. Principii Si Reguli Privind Organizarea Contabilitatii de Trezorerie

CAPITOLUL I

TEORIE SI ORGANIZARE PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI

1. Elemente si structuri de trezorerie delimitate si evidentiate in contabilitate

Trezoreria reprezintâ activitatea în cadrul căreia se cuprind tranzactiile si evenimentele prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt (titlurile de plasament, respectiv investitiile financiare pe termen scurt), valorile de încasat, disponibilitatile banesti aflate în conturi la societătile bancare, disponibilitâtile bânesti aflate în casieria societătilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt, disponibilitâtile bânesti separate sub forma de acreditive la societătile bancare si alte valori de trezorerie.

In cadrul trezoreriei intră toate instrumentele de decontare pe care le foloseste societatea. Decontarea se poate face în mai multe moduri: în numerar sau prin bancă (folosind ordine de plata, cecuri sau alte instrumente de trezorerie).

Tot în cadrul trezoreriei intra si instrumentele financiare, foarte lichide, pe care întreprinderea intentioneaza sa le detină pe termen mai mare de un an. Pentru a fi un instrument de trezorerie, instrumentele financiare trebuie să îndeplinească mai multe criterii:

• scadenta lor este pe termen scurt si sunt extrem de lichide,

• sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar,

• pierderea de valoare în cazul în care se transforma în numerar inainte de scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima.

De obicei pentru aceste instrumente exista piete financiare bine dezvoltate si lichide.

Societatea prefera sa investească surplusul monetar din mai multe motive. In loc sa păstreze excesul de lichiditati în contul curent, la vedere, poate crea un depozit pe termen scurt, cu o rata a dobânzii mai mare. De asemenea, ea poate investi surplusul în instrumente financiare (bonuri de trezorerie, actiuni cotate, optiuni etc.), titluri cu un risc asociat mai mare, dar si cu un câstig potential mai mare.

1.1. Titlurile de plasament

Titlurile de plasament, denumite si investitii financiare pe termen scurt sau valori mobiliare de plasament, sunt titluri de valoare achizitionate în vederea vânzării si realizarii pe aceasta cale a unui câstig pe termen scurt. Aceste câstiguri se determină ca diferenta între pretul de vânzare (mai mare) si costul de achizitie al titlurilor de plasament. Un alt tip de câstig asociat lor ar fi venitul din dividende sau dobânzi.

Titlurile de plasament sunt o componentă a activelor circulante. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabilă, titlurile de plasament au o durata care, de regulă, este mai mica de un an.

În structura investitiilor financiare pe termen scurt se includ: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate, obligatiuni emise si rascumpărate de societate, precum si alte titluri si creante cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificatele de depozit etc.

In functie de sursa de provenienta si de destinatia lor, actiunile si obligatiunile, ca investitii financiare pe termen scurt, se împart în două categorii si anume:

actiuni si obligatiuni cumpărate în scopul vânzarii si obtinerii în acest mod a unui venit.

actiuni si obligatiuni proprii. În această categorie se includ actiunile emise de societătile comerciale, vândute din proprie initiativă sau la cererea actionarilor si apoi răscumparate în scopul revânzării la un pret avantajos sau acordarii salariatilor proprii.

Tot în această categorie intra obligatiunile emise de societătile comerciale în scopul de a obtine un împrumut obligatar. În momentul rambursarii împrumutului, obligatiunile sunt rscumparate si anulate.

1.2. Disponibilitatile banesti

Disponibilitătile bănesti se prezintă sub forma numerarului din casieria societatilor, a depozitelor pastrate la societătile bancare în conturile curente deschise în acest scop, precum si sub forma asa-numitelor valori de încasat în sfera carora intră cecurile de încasat, efectele de încasat si efectele remise spre scontare.

Numerarul din casieria societatilor comerciale se prezintă în lei, în devize sau atât in lei cât si în devize. Mărimea acestuia este limitata la un anumit plafon stabilit prin lege. Suma care depăseste plafonul de casa obligatoriu se depune la banca. Totusi, peste plafonul de casa se păstrează în casierie sumele ridicate de la bancă pentru plata salariilor (timp de trei zile), acordarea de avansuri pentru deplasari etc.

