. Produse Si Servicii Oferite DE Banca Comerciala Romana S.a. Catre Sectorul Privat

Economie

. Produse Si Servicii Oferite DE Banca Comerciala Romana S.a. Catre Sectorul Privat

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Capitolul 1 Aspecte privind activitatea și organizarea Băncii Comerciale Române

Locul și rolul Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar din România ……………………….…………………………….….……. p. 6

Descrierea activităților desfășurate de Banca Comercială Română …………………………………………………..…………….…….….….. p. 8

Structura organizatorică a Băncii Comerciale Române …..……. p. 9

Rolul Băncii Comerciale Române în sistemul de plăți și decontări….…………………………………………………..…..……… p. 12

Rolul Băncii Naționale a României în organizarea sistemului de plăți și decontări ……………….…..………………….…………………….…. p. 13

Capitolul 2 Produsele și serviciile oferite de Banca Comercială Română în sistemul bancar

Produse de economisire ……………………………………..…….… p. 15

Conturi curente ………………………………………………. p. 15

Depozite la termen …………………………….…….….…… p. 17

Certificate de depozit ………………………….……..……… p. 19

Forme și modalități de plată și de decontare ………………..…… p. 20

Decontarea pe bază de acceptare ………………………… p. 21

Decontarea pe bază de mijloace asigurătorii de plată …… p. 21

Modalități de decontare / de plată ……………………..…… p. 22

Instrumente de plată utilizate în decontările fără numerar .… p. 23

Ordinul de plată .………………….……………………..…… p. 23

Cecul …………………………………………………………… p. 25

Cambia ………..………………….……………….…………… p. 32

Biletul la ordin ..………………….………………….…..…..… p. 36

Incasso documentar …………..….……….………….….…… p. 38

Acreditivul documentar ………………………..……….…..… p. 40

Cardul – instrument electronic de plată …….……………….. p. 43

Servicii de investiții …………………….………………………………… p. 51

Operațiuni pe piața bursieră și extrabursieră ………………. p. 51

Custodia …………………………………………….………….. p. 53

Asigurări – Reasigurări ………………………………………… p. 56

Euroobligațiuni …………………………………….….…….…. p. 59

Creditarea ………………….…………….…………………………… p. 60

Credite ………………..………..…………………………….. p. 60

Evaluarea bunurilor ipotecate sau gajate admise în garantarea creditelor ………………..………..………………………….. p. 74

Capitolul 3 Alte prODUSE și SERVICII OFERITE DE BAncA ComercialĂ RomânĂ

Colectarea și asigurarea numerarului …………..……………… p. 76

MoneyGram ……………………………………………………………. p. 77

Factoringul …………………..………….………………………….…p. 78

Forfetarea ……….…………………………………………………… p. 80

Operațiuni cu cecuri de călătorie …………………………..……. p. 82

Produse și servicii bancare moderne prin introducerea mijloacelor electronice de plată .……………………………………………….. p. 83

Electronic banking (E-banking) ……………………..………. p. 84

Internet banking ……………………..…………………….…. p. 85

Mobile banking (M-banking) ………………………..…….…. p. 86

Capitolul 4 DESFĂȘURAREA DECONTĂRILOR ÎN SISTEMUL BAncAR RomânESC ……….………………… p. 88

Decontări intrabancare …………………….…………………….… p. 88

Decontări interbancare ………………………….………………..… p. 89

Studiu De Caz privind Compensarea Multilaterală a Plăților Interbancare fără numerar la Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare, județul Maramureș ………………….…….. p. 91

Concluzii și propuneri ….……………………………………………….… p. 101

Bibliografie ….…………………………………….…………………..….… p. 104

Capitolul 1

Aspecte privind activitatea și organizarea

Băncii Comerciale Române

1.1. Locul și rolul Băncii Comerciale Române în cadrul

sistemului bancar din România

Sistemul bancar este format din totalitatea băncilor care funcționează în aria de referință (pe plan național și internațional), precum și din relațiile ce se stabilesc între aceste bănci pe de o parte și între ele și componentele mecanismului economic, pe de altă parte.

Banca Comercială Română, una dintre băncile create și organizate după anul 1989, a luat ființă la data de 01 decembrie 1990 prin preluarea și continuarea activității comerciale pe care o derula până atunci Banca Națională a României.

Bilanțul de început al Băncii Comerciale Române cuprinde câțiva indicatori în măsură să asigure o informare despre situația băncii la început de drum, precum și o evaluare a dezvoltării sale în perioada scursă până în prezent: Banca Comercială Română S.A. figura în luna decembrie anul 1990 cu un capital social de 12 miliarde lei, atingând în anul 2004 nivelul de circa 3500 miliarde lei, resursele în lei din disponibilitățile în valută ale titularilor de cont erau în luna decembrie anul 1990 în valoare de 1 miliard lei, ajungând la sfârșitul anului 2003 la nivelul de circa 35.000 miliarde lei, iar creditele bancare în anul 1990 înregistrau 250 miliarde lei, atingând la sfârșitul anului 2003 nivelul de circa 25.000 miliarde lei. Banca dispunea la sfârșitul anului 1990 de 100 unități proprii, constând din sucursale, filiale și agenții, având un personal de 5317 angajați, atingând în anul 2004 circa 300 unități bancare proprii cu un personal de peste 12.000 de angajați.

Banca Comercială Română S.A., de la înființare și-a păstrat continuitatea în activitățile pe care le desfășura înainte Banca Națională a României, cu același personal. Continuitatea în funcționarea Băncii Comerciale Române S.A. se demonstrează prin operațiile sale de bază, respectiv prin continuarea activității de creditare pe termen scurt a economiei naționale pe de-o parte, iar pe de altă parte prin clientela sa – majoritatea societăților comerciale din industrie rămânând ca și în perioada de tranziție să fie finanțate de unitățile Băncii Comerciale Române.

Strategia de dezvoltare și modernizare a băncii se concretizează prin organizare modernă a activităților de: vânzări, trezorerie, planificări financiare și profitabilități, organizarea unităților teritoriale ca centre de profit, structurarea unei organizări optime de marketing, monitorizarea pieței, informatizare a băncii.

Deși creșterea numărului de bănci în România a determinat în mod firesc și o redistribuire a clentelei și a afacerilor în general, fapt ce s-a reflectat și asupra Băncii Comerciale Române, totuși ea rămâne reprezentativă, cu ponderi ridicate și mai sigură, spre deosebire de alte bănci care au falimentat.

În ceea ce privește principalele resurse ale B.C.R. în anul 2003, acestea cuprind: depozite de la clienți 70%, capitaluri proprii 15%, împrumuturi de la bănci 15%.

Capitalurile proprii au ajuns la 7231 miliarde lei, activele proprii fiind repartizate astfel: credite bancare reprezintă 30,5%, plasamente la bănci 28%, titluri de stat 25%, iar 16,5% reprezintă alte active.

Resursele primite de la populație sub forma depozitelor în anul 2003 au reprezentat 60% din totalul de depozite la băncile comerciale, iar la B.C.R. îi revine 30% din total.

B.C.R. a realizat în anul 2003 decontări în valută aferente importurilor și exporturilor în valoare de aproximativ 20 miliarde EURO.

La finele anului 2003 B.C.R. avea 3 milioane de clienți, din care 2.600.000 persoane fizice care dețineau circa 400.000 conturi în valută.

În anul 2003 B.C.R. a obținut un profit brut de 3000 miliarde lei, rata profitului brut fiind de 12%.

Banca Comercială Română S.A. Sighetu Marmației deține cea mai puternică poziție, la o mare distanță față de celelalte bănci și cooperative de credit concurente locale și a destinat cea mai mare parte a resurselor sale creditării economiei, pentru finanțarea activelor circulante.

1.2. Descrierea activităților desfășurate de

Banca Comercială Română

Banca Comercială Română S.A. oferă persoanelor fizice și juridice o gamă largă de produse și servicii bancare, prin efectuarea de operațiuni bancare și financiare în țară și în străinătate pentru contul său propriu și al clienților băncii, în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea, precum și orice alte activități permise de reglementările legale în vigoare.

Produsele și serviciile oferite de Banca Comercială Română constau în:

depozite la vedere și la termen, în lei și în valută, pentru persoane fizice și juridice;

acordare de credite în lei, pe termen scurt, cu scadența de rambursare mai mică de 12 luni, pentru persoane fizice și juridice;

acordare de credite pe termen mediu, cu rambursare până la 5 (cinci) ani și pe termen lung, până la 25 (douăzecișicinci) ani, pentru persoane fizice pentru cumpărarea de bunuri de consum, în condiții stabilite de lege;

acordare de credite în valută persoanelor fizice și juridice;

depozite în valută, pentru persoane fizice și juridice;

efectuarea operațiunilor de încasări și plăți, în numerar și prin virament, în lei și în valută, pentru clienții care deschid conturi la bancă, prestări de servicii, precum și pentru alte servicii bancare incluzând: acreditive documentare, incasso documentar; ordine de plată; cecuri, cecuri de călătorie; scrisori de garanție / contra garanție bancară; avalizarea efectelor de comerț;

efectuarea operațiunilor de scontare a efectelor comerciale în cadrul operațiunilor de scont și rescont;

efectuarea operațiunilor de schimb valutar;

primirea sau emiterea de garanții pentru angajamentele de plată străine, proprii, ale terților sau în favoarea acestora;

efectuarea operațiunilor de arbitraje pe piețele monetare sub formă de atragere și constituire de depozite la vedere și la termen, proprii și ale clienților.

B.C.R. poate compensa din profitul realizat din aceste operațiuni eventuale diferențe nefavorabile.

participarea în calitate de asociat sau de acționar la înființarea unor societăți sau instituții bancare, în țară și în străinătate;

participarea băncii la tranzacții externe, financiare, de plăți și de credit, încheiate cu bănci și instituții financiare străine, încheierea de contracte și convenții privind primirea sau acordarea de credite în și din străinătate;

participarea băncii la organizații și organisme internaționale cu caracter financiar, bancar sau monetar;

efectuarea de operațiuni de încasări și plăți și alte servicii bancare pentru instituții finanțate de la buget sau autofinanțate;

cumpărarea sau vânzarea în țară sau în străinătate a aurului și a altor metale prețioase în lingouri, monede sau medalii;

efectuarea de operațiuni privind executarea de casă a bugetului statului în limita mandatului primit;

promovarea produselor noi pe piața bancară românească prin introducerea serviciilor complexe de plăți și încasări cu ajutorul instrumentelor de decontare electronice denumite cărți de credit, introducând sisteme electronice de plată.

1.3. Structura organizatorică a

Băncii Comerciale Române

Structura organizatorică a Băncii Comerciale Române reprezintă ansamblul posturilor și compartimentelor de muncă, modul de organizare și subordonare, precum și legăturile ce se stabilesc între ele, pentru realizarea în mod corespunzător a tuturor sarcinilor ce revin societății respective.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor și obiectivelor propuse de Banca Comercială Română S.A. Sighetu Marmației, a fost stabilită structura organizatorică în conformitate cu următoarea organigramă:

Comitet director

director

DIRECTOR ADJUNCT SECRETARIAT CONTABIL SEF

SErVIcIUL SErVIcIUL SErVIcIUL

COorDONARE BIROUL INFORMATICA SI CONTURI

TITLURI ȘI JURIDIC TELECOMUNICATII SI

HARTII DE CONTENCIOS INTERBANCARE VIRAMENTE

VALOARE

SErVIcIUL SErVIcIUL BIROUL

SErVIcIUL OPERATIUNI CONTABILITATE ADMINIS-

CrEDITARI VALUTARE ADMINISTRATIV TRATIV,

GOSPODARESC PAZA SI

SERVICIUL SECURITATE

CASIERIE, GESTIUNE VALORI,

OPERATIUNI CU

METALE PRETIOASE

Conducerea și administrarea centralei B.C.R. sunt asigurate de:

Adunarea Generală a Acționarilor (prescurtat A.G.A.), este organul de conducere al băncii, care reprezintă totalitatea acționarilor băncii și se întrunește la sediul societății sau în alt loc hotărât de Consiliul de Administrație, o dată pe an în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar într-o adunare ordinară sau ori de câte ori este necesar într-o adunare extraordinară.

Adunarea ordinară se întrunește o dată pe an sau de câte ori este nevoie și hotărăște: aprobarea anuală a conturilor anuale, determinarea beneficiilor și repartizarea lor, verificarea de acte încheiate de Consiliul de Administrație.

Adunarea extraordinară hotărăște: modificarea statutului societății cu unanimitate de voturi; reducerea capitalului social; organizarea administrației; durata de funcționare a societății.

Obligațiile A.G.A. sunt:

Analizarea și aprobarea bilanțului anual;

Analizarea raporturilor anuale ale Consiliului de Administrație;

Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și programul de activitate pentru anul în curs;

Aprobarea emiterii de acțiuni, obligațiuni și alte hârtii de valoare ;

Analizarea și aprobarea contului de profit și pierderi, destinația și repartizarea profitului;

Alegerea cenzorilor pe termen de 3 ani;

Majorează ori reduce patrimoniul societății;

Hotărăște cota de beneficiu anual ce se acordă acționarilor;

Hotărăște lichidarea societății.

Consiliul de Administrație (prescurtat C.A.) – asigură conducerea și administrarea băncii, este numit de A.G.A. pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi numit pe noi perioade de 4 ani. C.A. este format din 15 membrii aleși de A.G.A. și este compus din: președinte, vicepreședinți, reprezentanți ai acționarilor și specialiști din aparatul băncii. Se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.

Pentru conducerea operativă a băncii, în fiecare sucursală, filială sau agenție, Consiliul de Administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, din care fac parte: președintele, vicepreședintele și alți membrii ai Consiliului de Administrație, directorul sucursalei, filialei sau agenției, directorii adjuncți, contabilii-șefi, șefii serviciilor de creditare, trezorerie și reprezentantul oficiului juridic.

Comisia de Cenzori (prescurtat C.C.), este formată din minim 3(trei) membri, ce nu pot avea nici o altă funcție în societate și au ca atribuții: verificarea casei, existența titlurilor sau valorilor ce sunt în proprietatea băncii sau au fost primite în gaj, cauțiune sau depozit.

1.4. Rolul Băncii Comerciale Române

în sistemul de plăți și decontări

Apariția unor întârzieri masive în realizarea decontărilor, nivelul ridicat al comisioanelor și al ratei inflației au impus necesitatea reorganizării și modernizării sistemului de plăți și decontări în economia națională, adaptarea lui

la standardele internaționale de eficiență și securitate.

În scopul desfășurării activității de decontare în bune condiții, Băncii Comerciale Române S.A. îi revine ca sarcină de control primordială:

– respectarea și urmărirea disciplinei de decontări, prin aceasta se are în vedere ca debitorul (cumpărătorul) să își achite suma datorată, iar creditorul (furnizorul) să își încaseze la timp și integral drepturile bănești ce i se cuvin. Controlul asupra decontărilor este efectuat de către bancă, începând cu prezentarea documentelor la ghișeu. În ceea ce privește rolul Băncii Comerciale Române în accelerarea derulării fluxurilor de plăți și a decontării acestora, se evidențiază următoarele sarcini importante ce revin acestora, conform prevederilor legale:

organizarea și efectuarea operațiunilor de decontări fără numerar între conturile clienților, în termenele și condițiile prevăzute de B.N.R. și de titularul de cont plătitor;

exercitarea unui control eficient și permanent asupra documentelor de plată.

În scopul accelerării decontărilor în economie, băncile au obligația să își organizeze un sistem informațional care să permită:

înregistrarea documentelor în contul clienților în ziua în care au fost depuse la bancă, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare în acest scop (corectitudinea întocmirii documentelor, existența disponibilului în contul plătitorului);

transmiterea documentelor prin sistemul propriu de decontări intrabancare, cel mai târziu în ziua următoare înregistrării operațiilor în conturi;

introducerea documentelor în compensare în termenele impuse de B.N.R. care să permită respectarea circuitelor și scadențelor instrumentelor de plată;

înregistrarea documentelor primite prin compensare în conturile agenților economici în ziua primirii lor.

Se acordă o atenție deosebită mecanismului prin care se înfăptuiesc transferurile de fonduri, documentelor operative folosite, circuitelor bancare, modului de transmitere și procesare a datelor referitoare la viramentul bancar, suportului tehnic informațional.

Prin modul de organizare și derulare a transferului de sume, băncile înfăptuiesc procesul de gestiune a mijloacelor bănești aflate în circulație.

Se impune, accelerarea vitezei de circulație a mijloacelor bănești, prin care se urmărește asigurarea unui circuit cât mai scurt al documentelor în cadrul firmelor, între acestea și bancă.

Băncii Comerciale Române îi revine rolul de a îndruma clienții spre utilizarea formelor și instrumentelor de plată cele mai convenabile, care să asigure un transfer rapid de sume între conturile partenerilor. Banca poate crea instrumente de decontare noi care să corespundă mai bine cerințelor de accelerare a plăților.

1.5. Rolul Băncii Naționale a României în organizarea

sistemului de plăți și decontări

În virtutea statutului său legal de autoritate publică independentă, care stabilește și conduce politica monetară, valutară, de credit și de plăți și în scopul realizării obiectivelor de politică monetară, Banca Națională a României a preluat după anul 1990 și inițiativa reformei sistemului de plăți / decontări fără numerar. În acest scop, a pus la dispoziție importante resurse și propria sa rețea interbancară ce acoperă teritoriul național, în cadrul unui program de modernizare a tehnologiilor clasice de decontare manuală a instrumentelor de plată cu suport de hârtie. A creat o infrastructură de plăți modernă, cu mijloace electronice.

Banca Națională a României a devenit din 1995 direct implicată în operarea unicului sistem interbancar de transfer de fonduri din România, precum și în operarea decontării finale realizate de intermediari de tipul caselor de compensații. Noul sistem se află în proprietatea și administrarea B.N.R., la el participând cu drepturi egale toate societățile bancare autorizate de B.N.R. și alte instituții de intermediere financiară.

Supravegherea sistemului de plăți, în general, și al plăților fără numerar în special, se impune ca o consecință și un mijloc important de a conduce o politică monetară – funcție primordială a B.N.R. – având drept scop final contribuirea, printr-o utilizare echilibrată a monedei naționale, la sporirea încrederii publice în sistemul bancar național.

B.N.R. deține rolul fundamental, pivot în cadrul sistemului de plăți din România, un alt element de bază al sistemului este reprezentat de băncile comerciale, care au un rol de furnizare a serviciilor de plăți pentru cei care și-au deschis cont la ele.

Capitolul 2

Produsele și serviciile oferite de Banca Comercială Română în sistemul bancar

2.1. Produse de economisire

Depozitele constituite de persoanele fizice la Banca Comercială Română beneficiază de garanția fondului de garantare a depozitelor în sistem bancar.

Potrivit Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar, plafonul de garantare de către Fond a depozitelor constituite de către deponenți – persoane fizice – la societățile bancare, valabil pentru semestrul I al anului 2004 este de 135.240.000 lei.

2.1.1. Conturi curente

Cont curent în lei – este un cont deschis persoanelor fizice și juridice, prin care se derulează operațiuni de încasări și plăți, în numerar și prin virament.

Caracteristici:

prin conturile de depozit la vedere se pot efectua:

operațiuni de alimentare a contului, în numerar și prin virament;

eliberări de sume în numerar, la cererea și în favoarea titularului de cont;

plăți prin virament în limita soldului disponibil, la cererea titularului.

suma minimă pentru deschiderea unui cont de depozit la vedere se stabilește prin reglementări interne ale băncii;

depunerile în conturi de depozite la vedere sunt nominale și pentru disponibilitățile existente în conturi, banca calculează și bonifică dobânda lunar;

societățile comerciale – clienți ai băncii – cu performanțe economico-financiare deosebite, pe baza unei convenții încheiate cu banca, pot vira drepturile bănești reprezentând salarii, dividendele salariaților în conturi deschise acestora la B.C.R.

Condiții:

orice persoană fizică majoră, rezidentă sau nerezidentă în România și orice persoană juridică, pot solicita deschiderea unui cont la vedere la orice unitate din rețeaua Băncii Comerciale Române;

viramentele locale între clienții persoane fizice sau juridice se vor efectua numai pe baza ordinelor de plată pe suport de hârtie, întocmite de clientul care inițiază operațiunea.

