflecta politica comerciala aintreprinderii si capacitatea acesteia de a controla costurile de productie. Nivelul marjei de profit depinde de natura activitatii, dimensiunea, capacitatea tehnica si performantele acesteia, cota de piata detinuta, mediul concurential national si international etc.

Pentru analiza de tip factorial vom utiliza urmatoarul model de analiza a ratei marjei brute din vanzari:

Nivelul ratei rentabilitatii comerciale este influentat de structura productiei vandute, costul de productie unitar si pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA).

Metodologia de cuantificare a variatiei ratei marjei brute din vanzari si a influentelor factorilor, este urmatoarea:

2,40 – 5,9 = – 3,5

din care datorita:

a) Influentei modificarii structurii productiei vandute:

g = (1- 20.972.255 / 20.955.704 )*100 – 5,9 =

g = (1- 1,0007)*100 –5,9=0,0007*100 – 0,059 =0,07– 0,059

g = 1,1 %

b) Influentei modificarii preturilor de vanzare pe produse:

p = (1 – 20.972.255 / 25.356.402 ) 100 – 0,07 =

p = (1- 0,827)*100 –0,07= 17,29 % – 7% = 10,29 %

p = +10,29 %

c) Influentei modificarii costurilor de productie pe produse:

c = (1- 24.747.610 / 25.356.402 )*100 – 17,29 =

c =(1- 0,975)*100 –17,29 =2,40–17,29= -14,889 %

c = – 14,889 %

Se constata reducerea ratei marjei brute din vanzari cu aproximativ 24% in anul 2004 comparativ cu anul 2003. Descresterea ratei a fost determinata de influentele negative determinate de cresterea costurilor de productie. Contributia nefavorabila a modificarii structurii cifrei de afaceri nete este efectul majorarii ponderii produselor mai putin profitabile decat media pe intreprindere in anul anterior.

Majorarea preturilor de vanzare influenteaza pozitiv rata marjei brute cu 10,29 % reflectand efectul imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor, politicii comerciale a intreprinderii.

Luand in considerare dinamica similara a costurilor de productie pe produse si a preturilor de vanzare, apreciem ca majorarea costurilor si deci influenta negativa de -14,889 % a acestui factor asupra ratei marjei brute din vanzari, nu a fost generata de imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor sau alte cauze, ci de efectul inflatiei, ceea ce a contribuit direct la cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumate, cheltuielilor cu personalul, cheltuielilor administrative si a celor de desfacere etc.

Micsorarea ratei marjei brute din vanzari semnifica diminuarea eficientei activitatii comerciale a intreprinderii si insuficienta controlului costurilor aferente vanzarilor, deci un semnal negativ pentru investitori.

2.1.6. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilității economice, pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe.

Literatura de specialitate oferă mai multe modalități de calcul pentru rata rentabilității economice (Re):

sau

Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificației rezultatului:

utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de

politica fiscală și de structura capitalurilor (politica de finanțare) cât și de fluxurile extraordinare

dacă rata rentabilității economice va fi construită pe baza excedentului brut

al exploatării (EBE), va fi independentă și de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele menționate anterior;

folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii și va determina un

nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte două activități (financiară și extraordinară) aduc profit; această variantă este mai puțin utilizată.

Re = Profit / At ; Rc = Profit / CA

Re = Re1 – Reo = 18,9 – 16,7 = 2,23

Re = 2,23

Nivelul rentabilitatii economice a cunoscut o crestere in 2004 fata de 2003 datorata influentelor pozitive ale randamentului activelor circulante si rentabilitatii comerciale, adica a crescut capacitatea economica efectiv investita

Cresterea randamentului activelor circulante arata eficienta in utilizarea activelor.

Majorarea rentabilitatii economice reflecta faptul ca intreprinderea isi permite remunerarea actionarilor si creditorilor, intreprinderea putandu-se baza atat pe fonduri proprii cat si pe imprumuturi.

Eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a întreprinderii a crescut .

