. Riscul In Procesul Creditarii. Analiza Aspectelor Financiare Si Nefinanciare In Acordarea Credi

CAPITOLUL I – ROLUL BĂNCILOR ÎN CREDITAREA AGENȚILOR ECONOMICI

1.1. Rolul băncilor în economie

Apariția băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerțului cu cetățile îndepărtate și acumularea capitalului monetar în special pe această bază, expresie a dezvoltării producției manufacturiere și a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comerțului și desfășurând principalele operațiuni prin intermediul efectelor comerciale, în mod firesc băncile au primit atributul de ‘comerciale’. În epoca contemporană, locul și rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relația economii investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică.

Conceptele moderne privind dezvoltarea economică consideră ca un rezultat necesar al evoluției societății obținerea de economii ale agenților economici sau persoanelor, reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă și destinată utilizării viitoare. În cadrul acelorași concepte, investițiile reprezentând achiziția de instalații și echipament, structuri, mașini și inventar, destinate dezvoltării producției, reprezintă o altă realitate a economiei și expansiunii ei ce afectează pe agenții economici.

Agenții economici își găsesc resursele necesare realizării investițiilor pe două căi :

prin utilizarea propriilor economii;

prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci în procesul de reciclare și valorificare a capitalurilor monetare în economie.

În acest fel se creează condițiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, tot mai mari odată cu evoluția istorică, vehiculate de o largă rețea de intermediari care au fost exclusiv la început și preponderent apoi în structura sistemului bancar în formare, băncile comerciale sau de depozit. Creația monetară, ca factor specific al funcționalității băncilor, a stat la rândul său la baza definirii locului și rolului băncilor în economie. Băncile s-au afirmat esențial ca instituții monetare, a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulație creanțe chiar asupra lor însăși, care sporesc masa mijloacelor de plată și volumul circulației monetare. Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă.

Forma principală a creației monetare este emisiunea de bancnote. La început această funcție era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune. Totuși băncile comerciale tipice contribuie la creația monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi, obligații) fără putere liberatorie în instrumente de plată. Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creației unei monede adiționale specifice, moneda scripturală. Un timp în Anglia, Franța, SUA și alte țări, o mare parte a băncilor de depozit efectuau și operațiuni de emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea condițiilor de încălcare a normelor de emisiune și încărcarea canalelor circulației cu bancnote emise cu sau fără justificare economică. La momentul reglementării acestei chestiuni, în 1913 în SUA, numărul băncilor împuternicite să emită bancnote depășea 7500.

Așa încât la momente istorice diferite și în funcție de condițiile proprii, toate țările dezvoltate au fost nevoite să delimiteze foarte clar funcțiile băncii de emisiune, acestea concentrându-se de regulă la o singură bancă, banca centrală. În SUA, spre exemplu, deși există 12 bănci federale de emisiune, acestea acționează ca un tot unitar sub egida unei autorități monetare unice.

O altă tendință care s-a manifestat în interiorul băncilor, este specializarea acestora, care deși în descreștere nu încetează să caracterizeze lumea băncilor. Separarea și independența băncilor specializate este delimitata de sfera de competență și activitate.

Un moment important în evoluția băncilor l-a reprezentat criza economică din anii 1929 – 1933, care s-a manifestat în toate țările dezvoltate, dar a avut efecte devastatoare în SUA prin crahul bancar de proporții (36% din bănci fiind declarate în stare de faliment). Acest eveniment a impus o reglementare severă în regimul băncilor, care sã acționeze în direcția protejării deponenților. În mod necesar, statutul băncii de depozit a trebuit să fie bine conturat, impunându-se un regim limitativ de control asupra instituțiilor de credit ce primesc depuneri și asupra modului de folosire a acestor resurse în procesul creditării.

În acest cadru s-a delimitat accepțiunea de bancă de depozit, spre deosebire de celelalte bănci. S-a ajuns astfel la o delimitare clară între băncile de depozit și cele specializate, generalizate în toate structurile naționale ale sistemelor bancare diferite de la țară la țară, diferențe care sunt rezultatul fie al evoluțiilor anterioare, fie al elementelor tradiționale, fie schimbărilor pe care la cere societatea la un moment dat.

O caracteristică a băncilor comerciale sau de depozit (acceptate de regulă fără o asemenea calificare expresă) este aceea că efectuează toate tipurile de operațiuni bancare. Activitatea lor este diversă și se poate modifica liber în funcție de cerințe, posibilități și propria orientare. Totuși operațiunile de bază sunt reprezentate de:

constituirea de depozite;

utilizarea lor în scopul acordării de credite agenților economici.

Băncile sunt organizate ca societăți comerciale și urmăresc obținerea de profit.

Băncile specializate includ o sferă largă de instituții de credit cu o gamă largă de diferențieri și implicit cu statute diferite de la țară la țară efectuând totalitatea operațiunilor bancare. Fiecare dintre ele sunt supuse unor limitări privind funcționalitatea prin asumarea în exclusivitate a anumitor operațiuni.

Intre băncile specializate un loc deosebit îl ocupă instituțiile de credit specializate cărora:

le-a fost evidențiată o misiune de interes public ;

creditarea pe termen scurt, mijlociu și lung a unor ramuri (frecvent agricultura);

sprijinirea acțiunilor de credit ipotecar imobiliar ;

creditarea colectivităților locale, etc.

Societățile financiare în fapt societăți de credit, sunt prezențe importante în activitatea economică în toate țările dezvoltate, fiind instituții de credit autorizate să primească depozite și care pot efectua doar operațiunile pentru care au fost abilitate prin acte normative.

Principalele lor orientări sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea și garantarea de credite pe termen scurt, mijlociu și lung pentru întreprinderi, creditarea mărfurilor cu plata în rate, creditarea locuințelor cu garanții ipotecare, gestiunea mijloacelor de plată, în special prin cărți de credit.

În considerarea structurii sistemului bancar trebuie avut în vedere că în componentele naționale se afirmă și trăsături generale, dar și particularități ale alcătuirii verigilor componente ( BCR, BANCPOST, TRANSILVANIA, etc. ).

Astfel SUA, în mod firesc se consideră în componența sistemului de instituții aflate în postura de furnizori importanți de resurse : companiile de asigurări, instituțiile ce constituie și administrează fondurile de pensii fondurile comune de creanțe etc. iar în țări Franța de exemplu, instituții de credit importante sunt considerate: Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Poșta – deținătoare a conturilor de depuneri poștale, sunt atașate Tezaurului și nu sunt cuprinse în sistemul bancar. Cum însă Tezaurul este el însuși considerat partener în sistemul de credit al economiei, putem aprecia că nu este de fapt decât o interpretare formală ce ține de subordonarea ierarhică a participanților.

Unele din băncile specializate acționează ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate desfășurând activități de mobilizare a resurselor și de distribuire a creditelor în sfera lor specifică, în cadrul unui echilibru relativ între operațiunile de activ și pasiv. O mare parte din băncile specializate sunt însă unități profilate unilateral fie primordial pentru mobilizarea de resurse, fie preponderent pentru acordarea creditelor din resursele care ii sunt puse la dispoziție.

În acest cadru alte instituții de regulă băncile comerciale în special, joacă rolul de intermediar.

În acest proces se afirmă și se detașează ca principale funcții ale băncilor comerciale cele două laturi ale intermedierii :

mobilizarea resurselor ;

distribuirea creditelor.

Legătura directă cu agenții economici titulari de conturi curente sau de depozite, conferă băncilor în general, băncilor comerciale în special, o altă principală funcție în economia modernă, aceea de centru de efectuare a plăților între titularii de cont și prin aceasta băncile determină și cadrează fluxurile circulației monetare scripturale.

În îndeplinirea funcțiilor lor băncile comerciale îndeplinesc anumite operațiuni specifice considerate și reunite, după sensul lor în active și pasive.

Apariția BNR ca instituție de credit a determinat o scădere a dobânzilor la credite (înainte de 1880, dobânda nu era mai mică de 15%, iar după 1880, a variat între 5-9%).

1.2. Cadrul bancar românesc

Băncile centrale sunt instituții guvernamentale care asigura funcționarea și supravegherea sistemului bancar la nivel național prin puterile și responsabilitățile dobândite prin actul de înființare a lor.

Băncile centrale s-au dezvoltat pe doua cai:

fie ca au fost bănci comerciale care au căpătat pe parcurs puteri și responsabilități care le-au transformat în bănci centrale (Banca Angliei, Banca Franței);

fie ca au avut rol de Bănci Centrale prin actul de înființare a lor, cum este cazul Băncii Naționale înființata în 1880 sau al Sistemului Federal de Rezerve a SUA înființat în 1913.

Prin funcțiile prin care sunt investite, Băncile Centrale operează ca instituții publice ale statului, indiferent de natura capitalului: de stat, privat autohton sau mixt. Pentru a înțelege rolul pe care îl au Băncile Centrale în economia naționala, este necesar sa prezentam funcțiile pe care acestea le îndeplinesc în cadrul sistemului bancar la nivel național:

prima funcție esențiala, care a determinat apariția Băncilor Centrale, este cea de emisiune monetara prin care statul ii conferă Băncii Centrale privilegiul de emisiune. Exercitând privilegiul de emisiune, Banca Centrala devine deținătoarea stocului de aur și a rezervelor internaționale ale tarii.
Prin funcția de emisiune, Banca Centrala are răspunderea calității circulației monetare și dimensionarea masei monetare și de credit ( prin manevrarea taxei scontului, operații la piața libera, sistemul rezervelor minime obligatorii).

funcția de creditare a băncilor prin operații de scontare și rescontare a titlurilor de credit sau prin acordarea creditelor de refinanțare, caz în care Banca Centrala apare ca împrumutător de ultimă instanță.

funcția de administrator al rezervelor internaționale, prin care Banca Centrala asigura stabilitatea cursurilor valutare prin intervenția directa pe piața, prin cumpărare sau vânzare de valuta, asigurând menținerea rezervelor naționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale statului.

Pentru îndeplinirea acestei funcții, Băncii Centrale îi sunt încredințate atribuții autoritare de a aplica sistemul de restricții valutare pe care statul le decide și le aplica:

controlul asupra plaților în devize;

preluarea în favoarea statului a unor plăti din încasările în valuta;

efectuarea și controlul schimburilor valutare.

Banca Centrala ca reprezentanta legitima a statului, exercita un rol deosebit în relațiile internaționale interstatale, interbancare și cu instituții monetare internaționale, participând în calitate de membru, aplica norme de conduita agreate de aceste instituții în domeniul monetar și de credit în vederea susținerii mecanismelor ce acționează pe plan național și internațional.

Banca Centrala joaca rol de banca pentru celelalte bănci prin faptul ca toate băncile sunt obligate sa deschidă conturi curile sunt obligate sa deschidă conturi curente la Banca Centrala și sa mențină rezerve minime obligatorii pentru a-si asigura lichiditatea. Prin Banca Centrala se efectuează compensarea creanțelor reciproce dintre celelalte bănci prin constituirea Casei de compensare interbancara.

Banca Centrala are funcția de organ al statului, stabilind și conducând politica monetara și de credit în cadrul politicii economice și financiare a statului.
Statul reprezintă pentru Banca Centrala unul din principalii beneficiari de credite ( împrumuturile acordate statului nu pot depăși dublul capitalului Băncii Centrale și fondului de rezerva.

Emite norme de autorizare, funcționare și supraveghere bancara în vederea protejării deponenților și asigurării funcționarii nestingherite a sistemului bancar. Normele privesc:

capitalul minim al societății bancare;

forma juridica a societății bancare;

asigurarea depozitelor;

supravegherea activității bancare;

operații bancare;

personalul băncilor și fondatorii;

secretul profesional.

Activitatea de reglementare și controlul bancar fie ca sunt încredințate Băncii Centrale (România, Anglia, SUA), fie unor instituții specializate (Franța,Germania ).

În România Banca Național este condusa de un consiliu de administrație, având următoarele atribuții:

hotărăște asupra masurilor în domeniul politicii monetare, valutare, de credit, și de plați;

hotărăște asupra organizării interne;

stabilește direcțiile principale în conducerea operațiunilor și răspunderilor ce revin aparatului Băncii Naționale.

Consiliul de administrație este compus din:

guvernator în calitate de președinte;

prim-viceguvernator, în calitate de vicepreședinte;

doi viceguvernatori;

alți cinci membri.

Activitatea Băncii Naționale este structurata pe 9 direcții generale, astfel:

direcția generala politica monetara și valutara;

direcția generala operațiuni monetare, valutare și de credit;

direcția generala autorizare, reglementare și supraveghere prudențiala a societăților bancare;

direcția generala plați și urmărire a riscurilor bancare;

direcția generala operațiuni cu numerar și metale prețioase;

direcția generala informatica, procesare, statistica și contabilitate;

secretariatul general;

direcția generala organizare și servicii;

direcția generala de control:

direcția juridica;

sucursale județene.

Membrii Consiliului de administrație sunt numiți de Parlament la propunerea primului ministru. Numirile se fac pe o perioada de 8 ani, mandatul putând fi reînnoit. Revocările din funcție ale membrilor Consiliului de administrație se fac de către Parlament la propunerea primului ministru.

Gestiunea zilnica este încredințata guvernatorului. Acesta numește în funcție personalul din aparatul de control al băncii și directorii sucursalelor, filialelor și agențiilor. Guvernatorul reprezintă Banca Naționala în relațiile cu terții, semnând tratate și convenții.

Comisia de cenzori formata din 5 membri este numita de Consiliul de administrație, care are ca atribuții verificarea gestiunii Băncii Naționale, întocmind rapoarte anuale aspra bilanțului și contului de profit și pierdere.

1.3 Rolul creditului în economie

1.3.1 Importanța creditului bancar

In economia de piața, creditul are un rol deosebit. Alături de finanțe, creditul este unul din motoarele principalele întregului angrenaj economico – social. Utilizarea raționala a creditului sporește puterea productiva a capitalului și asigura un volum mare de produse. Creditul a apărut pe baza dezvoltării producției de mărfuri. Apariția creditului se leagă de dezvoltarea schimbului, când vânzătorul preda valori de întrebuințare în schimbul unor promisiuni ca va primi cândva o valoare. Acest fapt constituie o vânzare pe credit.

De aici apare evident ca, sub aspect economic creditul consta în cedarea unor valori de întrebuințare prezente, în schimbul unor valori de primit în viitor. Creditul a apărut din necesitatea stingerii obligațiilor dintre diferiții agenți economici, proces căruia moneda lichida nu-i putea face fata.

In acest cadru, descris anterior, un rol deosebit de important îl dețin băncile. In conformitate cu Legea 58/1998 (Legea bancara publicata în MO 121/23.03.1998), banca « este persoana juridica autorizata sa desfășoare în principal, activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și cont propriu ».

Cu toate ca activitatea băncilor comerciale a devenit foarte complexa, totuși esența acesteia este mijlocirea creditului și efectuarea plaților intre agenții economici si/sau persoanele fizice. Deci băncile comerciale reprezintă instituții primitoare și distribuitoare de capital.

Creditarea este o activitate de baza într-o banca, activitate ce poate genera profituri importante pentru banca, daca este practicata corect, dar care poate duce și la pierderi. Pentru a înțelege importanta acestei activități este necesar a se preciza ce reprezintă creditul. Etimologic, conceptul de credit provine de la latinescul «creditum – credere », care înseamnă a crede sau a avea încredere. Aceasta origine scoate în evidenta un element psihologic al existentei unei operațiuni de credit și anume încrederea.

Prezentam câteva definiții ale creditului atât în literatura de specialitate cât și pe baza legislației în vigoare:

Creditul este operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător

Creditul în general, reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare ;

Creditul este orice angajament de plata a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a unor cheltuieli legate de aceasta suma, sau orice prelungire a scadentei unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care incorporează o creanța sau a altui drept la plata unei sume de bani ;

1.3.2. Principalele tipuri de credite

Creditele bancare se acorda atât agenților economici cit și populației în scopul într-ajutorării în vederea îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor acestora.

In funcție de debitorii băncii (beneficiarul creditului), creditele se acordă astfel:

credite acordate persoanelor fizice, în principal pentru construirea de locuințe, achiziționarea de autoturisme, electronice, electrocasnice, cărți de credit, etc. ;

credite acordate persoanelor juridice – agenți economici.

Pentru a face fata cheltuielilor productive, societățile comerciale apelează la credite bancare, urmând sa satisfacă numai nevoile temporare de lichidități, sprijinind în principal activitățile rentabile.

In funcție de destinație sunt:

credite productive – pentru activitatea curenta și investiții;

credite export – import – vizează activitatea de comerț exterior;

credite de consum.

Alte tipuri de credite acordate agenților economici:

creditul de trezorerie – reprezintă raporturi de credit menite sa satisfacă necesitățile curente ale societăților comerciale de regula din sursele proprii ale băncii remunerate în strânsa corelare cu dobânda pieții garantate de obicei prin desfășurarea întregii activități la banca creditoare;

creditul de exploatare – acoperă activul circulant al agentului economic. Când activul circulant nu poate fi acoperit prin încasările de la clienți și debitori iar fondul de rulment este insuficient agentul economic recurge la un credit bancar;

liniile de credit – credite care se acorda de banca pe o perioada de max. 1 an în vederea desfășurării unor activități de aprovizionare producție și desfacere. Linia de credit presupune efectuarea creditării fie prin cont curent fie prin cont de împrumut. Aceasta linie de credit presupune un plafon maxim de creditare stabilit anual, ( de regula un procent din cifra de afaceri sau procent din rulajul conturilor curente lei/valuta), bonitatea societății, notorietatea publica a acesteia, precum și posibilitățile de garantare a liniei de CREDITCOOP;

creditele pe obiect presupun raporturi de credit în care obiectul creditării este foarte bine delimitat ( exemplu : achiziționarea de material lemnos pentru fabricare de mobila, achiziționarea unui anumit activ fix;

creditele speciale – raporturile de credit deriva din acte normative ale statului roman care prin politica sa economica poate sprijini o anumita ramura ( exemplu: sprijinirea activității de export sau a agriculturii prin facilitați de dobânda );

creditele pentru stocuri – raporturi de creditare ce intervin mai ales în domeniul agriculturii;

creditul de scont – consta în vinderea către o banca a unui înscris care are calitatea de efect de comerț ( cambie, bilet la ordin ) către o banca pentru a incasa valoarea actuala a acestuia înainte de scadenta. Acest tip de credit intervine ca o necesitate atunci când societățile comerciale duc o lipsa acuta de disponibilitatea. Menționam ca valoarea împrumutului acordat de băncile care practica acest sistem de creditare este diminuata de valoarea stocului;

forfetara – reprezintă o modalitate de finanțare în comerțul internațional pe termen mediu și lung, ce consta în cumpărarea de către banca a unor creanțe rezultate din operațiuni de export în schimbul unei sume de bani care se numește scont, urmând ca banca sa recupereze contravaloarea acesteia de la debitorul importator. Băncile accepta creanțe sub forma cambiilor, biletelor la ordin și acreditivelor irevocabile exprimate în valuta, care au termen de încasare intre 90 zile și 5 ani ;

creditele de leasing – se acorda intre 1 și 4 ani și sunt destinate modernizărilor sau retehnologizărilor pe care un agent economic le întreprinde la un moment dat.

Leasingul prezintă următoarele avantaje:

permite dotarea cu echipamente și utilaje cu un efort financiar inițial mic de 10–15 %;

permite ca ratele de leasing sa fie trecute pe cheltuieli astfel micșorându-se impozitul pe profit;

permite ca la sfârșitul perioadei de finanțare în sistem leasing, agentul economic sa primească bunuri în proprietate sau sa îl cedeze societății de leasing sub forma de avans pentru un alt contract de leasing.

creditul de licitație – reprezintă principala forma de refinanțare acordata de BNR. Creditul se acorda pe o perioada de max. 15 zile și este garantat cu titluri de stat sau efecte de comerț. Rata dobânzii se determina în cadrul ședinței de licitație la care iau parte băncile solicitante plecând de la nivelul de pornire stabilit de BNR;

creditul special – o forma excepțională de refinanțare care se acorda pe o perioada de max. 30 de zile și este garantat cu titluri de stat, acordarea lui fiind condiționată de existenta unui program de redresare financiara agreat de BNR. Nivelul ratei dobânzii se stabilește de către BNR;

creditul lombard (overdraft) – o forma de finanțare ce se acorda de la o zi la alta societăților bancare pentru asigurarea plaților zilnice ale acestora. Nivelul creditului lombard este determinat de soldul debitor înregistrat la încheierea zilei în contul curent al societății bancare deschi la BNR. Creditul lombard se acorda în limita unui plafon de 75 % din nivelul fondurilor proprii ale băncii respective. Rata dobânzii este stabilita de BNR iar garantarea creditului se face cu titluri de stat.

In funcție de solvabilitatea debitorului:

credite performante – reprezintă angajamente de plata ale societatilor comerciale fata de banca, onorate la scadenta. Derularea lor se face în conformitate cu contractul de credit încheiat și cu normele interne bancare;

credite neperfomante – reprezintă angajamente de plata asumate de societățile comerciale care nu isi achita la timp obligațiile, generând credite restante și dobânzi neachitate la scadenta cu consecințe directe asupra activului, solvabilității și cheltuielilor băncii prin constituirea de provizioane intr-un volum mai mare.

In funcție de perioada de acordare:

Credite pe termen scurt.

Credite pe termen mediu.

1. Creditele pe termen scurt au o durata de rambursare ce nu depaseste 12 luni și se pot acorda pentru:

aprovizionări în vederea constituirii de stocuri de materii prime și materiale, energie, combustibil, mărfuri etc. necesare realizării și finalizării producției de mărfuri care au desfacere asigurată, executării de lucrări și prestări servicii, comerț și altele ;

stocuri și cheltuieli sezoniere;
Aceste credite se acordă pentru stocuri și cheltuieli sezoniere de materii prime și produse, numai agenților economici care constituie astfel de stocuri (stocuri de produse agroalimentare, sau orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente);

destinații speciale conform hotărârilor guvernamentale.

Creditele speciale acordate în baza unor hotărâri guvernamentale au la bază convențiile încheiate de Casa Centrală Creditcoop cu alte ministere și instituții financiare, beneficiarii creditelor fiind clienții menționați în hotărârile guvernamentale.

2. Creditele pe termen mediu au o durata de rambursare intre 1 și 3 ani.

Creditele pe termen mediu se acordă pentru realizarea unor obiective, precum:

amenajarea spațiilor comerciale și a clădirilor proprii, închiriate, preluate în concesiune sau în locație de gestiune;

achiziționarea unor mașini și utilaje pentru agricultură, comerț, mijloace de transport etc.;

achiziționarea de animale de producție, reproducție și de tracțiune;

achiziționarea de tehnologii noi, linii de fabricație etc.

Acordarea de credite pe termen mediu se va efectua numai pentru clienții care desfășoară operațiuni prin unitățile din rețeaua Creditcoop și care prezintă garanții materiale și morale cu privire la posibilitățile de rambursare a obligațiilor asumate prin contracte.

Condițiile obligatorii ce vor fi avute în vedere la acordarea acestor credite se referă în special la garanțiile asiguratorii ce vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la capitolul Garantarea Creditelor.

1.4 Organizarea cooperativei de credit

1.4.1. Cadrul juridic de organizare și funcționare

Sistemul cooperației de credit (autorizat de BNR prin OUG 97/2000 aprobata și modificata prin Legea 200/2002, cu modificările și completările ulterioare), este organizat pe 4 nivele, respectiv:

CREDITCOOP Casa centrala București;

agenții județene;

cooperative de credit;

sedii secundare – puncte de lucru.

1. CREDITCOOP Casa Centrala București, forul central :

are personalitate juridica;

elaborează norme și emite decizii cu privire la specificul activității cooperației de credit în funcție de legislația în vigoare;

efectuează îndrumarea și controlul la nivelul agențiilor și cooperativelor din teritoriu;

centralizează și transmite la BNR datele solicitate de aceasta.

2. Agențiile teritoriale, a doua veriga a sistemului, sunt formate din cooperativele aflate pe raza câtorva județe:

fara personalitate juridica;

îndruma și controlează activitatea desfășurata de cooperativele afiliate;

centralizeza și transmite la CREDITCOOP raportările zilnice si/sau saptaminale si/sau lunare.

3. Cooperativele de credit :

au personalitate juridica;

isi desfasoara activitatea în limita autorizației de funcționare acordata de BNR, desfasurind următoarele activitati:

acceptarea de depozite de la membrii cooperatori precum și de la persoanele fizice și juridice care domiciliază sau au sediul social și isi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei;

acordarea de credite inclusiv credite ipotecare membrilor cooperatori;

acordarea de credite microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoanelor fizice cu profesii liberale reglementate, care au sediul social și isi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei;

consultanta privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit acordata membrilor cooperatori, precum și persoanelor fizice, microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii liberale reglementate, care domiciliază/au sediul social și isi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei;

încheierea de contracte de asigurare în numele și în contul societatii GENERALI ASIGURARI SA, pentru tipurile de asigurări prevăzute în contractul de agent încheiat cu acesta.

Compartimentele funcționale al unei cooperative de credit și numărul maxim de posturi care se pot utiliza, în funcție de gradul de organizare al cooperativei, sunt:

cooperativa de gradul I – 16 posturi ( președinte – 1, vicepreședinte – 1, contabil sef – 1, audit intern – 1, juridic – 1, creditare – 2, control intern – 1, financiar contabil – 4, informatica – 2, administrativ 2 );

cooperativa de gradul II – 15 posturi ( președinte – 1, vicepreședinte – 1, contabil sef – 1, audit intern – 1, juridic – 1, creditare – 2, control intern – 1, financiar contabil – 4, informatica – 2, administrativ 1 );

cooperativa de gradul III – 9 posturi ( președinte – 1, vicepreședinte – 1, contabil sef – 1, audit intern – 1, creditare – 1, control intern – 1, financiar contabil – 2, informatica – 1 );

cooperativa de gradul IV – 6 posturi ( președinte – 1, vicepreședinte – 1, contabil sef – 1, audit intern – 1, creditare – 1, control intern -1, financiar contabil – 1 );

4. Sediile secundare – puncte de lucru:

nu au personalitate juridica;

sunt direct subordonate cooperativei de credit pe raza căreia funcționează;

au autonomie operativa și de gestiune, precum și un mandat de reprezentare pentru operațiunile pe care le pot desfășura, cuprinzând competentele delegate de conducerea cooperativei, astfel putând desfășura în conformitate cu obiectul de activitate prevăzut în actul constitutiv al cooperativei și în limita mandatului primit, următoarele operațiuni principale:

primirea de depozite de la membrii cooperatori și de la alte persoane fizice, care domiciliază în raza teritorial de operare a punctului de lucru;

plata creditelor aprobate de Consiliul de administrație al cooperativei de credit, către membrii cooperatori care au domiciliul în raza de activitate a punctului de lucru;

plați și decontări în contul membrilor cooperatori și a altor persoane fizice sau juridice care domiciliază/au sediul social în raza de operare a punctului de lucru.

In cadrul numărului maxim de personal stabilit pentru sediul secundar, sunt utilizate doar următoarele funcții:

1 sef de sediu secundar-punct de lucru;

1 economist/contabil cu atribuții de control financiar preventiv;

1 inspector de credite / economist / contabil / funcționar economic / ajutor programator;

1 casier.

1.4.2. Structura organizatorica și administrativa a unei cooperative

Atribuțiile principale ale conducătorilor cooperativei de credit și ale compartimentelor funcționale din structura organizatorică a acesteia, sunt:

1. președintele cooperativei de credit

Este și președintele consiliului de administrație și al biroului executiv (la cooperativele de credit unde funcționează birou executiv), având următoarele atribuții:

coordonează activitatea unității și o angajează în relațiile cu persoanele fizice și juridice;

concepe și aplică strategia de dezvoltare a cooperativei de credit, în concordanță cu strategia generală de dezvoltare a rețelei CREDITCOOP stabilită de Casa Centrală;

stabilește drepturile și obligațiile personalului, conform regulamentului intern, normelor emise de CREDITCOOP și contractelor individuale de muncă ale salariaților cooperativei de credit;

convoacă consiliul de administrație, lunar sau ori de câte ori este necesar și acționează pentru dezbaterea în cadrul acestuia a problemelor principale privind activitatea rețelei;

angajează, promovează și desface contractele de muncă ale personalului de execuție al cooperativei de credit;

ia măsuri pentru stimularea materială a salariaților sau pentru sancționarea disciplinară a acestora, conform prevederilor legale;

dispune măsuri pentru aducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului de administrație și, după caz, ale biroului executiv;

încheie acte juridice în numele și pe seama cooperativei de credit;

rezolvă orice alte sarcini conforme cu legea și cu actul constitutiv, ce intră în competența sa.

2. contabilul șef

Îndeplinește următoarele atribuții principale:

răspunde de modul cum este organizată și condusă contabilitatea cooperativei de credit, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 și ale Regulamentului privind aplicarea Legii contabilității, aprobat prin H.G. nr.704/1993;

exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care derivă obligații patrimoniale;

urmărește întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care afectează patrimoniul cooperativei de credit și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale;

organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit;

răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit.

3. compartiment juridic

Este subordonat președintelui cooperativei de credit și are următoarele atribuții:

avizează sub aspectul legalității, orice document care poate angaja răspunderea patrimonială a cooperativei de credit;

avizează contractele încheiate cu terțe persoane juridice sau fizice;

urmărește apariția actelor normative, ține evidența lor și semnalează conducerii sarcinile ce revin cooperativei de credit potrivit acestor reglementări;

analizează modul cum sunt respectate dispozițiile legale în activitatea curentă și face propuneri concrete de înlăturare a eventualelor deficiențe;

participă la acțiuni de cunoaștere a actelor normative și de prevenire a încălcării dispozițiilor legale și îndrumă modul de desfășurare a activității juridice;

la propunerea inspectorului de credit și cu aprobarea conducerii cooperativei de credit, inițiază și urmărește desfășurarea procedurilor juridiciare pentru recuperarea creditelor și a dobânzilor restante;

execută și alte dispoziții primite din partea conducerii cooperativei de credit.

În realizarea atribuțiilor ce-i revin, consilierul juridic colaborează cu celelalte compartimente funcționale ale cooperativei de credit și cu compartimentele juridic și organizare-resurse umane din cadrul CREDITCOOP, în probleme de legislația muncii.