Dobânzi, taxe și comisioane:

dobânda la disponibilitățile la vedere pentru persoanele fizice și juridice este de 14% pe an;

comisionul se percepe o singură dată, indiferent de numărul conturilor care se deschid;

pentru operațiunile de alimentare a conturilor persoanelor fizice, în numerar și prin virament, nu se percep comisioane;

pentru operațiunile de încasări și plăți fără numerar în conturile persoanelor juridice se percepe un comision pe tranșe valorice.

Cont curent în VAlUTĂ – este un cont deschis persoanelor fizice și juridice, prin care se derulează operațiuni de încasări și plăți, în numerar și prin

virament.

Caracteristici:

acest tip de cont se poate deschide numai în valute cotate la Banca Națională a României, lista valutelor stabilindu-se periodic, în funcție de cerințele politicii valutare ale băncii;

conturile de disponibilități în valută ale clienților se alimentează prin depuneri în numerar și viramente bancare;

clientul poate dispune efectuarea plăților prin ordine de plată înaintate băncii sau poate retrage sume în numerar, în limita soldului disponibil.

Condiții:

orice persoană juridică și orice persoană fizică majoră, rezidentă sau nerezidentă în România, poate solicita deschiderea unui cont la vedere în valută pe numele său, în orice unitate din rețeaua Băncii Comerciale Române;

limita minimă pentru deschiderea conturilor în valută la vedere este de 100 Euro / 100 Dolari SUA sau echivalentul acestora, plafon care se poate schimba în funcție de cerințele politicii valutare ale băncii.

Dobânzi, taxe și comisioane:

nivelul dobânzilor este fluctuant în funcție de evoluția lor pe piața internațională;

dobânzile se înregistrează în conturi anual, la lichidarea acestora sau la expirarea depozitelor;

dobânda se calculează lunar și se bonifică anual;

nu se percepe comision la deschidere de cont și nici la alimentare;

plățile în valută dispuse de persoanele juridice pentru operațiuni comerciale, sunt comisionate;

nu se percepe comision pentru eliberarea extrasului de cont.

2.1.2. Depozite la termen

Prin depozite la termen, se înțeleg depunerile pe un anumit termen ale persoanelor fizice și juridice, din care nu se pot efectua alte operațiuni decât cele de constituire și de lichidare a depozitului.

Caracteristici:

acest tip de cont se poate deschide în lei și în valute cotate de B.N.R., lista valutelor în care se pot deschide conturile în valută stabilindu-se periodic.

titularul poate refuza după scadența unui cont la termen constituirea unui cont la termen cu altă scadență; cererea trebuie făcută cu cel mult o zi lucrătoare înainte de data scadenței. Dacă titularul solicită constituirea noului depozit la termen în perioada admisă, acest depozit se va constitui începând cu ziua următoare a datei scadenței.

sumele din conturile de depozit la termen cu scadența depășită și pentru care nu s-a solicitat în perioada admisă constituirea unui nou depozit, se trec într-un cont de disponibilități la vedere în prima zi calendaristică după data scadenței. Transferul se va face avizându-se clientul asupra efectuării operațiunii.

în situația în care clientul retrage parțial sau total sume din conturile de depozit la termen înainte de data scadenței, conturile respective vor fi considerate conturi la vedere, iar dobânda se va calcula și se va bonifica la nivelul ratei comunicate pentru conturile la vedere, începând cu data constituirii depozitului.

Condiții:

orice persoană juridică și orice persoană fizică majoră, rezidentă sau nerezidentă în România, poate solicita deschiderea unui cont la vedere în valută pe numele său, la orice unitate din rețeaua Băncii Comerciale Române;

depozitele se pot constitui la termen de 3, 6 și 12 luni;

documentele necesare la deschiderea conturilor de depozit (în cazul valutei, pentru fiecare fel de valută): buletin de identitate / pașaportul titularului și al împuterniciților (dacă este cazul).

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata dobânzii bonificate de bancă se modifică în funcție de dobânda pieței;

dobânzile se înregistrează în conturi, anual, la lichidarea acestora sau la expirarea depozitelor. În cazul nerespectării termenului stabilit, se va bonifica dobânda acordată termenelor la vedere, începând cu data constituirii depozitului;

nivelul dobânzii rămâne neschimbat pe toată durata depozitului;

nu se percepe comision la deschidere de cont și nici la alimentare;

nu se percepe comision pentru eliberarea extrasului de cont.

DEPOZITE PENTRU PENSII – sunt depozite la termen ale per-

DEPOZITE PENTRU VACANȚĂ soanelor fizice în care se pot efectua depuneri în intervalul scurs de la deschidere și până la data scadenței, respectiv de lichidare a depozitului.

Caracteristici:

se constituie pe termen de 1 (un) an, cu posibilitatea prelungirii automate la scadență, pe aceeași perioadă;

în caz de neprezentare a titularului sau împuterniciților acestuia la scadență, banca prelungește automat depozitul pe același termen pentru care a fost constituit.

Condiții:

suma minimă pentru deschiderea contului este de 100.000 lei;

în cazul în care se solicită retragerea parțială sau totală a sumelor depuse la termen înaintea expirării termenului pentru care a fost constituit depozitul, banca calculează și plătește pentru întreaga perioadă de la constituire și până la lichidarea depozitului, dobânda corespunzătoare disponibilităților la vedere.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata dobânzii bonificate de bancă se modifică în funcție de dobânda pieței;

rata dobânzii este cea practicată de bancă pentru depozitele la termen de 1 an;

comisionul perceput pentru deschidere de cont este 10.000 lei dacă titularul nu are deschis alt cont la B.C.R.

2.1.3. Certificate de depozit

CERTIFICATUL DE DEPOZIT – este titlu de credit pe termen, emis de bancă, care atestă depunerea unei sume de bani de către o persoană fizică sau juridică, pe baza căruia, la scadență, se poate încasa atât suma depusă cât și dobânda aferentă. Se poate obține contra numerar de la ghișeul special creat în incinta tuturor unităților Băncii Comerciale Române.

Caracteristici:

valoarea nominală a certificatelor emise de B.C.R. este fixă: 100.000, 300.000, 500.000 lei și 1, 5, 10, 25, 100 milioane lei;

prețul de vânzare / cumpărare este egal cu valoarea nominală înscrisă pe certificat, iar durata depozitului este de 3 și 6 luni;

la cumpărare, fiecărui certificat i se atribuie o parolă, desemnată de client ca element de identificare. Alcătuită din maximum 3 (trei) cuvinte, ea va fi înscrisă în rubrica special rezervată pe cotorul carnetului de certificate. La scadență, certificatul poate fi răscumpărat la oricare din unitățile B.C.R., dar numai după confirmarea parolei.

Dobânzi, taxe și comisioane:

nu se percep taxe și comisioane la cumpărarea / răscumpărarea certificatului;

dobânda are scadență la 3 luni și la 6 luni.

Avantaje:

dobânda bonificată de bancă rămâne fixă pe toată perioada depozitului. După expirarea scadenței, banca nu mai bonifică nici un fel de dobândă.

certificatul se poate răscumpăra și înainte de scadență, în condițiile:

dacă cererea de răscumpărare intervine într-un interval mai mic de 30 zile de la data cumpărării, banca nu mai bonifică dobânda;

dacă intervalul scurs de la data cumpărării este de 30 zile sau mai mare, banca bonifică jumătate din dobânda stabilită.

la solicitarea clientului, unitatea bancară poate asigura păstrarea în grop sigilat până la scadență, a certificatelor cumpărate de acesta.

2.2. Forme și modalități de plată și de decontare

Prin formă de decontare se înțelege un anumit mod de organizare a operațiunilor de decontare, privit prin prisma asigurării sau neasigurării cu anticipație a plăților.

Desfășurarea în bune condiții a relațiilor bănești în economie, în condițiile creșterii continue a numărului de agenți economici și a diversificării operațiunilor desfășurate de aceștia, impune perfecționare și adaptare la cerințele economiei de piață a instrumentelor și formelor de decontare.

În prezent, în România există două forme principale de decontare:

Decontarea pe bază de acceptare-prin care nu se asigură cu anticipație plățile.

Decontarea pe bază de mijloace asigurătorii de plată – prin care se asigură cu anticipație plățile.

În decontările interne este preponderentă decontarea pe bază de acceptare, iar în decontările externe este preponderentă decontarea pe bază de mijloace asigurătorii de plată datorită siguranței pe care o conferă participanților la tranzacțiile internaționale.

2.2.1. Decontarea pe bază de acceptare

Stingerea obligației bănești se poate realiza, în acest caz, de către bancă doar dacă debitorul (plătitorul) și-a dat consimțământul la plată astfel:

fie prin emiterea unor documente de decontare din inițiativa sa;

fie prin admiterea la plată a unor documente de decontare emise de

beneficiarul sumei de plată.

Avantaje:

debitorul poate realiza un control eficient asupra modului în care partenerul său și-a îndeplinit obligațiile contractuale, pentru că fluxul bănesc are loc după îndeplinirea fluxului material; plătitorul obține astfel certitudinea că obiectul și

condițiile contractuale au fost realizate întocmai;

nu presupune blocări de sume, de disponibilități în conturile cu destinație prestabilită, pentru a asigura cu anticipație sumele de plată, conferind o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor bancare ale clienților.

furnizorul își poate reîntregi capitalul circulant investit, apelând la credite bancare pe termen scurt, putând să își reia în condiții normale circuitul productiv.

Dezavantaje:

posibilitatea apariției unui blocaj cu efecte negative pentru toți participanții;

un comportament neadecvat al subiecților implicați generează în final necesitatea unor resurse de capital suplimentare, o infuzie de masă bănească, de regulă generatoare de inflație, respectiv de costuri suplimentare de capital.

2.2.2. Decontarea pe bază de

mijloace asigurătorii de plată

Reprezintă forma predominantă sub care se realizează decontările externe.

Avantaje:

evitarea riscului de neîncadrare și a apariției blocajelor datorate incapacității de plată a debitorului. Furnizorul exportator obține certitudinea încasării drepturilor sale bănești în momentul în care dovedește că și-a îndeplinit obligațiile contractuale;

disciplinarea partenerilor – realizarea viramentelor presupunând implicarea băncilor în calitate de supraveghetori ai modului de respectare a disciplinei.

Dezavantaje:

blocarea unor sume în conturi cu destinație specială pe perioade de timp relativ mari, fiind scoase astfel din circuitul lor normal;

rigiditate în gestionarea disponibilităților necesare efectuării plăților;

capital suplimentar atras în circuit, ce implică scăderea nivelului de

eficiență, costuri suplimentare și încetinirea vitezei de rotație a banilor.

2.2.3. Modalități de decontare / de plată

Prin modalitate de decontare (de plată) se înțelege tehnica, mecanismul prin care se poate transmite de la cumpărător la furnizor contravaloarea mărfurilor, serviciilor care intervin în relațiile comerciale sau de altă natură între agenții economici.

Modalitățile de decontare sunt:

Decontarea din inițiativa debitorului (plătitorului): după recepționarea mărfurilor, prestarea serviciilor, debitorul din proprie inițiativă dispune plata prin acreditiv documentar, ordin de plată, cec, cambie sau bilet la ordin, iar tehnica de înfăptuire a viramentului presupune:

un circuit simplificat al documentelor de plată;

o perioadă scurtă necesară finalizării transferului;

evidențe mult simplificate, atât la bănci, cât și la clienți.

Din punct de vedere al băncii, această modalitate nu presupune, în mod necesar, o supraveghere a disciplinei contractuale, a modului de onorare a obligațiilor, însă presupune urmărirea respectării disciplinei privind efectuarea operațiilor prin conturi bancare.

Decontarea din inițiativa creditorului (beneficiarului sumei): în acest caz, după livrarea mărfurilor, prestarea serviciilor, inițiativa plății cade în sarcina creditorului (furnizorului), acesta având posibilitatea supervizării întregului circuit al documentelor de plată și al banilor, precum și respectarea condițiilor tranzacției. Se utilizează instrumente emise din inițiativa beneficiarului sumei: incasso documentar.

2.3. Instrumente de plată utilizate în

decontările fără numerar

Instrumentul de plată și de decontare reprezintă documentul (suportul tehnic) în baza căruia se realizează plata, respectiv decontarea fără numerar.

Până în aprilie 1995, sistemul de plăți și decontări din România a prezentat trăsăturile caracteristice sistemelor economiilor centralizate, cu instrumente de plată utilizate în decontări și proceduri de decontare greoaie învechite, nediferențiate pe tipuri de plăți fără numerar.

Principalele tipuri de instrumente de plată și decontare utilizate în decontările fără numerar din țara noastră sunt: ordinul de plată, cecul, cambia, biletul la ordin, incasso-ul documentar, acreditivul documentar, precum și instrumentele electronice de plată cum sunt cardurile.

2.3.1. Ordinul de plată

Ordinul de plată este instrumentul de plată și de decontare cel mai des utilizat în România, pentru stingerea unor obligații și este dispoziția dată de o persoană (denumită ordonator) unei unități bancare (denumită receptoare) al cărei client este, de a pune la dispoziția unei alte persoane (denumită beneficiar) o anumită sumă de bani, respectiv de a plăti sau a face să se plătească acea sumă, în vederea stingerii unei obligații bănești provenită dintr-o relație directă dintre ordonator și beneficiar.

În concepția B.N.R., o dispoziție este considerată ordin de plată, dacă:

banca receptoare dispune de fonduri bănești necesare efectuării operațiunii de transfer, prin încasare de la emitent sau prin debitarea unui cont al emitentului.

nu prevede ca plata să fie făcută la cererea beneficiarului.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport de hârtie (clasic, standard) sau pe suporturi neconvenționale (magnetice, electronice). Majoritatea ordinelor de plată interbancare sunt emise pe suport de hârtie, fiind procesate manual în casele de compensații interbancare; ordinele de plată pe suport electronic încep să se extindă, fiind din ce în ce mai utilizate în practica bancară.

Ordinul de plată este un instrument de transfer – credit, ce parcurge un circuit de la plătitor la beneficiar, în care se pot interpune mai multe societăți bancare, care efectuează în ordine, următoarele operațiuni:

recepția – procedura prin care banca receptoare recunoaște că a primit un ordin de plată; se verifică modul de plată, dacă acesta este întocmit potrivit standardelor legale în vigoare și dacă conține mențiunile obligatorii;

autentificarea – procedura prin care banca verifică dacă ordinul de plată a fost emis de persoana indicată pe instrument ca emitent; se efectuează de către referentul de ghișeu prin confruntarea semnăturilor înscrise pe ordinul de plată cu cele din fișele specimenelor de semnătură ale persoanelor împuternicite, autorizate să reprezinte emitentul și se verifică amprenta ștampilei cu cea din fișa băncii;

acceptarea – procedura prin care banca receptoare recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat în vederea executării; se verifică existența disponibilului în contul plătitorului pentru onorarea ordinului de plată.

refuzul – procedura prin care societatea bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de către emitent sau executarea ar determina costuri excesive sau întârzieri în finalizarea transferului – credit, care se realizează când banca destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficiarului.

executarea – procedura prin care societatea bancară receptoare lansează în circuit ordinul de plată acceptat anterior; dacă ordinul de plată indică o anumită dată a plății, atunci banca îl va executa astfel încât această dată să fie respectată. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul plătitorului și remite ordinul de plată în scopul transferării banilor la beneficiar; dacă ambele persoane au conturi deschise la aceeași unitate bancară, banca operează direct viramentul prin preluarea sumei din contul plătitorului și transferarea sa în contul beneficiarului.

Schema de circuit a ordinului de plată

S.C. “X” S.A. 1) Încheie contract de S.C. “Y” S.A.

Plătitor (Ordonator) prestări servicii Beneficiar

2) 3), 4)

Emite Notifică, 5) Prin creditare cont 4) Creditează

ordin de Recepționează, se stinge creanța contul

plată Acceptă, lui Y

Autentifică

Execută O.P.

Banca “X” Banca “Y”

bancă inițiatoare 3) Remite prin bancă

(ordonatoare, circuit intrabancar destinatară

receptoare) ordinul de plată (plătitoare)

În cazul decontării intrabancare, unitatea bancară a plătitorului debitează contul acestuia, după care transmite ordinul de plată unității bancare a beneficiarului, prin fax sau prin sistemul informatic (circuite intrabancare), acestea din urmă creditând contul beneficiarului.

În cazul decontării interbancare, ordinele de plată sunt remise în cadrul ședinței de compensare societăților bancare destinatare, acestea le recepționează, verifică dacă beneficiarul este client al băncii, precum și mențiunile obligatorii, iar dacă acestea corespund se acceptă ordinul de plată și se creditează contul beneficiarului. Dacă ordinul de plată prezintă nereguli, acesta este refuzat, întocmindu-se un refuz de încasare și o justificare de refuz, care vor fi remise băncii plătitorului, ordinul de plată fiind restituit în cadrul ședinței de compensare băncii inițiatoare a respectivului ordin. Așadar, transferul – credit fiind nefinalizat, banca plătitorului este obligată să returneze acestuia suma primită, împreună cu refuzul anexat la ordinul de plată, creditând contul acestuia.

2.3.2. Cecul

Cecul are două calități: este un instrument de plată și un titlu de credit. Deține un rol important între instrumentele de plată, fiind considerat principalul instrument din categoria ordinelor de transfer – debit, este preponderent prin numărul de documente emise și valori cuprinse în acestea, în cadrul relațiilor de plăți din fiecare țară și reprezintă o instrucțiune scrisă, dată de un titular de cont băncii sale, de a plăti o anumită sumă specificată, persoanei înscrisă pe cec sau purtătorului acestuia.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane:

trăgătorul – este persoana care emite cecul și dispune efectuarea plății în baza unui disponibil constituit în prealabil la o bancă, dă ordin necondiționat acesteia, aflată în poziție de tras să plătească la prezentare o sumă de bani determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziția de beneficiar.

trasul – este banca ce efectuează plata din dispoziția trăgătorului în favoarea beneficiarului.

beneficiarul – este persoana fizică sau juridică în favoarea căreia se face plata, cea care va încasa cecul.

Schema de circuit a cecului

2) contractul de import-export

TRĂGĂTOR Beneficiar

3) trage un cec asupra băncii X

Banca “X” 5) prezintă cecul la plată Banca “Y”

(tras) 6) achită cecul (banca beneficiarului)

Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca sa îi eliberează formulare de cecuri în alb, care sunt completate, semnate și transmise beneficiarilor, aceștia din urmă prezentându-le băncilor pentru încasare.

Cecurile se clasifică, după modul de folosire și încasare a acestora în:

cecul nebarat (simplu, ordinar): se plătește de banca trasă, în numerar sau în cont, conform solicitării beneficiarului, fără nici un fel de restricții;

cecul barat (bararea cecului se face prin două linii oblice paralele dispuse pe fața cecului): nu este plătibil de banca trasă direct beneficiarului, acesta trebuind să recurgă pentru încasarea sumei la serviciile altei bănci; implică obligația de efectuare a plății prevăzute în cec numai către o instituție bancară. Cecurile barate sunt de două felui, în funcție de modul în care este făcută bararea:

cu barare generală: în spațiul delimitat de cele două linii nu se face nici o mențiune, în acest caz posesorul putând apela la serviciile oricărei alte bănci în vederea încasării cecului.

cu barare specială: în spațiul delimitat de cele două linii este înscrisă denumirea băncii care poate onora cecul.

Cecul barat a fost creat în scopul eliminării riscurilor generate de libera circulație a cecurilor ordinare și este utilizat pentru operațiuni de plăți prin virament între conturile clienților. Bararea se poate face fie în momentul emiterii cecului, fie în cursul circulației sale de către oricare dintre posesorii ulteriori ai titlului.

cecul certificat – este cecul ce conține confirmarea băncii aflată în postura de tras, referitoare la existența disponibilului necesar efectuării plății în contul clientului trăgător. În cazul certificării, banca trasă blochează suma într-un cont deschis pe numele trăgătorului „cecuri certificate” asigurând beneficiarul de plata cecului la prezentare. Confirmarea se face prin aplicarea de către bancă a ștampilei cu înscrisul „certificat” însoțită de semnătura contabilului-șef al băncii.

Certificarea poate fi solicitată: fie de către trăgătorul cecului, fie de către posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.

cecul circular – este un titlu de credit la ordin emis de o bancă asupra subunităților sale sau asupra altei bănci. Emitentul (trăgătorul), care de regulă are și calitatea de tras, se obligă să efectueze plata cecului în favoarea beneficiarului care este și clientul său; plata cecului se face din disponibilul constituit în prealabil, de beneficiarul cecului.