1Influenta modificarii randamentului activelor imobilizate:

= (5,9 / 1,66163 –16,7) = 3,55073 – 16,7 = – 13,1492 %

2. Influenta modificarii rotatiei activelor circulante:

= 5,9 / 1,775035 + 13,1492 =3,3238+13,1492= + 16,473%

3. Influenta ratei rentabilitatii comerciale:

=45.011.802 / 25.356.402 = 1,775

Nivelul rentabilitatii economice cunoaste o reducere de 2,23 % datorata influentelor negative ale randamentului activelor imobilizate si activelor circulante si rentabilitatii comerciale. Reducerea randamentului activelor imobilizate cu 13,149 % si cresterea randamentului activelor circulante cu 16,473 % arata ineficienta in utilizarea activelor.

Rata rentabilitatii comerciale influenteaza rentabilitatea economica cu –1,9718 %, aceasta explicandu-se datorita cresterii costurilor de productie, reducerii structurii vanzarilor si cresterii preturilor de vanzare .

2.1.7. ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

10,87 %

1,43 %

Rf = Rf1 – Rf0 = 1,431 – 10,68% = – 9,44 %

Rata de rentabilitate financiara masoara randamentul capitalurilor proprii.

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 0,4825 ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

1. Influenta vitezei de rotatie a activelor totale:

(29.552.938/49.016.928)*( 36.778.554 / 12.667.940 )*( 1.376.508 /20.508.526) –

– 0,1068 % = (0,60*2,90*6,71) – 10,687 =

11,67 % – 10,687 = 0,82 %

+ 0,82 %

2. Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu:

(29.552.938/49.016.928) *(49.016.928/12.489.224)*( 1.376.508/20.508.526) –

– 0,11748 = (0,60291 * 3,9247 * 0,06711)*100 – 11,67 =

15,80085 – 11,67

+ 4,13 %

3. Influenta profitului net la 1 leu venituri totale:

1,413 – 15,80085

– 14,39 %

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 9,44 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Viteza de rotatie a activelor totale a dus la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 14,39 %, ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor. Pentru o mai buna interpretare se recomanda analiza vitezelor de rotatie pe principalele categorii de active, si anume activele imobilizate si activele circulante.

Factorul de multiplicare a dus la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 4,13%. Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la cresterea ratei rentabilitatii cu 0,82 %, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii.

2.2 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR-NFR-TN

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare ale întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice

Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situațiilor financiare, necesită evaluarea capacității unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a perioadei și siguranței generării lor.

Analiza în dinamică a indicatorilor economico – financiari se bazează pe datele furnizate de bilanțul contabil.

Din această analiză se poate stabili un diagnostic asupra situației financiare și rentabilității întreprinderii, care să permită determinarea, confirmarea sau infirmarea punctelor tari sau a celor slabe, în manifestarea întreprinderii: de investiții, de exploatare, de trezorerie și de finanțare.

Pentru această analiză financiară regrupăm pozițiile din bilanțul contabil, obținând bilanțul financiar.

Conform acestui tablou voi calcula cele trei mase ale bilanțului:

Fondul de rulment financiar = Capitaluri permanente – Activ imobilizat

FRF 2003 = 67 427 940 000 – 16 741 648 000 = 50.686.292.000

FRF 2004 = 67 428 000 000 – 15 510 342 000 = 51.917.658.000

Nevoia de fond de rulment = Stocuri și creanțe – Datorii de exploatare

NFR 2003 = 19 423 726 000 – 20 741 546 000 = – 1.317.820.000

NFR 2004 = 29 345 660 000 – 28 517 452 000 = 828.208.000

Trezoreria = FRF – NFR

TN 2003 = 50.686.292.000 + 1.317.820.000 = 52.004.112.000

TN 2004 = 51.917.658.000 – 828.208.000 = 51.089.450.000

În perioada 2003 – 2004 FRF este pozitiv , întreprinderea putând să-și acopere nevoia de investiții din capitalurile permanente.

Trezoreria pozitivă este rezultatul echilibrului financiar, iar excedentul de finanțare se va regăsi sub forma disponibilităților bănești din conturile bancare și din casă. Întreprinderea dispune de lichidități care îi permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente eficiente.