4. compartimentul creditare

Este subordonat președintelui și îndeplinește următoarele atribuții principale:

urmărește aplicarea normelor și a regulamentelor – cadru cu privire la activitatea de creditare, la nivelul cooperativei de credit;

primește cererile de credite de la membrii cooperatori și de la persoanele juridice din raza de activitate a cooperativei de credit, urmărește ca documentațiile să fie complete, verifică bonitatea clienților, capacitatea lor de rambursare, realitatea și nivelul garanțiilor;

întocmește referatele de aprobare a creditelor pe care le înaintează consiliului de administrație sau biroului executiv al cooperativei de credit, după caz;

organizează evidența creditelor acordate, urmărește încasarea la scadență a ratelor și a dobânzilor;

analizează situația creditelor nerambursate la scadență și propune măsuri pentru recuperarea acestora.

Compartimentul de creditare al cooperativei de credit colaborează pe linie funcțională cu cele de decontări, credite interne, trezorerie și activități bancare de la Casa Centrală. Pe linie informală, transmite datele solicitate la serviciul de supraveghere și control, fiind totodată supus verificării de către compartimentul de supraveghere și control financiar de gestiune al Casei Centrale CREDITCOOP.

5. compartimentul financiar-contabilitate

Este subordonat contabilului șef al cooperativei de credit și îndeplinește următoarele atribuții:

organizează evidența părților sociale subscrise și vărsate de membrii cooperatori asociați și stabilește valoarea dividendelor ce urmează a se plăti anual acestora;

ține evidența analitică a împrumuturilor acordate și a depozitelor constituite;

elaborează balanțe de verificare contabile, sintetice și analitice, lunar și anual, întocmește bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, precum și raportul anual al rezultatelor financiare obținute de cooperativa de credit;

ține evidența mijloacelor fixe și întocmește programul de amortizare a acestora;

calculează drepturile de salarii ale angajaților, întocmește statele de plată și ține evidența analitică a decontărilor cu personalul și cu bugetul statului, pentru obligațiile față de acesta;

efectuează operațiuni de încasări și plăți prin casierie și prin bancă, întocmește documentele necesare, urmărește completarea corectă a registrului de casă și a recapitulației zilnice a operațiunilor;

întocmește, potrivit prevederilor legale, dări de seamă și alte situații statistice din domeniul financiar-contabil, pe care le înaintează organelor în

întocmește actele de control cu respectarea prevederilor legale și ale normelor metodologice privind organizarea și exercitarea controlului financiar de gestiune elaborate de Casa Centrală;

prezintă conducerii cooperativei de credit concluziile controalelor efectuate la sediile secundare, împreună cu propunerile de măsuri pentru remedierea și eliminarea deficiențelor și abaterilor constatate;

urmărește primirea comunicărilor de la sediile secundare ale cooperativei, la datele stabilite cu privire la modul de aplicare a măsurilor stabilite prin actele de control precum și a celor dispuse de conducerea cooperativei de credit în urma valorificării actelor de control;

ține evidența privind realizarea programului de control și a rezultatelor controlului și raportează datele respective la agenția CREDITCOOP la care cooperativa de credit este arondată, la termenele și în conformitate cu prevederile Normelor în vigoare;

întocmește anual și semestrial raportul asupra activității și rezultatelor controalelor desfășurate în perioada respectivă, pe care îl supune spre analiză și dezbatere conducerii cooperativei de credit;

participă la acțiunile centralizate de control dispuse de CREDITCOOP Casa Centrală și de agenția la care este arondată cooperativa, după caz;

urmărește periodic, prin acțiuni de control efectuate la sediul punctelor de lucru, modul de respectare a prevederilor legale emise în acest sens privind prevenirea și combaterea spălării banilor precum și ale celor privind prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism.

La cooperativele de credit care au mai puțin de 4 puncte de lucru, atribuțiile de control intern vor fi delegate de către președinte către alt salariat al cooperativei de credit.

6. Compartimentul informatică

Este subordonat contabilului șef al cooperativei de credit, în funcție de tipul acesteia și îndeplinește următoarele atribuții:

asigură exploatarea în bune condiții a echipamentelor informatice și de comunicație la nivelul cooperativei de credit;

propune soluții optime pentru dotarea cu tehnică de calcul și de transmitere a datelor, inclusiv de asigurare a service-ului la cooperativa de credit;

analizează și prezintă propuneri pentru transferarea, casarea și valorificarea echipamentelor de calcul;

propune măsuri pentru utilizarea de parole și coduri aleatoare pentru prevenirea fraudelor și asigurarea secretului operațiunilor;

colaborează cu furnizorii de programe pentru protecția sistemului informatic.

Are legături funcționale și informale cu Direcțiile informatică și trezorerie din cadrul Casei Centrale CREDITCOOP.

7. Compartimentul administrativ

Este subordonat contabilul șef și are următoarele atribuții principale:

asigură și răspunde de buna folosire a spațiilor de lucru, a mobilierului și a celorlalte bunuri de inventar și bunuri de uz gospodăresc ale cooperativei de credit;

urmărește realizarea serviciilor și utilităților privind curățenia, căldura, energia electrică, apa, telefoanele, prevenirea și stingerea incendiilor, precum și a lucrărilor de întreținere și reparații ale clădirii și instalațiilor sanitare și electrice;

răspunde de asigurarea securității sediului unității și întreținerea sistemului de alarmă;

achiziționează și recepționează materialele și bunurile necesare pentru activitatea curentă a cooperativei de credit;

gestionează materialele și piesele de schimb pentru autoturismele din dotare;

organizează și asigură evidența, selecționarea, păstrarea și clasarea documentelor create și deținute în arhiva unității conform prevederilor legale;

urmărește aplicarea prevederilor legale referitoare la confecționarea, folosirea și evidența ștampilelor și sigiliilor;

asigură îndeplinirea lucrărilor de secretariat și registratură (primirea, înregistrarea și repartizarea corespondenței CREDITCOOP).
Organigramele și statele de funcții ale cooperativelor de credit din rețea sunt avizate anual de către Casa Centrală, la o dată care este stabilită și comunicată de CREDITCOOP.

Principalele atribuții ale salariaților din cadrul fiecărui compartiment și relațiile dintre aceștia sunt precizate în fișa postului, se întocmește de către fiecare șef de compartiment și este aprobată de președintele cooperativei.

Pe baza prevederilor generale din fișele posturilor se întocmesc, detaliat, atribuțiile de serviciu ale fiecărui salariat, care sunt înmânate sub semnătură.

Cooperativele de credit, în general, au un număr variabil de membri asociați. În funcție de numărul membrilor cooperatori, ele se grupează în:

cooperative de credit care au un număr de cel puțin 5.000 de membri

cooperative de credit care au un număr de până la 5.000 de membri cooperatori.

În funcție de indicatorii economico-financiari cuprinși în bilanțul contabil și în raportările financiar-contabile anuale, cooperativele de credit se încadrează în grade de organizare, stabilite pe baza punctajului întrunit, astfel:

1. Fonduri proprii: 100.000 milioane lei = 1 punct

2. Plasamente: 100.000 milioane lei = 1 punct

3. Venituri: 100.000 milioane lei = 1 punct

4. Profit net: 100.000 milioane lei = 10 puncte

La acestea se aplica și următorii coeficienți de corecție:

1. Puncte de lucru: 1 punct de lucru = 10 puncte

2. Soldul plasamentelor va fi diminuat cu provizioanele constituite

3. Împrumuturi restante și în litigiu raportate la credite acordate, urmând ca din punctajul obținut să se scadă câte 1 punct pentru fiecare procent de depășire a mediei pe rețea. Punctajul realizat determina încadrarea cooperativei de credit în gradul de organizare.

Pentru fiecare dintre cele 4 grupe punctaj este următorul:

Grad de organizare I peste 450 puncte

II 300 – 450 puncte

III 150 – 300 puncte

IV sub 150 puncte

Anual, CREDITCOOP Casa Centrală stabilește încadrarea cooperativelor de credit în grade de organizare, pe baza indicatorilor economico-financiari cuprinși bilanțul contabil și în raportările financiar-contabile anuale. Aceasta încadrare este valabila pentru tot anul calendaristic următor.

Organele de conducere ale cooperativei de credit

Organele de conducere ale cooperativelor de credit sunt:

adunarea generală;

consiliul de administrație;

conducătorii.

Adunarea generală este organul de conducere al cooperativei de credit, alcătuit din totalitatea membrilor cooperatori, având următoarele atribuții:

să discute, să aprobe sau să modifice bilanțul contabil, după ce a ascultat raportul administratorilor și al cenzorilor / auditorului independent;

să hotărască asupra modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderilor;

să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;

să stabilească programul de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar următor;

să aleagă administratorii, cenzorii, să stabilească mandatul acestora și după caz, să valideze auditorul independent aprobat de Casa Centrală;

să hotărască asupra modului de afiliere a cooperativei de credit la Casa Centrală CREDITCOOP;

să soluționeze contestațiile legate de încetarea calității de membru cooperator;

să decidă ipotecarea, gajarea, înființarea sau desființarea unor puncte de lucru ale cooperativei de credit;

să desemneze din rândul administratorilor reprezentanții în adunările generale ale Casei Centrale CREDITCOOP;

să hotărască intentarea acțiunii în daune împotriva administratorilor;

să hotărască remunerarea cenzorilor și a administratorilor;

să hotărască fuziunea cu alte cooperative de credit sau divizarea;

să hotărască dizolvarea cooperativei de credit;

să hotărască modificarea obiectului de activitate, cu aprobarea prealabilă a Casei Centrale CREDITCOOP;

să hotărască mutarea sediului cooperativei de credit;

să decidă retragerea mandatului membrilor consiliului de administrație sau al cenzorilor pentru abateri grave de la prevederilor O.U.G. nr.97.

să hotărască vânzarea unor active ale cooperativei;

să aprobe programul anual de investiții, sursele de finanțare ale acestuia și eventualele modificări.

Modul de convocare și desfășurare a lucrărilor adunării generale, precum și de adoptare a hotărârilor este prevăzut în actul constitutiv al cooperativei de credit.

Cooperativa de credit este administrată de un consiliul de administrație format din 5 membri, aleși de adunarea generală din rândul membrilor cooperatori.

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

stabilește și supune spre aprobare adunării generale programul anual privind activitatea economică și financiară, bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil;

analizează activitatea economico-financiară și încadrarea cooperativei de credit în indicatorii de prudență bancară stabiliți prin reglementările emise de Banca Națională a României sau de Casa Centrală CREDITCOOP;

aprobă sau respinge cererile de înscriere în cooperativa de credit, precum și retragerea și excluderea membrilor cooperatori; cererile de înscriere în cooperativa de credit nu pot fi respinse decât dacă solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de actul constitutiv al cooperativei de credit și de O.U.G. nr.97/2000 modificată și completată prin Legea nr.200/2002;

întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea nivelului minim de capital și a numărului minim de membri cooperatori, stabilite conform prevederilor O.U.G. nr.97/2000 cu modificările și completările ulterioare și prin reglementările emise de Casa Centrală CREDITCOOP;

elaborează regulamentul de organizare și funcționare a cooperativei de credit, care va stabili cel puțin: structura organizatorică a cooperativei de credit, atribuțiile fiecărui compartiment al cooperativei de credit și relațiile dintre acestea, competențele și răspunderea conducătorilor, șefilor punctelor de lucru și ale salariaților care se angajează în operațiuni financiar-bancare în numele și în contul cooperativei de credit, precum și sistemul de control intern al cooperativei de credit, cu respectarea prevederilor actului constitutiv-cadru;

stabilește drepturile și obligațiile personalului;

elaborează politica de creditare a cooperativei de credit, cu respectarea reglementărilor emise de Casa Centrală CREDITCOOP și aprobă creditele acordate de cooperativa de credit;

analizează rapoartele auditorului independent sau după caz ale cenzorilor, precum și actele de control întocmite de organele de control financiar de gestiune și ia măsurile de remediere a abaterilor sesizate prin acestea;

supune spre aprobare adunării generale revocarea unor membri ai consiliului de administrație, pentru abateri de la prevederile legale sau ale actului constitutiv, ori pentru inactivitate;

alege, dintre membrii săi, conducătorii cooperativei de credit, și numește contabilul șef;

propune spre aprobare adunării generale modificarea actului constitutiv.

Consiliul de administrație poate decide încheierea de acte juridice prin care să se dobândească, să se înstrăineze, să se închirieze, să se schimbe sau să se constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul cooperativei de credit, a căror valoare depășește o cincime din valoarea contabilă a activelor cooperativei de credit la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale și a Casei Centrale CREDITCOOP.

Cooperativele de credit cu cel puțin 5.000 de membri cooperatori, care și-au ales un consiliu de administrație format din 7 membri, pot delega o parte din atribuțiile acestuia, unui birou executiv format din 3 persoane desemnate din rândul administratorilor, având, în principal, următoarele atribuții:

analizează activitatea economico-financiară și încadrarea cooperativei de credit în indicatorii de prudență bancară stabiliți prin reglementările emise de Banca Națională a României sau de Casa Centrală CREDITCOOP;

elaborează politica de creditare a cooperativei de credit, cu respectarea reglementărilor emise de Casa Centrală și aprobă creditele acordate de cooperativa de credit;

analizează rapoartele auditorului independent sau, după caz ale cenzorilor și ia măsurile de remediere a abaterilor sesizate prin acestea;

îndeplinește și alte atribuții

Conducătorii

Conducătorii trebuie să fie cetățeni români, să aibă, de preferință, domiciliul în raza de operare a cooperativei de credit și să îndeplinească condițiile prevăzute de O.U.G. nr.97/2000, de Normele B.N.R. nr.7/2000 privind autorizarea organizațiilor cooperatiste de credit precum și de Normele etice și profesionale pentru calitatea, experiența și activitatea conducătorilor cooperativelor de credit emise de Casa Centrală CREDITCOOP. Conducătorii cooperativelor de credit vor duce la îndeplinire hotărârile Consiliului de administrație și vor raporta periodic acestuia despre activitatea desfășurată.

1.4.3. Structura organizatorica a unei agenții

Agențiile au o structura organizatorica asemănătoare cu a cooperativelor de credit:

director;

contabil sef;

revizor contabil;

inspector compensări;

analist programator;

contabil;

casier.

Atribuțiunile de serviciu sunt aceleași cu cele ale personalului unei cooperative de credit, înscrise la capitolele prezentei lucrări.

CAPITOLUL II – ANALIZA ELEMENTELOR DE RISC ÎN ACORDAREA CREDITELOR

2.1. Riscurile bancare, categorii semnificații

Cooperativele de credit iau masuri pe linia administrării următoarelor riscuri semnificative: riscul de credit, riscul de piața, riscul de lichiditate, riscul reputational și riscul operațional.

In domeniul administrării riscurilor semnificative, consiliul de administrație al cooperativei de credit, are următoarele atribuții:

sa aprobe și sa reconsidere profilul de risc al acesteia;

sa aprobe politicile privind administrarea riscurilor respective, sa le analizeze periodic, cel puțin anual și sa dispună revizuirea acestora, după caz;

sa asigure luarea, de către conducători, a masurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea și controlul riscurilor, inclusiv pentru activitățile externalizate;

sa aplice procedurile de administrare a riscurilor semnificative, de stabilire a competentelor și a responsabilităților în domeniul administrării riscurilor, elaborate de Casa Centrala CREDITCOOP;

sa aprobe externalizarea unor activitati;

sa aprobe politica de instruire a personalului;

In domeniul administrării riscurilor semnificative, conducătorii cooperativei de credit sunt responsabili cel puțin pentru următoarele:

implementarea strategiilor aprobate de consiliul de administrație al cooperativei de credit și asigurarea comunicării acestora personalului implicat în punerea lor în aplicare;

asigurarea comunicării politicilor și procedurilor elaborate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea și controlul riscurilor personalului implicat în punerea lor în aplicare;

menținerea unor sisteme de raportare corespunzătoare a expunerilor la riscuri, precum și a altor aspecte legate de riscuri;

menținerea limitelor corespunzătoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru condiții de criza, în conformitate cu mărimea, complexitatea și situația financiara a cooperativei de credit;

menținerea eficientei și eficacității sistemului de control intern;

analizarea oportunității externalizării unor activitati prin prisma riscurilor implicate de externalizare;

supravegherea și monitorizarea contractului de externalizare;

asigurarea unui personal calificat, având experiența și cunoștințele necesare;

asigurarea instruirii corespunzătoare a personalului;

asigurarea concordantei politicilor de remunerare a personalului, cu strategia privind riscurile.

In procesul de administrare a riscurilor, cooperativa de credit isi va constitui un comitet de administrare a riscurilor.

(1) Cooperativa de credit va analiza și va stabili obiectivele și strategia pentru fiecare risc semnificativ, inclusiv în ceea ce privește activitățile externalizate.

(2) Cooperativa de credit va stabili tipurile de riscuri pregătite sa și le asume, precum și pragul de la care un risc este considerat semnificativ. La stabilirea acestora, va avea în vedere precizările Casei Centrale, precum și natura, dimensiunea și complexitatea activității.

(3) Strategia cooperativei de credit privind administrarea riscurilor semnificative trebuie sa determine raportul dintre risc și profit pe care fiecare îl considera acceptabil în condițiile asigurării continuității activității, pe baze sănătoase și prudente.

Cooperativa de credit adopta politici adecvate pentru administrarea riscurilor semnificative, în vederea implementării profilului de risc ales, care sa corespunda strategiilor generale, sa fie corelate cu nivelul fondurilor proprii ale cooperativei de credit, precum și cu disponibilitatea de expunere la risc stabilita.

Cooperativa de credit efectuează sistematic o evaluare a riscurilor semnificative.

Evaluarea riscurilor trebuie sa tina cont de:

implicațiile corelării fiecărui risc semnificativ cu celelalte riscuri semnificative la care se expune cooperativa de credit;

previzionările profitului și fondurilor proprii pe baza diferitelor scenarii în condiții de criza, inclusiv o cuantificare a pierderilor maxime în condiții extreme.

Scenariile în condiții de criza trebuie sa aibă în vedere identificarea evenimentelor posibile sau a modificărilor viitoare ale condițiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra expunerilor cooperativei de credit la riscurile semnificative, precum și evaluarea capacitații acesteia de a face fata acestora.

Cooperativa de credit dispune de un sistem de informare adecvat pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea și documentarea sistematica a riscurilor semnificative și trebuie sa se asigure ca exista o separare corespunzătoare a atribuțiilor în cadrul procesului de administrare a riscurilor, pentru evitarea potențialelor conflicte de interese precum și o monitorizare sistematica a conformității cu procedurile stabilite pentru riscurile semnificative și sa soluționeze deficientele constatate.

Cooperativa de credit dispune de un sistem adecvat de control intern asupra procesului de administrare a riscurilor semnificative, care implica analize independente și regulate și evaluări ale eficacității sistemului si, acolo unde se impune, asigurarea remedierii deficientelor constatate. Rezultatele unor astfel de analize sunt comunicate în mod direct consiliului de administrație, comitetului de administrare a riscurilor și comitetului de audit.

Administrarea riscului de credit și a riscului de tara.

Strategia cooperativei de credit privind riscul de credit, include cel puțin următoarele:

categoriile de credite pe care cooperativa de credit urmează sa le promoveze, tipul expunerii, sectorul economic, forma de proprietate, categoria clientului, aria geografica, durata inițiala și profitabilitatea estimata;

identificarea pieței pe care dorește sa acționeze și determinarea caracteristicilor portofoliului de credite (inclusiv gradul de diversificare și gradul de concentrare).

Politicile și procedurile privind riscul de credit au în vedere atât creditele la nivel individual, cat și întregul portofoliu.

Politicile și procedurile privind riscul de credit, vor fi implementate de către cooperativa de credit astfel incat sa se asigure următoarele:

menținerea unor standarde sănătoase de creditare;

monitorizarea și controlul riscului de credit;

evaluarea corespunzătoare a noilor oportunitati de afaceri;

identificarea și administrarea creditelor neperformante.

La evaluarea riscului de credit cooperativa de credit are în vedere:

performanta financiara curenta și previzionata a clienților;

concentrarea expunerilor fata de clienți, piețele în care aceștia operează și sectoarele economice;

capacitatea de punere în aplicare din punct de vedere legal, a angajamentelor contractuale;

capacitatea și posibilitatea de a executa garanțiile, în condițiile pieței;

angajamentele contractuale cu persoanele aflate în relații speciale cu cooperativele de credit, personalul propriu, precum și familia acestuia.

În ceea ce privește cadrul contractual, cooperativa de credit are în vedere:

natura specifica a creditului;

clauzele contractuale aferente creditului;

profilul expunerii pana la scadenta prin prisma evoluțiilor potențiale ale pieței;

existenta garanțiilor reale sau personale;

probabilitatea nerespectării obligațiilor contractuale.

În activitatea de creditare, cooperativa de credit are în vedere cel puțin următoarele:

destinația creditului și sursa de rambursare a acestuia;

profilul de risc curent al clienților și garanțiile prevăzute, precum și senzitivitatea garanțiilor la evoluțiile economice și cele ale pieței;

istoricul serviciului datoriei și capacitatea curenta și viitoare de rambursare a acesteia, bazata pe evoluțiile financiare istorice și proiecțiile viitoarelor fluxuri de numerar;

experiența în activitate a clienților și sectorul economic în care aceștia isi desfasoara activitatea, precum și poziția sa în cadrul acestui sector, în cazul creditelor acordate persoanelor juridice;

termenii și condițiile propuse în contractul de creditare, inclusiv clauzele destinate sa limiteze modificările în profilul de risc viitor al clienților;

capacitatea cooperativelor de credit de executare și valorificare a garanțiilor intr-un termen cat mai scurt.

Cooperativa de credit va respecta reglementările de identificare și înregistrare a expunerilor mari și a modificărilor care pot interveni, precum și de mecanisme de monitorizare a acestor expuneri în funcție de politica în materie de expuneri.

Cooperativa de credit aplica reglementările pentru evaluarea continua a garanțiilor reale.

În legătura cu garanțiile personale, cooperativa de credit va evalua capacitatea garantilor de a-si asuma obligații.

Cooperativa de credit trebuie sa aplice prevederile privind stabilirea provizioanelor specifice și a provizioanelor generale pentru riscul de credit și trebuie sa dispună de suficiente fonduri proprii pentru a înregistra un nivel de solvabilitate corespunzător.

Cooperativa de credit stabilește limite privind expunerile la riscul de credit și monitorizarea acestora, în conformitate cu normele emise de Casa Centrala.

Personalul cooperativei de credit implicat în activitatea de creditare trebuie sa aibă o experiența corespunzătoare dimensiunii și complexității operațiunilor în legătura cu care are competente.

Cooperativa de credit trebuie sa dispună de sisteme de informare în baza cărora aspectele legate de riscul de credit vor fi analizate de consiliul de administrație, punându-se accent pe creditele neperformante și identificarea neconformării cu limitele de expunere stabilite.

Sistemele de informare trebuie sa permită evaluarea de către cooperativa de credit a riscului de credit aferent elementelor din bilanț și din afara bilanțului și sa furnizeze informații adecvate privind componenta portofoliului de credite, precum și informații care sa permită identificarea oricăror concentrări de risc.

Sistemul de monitorizare a riscului de credit cuprinde cel puțin următoarele:

înțelegerea situației financiare curente a clienților;

urmărirea conformității cu clauzele contractuale;

evaluarea gradului de acoperire cu garanții a expunerii în raport cu situația curenta a clienților;

actualizarea dosarului de credit, obținerea de informații financiare curente.

Administrarea altor riscuri semnificative.

Riscul de piața.

Cooperativa de credit stabilește limite în legătura cu expunerile la riscurile asumate și monitorizează respectarea acestora. Cooperativa de credit va dispune de planuri alternative care vor cuprinde procedurile ce trebuie aplicate în cazuri de criza.

La evaluarea riscului de piața, cooperativa de credit are în vedere următoarele:

toate activitățile ale căror rezultate sunt sensibile la fluctuațiile înregistrate de preturi, rata dobânzii si/sau cursul valutar pe piața, indiferent daca rezultatele respectivelor activitati, sunt reflectate în bilanț sau în afara bilanțului;

evoluțiile înregistrate în legătura cu lichiditatea pieței financiare;

pozițiile deschise înregistrate în legătura cu toate activitățile;

concentrările de risc în cadrul pozițiilor din portofoliul pentru tranzacții;

impactul corelării dintre diferitele activitati în care sunt utilizate instrumente financiare.

Cooperativa de credit va adopta sisteme de evaluare a riscului de piața, pe baza cărora sa poată fi evaluate riscurile asociate activelor, pasivelor și elementelor în afara bilanțului și care sa utilizeze tehnici de evaluare adecvate, pentru toate activitățile care implica astfel de riscuri, cum ar fi:

proceduri pentru desfășurarea activităților care, prin specificul lor, afectează dimensiunile riscului de piața la care cooperativa de credit este expusa ;

proceduri pentru utilizarea instrumentelor financiare.

Cooperativa de credit va dispune de un sistem de informare adecvat pentru evaluarea, monitorizarea, controlul și raportarea expunerilor afectate de riscul de piața.

Raportările vor include cel puțin următoarele:

expunerile la nivel de cooperativa de credit;

gradul de conformare cu politicile și limitele stabilite;

rezultatul testelor efectuate pentru condiții de criza;

sinteze ale constatărilor rezultate ca urmare a analizei politicilor, procedurilor și adecvării sistemului de administrare a riscurilor, inclusiv ale constatărilor auditului intern și auditorului financiar al cooperativei de credit.

Riscul de lichiditate.

Cooperativa de credit trebuie sa adopte propria strategie în domeniul administrării lichidității, cu respectarea recomandărilor Casei Centrale.

Strategia cooperativei de credit privind administrarea lichidității, va avea în vedere componenta activelor, prin prisma lichidității, a pasivelor, a elementelor din afara bilanțului, precum și alte elemente care influențează în mod semnificativ lichiditatea.

Cooperativa de credit va dispune de proceduri de evaluare și monitorizare a poziției lichidității, stabilite pe baza analizei fluxurilor de numerar viitoare, determinate în funcție de evoluțiile viitoare ale elementelor de activ, de pasiv și din afara bilanțului.

Cooperativa de credit va calcula indicatori de lichiditate, pentru care va stabili limite în conformitate cu precizările Casei Centrale;

Cooperativa de credit va stabili perioada în raport cu care se determina poziția lichidității, precum și frecventa de determinare a acesteia, în funcție de natura activității lor;

Cooperativa de credit trebuie sa determine poziția lichidității pe baza unor previziuni care sa tina cont atât de factori interni specifici, cat și de factori externi(legați de evoluțiile pieței);

Cooperativa de credit trebuie sa revizuiască periodic previziunile utilizate în administrarea lichidității, pentru a determina daca acestea continua sa fie valabile.

Un plan alternativ în condiții de criza, presupune cel puțin:

existenta unor fluxuri de informații oportune și neîntrerupte care sa permită conducerii luarea unor decizii rapide;

luarea de masuri pentru modificarea evoluției elementelor de activ și de pasiv;

menținerea relațiilor cu furnizorii surselor de finanțare;

apelarea la facilitatile de credit avute la dispoziție și neutilizate.

Riscul operațional și alte riscuri semnificative.

Cooperativa de credit va adopta politici privind administrarea riscului operațional, luând în considerare următoarele tipuri de evenimente generatoare ale unui astfel de risc:

frauda interna;

frauda externa;

condițiile aferente efectuării angajărilor de personal și siguranța locului de munca;

practici defectuoase legate de clientela, produse și activitati;

punerea în pericol a activelor corporale;

întreruperea activității și funcționarea defectuoasa a sistemelor de comunicații;

tratamentul aplicat clienților, precum și procesarea defectuoasa a datelor legate de aceștia;

În scopul identificării și evaluării riscului operațional, cooperativa de credit trebuie sa ia cel puțin următoarele masuri:

evaluarea operațiunilor și activităților în vederea determinării celor vulnerabile la riscul operațional;

stabilirea unor indicatori cu ajutorul cărora sa poată fi determinata poziția cooperativei de credit afectata de riscul operațional (de exemplu, număr de tranzacții nefinalizate, frecventa și gravitatea erorilor și omisiunilor, rata de fluctuație a personalului, creșterea rapida a activității), precum și a unor limite aferente acestora;

evaluarea permanenta a expunerilor la riscul operațional.

La evaluarea riscului juridic și a celui reputational, cooperativa de credit ia în considerare cadrul legal și de reglementare, inclusiv în domeniul social, precum și orice alte elemente care le pot afecta activitatea.

În vederea reducerii riscului juridic și reputational, cooperativa de credit poate dezvolta programe de educare a clienților pentru utilizarea noilor produse și servicii, pentru cunoașterea comisioanelor aferente acestora, pentru semnalarea problemelor ce pot apărea și a modalităților de soluționare a acestora.

Administrarea riscurilor asociate activităților externalizate.

Orice activitate care se va externaliza, va fi aprobata de consiliul de administrație al cooperativei de credit și avizata de Casa Centrala CREDITCOOP.

Cooperativa de credit nu poate externaliza următoarele activitati:

activitățile principale prevăzute la art.104 din OUG nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobata și modificata prin Legea nr.200/2002, cu modificările și completările ulterioare;

activitatea de audit intern, în condițiile în care furnizorul de servicii în domeniul auditului intern, are și calitatea de auditor financiar al instituției de credit în cauza;

organizarea și tinerea contabilității, în condițiile în care intre persoanele cărora le-ar fi externalizata activitatea de tinere a contabilității și auditorul financiar exista legături ce afectează independenta acestuia în exercitarea mandatului;

organizarea și desfășurarea activității juridice curente;

orice alte activitati care în urma externalizării nu mai pot fi controlate și desfășurate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase.

Comitetul de administrare a riscurilor.

Cooperativa de credit dispune de un comitet de administrare a riscurilor. Comitetul de administrare a riscurilor este un comitet permanent ale cărui funcționare și atribuții sunt reglementate de prezentele norme și de regulamentul comitetului de administrare a riscurilor.

Comitetul de administrare a riscurilor se constituie prin hotărâre a consiliului de administrație al cooperativei de credit.

Cooperativa de credit dispune de un regulament al comitetului de administrare a riscurilor, aprobat de consiliul de administrație al acesteia și revizuit periodic, după caz, care sa indice componenta, autoritatea și responsabilitățile acestuia și modul de raportare către consiliul de administrație.

Membrii comitetului de administrare a riscurilor trebuie sa aibă o experiența compatibila cu responsabilitățile lor în cadrul acestuia.

Comitetul de administrare a riscurilor este format din conducătorii cooperativei de credit și ai compartimentelor a căror activitate este afectata de riscurile semnificative sau, daca se considera necesar, din acest comitet pot face parte și alți salariați cu funcții de răspundere în cadrul cooperativei de credit.