Operațiunile aferente cecurilor sunt:

Avalizarea – este operația prin care o terță persoană numită avalist garantează o obligație asumată de una dintre persoanele obligate prin cec numită avalizat, direct sau pe cale de regres, pentru toată suma prevăzută sau pentru o parte din aceasta.

Avalul nu este condiționat și se înscrie pe cec prin mențiunea „pentru aval” urmată de semnătura avalistului; avalul poate fi dat de către o terță persoană, fie de către un semnatar al cecului diferit de trăgător. Dacă avalistul plătește cecul, atunci el dobândește drepturile ce rezultă din cec împotriva persoanei pentru care a garantat sau a celor solidari cu ea.

Girarea (andosarea) – este operația prin care beneficiarul cecului numit girant transferă altei persoane numite giratar, printr-o mențiune scrisă pe verso cecului, toate drepturile ce decurg din cecul în cauză, odată cu remiterea acestuia.

Girul trebuie să fie necondiționat, neputând fi grevat de contraprestații sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligației asumate prin cec. Girul poate avea următoarele forme:

în plin: conține declarația girantului semnată și datată, având următoarele trei mențiuni: semnătura girantului, data girantului și numele girantului;

în alb: conține doar semnătura girantului și data girării, fără specificarea numelui girantului. Această variantă permite utilizarea cecului sub formă de gaj.

la purtător: exprimat prin formula „plătiți purtătorului” echivalând cu un gir în alb.

Giratorul răspunde față de giratar și față de posesorii ulteriori ai cecului, în caz de neplată la prezentare de către tras. Girantul se poate exonera de obligația de plată față de primul și următorii giratari, prin cuprinderea în textul girului a mențiunii „fără garanție”, „fără răspundere”, „fără obligo”. Noul beneficiar, poate la rândul său să gireze, având drepturi depline asupra acestuia. Posesor legitim al titlului (beneficiar) este considerat ultimul giratar dintr-o serie neântreruptă de giruri, el având dreptul să prezinte cecul spre încasare.

Girul este indivizibil, se face pentru întreaga sumă, girul parțial fiind nul.

În cazul în care trăgătorul a înscris în textul cecului mențiunea „nu la ordin”, acesta este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni de creanță ordinară, care este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor, prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanță unei alte persoane numită cesionar și care devine noul creditor ce se va încasa de la debitor creanța cedată. Trebuie notificat în scris, după primirea notificării, trasul neputând plăti cecul, decât beneficiarului cesionar.

Plata – este modalitatea de stingere a obligației asumată prin cec.

Cecul este plătibil la vedere: banca este obligată să-l achite la prezentare sau într-un termen foarte scurt. Termenul de prezentare la plată a cecurilor (de virament) emise și plătibile în România sunt următoarele: 8 zile de la data emiterii, dacă cecul este plătibil în localitatea în care a fost emis; 15 zile de la data emiterii pentru celelalte cazuri; 30 zile în cazul cecului circular. Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 zile, iar dacă este emis în afara Europei trebuie să fie prezentat în termen de 90 zile. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal (regres) împotriva giranților anteriori, în cazul în care cecul nu ar fi plătit. După expirarea intervalului, plata va avea loc în situația în care trăgătorul nu a revocat instrumentul emis anterior.

Încasarea cecului în cont presupune ca la prezentarea la bancă acesta să fie însoțit de un borderou de încasare. Conform legislației în vigoare, referenții de ghișeu verifică la prezentarea unui cec spre încasare în cont dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legile în vigoare.

În cazul în care se constată prezentarea la plată de cecuri fără acoperire, unitățile bancare vor semnala manifestarea unui incident de plată și vor solicita înscrierea lui în fișierul corespunzător deschis la Centrala Incidențelor de Plăți din cadrul B.N.R. Emitentul unui asemenea cec va răspunde penal și civil și i se va refuza dreptul ulterior de a utiliza acest instrument de plată timp de un an, pe teritoriul României, iar restul blanchetelor rămase neutilizate i se vor retrage.

Regresul. Protestul – neplata cecului în termen dă dreptul beneficiarului sau reprezentantului legal de a înainta un protest – act notarial prin care se înregistrează refuzul la plată. Dacă în termenul prevăzut pentru plată, trasul nu onorează cecul, atunci beneficiarul poate să exercite dreptul de regres, de recurs împotriva trasului, trăgătorului, giranților și avaliștilor. Pentru exercitarea dreptului de regres, este necesar ca posesorul cecului (beneficiarul) să facă dovada refuzului la plată prin: declarația băncii datată și înscrisă pe cec sau pe un act de protest sau declarația oficială a unei case de compensații, care trebuie făcute înaintea expirării termenului legal de prezentare a cecului la plată. Banca poate invoca următoarele motive la neachitarea cecului:

fonduri bancare insuficiente în contul curent al trăgătorului (banca este obligată să facă plata parțială a cecului până la concurența fondurilor existente);

cecul nu conține toate elementele obligatorii sau există dubii asupra autenticității cecului;

fie trăgătorul, fie beneficiarul a notificat în scris neachitarea lui băncii trase, deoarece a fost sustras sau pierdut.

Prin actul de protest posesorul unui cec are dreptul de a cere tuturor persoanelor obligate prin cec:

suma indicată în textul cecului și neplătibilă;

dobânda legală calculată cu începere de la data prezentării;

cheltuielile de protest aferente notificării sau alte cheltuieli justificative.

În economia de piață circulă o mare varietate de cecuri, și anume:

EUROCecuri AcCEPTAREA LA PLATĂ – sunt instrumente de plată cu sumă limitată, tras de o persoană fizică asupra unei bănci din străinătate la care își are deschis contul.

Caracteristici:

suma poate fi stabilită de trăgător până la concurența unei limite maxime, stabilite de sistemul Eurocheque (este un sistem de plată internațional bazat pe utilizarea a două instrumente: cecul și cartea de garanție);

achitarea eurocecurilor se face la prezentare, la ghișeele valutare ale unităților Băncii Comerciale Române;

orice nerespectare a normelor de achitare stabilite de Eurocheque atrage după sine încasarea foarte dificilă a cecului de la banca trasă, sau chiar refuzul plății.

CecuL LA ORDIN(CECUL PERSONAL) în valută–acceptarea la plată – este un instrument de plată prin care o persoană fizică numită trăgător dă ordin altei persoane numite tras (care nu poate fi decât o bancă sau un institut de credit) să plătească la vedere o anumită sumă de bani (în valută) beneficiarului sau de a o trece în contul acestuia.

Cecul tras de o persoană fizică asupra disponibilului din contul pe care îl are deschis la o bancă poartă denumirea de cec personal.

Caracteristici:

aceste categorii de cecuri sunt folosite ca instrument de plată atât de persoane juridice, cât și fizice;

cecurile la ordin se achită după încasarea lor în străinătate și expirarea perioadei reprezentând rezerva uzuală, care este intervalul de timp necesar verificării cecurilor și încasării contravalorii lor (în practica curentă 20 – 30 zile);

valoarea lor poate fi completată la emiterea cecurilor, fiind practic nelimitată;

în cazul în care nu este menționat pe cec un alt termen de valabilitate, acesta este, în general, de 6 luni de la emiterea lui, după expirarea acestei perioade încasarea lui de la banca trasă fiind incertă.

Dobânzi, taxe și comisioane:

comisionul perceput de bancă la achitarea cecurilor la ordin, după încasarea lor în străinătate este de 1,5% (sau echivalent), dacă cecul este exprimat în valută;

dacă deponentul cecului solicită deschiderea unui cont cu această sumă, se percepe același comision.

CecuL LA ORDIN în valută – VÂNZARE – este un instrument de plată prin care o persoană fizică sau juridică numită trăgător dă ordin altei persoane numite tras să plătească la vedere o anumită sumă de bani (în valută) beneficiarului sau de a o trece în contul acestuia.

Caracteristici:

este folosit ca instrument de plată atât de persoane juridice, cât și fizice;

valoarea lui poate fi completată la emitere.

Condiții de utilizare:

orice persoană fizică rezidentă sau nerezidentă, care are deschis un cont în valută sau care deține suma de bani corespunzătoare, poate intra în posesia unui cec bancar emis în favoarea unui beneficiar extern, la oricare unitate B.C.R.;

acest tip de cec servește atât persoanelor fizice rezidente sau nerezidente pentru achitarea unor servicii (de regulă: taxe sau abonamente), cât și persoanelor juridice pentru achiziționarea unor mărfuri sau servicii din străinătate.

Cecuri DE TREZORERIE SUA – AcCEPTAREA LA PLATĂ – sunt cecuri emise de Trezoreria SUA pentru achitarea drepturilor de pensii și asigurări sociale sau pentru onorarea unor obligații contractuale ce decurg din aprovizionări de mărfuri sau prestări servicii. Valabilitatea acestui tip de cecuri este de un an de la data emiterii și se achită clientului pe loc, la prezentare.

Dobânzi, taxe și comisioane:

la achitarea acestor cecuri banca percepe comision, dacă clientul solicită deschiderea unui cont cu această sumă se percepe de asemenea comision;

plăți în valuta efectivă pentru achitarea cecurilor de călătorie, cecurilor de trezorerie SUA și a eurocecurilor sau dacă deponentul solicită deschiderea unui cont cu aceste sume; plățile în valuta efectivă pentru cecurile ce se achită după încasarea lor din străinătate sau dacă deponentul solicită deschiderea unui cont cu aceste sume, se percepe un comision de – 1,5%;

achitarea cecurilor de orice natură în valoare de peste 5.000 dolari – 1%.

2.3.3. Cambia

Cambia este un titlu de credit și un instrument de plată negociabil creat de trăgător, în calitate de creditor, care dă ordin debitorului său numit tras, să plătească unui beneficiar sau la ordinul acestuia o anumită sumă de bani, la o dată determinată în timp.

În procesul creării cambiei, sunt puse în legătură trei persoane:

trăgătorul – cel ce emite cambia si inițiază relația cambială prin ordinul dat trasului de a plăti suma înscrisă pe cambie beneficiarului;

trasul – cel obligat să plătească suma înscrisă pe cambie;

beneficiarul – cel ce va încasa banii.

Cambia poate fi: trasă în alb (la purtător): nu are înscris numele beneficiarului; la ordinul trăgătorului însuși care se află în poziția de beneficiar al cambiei, recuperându-și în mod direct creanța de la debitor; trasă asupra trăgătorului însuși care se află în poziția de tras; trasă pentru contul unui terț: beneficiarul poate să solicite trăgătorului emiterea cambiei în favoarea altei persoane.

După natura obligațiilor care stau la baza emiterii, avem cambii:

comerciale: grevate pe tranzacții de vânzare-cumpărare de mărfuri pe credit;

financiare: în scopul obținerii de credite bancare, pentru operații speculative.

O formă specifică a cambiilor financiare sunt cambiile de complezență (reciproce), care se dau reciproc, de către firme aflate în legături de afaceri, în vederea obținerii unui credit bancar prin scontare.

Acceptarea și avalizarea cambiei

Acceptarea – este angajamentul luat de tras față de orice posesor legitim al titlului, de a plăti acestuia la scadență suma înscrisă pe cambie; este actul prin care trasul confirmă în scris realitatea obligației, consimțind la îndeplinirea ei. Astfel, se include trasul în circuit cambial devenind obligatul principal.

Avalizarea – este operația de garantare prin care o persoană numită avalist se angajează să onoreze obligația de plată a uneia dintre persoanele implicate în circuitul cambial numită avalizat, pentru suma menționată pe cambie sau pentru o parte din ea. Avalul poate fi dat de către un terț sau de către un semnatar al cambiei diferit de trăgător, inclusiv de către o bancă în favoarea avalizatului, care poate fi: trasul, trăgătorul sau un girant.

Modul de transmitere al cambiei: în cadrul relațiilor de plăți generate de schimburile economice, cambia poate să circule prin:

girare sau andosare: actul prin care posesorul titlului numit girant transferă titlul unei alte persoane numită giratar, precum și toate drepturile izvorând din titlu, primind în schimb valoarea actuală a cambiei în monedă legală.Girul poate fi: în plin: cuprinde ordinul girantului adresat debitorului principal de a plăti unei persoane indicate de el; în alb: cuprinde doar semnătura girantului, fără a preciza numele giratarului.

Din momentul transmiterii prin gir, girantul devine un debitor de regres, solidar cu ceilalți semnatari pentru plata cambiei. Răspunderea solidară întărește baza de credibilitate și sfera de atracție a cambiei, fiecare nou semnatar aducând, prin implicarea sa o nouă garanție reprezentată de potențialul său economic și capacitatea sa de plată.

cesiunea de creanțe: mijloc de transmitere a obligațiilor care constă în acordul de voință, prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau gratuit, dreptul său de creanță asupra altei persoane numită cesionar și care va deveni astfel creditor în locul său și va putea încasa de la debitori creanța cedată.

Schema de circuit al cambiei

EXPORTATOR

(trăgător)

IMPORTATOR la scadență achită suma BANCA „X”

(tras) (beneficiar)

Scadența și plata cambiei:

Scadența – este momentul la care debitorul este obligat să plătească suma înscrisă în titlu. Scadența cambiei poate fi:

la vedere sau la prezentare: beneficiarul poate prezenta titlul la orice dată calendaristică, în termen de un an de la emitere și trasul este obligat să o achite în aceeași zi;

la un anumit termen de la vedere: scadența curge de la data acceptării (la care beneficiarul a prezentat trasului cambia spre acceptare) sau de la data întocmirii protestului de neacceptare;

la un anumit termen de la emitere: exprimat în zile, săptămâni, luni de la data emiterii;

la o dată fixă sau certă: se exprimă exact anul, luna, ziua fiind scadența cel mai des utilizată. Ea convine debitorului, deoarece acesta are posibilitatea să își organizeze fluxurile bănești astfel încât să aibă la scadență disponibilitățile necesare efectuării plății.

Plata cambiei – este exigibilă la scadență. Plata cambiei nu stinge debitul, decât numai dacă se restituie cambia purtând adeverirea primirii sumei.

Confirmarea plății are loc obligatoriu prin mențiunea „achitat” pe care o face posesorul cambiei și o semnătură, cambia fiind apoi restituită trasului. Cambiile, pentru a fi încasate în cont, vor fi depuse de beneficiarii acestora la unitățile lor bancare, care le vor introduce în compensarea multilaterală, a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie sau în decontarea intrabancară.

Cambiile pot fi trimise în procesul circulației lor unor bănci, fiind supuse unor operațiuni bancare:

Scontarea: operația prin care posesorul unei cambii o prezintă unei bănci comerciale în vederea încasării ei înainte de scadență. Prin prezentare pentru scontarea cambiei, creditul comercial pe care îl reprezintă cambia se transformă în credit bancar, scontarea fiind o operație de credit pe termen scurt, iar înaintea scontării banca analizează bonitatea plătitorului și siguranța cambiilor, acestea intrând în posesia băncii care le va încasa la scadență de la debitor.

Reescontarea: scontarea titlului de către banca comercială la B.N.R. În prezent B.N.R. a înlocuit taxa scontului cu dobânda de referință.

Pensiunea: operațiunea de credit prin care banca avansează prezentatorului cambiei, sub formă de împrumut, valoarea actuală a cambiei, cu condiția răscumpărării ei de prezentator în termenul convenit.

Gajarea: operația prin care o bancă acordă un împrumut prezentatorului unei cambii în schimbul garantării cu cambia respectivă. Cambia apare ca o garanție mobiliară a împrumutului, iar termenul de rambursare precedând cu 2 – 5 zile scadența cambiei.

Protestul și regresul cambiei:

Protestul – reprezintă o reacție de nemulțumire din partea deținătorului cambiei privind neacceptarea sau neefectuarea plății din partea trasului, obligat principal; constatarea printr-un act autentic întocmit de un executor judecătoresc a rezultatului negativ, al prezentării cambiei spre acceptare sau plată.

Regresul – este o acțiune judecătorească declanșată de posesorul cambiei împotriva celorlalți obligați din cambie: trăgător, giranți, avaliști, privind efectuarea plății prevăzută în cambie. Dreptul de regres poate fi exercitat: la scadență, dacă plata nu a avut loc, caz în care este necesară constatarea neplății prin actul de protest; dacă acceptarea a fost refuzată total sau parțial ori în cazul falimentului trasului, în cazul falimentului trăgătorului unei cambii.

2.3.4. Biletul la ordin

Este un titlu de credit și un instrument de plată de a plăti la o anumită dată o sumă determinată, beneficiarului (sau posesorului titlului) sau la ordinul acestuia.

Biletul la ordin, în calitate de instrument de credit pune în legătură în procesul creării sale doar două persoane:

emitentul (debitorul, trasul) – cel care își asumă obligația de plată;

beneficiarul (creditorul) – cel în favoarea căruia se face plata.

Spre deosebire de cambie, biletul la ordin conține promisiunea necondiționată a trasului de a plăti o sumă determinată, exprimată prin formula „voi plăti în schimbul acestui bilet la ordin”. De regulă, el este emis la cererea creditorului ca o recunoaștere a datoriei debitorului.

Obligațiile ce decurg din biletul la ordin se supun acelorași reguli ca și cele referitoare la cambie, biletul la ordin putând fi supus acelor operații ca și cambia, mai puțin operația de acceptare.

Schema de circuit a biletului la ordin

8 2 7

1

8 7 7

7 6 3 5

4

5

8 7 7 8 7

1 – beneficiarul emite factura;

2 – plătitorul emite un bilet la ordin beneficiarului;

3 – beneficiarul introduce la banca lui biletul la ordin pentru încasare;

4 – banca beneficiarului remite biletul la ordin băncii plătitorului;

5 – la data scadenței banca plătitoare plătește biletul din contul plătitorului, băncii beneficiarului;

6 – banca beneficiarului introduce banii în contul beneficiarului;

7 – dacă biletul la ordin a fost avalizat, atunci plata lui trece în seama avalistului, care dă ordin băncii sale să plătească la scadență biletul la ordin, beneficiarului sau giranților acestuia;

8 – dacă biletul la ordin a fost girat, atunci giranții introduc biletul la ordin la banca lor, aceasta urmând să-l remită spre banca plătitorului, urmând

a încasa suma la data scadenței.

Biletul la ordin este mult mai puțin utilizat în lichidarea creanțelor comerciale internaționale, dar a luat mare extindere în relațiile de credit bancar.

Aceste două titluri de credit care, la scadență, devin instrumente de plată nu sunt încă utilizate pe scară largă de către clienții societăților bancare din România. La scadență, cambiile și biletele la ordin încasate în cont, sunt prelucrate ca instrumente de plată de debit și sunt decontate similar cecurilor.

Deosebirea dintre o cambie / un bilet la ordin și un cec, din punct de vedere al decontării, o reprezintă scadența, emitentul nefiind obligat ca în cazul cecului, să păstreze suma de plată de la data emiterii instrumentului de plată până la data la care aceasta este plătibilă. Banca beneficiarului la plătirea cambiei / biletului la ordin care este însoțit de cele trei exemplare ale borderoului de încasare, trebuie să verifice dacă aceasta este depusă în vederea încasării, în intervalul de timp necesar băncii, astfel încât ziua decontării să coincidă cu data la care cambia este plătibilă. În calitate de bancă a plătitorului, o societate bancară trebuie să urmărească, la rândul ei, efectuarea plății în ziua în care cambia / biletul la ordin sunt plătibile, dacă acestea au fost prezentate de posesor în timp util spre a fi încasate la scadență sau în una din cele două zile lucrătoare de după scadență.

2.3.5. Incasso documentar

Este o modalitate importantă de decontare din inițiativa creditorului, utilizată mai ales în plățile externe.

În practica bancară, prin incasso se înțelege operațiunea care se efectuează de o bancă pentru un client al său, în scopul de a încasa anumite sume, reprezentând contravaloarea mărfurilor sau serviciilor pe care clientul le-a furnizat. Documentele vehiculate în acest caz, pe care vânzătorul le încredințează băncii sale spre încasare, sunt cele financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri), fiind vorba de o formă de incasso simplu. În cazul în care sunt vehiculate atât documente financiare, cât și documente financiare (facturi, documente de transport, polițe de asigurări), care atestă îndeplinirea obligațiilor, vorbim despre incasso documentar.

Incasso-ul documentar – este acea modalitate de plată prin care o bancă din dispoziția clientului său încasează suma datorată de cumpărător prin intermediul unei bănci partenere, contra prezentării documentelor ce atestă îndeplinirea obligațiilor contractuale.