=== Lucrare licenta 2 ===

2.2.2. RATELE DE LICHIDITATE SAU DE TREZORERIE.

SITUAȚIA RATELOR DE LICHIDITATE

Gradul în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt este dat de un sistem de rate de lichiditate:

Rata lichidității generale (Rlg) reflectă posibilitatea activelor curente de a se

transforma într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile. La nivelul unei întreprinderi situația se consideră favorabilă atunci când valoarea acestei rate este cuprinsă între 2 si 2,5.

La nivelul întreprinderii S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L. activele circulante au fost la sfârșitul anului 2003 în valoare de 19.833.978 mii lei și la sfârșitul anului 2004 de 29.501.460 mii lei din care stocurile de 2.243.632 mii lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 20.741.466 mii lei în anul 2003 și de 3.506.988 mii lei, respectiv 28.517452 mii lei în 2004.

In 2003 nivelul indicatorului este mai mic de 1,0 , respectiv 0,95 ceea ce poate fi un semn de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen lung, indicand de asemenea un capital de lucru negativ..

In 2004 nivelul indicatorului se ameioreaza , inregistrand un nivel de 1,0345 .

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile

curente din creanțe și disponibilități. Teoria economică consideră ca o rată cuprinsă între 0,8 și 1 reprezintă o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea parțială.

Valoarea ratei la nivelul societății analizate în anul 2003 cât și în 2004 a fost subunitară, respectiv 0.848 și 0.6. Aceasta înseamnă că stocurile sunt finanțate, iar în condițiile în care previziunile de trezorerie sunt corecte și stocurile de care dispune societatea sunt sănătoase, faptul că raportul este subunitar nu reflectă o situație nefavorabilă.

In 2003 rata fiind de 0,848 e apreciata drept corespunzatoare.

Rata lichidității imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a

datoriilor, ținând cont de încasările existente. Teoria economică apreciază corespunzătoare o rată mai mare de 0,3. În anul 2003, întreprinderea S.C. Robel Tehnologies S.R.L. a avut o rată a lichidității imediate de 0.0197, iar în anul 2004 valoarea acestei rate este de 0.1292, observându-se creșterea de 2.38 .

Rata fondului de rulment

În ambele perioade 2003 si 2004 rata fondului de rulment are o valoare supraunitara ceea ce semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile respectiv din capitalurile permanente.

În acelasi timp se constata o diminuare a acestei rate în anul 2004 comparativ cu anul 2003 ceea

ce corespunde unei deteriorari a structurii de finantare.

Rata solvabilității exprimă gradul în care întreprinderea face față datoriilor totale.

Prin SOLVABILITATE se înțelege capacitatea unei întreprinderi de a-și achita toate obligațiile asumate față de terți, atât cele cu scadențe apropiate, cât și cele cu scadențe îndepărtate.

O întreprindere este solvabilă când suma activelor sale investite în mijloace fixe și active circulante este mai mare sau cel puțin egală cu totalul pasivelor exigibile. Sub acest aspect, o întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă, la un moment dat, nu are capacitatea de plată și nu dispune de lichiditate financiară.

Lipsa capacității de plată și a lichidității financiare pot fi temporare dacă unitatea economică este solvabilă.

Starea de solvabilitate se asigură numai prin realizarea unei activități eficiente. Pierderile din patrimoniu ca urmare a unei activități ineficiente aduc după sine, mai curând sau mai târziu, starea de insolvabilitate ca termen limită de funcționare a unei întreprinderi.

Solvabilitatea este apreciată pozitiv când indicatorul se apropie de 100%, limita minimă fiind 50%.

Valoarea raportului mai mare de 1,5 dovedește ca întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești imediate și îndepărtate față de terți.

Activ imobilizat + Activ circulant

Solvabilitatea =

Total datorii

Rata solvabilității pe termen lung la nivelul societății în cei doi ani analizați sub 1,5 evidențiază riscul de insolvabilitate pe care și l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziția întreprinderii.

RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI

Ratele privind structura activului și a pasivului stabilesc ponderea fiecărui post sau grupe de posturi de activ sau de pasiv în totalul bilanțier.

Rata activelor imobilizate – masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalitatea activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.