Comitetul de administrare a riscurilor are următoarele atribuții:

sa asigure informarea consiliului de administrație al cooperativei de credit asupra problemelor și evoluțiilor semnificative care ar influenta profilul de risc al acesteia;

sa dezvolte politici și proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea și controlul riscurilor semnificative;

sa aprobe metodologii și modele adecvate pentru evaluarea riscurilor și limitarea expunerilor;

sa stabilească limite corespunzătoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru condiții de criza, în conformitate cu mărimea, complexitatea și situația financiara a cooperativei de credit, precum și proceduri necesare pentru aprobarea excepțiilor de la respectivele limite;

sa aprobe angajarea cooperativei de credit la noi activitati, pe baza analizei riscurilor semnificative aferente acestora;

sa analizeze măsura în care planurile alternative de care dispune, corespund situațiilor neprevăzute cu care aceasta s-ar putea confrunta;

sa prezinte, atunci când se impune, consiliului de administrație al cooperativei de credit, informări suficient de detaliate și oportune, care sa permită acestuia sa cunoască și sa evalueze performanta conducerii în monitorizarea și controlul riscurilor semnificative, potrivit politicilor aprobate, precum și performanta de ansamblu a cooperativei de credit;

sa informeze regulat consiliul de administrație al cooperativei de credit asupra situației expunerilor la riscuri și imediat, în cazul în care intervin schimbări semnificative în expunerea curenta sau viitoare la riscurile respective;

sa stabilească sisteme de raportare corespunzătoare a aspectelor legate de riscuri;

sa stabilească competentele și responsabilitățile pentru administrarea și controlul expunerilor la riscuri.

2.2. Metodologii de analiza și evaluare a riscurilor de creditare

2.2.1 Analiza și evaluarea riscului de credit

Informarea, analiza documentației, aprobarea și garantarea creditelor acordate persoanelor fizice, asociațiilor familiale, organizațiilor obștești și de cult, persoanelor cu profesii liberale reglementate.

Informarea și documentarea

În cazul în care clientul solicită un credit, inspectorul de credite va purta cu acesta o discuție cu caracter de informare-documentare, care va fi axată în principal pe:

identificarea clientului, respectiv: denumirea acestuia, adresa, informații juridice privind forma de organizare, numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului Comerțului, codul fiscal, capitalul social etc.;

identificarea obiectului de activitate, respectiv activități de producție, comerț, prestări servicii etc.;

date privind situația economico-financiară și patrimonială la zi, respectiv: cifra de afaceri, capacități de producție mai importante, situația financiară, date privind creditele contractate, băncile de la care au fost obținute, extrase de cont, valoarea creditului solicitat.

Daca solicitanții sunt agenți economici din domeniul agricol, în acțiunea de informare-documentare se vor avea în vedere suprafețele de teren de care dispun, fertilitatea și categoria de folosință, existența adăposturilor pentru animale, furaje, inventar agricol, forță de muncă folosită, posibilitățile de valorificare a produselor obținute, garanțiile ce pot fi aduse. Această fază premergătoare a prezentării dosarului de credite are la bază metoda interviului direct, verificarea pe teren și analiza documentelor referitoare la situația clientului. Dacă din discuția purtată și în urma investigațiilor efectuate, se constată că solicitantul are un plan bun de afaceri, prezintă suficiente garanții asiguratorii, va trece la instrumentarea dosarului de credit care va fi supus aprobării.

Documentația tehnico-economică necesară obținerii de credite

Documentația de credit, pe care clienții trebuie să o prezinte cooperativei de credit în vederea obținerii de credite, va cuprinde următoarele:

cererea de credite, semnată de persoanele autorizate să reprezinte societatea, completată și ștampilată în mod obligatoriu cu toate informațiile solicitate ;

copie de pe documentația de constituire a societății, compusă din:

contract de societate sau act constitutiv ;

statut ;

hotărâre judecătorească ;

certificat de înregistrare la Registrul Comerțului, acte adiționale ;

certificat de înregistrare la D.G.F.P.C.F.S. ;

cod fiscal ;

Documentația economico-financiara compusa din:

balanța de verificare ;

situații financiare periodice și anuale ;

modalitati de garantare pentru plata integrala a datoriei, evaluarea bunurilor care fac obiectul garanției, documente care atesta proprietatea acestora.

Analiza bonității clienților și evaluarea riscului de creditare

Sarcina analizei și evaluării nevoilor de credite revine inspectorului de credite sau persoanei cu atribuții de creditare desemnate de conducerea agenției. În cadrul acestei analize a condițiilor de creditare se parcurg mai multe etape și anume:

Analiza formală.

În cadrul acestei analize se urmărește prezentarea tuturor documentelor necesare întocmirii dosarului de credit, procedându-se și la verificarea pe teren a patrimoniului și a bunurilor imobile și mobile ce se propun pentru garanție, pentru a constata existența și starea fizică a fiecărui bun în parte, gradul de uzură și respectiv dacă evaluarea a fost corect efectuată. În situația în care se constată că nu au fost respectate condițiile de evaluare, se va face intervențiile de completare a garanțiilor.

Dacă din control rezultă diferențe importante nu se vor accepta în garanție bunurile respective.

Analiza afacerii propuse a fi creditată.

Această etapă se va axa în principal pe: analiza riscului general al mediului, analiza produselor și piețelor de desfacere, a producției și strategiilor de aprovizionare, precum și a performanțelor financiare curente și a celor estimate.

Analiza situației patrimoniale și a indicatorilor de eficiență

In cadrul analizei situației patrimoniale un loc principal îl ocupă analiza bonității clientului. Indicatorii utilizați în analiza bonității clientului sânt: lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea, gradul de îndatorare, gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri. Elementele care se vor lua în calcul la determinarea indicatorilor bonității se vor prelua din situațiile financiare întocmite periodic (bilanț contabil, contul de profit și pierdere, situația patrimoniului, balanța de verificare).

Analiza performantelor financiare

Analiza serviciului datoriei se face pe toată perioada derulării creditului prin aplicarea prevederilor Regulamentului B.N.R nr.5/2002, completata de Regulamentul B.N.R. nr. 7/2002 referitor la clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și la constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

Serviciul datoriei reprezintă capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență, exprimată în număr de zile de întârziere la plată de la data scadenței.

Performanta financiara reprezintă reflectarea potențialului economic și a solidității financiare a unei persoane juridice obținuta în urma analizării unui ansamblu de factori calitativi și cantitativi (indicatorii economici financiari calculați pe baza datelor din situațiile financiare anuale și periodice).

Pot beneficia de credite în condițiile prezentelor norme solicitanții persoane juridice care au performanta financiara care se încadrează în categoria A sau B.

Aprobarea creditelor

1. Referatul de aprobare a creditului

După efectuarea analizei privind îndeplinirea condițiilor de creditare și negocierea creditului cu agentul economic solicitant, inspectorul de credite respectiv persoana cu atribuții de creditare întocmește în mod obligatoriu, indiferent de mărimea creditului, un referat cu concluziile analizei. Comentariile din referatul de credit vor fi prezentate într-o manieră foarte clară, convingătoare și vor cuprinde următoarele:

date legate de client și anume: denumirea, sediu, nr.de înregistrare la Registrul Comerțului, cod fiscal, obiect de activitate, reprezentanții legali ai societății, precum și alte date;

valoarea creditului solicitat, destinația, termenul de acordare ;

analiza situației economico-financiare, prezentarea indicatorilor de performanță, cu extinderea analizei în evoluție lunară pentru indicatorul lichiditate ;

analiza lichidității și solvabilității, precum și planul de afaceri în curs ;

prezentarea garanțiilor cu denumirea acestora, adresa unde se găsesc, prezentarea actelor de proprietate, evaluarea tehnica, valoarea acceptată în garanție.

Totodată, se vor prezenta în mod detaliat și garanțiile morale și credibilitatea împrumutatului, respectiv:

dacă a beneficiat în mod repetat de credite importante în ultimii 3 ani și dacă a înregistrat sau nu obligații restante fața de instituția de credit ;

dacă realizează anual profit și mărimea lui în raport cu cifra de afaceri.

Referatul astfel întocmit se prezintă spre examinare Comitetului de credit și risc al cooperativei de credit, care propune aprobarea sau respingerea creditului de către Comitetul de conducere al cooperativei.

Pentru creditele analizate de unitățile teritoriale a căror avizare intra în competența Casei Centrale, referatele de credite se remit spre examinare acesteia. După analiza referatului de către Direcția Trezorerie Creditare a Casei Centrale CREDITCOOP se va înainta conducerii CREDITCOOP cu propunerea pentru avizare sau respingere.

2. Competențele de aprobare a creditelor se stabilesc de către Consiliul de Administrație al CREDITCOOP, urmând a fi comunicate unităților din teritoriu prin instrucțiuni emise de Casa Centrala. Încadrarea în competențele de aprobare a creditelor se referă la totalul creditelor acordate de cooperativa unui debitor, creditul în sold și noul credit solicitat neputând să depășească, cumulat, competențele valorice maxime stabilite pentru fiecare organ de aprobare respectiv de avizare în parte.

Plafoanele privind competențele sunt transmite periodic prin instrucțiuni de către Casa Centrala CREDITCOOP. Pentru creditele care se acorda pe baza unor acte normative, competențele de aprobare se stabilesc de conducerea CREDITCOOP și se transmit prin instrucțiuni pentru fiecare caz în parte.

3. Aprobarea creditului se face de Comitetul de conducere al cooperativei de credit și de către conducerea Casei Centrale CREDITCOOP, după caz, în baza competentelor stabilite de Consiliul de Administrație al CREDITCOOP. După aprobarea creditelor conform competențelor stabilite, cooperativa care acordă efectiv creditul, va trece împreună cu solicitantul la încheierea contractului de credite. Contractul de credite se întocmește în trei exemplare, a căror destinație este următoarea:

exemplarul 1 al contractului de credit se păstrează la dosarul clientului;

exemplarul 2 se predă împrumutatului care va semna de primire pe original;

exemplarul 3 se păstrează de organul în competenta căruia a fost acordat creditul.

Acordarea creditelor și rambursarea ratelor se fac, de regula, prin virament. Sumele care se încadrează în limitele prevăzute de reglementările legale în vigoare privind plățile cu numerar, se pot achita în conformitate cu aceste reglementari.

În conformitate cu prevederile art. 169 din O.U.G. nr.97/2000, contractele de credite încheiate de agențiile CREDITCOOP, precum și garanțiile reale și personale constituite în scopul garantării creditelor acordate de acestea, constituie titluri executorii.

2.2.1.1. Analiza și evaluarea riscului de creditare la persoanele juridice.

In activitatea curenta a băncii toate produsele și serviciile bancare conțin elemente de risc. Riscul de credit este generat în principal de posibilitatea apariției pe parcursul derulării contractului de credit a unor dificultati legate de achitarea la termen a obligațiilor asumate de clienții băncii, care nu au putut fi sesizate la analiza, evaluarea și aprobarea creditelor.

Banca are organizata ca activitate distincta analiza și evaluarea riscului de creditare, folosind în acest sens diferite metode de analiza, cu scopul de a lua masurile care se impun în vederea diminuării acestui risc.

Analiza riscului de credit conține în principal doua etape :

evaluarea riscului;

gestionarea riscului.

Analiza și evaluarea riscului de credit se efectuează avându-se în vedere următoarele categorii de riscuri :

riscul financiar ;

riscul comercial ;

riscul de garanție ;

riscul managerial ;

riscul de senzitivitate.

Riscul financiar ( RF ) reflecta dificultățile ce pot apare în activitatea financiara a firmei legate mai ales de posibilitățile de rambursare la termen a obligațiilor către banca.

Documentele care conțin datele necesare desfasurarii acestei analize sunt :

situațiile financiare ale firmei ;

date statistice oficiale ;

evidentele băncii.

Datele de referința la care se vor efectua aceste analize vor fi cele de la finele ultimului an, precum și luna anterioara solicitării creditului. Pentru societățile comerciale cu activitate mai mica de 1 an, datele de referința sunt cele de la finele ultimului semestru și luna anterioara solicitării creditului.

Analiza riscului financiare efectuează cu ajutorul metodei punctajelor «Z», bazata pe modelul J. Conan și M. Holder, care permite evaluarea riscului de faliment și are la baza următoarea formula de calcul :

În care variabilele X1 ………X5 sunt indicatori economico-financiari iar constantele cu care sunt amplificați aceștia sunt indicatori de natura statistica, exprimând ponderea variabilelor în evaluarea riscului de faliment.

unde excedentul brut de exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare

unde capitalul permanent = capital propriu + datorii pe termen lung

unde valoarea adăugata este diferența dintre valoarea veniturilor în perioada analizata și valoarea bunurilor sau serviciilor cumpărate și folosite pentru producerea acestor venituri, în aceeași perioada.

Interpretarea riscului de faliment se va efectua după cum urmează:

Z > 0,16 – situația financiara a firmei este foarte buna, riscul de faliment este mai mic de 10 %;

0,10 < Z < 0,16 – situația financiara a firmei este buna, riscul de faliment fiind cuprins intre 10% și 30 %;

0,04 < Z < 0,10 – situația financiara a firmei este în atenție, riscul de faliment fiind cuprins intre 30 % și 65 %;

Z < 0,04 – riscul de faliment este mai mare de 65 %.

Riscul comercial (RC) reprezintă incertitudinea ce poate sa apară la încasarea creanțelor si/sau la plata furnizorilor și va fi evaluat cu ajutorul următorilor indicatori:

a) perioada medie de încasare a creanțelor – PmIC – reprezentând numărul mediu de zile în care se încasează creanțele fata de cifra de afaceri din perioada respectiva și se determina pe baza formulei:

b ) perioada medie de plata a furnizorilor – PmP1F – reprezentând numărul de zile în care sunt plătiți furnizorii fata de cifra de afaceri din perioada respectiva, se determina pe baza formulei :

Evaluarea riscului comercial pe baza indicatorilor calculați se face astfel:

PmIC > PmP1F – risc mare;

PmIC = PmP1F – risc mediu;

PmIC < PmP1F – risc redus.

Riscul de garanție (RG) este reprezentat de posibilitatea apariției unor dificultati legate de valorificarea bunurilor aduse în garanție în situația în care împrumutul nu rambursează creditul și nu plătește dobânzile aferente conform contractului de credite.

Evaluarea riscului de garanție se face în funcție de nivelul valoric al acestora și al rapidității posibilităților de valorificare:

siguranța maxima : garanții necondiționate și irevocabile emise de Ministerul Finanțelor pe baza mandatului Guvernului României acordat prin acte normative, scrisori de garanție emise de bănci, necondiționate, bilete la ordin avalizate de bănci, gaj cu deposedare, depozite bancare în valuta și în lei după caz, precum și garanții emise de Fondul Roman de Garantare a Creditelor și Fondului Roman de Garantare a Creditului Rural;

siguranța medie : ipoteci asupra clădirilor cu destinație ( spatii industriale, fabrici ateliere, firme ), spatii comerciale ( magazine și sedii ), precum și asupra terenurilor din intravilan din orașe mari și localitati turistice, bunuri mobile procurate din credite, cesiuni asupra creanțelor din exporturi cu plata prin acreditive irevocabile emise de bănci agreate de băncile comerciale, cu condiția ca acreditivul sa fie domiciliate la acestea;

garanții nesigure : clădiri cu destinația de locuințe, stocuri de produse agroalimentare, industriale, semifabricate, materii prime, ipoteci asupra clădirilor din zonele rurale și terenurilor din extravilan, alte garanții.

Riscul managerial ( RM ) este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei și va fi analizat pe baza cunoașterii directe a acesteia de către economistul băncii :

este/nu este calificata și are/nu are experiența îndelungata în domeniul în care firma isi desfasoara activitatea;

în funcție de evoluția în timp a indicatorilor economico-financiari a demonstrat/nu a demonstrat capacitatea necesara în conducerea eficienta a afacerii;

calitatea relațiilor cu proprietarii ( asociații ) cu salariații, spiritul organizatoric și de echipa, adaptarea la schimbări, etc.;

a avut/nu a avut relații corespunzătoare cu banca;

a/nu a efectuat operațiuni prin cont deschis;

a/nu a deschis conturi la alte bănci;

a/nu a rambursat la termen împrumuturile;

a/nu a plătit la termen dobânzile,

iar cu partenerii de afaceri:

sunt/nu sunt parteneri permanenți;

si-a/nu si-a plătit la timp furnizorii;

si-a/nu si-a încasat la timp debitorii;

a avut/ nu a avut litigii cu partenerii;

daca a fost implicata în evaziuni fiscale.

Riscul de senzitivitate (RS). Pentru investițiile pe termen mediu și lung ( la agenții economici și la persoanele fizice ), în analiza și evaluarea riscului de credit se face și o analiza de senzitivitate.

Analiza de senzitivitate este o tehnica de analiza a riscului individual al unui proiect de investiții care indica cit de mult se va modifica VNA – valoarea neta de actualizare sau RIR – rata interna de rentabilitate ca reacție la modificarea unei variabile de intrare, celelalte elemente raminind constante.

Orice decizie a agenților economici, în ceea ce privește dezvoltarea și restructurarea producției, retehnologizarea sau modernizarea fondurilor fixe care poate fi pusa în aplicare cu ajutorul creditelor pe termen mediu și lung, antrenează un risc în obținerea rezultatelor estimate inițial, datorita influentei schimbărilor ce se manifesta neîncetat în mediul tehnic, financiar, economic, social, intern și extern. De aici, necesitatea analizei senzitivitatii variantelor studiate fata de schimbările probabile precum și a coeficientului de risc sub influenta factorilor ce nu au putut fi luați în considerare în mod explicit.

Asemenea schimbări pot fi:

creșterea prețului materiilor prime;

creșterea costului echipamentului (intre momentul elaborării proiectului și achiziționarea acestuia );

creșterea salariilor;

creșterea valorii investiției pe parcursul realizării acesteia;

majorarea costurilor de producție;

neatingerea capacitații de producție proiectata ( se menține la un anumit procent din total );

prelungirea nejustificata a duratei de execuție fata de prevederile proiectului;

existenta unor calamitați, riscul concurentei externe, etc.

In analiza senzitivitatii se folosesc doi indicatori:

RIRB = rata de rentabilitate financiara calculata pe baza fluxului de numerar pentru varianta de baza, indicator calculat pina acum pentru toate proiectele de investiții ;

RIRF = rata de rentabilitate financiara calculata pe baza aceluiași flux de numerar, la care se aplica o creștere de 1 % a costurilor de producție fata de venituri, ca urmare a acțiunii cumulate a factorilor susmenționați.

Coeficientul de risc fata de varianta de baza « r «  se calculează după formula:

Condițiile care se cer îndeplinite sunt următoarele:

RIRF sa fie mai mare decât rata dobânzii aferente creditului propus spre aprobare;

r < 75 %.

RIR (rata interna de rentabilitate) oferă imaginea globala a eficientei în orice moment a proiectului de investiții și este rata de actualizare pentru care VNA este zero, adică fluxul de venituri actualizat egalează fluxul de cheltuieli actualizat.

Riscul total ( RT ) de credit se va determina pe baza punctajelor pe clasa de risc, prevăzuta.

RT = RF + RC + RG + RM + RS ( numai pentru creditele de investiții )

Clasele de risc:

clasa I 100 – 80 puncte ;

clasa II 79 – 65 puncte ;

clasa III < 65 puncte.

Semnificația claselor de risc :

Clasa de risc I – Societățile comerciale din aceasta clasa au performante financiare foarte bune, fapt care permite achitarea la scadenta a obligațiilor fata de banca. Se prefigurează menținerea și în perspectiva a performantelor financiare iar garanțiile oferite de acești clienți asigura siguranța maxima. Riscul de creditare este minim

Clasa de risc II – Performantele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelul prezent nu poate fi menținut în perspectiva. Garanțiile oferite de client conferă o siguranța medie. Riscul de credit este mediu, avizul favorabil fiind dat numai cu îndeplinirea unor condiții suplimentare privind indicatorii financiari, garanțiile, etc.

Clasa de risc III – Perfomantele financiare sunt scăzute sau indica pierdere, nu pot fi plătite datoriile către banca iar garanțiile prezente nu asigura posibilitati de transformare rapida în lichiditati. Riscul de credit este foarte mare.

EVALUAREA RISCULUI TOTAL DE CREDIT

( persoane juridice, agenți economici ) :

1. Riscul financiar:

Z > 0,16 50 puncte

0,13 < Z < 0,16 40 puncte

0,10 < Z < 0,13 30 puncte

0,04 < Z < 0,10 10 puncte

2. Riscul comercial:

PmPIC < PmPF 20 puncte

PmIC = PmPF 16 puncte

PmIC > PmPF 2 puncte

3. Riscul de garanție:

garanții sigure 20 puncte ;

garanții cu siguranța medie 10 puncte ;

garanții nesigure 2 puncte ;

4. Riscul managerial, din care:

experiența și calificare :

echipa calificata cu experiența mare 5 puncte ;

calificare eterogena, experiența redusa 2 puncte ;

echipa necalificata, fara experiența 1 punct ;

relații cu banca și terții :

relații foarte bune 5 puncte ;

relații bune 3 puncte ;

relații necorespunzătoare 1 punct ;

5. Riscul de senzitivitate :

r < 75 % 10 puncte ;

r > 75 % 0 puncte.

2.2.1.2. Analiza și evaluarea riscului de creditare la persoanele fizice.

Analiza riscului de credit se efectuează asemănător cu cea pentru agenții economici, cu următoarele precizări :

1.Riscul financiar – este legat de posibilitatea apariției unor dificultati ale solicitantului privind realizarea veniturilor care sa-i asigure acoperirea consumului propriu, inclusiv plata impozitelor și taxelor, precum și a excedentului necesar rambursării creditelor și plații dobânzilor bancare.

Determinarea veniturilor posibil de realizat se va face pe baza :

adeverinței de avere ( stare materiala ) eliberata de primărie ;

adeverinței de venituri de la locul permanent de munca al solicitantului sau ale membrilor de familie ;

declarațiile de impunere ;

extrasele conturilor de disponibilitati ( depozite ) deschise la banca.

Cheltuielile persoanelor fizice se vor determina pe baza :

consumurilor necesare producției (materii prime, materiale, semințe, furaje, energie, etc.) stabilite pe baza normelor generale de consum și a dimensiunilor activității ;

instiintarilor de plata a impozitelor și taxelor.

Evaluarea riscului financiar se face în funcție de volumul veniturilor și cheltuielilor și diferenței dintre acestea ‘ V – C ‘, riscul fiind apreciat prin compararea acestei diferențe cu creditul solicitat, astfel :

V – C > suma solicitata – risc redus ;

V – C = suma solicitata – risc mediu ;

V – C < suma solicitata – risc mare.

2.Riscul managerial – este dat de calitățile profesionale și morale ale persoanei fizice și va fi apreciat în funcție de :

vârsta, pregătirea profesionala și experiența în domeniu ;

modul în care este cunoscuta persoana respectiva în localitate ( aprecierea vecinilor, etc. ) și cu ceilalți cetățeni ;

relațiile persoanei fizice cu banca, organele locale ( administrația financiara, etc. ).

3.Riscul de garanție – este dat de apariția unor incertitudini l valorificarea bunurilor aduse în garanție în cazul când împrumutatul nu achita la termen obligațiile asumate prin contractul de credite, fiind apreciat astfel :

garanții cu siguranța maxima :

scrisori de garanție necondiționate emise de bănci ;

bilete la ordin avalizate de bănci ;

cambii acceptate de tras și avalizate de bănci ;

gaj cu deposedare ;

depozite bancare în lei si/sau valuta ;

garanții emise de Fondul Roman de Garantare a Creditului Rural ;

garanții emise de Fondul Roman de Garantare a Creditului pentru Industrie.

garanții cu siguranța medie :

ipoteci cu destinație de spatii industriale (fabrici, ateliere, firme) ;

spatii comerciale ( magazine, sedii ) ;

terenuri din intravilan situate în orașe mari și în localitati turistice ;

bunuri mobile cumpărate din credite.

garanții nesigure : ipoteci asupra clădirilor cu destinație de locuința.

4. Riscul de senzitivitate – se analizează la el ca și pentru agenții economici si/sau pentru persoanele juridice.

5. Riscul total de credit se va determina pe baza punctajelor acordate pe clasele de risc prevăzute.

RT = RF + RM + RG + RS ( numai pentru creditele de investiții )

Clasele de risc:

clasa risc I 100 – 88 puncte ;

clasa risc II 84 – 75 puncte ;

clasa risc III < 75 puncte.

Asumarea riscului este data de decizia de avizarea creditelor – favorabila sau nefavorabila, fiind etapa finala a analizei și evaluării riscului de credit.

Asumarea riscului în activitatea de creditare este o procedura determinata atât de îndeplinirea condițiilor prevăzute în Normele de lucru ale băncii, privind creditarea agenților economici și a persoanelor fizice, cit și de diminuarea riscului, aceasta fiind rezultanta finala a activității compartimentelor de credite și risc ale băncii.

Pentru categoriile de împrumutați care solicita credite în valuta, în vederea cuantificării cit mai exacte a posibilităților de rambursare a creditelor și plații dobânzilor, analiza documentației tehnico – economice se face la cursul de schimb existent la data analizei, la care se aplica o marja de siguranța.

Încadrarea în clasele de risc se va efectua ținând cont de rezultatele (punctajele) analizei efectuate de către economistul (referentul) Serviciului/Biroului de risc, care propune Comitetului de risc (Biroului de risc), în funcție de punctajul obținut în urma analizei, acordarea avizului favorabil (cu sau fara condiții) sau nefavorabil.

Avizul favorabil poate fi propus numai pentru solicitanții de credite care se încadrează în clasa de risc iar pentru solicitanții care se încadrează în clasa a II a de risc acesta poate fi propus numai în situația îndeplinirii unor condiții suplimentare privind nivelul indicatorilor financiari, prezentării unor garanții suplimentare (din categoria celor care prezintă siguranța din punct de vedere al valorificării rapide , etc.

Pentru solicitanții care se încadrează în clasa a III a de risc (conform punctajului total) se va propune Comitetului de risc (Biroului de risc) avizul nefavorabil cu justificarea cu justificarea acestuia.

Pe toata perioada analizei, Serviciul de risc din centrala sau Biroul de risc din sucursala vor colabora cu serviciile de creditare, de la care vor solicita după caz, informațiile necesare definitivării concluziilor, care vor fi cuprinse în referatul de analiza și evaluare a riscului de creditare.

Referatul întocmit în doua exemplare însușit și semnat de seful serviciului (biroului) se preda Comitetului de risc (Biroului de risc) care, în funcție de concluzii, va decide avizarea favorabila (cu sau fara condiții) sau avizarea nefavorabila, conform Normelor privind organizarea și funcționarea Comitetului de risc (Biroului de risc).

2.3. CONTROLUL ȘI ELIMINAREA RISCURILOR

Verificarea utilizării creditului și verificarea garanțiilor

Potrivit legii Casa Centrala și unitățile sale teritoriale au dreptul să verifice la clienții beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, modul de constituire și păstrare a garanțiilor de respectare a normelor de lucru și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării rambursării la scadentă a împrumuturilor și plata dobânzilor datorate. Periodic, în termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele în drept a situațiilor contabile periodice sau de la întocmirea balanței de verificare, inspectorii de credite sau persoanele cu atribuții pe linie de creditare vor efectua verificări ale situației economico-financiare. Verificarea garanțiilor creditelor se efectuează atât faptic, prin constatări la fața locului, cât și scriptic, pe baza datelor din evidențele contabile ale clienților.

Verificarea faptică a garanției creditelor se efectuează asupra bunurilor constituite drept garanție, urmărindu-se existența bunurilor luate în garanția creditelor, prin operațiuni de numărare, măsurare, cântărire sau controale efectuate la fața locului în magazii, depozite, hale, mijloace de transport etc.; modul de depozitare, păstrare și conservare a bunurilor luate în garanția creditelor.

Verificarea scriptică a garanției creditelor se efectuează lunar asupra evidenței contabile, tehnico-operative și statistice a clienților, urmărindu-se:

concordanța datelor din evidențe cu cele efective constatate pe teren;

concordanța soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont cu cele din evidențele clienților.

Constatările rezultate cu ocazia verificării lunare, faptice și scriptice a garanției creditelor se vor consemna în procese verbale încheiate de agențiile CREDITCOOP cu clienții în cauză. În cazul în care unele bunuri ce au fost luate în garanția creditelor au fost înstrăinate, ori s-au degradat ca urmare a expirării termenului de garanție sau a păstrării în condiții necorespunzătoare, se va solicita clienților beneficiari de credite să le înlocuiască imediat cu alte bunuri din activul unității. Se va trece la valorificarea titlurilor executorii pe care unitatea le deține și se va declanșa procedura de executare silită.

Supravegherea activității de creditare

In vederea asigurării rambursării la termen și integral a creditelor acordate, unitățile din rețeaua CREDITCOOP vor supraveghea, pe întreaga perioadă de utilizare, până la rambursarea integrala a creditului, dobânzilor și comisioanelor, respectarea de către împrumutat a tuturor clauzelor prevăzute în contract.

O obligație de maximă răspundere este legată de urmărirea și verificarea existenței permanente a bonității împrumutatului, pe tot parcursul perioadei de creditare, până la rambursarea integrală a creditului.

O atenție deosebită va fi acordată modului cum se elaborează bugetele de venituri și cheltuieli, pentru a determina împrumutații să prevadă pentru perioadele următoare resursele necesare rambursării ratelor pentru creditele scadente.

Pe întreaga perioadă de creditare se va urmări reînnoirea contractelor de asigurare pentru bunurile gajate și ipotecate și cesionarea în favoarea agențiilor CREDITCOOP a drepturilor de despăgubire rezultate din aceste contracte.

Pe parcursul procesului de creditare, agențiile CREDITCOOP vor verifica modul în care clienții reflectă în contabilitate operațiunile de acordare, utilizare și rambursare a creditelor. In cazul furnizării de către împrumutat a unor date nereale, agențiile CREDITCOOP vor putea anula sau reduce cuantumul creditelor aprobate, în conformitate cu prevederile contractului de credit. De asemenea, în cazul în care împrumutatul a încălcat prevederile contractului de împrumut sau dacă situația economică și financiară este compromisă unitatea va lua măsuri de întrerupere imediată a creditării. Lunar se va analiza de conducerea agenției situația creditelor și a dobânzilor restante, constatările rezultate din verificarea scriptică și faptică a garanțiilor și a modului de utilizare a creditelor, stabilindu-se măsuri pentru recuperarea creanțelor și îmbunătățirea generală a activității de creditare.