Banca exercită doar funcția de intermediar între exportator și importator. Ea are doar obligația de transmitere și eliberare a documentelor ce dovedesc expedierea mărfii, executării lucrărilor, prestarea serviciilor contra plată sau acceptare.

Băncile îndeplinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului, percepând comisioane. Băncilor nu le revin răspunderi referitoare la riscurile care apar la încasări independent de actele și de voința băncilor.

Schema circuitului incasso-ului documentar:

2. livrează mărfurile

1. contract import-export

4. remite documente

8. efectuarea plății

9. confirmarea plății

În derularea unei operațiuni de incasso mai poate interveni ca parte implicată și o bancă intermediară însărcinată cu încasarea, dar în practică – de cele mai multe ori – nu se apelează la ea, banca însărcinată cu încasare, fiind de regulă, banca prezentatoare (a importatorului).

Pe tot parcursul derulării operațiunilor, exportatorul își păstrează titlul de proprietate asupra mărfii până în momentul plății, cel puțin teoretic oferindu-se certitudinea îndeplinirii de către parteneri a obligațiilro ce rezultă din contractul comercial. Cumpărărtorul onorează plata numai după ce furnizorul i-a livrat marfa, iar vânzătorul îi va elibera marfa numai după ce cumpărătorul a efectuat plata contravalorii acesteia. De fapt furnizorul expediază mărfurile descoperit, fără ca mecanismul incasso-ului să-i asigure o garanție a plății în afara obligațiilor asumate de cumpărător prin contractul de vânzare-cumpărare. Singura protecție a exportatorului constă în aceea că importatorul nu poate intra în posesia mărfii și a documentelor care atestă proprietatea asupra mărfii, doar în momentul plății sumelor datorate sau acceptării de efecte de comerț.

Avantajul întregului circuit al documentelor și a modului de înfăptuire a viramentului bancar presupune în mod necesar supravegherea bancară. Se pune accent pe disciplina contractuală și de decontare, banca putând influența accelerarea decontărilor, reducerea costului operațiilor, creșterea eficienței atât în activitatea clienților, cât și a băncii.

În țara noastră, toate operațiunile de incasso documentar se derulează prin Centrala Băncii Comerciale încredințată cu remiterea documentelor spre încasare / plată.

2.3.6. Acreditivul documentar

Acreditivul documentar reprezintă forma de decontare prin care banca plătitorului, din dispoziția acestuia, separă o sumă din disponibilitățile plătitorului sau din credite și o trece într-un cont cu destinație specială deschis la banca furnizorului. Pe măsura livrării mărfurilor de către furnizor și a depunerii de către aceasta la banca sa a documentelor doveditoare, banca acestuia va transmite suma aferentă, din contul cu destinație specială în contul său.

Părțile implicate în derularea unui acreditiv documentar, sunt:

ordonatorul (importatorul) – cel care inițiază relația de acreditiv prin ordinul dat băncii sale, stabilind condițiile de derulare a acreditivului;

banca emitentă (a importatorului) – cea care la solicitarea ordonatorului, își asumă un angajament ferm de plată, contra documente a contravalorii exportatorului, în condițiile prevăzute în acreditiv;

beneficiarul (exportatorul) – cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul și care, în momentul prezentării documentelor, ce atestă îndeplinirea obligației contractuale la bancă poate încasa contravaloarea prestației sale;

banca exportatorului – cea care îl deservește pe beneficiarul acreditivului, având ca sarcină principală notificarea beneficiarului cu privire la deschiderea acreditivului și urmărirea îndeplinirii condițiilor de utilizare a acestuia. În funcție de rol, poate fi: notificatoare, plătitoare, negociatoare, confirmatoare.

Acreditivele documentare se clasifică în funcție de clauzele conținute:

revocabil: poate fi modificat sau anulat de către banca emitentă, care acționează potrivit instrucțiunilor cumpărătorului fără o avizare prealabilă a beneficiarului.

irevocabil: nu poate fi modificat sau anulat fără consimțământul beneficiarului. Asigură beneficiarului certitudinea efectuării plății.

irevocabil confirmat: la angajamentul ferm al băncii emitente de a plăti, se adaugă un angajament de plată independent și ferm al unei terțe bănci confirmatoare, asumat cu autorizarea sau la cererea expresă a băncii emitente. Prezintă gradul cel mai mare de securitate.

transferabil: beneficiarul are dreptul să solicite băncii plata, asumarea angajamentului sau punerea sumei acreditivului total sau parțial la dispoziția unuia sau mai multor beneficiari secundari.

După modul de plată, acreditivele documentare pot fi:

* cu plata la vedere – plătibil în momentul prezentării de către beneficiar a documentelor la bancă;

* cu plata amânată – între predarea documentelor și plata lor există un decalaj de timp, menționat expres în acreditiv;

* cu plata prin acceptare – concomitent cu documentele se prezintă băncii și o cambie / set de cambii trase asupra băncii emitente, pe care aceasta le va accepta, devenind debitor cambial principal;

* cu plata prin negociere – în cazul domicilierii acreditivului în străinătate, vizavi de exportator, el poate să negocieze (sconteze) la o bancă locală sau străină documentele însoțite sau nu de o trată, în vederea mobilizării mai rapide a creanței sale.

Schema derulării acreditivului documentar domiciliat în țara exportatoare

6. livrează mărfurile

1. contract import-export

9. remitere documente

și rambursare bani

3. înștiințarea deschiderii AD

8. plătește c/v mărfurilor

În vederea derulării activității de decontare prin acreditiv documentar, se vor parcurge următoarele etape:

deschiderea și notificarea acreditivului – se realizează în baza prezentării de către clientul ordonator a unei „cereri de deschidere a acreditivului” întocmită în patru exemplare în țara noastră și care trebuie să conțină următoarele elemente considerate esențiale pentru derularea operației:

informații asupra plătitorului, a băncii emitente a acreditivului;

momentul deschiderii, termenul de valabilitate a acreditivului, suma de plată, valuta;

informații cu privire la beneficiarul acreditivului, la banca sa;

lista documentelor contra cărora se face plata: factura, documentul de transport, certificat de calitate, denumirea mărfurilor ce fac obiectul contractului;

detalii privind tipul acreditivului, modalitatea de transmitere și alte informații.

utilizarea acreditivului – exportatorul, după primirea notificării, va proceda la livrarea mărfurilor și depunerea documentelor care atestă îndeplinirea obligațiilor sale la banca sa unde sunt verificate din punct de vedere al concordanței cu termenii acreditivului. În cazul documentelor corecte, banca exportatorului va expedia un aviz de debit pe numele Centralei Băncii Comerciale a ordonatorului precizându-i suma cu care a fost debitat contul, precum și setul de documente ce au fost prezentate conform condițiilor acreditivului. Ulterior, contul plătitorului este debitat cu suma acreditivului plus comisioane, speze bancare aferente operațiunilor efectuate. Banca îi va remite clientului său setul de documente solicitate în acreditiv, precum și extrasul de cont însoțit de o notă contabilă de debitare.

închiderea acreditivului – poate avea loc:

în momentul în care a fost folosit integral, adică s-a epuizat suma convenită cu banca în momentul solicitării deschiderii lui;

automat la expirarea termenului de valabilitate stabilit în momentul deschiderii;

la cererea plătitorului cu / fără acceptul prealabil al furnizorului;

În unele cazuri pot interveni modificări: majorări, diminuări, prelungiri de termene, care se fac numai cu acordul ambelor părți.

2.3.7. Cardul – instrument electronic de plată

Cardul este un intrument de plată și de decontare care asigură posesorului autorizaz achiziționarea de bunuri și servicii fără prezența efectivă a numerarului. A apărut ca o alternativă la instrumentele clasice de plată, fiind un suport de tranzacție standardizat, securizat și informatizat. Există sub forma unor solduri monetare imprimate pe benzi magnetice încorporate în plachete confecționate din material plastic sau pe microprocesoare.

Ca instrument de plată, cardul este mijlocul prin care deținătorul acestuia dă dispoziție unei bănci de a plăti în contul său în favoarea unui comerciant contravaloarea mărfurilor eliberate sau a serviciilor prestate. Sistemul este organizat pe baze contractuale între deținători, emitent și comerciant, fiind un instrument de asigurare anticipată al decontării, acoperit printr-o linie de credit sau depozit în cont.

Folosirea cardurilor prezintă avantaje pentru fiecare dintre participanții implicați în utilizarea acestui instrument. Posesorul cardului intră mai repede în posesia banilor și își stinge obligațiile rapid, sigur și comod. Are posibilitatea monitorizării și controlului cheltuielilor efectuate, dar și a obținerii de credite pentru diverse cumpărături în baza acordului încheiat cu banca. Aceasta, la rândul ei obține avantaje constând din comisioanele și dobânzile percepute, pentru operațiile cu carduri și pentru creditele acordate.

Cardurile oferă atracție și pentru comercianți prin gradul sporit de securitate al tranzacțiilor cu carduri, fluidizarea acestora prin eliminarea numerarului, dar mai ales datorită sporirii volumului de vânzări ca o consecință a posibilității de a achiziționa mărfuri pe credit.

Impactul informaticii asupra sistemului de decontare. Sisteme electronice de transfer al fondurilor în domeniul plăților prin carduri.

1. Puncte electronice de vânzare la comercianți (EFT – POS) – medii electronice de efectuare a tranzacțiilor comerciale, sunt niște dispozitive automate care asigură în timp real autorizarea operațiunilor și stocarea informațiilor financiare sau chiar decontarea tranzacțiilor efectuate prin intermediul cardurilor.

Autorizarea în timp real a tranzacției este asigurată cu ajutorul unei tastaturi speciale, atașate dispozitivului (POS), numită PIN PAD, unde deținătorul cardului își introduce PIN-ul (Personal Identification Number), la sfârșitul zilei memoria dispozitivului POS (calculator cu capacități de decontare) se descarcă la bancă și astfel fondurile tranzacționate sunt înregistrate automat în contul comerciantului. Transferul fondurilor se face în mediu pur electronic.

2. Automatic Teller Machine (ATM) – este un dispozitiv electromecanic ce servește utilizatorului, titularului de cont, pentru eliberarea de numerar și pentru accesul la diferite alte servicii: solicitarea de informații asupra soldului contului și asupra ultimelor intrări în cont, eliberarea extrasului de cont, transfer de fonduri sau formularea altor dispoziții privind utilizarea disponibilului din cont.

Tranzacțiile efectuate de utilizatorul unui card sunt decontate zilnic în sistemul mondial sub sigla căruia a fost emis cardul, debitându-se disponibilitățile băncii emitente și creditându-se contul băncii acceptatoare.

O nouă treaptă pe scara evoluției cardurilor o reprezintă smart cardul. Conversia de la rolul pasiv la cel dinamic al informațiilor stocate la nivelul cardurilor reprezintă migrarea către smart card, noul card înglobând microcircuite integrate putând stoca de 10 – 100 ori mai multă informație decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigur. Smart cardul încarcă valoarea monetară din contul de disponibil pe care o va descărca pe măsură ce se fac plățile. Încărcarea se face de la o bancă, automat bancar, terminalul EFTPOS sau telefon. Pentru a efectua operații cu smart cardul acesta se introduce într-un dispozitiv de citire-scriere, care poate fi cu contact sau fără contact. Prezintă o serie de avantaje: înmagazinarea de unități de evaluare ce pot fi reîncărcate; eliminarea autorizării on-line, în vederea acceptării cardului; realizarea unei plăți mai mari în descoperiri de cont; stocarea unor volume mari de date, imagini, semnături, amprente, fișe medicale, posibilitatea integrării diverselor operații pe același suport; protecție sporită împotriva fraudei, siguranță și securitate.

În prezent, marile companii de „Credit Cards”: Visa, Mastercard, utilizează tehnologia smart card, băncile demarând totodată proiecte de înlocuire a cărților de credit cu smart carduri.

CARDUL BCR EUROCARD / MASTERCARD – este un card de credit emis în lei, destinat persoanelor fizice, tranzacțiile efectuându-se în limita unui plafon de creditare acordat clientului de către bancă. Poate fi folosit numai pe teritoriul României, atât în mediul electronic (terminale POS și / sau bancomate), cât și manual (imprintere).

Creditul se acordă pe baza unei analize a bonității clientului efectuat de către unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odată aprobată cererea de creditare, se încheie un contract pentru o perioadă de un an între bancă și client, contract ce se poate prelungi printr-un act adițional.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de servicii (electricitate, apă, gaze, telefonie fixă și mobilă, TV cablu, etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR.

Avantaje:

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

achiziționarea de bunuri și servicii, fără a dispune de numerar la orice comerciant din țară care afișează sigla „Eurocard / Mastercard”;

perioada de grație de maximum 30 zile pentru tranzacțiile efectuate la comercianți;

după aprobarea creditului, clientul beneficiază de acesta timp de un an, în limita plafonului aprobat fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații.

CARDUL BCR MAESTRO și CARDUL BCR VISA ELECTRON – sunt carduri de debit, toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card, emis în lei, destinat persoanelor fizice. Cardurile pot fi utilizate atât în țară, cât și în străinătate, în mediul electronic (terminale POS și sau bancomate), ori unde este afișată sigla „Maestro / Cirrus”, respectiv „Visa Electron”. Atunci când cardurile sunt utilizate în străinătate, conversia valutară se face automat de către sistemul de autorizare la cursul BNR.

În cazul virării salariului în contul de card, banca oferă posibilitatea tragerii de sume în descoperiri de cont de până la 75 % din salariul net lunar sau poate acorda o linie de credit de până la trei salarii nete prin intermediul cardului de credit. Aceste facilități se pot acorda numai pe bază contractuală bancă – angajator și bancă – deținător de card.

Cardurile pot fi utilizate pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de servicii (electricitate, apă, gaze, telefonie fixă și mobilă, TV cablu, etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;

transferuri de fonduri prin ATM-urile BCR din conturile de card în conturile curente ca și rambursarea ratelor pentru creditele BCR în lei;

accesarea serviciului Mobile Banking BCR.

Avantaje:

se alimentează în lei, dar se poate utiliza și în străinătate, în orice valută;

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la orice ATM;

garantarea disponibilului din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;

accesul la sume de bani suplimentare prin descoperitul de cont.

CARDUL BCR VISA CLASIC – este un card de debit, toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card, emis în lei, destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat numai în țară, atât la terminale POS și sau bancomate, cât și la imprintere, ori unde este afișată sigla „Visa”.

În cazul virării salariului în contul de card, banca oferă posibilitatea tragerii de sume în descoperiri de cont de până la 75 % din salariul net lunar sau poate acorda o linie de credit de până la trei salarii nete prin intermediul cardului de credit. Aceste facilități se pot acorda numai pe bază contractuală bancă – angajator și bancă – deținător de card.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de servicii (electricitate, apă, gaze, telefonie fixă și mobilă, TV cablu, etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;

transferuri de fonduri prin ATM-urile BCR din conturile de card în conturile curente ca și rambursarea ratelor pentru creditele BCR în lei;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;

accesarea serviciului Mobile Banking BCR.

Avantaje:

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele în lei, la termen sau la vedere, asigurând clientului libertatea de a retrage dobânda de la orice ATM;

garantarea disponibilului din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;

accesul la sume de bani suplimentare prin descoperitul de cont.

CARDUL BCR VISA CLASIC iNTERNAȚIONAL – este un card de debit, emis în euro, destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal. Cardul poate fi utilizat atât în țară, cât și în străinătate (la terminale POS și sau bancomate), cât și manual (la imprintere), ori unde este afișată sigla „Visa”.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de servicii (electricitate, apă,

gaze, telefonie fixă și mobilă, TV cablu, etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;

accesarea serviciului Mobile Banking BCR.

Avantaje:

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

garantarea disponibilului din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;

este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate.

CARDUL BCR VISA iNTERNAȚIONAL – este un card de debit, emis în dolari SUA, destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes personal. Cardul poate fi utilizat atât în țară, cât și în străinătate (la terminale POS și sau bancomate), cât și manual (la imprintere), ori unde este afișată sigla „Visa”.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de servicii (electricitate, apă, gaze, telefonie fixă și mobilă, TV cablu, etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR;

transferuri de fonduri prin ATM-urile BCR din conturile de card în conturile curente ca și rambursarea ratelor pentru creditele BCR în lei;

accesarea serviciului Mobile Banking BCR.

Avantaje:

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

garantarea disponibilului din contul de card prin Fondul de garantare a depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de către acesta;

este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate.

CARDUL BCR VISA BUSINESS – este un card de debit, toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card, emis în dolari SUA, destinat persoanelor juridice ai căror angajați se deplasează în străinătate. Cardul poate fi utilizat în mediul electronic (la terminale POS și sau bancomate), cât și manual (la imprintere), ori unde este afișată sigla „Visa”.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv ghișee ale Băncii Comerciale Române);

plata prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități sau servicii.

Avantaje:

accesul: 24 ore din 24 la orice ATM din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;

eliminarea riscurilor pe care le presupune deținerea numerarului;

este un mijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afaceri;

este un instrument de plată modern, sigur și rapid, util pe parcursul călătoriilor în străinătate.

CARDUL BCR VISA VIRTUON – este un card de debit, dar fără bandă magnetică și fără PIN, la care este atașat un cont în dolari SUA destinați strict tranzacțiilor, pe internet contul de card virtual putând fi deschis în numele oricărui deținător de card de tip BCR, persoană fizică sau juridică.

Cardul poate fi utilizat pentru: pe orice site pe internet, din țară sau străinătate, care acceptă carduri Visa și poate fi emis și utilizat în corelație cu toate cardurile de debit BCR, în lei sau valută deținute.

În cazul transferurilor efectuate la ATM între conturile de debit și contul de card virtual, suma dorită se tastează în lei, indiferent de valuta contului de debit din care se dispune transferul.

Avantaje:

alimentarea contului de card virtual se poate face oricând: 24 ore din 24 la orice ATM din țară sau prin telefonul mobil (Mobile Banking BCR);

asocierea numărului de cont de card virtual, în mod automat și fără formalități suplimentare tuturor cardurilor de debit emise ulterior aceluiași deținător;

limitarea fraudei la tranzacțiile efectuate prin intermediul internetului.

2.4. Servicii de investiții

2.4.1. Operațiuni pe piața bursieră și extrabursieră

Bursa este o piață specializată unde se pot vinde și cumpăra public:

mărfuri fungibile și standardizate;

valute selecționate;

aur și alte metale prețioase;

acțiuni, obligațiuni și alte hârtii de valoare selecționate, toate denumite generic „valori mobiliare”

Utilizatorii bursei (clienții) încheie tranzacții prin intermediul unei agenții de brokeraj sau a unui broker independent, cărora li se plătește un comision.

Încasarea prețului mărfii și plata vânzătorului se face de casa de compensații prin agenția de brokeraj implicată.

Legea operațiunilor pe piețele derivate se bazează pe constatarea unei diferențe de preț între două momente:

la vedere sau la disponibil (chash sau spot)–pe piețele la vedere livrarea și plata produselor se face imediat, în câteva zile de la încheierea contractului;

la termen (forward sau futures), se face distincție între piețe și tranzacții ocazionale, întâmplătoare denumite forward și între cele organizate denumite futures – acestea din urmă oferind contracte sigure (ferme) la termen.

Bursa de valori, care reprezintă un segment foarte important al pieței financiare, manifestă o expansiune și o diversificare considerabilă. Procesul inovării burselor de valori este generat de starea generală de instabilitate și necesitatea unor piețe mai transparente, pe de o parte, corelată cu aceea de a dispune de instrumente performante de acoperire a riscurilor, pe de altă parte.

Atât bursele private, cât și cele publice, prin constituire devin persoane juridice cu sau fără scop lucrativ, care se autoguvernează sub supravegherea instituțiilor de stat prevăzute de legea națională a fiecărei țări.

Bursa fiind un centru al vieții comerciale, concentrează o mulțime de participanți implicați direct sau indirect în tranzacțiile bursiere. După poziția pe care o ocupă față de bursă, acești participanți sunt:

utilizatorii bursei – sunt cei care realizează în cont propriu operațiuni în cadrul bursei și se referă la societăți cu caracter de producție sau comerciale, precum și investitorii, respectiv instituțiile cu caracter financiar-bancar, cum sunt: băncile de investiții, fondurile mutuale, fondurile de pensii și alte instituții care gestionează fonduri;

operatorii de bursă – sunt persoanele care participă activ la încheierea contractelor și care se pot situa în afara bursei sau pot fi membrii ai bursei. Categoriile de operatori sunt: broker mandatar; broker independent; dealer; agenția de brokeraj;

Societatea de Valori Mobiliare este o societate financiară independentă, organizată să deservească una sau mai multe burse de valori sau de mărfuri și poate funcționa ca departament în cadrul unei burse sau ca filială.