IAS 7, Situatia fluxurilor de numerar, prezintă si notiunea de ,,echivalente de numerar”.

Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide, care sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar si al căror risc de schimbare a valorii este insignifiant. In categoria echivalentelor de numerar pot fi incluse depozitele la termen cu scadenta de sub 3 luni, actiunile, obligatiunile si alte titluri foarte lichide (lichiditatea se traduce prin faptul ca trebuie să fie cotate la o Bursă de Valori) si pe care întreprinderea le-a achizitionat în vederea transformarii în numerar într-o perioadă scurtă. Disponibilitaile sau depozitele create în conturile de la bancă pot functiona la vedere sau la termen. Daca disponibilitătile sunt la vedere este recomandabil sa se utilizeze contul curent. Prin acest cont se înregistreaza toate operatiile banesti între societate si banca. In situatia în care încasarile sunt mai mari decât platile, soldul contului curent exprimă disponibilitatile bănesti aflate în acest cont si invers, dacă încasările sunt mai mici decât platile, soldul contului curent exprima creditele acordate de banca si nerambursate.

1.3. Depozitele la termen

Depozitele la termen, pentru a fi considerate instrumente de trezorerie, trebuie sa fie scadente pe o perioadă mai mica de un an, de obicei neputând fi utilizate înainte de termen.

1.4.Acreditivul

Acreditivul reprezintă mijloacele bănesti pastrate la bancă într-un cont distinct la dispozitia furnizorului, din care urmeaza a se efectua platile către acesta pe măsura livrării marfurilor si produselor, executarii de lucrări si prestării de servicii.

1.5. Avansurile de trezorerie

Avansurile de trezorerie reprezinta disponibilitatile banesti, în lei sau în devize, acordate administratorilor sau altor persoane împuternicite de întreprindere în scopul efectuarii unor plăti în favoarea întreprinderii, sau sumele acordate salariatilor pentru deplasări.

1.6. Alte valori de trezorerie

În structura altor valori de trezorerie se includ timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihnă, tichetele si biletele de călătorie etc.

1.7..Investitiile financiare pe termen scurt

Investitiile financiare pe termen scurt pot cuprinde:

1.7.1.Actiunile

Actiunile sunt titluri financiare primare emise de o societate, care dau dreptul detinatorilor asupra capitalului societatii emitente.

Posesorii, denumiti actionari, au dreptul de a încasa dividende, în functie de profitul obinut de societate. Dividendul poate varia de la un exercitiu la altul, sau poate lipsi, in funcie de hotărârea AGA sau dacă societatea nu a obtinut profit anul respectiv.

Actiunile pot avea forme variate: comune ( ordinare ), preferentiale sau actiuni mixte, si cu dividend fix si cu dividend variabil, în functie de profitul obtinut de societate.

1.7.2.Obligatiunile

Obligatiunile atestă dreptul de creanta al posesorului ( creditorul ) asupra societătii emitente (sau asupra statului). Creditorul împrumuta societatea cumparând titlurile de valoare, in schimb el având dreptul de a încasa periodic o dobândă fixa. Emitentul se obliga sa rascumpere la scadenta obligatiunile.

Indiferent de obtinerea sau nu a profitului, creditorul, spre deosebire de actionar, îi va încasa dobânda. În cazul în care societatea intra în lichidare, el este prioritar fata de actionar.

Dobânda se calculează în functie de rata anuala a dobânzii si de valoarea nominală, indiferent de pretul de emisiune sau de rascumpărare.

1.7.3.Dreptul de subscriere

Drepturile de subscriere reprezintă privilegiul acordat de societate actionarilor sai, de a avea prioritate in cazul achizitionarii de actiuni nou emise, proportional cu numarul de actiuni vechi detinute. De asemenea, reprezinta si o modalitate de protejare a vechilor actionari in cazul maririi capitalului.