Secretul profesional

Personalul Casei Centrale, agențiilor CREDITCOOP, cooperativelor de credit și sediilor secundare-puncte de lucru, nu au dreptul de a dezvălui sau a folosi, nici în timpul activității, nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dauna intereselor ori prestigiului vreunui client. Personalul cooperației de credit nu poate uza în folos personal de informațiile pe care le dețin sau de care a luat cunoștință în orice mod. Numele debitorului sau titularului de credit precum și operațiunile înregistrate în conturile acestuia constituie secrete profesionale

2.4.Reglementari prudențiale pentru eliminarea riscului de credit

La acordarea creditelor, cooperativa trebuie să urmărească ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadență. În acest scop, vor cere solicitanților garantarea creditelor în condițiile stabilite prin norme de creditare. O cerință prudențială de bază care trebuie avută în vedere de către fiecare cooperativa, este aceea că expunerea maximă față de un debitor, să se situeze în cadrul limitei maxime prevăzute de normele și instrucțiunile transmise de Casa Centrală CREDITCOOP și cu respectarea competențelor de aprobare sau avizare, după caz.

2.4.1. Constituirea fondului de rezerva și a fondului de risc în cooperația de credit

Casa centrala repartizează anual 20% din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit pentru constituirea unui fond de rezerva, pina când acesta egalează capitalul social, apoi max. 10 % pina în momentul în care fondul a ajuns de doua ori mai mare decât capitalul social. După atingerea acestui nivel, alocarea de sume pentru fondul de rezerva se face din profitul net. Pentru calculul repartizărilor la fondul de rezerva se va avea în vedere nivelul capitalului social existent la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar. Casa centrala repartizează anual din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit sumele destinate constituirii rezervei generale pentru riscul de credit în limita a 2 % din soldul creditelor acordate.

Casa centrala constituie fondul de rezerva potrivit dispozițiilor legislației privind societățile comerciale și de asemenea constituie fondul pentru riscuri bancare generale din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit, în limita a 1 %, din soldul activelor purtătoare de riscuri specifice activității bancare, așa cum sunt stabilite prin reglementările BN a României cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, în măsura în care sumele respective se regăsesc în profitul net.

La determinarea fondului pentru riscuri bancare generale se au în vedere și sumele reprezentând rezerva generala pentru riscul de credit, constituita în limita de 2 %, existenta în sold. Fondul de rezerva și rezerva generala pentru riscul de credit sunt utilizate potrivit destinațiilor prevăzute de reglementările în vigoare. Modul de utilizare a fondului pentru riscuri bancare se stabilește prin reglementari ale BNR.

Casa centrala repartizează anual o cota din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, care va fi utilizata în scopul garantării obligațiilor cooperativelor de credit afiliate, în măsura în care sumele respective se regăsesc în profitul net. Modul de constituire și de utilizare, precum și nivelul rezervei mutuale de garantare sunt stabilite prin reglementari ale Casei Centrale. Casele centrale au obligația sa mențină pe langa rezerva minima obligatorie și un nivel al activelor cu grad mare de lichiditate cel puțin egal cu al rezervei mutuale de garantare.

2.4.2. Supravegherea acordării împrumuturilor mari

In vederea asigurării rambursării la termen și integral a creditelor acordate, unitățile din rețeaua CREDITCOOP supraveghează, pe întreaga perioadă de utilizare, până la rambursarea integrala a creditului, dobânzilor și comisioanelor, respectarea de către împrumutat a tuturor clauzelor prevăzute în contract. O obligație de maximă răspundere este legată de urmărirea și verificarea existenței permanente a bonității împrumutatului, pe tot parcursul perioadei de creditare, până la rambursarea integrală a creditului.

O atenție deosebită este acordată modului cum se elaborează bugetele de venituri și cheltuieli, pentru a determina împrumutații să prevadă pentru perioadele următoare resursele necesare rambursării ratelor pentru creditele scadente. Pe întreaga perioadă de creditare se urmărește reînnoirea contractelor de asigurare pentru bunurile gajate și ipotecate și cesionarea în favoarea cooperativei a drepturilor de despăgubire rezultate din aceste contracte. Pe parcursul procesului de creditare, cooperativa va verifica modul în care clienții reflectă în contabilitate operațiunile de acordare, utilizare și rambursare a creditelor.

In cazul furnizării de către împrumutat a unor date nereale, cooperativele vor putea anula sau reduce cuantumul creditelor aprobate, în conformitate cu prevederile contractului de credit. De asemenea, în cazul în care împrumutatul a încălcat prevederile contractului de împrumut sau dacă situația economică și financiară este compromisă unitatea va lua măsuri de întrerupere imediată a creditării. Lunar se va analiza de conducerea agenției situația creditelor și a dobânzilor restante, constatările rezultate din verificarea scriptică și faptică a garanțiilor și a modului de utilizare a creditelor, stabilindu-se măsuri pentru recuperarea creanțelor și îmbunătățirea generală a activității de creditare.

2.4.3. Fondurile proprii ale societatilor bancare

Fondurile proprii ale unei organizației cooperative de credit, respectiv ale rețelei cooperatiste de credit sunt formate din:

capital propriu;

capital suplimentar.

Capitalul propriu al unei cooperative se compune din:

parți sociale subscrise și vărsate de membrii cooperatori;

primele de fuziune si/sau de divizare, integral încasate;

fondul de rezerva;

rezerva generala pentru riscul de credit;

rezervele constituite din primele de fuziune si/sau de divizare și repartizări din profitul net;

rezerva de întrajutorare;

fondul pentru creșterea surselor proprii

Capitalul suplimentar al cooperativei se compune din:

rezervele din diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului, cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor legale în baza cărora s-au constituit;

alte rezerve decât cele prevăzute la aliniatul precedent și cele incluse în capitalul propriu;

alte fonduri constituite de cooperativa de credit, cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor legale în baza cărora s-au constituit, precum și a fondurilor constituite în vederea efectuării unor plați pentru necesitatile cooperativei de credit și ale membrilor cooperatori;

datoria subordonata;

subvențiile pentru investiții;

diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului, cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor legale în baza cărora s-au constituit;

Pentru determinarea capitalului propriu al rețelei cooperatiste de credit – CREDITCOOP se vor deduce următoarele elemente:

valoarea neamortizata a cheltuielilor de constituire, aferente organizațiilor cooperatiste de credit din rețea;

sumele reprezentând cheltuieli de repartizat și cheltuieli înregistrate în avans, care urmează a se suporta eșalonat pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare viitoare, aferente organizațiilor cooperatiste de credit din rețea.

Capitalul suplimentar al rețelei cooperatiste CREDITCOOP se compune din:

rezervele din diferențe favorabile din reevaluarea patrimoniului, constituite de organizațiile cooperatiste din rețea cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor legale în baza cărora s-au constituit;

alte rezerve decât cele prevăzute la aliniatul anterior și cele incluse în capitalul propriu, aferente organizațiilor cooperatiste de credit din rețea;

alte fonduri constituite de organizațiile cooperatiste de credit din rețea, cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor legale în baza cărora sau constituit, cu excepția celui inclus în capitalul propriu, a fondului social constituit, precum și a fondurilor constituite la nivelul organizațiilor de credit în vederea efectuării unor plați pentru necesitatile acestora și după caz a membrilor cooperatori sau a cooperativelor afiliate;

datoria subordonata, aferenta organizațiilor cooperatiste de credit din rețea;

subvențiile pentru investiții;

diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului, cu indicarea în formularul de raportare a prevederilor în baza cărora s-a constituit.

Pentru determinarea nivelului capitalului suplimentar al unei rețele cooperatiste de credit nu se vor lua în calcul fondul social și fondurile de natura fondului social, constituite de CREDITCOOP potrivit prevederilor statutare.

Pentru determinarea fondurilor proprii la nivelul fiecărei organizații cooperatiste de credit și la nivelul rețelei se au în vedere după caz, următoarele:

capitalul suplimentar va fi luat în considerare la calculul fondurilor proprii numai în condițiile înregistrării unui nivel pozitiv al capitalului propriu și în proporție de cel mult 100 % din acesta;

datoria subordonata va fi luata în calculul fondurilor proprii în proporție de maxim 50 % din capitalul propriu și va trebui sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

sa fie în întregime angajata;

în cazul datoriei subordonate la termen, scadenta este pe durata nedeterminata, ea nu este rambursabila decât la inițiativa organizației cooperatiste de credit împrumutate și numai în condițiile în care nivelul fondurilor proprii nu este afectat;

la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate la termen, va fi gradual redus cu 20 % pe un an în ultimii 5 ani anteriori scadentei;

contractul de credit sa nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei subordonate în alte circumstanțe decât lichidarea sau dizolvarea organizației cooperatiste de credit;

în cazul lichidării sau dizolvării organizației cooperatiste de credit, datoria subordonata are un rang inferior celorlalte datorii și nu va fi rambursata pina când toate acestea nu au fost lichidate;

creditele subordonate achitate instituțiilor de credit și societatilor cu contract financiar, corectate cu sumele reprezentând provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice aferente acestora, se vor deduce;

sumele reprezentând parți în societățile comerciale legate, titluri de participare și titluri ale activității de portofoliu deținute la instituții de credit și societati cu caracter financiar, corectate cu sumele reprezentând diferențe conversie, vărsăminte de efectuat pentru parți în societățile comerciale legate pentru titluri de participare și pentru titluri ale activității de portofoliu și provizioane pentru deprecierea parților deținute în cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu, se vor deduce.

Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP autorizate de BNR în baza Hotărârii 59/6.09.2002, dispun de un nivel minim al fondurilor proprii de minim 3 miliarde lei.

2.4.4. Reglementari prudențiale privind împrumuturile acordate persoanelor aflate în relații speciale

In conformitate cu prevederile OUG 97/2000 completata și modificata prin Legea 200/2002 precum și Normelor BNR 12/2003 termenii și expresiile de mai jos cu aplicație la nivelul cooperativelor de credit, au următoarele semnificații:

un singur debitor – orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care instituția are o expunere și :

care constituie daca nu se dovedește altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deține direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte;

intre care nu exista o relație de control, dar care trebuie sa fie luat în considerare ca reprezentând un risc, deoarece intre ele exista asemenea legături incit daca una s-ar confrunta cu probleme financiare, exista o posibilitate considerabila ca cealaltă sau toate celelalte sa se confrunte cu dificultati de rambursare;

influenta semnificativa – autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politica financiara și de exploatare a unei activitatea economice dar care nu reprezintă controlul sau controlul comun asupra politicilor respective;

grup – mai multe entitati ( membri ) reunite după un criteriu. Prin grupul instituției de credit se va înțelege grupul reprezentând un singur debitor din care face parte instituția de credit insasi;

entitate sau membru din cadrul unui grup – orice entitate sau membru, persoana fizica sau juridica care face parte dintr-un grup, în cazul grupului instituției de credit se va înțelege și instituția de credit insasi;

grup de persoane aflate în relație speciala cu un membru al grupului instituției de credit – acel grup este reprezentat de :

ceilalți membri ai grupului instituției de credit;

membrii oricărui grup reprezentând “ un singur debitor “ asupra căruia grupul instituției de credit :

are o influenta semnificativa;

exercita o influenta semnificativa;

c) membrii oricărui grup reprezentând “ un singur debitor “care:

are o influenta semnificativa asupra grupului instituției de credit;

exercita o influenta semnificativa asupra grupului instituției de credit;

d) membrii oricărui grup reprezentând “ un singur debitor ” împreuna cu care grupul instituției de credit întreprinde o activitate economica și împreuna cu care grupul instituției de credit:

are controlul asupra acesteia;

exercita controlul comun asupra acesteia.

Se prezuma ca un grup reprezentând “ un singur debitor “ are influenta semnificativa asupra altui grup reprezentând “ un singur debitor ” în situația în care cel puțin un membru al primului grup este acționar semnificativ, administrator sau persoana care deține funcție executiva în cadrul unuia sau mai multor membri din cel de al II lea grup; de asemenea, se prezumă că are influență semnificativă asupra grupului instituției de credit fiecare dintre membrii consiliilor de administrație ale autorităților competente responsabile cu supravegherea prudențială a membrilor – instituții de credit din cadrul grupului instituției de credit.

Se prezumă că un grup reprezentând «un singur debitor» are, împreună cu alt grup reprezentând «un singur debitor», control comun asupra unei activități economice în cazul în care există o înțelegere contractuală de tipul asocierii în participație (joint venture) între membrii din cele două grupuri;

persoana aflata în relație speciala – orice membru din grupul de persoane aflate în relații speciale

personal – grupul reprezentat de salariații cooperativei de credit angajat cu contract individual de munca.

In scopul aplicării acestei definiții, fiecare salariat va fi luat în considerare împreuna cu ceilalți membrii ai grupului reprezentând un singur debitor din care face parte salariatul (salariatul angajat cu contract individual de munca și membrii familiei acestuia).

operațiune în condiții de favoare – orice operațiune care este încheiata de către parți de pe alte poziții decât cele care reprezintă interese economice diferite.

La aprecierea caracterului unei astfel de operațiuni pot fi avute în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele aspecte:

disponibilitatea cooperativelor de credit de a efectua o operațiune identică sau similară cu orice altă persoană, probată prin accesul larg la acest tip de operațiune;

termenii în care au fost încheiate operațiuni similare și care predomină la momentul efectuării operațiunii în cauză.

Dintre termenii considerați se pot menționa:

în cazul operațiunilor de acordare de credite – evaluarea creditului, durata, ratele de dobândă, scadențarul, cerințele de garanții colaterale;

în cazul operațiunilor de atragere de depozite – dobânda bonificată;

tranzacționarea unui activ sau decontarea unei datorii la valoarea sa justă;

In conformitate cu reglementările B.N.R. instituțiile de credit nu efectuează alte operațiuni în condiții de favoare decât cele prevăzute de pachetele de masuri remuneratorii și stimulente pentru salariații entităților membre ale grupului instituției de credit în condițiile în care pachetele respective prevăd operațiuni în condiții de favoare care, daca sunt efectuate de un membru al unui grup de persoane fizice cu influenta semnificativa, în calitatea sa de salariat.

Operațiunile în condiții de favoare nu pot fi efectuate de cooperativele de credit și nici de către Casa Centrala.

administrator – un administrator al unei cooperative de credit indiferent daca beneficiază sau nu de indemnizație.

persoana care deține funcție executiva – o persoana care participa sau are autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politica financiara și de exploatare a unei entitati (președintele, vicepreședintele și contabilul sef al unei cooperative de credit);

grup de persoane fizice cu influenta semnificativa asupra grupului instituției de credit – orice grup format din membrii unui grup reprezentând un singur debitor care sunt persoane fizice.

In scopul aplicării prezentei definiții sunt luate în considerare numai acele grupuri de persoane fizice cu influente semnificative care au în componenta lor cel puțin un membru care are calitatea de salariat în grupul instituției de credit.

Totodată, pentru scopurile acestei definiții va fi luat în considerare și cazul particular în care un grup de persoane fizice cu influenta semnificativa este format dintr-un singur membru.

Unele dintre cele mai întâlnite cazuri de grupuri de persoane fizice cu influenta semnificativa sunt formate din membrii unei familii din care unul dintre aceștia deține la nivelul cooperativei de credit funcție executiva sau unul dintre membrii familiei este administratorul cooperativei de credit iar alt membru al familiei are calitatea de salariat al acesteia (familie – soți, rude și afini până la gradul al doilea, inclusiv).

Prezentele definiții sunt completate cu cele prevăzute în normele emise de Banca Naționala a României și nu sunt aplicabile cooperativelor de credit.

Monitorizarea și raportarea expunerilor mari

Expunerea unei instituții de credit fata de grupul de persoane aflate în relații speciale este considerata ca fiind expunere mare atunci când valoarea acesteia este egala sau depaseste 10% din fondurile proprii ale instituției de credit respective.

Expunerea unei instituții de credit fata de o persoana aflata în relații speciale, membra a propriului grup, este considerata ca fiind expunere mare individuala în valoare relativa atunci când valoarea acesteia este egala sau depaseste 5% din valoarea fondurilor proprii ale instituției respective.

Expunerea unei instituții de credit fata de o persoana aflata în relații speciale, alta decât cele din grupul instituției de credit, este considerata ca fiind expunere mare individuala în valoare absoluta atunci când valoarea acesteia este egala sau depaseste 5% din valoarea fondurilor proprii ale instituției respective. În cazul în care persoana respectiva este membra a unui grup reprezentând un singur debitor expunerea luata în considerare va fi cea fata de întregul grup.

Valoarea absoluta a expunerii unei organizații cooperatiste de credit fata de o persoana aflata în relații speciale, alta decât cele din grupul instituției de credit, este considerata ca fiind expunere mare individuala în valoare absoluta daca aceasta este mai mica sau cel mult egala cu limitele valorice stabilite prin anexa la prezentele norme.

4. Expunerea unei instituții de credit fata de personalul propriu este considerata ca fiind expunere mare atunci când valoarea acesteia este egala sau depaseste 10% din fondurile proprii ale instituției de credit.

Raportarea tuturor expunerilor mari se efectuează trimestrial.

Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP dispun de proceduri administrative și contabile sănătoase, împreună cu mecanisme adecvate de control intern, în scopul identificării și înregistrării tuturor expunerilor mari și a schimbărilor care pot interveni asupra lor și de monitorizarea acestor expuneri în funcție de politica fiecărei instituții de credit în materie de expuneri.

În ceea ce privește supravegherea expunerilor față de grupul de persoane aflate în relații speciale cu instituția de credit, pe lângă cerințele prevăzute mai sus, instituțiile de credit vor dispune de sisteme informaționale în scopul identificării și înregistrării fiecărei expuneri, a sumei totale a acestora, a expunerilor mari individuale în valoare absolută și relativă, precum și a schimbărilor care pot interveni asupra lor. Totodată sistemele informaționale vor permite monitorizarea acestor expuneri prin intermediul unui proces de administrare independent.

Orice operațiune care conduce la înregistrarea unei expuneri mari sau la majorarea acesteia, precum și orice operațiune care prezintă în alt fel un risc deosebit, va fi efectuata numai cu aprobarea prealabila a consiliului de administrație. În cazul în care contrapartida este o persoana aflata în relații speciale cu cooperativa de credit consiliul de administrație va putea aproba o asemenea operațiune numai în condițiile în care:

decizia este luata de majoritatea întregului consiliu de administrație;

daca este cazul partea interesata se va abține de la vot.

Orice operațiune care conduce la înregistrarea unei expuneri mari sau la majorarea acesteia, precum și orice operațiune care prezintă în alt fel un risc deosebit, va fi efectuata numai cu aprobarea prealabila a consiliului de administrație. În cazul în care contrapartida este o persoana aflata în relații speciale cu cooperativa de credit consiliul de administrație va putea aproba o asemenea operațiune numai în condițiile arătate mai sus.

Limitele aplicabile expunerilor mari

O cooperativa de credit nu poate înregistra o expunere față de un singur debitor, a cărei valoare depășește 25 % din fondurile proprii.
Aceasta prevedere nu se va aplica în cazul grupurilor reprezentând un singur debitor care intra în componenta grupului de persoane aflate în relații speciale cu instituția de credit sau în componenta personalului instituției de credit.

O cooperativa de credit nu poate înregistra o expunere față de grupul de persoane aflate în relații speciale, a cărei valoare depășește 25 % din fondurile proprii.

O cooperativa de credit nu va înregistra față de ceilalți membri ai propriului grup o expunere a cărei valoare depășește 20% din fondurile proprii.

O cooperativa de credit nu va înregistra față de o persoană aflată în relații speciale, alta decât cele din grupul instituției de credit, o expunere a cărei valoare depășește o limită absolută de 10% din fondurile proprii ale acesteia. În cazul în care persoana respectivă este membră a unui grup reprezentând «un singur debitor», expunerea luată în considerare va fi cea față de întregul grup.
La determinarea valorii cumulate expunerea fata de un anumit grup reprezentând un singur debitor va fi luata în calcul o singura data.

Banca Națională a României poate impune pentru cazuri particulare, atunci când circumstanțele o justifică, limite mai stricte (inclusiv interdicții).

O cooperativa de credit trebuie să respecte în permanență limitele cu referire la expunerile mari, stabilite la pct. 1, 2, 3 și 4 , și/sau cele stabilite conform pct. 5. Dacă, într-un caz excepțional, expunerile depășesc aceste limite, este necesară raportarea imediată a acestei situații Casei Centrale care poate acorda, atunci când circumstanțele o justifică, un termen limită până la care cooperativele de credit să se conformeze cu limitele impuse.

Pentru fiecare dintre expunerile de mai jos se va excepta de la aplicarea prevederilor punctelor 1, 2, 3 și 4, privind expunerile, partea calculată ca diferență între valoarea expunerii respective și rezultatul înmulțirii acesteia cu ponderea aferentă:

Pondere 0 %

elemente de activ constituind creanțe și elemente din afara bilanțului constituind expuneri înregistrate față de administrațiile centrale și băncile centrale ale țărilor din zona A;

elemente de activ și elemente din afara bilanțului constituind expuneri garantate, printr-un colateral sub formă de titluri emise de administrațiile centrale, băncile centrale din zona A sau Comunitățile Europene ori sub formă de depozite în numerar plasate la instituția împrumutătoare, certificate de depozit sau instrumente similare emise de instituția împrumutătoare și încredințate acesteia.

Pondere 20 %

elemente de activ constituind creanțe și elemente din afara bilanțului constituind expuneri înregistrate față de instituțiile de credit din zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor instituții;

elemente de activ constituind creanțe și elemente din afara bilanțului constituind expuneri înregistrate față de administrațiile regionale sau locale din zona A;

Pondere 50 %

– împrumuturi garantate cu ipoteci în favoarea cooperativei de credit, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea altor creditori asupra proprietății rezidențiale; totuși valoarea exceptată nu va putea depăși 50 % din valoarea proprietății rezidențiale. Valoarea proprietății va fi calculată, pe baza unor criterii de evaluare riguros definite prin dispoziții legislative, reglementări sau prin prevederi administrative.

Evaluarea va fi efectuată cel puțin o dată pe an. În aplicarea prezentului punct, prin proprietate rezidențială se înțelege acel spațiu rezidențial care este sau va fi ocupat ori dat cu chirie de către împrumutat;

Pondere 100 %

– expunerile din elemente de activ și elemente din afara bilanțului, care nu sunt menționate mai sus.

În cazul în care o expunere față de un client este garantată de o terță parte, cooperativa de credit poate considera expunerea ca fiind asumată față de terța parte și nu față de client, dacă expunerea este garantată, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, direct, expres, irevocabil și necondiționat de către această terță parte.

Supravegherea expunerilor mari pe bază consolidată și pe bază individuală

Supravegherea pe bază individuală și, dacă este cazul, consolidată a solvabilității și expunerilor mari ale caselor centrale ale rețelelor cooperatiste de credit se realizează de către Banca Națională a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum și în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Supravegherea fiecărei rețele cooperatiste de credit se realizează de către Banca Națională a României pe baza situației financiare agregate întocmite de către casa centrală a acesteia în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

În cazul rețelelor cooperatiste de credit, supravegherea expunerilor mari ale cooperativelor de credit va fi efectuată de către casa centrală a acestora.

În acest scop casa centrală a cooperativelor de credit emite norme care sunt elaborate pe baza principiilor prevăzute de prezentele norme și care sunt transmise spre avizare Băncii Naționale a României.

Supravegherea expunerilor mari ale caselor centrale ale cooperativelor de credit se realizează, pe bază individuală, de către Banca Națională a României.

Supravegherea rețelelor cooperatiste de credit se realizează pe bază individuală de către Banca Națională a României, pe baza situațiilor financiare agregate întocmite de către casele centrale ale acestora, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Supravegherea expunerilor mari ale rețelelor cooperatiste de credit se realizează, dacă este cazul, și pe bază consolidată de către Banca Națională a României, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum și în normele Băncii Naționale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Atribuții ale Casei Centrale Creditcoop

În scopul aplicării legislației cu privire la expunerile mari Creditcoop Casa Centrala exercita atribuțiile conferite de O.U.G. 97/2000 modificata și aprobata de Legea 200/2002.

In cazul rețelei cooperatiste CREDITCOOP supravegherea pe baza individuala a expunerilor mari ale cooperativelor de credit este efectuata de către casa centrala a acestora.

Cerințe de raportare a expunerilor mari

Cooperativele de credit raportează Casei Centrale, astfel:

prin email, în termen de cel mult 12 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc;

în formă letrică, în termen de 15 zile calendaristice de la sfârșitul perioadei pentru care acestea se întocmesc.

Cerințe suplimentare de raportare

Creditcoop Casa Centrala poate solicita cooperativelor de credit orice informații suplimentare pe care le consideră relevante pentru scopul supravegherii expunerilor mari.

2.4.5. Constituirea provizioanelor specifice de risc

In conformitate cu O.U.G. nr. 97/2000 completata, modificata și aprobata prin Legea nr. 200/2002, cooperativele de credit acorda credite membrilor cooperatori, microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoane fizice cu profesii liberale reglementate, cooperativelor, care au sediul social și isi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare

Regulamentul B.N.R. nr.5/2002 modificat și completat de regulamentul B.N.R. nr.7/2002 se aplica instituțiilor de credit ( bănci și organizații cooperatiste de credit, autorizate sa funcționeze conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1998, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale O.U.G. nr. 97/2000, aprobata și modificata prin Legea nr. 200/2002), persoane juridice romane și reglementează:

clasificarea creditelor din afara sectorului instituțiilor de credit ;

clasificarea creditelor acordate altor instituții de credit și a provizioanelor constituite la acestea;

constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

In sensul normelor BNR, termenii și expresiile de mai jos prin aplicarea simultana, sunt folosiți la clasificarea creditelor și plasamentelor, având următoarele semnificații :

serviciul datoriei – capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata ca număr de zile de întârziere la plata de la data scadentei;

performanta financiara – reflectarea potențialului economic și a solidității financiare ale unei entitati economice obținuta în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico-financiari calculați pe baza datelor din situațiile financiare anuale și periodice, denumite în continuare situații financiare) și calitativi;

inițiere de proceduri judiciare – cel puțin una din următoarele masuri luate în scopul recuperării creanțelor astfel:

darea de către instanța a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;

declanșarea procedurii de executare silita fata de persoanele fizice sau juridice. Același regim se aplica și pentru investirea cu formula executorie a contractelor de credit, contractelor de garanție și a hotărârilor judecătorești definitive ce dispun asupra contractelor de credit, precum și asupra contractelor de garanție, daca este cazul sau asupra contractelor de plasament.

entitate de risc – orice persoana fizica sau juridica, cu sau fara personalitate juridica, care concentrează risc de credit

expunerea bruta pentru elementele din activul bilanțului reprezentând credite este definita ca fiind valoarea neta a acestora, respectiv după deducerea elementelor de pasiv rectificative, determinându-se prin diminuarea soldului conturilor de credite cu soldul conturilor de provizioane specifice de risc.

expunerea neta pentru elementele din activ reprezentând credite este definita ca fiind expunerea bruta a acestora ponderata în funcție de gradul de risc de credit corespunzător fiecărei categorii de credit.

Creditele și plasamentele se clasifica în următoarele categorii:

standard ;

în observație (numai pentru creditele acordate membrilor cooperatori și microîntreprinderilor) ;

substandard (numai pentru creditele acordate membrilor cooperatori și microîntreprinderilor);

îndoielnic (numai pentru creditele acordate membrilor cooperatori și microîntreprinderilor);

pierdere.

Creditele acordate unui singur debitor si/sau provizioanelor constituite la acesta se încadrează intr-o singura categorie de clasificare, pe baza principiului declasării prin contaminare. respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare. Categoriile de performanta financiara se notează de la A la E în ordinea descrescătoare a calității acesteia.

In cazul clientelei din sectorul instituțiilor de credit, precum și în cazul persoanelor fizice performanta financiara va fi considerata în categoria A. Pentru organizațiile cooperatiste de credit din rețeaua Creditcoop, în categoria clientelei din sectorul nebancar intra microîntreprinderile, organizațiile obștești și de cult și asociațiile familiale.

Evaluarea performantei financiare a acestora se realizează pe baza de punctaj atribuit unor factori cantitativi și calitativi.

Factorii cantitativi luați în considerare sunt indicatori de lichiditate,solvabilitate, rentabilitate în funcție de cheltuieli, grad de îndatorare, grad de acoperire a cheltuielilor din venituri. Modul de calcul pentru fiecare indicator este următorul :

Sld. deb la ct gest + Sld. deb. ct. creanțe

( – mat. prime) + ct de disp.

1. Lichiditate

imediată = ––––––––––––––––––––––––– x 100

Sld cred la ct de oblig către terți și credite

Sld (cap.soc.+fond + Sold (ct.prof+ct.rep

creditor pr+rez.legale+ debitor prof+ct. rezultat

+ct.intrep.+dif.reev reportat)

+prof. nerep.+subvenții+

2. Solvabilitatea +provizioane)

patrimonială = –––––––––––––––––––––––– x 100

numaratorul + contul de credite

Sld creditor al contului de profit 3. Rentabilitate = –––––––––––––––- x 100

Total sume cheltuieli din balanță

Sld cred la ct de obligații către terți

4. Gradul de îndatorare = ––––––––––––––––– x 100

Total sld deb din balanța – ct corecție

5. Grad de acoperire a Total rulj cred. La ct de venituri

cheltuielilor din = –––––––––––––––––– x 100

venituri Total rulaj cred ct de cheltuieli

După calculul acestor indicatori se va proceda la atribuirea de puncte pentru fiecare în parte în funcție de încadrarea rezultatelor obținute la aceștia în marjele prezentate în tabelul de mai jos.

Indicatori Valoarea indicatorilor Punctaj acordat

____________________________________________________ _

Lichiditate < 50 0

50,1 – 75 2

75,1 – 95 8

>10 10

Solvabilitate < 20 0

20,1 – 30 2

30,1 – 40 5

40,1 – 50 8

> 50 10

Rentabilitate în < 1 0

50,1 – 65 5

30,1 – 50 8

0 – 30 10

Gradul de acoperire a < 70 0

cheltuielilor din venituri 70,1 – 90 2

90,1 – 100 5

100,1 –120 8

>120 10

Însumarea punctelor atribuite poate conduce la următoarele situații:

Categoria I-a (A) (41 -50 pct.) credite standard – cuprinde împrumutații care desfășoară o activitate economico – financiară rentabilă având asigurate toate condițiile de aprovizionare, desfacere, tehnologice, organizatorice și de personal, care să le permită rambursarea la termen a ratelor scadente din credite cât și plata dobânzilor bancare.

Din analiza efectuată, rezultă că acestei categorii de împrumuturi I se prevede pentru perioada următoare o performanță financiară bună.

Categoria II-a (B) (26 40 pct.) – credite de supravegheat sau în observație, împrumutații au o situație economico – financiară bună în prezent, își realizează indicatorii de bonitate, dar pentru perioada următoare nu sunt perspective privind menținerea performanțelor financiare la același nivel, existând fie probleme de natură organizatorică, tehnologică, de personal fie probleme legate de natura și obiectul activității.