În scopul diversificării activității sale, Banca Comercială Română a participat ca acționar principal la constituirea în anul 1996 a S.C. „INTERMOB SVM” S.A., societatea având ca obiect de activitate intermedierea de valori mobiliare, oferind următoarele categorii de servicii:

servicii conexe activității bursiere și servicii pentru piața primară, cuprinzând:

aducerea la cota Bursei de Valori București a societăților comerciale profitabile și cu mare potențial economic;

consultanță pentru emisiunea de acțiuni și obligațiuni în vederea atragerii resurselor bănești de la investitori;

elaborarea documentației în vederea majorării capitalului social și / sau a finanțării prin plasament privat și / sau ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare, precum și întocmirea prospectelor de ofertă publică.

operațiuni pe piața bursieră:

vânzarea și cumpărarea de acțiuni în contul clientului;

deținerea de fonduri și / sau valori mobiliare ale clienților în scopul executării ordinelor privind respectivele valori mobiliare;

păstrarea de fonduri și/sau valori mobiliare ale clienților în scopul și pe parcursul administrării portofoliului;

administrarea conturilor de portofoliu individuale ale valorii mobiliare ale clienților;

consultanță de plasament în valori mobiliare.

operațiuni pe piața extrabursieră RASDAQ – OTC:

intermedierea vânzării-cumpărării aparținând societăților comerciale necotae la bursă, rezultate în urma procesului de privatizare în masă;

societatea și-a propus ca pe viitordministrarea conturilor de portofoliu individuale ale valorii mobiliare ale clienților;

Toate aceste tranzacții se pot efectua prin intermediul agenților de valori mobiliare ai S.C. „INTERMEOB SVM” S.A., autorizați de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.).

2.4.2. Custodia

În practica internațională a investițiiilor de portofoliu, instituția custodelui este unul dintre elementele care facilitează un grad mai mare de siguranță pe piața bursieră, iar la lansarea serviciilor respective și pe piața internă constituie un stimulent pentru atragerea de noi investitori instituționali români și străini.

Cadrul legal pentru serviciile de custodie este dat de un regulament care set aprobat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.). Serviciile de custodie includ activități precum:

păstrarea în siguranță a valorilor mobiliare;

decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare;

transmiterea periodică de rapoarte clienților și transmiterea de informații cu privire la Adunările Generale ale societăților cotate;

votul prin mandat;

colectarea și plata de dividende.

Agentul custode acționează ca un reprezentant legal al investitorului, în toate operațiunile pe care le implică cumpărarea, deținerea și vânzarea de valori mobiliare. Astfel, agentul custode plătește societăților de valori mobiliare sumele rezultate din tranzacțiile în numele clientului, clientul fiind comun, atât custodelui, cât și societății de valori mobiliare care a încheiat tranzacția în cauză.

În cazul clienților străini, custodele este cel care va face și schimbul valutar, înaintea fiecărei tranzacții de cumpărare, va schimba valuta din contul de numerar al clientului în lei, cu care apoi va plăti acțiunile achiziționate de pe piața românească. Agentul custode este cel care păstrează valorile mobiliare achiziționate în numele clientului și fondurile sale bănești legate de tranzacționarea valorilor mobiliare.

În România, investitorii străini de portofoliu – mai ales cei instituționali – și-au făcut apariția, într-o proporție semnificativă, în prima jumătate a anului 1997, iar Bursa de Valori București (B.V.B.) a introdus în mod oficial servicii de custodie cu începere din anul 1998 când a fost în măsură să asigure accesul direct la sistemul de compensare-decontare și la registrul (B.V.B.) prin conectarea la serviciul informatic al bursei, obținând astfel date privitoare la deținerile de valori mobiliare ale clienților lor și la tranzacțiile realizate de aceștia.

Băncile autorizate să acționeze ca agenți custozi pe piața românească sunt: ING BANK BUCAREST BRANCH, ABN AMRO BANK ROMÂNIA, CITIBANK ROMÂNIA, BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE-SOCIÉTÉ GROUP GENERALE, acești agenți au drept clienți principali investitorii străini (societăți internaționale de brokeraj, fonduri internaționale de investiții, custozi globali), dar au în vedere și atragerea unor clienți precum fondurile de investiții locale.

PĂSTRAREA VALORILOR ÎN TEZAURUL CU CASETE – este un serviciu prin care se asigură păstrarea titlurilor, a hârtiilor de valoare și a altor valori posibil de tezaurizat în tezaurul unităților bancare.

Caracteristici:

se adresează clienților persoane fizice și juridice;

valorile care pot fi păstrate în tezaurul băncii sunt: bijuterii din metale și pietre prețioase; bilete de bancă și valută cash; diverse colecții (monede, obiecte istorice vechi); documente de valoare; obiecte făr valoare determinată; testamente; titluri, acțiuni, obligațiuni, certificate de proprietate, certificate de depozit, etc.

Condiții de utilizare

presupune încheierea unui contract de primire în depozit în care se precizează și numărul casetei repartizate, deponentul intrând în posesia cheii casetei și a unui permis de intrare în bancă;

deponentul poate face consultarea valorilor din casete, precum și unele operații de ridicări și introduceri de valori;

când deponentul dorește să stabilească o persoană împuternicită să consulte sau să ridice valorile depozitate la bancă, se va prevedea o clauză în contract și eventualele condiții de eliberare a valorilor;

în cazul ridicării totale a valorilor depuse spre păstrare, deponentul va întocmi o cerere aprobată de directorul unității bancare în care se precizează perioada pentru care au fost depozitate valorile, comisionul achitat și declarația că au fost preluate valorile, legitimația de intrare în bancă și cheia casetei.

Taxe și comisioane:

servicii de depozitare și păstrare a obiectelor sau documentelor cu valoare declarată:

în gropuri sigilate: 1% pe an din valoarea declarată;

în casete: 1,5% pe an din valoarea declarată.

servicii de depozitare și păstrare a obiectelor sau documentelor cu valoare nedeclarată:

în gropuri sigilate: 40.000 lei pe lună, exclusiv TVA;

în casete: 50.000 lei pe lună, exclusiv TVA.

Avantaje:

păstrarea în siguranță a valorilor;

custodia valorilor care fac obiectul gajului în cazul unor credite acordate de bancă.

2.4.3. Asigurări – Reasigurări

În scopul diversificării activității, precum și a paletei de servicii oferite clienților proprii, Banca Comercială Română și-a completat obiectul de activitate cu negocierea și încheierea de contracte de asigurare și reasigurare (în numele societăților de asigurare), precum și cu prestarea altor servicii privind încheierea și executarea unor asemenea contracte.

Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul (persoană fizică sau juridică) se obligă să plătească o primă asiguratorului, iar acesta din urmă ia asupra lui riscul producerii unui anumit eveniment negativ, obligându-se ca la producerea evenimentului să plătească asiguratului sau unei terțe persoane (beneficiar) o indemnizație (despăgubire sau suma asigurată) în limitele convenite.

Începând cu data de 13 decembrie 1996 funcționează societatea comercială pe acțiuni de asigurare – reasigurare ASIBAN, la care Banca Comercială română este acționar fondator, alături de Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Transilvania, Casa de Economii și Consemnațiuni și Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare, iar din luna decembrie anul 2001 a apărut pe piață societatea comercială „BCR ASIGURĂRI” S.A., care completează lista societăților ce aparțin Grupului B.C.R. – ca furnizor de servicii financiare integrate, alături de BCR Securities, BCR Leasing și BCR Asset Management. Din luna iulie anul 2003 „BCR ASIGURĂRI” S.A. are și calitatea de membră a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, aceasta din urmă fiind o organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă, cu caracter nelucrativ și s-a constituit în anul 1994 în scopul dezvoltării, extinderii, colaborării și cooperării în domeniul asigurărilor și reasigurărilor pe plan național și internațional.

Capitalul social subscris și vărsat este de 96 miliarde lei, iar structura acționariatului societății „BCR ASIGURĂRI” S.A. este următoarea:

B.C.R. – 74,28%;

Persoane fizice-angajați ai B.C.R. – 25,72%;

Obiectul de activitate al societății îl constituie încheierea oricărui tip de asigurare / reasigurare în lei și în valută, atât în țară, cât și în străinătate, oferta de servicii este următoarea:

asigurări pentru solicitanții de credite (de persoane sau de bunuri, inclusiv autoturisme);

elaborarea unor produse combinate cum ar fi:

Bunăstarea familiei mele în care sunt oferite, la alegere, asigurarea pentru locuință și bunurile din aceasta sau asigurarea de deces și invaliditate permanentă din accident;

Oferirea către deținătorii de conturi de depozit (cu valori mai mari de 100 milioane lei sau 3000 dolari SUA sau 3.000 Euro) a unei asigurări pentru incendiu și/sau deces din accident.

Pachetul de produse și servicii intitulat „Private Banking”, care se adresează deținătorilor de depozite cu valori de minimum 1 miliard lei sau 30.000 dolari SUA și care include asigurări în condiții preferențiale.

asigurări de accidente și boală care cuprinde:

asigurarea de accidente persoane (individuală sau colectivă);

asigurarea de accidente a persoanelor aflate în autovehicule.

asigurări de viață pe termen limitat de deces (cu asigurarea suplimentară pentru invaliditatepermanentă din accident);

asigurări de asistență turistică, care cuprinde:

asigurarea de sănătate pentru călătorii în străinătate acordate la emiterea cecurilor de călătorie;

asigurarea de asistență medicală pentru cetățenii străini pe teritoriul României.

asigurări de mijloace de transport terestru;

asigurări de aviație și spațiale;

asigurări de bunuri în tranzit (asigurarea bunurilor și valorilor pe timoul transportului);

asigurări de incendii și alte calamități naturale, care cuprind:

asigurarea de incendiu și alte calamități;

asigurarea lucrărilor de construcții-montaj;

asigurarea banilor și altor valori;

asigurarea echipamentelor electronice;

asigurarea mașinilor, utilajelor, instalațiilor pentru avarii accidentale.

asigurări pentru instrumente bancare și deconturi electronice;

asigurări de pierderi financiare datorate întreruperii activității;

asigurări de răspundere civilă;

asigurări agricole;

orice alte tipuri de asigurări prevăzute de lege.

Asiguratul are posibilitatea de a-și alege modalitatea de plată a primelor și valoarea lor, în funcție de posibilitățile sale financiare.

Pentru viitor „B.C.R. ASIGURĂRI” S.A. plănuiește să se impună pe piață prin acele măsuri strategice care îi pot asigura o poziție de frunte, împreună cu Banca Comercială Română și își propune să se concentreze asupra dezvoltării și consolidării portofoliului propriu de clienți, fiind permanent în slujba acestora, prin lansarea de noi produse, adăugarea de noi componente produselor existente, dar și prin dezvoltarea continuă a suportului tehnic.

Atât unitățile băncii, cât și orice agent economic pot încheia toate asigurările din domeniile de mai sus prin rețelele proprii de sucursale, la tarife avantajoase și negociabile.

2.4.4. Euroobligațiuni

În anul 1997, Banca Comercială Română lansa pe piața internațională de capital obligațiuni în valoare de 75 milioane dolari SUA. Evenimentul constituie o premieră în perimetrul băncilor comerciale românești. Emisiunea de obligațiuni pe piața internațională de capital, acțiune de anvergură cuprinzând etape distincte și un calendar precis, a debutat în toamna anului 1996 cu contractarea agențiilor internaționale de rating Standard & Poor’s și Moody’s Inverstors’ service Inc.

Materialul de prezentare al B.C.R., întocmit cu sprijinul consultanților Băncii de Investiții Merrill Lynch Internațional, împreună cu studiile și observațiile directe efectuate de instituțiile de rating, au permis obținerea rating-urilor BB-(S&P) și Ba 3 (Mooody’s). Aceste clasificări se situează la nivelul celor mai oferite cu un an în urmă Băncii Naționale a României.

Alte etape parcurse:

întocmirea ofertei circulare destinată potențialilor investitori – o prezentare amplă a României și a Băncii Comerciale Române în contextul sistemului bancar românesc și a instrumentelor pieței de capital utilizate în țara noastră;

„Roadshow” – călătorie de prezentare a B.C.R. în Europa și SUA, în fața investitorilor;

Cererea efectivă de obligațiuni BCR (Restricted Global Notes și Unrestricted Global Notes) a fost mai mare decât oferta băncii, acest fapt marcând succesul deosebit de care s-a bucurat întreaga acțiune.

Planificată inițial la 60 milioane dolari SUA, valoarea finală a emisiunii a fost de 75 milioane dolari SUA, 85% din volumul emisiunii a fost vândut în Europa, iar restul de 15% în SUA. Germania, Austria și Marea Britanie au fost statele interesate în cumpărarea euroobligațiunilor, 70% din volumul total fiind cerut de către investitorii instituționali, iar restul de 30% de către investitorii privați.

2.5. Creditarea

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1999, Banca Comercială Română și-a desfășurat principala sa activitate – cea de creditare – în condiții specifice impuse de aplicarea măsurilor privind restructurarea economiei naționale, înregistrării unei tendințe de scădere a producției industriale sub nivelul realizărilor din perioada precedentă, creșterii blocajului financiar și a ratei dobânzii, precum și a măsurilor de politică monetară adoptate de Banca Națională a României.

2.5.1. Credite

Creditul reprezintă cedarea unei sume de bani efectuată la un moment dat, de către o unitate bancară unui subiect economic, cu obligația acestuia din urmă de a restitui mai târziu la termen fixat, suma primită plus o sumă de bani care se numește dobândă.

Începând cu anul 1999, Banca Comercială Română a pus un accent deosebit pe finanțarea economiei reale și pe sprijinirea procesului de restructurare, prin acordarea de credite, atât pentru importul de echipamente, tehnologie, materii prime și materiale, cât și pentru exportul de produse manufacturate. De asemenea, a crescut atenția și sprijinul prin credite acordate clienților din sectorul privat prin extinderea afacerilor cu întreprinderile mici și mijlocii, a celor privatizate sau aflate în curs de privatizare, precum și clienților din străinătate care investesc în România.

Prin creditele noi în lei și în valută (în echivalent în lei) pe care le-a acordat clienților săi, Banca Comercială Română a contribuit la finanțarea activității de producție în mai multe sectoare economice.

În vederea promovării unei politici de sprijinire prin credite a producției pentru export în scopul asigurării necesarului de valută și echilibrarea balanței de plăți, B.C.R. acordă din surse proprii: credite pentru export cu dobândă dieferențiată, mai mică decât dobânda de bază.

CREDIT PENTRU FINANȚARE DE ACTIVITĂȚI LUCRATIVE – este creditul acordat de bancă, având termen de rambursare de peste un an, clienților săi: persoane fizice independente și asociații familiale autorizate în baza Decretului-Lege nr.54/1990, producători agricoli individuali sau asociați în diferite forme de asociere, liber profesioniști autorizați potrivit statutului profesional, precum și populației în scopul finanțării de activități lucrative.

Caracteristici:

forma de decontare este viramentul, direct din contul separat de împrumut în contul sau pe numele beneficirului de sumă, utilizându-se ordinul de plată întocmit de împrumutat, potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României.

Condiții de creditare:

termenul de rambursare este de maximum 5 (cinci) ani;

pot contracta împrumuturi în lei persoanele fizice, cetățeni cu domiciliul stabil în România, care pot face dovada că:

au constituite și vor utiliza surse proprii de finanțare, în funcție de specificul investiției;

realizează venituri certe și pot garanta rambursarea împrumuturilor solicitate atât cu veniturile pe care le realizează, cât și cu garanții reale;

la solicitare împrumutul nu înregistrează debite sau obligații neachitate.

volumul minim al garanțiilor trebuie să acopere valoare împrumutului cumulată cu dobânda aferentă unui an;

volumul maxim al unei rate lunare de rambursat nu va depăși 1/3 din veniturile nete lunare ale împrumutului și eventual girantului plătitor;

pe parcursul creditării, urmare a modificărilor intervenite în nivelul ratei dobânzii anuale, banca va proceda la la recalcularea ratelor lunare totale de rambursat și întocmirea unui nou grafic de rambursare, având în vedere împrumutul rămas de restituit și numărul de rate lunare rămase de rambursat la data calculării.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata anuală a dobânzii percepută de bancă, va putea fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare.

CREDITul GLOBAL DE EXPLOATARE – este creditul acordat pentru acoperirea necesarului trimestrial de fonduri, în vederea realizării producției programate, care are desfacerea asigurată prin contracte și comenzi ferme (aprovizionarea cu stocuri de materii prime, materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibil).

Caracteristici:

se acordă în lei persoanelor juridice, indiferent de forma de proprietate;

termenul de acordare este de 90 zile, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de 90 zile, fără a depăși 12 luni de la acordarea primului credit;

determinarea volumului clientului se face pe baza analizei fluxului de lichidități.

Condiții de creditare:

documentația necesară pentru obținerea creditului:

cererea de creditare semnată de persoane autorizate să reprezinte agentul economic solicitant;

bilanțul contabil, raportul de gestiune și contul de profit și pierdere pe ultimul an;

ultimele situații privind „Rezultatele financiare” și „Situația patrimoniului”, balanța de verificare aferentă ultimei luni;

bugetul de venituri și cheltuieli întocmit conform precizărilor Ministerului Finanțelor;

situația prognozată a plăților și încasărilor aferente perioadei pentru care solicită creditul;

proiectul graficului de rambursare a creditului și de plată a dobânzii;

garanțiile propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat;

planul de afacei.

acordarea creditului se face prin contul separat de împrumut „credite pentru capital de lucru”, care se debitează pe măsura angajării creditului în limita plafonului aprobat, pe baza ordinului de plată întocmit de agentul economic sau nota contabilă întocmită de bancă;

rambursarea creditelor se face din disponibilitățile curente existente în contul curent și încasările zilnice, prin debitarea acestuia în corespondență cu contul separat de împrumut, pe baza ordinului.

Dobânzi, taxe și comisioane:

dobânda percepută de bancă va putea fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resurselor de finanțare;

banca poate acorda dobânzi preferențiale, în funcție de specificul activității și de bonitatea clientului;

nu se percepe comision de neutilizare a creditului.

CREDIT PENTRU EXPORT – este creditul acordat de bancă, în condițiile existenței contractelor externe pentru livrări de produse la export, cu modalități de plată asigurătorii și încasarea valutei, de obicei, prin Banca Comercială Română.

Caracteristici:

vizează întreg ciclul de producție – desfacere și se acordă pentru aprovizionările necesare realizării producției destinate exportului, pe baza documentelor ce atestă livrarea mărfurilor la export pe perioada până la încasarea contravalorii lor;

perioada de valabilitate nu depășește 12 luni, cu excepția creditelor pentru produsele cu ciclul lung de fabricație.

Condiții de creditare:

existența contractelor de export sau a comenzilor încheiate cu partenerii externi;

existența de plată a contractelor de plată asigurătorii;

asigurarea împotriva riscului comercial de neplată, pe toată perioada de creditare, de către instituțiile specializate din țară;

asigurarea împotriva riscului de țară este obligatorie, cu excepția țărilor nominalizate de B.N.R.

agenții economici solicitanți trebuie să aibă un cont curent și un cont valutar deschis la B.C.R. și să-și deruleze activitatea prin aceste conturi;

încasarea valutei aferente exportului pentru care s-au acordat credite și operațiunea de transfer a acesteia în lei să se facă prin conturile de la această bancă;

durata ciclului de fabricație, livrarea și încasarea să nu depășească 12 luni, cu excepția creditelor pentru producția cu ciclul lung de fabricație;

acordarea creditului se face prin cont separat de împrumut.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata dobânzii percepută de bancă va putea fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resurselor finanțare;

banca poate acorda dobânzi preferențiale, în funcție de specificul activității și de bonitatea clientului.

LINII DE CREDITE – este creditul acordat de bancă, în vederea completării sau reîntregirii capitalului de lucru care funcționează după sistemul revolving (se pot efectua trageri și rambursări pe toată perioada de valabilitate a liniei de credit, cu condiția ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depășească volumul liniei de credit aprobat).