În cazul in care societatea decide cresterea capitalului, pe lânga actiunile nou emise, va emite si un numar de drepturi de subscriere. Aceste titluri de valoare dau dreptul noilor actionari sa cumpere actiuni nou emise. Vechii actionari, pe de altă parte, primesc drepturi de subscriere proportional cu numărul de actiuni vechi detinute.

Drepturile de subscriere pot fi cotate pe pietele de capital.

1.7.4.Warantul

Este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile societătii care l-a emis, la un pret fix, într-o perioadă de timp determinata. Spre deosebire de dreptul de subscriere, nu are rolul de a proteja sau prvilegia vechii actionari, si are o durata mai lungă de viată (dar mai mica de un an).

De obicei warantele apar pe piata ca parte a unui titlu (atasate unor titluri ca de exemplu actiuni emise), dar pot fi si tranzactionate separat. În cazul in care au o durată de viată mai mare de un an sau nelimitata, si întreprinderea intentionează sa le detina pe o perioadă mai mare de un an, nu sunt instrumente de trezorerie.

1.7.5.Optiunile

Contractele pe baza de optiuni permit acoperirea împotriva unor variatii nefavorabile de cursuri, oferind însa si posibilitatea de a profita de o eventuală evolutie favorabila a acestora.

Contractele la termen conditionale (options) pot fi de doua feluri: optiuni de cumpărare (call) si optiuni de vânzare (put). Cumpărătorul unei optiuni dobândeste dreptul dar nu si obligatia de a exercita acest drept, in timp ce vânzătorul se angajeaza contractual doar daca cumpărătorul îsi exercită dreptul său.

Astfel, cumpărătorul dobândeste fie dreptul de a cumpăra (optiunea CALL), fie dreptul de a vinde (optiunea PUT) un titlu financiar (actiuni, bonuri de tezaur, titluri ipotecare, devize, etc.) la un pret de exercitiu. Acest drept poate fi exercitat în orice zi pâna la scadenta fixata. Cursul de contract sau pretul optiunii este cotat prin licitatie sau este stabilit electronic.

1.7.6.Contractele futures

Reprezintă o întelegere între două părti de a vinde, respectiv de a cumpăra un anumit activ, la o scadenta viitoare. Obligatiile părtilor se regasesc într-un contract standardizat, obiectele contractelor sunt standardizate si în plus există o piată secundară pe care se negociază aceste contracte. Valoarea de piată a acestor contracte variaza zilnic (sau săptamânal , si de cele mai multe ori nu se concretizează în executarea lor în natura. De obicei, detinătorul lor îi lichideaza pozitia cumpărând acelasi contract de la bursa, iar creditorul îi lichideaza pozitia vânzând contractul unei terte persoane pe piata de capital.

Ele au rolul de acoperire la risc, pot fi speculative sau pot fi executate în natură, in functie de obiectul lor.

Cele mai cunoscute instrumente de trezorerie sunt bonurile de tezaur, biletele de trezorerie, obligatiunile de tezaur si certificatele de depozit cu dobândă.

1.2 PRINCIPII SI REGULI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII DE TREZORERIE

Principiile, regulile, metodele si procedurile privind modul de organizare al contabilitatii de trezorerie sunt prezentate si analizate din perspective unei contabilitati a exercitiilor,contabilitate bazata pe 2 concepte de baza:contabilitatea de angajamente si contabilitatea activitatii.

IAS 7 stabileste cerinte pentru prezentarea situatiei fluxurilor de numerar si informatiile care trebuie prezentate. Acest standard afirma ca informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar , precum si a necesitatilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

Conform IAS1 societatea comea avea prioritate in cazul achizitionarii de actiuni nou emise, proportional cu numarul de actiuni vechi detinute. De asemenea, reprezinta si o modalitate de protejare a vechilor actionari in cazul maririi capitalului.

În cazul in care societatea decide cresterea capitalului, pe lânga actiunile nou emise, va emite si un numar de drepturi de subscriere. Aceste titluri de valoare dau dreptul noilor actionari sa cumpere actiuni nou emise. Vechii actionari, pe de altă parte, primesc drepturi de subscriere proportional cu numărul de actiuni vechi detinute.

Drepturile de subscriere pot fi cotate pe pietele de capital.