Categoria III-a (C) (11 – 25 puncte) – credite sub standard, împrumutații care au în prezent o situație economico – financiară satisfăcătoare au tendința de înrăutățire a indicatorilor de producție, a eficienței activității etc.

Categoria IV-a (D) (1 – 10 puncte) – credite îndoielnice, indicatorii înregistrați de agentul economic sunt slabi, desfășurând o activitate nesatisfăcătoare, acordarea de credite acestor solicitanți ridică incertitudini în restituirea lor.

Categoria V-a (E) (0 puncte) – pierdere, împrumutații desfășoară o activitate nerentabilă, înregistrând pierderi, de unde și incertitudinea cu privire la capacitatea acestora de a rambursa creditele acordate și dobânda aferentă.

Aceste credite prezintă un risc major pentru cooperative.

Factorii calitativi se refera la aspecte legate de modul de administrare a microîntreprinderii analizate de calitatea acționariatului, de garanțiile primite( altele decât cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii fata de debitor) și de condițiile de piața în care acesta poate sa isi desfășoare activitatea.

Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent unui credit sau plasament, se parcurg două etape principale în funcție de deducerea sau din expunerea față de debitor a garanțiilor constituite de acesta.

Astfel determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc prin deducerea din expunerea organizațiilor cooperatiste de credit fata de debitor a garanțiilor acceptate a fi luate în considerare în situația în care nu s-au inițiat proceduri judiciare și în situația în care toate sumele creditului respectiv înregistrează un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile,se face prin încadrarea creditului sau plasamentului în categoriile de risc de credit corespunzătoare după cum urmează:

a) Elemente de activ cu grad de risc 0

Credite garantate cu depozite colaterale și alte depozite primite de organizațiile cooperatiste de credit plasate la cooperativa de credit insasi. În aceasta categorie se încadrează fondul social și alte depozite la termen constituite de debitor sau girant în scopul garantării împrumutului acordat.

b) Elemente de activ cu grad de risc 50%

Credite acordate persoanelor fizice, garantate cu ipoteci în favoarea organizațiilor cooperatiste de credit, asupra locuințelor ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de către acesta. În aceasta categorie se includ numai creditele acordate membrilor cooperatori, care au fost garantate cu ipoteci asupra locuințelor proprietate a debitorilor insisi. Deci nu se includ creditele acordate, garantate cu ipoteci asupra locuințelor altele decât proprietatea debitorului însuși, respectiv proprietatea giranților.

c) Elemente de activ cu grad de risc 100%

Elemente de activ constituind creanțe din afara sectorului instituțiilor de credit respectiv toate celelalte categorii de credite din portofoliul Creditcoop care nu se pot încadra în primele doua ( creditele garantate cu gajuri mobile sau cu ipoteci asupra locuințelor proprietate a giranților).

În cazul unui element de activ garantat cu doua sau mai multe tipuri de garanții acestea se vor lua în considerare începând cu cele care permit încadrarea activului respectiv în categoriile cu riscul de credit cel mai mic

In situația în care nu s-au inițiat proceduri judiciare, și toate sumele creditului înregistrează un serviciu al datoriei ( număr de întârziere la plata de la data scadentei) de cel mult 90 de zile, pentru determinarea bazei de calcul se pot întâlni următoarele situații:

credite garantate numai cu depozite colaterale. Daca suma aferenta creditului și dobânzii este mai mica sau egala cu suma aferenta depozitului colateral, gradul de risc este 0 și respectiv baza de calcul este 0 și ca urmare nu se constituie provizioane specifice de risc. Daca suma aferenta creditului și dobânzii este mai mare decât valoarea depozitului colateral, atunci baza de calcul este egala cu diferența dintre valoarea cumulată a creditului și dobânzii și valoarea depozitului colateral. Pentru aceasta diferența se constituie provizioane specifice de risc.

credite garantate cu ipoteca asupra locuinței proprietate personala a debitorului. Daca suma aferenta creditului și dobânzii este mai mica sau egala cu valoarea ipotecii, baza de calcul este egala cu 50% din suma aferenta creditului și dobânzii (gradul de risc 50%). Daca suma aferenta creditului și dobânzii este mai mare decât valoarea ipotecii atunci baza de calcul rezulta prin aplicarea procentului de 50% din valoarea ipotecii plus diferența dintre datorie (credit și dobânda) și valoarea ipotecii.

credite garantate cu fond social și ipoteca asupra locuinței proprietate a debitorului. Daca suma aferenta creditului este mai mare decât valoarea fondului social și valoarea ipotecii atunci baza de calcul este egala cu 50% din valoarea ipotecii și diferența dintre suma creditului și dobânzii și suma aferenta fondului social și ipotecii.

credite garantate cu fond social și gajuri mobile sau credite garantate cu fond social și ipoteca care nu este proprietatea debitorului sau credite garantate cu fond social și giranți (contract de cauțiune – fideiusiune). În acest caz, creditele garantate cu gajuri, ipoteci care nu sunt proprietatea debitorului sau giranților, gradul de risc este 100% iar baza de calcul se determina scăzând din valoarea creditului și dobânzii valoarea fondului social (grad de risc 0).

După ce se determina baza de calcul aplicarea coeficientului de provizionare se face după cum urmează:

– pentru creditele acordate persoanelor fizice coeficientul de provizionare este dat numai de serviciul datoriei (performanta financiara se considera în categoria A) astfel:

– 0 – 15 zile standard 0 – 16-30 zile în observație 0,05 – 31 -60 zile substandard 0,2 – 61-90 zile îndoielnic 0,5 – min. 90 zile pierdere 1

Serviciul datoriei care se ia în calcul este dat de numărul de zile întârziere cel mai mare înregistrat de una dintre sumele restante reprezentând rată credit sau dobândă.

– pentru creditele acordate microîntreprinderilor, se aplica coeficientul de provizionare ținând cont de performanta financiara și serviciul datoriei. Respectând principiul declasării prin contaminare rezulta următoarele situații:

– daca performanta financiara este în categoria A ( standard) atunci coeficientul de provizionare este dat numai de serviciul datoriei astfel:

– 0-15 zile standard 0 – 16-30 zile în observație 0,05% – 31 -60 zile substandard 0,2% – 61-90 zile îndoielnic 0,5% – min.90 de zile pierdere 1

– daca performanta financiara este mai mica decât categoria A atunci coeficienții de provizionare vor fi din ce în ce mai mari în raport cu serviciul datoriei, după cum urmează:

– daca performanta financiara este B (in observație) atunci coeficienții de provizionare vor fi următorii :

– 0-15 zile în observație 0,05% – 16-30 zile substandard 0,2% – 31-60 zile îndoielnic 0,5% – min. 61 zile pierdere 1

– daca performanta financiara este C (substandard) coeficienții de provizionare vor fi după cum urmează:

– 0-15 zile substandard 0,2% – 16- 30 zile îndoielnic 0,5 % – min. 31 zile pierdere 1

– daca performanta financiara este D atunci coeficienții de provizionare vor fi următorii:

– 0-15 zile îndoielnic 0,5% – min 16 zile pierdere 1

In cazul creditelor și plasamentelor din sectorul instituțiilor de credit pentru cooperativele de credit, în situația în care nu s-au inițiat proceduri judiciare, performanta financiara este considerata în categoria A iar coeficienții de provizionare sunt dați de serviciul datoriei, astfel:

– 0-30 zile lucrătoare standard 0 – min. 31 zile lucrătoare pierdere 1

Determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc se poate face prin luarea în considerare a întregii expuneri, indiferent de garanții în cazul unui credit clasificat în categoria “pierdere”in situația în care s-au inițiat proceduri judiciare sau cel puțin una dintre sumele respectivului credit înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile.

Contractele de credit, garanțiile reale și personale, constituie titluri executorii conform art. 56 din Legea bancara nr.58/1998.

In reteza Creditcoop contractele de credit se investesc cu formula executorie în situația în care serviciul datoriei (nr. de zile întârziere la plata de la data scadentei) pentru una dintre sumele aferente creditului sau dobânzii este mai mare de 90 de zile. Investirea cu formula executorie a contractului de credit se face prin depunerea unei cereri timbrate la judecătorie ceea ce înseamnă inițiere de procedura judiciara. Ca urmare creditul devine îndoielnic și se constituie provizioane 100% indiferent de garanții. Contractul de credit este investit cu formula executorie daca pe copia legalizata a contractului de credit se aplica formula executorie. Se procedează la scoaterea în afara bilanțului a creditului și dobânzii care se trece pe pierderi și se utilizează provizioanele specifice de risc de credit și de dobânda. Pentru aceste credite dobânda se calculează în continuare în afara bilanțului pana la executarea silita a garanțiilor.

Având în vedere ca în conformitate cu Regulamentul nr. 7 /2002 organizațiile cooperatiste de credit pot constitui provizioane specifice de risc în mod eșalonat pana la data de 30 iunie 2002, pentru situațiile în care una dintre sumele aferente unui credit înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile sa se procedeze la depunerea unei cereri la judecătorie astfel incat pana la data de 30 iunie contractele de credit sa fie investite cu formula executorie. Astfel se evita constituirea provizioanelor specifice de risc, și odată cu investirea cu formula executorie se trece la executarea silita a garanțiilor.

Constituirea de provizioane specifice de risc se refera la crearea acestora și se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelul necesar de provizioane specifice de risc de credit.

Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refera la modificarea nivelului existent al acestora pentru a restabili egalitatea intre nivelul existent și cel al necesarului și se realizează prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând diferența dintre nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit și nivelul necesarului.

Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refera la anularea provizioanelor specifice de risc de credit, în cazul realizării riscului de credit, și se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor si/sau plasamentelor care se scot în afara bilanțului.

Organizațiile cooperatiste de credit vor constitui, și regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor și plasamentelor evidențiate în sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuieli si/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei înregistrat de instituția financiara.

Organizațiile cooperatiste procedează la scoaterea în afara bilanțului a tuturor sumelor aferente unui credit sau unui plasament, în următoarele cazuri:

cel puțin una dintre sumele respective înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile;

contractul de credit s-a investit cu formula executorie:

contractul de credit, precum și contractele de garanție, daca este cazul;

hotărârea judecătoreasca definitiva ce dispune asupra contractului de credit, precum și asupra contractelor de garanție, daca este cazul, sau asupra contractului de plasament;

s-a declanșat procedura de executare silita în cazul persoanelor fizice sau juridice

instanța a dat hotărârea de deschidere a procedurii de faliment

INREGISTRARI CONTABILE

Pentru constituirea, utilizarea și regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit și dobânda se generează următoarele articole contabile :

Provizioane de risc de credit

Înregistrarea constituirii de provizioane de risc de credit

6621 = %

Cheltuieli cu proviz. specifice de 29110.01

risc de credit 29110.02

29110.03

29110.04

Prov specif risc credit

Regularizarea provizioanelor constituite în plus față de necesar și utilizarea provizioanelor constituite.

% = 7621

29110.01 Ven din proviz. specifice de 29110.02 credit

29110.03

29110.04

Provizioane specifice de risc de

Credit

Înregistrarea regularizării provizioanelor constituite între categorii de clasificare a creanțelor

– diminuare – provizioane de risc de credit

29110.01 = 7621

Provizioane specifice de risc Venituri din proviz. de credit specifice risc credit

– creștere

6621 = 29110.02

Chelt cu proviz specifice Proviz spec de risc de credit

Provizioane de risc de dobândă

Înregistrarea constituirii provizioanelor de risc de dobândă

6622 = %

Cheltuieli cu proviz. specifice de 29120.01

risc de dobândă 29120.02

29120.03

29120.04

Prov specifice risc dobândă

Regularizarea provizioanelor constituite în plus față de necesar și utilizarea provizioanelor constituite.

% = 7622

29120.01 Vent proviz. spec risc

29120.02 de dobândă

29120.03

29120.04

Proviz specif risc dob

Înregistrarea regularizării provizioanelor constituite între categ. de clasificare a creanțelor

– diminuare

29120.01 = 7622

Provizioane specifice de risc Ven din proviz. spec risc

de dobândă de dobândă

– creștere

6622 = 29120.02

Cheltuieli cu proviz. specifice Provizioane specifice de dobândă de risc de dobinda

CAPITOLUL III – ANALIZA ASPECTELOR FINANCIARE SI NEFINANCIARE ÎN ACORDAREA CREDITELOR

3.1. Analiza aspectelor financiare și nefinanciare

3.1.1. Analiza aspectelor financiare

La acordarea creditelor se urmărește ca solicitanții se prezinte credibilitate și capacitate de plata care se asigure rambursarea creditului primit și dobânzilor aferente.

Pentru creditarea pe termen scurt, mediu și lung sunt relevante următoarele tipuri de analiza:

analiza situațiilor contabile ;

analiza indicatorilor ;

analiza cost, venit, și profit ;

analiza pragului de rentabilitate.

Delimitarea intre aceste tipuri de analiza nu este una absoluta ci una făcuta pentru o descriere mai ușoara. De fapt în cazul unei întreprinderi având date contabile supuse expertizei contabile pe un număr de ani, ar trebui sa fie posibila obținerea majoritarii, daca nu a tuturor informațiilor necesare. În plus analiza pragului de rentabilitate este ea insasi o examinare a relației dintre costuri, venituri și profit, în care volumul este introdus ca variabila. Exista multe alte relații intre tipurile de analiza. Deși toate metodele de analiza de mai sus sunt aplicabile atât creditelor pe termen scurt cit și celor pe termen lung, exista unele metode specifice creditării celor din urma.

Analiza potențialului financiar al clienților

Caracterizarea potențialului și echilibrului financiar al agenților economici este foarte importanta pentru minimizarea riscului și se realizează prin analizarea datelor din bilanțul contabil și din anexele sale și balanța de verificare. Aceasta presupune depistarea și evidențierea tuturor elementelor favorabile și nefavorabile în situația financiara, analiza perspectivelor și acțiunile propuse pentru redresarea activității și imbunatatirea performantelor. Pentru a-si atinge scopul o analiza trebuie corelata cu o serie de factori de conjunctura, respectiv condițiile economice, sociale și monetare, evoluția piețelor de desfacere. Analiza trebuie sa conducă în final la o apreciere corecta a riscurilor trecute, prezente și viitoare, decurgând din situația financiara și performantele agentului economic.

Analiza bonității clienților și evaluarea riscului de creditare

Sarcina analizei și evaluării nevoilor de credite revine inspectorului de credite sau persoanei cu atribuții de creditare desemnate de conducerea băncii. În cadrul acestei analize a condițiilor de creditare se parcurg mai multe etape :

– analiza formala.

In cadrul acestei analize se urmărește prezentarea tuturor documentelor necesare întocmirii dosarului de credit, procedându-se și la verificarea pe teren a patrimoniului și a bunurilor mobile și imobile ce se propun pentru garanție, pentru a constata existenta și starea fizica a fiecărui bun în parte, gradul de uzura și respectiv daca evaluarea a fost corect efectuata. În situația în care se constata ca nu au fost respectate condițiile de evaluare se vor face intervențiile necesare de completare a garanțiilor. Daca după control rezulta diferențe importante nu se vor accepta în garanție bunurile respective.

– analiza afacerii propuse a fi creditata

Aceasta etapa se va axa în principal pe:

analiza riscului general al mediului ;

analiza produselor și piețelor de desfacere ;

analiza producției ;

analiza strategiilor de aprovizionare ;

analiza performantelor financiare curente și a celor estimate.

– analiza situației patrimoniale și a indicatorilor de eficienta.

In cadrul analizei situației patrimoniale un loc principal îl ocupa analiza bonității clientului. Indicatorii utilizați în analiza bonității clientului sunt :

lichiditatea ;

solvabilitatea ;

rentabilitatea ;

gradul de îndatorare;

gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri.

Elementele care se vor lua în calcul la determinarea indicatorilor bonității se vor prelua din situațiile financiare întocmite periodic :

bilanțul contabil ;

contul de profit și pierdere ;

situația patrimoniului;

balanța de verificare

Pentru obținerea unei imagini reale asupra bonității clientului solicitant de credite, este necesara verificarea exactității și legalității datelor din raportările lunare, trimestriale și anuale care stau la baza calculului indicatorilor de eficienta economica.

Indicatorii de baza în analiza performantei financiare a clientului :

– lichiditatea imediata ( L ) reprezintă capacitatea clientului de onorare a obligațiilor către terți și de rambursare a creditelor și a dobânzilor datorate.

sld debit la ct de gest + sld debit la ct de disponib mai puțin mat. prime si ct. de creanțe

L = –––––––––––––––––––––––––- x 100

sld. creditor al ct de obligații către terți și credite

Lichiditatea este cu atât mai buna cu câ rezultatul obținut este mai mare, peste 100%.

– solvabilitatea patrimoniala ( S ) reflecta gradul în care capitalul propriu asigura acoperirea creditelor pe termen scurt sau mediu sau capacitatea clientului de a-si onora obligațiile asumate fata de terți cu ajutorul activelor sale.

Capitaluri proprii S = ––––––––––––––––– x 100 capitari proprii + total credite

Indicatorul este considerat optim atunci când rezultatul obținut depaseste 40 %. Un rezultat sub 40 % demonstrează situația financiara delicata a acestuia, el având un grad mare de îndatorare.

– rentabilitatea în funcție de cheltuieli ( R ) se calculează ca raport intre profitul net și cheltuielile totale.

Profit net R = ––––––––––––- x 100 cheltuieli totale

Nivelul considerat acceptabil al acestui indicator trebuie sa fie peste 5 %.

– gradul de îndatorare ( GI ) este un indicator de echilibru care arata limita pina la care clientul este finanțat din alte surse decât fondurile sale proprii și se calculează astfel :

sld creditor al ct de obligații către terți GI = ––––––––––––––––––– 100 total active nete

Acest indicator trebuie se fie subunitar. Un grad de îndatorare mai mare de 50 % este un semnal de alarma pentru unitatea creditoare.

– gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri ( GA ) este un indicator care arata daca cheltuielile sunt acoperite în întregime de venituri.

Total rulaje creditore a contului de profit ( din care se scade soldul de la începutul anului ) GA = ––––––––––––––––––––––––- x 100 Total rulaje debitoare a contului de profit ( din care se scade soldul de la începutul anului )

Acest indicator trebuie sa fie de cel puțin 100 %.

– analiza performantelor financiare

Analiza serviciului datoriei se face pe toata perioada derulării creditului prin aplicarea prevederilor Regulamentului BNR 5/2002, completat de Regulamentul BNR 7/2002 referitor la clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și la constituirea, regularizarea, și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

Serviciul datoriei reprezintă capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata în numărul de zile de întârziere la plata de la data scadentei.

Performanta financiara reprezintă reflectarea potențialului economic și a solidității financiare a unei persoane juridice obținuta în urma analizării unui ansamblu de factori calitativi și cantitativi ( indicatorii economici financiari calculați pe baza datelor din situațiile financiare anuale și periodice ).

Pot beneficia de credite solicitanții – persoane juridice care au performanta financiara care se încadrează în categoria A sau B, așa cum s-a arătat și la celelalte capitole ale prezentei lucrări.

3.1.2 Analiza aspectelor nefinanciare

Din aceasta analiza trebuie sa rezulte factorii de risc care pot influenta negativ activitatea firmei.Aceasta analiza trebuie sa cuprindă :

analiza factorilor de risc din mediul extern ;

analiza factorilor de risc interni ai firmei ;

analiza pieței.

a. Analiza mediului extern

Aceasta analiza are mai multe componente :

analiza mediului din punct de vedere social ;

analiza mediului din punct de vedere tehnologic;

analiza mediului din punct de vedere economic.

Mediul social

Principalele elemente care trebuie urmărite în aceasta analiza sunt :

aspecte demografice privind populația :

evoluția demografica;

schimbări demografice în structura pe vârste a populației ;

distribuția veniturilor în rândul populației ;

gradul de ocupare al populației ;

schimbări în stilul de viata al populației ;

atitudinea fata de afaceri ;

valori culturale ale zonei.

Creșterea sau scăderea populației poate influenta cererea de produse și servicii.

In aceasta perioada tara noastră se confrunta cu o scădere demografica accentuata ce poate afecta negativ nivelul cererii. Acest aspect trebuie studiat în plan regional, o importanta deosebita având și structura pe vârste a populației.

Distribuirea veniturilor în rândul populației poate avea efect asupra cererii de produse și servicii. Astfel, o discrepanta mare intre venituri poate afecta cererea iar o distribuție mai echlibrata are un efect benefic pentru dezvoltarea afacerilor.

Mediul tehnologic

Mediul tehnologic influențează dezvoltarea firmelor.

Unele ramuri industriale sunt influențate mai mult de gradul de dezvoltare tehnologica : echipament de telecomunicații, calculatoare, componente electronice, industria aeronavelor și industria lemnului.

Pentru o firma dezvoltarea tehnologica are efect în :

sfera producției, prin scăderea costurilor, apariția unor produse și servicii noi ;

creșterea calității produselor și serviciilor ceea ce poate diferenția o firma pe piața fata de competitori ;

administrarea mai eficienta prin echipamente performante : PC – uri, linii internet, alte linii de comunicare.

Mediul economic

Stadiul actual și de viitor al economiei poate influenta dezvoltarea unei firme. Câțiva dintre factorii macroeconomici care isi pun amprenta asupra unei afaceri sunt :

stadiul ciclului economic :

recesiune, refacere, boom ;

tendința evoluției inflației :

influenta prețului produselor și serviciilor, costul finanțării ;

politica monetara ;

balanța de plați.

Recesiunea de cele mai multe ori duce la un nivel înalt al ratei șomajului care influențează negativ cererea de produse și servicii. În acest context firmele care produc și comercializează produse cu cerere inelastica pot avea o buna cifra de afaceri. Firmele care produc și comercializează produse de lux se vor confrunta cu o scădere a vânzărilor.

In perioadele de « boom »  economic creste volumul populației, șomajul scad, cererea fiind mare permite creșterea vânzărilor.

In cazul unei inflații ridicate valoarea efectiva a banilor scade. Firmele care vând pe credit vor constata ca banii încasați după o anumita perioada de timp sunt « mai putini » în termeni reali, ceea ce afectează costurile de aprovizionare și de salarii, conducând la micșorarea profiturilor. Acest lucru conduce la reducerea fondului de salarizare, șomaj și deci la micșorarea cererii pentru produse și servicii.

Intr-o economie cu rata scăzuta a inflației, afacerile sunt mult mai stabile, firmele controlându-si mai ușor costurile. Acest lucru are un impact pozitiv asupra stabilității salariilor ducând la creșterea cererii de produse și servicii. Exporturile sunt stimulate în condițiile unei rate scăzute a inflației, către tari cu o rata a inflației mare, care vor importa bunuri mai ieftine decât pe piața interna.

Politica monetara a unei tari este implementata de Banca centrala. Exista doi indicatori importanți de politica monetara care influențează desfășurarea afacerilor :

rata inflației ;

cursul de schimb valutar.

Cu cit rata inflației este mai mare, cu atât accesul la credite este mai scump și mai greoi. În perioadele cu rata ridicata a inflației, fluxurile monetare ale unei afaceri sunt influențate negativ, crescând în permanenta costurile de capital și de dobinda.

O rata scăzuta a inflației stimulează investițiile firmelor și pe consumatori sa cumpere mai mult, vitalizând economia.

Cursul de schimb valutar are un impact pentru firmele de comerț exterior. O depreciere a cursului valutar, în anumite limite, stimulează exporturile.

Un sistem fiscal stufos cu valori ridicate ale taxelor și impozitelor va reduce profiturile firmelor și veniturile populației, ceea ce va conduce la diminuarea investițiilor și a cererii de produse și oferte.

Deficitul de cont curent al balanței de plați are un impact negativ asupra economiei, deoarece sunt mai multe fonduri disponibile pentru investiții. De asemenea soldul balanței de plați poate influenta rata dobânzii și a cursului valutar. Un sold pozitiv al balanței de plați va duce la scăderea ratei dobânzilor, deoarece va fi o cerere de împrumuturi mai mica și la o apreciere a monedei naționale, ceea ce este bine pentru cei care călătoresc în străinătate, dar poate avea un impact negativ asupra exporturilor.

b. Analiza factorilor de risc externi ai firmei

Ciclul de viata al produsului

Toate firmele trebuie sa cunoască care este stadiul produsului lor, în cadrul ciclului de viata. Exista 4 stadii :

– stadiul de început, cit produsul este introdus și testat pe piața. Promovarea și reclama sunt foarte importante în atragerea atenției clienților.

Politica preturilor poate fi duala:

– preturi mari pentru recuperarea costurilor de penetrare a pieței ;

– preturi mici pentru a câștiga un segment al pieței ( nu mai mici decât atingerea pragului de rentabilitate ) ;

– stadiul de creștere, în care clienții sunt « convinși » de calitatea produsului și vânzările cresc. Producția creste,ca răspuns al creșterii vânzărilor. Datorita economiilor de scara și a competiției preturile se stabilizează sau chiar scad. Reclama și promovarea produsului este importanta pentru susținerea creșterii vânzărilor ;

– stadiul de maturitate, este perioada cu vânzări maxime, profitabilitate mare și fluxuri monetare importante. Produsul este foarte cunoscut pe piața ;

– stadiul declinului, când vânzările scad dintr-o data ( industria modei ) sau scad treptat ( industria tutunului ). Cauzele scăderii vinarilor pot fi :

necesitatea produsului dispare ;

apariția unui produs mai ieftin sau mai bun ;

clienții s-au saturat de produs.

După o scădere importanta a vinarilor produsul este scos de pe piața.

Pentru a evita riscul  scăderii vinarilor și implicit a profitabilității firmei, produsul trebuie reînnoit în stadiul de maturitate. Fie produsul existent este imbunatatit fie se propune pieței un produs nou, care sa-l înlocuiască.

Firma trebuie sa cunoască în permanenta stadiul de dezvoltare în care se afla produsele sale, pentru a propune noi produse în momentul în care cele anterioare ajung la stadiul de maturitate, evitând astfel scăderile de vânzări ce pot duce la o lipsa de lichiditate sau și mai grav la faliment.

Tehnologia folosita

O tehnologie moderna conduce la costuri mai mici ceea ce oferă posibilitatea de a stabili preturi mai atractive și un avantaj fata de concurenta.

Capacitatea manageriala

Echipa de management este foarte importanta pentru realizarea obiectivelor firmei :

calitati personale :

încredere în sine ;

conducător înnăscut ;

determinare ;

ambiție ;

asumarea responsabilităților ;

putere de munca ;

angajament ;

finalizare a lucrurilor începute.

îndemnări și competente :

bun organizator ;

bun negociator ;

știința rezolvării situațiilor diferite ;

putere de convingere ;

gândire strategica ;

abilitatea de vânzare ;

luarea deciziilor în condiții de incertitudine ;

inovator și creativ ;

abilitate de a transpune ideile în practica.

Managementul trebuie sa stabilească obiectivele pe termen scurt și lung, funcție de resursele pe care le are la dispoziție. În acest sens gândirea strategica și capacitatea de intuiție sunt foarte importante, precum și transpunerea strategiilor în planuri de afaceri realiste pentru fiecare perioada de activitate a firmei.

Analiza pieței

Clienții sunt foarte importanți pentru orice tip de afacere. Abilitatea de a identifica și de a satisface nevoile clienților este cheia reușitei pentru afaceri.

«  Clientul are întotdeauna dreptate » înseamnă ca atât managementul cit și tot personalul firmei trebuie sa acorde prioritate maxima necesitaților și cererilor care vin din partea clienților.

Este foarte important pentru o firma sa elaboreze un plan de marketing din punct de vedere al clienților, produselor preturilor, canalelor de distribuție și al competiției. Un astfel de plan trebuie sa cuprindă informații despre :

PIATA

dimensiunile pieței și structura demografica pe vârste, sexe, profesiuni ;

segmentul de piața pe care îl deține firma în comparație cu segmentul de piața deținut de concurenta, precum și tendința de evoluție ;

localizarea regionala a clienților ;

posibilitati de segmentare a pieței ;

posibilitati de penetrare pe noi piețe, pentru produsele existente.

PRODUS

analiza punctelor forte și slabe ale produselor și serviciilor oferite de firma, în comparație cu cele ale concurentei ;

testarea pe piața a noi produse și servicii și evaluarea viabilității acestora ;

cercetarea pieței în vederea oferirii de pachete de produse și servicii ;

posibilitatea de a reconfigura sau de a transforma produsele și serviciile existente.

PROMOVARE SI RECLAMA

selectarea canalelor optime de promovare a produselor și analiza eficientei actualelor programe de promovare și reclama ;

evaluarea tehnicilor și practicilor de vânzare și a sistemului de motivare vizând vânzările ;

compararea cu programele de promovare a concurentei.

PRET

compararea cu preturile practicate de concurenta ;

efectul schimbărilor de preț asupra cererii de produse și servicii.

DISTRIBUTIE

analiza costurilor de transport ;

eficienta canalelor de distribuție.

3.2. Factorii de succes ai unei afaceri

Acești factori pot fi grupați în următoarele categorii :

Factori tehnologici :

cercetare și dezvoltare ;

capacitate de inovare ( tehnologica, de produs )

expertiza în folosirea noilor tehnologii.

Factori de producție

costuri mici de producție ;

calitatea procesului de producție ( defecte neînsemnate, puține produse returnate ) ;

grad mare de utilizare a mijloacelor fixe ;

acces ușor la materiale ;

productivitate mare a muncii ;

flexibilitate a procesului de producție pentru un număr însemnat de modele și mărimi.

Factori de distribuție

spatii mari pentru comerțul cu amânuntul ;

magazine proprii de desfacere în cazul firmelor productive ;

rețea importanta pentru comerțul cu ridicata ;

costuri mici de distribuție ;

distribuție rapida ;

locații în zone comerciale importante.

Factori de marketing

personal de vânzări bine pregătit și eficient, personal plăcut și curtenitor ;

asigurarea activității de service și asistenta tehnica;

ambalaje atractive ;

perioada de garanție pentru produse și servicii ;

promovare și reclama adecvate ;

imagine buna pe piața.

Factori de management

strategie de dezvoltare adecvata ;

structura organizaționala eficienta ;

expertiza și experiența în domeniu a managementului superior ;

abilitatea de a răspunde prompt la schimbările de mediu și piața ;

sistem informatic eficient ;

acces la surse de finanțare.

CAPITOLUL IV – ANALIZA GARANTARII CREDITELOR ACORDATE

4.1. Garanții, considerații generale

Noțiunea de garanție

Pentru asigurarea recuperării creditelor în situația în care împrumutatul nu-și respectă obligațiile contractuale de rambursare a ratelor scadente de plată a dobânzilor și a celorlalte obligații rezultate din contract, din cauze care nu au putut fi prevăzute la acordarea creditului, se va solicita împrumutaților, garanții asiguratorii, care pot fi oferite atât de debitori cât și de terțe persoane fizice sau juridice, numite garanți:

Garanțiile asiguratorii sunt de două feluri:

garanții reale ;

garanții personale.