Caracteristici:

se acordă în lei persoanelor juridice, indiferent de forma de proprietate, care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să înregistreze performanțe financiare corespunzătoare și să aibă un serviciu bun al datoriei; se acordă și pentru activități de export când ponderea exportului în cifra de afaceri e semnificativă și are caracter de permanență;

să fie clienți permanenți ai băncii, să efectueze operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, de regulă prin bancă;

să dispună de capital vărsat de cel puțin 10 milioane lei, iar plățile și încasările să aibă, prin natura activității, caracter permanent;

să aibă o situație financiară corespunzătoare, cu o evoluție favorabilă a indicatorilor de bonitate.

perioada de valabilitate este de maximum 12 luni, iar termenele uzuale de acordare sunt de 90 și 180 zile.

Condiții de creditare:

creditul se acordă prin cont separat de împrumut „linii de credite”, iar rambursarea se face în funcție de performanțele financiare și serviciul datoriei clienților;

volumul linie de credit, în cazul creditării de ansamblu a activității curente, se determină în funcție de cifra de afaceri aferentă perioadei creditării și durata medie de încasare a clienților;

garanții asigurătorii sunt: ipoteca de rangul I și / sau gajul cu sau fără deposedare asupra activelor din patrimoniul societății;

un client nu poate beneficia concomitent de credit pentru capital de lucru și de credite sub forma liniei de credite.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata dobânzii percepută de bancă este negociabilă, în funcție de costurile resurselor finanțare.

CREDIT PENTRU CONSTRUIRI ȘI / SAU CUMPĂRĂRI DE LOCUINȚE – este creditul acordat de bancă, clienților săi persoane fizice, în scopul facilitării construirii și / sau cumpărării de locuințe și terenuri intravilan.

Caracteristici:

forma de decontare este viramentul direct din contul separat de împrumut în contul sau pe numele beneficiarului de sumă, utilizându-se ordinul de plată întocmit de împrumutat, potrivit reglementărilor B.N.R.;

în cazul construirii de locuințe, avansul minim necesar solicitat clientului este de 15% din prețul de vânzare al locuinței sau al devizului în general.

Condiții de creditare:

creditul se poate contracta de către cetățeni români, cu domiciliul stabil în România, care:

realizează venituri certe;

pot garanta rambursarea lui atât cu venituri pe care le realizează, cât și cu garanții reale;

la data solicitării împrumutului nu înregistrează debite sau alte obligații neachitate.

termenul de rambursare e de maximum 15 ani;

rambursarea împrumutului și a dobânzii aferente se garantează cu:

venituri nete realizate de solicitant și un girant plătitor;

garanții reale de forma ipotecii de rangul I constituită de împrumutat și/sau un girant al acestuia;

bunul care se cumpără din împrumut, care va putea fi admis în garanția creditului efectiv gajul, pentru a elibera de sub garanție bunurile ipotecate și gajate inițial de împrumutat sau girant;

volumul minim al garanțiilor trebuie să acopere valoarea împrumutului cumulat cu dobânda aferentă unui an;

volumul maxim al unei rate lunare nu va depăși ½ sau mai mică de 1/5 din veniturile nete lunare ale împrumutatului și eventual girantului plătitor;

pe parcursul creditării, urmare a modificărilor intervenite în nivelul ratei dobânzii anuale, banca va proceda la recalcularea ratelor lunare totale de rambursat și întocmirea unui nou grafic de rambursare, având în vedere împrumutul rămas de restituit și numărul de rate lunare rămase de rambursat la data recalculării;

documentele necesare solicitantului sunt: cererea de creditare, actele de identitate și adeverințele de venit și de salariu ale solicitantului, soțului / soției și ale girantului.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata anuală a dobânzii percepută de bancă va putea fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resurselor finanțare.

CREDIT PENTRU CUMPĂRĂRI DE AUTOTURISME – este creditul acordat de bancă, clienților săi persoane fizice, în scopul facilitării cumpărării de autoturisme, cu condiția de a rambursa la un anumit termen, împreună cu plata dobânzii aferente.

Caracteristici:

pentru cumpărarea de autoturisme, solicitantul trebuie să dețină surse proprii de finanțare care să reprezinte un avans de minimum 25% din prețul de vânzare cu amănuntul al autoturismului;

pe parcursul creditării, urmare a modificărilor intervenite în nivelul ratei dobânzii anuale, banca va proceda la recalcularea ratelor lunare totale de rambursat și întocmirea unui nou grafic de rambursare, având în vedere împrumutul rămas de restituit și numărul de rate lunare rămase de rambursat la data recalcuării.

Condiții de creditare:

creditul se poate contracta de către cetățeni români, cu domiciliul stabil în România, care:

sunt angajați cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată;

realizează venituri lunare cu caracter de permanență;

pot garanta rambursarea lui atât cu venituri pe care le realizează, cât și cu garanții reale;

la data solicitării împrumutului nu înregistrează debite sau alte obligații neachitate.

volumul maxim al unei rate lunare de rambursat nu va depăși 1/3 din veniturile nete lunare ale împrumutatului și eventual girantului plătitor.

termenul de rambursare e de maximum 5 ani;

rambursarea împrumutului și a dobânzii aferente se garantează cu:

venituri nete realizate de solicitant și un girant plătitor;

garanții reale de forma ipotecii de rangul I constituită de împrumutat și/sau un girant al acestuia;

Dobânzi, taxe și comisioane:

nivelul de dobândă se modifică în funcție de dobânda pieței.

CREDIT ÎN VALUTĂ PE TERMEN SCURT – este creditul acordat pentru finanțarea activității de aprovizionare, producție, desfacere, prestări servicii, import-export, acoperirea decalajului temporar între cheltuieli și resurse pentru investiții, etc.

Acest credit se acordă sub următoarele forme:

credit în valută privind importul de bunuri și servicii;

linii de credite în valută pentru importul de materii prime și materiale;

credit în valută pentru importul de bunuri și servicii pe bază de finanțare externă;

credit în valută pe documente remise spre finanțare externă;

credit în valută pe documente remise spre încasare.

Caracteristici:

se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni clienților persoane juridice cu activitate de export;

documentația necesară acordării creditelor în valută trebuie să cuprindă pe lângă documentele necesare acordării oricărui tip de credit, următoarele acte:

copii după contractul de import care face obiectul creditului;

copii după contractele de export ale căror încasări urmează să fie cesionate în favoarea băncii – drept garanție pentru creditul acordat.

determinarea volumului de credite în valută de care pot beneficia agenții economici se stabilește pe baza analizei atât a fluxului de lichidități total în lei, cât și a fluxului de lichidități în valută;

deficitul de lichidități determinat reprezintă nivelul maxim al creditului de care poate beneficia clientul și se va exprima în valuta în care se solicită împrumutul sau în echivalent dolar SUA;

volumul liniei de credit în valută se determină în funcție de cifra de afaceri realizată în valută și de durată medie de încasare a clienților externi.

Condiții de creditare:

utilizarea creditelor se poate face prin ordine de plată date băncii sau / și prin deschiderea acreditivelor documentare;

utilizarea creditelor sub forma liniilor de credite tip revolving se poate face oricând în perioada de creditare, iar dacă plafonul liniei de credite a fost consumat în întregime, se vor mai putea efectua trageri doar în limita sumei rambursate;

în cadrul creditelor pe documente remise spre încasare, plățile din credite se pot efectua integral la o dată stabilită sau în tranșe succesive, iar dacă sumele nu au fost consumate în întregime în perioadele menționate se poate acorda o perioadă suplimentară de inițiere de plăți de până la 15 zile;

rambursarea creditelor se efectuează la scadențele stabilite în contractul de împrumut din încasările în valută realizate de beneficiar.

Dobânzi, taxe și comisioane:

dobânda percepută de bancă poate fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare;

comisioanele percepute de bancă sunt: comisionul de gestiune și comisionul de neutilizare.

CREDIT PENTRU ACTIVITATEA DE LEASING – este creditul acordat în scopul achiziționării de mașini, utilaje, mijloace de transport și a altor bunuri, în vederea închirierii lor pe o perioadă determinată contra unei chirii dinainte calculate.

Caracteristici:

se acordă pe o perioadă de 3 – 5 ani, în lei și în valută, clienților persoane juridice, care au încheiat cu utilizatorii contracte de leasing financiar;

leasingul financiar presupune îndeplinirea cel puțin a unuia din criteriile:

închirierea pe o perioadă lungă, care implică transferul de proprietate la sfârșitul contractului de leasing;

contractul se încheie pe o perioadă mai mare sau egală cu 75%din durata de viața a mijlocului fix;

valoarea actualizată a tuturor chiriilor este mai mare sau egală cu 90% din valoarea pe care ar trebui să o plătească utilizatorul pentru achiziționarea activului fix altfel decât prin leasing.

Condiții de creditare:

societatea de leasing să fie clientul B.C.R.;

să se asigure finanțarea parțială și din partea societății comerciale;

garantarea de către societatea de leasing a rambursării creditului și dobânzii și prin cesionarea de la cel care a luat în chirie echipamentul;

rambursarea creditului în rate trimestriale;

consemnarea operațiunilor de credite și de garanții în documente contractuale;

bunurile achiziționate să constituie garanția creditului.

Dobânzi, taxe și comisioane:

rata dobânzii percepută de bancă poate fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare.

Avantaje:

susținerea financiară a procesului investițional chiar în lipsa unor fonduri necesare;

posibilitatea de reînnoire a mașinilor și echipamentelor uzate moral;

creditul poate fi rambursat din beneficiile aduse de mijloacele de producție închiriate;

posibilitatea de a plăti taxa de leasing numai pentru perioada de utilizare efectivă.

Scrisoarea de garanție bancară se asociază, cel mai adesea, cu creditarea bancară, în sensul că, în contextul derulării unei tranzacții, în situațiile în care plătitorul nu asigură onorarea plăților la scadență, este executată scrisoarea de garanție bancară emisă de bancă și sumele se transformă automat în credit bancar.

SCRISOAREA de garanție bancară – este un înscris pe care o bancă numită garantă se angajează ferm și irefocabil față de o persoană fizică sau juridică numitp beneficiar, de a plăti la scadență suma pe care o datorează debitorul ordonator, indicată expres în scrisoare, dacă acesta din urmă nu-și îndeplinește obligația de plată (nu poate plăti sau refuza plata); plata prevăzută se face fie din contul curent sau de disponibil al plătitorului, fie din credite bancare. Întrucât eliberarea unei scrisori de garanție bancară implică pentru bancă aceleași riscuri ca și acordarea de credite, inspectorii de credit trebuie să efectueze o analiză atentă și un control minuțios al cererilor și documentelor prezentate de agenții economici în vederea obținerii scrisorii de garanție.

Caracteristici:

se emit la solicitarea clienților pentru:

creditele acordate agenților economici de către alte societăți bancare;

plăți ce urmează a se efectua de agenții economici pentru aprovizionări cu materii prime, materiale, energie, subansamble, produse finite din țară sau din import, executări de lucrări și prestări servicii, în baza contractelor încheiate între partenerii de afaceri;

participarea la licitații în vederea achizițiilor publice de bunuri și servicii;

buna execuție a contractelor economice externe și a licențelor de export;

achitarea taxelor vamale și alte taxe pentru operațiunile de import valutar, precum și alte importuri;

restituirea avansurilor primite de clienții B.C.R. de la beneficiarii externi, potrivit contractelor economice.

se acordă în lei și în valută clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate;

termenul pentru care se acordă este de maximum 12 luni (în cazul scrisorilor de garanție de bună execuție și de restituire a avansului, poate depăși 12 luni).

Condiții de acordare:

cererile de eliberare a scrisorilor de garanție în lei și / sau valută trebuie însoțite de:

angajamentul necondiționat și irevocabil de a plăti prin cedarea încasărilor ce se vor realiza din contractele prezente și viitoare;

sumele datorate băncii ca urmare a eliberării scrisorilor de garanție;

documentația din care să rezulte obiectul scrisorii de garanție, părțile contractante și sediul lor, obligațiile contractuale, unitatea bancară la care își are deschis contul beneficiarul scrisorii de garanție, valoarea garanției, termenul de plată a sumei garantate, valabilitatea scrisorii de garanție.

condiții pe care trebuie să le îndeplinească clienții în vederea obținerii scrisorilor de garanție:

să aibă contul curent pentru derularea activității de bază la această bancă;

să nu înregistreze datorii față de bugetul statului sau bugetul asigurărilor sociale;

să facă dovada că este în măsură să stingă din surse proprii datoria față de unitatea în favoarea căreia se va emite scrisoarea de garanție.

Taxe și comisioane:

se percepe un comision anual, calculat în funcție de valoarea garanției, în funcție de perioada de valabilitate a scrisoarii de garanție, de formele de garanție acceptate de bancă;

comisioanele sunt percepute pentru următoarele operațiuni:

pentru scrisori de garanție emise:

preavizare;

emitere (în mod separat și majorat, pentru emiterea în aceeași zi);

confirmare garanții; modificări pentru: extindere valabilitate; majorare valoare; alte modificări;

notificarea / remiterea scrisorii de garanție bancară emisă de alte bănci;

comision de anulare / neutilizare.

unele bănci mai percep și comision de risc pentru scrisori de garanție bancară acoperite cu garanții materiale;

pentru scrisori de garanție primite:

verificarea semnăturilor autorizate;

avizarea scrisorilor de garanție bancară, inclusiv a scrisorii de cesiune de încasări din acreditive;

confirmare;

verificarea autenticității scrisorilor de garanție bancară emise de bănci străine;

executarea / remiterea cecurilor de plată clienților, pentru executarea unei garanții primite;

comision de anulare / neutilizare.

SCRISOAREA COMERCIALĂ DE CREDIT sau SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIAL – este un înscris prin care o bancă, din ordinul importatorului (cumpărătorului), se angajează în mod irevocabil față de un exportator (furnizor/vânzător) de a accepta și plăti cambii trase de acesta asupra ei, cu condiția să fie însoțite de documentele care dovedesc expedierea (livrarea) mărfurilor contractate, iar documentele trebuie să fie în perfectă ordine, respectiv să corespundă întocmai prevederilor consemnate în scrisoarea de credit și totodată să fie prezentate la termenul indicat.

Scrisoarea comercială de credit este o formă a creditului documentar, având trăsături comune cu acreditivul documentar și este emisă de o bancă comercială, fiind utilizată în special pentru: finanțarea unor tranzacții externe care se referă la livrări frecvente și succesive în timp de mărfuri de aceeași natură, expediate aceluiași cumpărător / importator.

Caracteristici:

nu presupune acoperirea ei în momentul emiterii;

este remisă direct exportatorului;

se utilizează prin intermediul cambiilor;

este domiciliată întotdeauna în străinătate, în raport de exportator, fiind plătibilă de către banca emitentă. În țara noastră scrisoarea comercială de credit este puțin întrebuințată în realizarea decontărilor, datorită utilizării restrânse a cambiilor ca instrumente de plată.

Speze și comisioane:

se percep comisioane și speze bancare numai după ce documentele sunt primite de banca emitentă, fiind suportate de furnizor / exportator.

Avantaje:

importatorul obține siguranța că plata nu se va face de banca emitentă decât dacă exportatorul va dovedi prin documente că și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate, exportatorul deține angajamentul irevocabil de plată la care s-a angajat banca emitentului, iar aceasta este sigură că importatorul îi va da banii pe documentele achitate exportatorului, întrucât documentul de transport întotdeauna emis la ordinul ei constituie pentru bancă un gaj asupra mărfurilor importatorului;

presupune două tipuri de credite acordate importatorului: de la expedierea mărfurilor și până la achitarea cambiilor de către bancă;

vânzătorul acordă cumpărărtorului un credit comercial; după acordarea cambiilor acesta se transformă în credit bancar.

2.5.2. Evaluarea bunurilor ipotecate sau gajate admise în garantarea creditelor

Operațiunea de stabilire a valorii bunurilor mobile și imobile propuse de către client în vederea garantării creditelor solicitate de la bancă, cu respectarea principiului prudenței, potrivit căruia bunurile admise drept garanții trebuie să poată fi transformate cu ușurință în lichidități în orice moment al perioadei de creditare.

Caracteristici:

bunurile admise în garanție se încadrează în două categorii:

mijloace fixe;

terenuri intravilane.

momentele la care se efectuează evaluarea pentru acordarea de noi credite sunt:

la analiza documentației de credite, când sunt propuse drept garanții bunurile mobile și imobile aflate în patrimoniul solicitantului sau achiziționate și parțial achitate, aflate la sediul firmei;

la analiza documentației de suplimentare a creditelor;

la verificarea faptică a garanțiilor și la analiza calității portofoliului contractelor de împrumut, în cazul în care se constată modificări sau schimbări în structura garanțiilor;

în faza de executare silită pentru valorificarea garanțiilor.

valoarea minimă a garanțiilor acceptate de către bancă la începutul perioadei de creditare este, în toate cazurile, cel puțin egală cu datoria cea mai mare a împrumutului, formată din creditul aprobat plus dobânda datorată până la rambursarea primei rate scadente;

operațiunea de evaluare implică parcurgerea unor etape premergătoare:

analiza capacității împrumutatului de a realiza lichidități;

preselectarea bunurilor propuse drept garanții;

inspecția la fața locului în scopul identificării bunurilor preselectate, constatarea stării acestora cât și determinării tuturor elementelor necesare întocmirii raportului de evaluare.

Taxe și comisioane:

comisionul variază în funcție de durata aferentă tipului de active evaluate;

se percepe taxă pentru evaluarea bunurilor mobiliare și imobiliare, în vederea admiterii în garanție a împrumuturilor solicitate de clienți;

se percepe taxă pentru expertiza documentațiilor tehnico-economice, a studiilor de fezabilitate și prefezabilitate, în baza cărora se solicită și se acordă creditarea investițiilor;

întocmirea contractelor de garanție mobiliară și imobiliară si autentificarea acestora la notariat;

se exceptează de la plata de comisioane: evaluările făcute în cazul în se constată modificări sau schimbări în structura garanțiilor și în faza de executare silită pentru valorificarea garanțiilor.

Capitolul 3

ALte prODUSE ȘI SERVICII OFERITE DE

BAncA ComercialĂ RomânĂ

3.1. Colectarea și asigurarea numerarului

Colectarea și asigurarea numerarului este un serviciu bancar oferit întreprinderilor mari și mijlocii, care dispun zilnic de lichidități de sume mari în numerar, datorită încasărilor rezultate și presupune colectarea numerarului de la clienți, de la sediile unor întreprinderi sau de la magazine de desfacere. În baza cererii în scris din partea întreprinderii, se încheie o convenție între aceasta și bancă, banca asumându-și obligația de a transporta sumele mari de bani prin mijloace de transport speciale și asigurând protecție pe bază de pază înarmată.

Caracteristici:

presupune încheierea unei convenții între unitatea bancară și unitatea beneficiară a serviciului;

se adresează clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate;

perioada de valabilitate este de 1 an.

Taxe și comisioane:

comisionul pentru colectarea numerarului de la clienții băncii, prin genți sigilate, cu mijloace de transport, valori proprii este de 0,20% din valoarea depunerilor, prin negociere, în funcție de distanță, risc și volumul încasărilor, exclusiv TVA;

pentru transportul numerarului cu autodube proprii de la sediile B.C.R. la sediul titularilor de cont, comisionul este de 0,15% din valoarea transportului de numerar, prin negociere, în funcție de distanță și de risc, exclusiv TVA;

taxa aferentă transportului numerarului cu autodube proprii de la sucursalele B.N.R. la sediul societăților bancare și invers reprezintă 0,15% din valoarea transportului de numerar, în funcție de volum, distanță și de risc, exclusiv TVA.

Avantaje:

siguranța transporturilor și depunerilor de numerar;

degrevarea casierului și însoțitorilor acestuia de deplasarea de la sediu la bancă, unde urmează să depună numerarul;

economie de combustibil și de uzură a mijlocului propriu de transport;

asigură operativitatea circulației valorilor bănești.

Taxe și comisioane:

comisionul bancar aferent acestui serviciu este accesibil și negociabil.

3.2. MoneyGram

MoneyGram este denumirea serviciului pe care Banca Comercială Română îl oferă clienților din anul 1998; este un serviciu rapid, sigur, de încredere, simplu, comod și convenabil prin care se poate transfera valută din România în străinătate și invers, numai între persoane fizice, într-un timp foarte scurt (circa 10 minute).

MoneyGram este o societate mixtă între „MoneyGram International” Ltd. și „Thomas Cook Group” Ltd., dispunând de o rețea de 23.000 agenți în 130 de țări.