Se observa o majorare a ratei activelor imobilizate de la 7,062 in 2003 la 7,933 in 2004 majorare obtinandu-se din imbunatatirea tehnicii de productie, cat si ameliorarea politicilor contabile

Rata imobilizarilor corporale masoara ponderea capitalurilor fixe corporale ( masini/ echipamente) in cadrul activelor intreprinderii. Nivelul in crestere al indicatorului, de la 5,44 % in 2003 la 7,136 % in 2004, este influentat de politica de amortizare, politica de investitii.

Rata imobilizarilor financiare evidentiaza dimensiunea legaturilor si relatiilor strategice si financiare pe care o anumita intreprindere le are cu alte entitati economice in vederea obtinerii efectelor de sinergie sau de sustinere a cresterii externe

Rata activelor circulante reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor intreprinderii, fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.

Rata disponibilităților bănești și a plasamentelor ( Rata neta de asigurare cu disponibil) reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii.

Rata stabilității financiare evidentiaza importanta relevanta a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelata cu marimea activelor pe termen lung. Capitalul permanent reflecta toate sursele de finantare pe termen lung, indiferent de sursa acestora.

Rata autonomiei financiare globale reprezinta o masura conservatoare de analiza a finantarii activelor intreprinderii, evidentiind ponderea surselor proprii pe termen lung in totalul activelor. Tinand cont ca in general nivelul de peste 33 % reprezinta o situatie de normalitate iar in 2003 indicele era de 10,98 % si in 2004 era de 10,55, rezulta o situatie nefavorabila, insa trebuie mentionat si faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politiica financiara promovata de management.

Rata datoriilor totale masoara importanta relevanta a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influentata tat de specificul activitatii de exploatare, cat si de structura de finantare a intreprinderii.

2.2.4. RATELE DE INDATORARE

In activitatea pe care o desfasoara, pentru finantarea pe termen lung sau scurt, firma apeleaza la imprumuturi bancare. O asemenea operatie nu constituie o exceptie sau intotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultati financiare.

Studierea gradului de indatorare a firmei reprezinta in primul rand o problema de gestiune interna, prin caretrebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor contractate si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente. In acelasi timp analiza gradului de indatorare a intreprinderii constituie o problema in care sunt interesati subiecti diferiti in randul carora , bancile finantatoare ocupa un rol important.

Analiza gradului de indatorare urmareste punerea in evidenta a evolutiei acestuia intr-o anumita perioada in vederea adaptarii politicii financiare care sa asigure indepenenta necesara. Ca instrumente operationale, teoria si practica economica recomanda in principal ratele de indatorare. Aceasta analiza este cu mult simplificata datorita inexistentei unor datorii contractate de firma. Se poate calcula rata levierului care reflecta gradul in care capacitatile proprii asigura finntarea activitatii intreprinderii.

Ratele de îndatorare pun în evidență repartiția capitalurilor permanente între fondurile proprii și cele împrumutate pe termen mediu și lung. Se calculează prin compararea finanțării externe prin datorii cu fondurile proprii.

Coeficientul total de îndatorare sau „rata de levier” (N) reflectă gradul în care

capitalurile proprii asigură finanțarea activității întreprinderii și gradul în care angajamentele sale, pe termen scurt și lung, sunt garantate de capitalurile proprii. Cu cât nivelul levierului este mai mare decât 1, cu atât întreprinderea va depinde mai mult de creanțierii săi.

La sfârșitul anului 2003, nivelul ratei de îndatorare a fost de 8,102, iar în anul 2004, întreprinderea S.C. Robel Tehnologies S.R.L. a evidențiat un nivel al levierului de 8,47, ceea ce arată că întreprinderea depinde de finanțatorii externi.

Rata datoriilor financiare exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Se consideră

ca rata datoriilor financiare trebuie să fie mai mică de 0,5 pentru ca o întreprindere să poată beneficia în continuare de credite bancare pe termen lung și scurt. Rata capacității de împrumut a scăzut în 2004 de 0,79 ori, deoarece indicele de creștere a capitalurilor proprii (1,007) a fost devansat de indicele de creștere a datoriilor financiare (1,26).