4.2. Garantarea creditelor acordate

La nivelul cooperației de credit se realizează prin constituire de garanții reale.

Garanțiile reale sunt mijloace de garantare a obligațiilor prin afectarea unui bun al debitorului (sau, în mod excepțional, chiar al altei persoane) în vederea asigurării executării obligației asumate, acestea fiind reprezentate prin bunuri mobile sau imobile din patrimoniul debitorului sau al unui terț, oferite pentru îndestularea în mod preferențial a unui creditor.

Garanțiile reale se clasifică în:

garanții reale imobiliare (ipotecă).

garanții reale mobiliare destinate să asigure îndeplinirea unei obligații civile sau comerciale născute din contractele de credit încheiat între cooperativa de credit și clienții săi.

a) Garanția reală imobiliară (Ipoteca)

Ipoteca este o garanție reală imobiliară, care nu comportă deposedarea celui ce o constituie.

Ipoteca practicată de noi în relațiile cu clienții, este o ipotecă convențională, întrucât ia naștere din acordul de voință al părților prin încheierea unui contract de ipotecă.

Obiectul ipotecii îl constituie bunurile imobile (clădirile) de orice fel și terenurile.

Ipoteca se constituie valabil prin respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege respectiv: calitatea de proprietar, capacitatea de a înstrăina, determinarea exactă a bunului ipotecat și a creanței garantate, încheierea contractului în forma autentică și luarea unei inscripții ipotecare.

Bunul ipotecat se ia în calculul garanției creditului în funcție de valoarea acceptată sau în funcție de valoarea în contabilitate pentru imobilele aparținând persoanelor juridice, corectată cu uzura acestora și procentul admis pentru bunurile imobiliare.

Mecanismul ipotecii permite ca în caz de neplată a împrumutului, să se urmărească acest bun, indiferent în posesia cui se află, solicitând scoaterea lui la vânzare și încasarea cu prioritate a prețului obținut.

Pentru a fi acceptată garanția bunurilor imobiliare, acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie proprietatea constitutorului și să se afle în circuitul civil, să existe o piață sigură pentru bunurile ipotecate, bunurile să fie situate în zone de interes, clădirile să permită amenajări și adaptări, să fie asigurate la o societate de asigurări.

Ipoteca trebuie să fie de rangul I, întrucât în caz de executare silită sau faliment cel ce deține o astfel de ipotecă se îndestulează primul la masa credală în raport cu ceilalți creditori, iar aceasta trebuie sa fie asigurată împotriva tuturor riscurilor iar pe polița de asigurare să fie menționată cesiunea în favoarea cooperativei.

Nu pot fi luate garanții ipotecare:

locuințele cumpărate de la stat și neachitate;

imobilele cumpărate și achitate cu clauza de întreținere sau cu uzufruct viager, decât cu condiția ipotecării atât a imobilului, cât și a dreptului de uzufruct viager;

terenurile dobândite în baza Legii 18/1991 în extravilan sau terenurile aparținând domeniului public.

În vederea constituirii legale a ipotecii este necesar să se elaboreze un contract de ipotecă conform modelului din anexa nr. 3 (în situația în care imobilul este proprietatea împrumutatului) sau un contract de cauțiune, (în situația în care imobilul este proprietatea garanților), autentificate la un notar public autorizat.

Persoana care constituie ipoteca va trebui să fie majoră și să aibă capacitate deplină de exercițiu. Polița trebuie înscrisă în cartea funciară existentă la Judecătoria unde se află situat imobilul.

Stingerea ipotecii se realizează odată cu plata ultimei rate a creditului garantat și a dobânzii aferente. După încasarea (rambursarea) tuturor sumelor se va putea solicita în scris la Judecătorie radierea ipotecii, la cererea debitorului.

b) Garanții reale mobiliare

Se consideră cuprinse în domeniul de aplicare al garanțiilor reale mobiliare toate bunurile mobile, corporale sau necorporale.

Din categoria bunurilor mobile, corporale sau necorporale ce cad sub incidența garanțiilor reale mobiliare conf. art. 6 titlul VI din Legea 99 / 1999 menționăm :

stocul de bunuri fungibile și nefungibile ;

soldurile creditoare ale conturilor de depozit deschise la instituții de credit sau financiare ;

certificatele de depozit, conosamentele și altele similare ;

drepturile de creanță, garantate sau negarantate ;

universalitatea bunurilor mobile ale debitorului, care poate îngloba inventarul bunurilor circulante ;

pădurea, recolta agricolă, mineralele și hidrocarburile care au fost extrase ;

echipamentele, instalațiile, mașinile agricole sau altele asemenea ;

acțiunile și părțile sociale din societățile pe acțiuni și cu răspundere limitată ;

drepturile de creanțe garantate ;

polița de asigurare ;

bunurile prevăzute la art. 467 și 468 din Codul Civil.

Garanția reală reglementată prin prezentul titlu constituie un drept real care are ca finalitate garantarea îndeplinirii oricărei obligații.

Garanția reală reglementată se poate constitui cu sau fără deposedarea celui ce constituie garanția de bunul afectat garanției.

Garanția reală acoperă în toată întinderea sa obligația garantată și poate să aibă ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile

Atunci când garanția constă într-o universalitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comerț, conținutul și caracteristicile acestuia vor fi determinate de părți până la data constituirii garanției reale.

Garanția reală acordă creditorului garantat următoarele drepturi:

dreptul de a inspecta bunul afectat garanției

dreptul de a considera că obligația garantată a devenit exigibilă și de a trece la urmărirea silită.

Garanția reală mobiliară se constituie numai pe baza unui contract de garanție.

Contractul de garanție reală este documentul în baza căruia se constituie o garanție reală în bunuri sau drepturi în beneficiul creditorului.

Contractul de garanție se încheie în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată și trebuie semnat de către debitor.

Contractul de garanție reală va trebui să indice suma maximă a obligației garantate.

Contractul de garanție reală este titlu executoriu.

În cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația, garanția reală îi dă dreptul creditorului garantat de a intra în posesie sau de a reține bunul afectat garanției și dreptul de a-l vinde pentru a-și obține plata obligației garantate.

O garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabilește de la momentul în care garanția reală sau sarcinile reale au fost făcute publice.

Garanțiile reale îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție reală la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Prin înscrierea garanției reale creditorii pentru care se înscrie ulterior o garanție reală asupra aceluiași bun sunt prezumați că au luat cunoștință despre existența garanției reale.

Arhiva Electronică este un sistem de evidență a priorității garanțiilor reale mobiliare, structurată pe persoane și bunuri, fiind organizată într-o bază de date unică ușor accesibilă.

Arhiva va fi publică și va putea fi consultată pe durata orarului de funcționare stabilit, consultațiile fiind gratuite.

Solicitantul care dorește să înscrie o garanție reală va trebui să completeze un formular de garanție reală potrivit cerințelor prevăzute de regulament. După înscrierea avizului de garanție reală, creditorul are obligația să trimită o copie de pe aceasta debitorului în termen de 24 ore.

Bunurile cumpărate din credite se pot lua în garanție chiar dacă celelalte elemente (ipoteca, gajul etc.) acoperă valoarea creditului și a dobânzilor datorate.

4.3. Modalitati de garantare a creditelor acordate persoanelor fizice.

Pentru creditele acordate persoanelor fizice se solicita de la titulari următoarele forme de garantare :

Garanții personale

Garanția personală este mijlocul juridic de garantare a obligațiilor prin care una sau mai multe persoane fizice sau juridice se angajează, printr-un contract accesoriu încheiat cu creditorul, să plătească acestuia datoria debitorului, în cazul în care nu o va putea plăti el însuși.

Aceste garanții personale sunt:

Fidejusiunea sau cauțiunea – care reprezintă un contract accesoriu unilateral, consensual și cu titlu gratuit, prin intermediul căruia o persoană numită fidejusor se obligă față de un creditor să execute obligația asumată de debitorul agenției CREDITCOOP, în cazul în care acesta n-ar executa-o el însuși. Acest tip de garanție are importanță întrucât, alături de împrumutat, este antrenată și răspunderea unei alte persoane cu întregul ei patrimoniu.

Garanția bancară (scrisoare de garanție), care reprezintă un înscris prin care o bancă (garant) se angajează necondiționat și irevocabil ca, în cazul în care un debitor (împrumutat) nu va executa obligația de a plăti la o dată bine stabilită o sumă de bani determinată, să plătească suma neachitată, în favoarea beneficiarului împrumutător (cooperativa de credit).

La analiza scrisorilor de garanție bancară, emise de bănci în favoarea CREDITCOOP, se va urmări existența, în mod obligatoriu, a următoarelor elemente:

denumirea și semnăturile autorizate ale persoanelor îndreptățite să angajeze banca garantă;

debitorul (împrumutatul);

obiectul garanției;

valoarea garanției care va trebui să acopere atât suma împrumutată, cât și dobânzile, taxele, comisioanele și spezele aferente;

valabilitatea în timp, care va trebui să acopere întreaga perioadă de creditare;

beneficiarul (Casa Centrala sau o altă unitate teritoriala a sa).

c) Depozitul – reprezintă o garanție materială sub forma unei sume de bani depusă de debitor sau de un garant la agentia CREDITCOOP sau organizatie cooperatista de credit din rețeaua CREDITCOOP.

Depozitul poate fi constituit la agenția CREDITCOOP care acordă creditul sau la o altă organizație cooperatistă din rețeaua CREDITCOOP, încheindu-se un contract de depozit.

În situația în care depozitul este constituit la o altă organizație cooperatistă din rețeaua CREDITCOOP, debitorul sau garantul (persoana juridică) va prezenta din partea organizației cooperatiste respective o scrisoare prin care se angajează irevocabil să nu plătească titularului de depozit nici o sumă fără acordul scris al agenției CREDITCOOP care a acordat creditul.

Pentru ca depozitul să fie acceptat drept garanție a creditului, este necesar ca inspectorul să verifice îndeplinirea următoarelor condiții:

indicarea organizației cooperatiste la care se constituie depozitul;

valoarea depozitului care să acopere valoarea creditului solicitat plus dobânda aferentă;

termenul de valabilitate al depozitului;

semnăturile autorizate ale agentului economic care constituie depozitul;

extrasul de cont la zi de la organizația cooperatistă unde s-a constituit depozitul, în cazul când aceasta este o altă organizație decât cea care acordă creditul.

Modalitatea de garantare a creditelor acordate are la bază următoarele norme și criterii:

Garantarea creditelor are la bază următoarele reglementări :

Garanțiile acceptate de cooperativele de credit, la data acordării creditului, trebuie să acopere în proporție de cel puțin 120% valoarea creditului plus dobânda aferentă perioadei de creditare.

Bunurile imobiliare aduse în garanție vor fi acceptate de către agențiile CREDITCOOP în procent de 70% din valoarea reevaluată.

terenurile etc. – 70% din valoarea reală a acestora.

investiții în curs de realizare – 70% din valoarea documentației, care atestă stadiul fizic realizat.

Bunurile mobiliare aduse în garanție și inclusiv cele procurate din credit vor fi acceptate de cooperativele de credit în următoarele procente:

50% din valoarea bunurilor mobiliare (utilaje, mașini, obiecte de inventar) care prezintă o vechime mai mare de 1 an, și respectiv 80% pentru cele procurate din import în anul în curs.

50% din valoarea stocurilor de materiale, produse, mărfuri existente sau procurate din credit. Garantarea creditului cu stocuri de mărfuri, materii prime va fi acceptată numai pentru societățile comerciale, la care se pot regăsi în permanență asemenea stocuri.

Pentru celelalte valori materiale aduse în garanție se vor accepta următoarele proporții:

depozitele și scrisorile de garanție se acceptă la valoarea integrală 100%;

titluri de valoare (bilete la ordin, cambii) în care avalistul, acceptantul sau emitentul vor fi bănci sau instituții financiare acceptate de Casa Centrala CREDITCOOP – 90% din valoarea acestora;

alte active din patrimoniu – 50% din valoarea neta rezultată sau determinată pe bază de documente;

De asemenea, dreptul de gaj se extinde și asupra drepturilor bănești de încasat sau disponibilităților din contul împrumutatului.

Bunurile mobiliare care se consumă, inclusiv cele procurate din credit, gajate, vor putea fi înlocuite de debitori prin altele de aceeași natură, calitate, cantitate și valoare.

Bunurile care le vor înlocui pe cele existente se vor socoti gajate de drept pe baza procesului verbal încheiat între debitor și agenția CREDITCOOP și a mențiunii exprese în acest sens, prevăzută anticipat în contractul de garanție inițial;

Pentru creditele pe termen mediu valoarea garanțiilor constituite va acoperi în proporție de cel puțin 120% valoarea creditului și dobânda aferentă primului an de creditare.

În cazul în care se constată că, după expirarea fiecărui an de creditare, bunurile aduse în garanție asupra cărora s-a constituit ipotecă și gaj au pierdut din valoare și nu acoperă 120% din creditul nerambursat plus dobânda aferentă anului următor, agenția CREDITCOOP va cere consolidarea garanțiilor, sau va cere rambursarea creditului înainte de scadența prevăzută în contract, situație ce se aduce la cunoștința debitorului imediat.

Neplata la termen în perioada de derulare a creditului pe termen mediu a dobânzilor și ratelor scadente, dau dreptul agenției CREDITCOOP să treacă la sistarea imediată a creditării și declanșarea procedurii de recuperare a creditului cu dobânzile aferente, inclusiv pe calea executării silite.

Bunurile cumpărate din credite se iau în calculul garanției creditului în toate cazurile, chiar dacă suma garanțiilor prezentate de client acoperă în procent de 120% creditul și dobânda aferentă și se consideră constituite în gaj prin consemnarea făcută în acest sens în contractul de credite și încheierea unui contract de gaj separat, transcris la judecătorie.

Dacă agenția CREDITCOOP constată că bunul asupra căruia s-a instituit dreptul de gaj este amenințat să dispară sau să piardă din valoare, este în drept să ceară luarea de măsuri pentru conservare sau să solicite rambursarea creditului înainte de scadența prevăzută în contract, situație ce se aduce la cunoștință imediat debitorului.

4.4 Asigurarea activelor împrumutaților luate în garanția creditelor

Toate bunurile aduse în garanție se asigura la o societate de asigurări agreată de CREDITCOOP, cu mențiunea expresă de cesionare în favoarea creditorului a drepturilor de despăgubire pentru bunurile asigurate. Prin această cesiune, creanța cu privire la despăgubiri se substituie bunului ipotecat sau gajat astfel încât agenția CREDITCOOP, în calitate de creditor, își menține dreptul său de preferință, chiar dacă bunul a dispărut.

4.5 Analiza creditelor și modalitati de recuperare

Activitatea de creditare în esența ei implică un anumit grad de risc ce poate genera credite și dobânzi neachitate la scadență, din care cauză una din cerințele de prudența ale acestei activități constă în aplicarea riguroasă a prevederilor de creditare și evaluarea realistă a riscului pentru ca nivelul absolut și relativ al creanțelor (credite și dobânzi) neachitate la scadență să se situeze în limite cât mai reduse.

În consecință, pentru minimizarea volumului creanțelor neachitate la scadență trebuie să se asigure:

o creditare prudentă încă de la acordare;

un management profesionist al creditelor;

o evaluare corectă a riscului în vederea identificării timpurii a deteriorării capacității de plată a debitorului, ca principală cauză generatoare a neachitării la scadență a obligațiilor față de cooperativele de credit;

un program de recuperare cuprinzător care să evite eventualele pierderi pentru cooperația de credit.

Prin creanțe nerambursate la scadență se înțelege totalitatea obligațiilor clientului față de organizațiile cooperatiste de credit (cooperative de credit și agențiile casei centrale) care au avut stabilit un termen de plată, ce nu a fost respectat.

1. Principalele reglementări privind activitatea de recuperare a creanțelor neachitate la scadență

Recuperarea creanțelor nerambursate la scadență este reglementată de normele de lucru elaborate de Casa Centrală CREDITCOOP care au la bază următoarele acte normative:

O.U.G. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit cu modificările și completările ulterioare;

Legea 99/1999 privind măsuri pentru accelerarea reformei economice; Titlul VI, regimul juridic al garanțiilor reale imobiliare;

Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare

Legea 58/1998 – legea bancară -republicata

Legea 64/1995 – republicată privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului

Normele B.N.R. nr.7/1998 privind evidențierea în contabilitatea băncilor a creditelor și dobânzilor aferente contractelor de credit investite cu formulă executorie, precum și a bunurilor mobile și imobile dobândite ca urmare a executării silite a creanțelor

2. Organizarea activității de recuperare

Activitatea de recuperare a creanțelor se organizează atât la nivelul Casei Centrale CREDITCOOP pentru creditele acordate cooperativelor de credit, persoanelor fizice și juridice cât și la nivelul cooperativelor de credit pentru creditele acordate.

a) Activitatea de recuperare la nivelul Casei Centrale CREDITCOOP se realizează de compartimentul Creditare în colaborare cu compartimentul juridic care vor urmări în principal următoarele:

coordonarea întregii activități de recuperare a creanțelor neachitate la scadență;

organizarea evidenței creanțelor neachitate la scadență și a stadiului recuperării acestora

întocmirea de rapoarte și informări periodice cu privire la activitatea de recuperare

acordarea de asistență de specialitate cooperativelor de credit afiliate.

controlarea activității desfășurate în domeniul recuperării de către cooperativele de credit afiliate

actualizarea și completarea normelor de recuperare a creanțelor neachitate la scadență funcție de apariția de noi reglementări legale sau modificarea celor existente

îmbunătățirea procedurilor de recuperare.

b) Activitatea de recuperare la nivelul cooperativelor de credit se realizează sub îndrumarea și răspunderea directă a președintelui care urmărește:

organizarea evidenței și urmărirea tuturor creanțelor neachitate la scadență din portofoliu propriu al cooperativei de credit, asigurând gestionarea acestora;

stabilirea măsurilor și procedurilor de recuperare precum și urmărirea realizării acestora

întocmirea rapoartelor și informărilor periodice solicitate de Casa Centrală CREDITCOOP cu privire la modul de desfășurare a activității de recuperare asigurând veridicitatea datelor și concordanța cu evidența contabilă

asigurarea publicității și participarea la licitațiile organizate pentru vânzarea garanțiilor.

Prezentele norme prezintă mijloacele legale și procedurale pe care creditorul le are pentru recuperarea integrală sau parțială a creanțelor (credite, dobânzi, comisioane, taxe etc.) pe care debitorii nu le-au achitat la scadență conform obligației asumate.

3. Căile prin care se realizează recuperarea creanțelor neachitate la scadenta

În funcție de modul de cooperare dintre creditor și debitor recuperarea creanțelor neachitate la scadență se realizează pe două căi:

pe cale amiabilă bazată pe cooperarea cu bună credință dintre creditor și debitor în scopul recuperării creanțelor neachitate la scadență.

pe calea procedurilor execuționale în baza unor titluri executorii prevăzute și/sau recunoscute de lege.

Modalitati de recuperare pe cale amiabila a creanțelor neachitate la scadenta.

Pentru creanțele neachitate la scadență creditorul (cooperativa de credit sau Casa Centrală CREDITCOOP) va uzita de preferință calea de recuperare amiabilă pentru clienții debitori interesați să-și achite datoriile față de cooperativa de credit sau Casa Centrală.

În această situație este important dacă clientul debitor cooperează cu cooperativa de credit recunoscând obligația de plată și acceptă măsurile din programul de recuperare a creanțelor.

1. Gruparea debitorilor cu creanțe neachitate la scadență

În conformitate cu prevederile Regulamentului B.N.R. nr.5/2002 modificat și completat de Regulamentul B.N.R. nr. 7/2002 referitor la clasificarea creditelor și plasamentelor, la constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor de risc de credit: portofoliul de credite și plasamente se clasifică lunar după serviciul datoriei în următoarele categorii:

standard

în observație

substandard

îndoielnic

pierdere

În situația inițierii de proceduri judiciare creditele și dobânzile aferente se încadrează în categoria "pierdere".

Expresiile de mai jos au următoarea semnificație.

a) Serviciul datoriei – capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență exprimată în număr de zile întârziere la plată de la data scadentă.

b) performanta financiara – reflectarea potențialului economic și a solidității financiare ale unei entității economica obținuta în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi și calitativi.

c) Inițiere de proceduri judiciare – cel puțin una din următoarele măsuri au fost luate în scopul recuperării creanțelor :

– față de debitor

acceptarea de către instanță a cererii introductive depuse de cooperativa de credit sau Casa Centrală de un terț sau de către debitorul însuși pentru declanșarea procedurii de faliment în cazul persoanelor juridice ;

declararea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice.

– față de contract

investirea cu formulă executorie a contractului de credit, precum și a contractelor de garanție dacă este cazul ;

investirea cu formulă executorie a hotărârii judecătorești precum și a contractelor de garanție dacă este cazul sau a contractului de plasament.

Creditele acordate unui debitor si/sau plasamente constituite la acesta împreună cu dobânzile aferente existente în sold se încadrează într-o singură categorie de clasificare pe baza principiului declasării prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe din categoriile individuale de clasificare.

Clasificarea se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:

serviciul datoriei ;

performanta financiara ;

inițierea de proceduri judiciare.

2. Etapele de parcurs în vederea recuperării creanțelor neachitate la scadență

În situația neachitării la scadență de către clientul debitor a obligațiilor de plată asumate prin contract față de cooperativa de credit sau Casa Centrală, salariatul care are în atribuțiunile de serviciu derularea creditului, va înștiința clientul debitor în vederea achitării sumelor restante.

Dacă clientul debitor nu a achitat suma restantă în termen de 30 zile de la scadență cooperativa de credit sau Casa Centrală trimite debitorului și garantilor înștiințarea de plată a sumei restante prin poștă cu scrisoare recomandată, ca în termen de maxim trei zile lucrătoare de la primirea înștiințării de plată să achite suma restantă, sau sa se prezinte la sediul organizației cooperatiste de credit pentru analizarea situației sale.

La prezentarea debitorului se va efectua analiza la sediul organizației cooperatiste de credit sau a punctului de lucru de conducerea acesteia sau a persoanelor împuternicite în acest sens, împreună cu salariatul ce se ocupă de derularea creditului și clientul debitor stabilindu-se în mod concret modalitatea de achitare a datoriei și termenul limită.

In cazul neprezentării debitorului se poate trece la aplicarea procedurilor de recuperare a creanțelor .

În cadrul analizei se va urmări:

a) Pentru clienții debitori persoane juridice

calitatea managementului ;

evoluția situației economico-financiare pe baza bilanțului contabil, balanțelor lunare și a proiecției viitoare ;

volumul, vechimea și evoluția creanțelor către organizația cooperatista de credit și terți, perspectiva îmbunătățirii capacității de plată potrivit proiecțiilor viitoare;

gradul de utilizare a capacităților de producție ;

evoluția stocurilor de materii prime, materiale semifabricate, produse finite, mărfuri și vechimea acestora;

modul de asigurare a desfacerii produselor finite și mărfurilor și încasarea contravalorii acestora;

existența posibilității majorării capitalului social prin participarea unor potențiali asociați sau a celor existenți cu efect în refacerea capacității de plată;

integritatea, starea tehnică, uzura fizică și morală a garanțiilor, valoarea de piață la data analizei și posibilitățile de valorificare;

situația altor conturi bancare deținute de client.

b) Pentru clienții debitori persoane fizice

modificările intervenite în sensul diminuării capacității de plată a clientului, perspectiva în timp a îmbunătățirii acesteia, stabilindu-se perioada de timp în suferință a capacității de plată ;

identificarea de surse de venit ale debitorului ce pot reface rapid capacitatea de plată ;

contribuția garanților la achitarea sumelor restante precum și a sumelor scadente pe perioada de timp cât capacitatea de plată a debitorului este diminuată ;

integritatea, starea tehnică, uzura fizică și morală a garanțiilor, valoarea de piață la data analizei și posibilitățile de valorificare ;

Concluziile desprinse în urma analizei efectuate conduc la stabilirea modalității de recuperare a datoriilor și termenele de plată pentru debitor.

3. Modalități de recuperare a datoriilor ce pot fi aplicate în baza acordului dintre creditor și debitor

a) Prima modalitate de recuperare a creditelor și dobânzilor o constituie preluarea automată din disponibilitățile existente în contul curent al clientului a sumelor datorate (ajunse la scadență sau restante).

În acest sens, salariatul care gestionează conturile clientului va urmări ca în perioada premergătoare scadențelor de plată să asigure din disponibilitățile clientului sumele necesare achitării ratelor scadente și dobânzilor aferente înaintea altor plăți solicitate sau dispuse de client, altele decât cele prevăzute expres în documente cu titlu executoriu.

b) O altă modalitate o constituie reținerile salariale sau din pensii ca formă de încasare a sumelor datorate de clienți persoane fizice din veniturile e realizate lunar.

Solicitarea pentru efectuarea reținerilor din salariu sau pensie se face printr-o cerere adresată de către organizația cooperatista de credit agentului economic sau instituției unde titularul de împrumut și/sau garanții își desfășoară activitatea și prin care se solicită efectuarea reținerilor din veniturile realizate, pe baza clauzei din contractul de împrumut și a adeverinței eliberate de respectivul agent economic, sau cuponului de pensie care se anexează în copie la cerere, după caz.

În adeverința eliberată debitorului și garantului terțul poprit se angajează că la solicitarea creditorului va executa reținerile salariale solicitate.

În situația în care în mod nejustificat agentul economic sau instituția nu efectuează reținerile solicitate se va analiza situația creată, iar conducerea organizației cooperatiste de credit va decide acționarea în instanță a debitorului pentru investirea cu formula executorie a contractului de credit.

In urma obținerii titlului executoriu și a încheierii de investire cu formula executorie,organizația cooperatista de credit va putea infiinta poprire asupra debitorului si/sau garantilor și va fi transmisa terțului poprit.

c) Reeșalonarea datoriilor existente în sold și achitarea acestora ca urmare a refacerii capacității de plată a debitorului

În urma analizei situației clientului s-a ajuns la concluzia că reeșalonarea datoriilor existente în sold conduce la refacerea capacității de plată a debitorului și creează premizele achitării la scadență a datoriilor.

Se va urmări ca reeșalonarea datoriilor clientului sa nu influențeze lichiditatea curenta a organizației cooperatiste de credit și sa influențeze benefic lichiditatea viitoare a acesteia.

Pe baza datelor obținute din analiza efectuată se va stabili pentru clienții – persoane juridice, un program de redresare pe perioada rămasă în cadrul termenului de creditare.

Acest program va cuprinde:

un studiu de fezabilitate al activității viitoare

un proiect de venituri și cheltuieli al perioadei

existența unei piețe de desfacere certe pentru produsele clientului ș.a.

fluxul încasărilor și plăților în perioada analizată

managementul societății și forța de muncă

mijloacele prin care se realizează monitorizarea activității clientului.

Concluzia la care s-a ajuns în urma analizei se propune spre aprobare factorilor de decizie conform limitelor de competență stabilite prin normele de acordare a împrumuturilor de către CREDITCOOP.

După aprobarea reeșalonării se încheie act adițional la contractul de credit care va fi semnat de organizația cooperatista de credit și client la care se va anexa scadențarul de plata și va fi monitorizat de aceasta în vederea respectării obligațiilor asumate de către client.

În cazul clienților persoane fizice: pe baza datelor obținute în urma analizei se va întocmi un program de refacere a capacității de plată pe perioada rămasă până la termenul final de creditare din contractul de credit.

Acest program va conține:

volumul veniturilor certe realizate de debitor din salariu ;

veniturile estimate a fi realizate prin valorificarea producției agricole și zootehnice obținute de familia debitorului ;

veniturile estimate a fi realizate de către garanți din salariu ;

mijloacele prin care se realizează monitorizarea obținerii veniturilor estimate.

Concluzia la care s-a ajuns în urma analizei se propune spre aprobare factorilor de decizie conform limitelor de competentă stabilite de CREDITCOOP la acordarea împrumuturilor pentru persoane fizice.

După aprobarea reeșalonării se încheie act adițional la contractul de credit și va fi semnat de organizația cooperatista de credit și client la care se va anexa scadențarul de plata.

Reeșalonarea datoriilor existente în sold se face în cadrul termenului de creditare iar creditele restante se trec la credite curente la data aprobării reeșalonării datoriilor.

Pe perioada derulării creditelor obținute de persoanele fizice și juridice,organizațiile cooperatiste de credit nu vor putea efectua reeșalonarea unui credit mai mult de doua ori.

d) Prelungirea scadenței finale și rescadentarea datoriei în cadrul noului termen stabilit

Această procedură de recuperare a datoriilor se poate practica numai în cazuri bine justificate în urma analizei efectuate constituind cea mai bună soluție pentru redresarea activității clientului și refacerea capacității de plată cu implicații benefice pentru organizația cooperatista de credit în scopul recuperării creditului și dobânzilor aferente.

Prelungirea scadenței presupune schimbarea termenului final al plății creditului prevăzut în contract stabilindu-se un alt termen de plată mai mare și se poate efectua o singura data pe perioada derulării contractului de credit respectiv.

La stabilirea noului termen de scadență a creditului se vor avea în vedere următoarele:

existența surselor de finanțare a creditului pentru perioada de prelungire a scadenței luată în calcul pentru a nu influența negativ lichiditatea organizației cooperatiste de credit;

perioada de prelungire a scadenței să asigure refacerea capacității de plată a debitorului și rambursarea sigură a datoriei;

dacă prelungirea scadenței conduce la încadrarea creditului de la grupa creditelor pe termen scurt la grupa creditelor pe termen mediu, atunci activitatea creditată inițial să se încadreze în grupa activităților creditate pe termen mediu ;

creditul existent în sold ( curent + restant ) se reeșalonează până la noul termen de scadență, stabilit putându-se acorda, după caz, un singur termen de grație de până la maxim 3 luni.

se va verifica integritatea, starea tehnică, uzura fizică și morală a garanțiilor, valoarea de piață a acestora și dacă ele acoperă, conform normelor de creditare, valoarea creditului și a dobânzilor aferente, în caz contrar se va solicita completarea garanțiilor.

Concluziile la care s-a ajuns în urma analizei se propun spre aprobare factorilor de decizie conform limitelor de competență stabilite de CREDITCOOP.

După aprobarea prelungirii scadenței datoriei și a noului scadențar de plată se încheie act adițional la contractul de credit semnat de organizația cooperatista de credit și client.