Banca Comercială Română este agent MoneyGram și transferurile se fac numai între agenți MoneyGram (bănci, case de schimb).

Pentru a trimite bani trebuie să fie prezentat un document de identificare (pașaport, carte de identitate), să se completeze un formular și apoi se achită suma care se dorește a fi trimisă plus taxa serviciului MoneyGram. În schimb, se primește un cod după care se ia contactul cu persoana destinatară, căreia I se comunică acest cod.

Pentru a primi banii, trebuie să ne prezentăm la cel mai apropiat agent MoneyGram, deținând actul de identitate și codul comunicat de expeditorul sumei, se va completa un formular, după care putem încasa banii.

Expediarea de sume în valută din România, se face cu respectarea regulamentului valutar.

Condiții de utilizare:

dacă respectivul client lucrează în străinătate și dorește să trimită bani acasă familiei;

în situații de urgență, când clientul se află într-o călătorie și și-a pierdut sau i s-au furat banii și nu poate să se deplaseze înapoi în țară;

când clienții, aflați în vacanță sau la studii în altă țară au nevoie urgent de bani.

Taxe și comisioane:

comisioanele se suportă de ordonator (expeditor) și sunt reprezentate în procente în funcție de distanță și valoarea sumei expediate.

Avantaje:

acest servicu este destinat oricărei persoane care dorește să trimită sau să primească bani, rapid și în siguranță;

este cea mai rapidă cale de a trimite sau a primi bani în / din întreaga lume sigur, simplu și comod.

3.3. Factoringul

Factoringul este o convenție prin care un furnizor denumit ADERENT se angajează să transfere, integral sau parțial, creanțele sale comerciale materializate în factori, pe care le are de încasat, către banca denumită FACTOR, care la rândul său, se obligă să încaseze aceste creanțe în schimbul unui comision calculat la valoare.

Caracteristici:

este destinat persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate;

se acordă atât în lei, cât și în valută, în cazul în care facturile provin din livrări de mărfuri la export, executări de lucrări și prestări de servicii în valută;

factorul preia asupra sa riscurile financiare aferente relațiilor aderentului cu clientul său (importatorul);

factorul este în posesia a tot felul de date și informații asupra solvabilității aderentului și datorită acestora garantează creanțele acceptate de el, alături de aderentul său;

prin acceptarea de către factor a creanțelor, aderentul este eliberat de grija încasării facturilor, din momentul transmiterii creanțelor sale factorului;

esponsabilitatea aderentului intervine în caz de refuz de plată a facturilor de către importatorul-client, refuz motivat de de cantitățile lipsă la recepție, la constatarea de deprecieri calitative, la facturarea cu prețuri superioare celor stipulate în contract, la livrarea unor sortimente nemenționate în contract, care constituie obiectul unor reclamații bine documentate;

aderentul, în general, încasează de la factor imediat, conform convenției, valoarea facturilor mărfurilor expediate cu documente doveditoare, aspect care echivalează cu o vânzare cash.

Condiții de acordare:

se acordă pentru creanțele comerciale materializate în facturi provenite din livrări de mărfuri, executări de lucrări, al căror termen de încasare să nu depășească 180 zile de la emitere;

în funcție de modalitatea de efectuare a plății, factoringul poate fi:

cu plata imediată, când se achită aderentului contravaloarea facturilor, la prezentarea lor;

cu plata la o dată ulterioară, după prezentarea facturilor de către aderent;

factoringul mixt – când se plătește maxim 80% din valoarea facturilor la prezentare, iar diferența la o dată ulterioară.

preluarea facturilor implică:

acceptarea debitorilor;

acceptarea creanțelor.

creditul se garantează cu însele creanțele (facturi interne / externe), care revin băncii ce le-a preluat.

Dobânzi, taxe și comisioane:

comisionul se calculează și se încasează o singură dată, la valoarea creanțelor totale acceptate de către factor;

rata dobânzii este fluctuantă, în funcție de cerințele pieței.

Avantaje:

asigură simplificarea operațiunilor financiar-contabile ale aderentului prin preluarea atribuțiilor acestuia privind urmărirea și decontarea facturilor, uneori chiar cu anticipație;

oferă garanția încasării facturilor de către exportator;

perioada de obținere a valorii facturilor de către exportator este mai scurtă decât în cazul unui credit;

banca comercială preia riscul de neplată a clientului extern;;

permite utilizarea mijloacelor bănești ale aderentului în alte scopuri financiare.

3.4. Forfetarea

Forfetarea este o operațiune care constă în vânzarea de către un furnizor, vânzător sau exportator a unor creanțe pe termen scurt sau mijlociu, pe care le are asupra unui cumpărător sau importator, către o bancă sau instituție financiară specializată, sub condiția renunțării de către bancă la dreptul de regres asupra celor care vând creanțele. Exportatorul trage o cambie asupra importatorului care o acceptă ori importatorul emite un bilet la ordin-beneficiarul fiind exportatorul. În urma forfetării, creanța este transformată în numerar, banca sau instituția de specialitate reținându-și o taxă de forfetare.

Caracteristici:

presupune încheierea unui contract de livrări de mărfuri la export între cele două părți contractante, se încheie contractul de forfetare între exportator și banca respectivă;

se acordă clienților persoane juridice indiferent de forma de proprietate, cu activitate de export;

termenul pentru care se acordă este de maximum 5 ani;

poate fi și o formă de finanțare pe termen scurt și mijlociu a exporturilor, prin care o bancă comercială plătește în avans creanțe certe, cu scadențe în viitor și al cărui beneficiar este vânzătorul exportator; în acest caz, banca renunță la dreptul de regres asupra beneficiarului exportator;

exportul pe bază de credit comercial (acordat până la scadența efectului de comerț) se transformă în tranzacție cash, exportatorul elimină riscurile comerciale, politice și catastrofice, riscul de transfer valutar, etc., banca forfetară preluându-le asupra sa și pentru care își reține comisionul de forfetare.

Condiții de acordare:

posesorul titlului (beneficiarul) să fie client al băncii;

titlul să fie legal acceptat la plată;

intervalul de timp dintre momentul prezentării la forfetare și scadența titlului să nu depășească 3 ani;

titlul să fie avalizat de către o bancă de prim rang din străinătate – agreată de B.C.R.., sau în favoarea trăgătorului să existe o scrisoare de garanție emisă de către o astfel de bancă;

exportatorul livrează mărfurile primind în schimb titlul avalizat;

banca forfetară informează exportatorul asupra băncilor garante din țara importatorului, bănci agreate de aceasta;

prezentarea la banca titlurilor se va face cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de scadență pentru a da posibilitate băncii să efectueze investigații asupra riscului operațiunii solicitate de clientul său;

operațiunea de forfetare efectuează prin creditarea contului curent al beneficiarului pe bază de notă contabilă și debitarea contului „plasamente în titluri forfetare” cu suma înscrisă pe titlu, mai puțin taxa de forfetare și comisioanele aferente.

Dobânzi, taxe și comisioane:

taxa de forfetare se determină luând în calcul valoarea titlului, numărul de zile calendaristice între data forfetării și a scadenței și nivelul dobânzii pentru valuta respectivă;

la stabilirea taxei de forfetare se ia și o marjă globală de risc, calculată în funcție de condițiile contractului de import-export, avându-se în vedere riscurile comerciale, riscurile economice generale și riscurile politice.

3.5. Operațiuni cu cecuri de călătorie

Cecurile de călătorie sunt cecuri cu valori fixe, emise de societăți internaționale specializate, cum ar fi: American Express, Thomas Cook, Master Card, Visa sau de unele bănci cărora aceste societăți le-au acordat licența de emisiune, având un format de bancnotă-cu care de altfel și seamănă și sunt destinate persoanelor care călătoresc în străinătate.

Caracteristici:

au valabilitate nelimitată. Cele rămase neutilizate se pot păstra de către posesorul lor sau se pot schimba contra numerar la orice ghișeu bancar;

sunt exprimate în dolari SUA, franci francezi, lire sterline, euro;

este un instrument de plată cu o valoare egală cu a unei bancnote de aceeași cupiură, acestea prezintă o siguranță mai mare decât banii lichizi;

odată contravaloare achitată, o singură semnătură pe fiecare filă de cec cumpărată posesorul va „acorda” acestora o „identitate unică”: cecul nu va putea servi decât proprietarului său, în cazul în care acesta îl transmite la ordin beneficiarului dorit.

Taxe și comisioane:

la operațiunea de plată / încasare de numerar, beneficiarul (cel căruia i se remite cecul) reține un mic comision din valoarea nominală a cecurilor (comisionul este mai mic la remiterea la bănci și mai mare la remiterea la agențiile de voiaj, hoteluri, etc.).

Avantaje:

orice persoană care dorește să călătorească peste hotarele țării în deplină siguranță, poate cumpăra cecuri de călătorie, în orice cantitate și în valute convertibile și de largă circulație (dolari, euro, lire sterline, etc.), putând fi utilizate de către posesorul lor pe tot parcursul circuitului turistic, pentru achitarea serviciilor și mărfurilor achiziționate în orice magazin, hotel sau restaurant din lumea întreagă, acestea fiind cunoscute, și deci acceptate de toți comercianții;

pot fi de asemenea, schimbate contra numerar, la orice ghișeu bancar, birou de schimb sau birou de turism, în caz de pierdere sau furt se beneficiază de înlocuirea lor;

încasările pentru tranzacțiile cu asemenea cecuri decurg rapid și eficient;

prezintă o mare siguranță în comparație cu numerarul aflat asupra persoanei respective;

nici la cumpărarea și nici la utilizarea cecului de călătorie nu este nevoie de acte de identitate.

3.6. Produse și servicii bancare moderne prin introducerea mijloacelor electronice de plată

În procesul introducerii și implementării unor sisteme moderne de efectuare a tranzacțiilor prin utilizarea unor mijloace electronice de plată se apreciază că mai sunt unele impedimente care constau în:

costurile privind investiția;

starea încă precară a infrastructurii de comunicații;

lipsa unor legi coerente și precise în materie;

teama utilizatorilor în ceea ce privește posibilitatea unor fraude;

existența unor carențe privind „cultura” pentru utilizarea pe scară largă a mijloacelor electronice de plată.

Prin introducerea și utilizarea mijloacelor electronice de plată se asigură o gestionare mai bună a afacerilor și a lichidităților firmelor, într-o durată scurtă de timp și cu costuri mai reduse. Unii specialiști afirmă chiar că prin folosirea acestor mijloace electronice de plată s-ar putea contribui și la micșorarea volumului blocajului financiar cu care este confruntată de ani de zile economia românească.

În relațiile cu clienții, unele bănci comerciale au introdus deja servicii moderne cum sunt: electronic banking, internet banking și mobile banking.

3.6.1. Electronic banking (e-banking)

Este un serviciu care se încadrează în conceptul de „cash manager” (gestiune bănească) și se adresează clientelei bancare, în special persoanelor juridice care pot avea legătură cu banca respectivă prin intermediul unui computer.

Banca efectuează instalarea în mod gratuit a sistemului de plăți electronice la sediul clientului său, sistemul permițând administrarea și operarea prin computerul propriu, în mod direct, în conturile directe deschise la banca cu care este în contact și realizează plăți, atât în țară, cât și în străinătate, tranzacții de tot felul, date care pot fi nu numai vizualizate, dar chiar și tipărite cu ajutorul imprimantei atașată la computer.

Caracteristici:

serviciu bancar oferit la solicitarea scrisă a clientului și încheierea unui contract cu banca;

în baza contractului, banca permite clientului său ca de la sediul acestuia să introducă ordinele de plată în favoarea partenerilor de afaceri, care au conturi fie în aceeași bancă, fie la alte bănci și să le transmită electronic la unitatea teritorială de care aparține, în vederea executării;

ordinele de plată transmise prin sistemul de prelucrare al băncii sunt valabile însă de exactitatea comenzii rămâne direct răspunzător clientul, care va folosi o parolă unică;

softul specific aplicației electronic banking este asigurat în mod gratuit;

pentru utilizare, banca indică hardware, modemul, software, precum și necesitatea unei linii telefonice individuale.

Avantaje:

nu este necesară deplasarea clientului la bancă pentru efectuarea operațiunilor;

se elimină pregătirea manuală a formularelor, documentelor și semnarea ordinului de plată;

standardizarea ordinului de plată pentru plățile curente;

procesarea automată a ordinelor de plată permite clientului obținerea în timp real a confirmării plăților solicitate și a extraselor de conturi curente cu aceste operațiuni;

reducerea erorilor datorită neintervenției factorului uman;

dispunerea plăților prin virament în țară și în străinătate, în lei și în valută;

obținerea de informații bancare;

serviciul electronic banking permite alegerea grilei de semnături

corespunzătoare politicii interne a firmei.

3.6.2. Internet banking

Este un serviciu care se adresează clienților unei bănci comerciale persoane juridice, dar și persoane fizice ale căror computere au acces la internet.

Nu au nevoie de un software special instalat în computerul clientului băncii; accesul la bancă se efectuează prin plata tarifului local al internetului de comunicație, prin intermediul computerului utilizatorului.

Caracteristici:

în conceptul programului, accesul este asigurat non stop;

se pot transmite instrucțiuni de tranzacționare prin plăți în lei și în valută către alți beneficiari;

cumpărări / vânzări și transferuri valutare:

plăți în lei privind taxe și impozite la buget;

plăți de salarii și alte operațiuni de retail privind cardurile de credit / debit.

Taxe și comisioane:

banca nu percepe sume pentru conectare și nici pentru abonamente lunare;

în afara tarifului internet, utilizatorul mai suportă comisioanele privind operațiunile bancare efectuate din/în contul său prin intermediul băncii comerciale respective.

Avantaje:

operarea în off-line și on-line oferă atât reduceri de costuri în comunicații, cât și posibilitatea vizualizării și tipăririi prin imprimantă atașată computerului a operațiunilor avute în vedere, cât și a extraselor de conturi bancare;

se asigură confidențialitatea operațiunilor și a tuturor datelor și informațiilor prin tehnologia de criptare, prin certificate digitale de identitate emise de instituții autorizate.

3.6.3. Mobile banking (m -banking)

Este un serviciu modern oferit de bănci și apărut pe piață de curând, care reprezintă o alternativă la serviciile de tip: electronic banking și internet banking.

Operațiuni bancare ce pot fi realizate:

interogarea privind soldul contului de card și obținerea unui miniextras de cont;

transfer de fonduri între conturile de card ale clientului;

solicitarea blocării contului de card la ATM sau POS.

Caracteristici:

este de dată recentă;

se adresează persoanelor juriidice și persoanelor fizice;

păstrează legătura directă a clientului cu banca, prin intermediul telefonului mobil;

este un serviciu bancar rapid, sigur și eficient, oferind informații „la zi” cu privire la situația conturilor bancare, indiferent de locația clientului bancar și programul băncii, serviciul fiind non stop;

mesajele sunt confidențiale și nu pot fi ascultate de cei din jur;

mesajele sunt stocate timp de trei zile, dând posibilitatea persoanei apelante la acest serviciu să poată citi mesaje în situația descărcării acumulatorului telefonului sau ieșirii din aria de acoperire a rețelei de telefonie mobilă.

Avantaje:

asigură acces direct la informațiile privind soldurile conturilor de card și

conturile curente pe care le are clientul la banca respectivă;

acces rapid, sigur și eficient la informații;

ușor de utilizat prin apelarea de pe telefonul mobil propriu la numărul de telefon menționat în contract;

serviciu furnizat de bancă care păstrează și la distanță contactul cu clientul său;

asigură o mobilitate totală, fiind independent de locația băncii și a clientului și de momentul în care clientul accesează acest serviciu;

serviciu furnizat 24 ore din 24 în oricare din zilele anului.

Capitolul 4

DESFĂȘURAEA DECONTĂRILOR ÎN

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Decontarea bancară reprezintă achitarea unei sume datorate, fără a folosi numerar, cu ajutorul viramentelor efectuate în conturi deschise la bănci, partenerilor între care se efectuează operațiunea.

Obiectul decontărilor bancare îl constituie atât operațiunile de plăți, cât și cele de încasări ce au loc între unitățile bancare și sunt rezultate în urma unor operațiuni comerciale sau necomerciale realizate de le pentru contul clienților sau în nume și cont propriu.

Decontările între unitățile bancare, prin desfășurarea lor, cuprind:

operațiuni derulate între unități ce aparțin aceleiași societăți bancare, în care atât clientul plătitor, cât și clientul beneficiar al plății au conturi deschise la unități ale unei singure societăți bancare sunt denumite decontări intrabancare;

operațiuni derulate între unități ce aparțin unor societăți bancare diferite, când partenerii au conturi deschise la societăți bancare diferite sunt denumite decontări interbancare.

4.1. Decontări intrabancare

Decontările intrabancare cuprind totalitatea operațiunilor efectuate între unitățile teritoriale (sucursale, filiale, agenții) ce aparțin de aceeași societate bancară, precum și cele efectuate între acestea și centrala de care aparțin, centrala asigurând totodată și controlul acestor decontări.

Fiecare unitate bancară teritorială care participă la realizarea operațiunilor de decontare intrabancară, se poate afla în poziție de:

unitate bancară inițiatoare (sediul A) este unitatea bancară care ordonă efectuarea unei plăți fără numerar din contul unui client al său ori în numele și în contul său propriu sau transferă – în calitate de bancă intermediară, contravaloarea unor documente primite de la altă societate bancară, având așadar inițiativa începerii unei operațiuni de decontare;

sau unitate bancară destinatară (sediul B) este unitatea bancară care primește o plată fără numerar din partea băncii inițiatoare (sediului A), pentru contul unui client al său ori în numele și în contul său propriu sau primește o plată fără numerar – în calitate de bancă intermediară, pe care urmează să o transfere altei societăți bancare; această unitate bancară confirmă și execută operația dispusă de banca inițiatoare (sediul A). Aceste operații poartă denumirea de operații între sedii sau operații de decontări reciproce între sedii.

Operațiile de decontare în sistem intrabancar, parcurg un circuit din momentul inițierii lor până în cel al finalizării. Circuitul parcurs de fiecare operație de decontare trebuie să se efectueze într-un interval de timp care să permită respectarea întocmai a termenelor obligatorii de efectuare și decontare a plăților, care sunt stabilite prin regulamente ale B.N.R.

Principala modalitate de transmitere a operațiilor între sedii, aferente plăților fără numerar ordonate de clienți este decontarea electronică, care presupune remiterea acestora de către unitatea bancară inițiatoare către unitatea bancară destinatară, aparținând aceleiași societăți bancare prin mesaj modem. În cazul în care clientul solicită transmiterea documentului de decontare în regim de urgență pentru finalizarea unei operațiuni , banca poate să transmită documentul prin fax.

4.2. Decontări interbancare

Decontările interbancare reprezintă acele operații prin care se realizează transferuri de sume fără numerar între 2 unități bancare ce aparțin unor societăți bancare diferite. Caracteristica principală a acestor decontări constă în aceea că prin derularea lor produc modificări în patrimoniul celor două societăți bancare. Până în aprilie 1995 decontările interbancare se derulau prin intermediul conturilor curente deschise la sucursala B.N.R. sau prin intermediul conturilor corespondente pe care societățile bancare și le deschideau reciproc.

Începând cu aprilie 1995 prin inaugurarea subsistemului de compensare multilaterală a plăților interbancare cu decontare netă, s-a trecut la aplicarea unui sistem de compensare clasic organizat, cu eficiență sporită și cu costuri mai reduse, care răspunde cerințelor impuse de gestiunea financiară în bănci. Noua metodologie de decontare bancară este rezultatul colaborării între băncile comerciale-ca subiecți ai decontărilor interbancare și B.N.R.-ca responsabil imediat pentru modul de înfăptuire a circulației bănești în România.

Compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul a obligațiilor și creanțelor fiecărei societăți bancare față de toate celelalte societăți bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe bază netă. Obiectul compensării îl reprezintă plățile interbancare fără numerar pe suport de hârtie care au o valoare mai mică de 500.000.000 lei exclusiv, denumite plăți interbancare de mică valoare. Fac excepție de la această regulă: plățile interbancare efectuate cu instrumente de plată de debit, care indiferent de valoare sunt introduse în mod obligatoriu în compensarea multilaterală.

Instrumentele de plată introduse și acceptate în compensarea multilaterală de către societățile bancare românești, numite instrumente de plată compensabile sunt: ordinul de plată, cecul barat, cambia și biletul la ordin.