1.7.4.Warantul

Este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile societătii care l-a emis, la un pret fix, într-o perioadă de timp determinata. Spre deosebire de dreptul de subscriere, nu are rolul de a proteja sau prvilegia vechii actionari, si are o durata mai lungă de viată (dar mai mica de un an).

De obicei warantele apar pe piata ca parte a unui titlu (atasate unor titluri ca de exemplu actiuni emise), dar pot fi si tranzactionate separat. În cazul in care au o durată de viată mai mare de un an sau nelimitata, si întreprinderea intentionează sa le detina pe o perioadă mai mare de un an, nu sunt instrumente de trezorerie.

1.7.5.Optiunile

Contractele pe baza de optiuni permit acoperirea împotriva unor variatii nefavorabile de cursuri, oferind însa si posibilitatea de a profita de o eventuală evolutie favorabila a acestora.

Contractele la termen conditionale (options) pot fi de doua feluri: optiuni de cumpărare (call) si optiuni de vânzare (put). Cumpărătorul unei optiuni dobândeste dreptul dar nu si obligatia de a exercita acest drept, in timp ce vânzătorul se angajeaza contractual doar daca cumpărătorul îsi exercită dreptul său.

Astfel, cumpărătorul dobândeste fie dreptul de a cumpăra (optiunea CALL), fie dreptul de a vinde (optiunea PUT) un titlu financiar (actiuni, bonuri de tezaur, titluri ipotecare, devize, etc.) la un pret de exercitiu. Acest drept poate fi exercitat în orice zi pâna la scadenta fixata. Cursul de contract sau pretul optiunii este cotat prin licitatie sau este stabilit electronic.

1.7.6.Contractele futures

Reprezintă o întelegere între două părti de a vinde, respectiv de a cumpăra un anumit activ, la o scadenta viitoare. Obligatiile părtilor se regasesc într-un contract standardizat, obiectele contractelor sunt standardizate si în plus există o piată secundară pe care se negociază aceste contracte. Valoarea de piată a acestor contracte variaza zilnic (sau săptamânal , si de cele mai multe ori nu se concretizează în executarea lor în natura. De obicei, detinătorul lor îi lichideaza pozitia cumpărând acelasi contract de la bursa, iar creditorul îi lichideaza pozitia vânzând contractul unei terte persoane pe piata de capital.

Ele au rolul de acoperire la risc, pot fi speculative sau pot fi executate în natură, in functie de obiectul lor.

Cele mai cunoscute instrumente de trezorerie sunt bonurile de tezaur, biletele de trezorerie, obligatiunile de tezaur si certificatele de depozit cu dobândă.

1.2 PRINCIPII SI REGULI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII DE TREZORERIE

Principiile, regulile, metodele si procedurile privind modul de organizare al contabilitatii de trezorerie sunt prezentate si analizate din perspective unei contabilitati a exercitiilor,contabilitate bazata pe 2 concepte de baza:contabilitatea de angajamente si contabilitatea activitatii.

IAS 7 stabileste cerinte pentru prezentarea situatiei fluxurilor de numerar si informatiile care trebuie prezentate. Acest standard afirma ca informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar , precum si a necesitatilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

Conform IAS1 societatea comerciala trebuie sa-si intocmeasca situatiile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu exceptia informatiilor privind fluxurile de numerar. In baza contabilitatii de angajamente , tranzactiile si evenimentele sunt recunoscute atunci cand apar (sin u pe masura ce numerarul sau echivalentele de numerar sunt incasate sau platite), sunt inregistrate in evidentele contabile si sunt raportate in situatiile financiare ale perioadelor la care se refera. Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii utilizatorilor nu numai despre tranzactiile trecute, care au implicat plati si incasari, dar si despre obligatiile de plata din viitor si despre resursele privind incasarile viitoare. Deci acestea furnizeaza cele mai utile informatii referitoare la tranzactii si la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice.

Situatiile financiare sunt elaborate , de regula, pornind de la prezumtia ca o intreprindere isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Astfel, se presupune ca intreprinderea nu are intentia si nici nevoia de a lichida sau a reduce in mod semnificativ activitatea sa; daca o astfel de intentie sau nevoie exista , s-ar putea sa fie intocmite pe o baza diferita de evaluare , si in acest caz , vor fi prezentate informatiile referitoare la baza utilizata.