Rata capacității de rambursare (rata acoperirii creditelor) exprimă capacitatea

întreprinderii de a rambursa în totalitate împrumuturile contractate pe termen lung. Se obține prin raportarea împrumuturilor pe termen lung la capacitatea de autofinanțare. Cu cât valoarea raportului este mai mică (în număr de ani) cu atât mai mare va fi capacitatea de rambursare. Nivelul acoperirii ratelor la S.C. Robel Tehnologies S.R.L. în anul 2003 a fost de 0,82 ani, iar în 2004 de 2,24 ani. Se constată că durata de rambursare a creditelor a crescut în 2003 cu un an și jumătate.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune în evidență capacitatea de plată a

costului de îndatorare. Nivelul maxim admis pentru ca întreprinderea să-și desfășoare activitatea in continuare în condiții bune este de 0,6. La nivelul societății analizate această rată a avut în cei 2 ani valorile de 0,16 si 0,06. Excedentul brut de exploatare în suma de 1.787.375 mii lei în 2003 a scăzut în 2004 la 286.000 mii lei datorită diminuării veniturilor din vânzarea bunurilor și produselor finite.

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor se obține prin compararea profitului

înaintea dobânzilor și a impozitului pe profit la cheltuielile cu dobânzile. In anul 2003 profitul net înaintea plății dobânzilor și a impozitului pe profit a fost de 455.455 mii lei, diminuându-se în 2004 la valoarea de 234.009 lei. Raportul în cei 2 ani a fost supraunitar, ceea ce înseamnă că cheltuielile cu dobânzile nu influențează în sens negativ profitul întreprinderii.

– Mii lei –

CAPITOLUL III

3.ANALIZA RISCULUI

Riscul economic reprezinta incapacitateaa intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost, la variatiile mediului, adica exprima vualitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare. In teoria economica s-a impus analiza cot – volum – rezultat, numita si analiza pragului de rentabilitate, ca o modalitate operationala si eficienta de analiza a riscului.

Pragul de rentabilitate sau “punctul mort operational” este punctul la care rezultatul este nul, adica cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare; dupa acest prag activitatea devine rentabila. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.

Pragul de rentabilitate in unitati fizice se determina pornind de la ipoteza unui cost variabil constant (v=ct) in raport cu cresterea volumului productiei; adica indiferent de volumul fizic al productiei vandute (Q), cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt constante, variind in schimb volumul total al acestora (CV); CV = v*Q

3.1. RISCUL DIN EXPLOATARE

Oriceintreprindere, pentru a fi rentabila, trebuie saisi acopere integral cheltuielile si sa obtina profit. Riscul de exploatare reprezinta incapacitatea unei societati de a se adapta la modificarile mediului cu costuri minime.

Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizeaza pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critica) precum si evolutia lui in raport cu factorii conjuncturali care pot influenta volumul de activitate, implicit indicatorii de performanta si rezultate aiintreprinderii.

– mii lei –

CT = CV + CF

CA= CF+CV

CA – (CV+CF) = 0

CAcr2003 = CF = 16.957.582 mii lei

1 – CV/CA

CAcr2004 = CF = 22.104.320 mii lei

1 – CV/CA

Intreprinderea trebuie sa realizeze vanzari de 16.957.582 mii lei in 2003, respectiv 22.104.320 mii lei in 2004 pentru a nu inregistra pierderi.

Perioada critica = CAcr / CAz – timpul in care se realizeaza CA pana la nivelul critic

CAz 2003 = CA 2003 / 360 zile = 52473.60

CAz 2004 = CA 2004 / 360 zile = 70434.45

Perioada critica 2003 = CAcr / Caz = 323 zile

Perioada critica 2004 = CAcr / Caz = 313 zile

Se observa ca pragul de rentabilitate se atinge in 2003 in timp de 323 de zile, in 2004 in 313 de zile. Peste aceasta perioada se inregistreaza profit.

Masurarea riscului de exploatare pe baza:

1. indicatorilor de pozitie fata de pragul de rentabilitate in marime relativa:

Re = CA – CAcr x 100

Cacr

(CA – CAcr) in 2003 = 1.923.151

(CA – Cacr) in 2004 = 3.235.120

Re 2003 = 11.34 % Re 2004 = 14.63 %

Se observa prin urmare ca valoarea Re este pozitiva, intreprinderea avand o situatie stabila din perspectiva exploatarii observandu-se o crestere in 2004 fata de anul precedent .