Prelungirea scadenței creditului și reeșalonarea datoriei în cadrul noului termen, implică și înregistrarea în contabilitate a creditelor restante existente în sold la credite curente la data aprobării.

e) Vânzarea sub controlul organizației cooperatiste de credit a unor bunuri mobile și imobile ce fac obiectul garanției creditului

În situația când în urma analizei se ajunge la concluzia că pentru recuperarea datoriilor aceasta este modalitatea cea mai bună se va proceda la evaluarea bunului propus pentru valorificare stabilindu-se valoarea de piață pe baza informațiilor privind cererea și oferta de bunuri similare în zona respectivă.

Această informație are caracter informativ pentru a se vedea dacă acoperă total sau parțial datoria debitorului.

Vânzarea bunului se efectuează sub controlul și supravegherea organizației cooperatiste de credit, iar valoarea de vânzare este cea acceptată de cumpărător.

Valoarea de vânzare trebuie să fie apropiată de cea stabilită în evaluare și să acopere în întregime datoria debitorului.

Cumpărătorul va efectua plata către vânzător prin virarea sumei reprezentând contravaloarea bunului vândut în contul acestuia deschis la organizația cooperatista de credit.

Organizația cooperatista de credit nu va efectua radierea ipotecii sau scoaterea de sub gaj a bunului decât după încasarea sumei și stingerea datoriei.

În cazul când valoarea bunului vândut acoperă numai parțial datoria debitorului vânzarea se va face în următoarele condiții:

valoarea de vânzare a bunului să fie bine determinată ;

vânzarea se va efectua prin licitație publică organizată de debitor cu avizul și supravegherea organizației cooperatiste de credit ;

restul garanțiilor trebuie să acopere fără risc creanța rămasă inclusiv datoriile ce se acumulează până la rambursarea în întregime a debitului, sau până la valorificarea bunurilor aduse în gaj, în cazul că restul garanțiilor nu acoperă debitul rămas se vor aduce în garanție alte bunuri ;

radierea ipotecii sau scoaterea de sub gaj se va face numai după încasarea efectivă a sumelor rezultate din vânzare ;

vânzarea de bunuri în condițiile recuperării parțiale a debitelor se va face numai cu aprobarea Consiliul de administrație la propunerea conducerii organizației cooperatiste de credit pe bază de referat.

Această metodă de recuperare a datoriilor implică o supraveghere juridică de specialitate pe toată perioada cât se derulează operațiunea de vânzare pentru evitarea riscurilor.

f) Recuperarea creanțelor prin intrarea în proprietatea organizației cooperatiste de credit a unor bunuri mobile și imobile

Această modalitate de recuperare a creanțelor se uzitează în mod cu totul excepțional și se poate realiza numai în situația în care regimul juridic al bunurilor ce fac obiectul tranzacției este foarte clar, iar bunurile respective sunt necesare desfășurării activității cooperativei de credit și pentru folosința salariaților.

Intrarea în proprietate a unor bunuri în contul datoriei se realizează pe bază de convenție civilă de dare luare în plată încheiată între debitor și organizația cooperatista de credit în formă autentică.

Bunurile mobile sau imobile acceptate și preluate de organizația cooperatista de credit în contul datoriilor (credit + dobânzi) trebuie să fie aceleași cu cele care au constituit garanția creditului și fac obiectul contractului de garanție (gaj sau ipotecă).

În cazuri excepționale și numai în situațiile în care bunurile aduse în garanție sunt degradate fizic sau moral organizația cooperatista de credit poate accepta și alte bunuri propuse de debitor aflate în proprietatea acestuia.

Bunurile care urmează a fi preluate în plată în contul creanțelor, vor fi în prealabil, evaluate de experți autorizați propuși de organizația cooperatista de credit ținându-se seama de starea fizică, gradul de uzură fizică și morală, valoarea reală de piață.

Această modalitate de recuperare a datoriilor se poate practica numai până în momentul inițierii recuperării debitelor pe cale judiciară, iar valoarea bunurilor trebuie să acopere în întregime debitul.

Organizația cooperatista de credit care în urma analizei a ajuns la concluzia să aplice această modalitate de recuperare a datoriilor va întocmi o documentație care va cuprinde:

date privind debitorul ;

date privind creditul (nr. / data contractului de credit, valoarea creditului, data acordării, termenul final de rambursare) ;

valoarea creanței: credit curent + credit restant dobânzi curente + restante, alte cheltuieli de recuperat (taxe, speze, comisioane etc.) ;

descrierea garanțiilor constituite la acordarea creditului și pe parcurs de către debitorul principal și giranți cu precizarea valorii acestora și a faptului că sunt libere de orice sarcină în favoarea altor creditori (se vor anexa în copie contractele de garanție și de asigurare) ;

precizarea măsurilor luate pentru respectarea condițiilor incluse în contractul de credit privind rambursarea la scadență a ratelor și achitarea dobânzilor aferente de către împrumutat. Se vor prezenta în anexă în copie: procesele verbale de verificare a garanțiilor și a utilizării creditului acordat, înștiințările de plată etc. ;

se vor prezenta motivele care au determinat alegerea acestei modalități de recuperare a datoriilor, precum și necesitatea și utilitatea bunurilor ce urmează a fi luate în plată pentru desfășurarea activității cooperativei de credit

În acest sens pentru fiecare bun se va întocmi:

fișa bunului propus a fi preluat în patrimoniu în contul datoriilor rezultate din contractul de credit, acordul scris al debitorului și/sau giranților autentificat la Notariat pentru darea în plată a bunurilor mobile și imobile, în contul datoriilor pe care le are față de organizația cooperatista de credit, cu precizarea prețului negociat ;

raportul de expertiză tehnică și de evaluare și stabilire a valorii comerciale pentru fiecare bun.

Documentația întocmită conform cerințelor de mai sus va fi prezentată pentru aprobare Consiliului de administrație al cooperativei de credit după care va fi înaintată pentru obținerea aprobării și din partea Casei Centrale CREDITCOOP.

În cazul agențiilor CREDITCOOP documentația întocmita conform cerințelor de mai sus va prezentata pentru aprobare conducerii casei centrale și va fi ratificata în prima ședința a consiliului de administrație al CREDITCOOP.

După obținerea acestor aprobări organizațiile cooperatiste de credit vor trece la efectuarea formalităților de preluare a bunurilor respective în patrimoniu și anume la încheierea contractului (convenției) de dare în plată, urmată în mod obligatoriu de factura emisă de debitor(in cazul pers. juridice) care consemnează transferul dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile legale.

Acțiunea de preluare efectivă a bunurilor trebuie consemnată într-un proces-verbal de predare-primire a bunurilor și înscrierea dreptului de proprietate la organele abilitate, de asemenea vor fi luate măsurile de pază, conservare și depozitare.

După preluare bunurile vor fi înregistrate în evidența contabilă, concomitent cu stingerea datoriilor debitorului.

g) Alte modalități de recuperare a datoriilor având la bază cooperarea dintre creditor și debitor

vânzarea din inițiativa debitorului a unor active altele decât cele care au garantat creditul, în cadrul unui termen convenit cu organizația cooperatista de credit, urmând ca suma obținută din vânzare să fie virată în contul debitorului deschis la organizația cooperatista de credit și destinată rambursării datoriilor restante existente în sold; iar diferența rămasă să fie utilizată de clientul debitor conform propriilor interese ;

preluarea automată din depozitele colaterale ale clientului constituite în vederea garantării împrumutului. Operațiunea se realizează de salariatul care administrează conturile clientului debitor și are bază legală prevederile cuprinse în contractul de credit și contractul de depozit încheiat între organizația cooperatista de credit și client.

stingerea parțială sau totală a datoriilor unor clienți debitori ale căror posibilități de plată sunt foarte reduse, prin prestarea de servicii necesare organizației cooperatiste de credit de către aceștia sau de către un terț obligat debitorului. Contravaloarea serviciilor prestate de client se va utiliza în întregime pentru stingerea datoriilor.

Evidenta privind urmărirea și recuperarea creanțelor în executare.

a) Evidența operativă a creanțelor în executare

Cooperativele de credit, agențiile casei centrale și Corpul executorilor al CREDITCOOP vor organiza evidența operativă a urmăririi și recuperării creanțelor în executare pentru a se cunoaște permanent stadiul de executare și etapele parcurse pentru fiecare debitor în parte.

În acest scop se va întocmi o fișă pentru fiecare debitor care va conține următoarele elemente:

denumirea clientului;

data aprobării pentru acționare în instanță;

suma totală de recuperat (din care: credit, dobândă, taxe, alte creanțe);

data acționării în instanță; procedura execuțională;

termene intermediare fixate de instanță;

completări solicitate de instanță;

hotărârea definitivă a instanței;

suma de recuperat potrivit hotărârii definitive (din care credite, dobânzi, alte creanțe);

suma recuperată ca urmare a procedurilor execuționale, suma utilizată pentru stingerea creanțelor;

diferențe (din care: creanțe neacoperite; sume de restituit).

Această fișă a debitorului în executare se poate ține informatic sau după caz pe suport hârtie.

b) Evidența contabilă a creanțelor în executare.

Cooperativa de credit și Casa Centrală au obligația conform Legii contabilității de a asigura evidența contabilă a creditelor acordate și ansamblului creanțelor deținute de acestea asupra clienților săi.

Pe parcursul derulării unui credit de la acordare până la rambursarea finală se pot întâlni perioade când clientul nu-și achită obligațiile la termenele prevăzute în contract (rată credit + dobânda de plată).

În aceste cazuri creanțele neachitate la scadență de client se înregistrează la creanțe restante. Momentul înregistrării la creanțe restante este ziua următoare scadenței și se efectuează următoarele înregistrări contabile:

– Pentru ratele neachitate la scadență

Credite restante = Credite curente

– Pentru dobânzile neachitate la scadență

Dobânzi restante = Creanțe atașate

În situațiile în care clienții persistă în a nu-și respecta în continuare obligațiile asumate, iar conducerea cooperativei de credit sau a Casei Centrale au epuizat toate procedurile amiabile de recuperare aceasta va hotărî să introducă acțiune în instanță pentru recuperarea creanțelor.

La momentul introducerii acțiunii în instanță se efectuează următoarele înregistrări contabile:

– Pentru creditul neachitat existent în sold

Credite îndoielnice = %

Credite restante

Credite curente

– Calculul de dobândă de la ultima calculare pana la zi pentru creditele existente în sold:

Creanțe atașate = %

Venituri din dobânzi la credite

Venituri din dobânzi la credite restante

și îndoielnice

– Trecerea dobânzile neachitate existente în sold la dobânzi îndoielnice

Dobânzi îndoielnice = %

Dobânzi restante

Creanțe atașate

Constituirea provizioanelor

– Constituirea provizioanelor pentru risc de credit la nivelul necesarului

Cheltuielile cu provizioane = Provizioane pentru

pentru risc de credit risc de credit

– Constituirea provizioanelor pentru risc de dobândă la nivelul necesarului

Cheltuielile cu provizioane = Provizioane pentru risc

pentru risc de dobândă de dobândă

În aceste conturi arătate mai sus (creanțe îndoielnice, dobânzi îndoielnice) sunt evidențiate creanțele în litigiu pe perioada de la introducerea acțiunii în instanță și până la obținerea hotărârii judecătorești definitive sau investirea cu formulă executorie, a contractului de credit și contractelor de garanție mobiliară sau imobiliară.

În momentul obținerii hotărârii judecătorești definitive sau a investirii cu formulă executorie a contractului de credit și contractelor de garanție mobiliară sau imobiliară se efectuează următoarele înregistrări contabile:

Calculul de dobândă de la trecerea creanțelor la îndoielnic și pana la zi pentru creditele existente în sold :

Creanțe atașate = Venituri din dobânzi la credite

restante și îndoielnice

Organizația cooperatista de credit la momentul investirii cu formulă executorie a contractelor de credit va proceda la înregistrarea pe pierderi a creanțelor existente în sold, aferente clientului respectiv și va utilizarea provizioanele specifice de risc existente în sold.

În situațiile când rămân sume neacoperite din provizioane se vor constitui provizioane de risc de credit și dobânda pana la nivelul necesarului.

– înregistrarea pe pierderi a creanțelor neachitate existente în sold.

Pierderi din creanțe = %

acoperite cu provi- Creanțe îndoielnice

zioane Dobânzi îndoielnice

Creanțe atașate

– utilizarea provizioanelor create existente în sold

Provizioane pentru risc = Venituri din provizioane

de credit pentru risc de credit

Provizioane pentru risc = Venituri din provizioane

de dobândă pentru risc de dobândă

– concomitent cu operațiunile de mai sus se procedează la înregistrarea în conturile de evidență din afara bilanțului

% = Contrapartidă

Credite scoase din activ,

urmărite în continuare

Dobânzi aferente creditelor scoase

din activ, urmărite în continuare

– înregistrarea dobânzii calculate pentru creditele scoase din activ și urmărite în continuare

Creanțe atașate = Contrapartida

În urma executării garanților de către executorii rețelei CREDITCOOP, sumele obținute din vânzarea garanțiilor se virează de către executori în conturile curente ale cooperativei de credit, efectuându-se următoarele înregistrări contabile:

a ) Primirea sumelor rezultate din vânzarea bunurilor mobile sau imobile

% = Cont disponibilitati al clientului

Cont curent

Casa în lei

b ) Încasarea creanțelor din disponibilitățile clientului

Cont de disponibilității = %

al clientului Venituri din creanțe restante si

îndoielnice

Venituri din recuperări de

creanțe amortizate

Concomitent

c ) înregistrarea în conturile de evidență din afara bilanțului

Contrapartidă = %

Datorii atașate

Dobânzi aferente creditelor scoase din activ urmărite în continuare

Credite scoase din activ urmărite în continuare.

a. Insolvabilitatea

Starea de insolvabilitate se definește prin imposibilitatea creditorului de a-și recupera creanța de la debitor, din cauză că acesta nu are venituri pentru acoperirea creanței și nici bunuri legal urmăribile, sau bunurile urmărite nu pot fi valorificate din cauză că nu sunt cerute de piață.

Executorii rețelei CREDITCOOP la încheierea procesului de executare silită întocmesc un proces-verbal în care consemnează cum s-a efectuat valorificarea fiecărui bun gajat și suma încasată, precum și dacă din suma totală încasată din vânzarea bunurilor s-a stins creanța în întregime sau parțial.

În situația când creanța s-a stins parțial urmează ca să se identifice de către executorii rețelei CREDITCOOP, cooperativa de credit sau Casa Centrală, alte bunuri proprietatea debitorului ce pot fi valorificate pentru acoperirea creanței.

Hotărârea judecătorească definitivă va fi înaintată cu cerere executorilor rețelei CREDITCOOP care vor proceda ca și la prima acțiune de executare exemplificată mai sus, iar rezultatul acestei acțiuni de executare va fi redat în procesul verbal încheiat în care se va menționa dacă nu s-a acoperit creanța, ce posibilități de recuperare a creanțelor mai există sau dacă debitorul este insolvabil.

În situația în care recuperarea creanțelor de la debitor se efectuează în conformitate cu Legea 64/1995 republicata privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului la încheierea procedurii falimentului lichidatorul va prezenta raportul final al acțiunii de valorificare a bunurilor debitorului ce va fi aprobat de judecătorul sindic. Pe baza raportului final instanța de judecată va emite o hotărâre judecătorească.

După ce această hotărâre judecătorească rămâne definitivă, acest debitor poate fi declarat insolvabil :

Contrapartida = %

Creanțe atașate

Dobânzi aferente creditelor scoase din

activ și urmărite în continuare

Credite scoase din activ și urmărite în continuare

4.6. Controlul utilizării și garantării creditelor

Potrivit legislației în vigoare, băncile au dreptul sa verifice la clienții beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate cu privire la :

destinațiile pentru care s-au aprobat ;

modul de constituire și păstrare a garanțiilor ;

de respectare a normelor de lucru ;

clauzele din contractele de credit în vederea asigurării rambursării la scadenta a împrumuturilor și plata dobânzilor datorate.

Periodic, în termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele de drept a situațiilor contabile periodice sau de la întocmirea balanței de verificare, inspectorii de credit sau persoanele cu atribuții pe linie de creditare vor efectua verificări ale situației economico-financiare.

Verificarea garanțiilor creditelor se efectuează atât faptic prin constatări la fata locului cit și scriptic pe baza datelor din evidentele contabile ale clienților.

Verificarea faptica a garanției se efectuează asupra bunurilor constituite drept garanție urmărindu-se existenta bunurilor luate în garanția creditelor, prin :

operațiuni de numărare, măsurare, cântărire ;

controale efectuate la fata locului în magazii, depozite, hale, mijloace de transport, etc. ;

modul de depozitare, păstrare și conservare a bunurilor luate în garanția creditelor.

Verificarea scriptica a garanției creditelor se efectuează lunar asupra evidentei contabile, tehnico-operative și statistice ale clienților, urmărindu-se :

– concordanta datelor din evidente cu cele efective constatate pe teren;

concordanta soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont cu cele din evidentele clienților.

Constatările rezultate cu ocazia verificării lunare, faptice și scriptice a garanției creditelor se vor consemna în procesele verbale încheiate cu clienții în cauza. În cazul în care unele bunuri ce au fost luata în garanția creditelor au fost înstrăinate, ori s-au degradat ca urmare a termenului de garanție sau a păstrării în condiții necorespunzătoare, se va solicita clienților beneficiari de credite sa le înlocuiască imediat cu alte bunuri din activul unitarii. În cazul refuzului înlocuirii acestora, se va trece la valorificarea titlurilor executorii pe care unitatea la deține și se va declanșa procedura de executare silita.

CAPITOLUL V – STUDIU DE CAZ

PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT SOCIETATII COMERCIALE GEORGESCU S.R.L. SI ANALIZA RISCURILOR ACORDARII ACESTUIA PENTRU COOPERATIVA DE CREDIT MUSCELUL CAMPINA, JUDETUL PRAHOVA.

In cadrul primei faze de informare și documentare conducerea cooperativei poarta o discuție cu d-na Georgescu Liliana, administrator SC Georgescu SRL, solicitându-i următoarele date :

denumire: SC GEORGESCU SRL – jud. Prahova ;

adresa : str. Carol I, nr. 246, loc. Câmpina ;

forma de organizare : Societate comerciala cu răspundere limitata ;

număr de înregistrare la Registrul comerțului : J29 /950/13.01.1999 ;

codul unic de înregistrare : 16436201 ;

activitate principala: CONSTRUCTII DE CLADIRI

reprezentanții legali ai femei : Georgescu Liliana, asociați Chiru Marin și Chiru Floarea ;

activ la data ultimei balanțe de verificare – 31.01.2006 : 512.905 lei ;

cifra de afaceri la data ultimei balanțe de verificare – 31.01.2006: 144.110 lei ;

profit la data ultimei balanțe de verificare – 31.01.2006: 28.870 lei .- nu a mai beneficiat de alte credite din cooperația de credit și nici de la alte bănci.

credit solicitat : 100.000 lei ;

garanții personale – 2 giranți :

Ghioalda Laurentiu, funcționar la IJPF Câmpina cu un venit de 1.038 mii lei ;

Georgescu Viorel, funcționar la IJPF Câmpina cu un venit de 1.162 lei;

garanții reale – ipoteca gr. I, pe imobil proprietate administrator

In urma analizării acestor date inspectorul de credite trece la solicitarea și completarea documentației tehnico – economice necesare obținerii creditului:

– cererea de credite ( anexa 1 la contractul de credit ), semnata de persoanele autorizate sa reprezinte cooperativa, completata și stampilata în mod obligatoriu cu toate informațiile solicitate de formular:

Nr. 307/26/02/2006 Anexa 1

CERERE DE CREDITE

CATRE,

Cooperativa de credit Muscelul Câmpina OC

Va rugam sa ne aprobați acordarea unui credit pentru aprovizionare cu stocuri curente în suma de 100.000 lei.

In susținerea cererii noastre prezentam următoarele :

I. DATE INFORMATIVE la data de 31.01.2006

Conturi deschise la banca :

Cont de disponibilitati la vedere nr. 2021900190100014005659, sold 93.231.. lei

Cont de depozit nr.………………sold………………..mii lei

Cont de credite :

termen scurt :

nr.………..sold………….mii lei

nr.………..sold………….mii lei

nr.………..sold………….mii lei

termen mediu

nr.………..sold………….mii lei

nr.………..sold………….mii lei

nr.………..sold………….mii lei

Denumirea societatii: SC GEORGESCU SRL

Reprezentata prin: Georgescu Liliana

Sediul societatii : Câmpina str. Carol I , nr. 246

Cod poștal…105600.Fax 0244/258232

Telefon 0244/258232

Înregistrata la Oficiul Registrului Comerțului J29/950/13.01.1999, CUI: 167436201.

Reprezentanții legali ai solicitantului de credit :

II. SURSE DE VENITURI, CHELTUIELI SI PROFIT

1. Total venituri – din care :

– în lei

III. GARANTII PROPUSE

1. Garanții de baza

IV. DECLARATIE

Declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal privind falsul în declarație, ca toate datele din prezenta cerere sunt corecte și ca mă oblig sa respect toate obligațiile ce îmi revin în relațiile cu Cooperativa de Credit Muscelul Câmpina OC, jud. Prahova.

Data: 26.02.2006 Georgescu Liliana L.S. …………………………………..

(semnături autorizate)

Se face analiza formala urmărindu-se prezentarea tuturor documentațiilor complete cu toate copiile documentelor necesare analizării în vederea acordării creditului:

– documentația de constituire a firmei :

actul constitutiv al SC Georgescu SRL ;

statutul SC Georgescu SRL ;

hotărârea judecătoreasca 1358/05.01.1999 ;

certificatul de înregistrare fiscala J 29/950/13.01.1999 ;

codul de înregistrare fiscala 16436201.

– documentația economico financiara :

balanța de verificare ultima întocmita ( 31.01.2006 ) ;

balanța la 31.12.2005 ;

bilanțul la 31.12.2005 ;

contul de profit și pierdere la 31.12.2005.

– modalitățile de garantare și documente care atesta proprietatea acestora :

adeverințele de salariați ale giranților ;

factura autoturismului ;

extrasul de pe cartea funciara a casei nr. 1789/N, cu numărul cadastral 1884.

In cadrul analizării afacerii propuse pentru a fi creditata s-au făcut următoarele constatări :

unitatea este situata intr-o zona în care se construiește foarte mult;

unitatea are contracte încheiate cu cinci clienți pentru construirea a cinci imobile tip vila ;

unitatea are salariați pregătiți în profesiile necesare la construcții ;

depozitele de materiale de la care se aprovizionează firma sunt din oraș, ceea ce nu conduce la majorarea preturilor și cu costul benzinei, materialele având preturi mici.

– Anexa la cererea de creditare, anexa 2 la contractul de credit :

SITUATIA

Împrumuturilor și disponibilităților bănești

la alte bănci sau alți creditori (debitori) la data de 26.02.2006

IMPRUMUTURI PRIMITE SAU CONTRACTATE LA ALTE BANCI SAU ALTI CREDITORI

DISPONIBILITATI BANESTI AFLATE ÎN CONTURI LA ALTE BANCI SAU DATE CU IMPRUMUT UNOR DEBITORI

Semnături autorizate,

Georgescu Liliana

L.S. ___________________________

In urma studierii documentațiilor aduse, inspectorul de credite analizează bonitatea și evaluează atât nevoile de credite ale SC Georgescu SRL cit și posibilitățile de rambursare ale acestora, întocmind situația patrimoniala și indicatorii de eficienta, anexa 3, la contractul de credit:

SITUATIA PATRIMONIALA SI INDICATORII DE EFICIENTA

Pentru obținerea unei imagini reale asupra bonității clientului solicitant de credite, este necesara verificarea exactității și legalității datelor din raportările lunare, trimestriale și anuale,care stau la baza calculului indicatorilor de eficienta economica.

Datele din bilanțul contabil (balanța de verificare) vor fi grupate după cum urmează:

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

-lei-

INDICATORII DE BAZA ÎN ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE A CLIENTULUI

Lichiditatea imediata (L) reprezintă capacitatea clientului de onorare a obligațiilor către terți și de rambursare a creditelor și dobânzilor datorate.

Sld. deb. la ct. de gest + Sld. deb. ct. de disponib si

(mai puțin mat. prime) ct de creanțe

L = –––––––––––––––––––––––––– x 100 > 100 %

Sld. creditor al ct de obligații către terți și credite

584264

L = –––– x 100 = 203,63 %

286920

Lichiditate buna, situându-se peste 100 %, firma are posibilitatea de a rambursa creditele și dobânzile datorate și de a onora obligațiile către terți.

Solvabilitatea patrimoniala reflecta gradul în care capitalul propriu asigura acoperirea creditelor pe termen scurt sau mediu sau capacitatea clientului de a-si onora obligațiile asumate fata de terți cu ajutorul activelor sale.

Capitaluri proprii

S = –––––––––––––––- x 100 > 40 %

Capitaluri proprii + total credite

508802

S = ––––- x 100 = 100 %

508802

Firma are o situație financiara buna, cu un grad de îndatorare mic, capitalul propriu asigurând acoperirea datoriilor.

Rentabilitatea în funcție de cheltuieli se calculează ca raport intre profitul net și cheltuieli totale.

Profit net

R = –––––– x 100 > 5 %

Chelt totale

288681

R = –––– x 100 = 26,31 %

1097376

Firma realizează un profit suficient de mare pentru a acoperi cheltuielile efectuate, indicatorul înregistrând un rezultat bun.

Gradul de îndatorare este un indicator de echilibru care arata limita pana la care clientul este finanțat din alte surse decât fondurile sale proprii și se calculează astfel :

Sld. creditor al conturilor de obligații către terți

G.I = ––––––––––––––––––––––– x 100 > 50 %

Total active nete

286920

G.I. = ––––– x 100 = 82,02 %

352225

Firma se finanțează din fondurile proprii, acest indicator arătând ca nu este nici un semnal de alarma pentru unitatea creditoare.

Comparându-se nivelul realizat al indicatorilor cu cel prevăzut al acestora se constata ca se poate acorda creditul de 100.000 lei, SC Georgescu SRL în condiții de siguranța.

In cadrul analizei bonității SC Georgescu SRL înregistrează un nivel bun al indicatorilor, motiv pentru care inspectorul de credite poate trece la evaluarea riscurilor acordării creditului solicitat :

– riscul firmei de a-si reorienta activitatea

active fixe

A = ––––- x 100 > 15 %

Active

156577

A = –––– x 100 = 19,99 %

783117

In viitorul apropiat nu este necesara reorientarea activității firmei.

– riscul financiar – RF . Indica dificultățile legate de posibilitatea rambursării la termen a obligațiilor către banca.

Evaluarea riscului de faliment

Z = 0,24 x1 + 0,22×2 + 0,16×3 – 0,87 x4 – 0,10×5

Excedentul brut de exploatare

x 1 = ––––––––––––––-

datorii totale

343728

x 1 = ––––- = 1,20

286920

capital permanent

x 2 = –––––––––––

activ

220121

x 2 = –––––––– = 0,28

797722

active circulante

x 3 = –––––––––––

activ

626540

x 3 = ––––––– = 0,78

797722

cheltuieli financiare

x 4 = ––––––––––-

cifra afaceri

18

x 4 = ––––– = 0

1441100

chelt. personal

x 5 = –––––––––

val adăugata

9856

x 5 = ––––- = 0,03

288681

Z = ( 0,24 x 1,2 ) + ( 0,22 x 0,28 ) + ( 0,16 x 0,78 ) – ( 0,87 x 0 ) – ( 0,10 x 0,03 ) = 0,48

Se încadrează în cazul “a” => Z > 0,16 însemnând situație financiara foarte buna iar riscul de faliment este mai mic decât 10 % – firma solvabila. Punctaj – 48.

– riscul comercial – RC. Indica incertitudinea ce poate apare la încasarea creanțelor si/sau la plata furnizorilor.

a ) perioada medie de încasare a creanțelor:

creanțe

PmIC = –––––––– x 100

Cifra de afaceri

495764

PmIC = ––––– x 100 % =34,40

1441100

b ) perioada medie de plata a furnizorilor:

furnizori neplătiți

PmP1F = –––––––––- x 365 zile Cifra de afaceri

38900

PmP1F = ––––– x 365 = 9,85

1441100

Pm1C < PmP1F => exista un risc redus de a nu-si recupera creanțele și de a nu-si putea plați furnizorii. Punctaj – 20.

– riscul de garantare RG. Indica rapiditatea posibilităților de valorificare a bunurilor aduse în garanție

Firma se înscrie în grupa “a “ siguranța mare, fiind garantata cu teren și locuința în intravilan, bunuri mobile asigurate și giranți. Punctaj – 10.

– riscul managerial RM. Este determinat de calitatea echipei de conducere, încadrându-se la :

– echipa eterogena și cu experiența ;

– relații foarte bune cu banca și terții.

Punctaj –10.

– riscul total RT. Se determina pe baza punctajelor obținute pe clasa de risc respectiva:

RT = RF + RC + RG + RM > 80 puncte

RT = 50 + 20 + 10 + 10 = 90 puncte

SC Georgescu SRL se încadrează în clasa de risc I, având performante financiare foarte bune, fapt care ii va permite achitarea la scadenta a obligațiilor fata de banca. Se prefigurează menținerea și în perspectiva a performantelor financiare iar garanțiile oferite de SC Georgescu SRL asigura siguranța maxima.

Riscul de creditare este minim.

O alta condiție care trebuie îndeplinita pentru a se acorda creditul este constituirea garanțiilor asiguratorii, pentru care firma prezintă:

garanții reale imobiliare : – ipoteca de rangul I asupra imobilului proprietate;

garanții reale mobiliare: – autoturism Dacia, an fabricație 2002, asigurat laGenerali SA, conform poliței 720/ 25.12.2005;

garanții personale: – 2 giranți fidejusori cu veniturile lor salariale.

Pentru care se trece la întocmirea:

contractului de garanție imobiliara – anexa 4;

contractului de garanție mobiliara – anexa 5;

contractelor de fideiusiune cauțiune anexa 6 ( cate un formular pentru fiecare girant în parte ).

Cooperativa de Credit Muscelul Câmpina.

Adresa : Câmpina, jud. Prahova

anexa 4

CONTRACT DE GARANȚIE IMOBILIARĂ

NR 495 DIN 28.02.2006

Subsemnata Georgescu Liliana domiciliata în Câmpina, str. Carol I, nr. 246,. posesoare al C.I seria PH nr 036601 eliberat de Politia Câmpina la data de 26.01.2001 în calitate de debitor, consimt să garantez împrumutul acordat prin contractul de credit nr 468 din 2802.2006 în sumă de 100.000 lei plus dobânzile aferente de către Cooperativa de Credit Muscelul Câmpina, jud. Prahova, prin ipotecă de rangul I asupra imobilului situat în str. Carol I nr. 246, compus din 5 camere, în suprafață utilă de 320 mp, evaluat la suma de 220.000 lei.