In planul principiilor inregistrarii contabile, o asemenea contabilitate se bazeaza pe tehnica partied duble si utilizarea unui ansamblu de registre contabile.

Tehnica partidei duble vizeaza cu precadere dubla inregistrare a unei operatii dar si a ansamblului de operatii intr-un system de conturi coerent, coordonat si controlat.

Ecuatia total debit=total credit opereaza atat la nivelul unei operatii cat sip e ansamblul operatiilor.

Ansamblul de registre contabile este alcatuit din : registrul jurnal, cartea mare si registrul inventar.

Entitatile patrimoniale cu un volum mare de operatii pot utiliza, pe langa registrul jurnal general, pentru detaliere, jurnalele auxiliare pentru operatiile de casa si de banca (trezorerie).

Contabilitatea exercitiului sau de angajamente impune abilitate, experienta si anumit timp din partea contabililor responsabili. De aceea, practica si teoria contabila au cautat solutii sii mecanisme in masura sa simplifice conturile utilizate, organizarea documentelor contabile si procedurilor de inregistrare, de validare si de control al operatiilor.

Pe langa contabilitatea de angajamente , a fost lansata si ideea privind contabilitatea de casa. Astfel convenim ca la contabilitatea in partida dubla sa folosim denumirea de contabilitate in partida simpla atat pentru varianta clasica centrata pe stocurile si fluxurile de creante-datorii , cat si pentru contabilitatea de casa centrata pe stocurile si fluxurile reale de incasari si plati.

In mod corespunzator se pot delimita doua variante ale contabilitatii in partida simpla:

Contabilitatea in partida simpla bazata pe inventarul permanent

O asemenea contabilitate se bazeaza pe un inventar permanent al patrimoniului ale carei incasari sunt inregistrate in doua coloane de conturi, ale debitului si ale creditului conturilor.

Conturile sunt divizate in conturi de persoane sau terti si in conturi de fapte sau bunuri materiale si disponibilitati.

Prin cele doua categorii de conturi se realizeaza astfel separarea intre fluxurile patrimoniale fizice si cele financiare.

Pentru functionarea contabilitatii in partida simpla – inventarul permanent , se impune conducerea urmatoarelor registre:

Registrul-jurnal ca document contabil in care se inregistreaza zilnic , in mod chronologic, operatie cu operatie, toate modificarile patrimoniului societatii comerciale

Cartea mare a conturilor de bunuri materiale si a celor de persoane. Inregistrarea se efectueaza in mod individual pe baza documentelor justificative a operatiilor economicesi financiare.

Registrul inventar intocmit la inchiderea exercitiului cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului.

Contabilitatea in partida simpla este subordonata intocmirii principalei situatii financiare , respectiv “Bilantul”, iar din punct de vedere metodologic ea se bazeaza pe un inventar permanent al patrimoniului ale carui miscari sunt inregistrate in doua coloane contrarii ale “debitului” si “creditului” conturilor.

Conturile sunt divizate in conturi de persoane sau terti si conturi de fapte sau valori reale(bunuri materiale).

Conturile de persoane inregistreaza datoriile si creantele societatii, precum si reglementarea lor. In ceea ce priveste conturile de fapte sau de valori reale , acestea inregistreaza valoric miscarile de crestere si de diminuare a bunurilor materiale si lichiditatilor.

Contabilitatea in partida simpla bazata pe inventarul intermitent

Se intemeiaza pe fluxurile de casa definite prin relatia de echilibru dintre incasari si plati. La inchiderea exercitiului , pe baza inventarului intermittent pentru bunurile materiale , creantele si datoriile sunt construite cele trei situatii financiare : bilantul, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de trezorerie.

Fundamentarea sistemului contabilitatii de casa se bazeaza pe urmatoarele categorii de registre:

Registrul-jurnal general pentru inregistrarea cronologica a tuturor documentelor justificative

Registrul jurnal de incasari si plati in care se inregistreaza chronologic, zi de zi, operatiile de inacasari si plati effectuate pe baza documentelor justificative (este necesara conducerea separata a doua jurnale: jurnalul incasarilor si jurnalul platilor).