2. coeficientului de elasticitate

CA

E =

CA-Cacr

E 2003 = 9,82 E 2004 = 7,83

Cu cat elasticitatea este mai mare cu atat riscul este mai mare, prin urmare riscul de exploatare scade in 2004 fata de 2003 (o alta explicatie ar fi ca CA este mai apropiata de CA critica in 2003 fata de 2004).

3.2. RISCUL FINANCIAR

In acest caz marimea cifrei de afaceri trebuie sa acopere pe langa cheltuielile totale de exploatare si cheltuielile cu dobanzile.

CAcrg= CF + D

1- CV/ CA

CAcrg 2003 = 23225203 mii lei

Cacrg 2004 = 38611587 mii lei

Analiza riscului pe baza indicatorului de pozitie fata de CA critica globala:

Re = CA – CArg x 100

CA

Re 2003 = 0,41% Re 2004 = 26,63 %

Analiza pe baza coeficientului de elasticitate critic global:

E = CA/ ∆CA

E 2004 = 240 E 2003 = 3,75

Se observa o situatie instabila din punct de vedere financiar si o crestere a riscului financiar in 2004 fata deanul anterior .

3.3. RISCUL DE FALIMENT

Aparitia falimentului este determinat de urmatoarele stari: imposibilitatea achitatii obligatiilor curente, lipsa de surse pentru rambursarea creditelor, incasari de la clienti cu intarziere, peste scadenta facturilor si nu in ultimul rand aparitia pierderilor.

In analiza riscului d faliment vom folosi doua modele si anume : modelul Bailesteanu si modelul Anghel

3.3.1. Modelul B – Bailesteanu

G1 = Active curente/Pasive curente = lichiditatea curenta

G2 = Activ total / Datorii totale = solvabilitatea

G3 = CA / Clienti = recuperare clienti

G4 = Profit net / Cost = rentabilitate costuri

B = 0,444*G1 + 0,909*G2 + 0,0526*G3 + 0,0333*G4 + 1,414

2003: B = 0,444* 0,95 + 0,909 * 1,705 + 0,0526*1.1 + 0,0333* 0,072+ 1,414 =

= 0,4218 + 1.5498 +0.05786 + 1.414 + 0.0023976 = 3.4458576

2004 : B = 0,444 * 1,035 + 0,909 * 1,384 + 0,0526* 0,98 + 0,0333* 0,0060 + 1,414 =

= 0.45954 + 1.258056 + 0.051548 + 0.0470862 + 1.414 = 3.2302302

B> 2,0 prin urmare intreprinderea se afla intr-o zona favorabila.

3.3.2. Modelul A – Anghel

X1 = Profit net/Venituri – rata rentabilitatii veniturilor

X2 = Cash-flow net / Active totale – rata de acoperire a datoriilor cu cash-flow

X3 =Datorii / Active – rata de indaorare a activului

X4 = Obligatii curente / CA * 360 – rata de achitare a obligatiilor

Functia scor este:

A= 5,676 + 6,3718 X1+ 5,3932 X2 – 5,1427 X3 – 0,0105 X4

A 2003 = 5,676 + 6,3718 *0,067+ 5,3932 *1.42– 5,1427 *0.586 – 0,0105 *1.097 =

A 2003 = 5.676 + 0.4269106 + 7.658344 -3.0136222 – 0.0115185 =10.7361139

A 2004 = 5,676 + 6,3718 * 0,006 + 5,3932 *1.135 – 5,1427 *0.722 – 0,0105 *1.12 =

A 2004 = 5.676 + 0.0382308 + 6.121282 – 3.7130294 – 0.01176 = 8.110693

Conform acestui model daca functia este intre 0 si 2,05 este situatie de incertitudine, iar daca este mai mare ca 2,05 este situatie non-faliment

Se observa foarte clar ca intreprinderea in anii 2003 – 2004 era intr-o zona de non-faliment se afla intr-o situatie buna .

CONCLUZII

Datorită instabilității financiare din economia românească, nu se poate realiza o analiza pertinentă a situației financiare a firmei pe baza indicatorilor economico-financiari în date contabile decât folosind datele actualizate care se realizează pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) pentru actualizarea la inflație a elementelor patrimoniale.