În reședințele de județ, la sediile sucursalei B.N.R. și în București, la sediul Centralei B.N.R., în spații special amenajate și dotate în acest scop, în fiecare zi lucrătoare se desfășoară câte o ședință de compensare. Ședința zilnică se încheie prin obținerea unui rezultat unic privind poziția debitoare sau poziția creditoare a fiecărei unități bancare care participă la compensare. Ședința de compensare este condusă de un inspector de compensare sau înlocuitor al acestuia. Fiecare unitate bancară va fi reprezentată de către un agent de compensare, delegat dintre angajații săi sau de către un înlocuitor al acestuia, numele lor fiind communicate BNR și TransFonD (societate specializată în astfel de operațiuni, agent al BNR).

4.3. Studiu de Caz privind Compensarea Multilaterală a

Plăților Interbancare fără numerar la

S.C. „Banca Comercială Română” S.A.

Sucursala municipiului Baia Mare, județul Maramureș

În data de 22 aprilie 2004, la sucursala BNR din județul Maramureș, s-a desfășurat ședința de compensare, la care au participat următoarele unități bancare: Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare, Banc Post S.A. Sucursala Sighetu Marmației, Banca Română de Dezvoltare – GSG Sucursala Baia Mare, Banca Transilvania Sucursala Baia Mare, Banca Țiriac Sucursala Baia Mare, Banca Romexterra Sucursala Baia Mare, Reiffaissen Bank Sucursala Baia Mare și C.E.C. Baia Mare.

Plățile dispuse de clienții S.C. Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare prin ordine de plată, respectiv plățile efectuate de S.C. Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare, aferente cecurilor, cambiilor, biletelor la ordin, primite anterior spre verificare și care vor fi introduse în ședința de compensare din 22 aprilie 2004 de către celelalte societăți bancare.

Operatorii Serviciului Decontări Interbancare din cadrul S.C. Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare au efectuat următoarele înregistrări contabile aferente operațiunilor cu instrumente de plată introduse în compensare în data de 22 aprilie 2004:

a). clientul plătitor are cont deschis la S.C. Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare.

Data 21.04.2004 25118009/cod client plătitor=16217005/cod bancă destinatară

Data 22.04.2004 16211005/cod bancă destinatară=11110001/cod bancă destinatară

b). clientul plătitor are cont deschis la o altă unitate a S.C. Banca Comercială Română S.A.-Sucursala Sighetu Marmației (ordinul de plată este teletransmis unității S.C. Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare).

Data 21.04.2004 34120004/cod bancă inițiatoare=16217005/cod bancă destinatară

Data 22.04.2004 16211005/cod bancă destinatară=11110001/cod bancă destinatară

Operațiunile de remitere spre încasare de către clienții S.C. Banca Comercială Română S.A., a instrumentelor de plată de debit ce vor fi prezentate spre verificare, celorlaltor bănci, după încheierea ședinței de compensare, urmând a fi compensate într-o altă zi.

37120004/cod bancă plătitoare=37160004/cod beneficiar B.C.R.

Pregătirea ședinței: Serviciul Decontări Interbancare din cadrul băncii, pe baza instrumentelor de plată primită de la clienții săi, întocmește următoarele documente de compensare:

1). patru dispoziții centralizatoare de plată pentru fiecare bancă destinatară; acestea totalizează sumele înscrise în ordinele de plată depuse la bancă de către clienții săi în data de 21 aprilie 2004, precum și sumele înscrise în ordinele de plată primite prin circuit intrabancar în data de 20 aprilie și 21 aprilie, de la unitățile bancare aparținând aceleiași societăți bancare (ordine de plată care au ca județ de destinație Maramureș). Pentru fiecare bancă destinatară în parte se întocmește câte un borderou al dispozițiilor centralizatoare de plată. Valorile din tabelul de mai jos vor fi trecute în formularul de compensare al B.C.R. pe coloana „suma de plătit” rândul 1.

Sume de plătit de către S.C. B.C.R. S.A Sucursala Baia Mare:

– mii lei –

2). patru dispoziții centralizatoare de încasare; acestea totalizează sumele înscrise în cecuri, cambii, bilete la ordin, ce urmează a fi compensate în ședința de compensare. Exemplarele nr. 3 au fost trimise băncilor destinatare (primitoare) în ședințele de compensare anterioare împreună cu cecurile, biletele la ordin prezentate spre verificare. Pentru fiecare bancă destinatară în parte, se întocmește un borderou al dispozițiilor centralizatoare de încasare, sumele din tabel vor fi trecute în formularul de compensare al B.C.R. pe coloana „sume de încasat” rd. 1.

– mii lei –

3). două refuzuri de încasare pentru B.R.D. – G.S.G.; acestea totalizează sumele înscrise în ordinele de plată compensate într-o zi anterioară (21 aprilie 2004) sau cu două zile înainte (20 aprilie 2004) la care s-au înregistrat erori: numere de cont greșite, beneficiarul nu este clientul băncii. Pentru fiecare instrument refuzat se întocmește o justificare de refuz la încasare, în care se menționează motivul refuzului. Valoarea fiecărui refuz va fi preluată în formularul de compensare al băncii, în coloana „sume de încasat refuzate” rândul 1.

4). trei refuzuri la plată pentru B.R.D. – G.S.G., Reiffaissen Bank și Banc Post – acestea totalizează sumele înscrise pe instrumentele de plată de debit prezentate spre verificare de celelalte bănci, într-o zi anterioară (cauze: lipsa disponibilului în cont, se înregistrează un incident de plată, numere de cont greșite, destinatarii nu sunt clienții băncii). Pentru fiecare instrument refuzat se întocmește o justificare de refuz la plată, cu menționarea motivului refuzului. Valoarea fiecărui refuz va fi preluată în formularul de compensare al băncii, în coloana „sume de plătit refuzate” rândul 1.

– mii lei –

5). un refuz la plată la termen pentru Banc Post – acesta totalizează sumele înscrise în instrumentele de plată de debit compensabile, omise a fi refuzate în ziua introducerii lor în compensare. Aceste instrumente se restituie obligatoriu unității bancare prezentatoare în interval de 5 zile lucrătoare de la data compensării. Pentru fiecare instrument refuzat se întocmește o justificare de refuz la termen. Valoarea refuzului este preluată în formularul de compensare al băncii, în coloana „sume de plătit refuzate” rândul 3.

– mii lei –

6). un refuz la încasare la termen pentru B.R.D-G.S.G. – acesta totalizează sumele înscrise în instrumentele de plată omise a fi refuzate în cele două zile de după ziua introducerii lor în compensare. Pentru fiecare instrument refuzat se întocmește o justificare de refuz la termen. Valoarea refuzului este preluată în formularul de compensare al băncii, în coloana „sume de plătit refuzate” rândul 3.

– mii lei –

Ședința de compensare

Cu toate documentele întocmite, agentul de compensare a B.C.R. S.A. Sucursala Baia Mare, se prezintă în sala de compensare, în data de 22.04.2004. În urma schimbului de documente, agentul de compensare, desigilează și verifică plicurile primite, semnează la rubrica „Certificat” pe exemplarul vernil al dispozițiilor și borderourilor societăților bancare prezentatoare. Pe baza documentelor primite, completează datele în formularul de compensare al societății bancare pe care o reprezintă. B.C.R. S.A. Sucursala Baia Mare a primit sumele de la celelalte bănci, sumele se preiau la rubrica „sume de încasat” rd. 2.

– mii lei –

Agentul de compensare totalizează sumele de încasat și cele de plătit și predă formularul propriu de compensare inspectorului de compensare care completează formularul de compensare centralizator și pe baza datelor furnizate de toți agenții de compensare calculează totalul general al sumelor de încasat și totalul general al sumelor plătite. În urma centralizării datelor au rezultat:

Total general sume de încasat = Total general sume de plătit

Se încheie astfel prima parte a ședinței de compensare.

În partea a doua a ședinței are loc schimbul plicurilor cu refuzurile la plată / încasare. După ce au fost desigilate și s-au făcut verificările, agentul de compensare al fiecărei bănci semnează pe exemplarul nr.3 al refuzului, aparținând societății bancare prezentatoare și își completează sumele aferente documentelor primite la rubricile corespuzătoare în formularul de compensare propriu.

Sumele se preiau la rubricile „sume de plătit refuzate” rândul 2 (ordine de plată), respectiv „sume de încasat refuzate” rândul 2 (cecuri).

Fiecare agent de compensare calculează totalul sumelor de încasat refuzate și totalul sumelor de plătit refuzate, precum și soldul debitor / creditor pentru unitatea bancară pe care o reprezintă.

Total debit = Total sume de plătit – Total sume de plătit refuzate

Total credit = Total sume de încasat – Total sume de încasat

refuzate

Sold debitor = Total debit – Total credit

Sold creditor = Total credit – Total debit

Inspectorul de compensare preia totalul sumelor de încasat/de plătit refuzate precum și soldurile de la băncile participante și calculează totalul general al sumelor de încasat refuzate și totalul general al sumelor de plătit refuzate, precum și totalul soldurilor debitoare și totalul soldurilor creditoare.

Banca Comercială Română S.A. Sucursala Baia Mare:

Total debit = 4.777.000

Total credit = 3.173.000

Sold creditor = 1.702.000

Pentru celelalte bănci calculele sunt similare, rezultând următoarele solduri:

Total debit = Total credit

Inspectorul de compensare semnează formularul de compensare centralizator. Formularul de compensare al fiecărei unități bancare participante este semnat pe ambele exemplare de către agentul propriu de compensare și certificat de inspectorul de compensare, după care ședința de compensare se declară închisă.

După închiderea ședinței de compensare se procedează la schimbul pachetelor conținând instrumente de debit ce urmează a fi compensate în ședința următoare (23 aprilie 2004). Dacă în urma verificării acestea nu prezintă erori, agenții de compensare semnează pe exemplarele nr.4 ale dispozițiilor centralizatoare de încasare, în partea stângă a rubricii „Certificat”.

În maxim o oră, inspectorul de compensare are obligața să transmită Centralei B.N.R. formularul de compensare centralizator. Scopul este acela ca în acea zi Centrala Băncii Naționale a României să obțină poziția debitoare sau creditoare a fiecărei unități bancare, să cunoască sumele intrate în compensare, reflectate în contul de compensare deschis pe numele fiecărei unități bancare în parte.

Inspectorii de compensare au sarcina ca în fiecare săptămână să verifice prin sondaj încadrarea în termenele maxime de decontare stabilite în circuitele pe care documentele pe care le parcurg: local, județean și interjudețean.

Creșterea eficienței în compensarea multilaterală presupune respectarea termenului de depunere a documentelor pentru compensare, precum și limitarea, soluționarea rapidă a incidentelor care pot apărea. Astfel, în practica compensării se întâlnesc documente incomplete, cu ștersături, corecturi, cecuri însoțite de borderouri necorespunzătoare, cu mențiuni lipsă cum ar fi de exemplu: cel mai frecvent caz întâlnit și anume data scadenței plății în cazul biletelor la ordin; aceste nereguli trebuie soluționate rapid, astfel încât procesarea compensărilor să se desfășoare în interiorul termenelor maximale prevăzute.

Pe lângă concluziile cu caracter economic desprinse pentru a evidenția activitatea de compensare a sumelor între S.C. „BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ” S.A Sucursala Baia Mare și celelalte bănci, constatăm o serie de concluzii referitoare la activitatea economică de ansamblu a județului Maramureș. Astfel că, schimburile comerciale, produsele sau serviciile care au fost plătite de agenții economici prin instrumente bancare de plată se bazează pe contracte ferme și pe perioade mari de timp, ceea ce rezultă și din fluctuațiile mici de sume compensate lunar; pe de altă parte, clasamentul băncilor se referă și la valoarea sumelor compensate.

În ordinea mărimii băncilor și sumelor de compensat, clasamentul este următorul: B.C.R., B.R.D.-G.S.G., Banc Post, Banca Țiriac, Reiffaissen Bank, Romexterra și Banca Transilvania.

Piața bancară funcționează la parametrii optimi, neînregistrându-se situații în care băncile să nu-și onoreze obligațiile de plată prin intermediul compensărilor.

Pentru a păstra confidențialitatea datelor în condițiile concurenței, s-au folosit spre analiză date reale multiplicate cu un anumit parametru, date aferente perioadei noiembrie 2002 – decembrie 2003, care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

CONCLUZII ȘI pROPUNERi

Pe fondul reformei sistemului economic, dezvoltării sistemului privat și a diversificării operațiunilor desfășurate în economie, se impune o dezvoltare a produselor și serviciilor oferite de bănci, în calitate de intermediari ai relațiilor economice.

Creșterea numărului băncilor implică o concurență tot mai mare între acestea, în ceea ce privește serviciile oferite.

În ceea ce privește principalele resurse ale B.C.R. în anul 2003, acestea cuprind: depozite de la clienți 70%, capitaluri proprii 15%, împrumuturi de la bănci 15%.

Capitalurile proprii au ajuns la 7231 miliarde lei, activele proprii fiind repartizate astfel: credite bancare reprezintă 30,5%, plasamente la bănci 28%, titluri de stat 25%, iar 16,5% reprezintă alte active.

Resursele primite de la populație sub forma depozitelor în anul 2003 au reprezentat 60% din totalul de depozite la băncile comerciale, iar la B.C.R. îi revine 30% din total.

B.C.R. a realizat în anul 2003 decontări în valută aferente importurilor și exporturilor în valoare de aproximativ 20 miliarde EURO.

La finele anului 2003 B.C.R. avea 3 milioane de clienți, din care 2.600.000 persoane fizice care dețineau circa 400.000 conturi în valută.

În anul 2003 B.C.R. a obținut un profit brut de 3000 miliarde lei, rata profitului brut fiind de 12%.

Băncile trebuie să ofere o gamă cât mai diversificată de produse și servicii bancare și prin acestea să se apropie cât mai mult de cerințele clientelei, pentru a face față concurenței și a răspunde mai bine exigențelor clienților.

Creșterea performanțelor în ceea ce privește accelerarea decontărilor și perfecționarea mecanismelor de plăți, se preconizează a se realiza în viitor printr-o informatizare totală a sistemului bancar prin diversificarea formelor și instrumentelor de plată.

În cadrul circuitului bancar, începând cu solicitarea și până la acordarea / refuzul creditului, băncile și-au multiplicat precauțiunile în vederea eliminării creditelor neperformante, ceea ce a condus la culegerea de informații asupra bontății solicitatorului.

Implementarea sistemului de decontare în timp real, cu transmiterea mesajelor de plăți ordonate în sistemul on line, va determina reducerea duratei de decontare la câteva minute; documentele vor fi operate în fața clientului sau prin transmisie prin circuit electronic de către client, transmiterea și procesarea instrucțiunilor de transfer fonduri având loc în momentul în care acestea sunt inițiate, informația conținută fiind disponibilă pe o bază continuă. În ultimii ani, o evoluție însemnată pe piața românească au avut-o cardurile, care se utilizează din ce în ce mai mult, atât în tranzacții comerciale, în vederea procurării de bunuri și servicii, cât și pentru efectuarea unor operațiuni precum: plata salariilor, a burselor, etc.

Plățile pe teritoriul României se realizează, în general, pe baza instrumentelor de plată pe suport de hârtie, decontarea acestora realizându-se prin sistemul de compensare al plăților fără numerar pe suport de hârtie. Prin trecerea la sistemul de compensare s-a obținut o accelerare a vitezei de rotație a fondurilor, reducându-se durata medie de decontare de la 14 zile la 3-5 zile.

Asemenea tradiției mondiale și în România se urmărește în viitor să se perfecționeze sistemul de plăți prin modernizarea tehnologiei utilizate, prin dezvoltarea unei infrastructuri de transfer electronic al banilor și al informațiilor bancare, să se modernizeze relațiile de plăți ce presupune o dezvoltare continuă a instrumentelor de plată eficiente și accelerarea circuitelor de decontare în vederea ridicării calitative a serviciilor bancare interne la nivelul celor derulate de băncile din străinătate.

Gama de produse și servicii bancare oferite de Banca Comercială Română S.A. este foarte bogată, dar ea nu trebuie să se oprească aici.

Odată cu dezvoltarea sistemului bancar și apariția unui număr mari de bănci este necesară schimbarea sau îmbunătățirea unor produse și servicii oferite clienților. Din momentul în care clienții au început să privească băncile ca furnizori de servicii unice pentru nevoile lor, competiția dintre bănci a luat o nouă înfățișare.

Pentru a menține actuala clientelă, dar și pentru a atrage noi clienți, propun următoarerele:

introducerea de servicii de fotocopiere și fax contra cost, precum și de telefoane publice în holul băncii;

eliberarea banilor de la ghișeu dacă A.T.M. – ul este defect;

creșterea calității portofoliului prin acordarea plafoanelor de credite clienților persoane juridice foarte profitabili (selectarea clienților creditați).

BIBLIOGRAFIE

C. Basno, N. Dardac, – Monedă, credit, bănci – Aplicații și studii

C. Floricel de caz, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1999.

C. Basno, N. Dardac – Operațiuni bancare, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1999.

C. Basno, N. Dardac – Management bancar, Editura Economică,

București, 2003.

Florin Berbec, Radu Popescu – Cardul – instrument modern de plată,

Cristian Tudorancea Editura Tribuna Economică, București, 2002.

Michael BROOKES, – Business English, Editura Teora, București,

David HORNER 1998.

Ștefan CRĂCIUN – Controlul și auditul financiar, expertiza

contabilă, Editura Economică, București, 1999.

V. DEDU – Gestiunea bancară, Centrul editorial-poli-

grafic ASE, București, 1999.

V. DEDU – Gestiune și audit bancar, Editura

Economică,București, 2002.

V. DEDU – Contabilitate bancară, Editura Economică,

București, 2003.

Mariana DIACONESCU, – Sistemul național de plăți al BNR, Editura

Vasile Săvoiu Economică, București, 1998.

Mariana DIACONESCU – Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri, Editura

Economică, București, 1999.

I. GALICEANU, M. CRISTEA, – Contabilitate bancară, Editura Didactică și

M. GALICEANU Pedagogică, București, 1999.

Mihai-Gheorghe A. IMIREANU – Produse și servicii bancare în relațiile de

plăți interne și internaționale, Editura

Tribuna Economică, București, 2002.

Ioan LAZĂR, Maria – Management General, Editura Dacia, Cluj-

MORTAN, Vicențiu VEREȘ, Napoca, 2002.

Simion MUTU – Tehnici moderne de gestiune bancară,

Editura Altip, Alba Iulia, 2001.

dr. Emanuel ODOBESCU – Marketingul bancar național și internațional,

Editura Sigma Primex, București, 1998.

dr. în economie Iosif PĂȚAN – Tehnici de comerț exterior, vol. I-II, Editura

Pro Transilvania, București, 2000.

Teodor ROȘCA – Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia,

2001.

L. ROXIN – Gestiunea riscurilor bancare, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1997.

A. SARDI – Pratique de la comptabilité bancaire,

Editions Afges, Paris, France, 1994.

Victor STOICA, – Bani și credit. Teorii monetare., Editura

Petre DEACONU Economică, București, 2003.

I. TEMEȘ – Contabilitatea societăților bancare, Editura

Napoca Star, Cluj-Napoca, 1998.

Mariana TOMA, Teodora – Business Students-Part I, Editura Casa

POPESCU-FURNEA Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003.

XXX – Legea bancară nr.58/1998, publicată în

Monitorul Oficial nr.121/23 martie 1998,

partea I.

XXX – Regulamentul nr.3/1997 al B.N.R. privind

efectuarea operațiunilor bancare.

XXX – Legea nr.101/1998, privind statutul Băncii

Naționale a României.

XXX – Colecția de reviste Finanțe – Bănci –

Asigurări 2002 – 2003.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: . Produse Si Servicii Oferite DE Banca Comerciala Romana S.a. Catre Sectorul Privat (ID: 132999)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

. Produse Si Servicii Oferite DE Banca Comerciala Romana S.a. Catre Sectorul Privat

Copyright Notice

Proprietatea Intelectuala – Element DE Coeziune Economica Intre Imm Si Companii

Drumul Matasii, Strategia Chinei Pentru Eurasia

Transport și Logistică Internațională

Planul de Promovare al Unei Firme de Proiectare

Evolutia Si Caracteristicile Asigurarilor de Viata In Romania

Crearea Modelului de Management al Ciclului de Viata al Produsului In Cadrul Productiei

Copyright Notice

Similar Posts