Acest imobil se află în circuitul civil și a intrat în proprietatea mea prin construirea lui de către mine și șotul meu.Dreptul de proprietate este intabulat în C.F. nr. 1789/N a localității cu nr. cadastral provizoriu 1884 și este liber de sarcini așa cum rezultă din extrasul de C.F 4816/26.02.2006 eliberat de către Biroul de carte Funciară de pe lângă Judecătoria jud. Prahova și din certificatul fiscal nr 56892/27.02.2006 eliberat de Serviciul Impozite și Taxe locale al Primăriei Câmpina.

Subsemnatul proprietar al imobilului declar că acesta nu este ipotecat în favoarea altui creditor și mă oblig a nu înstrăina garanția dată prin acest act fără acordul scris al cooperativei creditoare. Totodată înțeleg ca asupra acestui imobil să se ia din Cartea Funciară a inscripției ipoteca de rangul I la dispoziția cooperativei, în baza căreia aceasta poate trece la executarea silită, în cazul nerambursării la scadență a creditului și dobânzii aferente.

De asemenea renunț la beneficiul de diviziune și discuțiune.

Sunt de acord ca în cazul dispariției sau distrugerii bunului ipotecat, despăgubirile acordate de societatea de asigurări să fie cesionate în favoarea cooperativei de credit.

Subscrisa Cooperativa de credit Muscelul Câmpina cu sediul în Câmpina. str. Culturii nr. 15, jud. Prahova prin reprezentanții săi legali dna Banescu Mariana președinta și dna Sburlea Rodica contabil șef acceptă această garanție ipotecară instituită prin prezentul contract.

Întocmit astăzi 28.02.2006 data autentificării în 3 exemplare din care 1 a fost înmânat părților.

DEBITOR COOPERATIVA DE CREDIT Nume Semnătură

Georgescu Liliana Președinta Banescu Mariana

Contabil șef Sburlea Rodica

anexa 5

Cooperativa de Credit Muscelul Câmpina OC

Adresa Câmpina, str. Culturii nr. 15, jud. Prahova

CONTRACT DE GARANȚIE MOBILIARĂ

NR…720….DIN…28.02.2006…..

Subsemnata Georgescu Liliana cu domiciliul in Câmpina str. Carol I, nr. 246 având calitatea de debitor în contractul de credit încheiat cu Cooperativa de credit Muscelul Câmpina, consimt să garantez împrumutul acordat prin contractul de credit nr. 468 din 28.02.2006 în sumă de 100.000 lei și dobânzile aferente prin gaj constituit asupra următoarelor bunuri aflate în proprietatea mea, identificate astfel :

Declar că bunurile mobile gajate aflate în proprietatea mea, nu sunt afectate de nici o altă sarcină în favoarea vreunui alt creditor, și mă oblig ca pe toată durata contractului de garanție să le folosesc în mod rațional fără a deteriora lucrurile din punct de vedere calitativ și cantitativ și să nu le înstrăinez fără acordul scris al cooperativei de credit până la lichidarea completă a creditului.

Consimt ca în situația în care creditul nu va fi rambursat la scadențele cuvenite să poată trece la executarea silită. De asemenea accept dreptul creditorului de a proceda la verificarea bunurilor gajate pe toată perioada creditării.

Totodată cesionez în favoarea Cooperativei de credit Muscelul Câmpina, drepturile de încasat din contractul de asigurare nr 26854 din 25.12.2005 încheiat cu Generali SA.

Prezentul contract constituie titlu executoriu.

ÎN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANȚIEI.

Debitorul se obligă în același timp prin prezentul contract să renunțe la beneficiul de discuțiune și diviziune.

Cooperativa de credit Muscelul Câmpina prin reprezentanții săi legali dna Banescu Mariana președinta și dna Sburlea Rodica contabil sef acceptă această garanție pentru creditul în sumă de 10.000 lei acordat lui SC Georgescu SRL.

Întocmit astăzi 28.02.2006 în 4 exemplare cu valoare de original fiecare.

GARANT

Georgescu Liliana Cooperativa de credit Muscelul

Câmpina PRESEDINTA Banescu Mariana

CONTABIL SEF Sburlea Rodica

Avizat Oficiu Juridic

Cooperativa de credit Muscelul Câmpina anexa 6

CONTRACT DE CAUȚIUNE

NR…592…….DIN…28.02.2006….

Între dl…Ghioalda Laurentiu… în calitate de cauționar (fidejusor),

și

Cooperativa de credit cu sediul în …Muscelul Câmpina… prin reprezentanții săi legali dna …Banescu Mariana…președinta și dna …Sburlea Rodica..contabil sef în calitate de creditor a intervenit prezentul contract de cauțiune în următoarele condiții :

1. Fidejusorii se obligă să garanteze în favoarea Cooperativei de credit Muscelul Câmpina creditul în sumă de …100.000 lei… plus dobânzile aferente creditului acordat de Cooperativa de credit Muscelul Câmpina debitorului…SC Georgescu SRL…… în baza contractului de credit nr.…468/28.02.2006…

2. Fidejusorii se obligă să garanteze obligația în mod solidar cu debitorul, garanția constituindu-se asupra următoarelor bunuri :

– gaj asupra …veniturilor din salarii…

– ipotecă de rangul………asupra imobilului

ÎN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANȚIEI.

3. Fidejusorii se obligă în același timp prin prezentul contract de garanție să renunțe la beneficiul de discuțiune și diviziune.

4. Fidejusorii sunt de acord ca executarea prezentei garanții să se facă în baza contractului de credit sus menționat, ce constituie titlu executoriu în cazul în care debitorul nu-și execută la termen obligațiile.

Încheiat astăzi…28.02.2006…în…4…exemplare cu valoare de original fiecare.

CAUȚIONARI (FIDEJUSORI) CREDITOR

…Ghioalda Laurentiu………… PRESEDINTA…Banescu Mariana.. CONTABIL ȘEF…Sburlea Rodica…

Avizat Oficiu Juridic

………………………………………………………………………………………

Cooperativa de credit Muscelul Câmpina OC

anexa 7

CONTRACT DE CAUȚIUNE

NR…593…….DIN…28.02.2006……….

Între dl…Georgescu Viorel. în calitate de cauționar (fidejusor),

și

Inflorirea Cooperativa de credit cu sediul în ……Muscelul Câmpina OC, jud. Prahova … prin reprezentanții săi legali dna Banescu Mariana președinta și dna Sburlea Rodica contabil sef în calitate de creditor a intervenit prezentul contract de cauțiune în următoarele condiții :

1. Fidejusorii se obligă să garanteze în favoarea Cooperativei de credit Muscelul Câmpina OC creditul în sumă de …100.000 lei….plus dobânzile aferente creditului acordat de Cooperativa de credit Muscelul Câmpina OC debitorului…SC Georgescu SRL… în baza contractului de credit nr.…468/28.02.2006…

2. Fidejusorii se obligă să garanteze obligația în mod solidar cu debitorul, garanția constituindu-se asupra următoarelor bunuri :

– gaj asupra …veniturilor din salarii……

– ipotecă de rangul………asupra imobilului

ÎN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANȚIEI.

3. Fidejusorii se obligă în același timp prin prezentul contract de garanție să renunțe la beneficiul de discuțiune și diviziune.

4. Fidejusorii sunt de acord ca executarea prezentei garanții să se facă în baza contractului de credit sus menționat, ce constituie titlu executoriu în cazul în care debitorul nu-și execută la termen obligațiile.

Încheiat astăzi…28.02.2006……..în…4….exemplare cu valoare de original fiecare.

CAUȚIONARI (FIDEJUSORI) CREDITOR

……Georgescu Viorel………….. PRESEDINTA Banescu Mariana….

CONTABIL SEF … Sburlea Rodica..

………………………………………………………………………………………….

– contractul de depozit colateral anexa 8 la contractul de credit, se întocmește doar daca este cazul:

Anexa 8

CONTRACT DE DEPOZIT COLATERAL1

-accesoriu la contractul de credit nr.……./……….-

Agenția CREDITCOOP ……..…………….. cu sediul în localitatea ……………………str.……………………. nr.…….. județul ……………. reprezentată prin ……….…………… Director și ………….……….. Contabil șef…………………….în calitate de depozitar

și

Dl./d-na …………………………….. în calitate de beneficiar al creditului / garant, domiciliat în localitatea …………………., str.…………………., nr.….., bloc ………, sc.……, apartament ……, județul (sector) ……. cod numeric personal …………………., am încheiat prezentul contract de constituire a unui depozit colateral în sumă de lei (în cifre) …………… adică (în litere) ……………………

pe termen de ………… luni, în scopul garantării împrumutului acordat în conformitate cu contractul de credit nr.………….. din data de ……………,

Am luat cunoștință că:

-acest depozit colateral este constituit în scopul garantării împrumutului primit în sumă de ……………, cu termen final de rambursare la data de …………

-dobânda va fi bonificată anual, procentul acesteia urmând a fi cel comunicat de CREDITCOOP, prin circulare, pentru depozitele pe termen de 12 luni;

-depozitul nu poate fi retras mai devreme de data achitării ultimei rate a creditului și a dobânzii aferente, inclusiv a eventualelor cheltuieli de urmărire.

Depozitul se desființează numai la cererea scrisă a titularului, iar în cazul în care acesta nu solicită desființarea, depozitul se va prelungi automat pe termene de 1 lună sau până la rambursarea integrală a datoriilor.

Depozitarul se obligă să păstreze confidențialitatea tuturor datelor privind depozitele constituite, conform legislației în vigoare.

Acest contract a fost încheiat astăzi …………. în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

D E P O Z I T A R, D E P O N E N T DIRECTOR …………… Semnătura …………………

contabil șef ……. Clauză de împuternicire

1……………………..

2……………………..

1. Contractul de depozit colateral anexa 7 la contractul de credit, se întocmește doar daca este cazul.Fiind întrunite toate condițiile de acordarea creditului de 100.000 lei Asociației Familiale Georgescu, se trece la completarea contractului de credit, anexa 8 la dosarul de creditare. Toate paginile contractului de credit se semnează atât de către creditor cit și de împrumutat.

Anexa 9

CONTRACT DE CREDIT nr.…468…

încheiat astăzi …28.02.2006

Între :

1) …..Cooperativa de credit Muscelul Câmpina… cu sediul în localitatea… Câmpina str.Culturii nr.15 bloc …-… sc..- ap. …- … județul ……Prahova….. reprezentată prin președinte …Banescu Mariana… și contabil șef …Sburlea Rodica… denumită în prezentul contract organizație cooperatistă de credit în calitate de CREDITOR, pe de o parte și

2) …SC GEORGESCU SRL… cu sediul / domiciliul în localitatea …Câmpina…str. …Carol I… nr. …246, bloc…-.., sc. …-…, ap. …-…, județul …Prahova…înmatriculată la Registrul comerțului cod unic nr.…16436201… reprezentată prin d-na…Georgescu Liliana…. în calitate de …administrator și dl / d-na ……………………în calitate de..…………… denumită în continuare ÎMPRUMUTAT a intervenit prezentul CONTRACT DE CREDIT încheiat în următoarele condiții :

Art.1 Obiectul contractului

… Cooperativa de credit Muscelul Câmpina OC….. acordă împrumutatului un credit în sumă de …100.000 lei…. adică (zecemiilei ).

1.2 Creditul va fi utilizat exclusiv pentru …aprovizionare materiale….

Art.2 Acordarea creditului

2.1 Creditul se va pune la dispoziția împrumutatului prin conturile :

– Contul de credite ………………-………………………..

– Contul de disponibilități …2021900190100014005659…..

2.2 Creditul se acordă integral până la data de …28.02.2006……….

2.3 Creditul pus la dispoziția împrumutatului va fi utilizat prin efectuarea de plăți pe baza documentelor prezentate de client.

Art.3 Durata creditului

3.1 Creditul se acordă pe o perioadă de …36…..luni.

3.2 Creditul se va rambursa în lei în ……36……rate lunare / trimestriale cu scadență finală la data de …28.02.2009

3.3 Eșalonarea ratelor din creditul acordat și a dobânzilor aferente este stabilită de comun acord prin graficul de rambursare anexă la prezentul contract, fiind parte integrantă din acesta.

3.4 Creditul va putea fi rambursat și cu anticipație la cererea împrumutatului numai dacă acesta dispune de disponibilități suficiente în cont pentru a plăti în întregime rata sau ratele stabilite conform graficului de rambursare.

3.5 Rambursarea cu anticipație a creditului se poate face numai după achitarea integrală a datoriilor restante și a dobânzilor scadente.

Art.4 Dobânda

4.1 Rata anuală a dobânzii ce se plătește de împrumutat este fluctuantă, fiind supusă modificării (majorării, micșorării) pe toată perioada creditării.

4.2 La data încheierii prezentului contract, rata anuală a dobânzii este de …12 %… pe an și poate fi modificată fără consimțământul împrumutatului.

Modificarea ratei anuale a dobânzii obligă creditorul de a afișa la sediul său la loc vizibil noul nivel de dobândă și data la care se aplică.

Împrumutatul va lua cunoștință de această modificare a nivelului de dobândă, la prima prezentare a acestuia la sediul organizației cooperatiste de credit.

4.3 Dobânda datorată se calculează la fiecare sfârșit de lună și la termenul de plată a ratelor de credit. Dobânda calculată se încasează la termenul de plată prevăzut în graficul de rambursare anexat la prezentul contract din disponibilitățile existente în contul împrumutatului, prin reținere cu notă contabilă efectuată de către CREDITOR.

4.4. Dobânda aferenta creditului acordat se determina utilizând următoarea formula de calcul:

Sld. cred. x nr. zile x proc.dob

Dob. Calc. = ––––––––––––––

365 x 100

unde: dob. calc = dobânda calculata

sld.cred = soldul creditului

nr. zile = numărul de zile luate în calcul

proc. dob = procentul de dobânda

365 = zilele calendaristice anuale

Art.5 Garanții asiguratorii

5.1..……SC Georgescu SRL……… în calitate de împrumutat și …Ghioalda Laurentiu – girant – fidejusor Georgescu Viorel – girant – fidejusor…………………………

în calitate de garanți ne obligăm în solidar cu împrumutatul să garantăm împrumutul acordat prin prezentul contract și dobânzile aferente la scadențele stabilite renunțând la beneficiul de discuțiune și diviziune.

A. Cu ipoteca în favoarea…Cooperativei de credit Muscelul Câmpina OC ………constituită de…SC Georgescu SRL…… asupra imobilului …casa de locuit……… situat în …Câmpina, sos. Carol I, nr. 246.și a cărui proprietar (i) sunt (suntem) conform contractului de garanție imobiliară nr..720….din …28.02.2006…..înregistrat la Judecătoria ……Câmpina… și anexat prezentului contract.

Cesionez în favoarea …Cooperativei de credit Muscelul Câmpina OC…drepturi de încasat din despăgubirile de la Societatea de Asigurări …Generali SA….. potrivit contractului de asigurare nr …26854/25.12.2005……

B. Cu garanție mobiliară constituită de …Georgescu Liliana…….. asupra bunurilor mobile conform contractului de garanție mobiliară nr…720/28.02.2006….. înscris în Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare la nr…123… din…28.02.2006……………… pentru suma de …100.000…. lei

C. Cu bunurile cumpărate din creditul acordat prin prezentul contract estimate la suma de …99.920 lei, reprezentând în principal (denumire, cantitate, valoare) ……materiale construcție…asupra cărora ne obligăm ca în termen de 15 zile de la achiziționare să constituim gaj și să-l înscriem în Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare.

D. Cu garanții fidejusori după cum urmează :

1. Numele și prenumele…Ghioalda Laurentiu……..domiciliat în localitatea…Campina..str…Plugari,…nr…5…bloc…-….sc…-….etaj…-….ap…-….județul…Prahova…telefon…0723442122….posesor al C.I. seria…PH… nr…100834..eliberat la…11.11.2003…de Poliția…Câmpina…angajat permanent la ……IJPF ….…cu sediul în localitatea…Câmpina….str. …Mircea Cel Bătrân…nr…36…în funcția de…funcționar…mă oblig solidar cu beneficiarul împrumutului pentru rambursarea împrumutului acordat prin prezentul contract în sumă de …100.000 lei și a dobânzilor aferente, la scadențele stabilite renunțând la beneficiul de discuțiune și diviziune.

Prin semnarea prezentului am luat la cunoștință de prevederile sale, obligându-mă să le respect întocmai.

Semnătura …Ghioalda Laurentiu….

2. Numele și prenumele…Georgescu Viorel…..domiciliat în localitatea…Campina..str… Carol I…,..nr…138…bloc…-….sc…-….etaj…-….ap…-….județul…Prahova…telefon…217497….posesor al C.I. seria…PH.. nr…108959…..eliberat la…22.03.2004…de Poliția…Câmpina…angajat permanent la …IJPF Câmpina…cu sediul în localitatea…Câmpina….str. …Mircea Cel Bătrân……nr…36…..în funcția de…funcționar……mă oblig solidar cu beneficiarul împrumutului pentru rambursarea împrumutului acordat prin prezentul contract în sumă de …100.000…lei și a dobânzilor aferente, la scadențele stabilite renunțând la beneficiul de discuțiune și diviziune.

Prin semnarea prezentului am luat la cunoștință de prevederile sale, obligându-mă să le respect întocmai.

Semnătura …Georgescu Viorel….

3. Numele și prenumele……………………..domiciliat în localitatea……………..str……..nr……bloc…….sc…….etaj…….ap…….județul……..telefon………posesor al B.I. seria…. Nr………..eliberat la…………de Poliția……………angajat permanent la …………………cu sediul în localitatea……………….str. ……………nr……în funcția de…………………mă oblig solidar cu beneficiarul împrumutului pentru rambursarea împrumutului acordat prin prezentul contract în sumă de ……………………lei și a dobânzilor aferente, la scadențele stabilite renunțând la beneficiul de discuțiune și diviziune

Prin semnarea prezentului am luat la cunoștință de prevederile sale, obligându-mă să le respect întocmai.

Semnătura …………….

5.2 Împrumutatul și Garantul (ții) se angajează în mod solidar irevocabil și necondiționat să garanteze cu bunurile mobile și imobile prezente și viitoare obligația de plată pe care și-a asumat-o prin prezentul contract.

5.3 Împrumutatul se obligă să nu înstrăineze sau să folosească bunurile achiziționate din credit și garanțiile menționate la alin.5.1 pentru garantarea oricărei alte obligații către altă societate creditoare până la rambursarea integrală a tuturor sumelor rezultând din prezentul contract.

Art.6 Asigurarea

6.1 Împrumutatul se obligă să asigure bunurile achiziționate din credit și cele aduse în garanție la o societate de asigurări română pe toată perioada de creditare.

6.2 Împrumutatul și garanții se obligă să cesioneze în favoarea CREDITORULUI sumele cuvenite cu titlu de despăgubire din contractele de asigurare încheiate și se obligă să predea CREDITORULUI poliță de asigurare în original care se va păstra la acesta până la rambursarea creditului.

Art.7 Rambursarea împrumutului și plata dobânzilor

7.1 Împrumutul și dobânda datorată se rambursează de către împrumutat în rate la termenele stabilite în graficul de rambursare anexă la prezentul contract, care se semnează de către părțile contractante odată cu contractul de credit.

7.2 Nerambursarea la termenele stabilite în graficul de rambursare dă dreptul de a percepe o dobândă majorată pentru creditele restante.

7.3 Ordinea de recuperare a creanțelor de la împrumutat este următoarea

– Comisioane

– Dobânzi îndoielnice

– Dobânzi restante

– Creanțe atașate creditelor îndoielnice

– Creanțe atașate creditelor restante

– Creanțe atașate curente

– Credite îndoielnice

– Credite restante

– Credite curente

7.4 Orice modificare intervenită de la prevederile prezentului contract va conduce la întocmirea unui nou grafic de rambursare.

Art.8 Răspunderea pentru nerambursarea la scadență a împrumutului

8.1 Orice întârziere în rambursarea ratelor de credit atrage după sine plata dobânzii penalizatoare cu …1 % peste dobânda prevăzută în contract.

8.2 Întârzierea la plată cu 30 zile de la data stabilită în graficul de rambursare a dobânzilor și ratelor la credite îndreptățește CREDITORUL să procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite prin valorificarea garanțiilor asiguratorii sau a oricăror bunuri aflate în proprietatea împrumutatului și a garanților.

8.3 Garanții se obligă în solidar cu împrumutatul renunțând la beneficiul de diviziune și de discuțiune.

Art.9 Obligații și drepturi

9.1 Împrumutatul se obligă :

– să respecte întocmai prevederile prezentului contract ;

– să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost acordat ;

– să respecte termenul convenit pentru utilizarea creditului ;

– să prezinte documentele solicitate de agenția CREDITCOOP privind bunurile achiziționate din credit și garanțiile asiguratorii ;

– să permită creditorului verificarea documentelor prezentate, precum și a bunurilor ce constituie garanția creditului ;

– să restituie creditorului creditul și dobânzile în ratele și la termenele scadente prevăzute în graficul de rambursare ;

– să achite comisioanele prevăzute de normele și instrucțiunile de lucru ale creditorului : comisionul de gestiune a creditului de …3 %… la valoarea creditului ;

– să nu ipotecheze, gajeze, închirieze sau înstrăineze bunurile achiziționate din credit și cele aduse în garanție ;

– să asigure bunurile achiziționate din credit și cele aduse în garanție din prezentul contract și să cesioneze în favoarea creditorului drepturile de încasat din polițele de asigurare ;

– să restituie agenției CREDITCOOP cheltuielile efectuate pentru recuperarea creditului, dobânzilor și comisioanelor neachitate la scadență ;

– să înștiințeze agenția CREDITCOOP în maxim 5 zile lucrătoare de apariția unor situații de forță majoră, imposibil de prevăzut și înlăturat, care îl pun în imposibilitate de executare a obligațiilor ce decurg din prezentul contract

9.2 Creditorul are dreptul :

– să anuleze sau să reducă cuantumul creditului aprobat după un termen de preaviz de ….zile calendaristice, care va fi comunicat în scris împrumutatului în situația în care acesta a furnizat creditorului date nereale pentru obținerea creditului ;

– să verifice respectarea condițiilor în care s-a acordat creditul ;

– să recupereze pe calea executării silite sumele datorate de împrumutat în cazul rezilierii contractului sau neîndeplinirii obligațiilor asumate ;

– să încaseze din conturile împrumutatului, fără acceptul acestuia, obligațiile scadente rezultate din prezentul contract cu prioritate față de alte datorii ale acestuia cu excepțiile prevăzute de lege ;

Art.10 Litigii

10.1 Orice neînțelegere decurgând din prezentul contract va fi soluționat de părți pe cale amiabilă.

10.2 În cazul în care nu se va putea ajunge la un acord, părțile convin ca neînțelegerile să fie soluționate de instanțele judecătorești competente.

Art.11 Alte clauze

11.1 Relațiile reciproce dintre părțile contractante prin prezentul contract sunt supuse normelor de lucru ale agenției.

11.2 La expirarea termenelor pentru plata oricăror sume din prezentul contract, împrumutatul este de drept în întârziere fără vreo altă formalitate.

11.3 Prezentul contract are valoare de înscris autentic și constituie titlu executoriu.

11.4 Orice modificări ale prezentului contract se poate face numai cu acordul ambelor părți pe baza unui act adițional.

11.5 Prezentul contract intră în vigoare la data semnării lui de ambele părți, dar nu mai înainte de primirea la agenție a documentelor de constituire a garanțiilor, precum și a celorlalte documente prevăzute în contract.

Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de …4…exemplare, cu valoare de original fiecare, din care…1……..pentru creditor și câte un exemplar pentru împrumutat și giranți, astăzi …28.02.2006………

Anexele …23.. fac parte integrantă din prezentul contract.

COOPERATIVA DE CREDIT

MUSCELUL CAMPINA OC

PRESEDINTA …Banescu Mariana…… Împrumutat

…SC Georgescu SRL…

CONTABIL ȘEF …Sburlea Rodica……

Avizat Oficiul Juridic

Garanți :

1. Numele și prenumele …Ghioalda Laurentiu Adresa: loc Câmpina județ Prahova str Plugari Nr. 15, bloc-,sc-, etaj-.., ap. – telefon 0723442112.

Carte de identitate : seria…PH.nr. …100834….. emis de…Politia Câmpina…la …11.11.2003…

Semnătura

…Ghioalda Laurentiu…

Garanți :

1. Numele și prenumele …Georgescu Viorel. Adresa loc Câmpina județ Prahova str Carol I Nr. 246, bloc…-…, sc. …-…, etaj…-…., ap. …-…, telefon…217497.

Carte de identitate : seria…PH….nr. …108959….. emis de…Politia Câmpina…la …22.03.2004…

Semnătura

…Georgescu Viorel….

…………………………………………………………………………………………

După completarea formularelor necesare acordării creditelor, inspectorul de credite întocmește referatul de aprobare pe care îl înaintează Comitetului de credite garanții și risc de la nivelul cooperativei, după care se depune la Consiliul de administrație care aproba creditul solicitat de SC GEORGESCU SRL (aflându-se în limita de competenta a cooperativei de credit), fiind respectate toate condițiile de plata și de recuperare al creditului.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pentru adaptarea la cerințele economiei de piață, în condițiile unui mediu concurențial puternic, banca își propune realizarea obiectivelor sale strategice.

Obiectivul central al băncii este dezvoltarea specificului de bancă orientată preponderent spre produse și servicii destinate marelui public(retail banking).

Pornind de la necesitatea diversificării resurselor băncii și de la gradul actual de educație bancară a populației, banca a oferit până în prezent acestui segment al clienților în special produse de economii.

Având în vedere că pe piața bancară se simt efectele unei concurențe crescute în abordarea acestor clienți prin apariția unor produse și servicii mai complexe banca își propune o implicare mai puternică în acest domeniu.

Plecând de la aceste considerente, banca își propune:

Atragerea și menținerea unei clientele stabile

Dezvoltarea facilităților oferite acestora pentru a permite creșterea numărului de conturi și a resurselor de costuri scăzute

Stimularea consumului intern de bunuri prin oferte de credite de consum atractive;

Un alt obiectiv este restructurarea plasamentelor băncii prin diversificarea activităților financiare

În ceea ce privește politica de creditare sunt vizate trei orientări principale cu privire la structura segmentelor de piață:

Selectarea clienților actuali în vederea menținerii celor cu rezultate și perspective financiare bune

Recâștigarea clienților buni pierduți de bancă în ultimii ani și care în mod tradițional au lucrat cu Cooperativa de Credit

Atragerea clienților din alte sectoare de activitate, din afara activității agricole și industriei alimentare, în vederea limitării expunerii la riscurile specifice acestor sectoare.

Orientarea băncii va fi spre întreprinderile mici și mijlocii care în viitor vor reprezenta cel mai semnificativ segment al societăților comerciale din economie.

Un alt obiectiv este perfecționarea funcțională și organizatorică a băncii.

Managementul băncii are în vedere restructurarea organizatorică a băncii, atât la nivel central cât și la nivelul rețelei teritoriale.

Modificarea structurii organizatorice e impusă atât de obiectivele pe care managementul băncii și le-a propus cât și de cerințele sistemului informatic.

Rolul centralei va consta în principal în urmărirea realizării obiectivelor strategice, controlul și coordonarea diferitelor activități ale sucursalelor.

Pentru ca banca să aibă succes e vital ca ea să-și comercializeze produsele și serviciile în vederea continuării dezvoltării sale. Banca va reuși numai dacă publicul, clienții potențiali vor cunoaște, vor cumpăra, vor avea încredere în produsele și în serviciile sale.

Un alt obiectiv este extinderea sistemului de plată prin carduri care și-a dovedit eficiența și profitabilitatea atât pentru bancă cât și pentru clienți

Dacă banca deține o rețea performantă de comercianți, acceptatori ai cardurilor emise sub sigla sa, cu siguranță mediul card-proprietar aflat în portofoliul valorilor sale, va genera profituri substanțiale cu eforturi minime.

În acest sens, putem aminti că, în prezent, bănci americane sau londoneze de prim rang (Chase Manhattan, Barclays) realizează mai mult de jumătate din totalul veniturilor lor din operațiuni cu carduri.

Este proverbial exemplul societății bancare "Chemical" care în 1982 a reușit evitarea falimentului numai ca urmare a dezvoltării unei rețele performante de carduri.

Datorită faptului că diferențierea cea mai pronunțată se obține printr-o calitate înaltă a serviciilor se poate spune că strategia de bază în domeniul produselor și serviciilor bancare o constituie strategia calității.

BIBLIOGRAFIE

Iov Daniela – Note de curs – Contabilitate Bancara – anul universitar 2003-2004 ;

Lazăr Cornel – Drept civil – Editura Universitatii Petrol si Gaze Ploiești 2004;

Matei Mirela – Relații Valutare -Editura Universitatii de Petrol și Gaze Ploiești 2005 ;

Tudorache Dumitru, Ivan Mihail Vincentiu – Moneda și Credit – Editura Expert București 2003 ;

Creditarea persoanelor fizice și juridice – Institutul bancar roman, Centrul de informare și specializare bancara – 2004 ;

Legea bancara 58 /1998 publicata în Monitorul Oficial nr. 121/23.03.1998 ;

Ordonanța de Urgenta a Guvernului 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit modificata și aprobata prin Legea 200/2002 ;

Regulamentul – Cadru de organizare și funcționare din martie 2005, a cooperației de credit ;

Normele CREDITCOOP din iunie 2002, de organizare și funcționare a agențiilor CREDITCOOP;

Normele CREDITCOOP de înființarea și funcționarea sediilor secundare – puncte de lucru, ale cooperativelor de credit;

Normele CREDITCOOP din ianuarie 2004, privind acordarea de credite membrilor cooperatori;

Normele CREDITCOOP din ianuarie 2004, privind creditarea persoanelor juridice;

Normele CREDITCOOP din februarie 2004, privind creditarea microîntreprinderilor, cooperativelor de consum și mestesugaresti, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii liberale reglementate ;

Normele CREDITCOOP din martie 2005, privind supravegherea solvabilității și expunerilor mari pentru cooperativele de credit ;

Normele CREDITCOOP din martie 2005, privind administrarea riscurilor semnificative în cooperația de credit ;

Normele CREDITCOOP din septembrie 2003, privind calculul și înregistrarea provizioanelor pentru riscul de credit de către organizațiile cooperatiste ;

Normele CREDITCOOP din septembrie 2003, privind clasificarea creditelor și plasamentelor precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit;

Normele CREDITCOOP din februarie 2005, privind recuperarea creditelor și dobânzilor neachitate la scadenta;

Normele CREDITCOOP din martie 2005, privind administrarea riscurilor semnificative.