În anul 2003 indicele preturilor de consum a înregistrat o valoare de 1,31, ajungând la un nivel de 1,18 în anul 2004.

În cadrul stocurilor se observă o pondere redusă a materiilor prime. Acest fapt se datorează importurilor de materii prime efectuate de societate în regimul contractării în lohn. În consecință, aceste mărfuri sunt înregistrate extracontabil, in conturilor din afara bilanțului.

Materialele consumabile se folosesc tot în procesul de producție, dar și pentru întreținere și curățenie, cât și pentru nevoi curente ale firmei.

Produsele în curs de execuție se realizează în urma lansării în producție a comenzilor și a finalizării acestora in decursul a mai mult de o luna de zile.

Creanțele dețin o pondere de 83% din totalul activelor circulante. Clienții externi au o valoare foarte mare, sumele neîncasate datorându-se faptului că partenerul extern este și furnizorul principal al societății, iar aceasta din urmă înregistrează datorii pe măsură. Firma Robel Tehnologies dorește să realizeze o compensare a datoriilor cu creanțele, însă datorită formalităților și cheltuielilor ce derivă din aceasta operațiune se va realiza, dar mai durează în timp.

Capitalul social subscris vărsat este integral străin. Rezervele legale sunt formate astfel: rezerve legale constituite până la nivelul la 0,05% din capitalul social, iar diferența o reprezintă alte rezerve constituite.

Rezultatul exercițiului este profit. Repartizarea a fost făcută în anul 2003 cu ajutorul contului de profit și pierdere.

S-au constituit din profitul anilor precedenți și alte rezerve.

Din totalul datoriilor, furnizorii externi au o pondere de 91%. Din totalul furnizorilor, cel extern are cea mai mare valoare. Nu s-a achitat partea care depășea creanța avută asupra aceluiași partener extern din cauza disponibilităților, diferența urmând a fi fiind supusă compensării.

Remunerația datorată personalului este achitată pe 10 ianuarie anul următor, aceasta fiind data plății salariilor, iar datoriile aferente asigurărilor și protecției sociale s-au achitat de asemenea în anul următor.

Dividendele de plată nu s-au achitat deoarece acționarul majoritar nu a solicitat plata acestora.

Valoarea veniturilor pe anul 2003 este de 20.508.526 mii lei din care se scad cheltuielile în sumă de 18.934.270 mii lei, valoarea profitului ridicându-se la 1.574.256 mii lei.

Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă denumită pierdere, în situație inversă.

În cazul. rezultatul financiar al anului 2003 al societății S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L este sub formă de profit.

La nivelul firmei S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L. activele circulante au fost la sfârșitul anului 2003 în valoare de 19.833.978 mii lei și la sfârșitul anului 2004 de 29.501.460 mii lei din care stocurile de 2.243.632 mii lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 20.741.466 mii lei în anul 2003 și de 3.506.988 mii lei, respectiv 28.517452 mii lei în 2004.

Rata lichidității a crescut cu 2 procente.

Anexa 1: Prezentarea Bilanțului contabil conform standardelor internaționale de contabilitate

BILANȚ LA S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L.

întocmit la data de 31.12.2004

Mii lei

Anexa 2: Prezentarea contului de Profit și Pierdere conform standardelor internaționale de contabilitate

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA S.C. ROBEL TEHNOLOGIES S.R.L.

încheiat la data de 31.12.2004

Mii lei

NOTELE LA SITUAȚIILE FINANCIARE

NOTA 1. ACTIVE IMOBILIZATE

A. Imobilizări corporale

Reevaluarea imobilizărilor corporale

La 31 decembrie 2004 imobilizările corporale ale societății au fost evaluate la valoarea justă. Surplusul din reevaluare a fost creditat în contul de rezerve din reevaluare în cadrul capitalurilor proprii.

B. Imobilizări financiare

Mii lei

NOTA 2. REPARTIZAREA PROFITULUI

Repartizarea profitului anului 2004 este aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor.

Repartizarea profitului aferent anului 2004 efectuată în conformitate cu O.G. 64/30.08.2001 nu a fost reflectată în situațiile financiare întocmite conform OMF 94, cu excepția repartizărilor obligatorii în rezerve legale.

Mii lei

NOTA 3. ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Societatea a prezentat cheltuielile după natura lor, în conformitate cu cerințele IAS 1 – prezentarea situațiilor financiare. Dat fiind domeniul de activitate al societății, analiza acestora pe funcții nu este considerată ca fiind relevantă.

Mii lei

NOTA 4. SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

Mii lei

NOTA 5. PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu OMFP nr. 94/2001 și OMFP nr. 1784/2002cere conducerii societății să facă estimări și ipoteze care afectează valorile raportate ale activelor și pasivelor, prezentarea activelor și datoriilor contingente la data întocmirii situațiilor datoriilor și veniturilor și cheltuielilor raportate pentru respectiva perioadă. Cu toate că aceste estimări sunt făcute de către conducerea societății pe baza celor mai bune informații disponibile la data situațiilor financiare, rezultatele realizate pot fi diferite de aceste estimări.

Prezentele situații financiare au fost întocmite în baza principiului activității care presupune faptul că societatea își va continua activitatea și în viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumții, conducerea analizează previziunile referitoare la intrările de numerar.

Pe baza acestor analize, conducerea crede că societatea va putea să-și continue activitatea în viitorul previzibil și prin urmare aplicarea principiului continuității activității în întocmirea situațiilor financiare este justificată.

Factori de risc financiar

Prin natura activității efectuate, societatea este expusă unor riscuri variate care includ: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii și riscul de lichiditate. Conducerea urmărește reducerea efectelor potențial adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performanței financiare a societății.

Riscul de credit

Societatea este supusă unui risc de credit datorat creanțelor sale comerciale și a celorlalte tipuri de creanțe. Referințele privind bonitatea clienților sunt obținute in mod normal pentru toți clienții noi, data scadentă a datoriilor este atent monitorizată și sumele datorate după depășirea termenului sunt urmărite cu promptitudine.

Riscul valutar

Societatea este expusă fluctuațiilor cursului de schimb valutar prin datoria generată de împrumuturile sau datoriile comerciale exprimate în valută. Datorită costurilor mari asociate, politica societății este să nu utilizeze instrumente financiare pentru diminuarea acestui risc.

Riscul de rată a dobânzii

Fluxurile de numerar operaționale ale societății sunt afectate de variațiile ratei dobânzilor datorită împrumuturilor în valută pentru investiții în patrimoniul propriu.

Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menținerea de numerar suficient și a unor linii de credit disponibile. Datorită naturii activității, societatea urmărește să aibă flexibilitate în posibilitățile de finanțare, prin menținerea de linii de credit pentru finanțarea activităților de exploatare.

NOTA 6. INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII,

ADMINISTATORII ȘI DIRECTORII

Salariații

Numărul mediu de angajați în timpul anului a fost după cum urmează:

NOTA 7. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI

Evoluția principalilor indicatori economico-financiari

Sursa : Situațiile financiare anuale de la 31.12.2003 – 31.12.2004

NOTA 8. ALTE INFORMAȚII

A. Modalitate folosită pentru exprimarea în monedă națională a elementelor patrimoniale, a veniturilor și cheltuielilor evidențiate într-o monedă străină

Tranzacțiile societății în monedă străină sunt înregistrate la cursurile de schimb din data tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile rezultate din decontarea tranzacțiilor într-o monedă străină, sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.

Câștigurile și pierderile din conversie și costurile asociate contractelor încheiate ca protecție împotriva riscurilor aferente unor tranzacții viitoare anticipate, sunt amânate până la data acestor tranzacții, moment în care sunt incluse în calculul unor astfel de venituri și cheltuieli.

B. Cifra de afaceri

Societatea prestează servicii numai pe teritoriul României

C. Creanțe comerciale

Riscul de credit aferent creanțelor comerciale este limitat datorită numărului semnificativ de clienți ai societății. Creanțele nerecuperabile au fost provizionate integral. De asemenea, dată fiind durata de recuperare a creanțelor, un provizion pentru deprecierea acestora a fost calculat în conformitate cu IAS 39.

Mii lei

BIBLIOGRAFIE