Cartea mare generala

Inregistrarea tranzactiilor in contabilitatea de casa se bazeaza pe dubla inregistrare. Tipurile de inregistrari se diferentiaza pe naturi de venituri/incasari si cheltuieli/plati. Toate inregistrarile se efectueaza in cele doua jurnale , cel de incasari , respective cel de plati.

Pe baza registrului de incasri si plati se intocmesc lunar si annual conturile (situatiile) de incasri si plati prezentate astfel:

INCASARI

1.INCASARI DIN EXPLOATARE

1.1.Vanzari de produse si marfuri

1.2.Servicii

1.3.Activitati diverse

I.TOTAL INCASARI DIN EXPLOATARE

2.ALTE INCASARI

2.1.Vanzari plasamente

2.2.Vanzari active imobilizate

2.3.Credite bancare pe termen scurt

2.4. Credite bancare pe termen lung si mediu

2.5.Imprumut ipotecar

2.6.Aporturi la capital

2.7.Dobanzi

II.TOTAL ALTE INCASARI

III.TOTAL INCASARI

PLATI

1.PLATI DE EXPLOATARE

1.1.Cumparari de stocuri

1.2.Salarii, asigurari si protectia sociala

1.3.Impozite si taxe

1.4.Servicii primate de la terti

Comisioane

Energie electrica

Energie termica

Postale si telecomunicatii

Chirii

Intretinere si reparatii

Asigurari

Alte servicii

IV.TOTAL PLATI DE EXPLOATARE

2.ALTE PLATI

2.1.Cumparari active imobilizate

2.2.Rambursari credite bancare pe termen scurt

2.3.Rambursari credite bancare pe termen lung si mediu

2.4.Prelevari din rezultat

2.5.Dobanzi

V.TOTAL ALTE PLATI

VI.TOTAL PLATI

3.EXCEDENTUL/INSUFICIENTA INCASARILOR ASUPRA PLATILOR

Potrivit principiului independentei exercitiilor , criteriul folosit pentru recunoasterea cheltuielilor si veniturilor de catre rezultatul exercitiului este cel al angajarii. Veniturile sunt inregistrate in momentul dobandirii lor , iar cheltuielile pe masura ce sunt angajate. Interpretarea veniturilor potrivit acestui criteriu face venitul independent de incasare si conduce la inregistrarea lui inainte de momentul incasarii. Prin corespondenta, pornind de la principiul apartenentei cheltuielilor la venituri , adica cheltuielile reprezinta un cost utilizat pentru obtinerea unui venit , implicit cheltuielile sunt dissociate de plati.

In baza interferentelor dintre fluxurile reale (veniturile si cheltuielile sunt associate miscarilor de bunuri si servicii) si a fluxurilor monetare (incasari si plati), rezultatul contabil poate fi calculate si pe baza unei contabilitati de trezorerie sau contabilitate de casa.

Pornind de la registrul de incasari si plati si registrele carte mare, la care se asociaza inventarul activelor si datoriilor se poate intocmi contul de profit si pierdere. Relatiile de calcul se intemeiaza pe balanta ce se poate stabili intre venituri-cheltuieli si incasari-plati. In acest scop se intocmeste o balanta a regularizarilor de forma:

In raport cu natura veniturilor si cheltuielilor , transpunerea incasarilor in venituri si a platilor in cheltuieli se prezinta astfel:

VENITURI DIN VANZARI

Inregistrarea in jurnalul incasarilor

Casa/Conturi = Vanzari

curente la banci

Determinarea veniturilor din vanzari

Venituri incasate

(+) Soldul final al creantelor fata de clienti

(-) Soldul initial al creantelor fata de clienti

(+) Sumele primate in avans la sfarsitul perioadei

(-)Sumele primate in avans la inceputul perioadei

(=)Venituri din vanzari

CHELTUIELI PRIVIND CONSUMURILE STOCATE SAU STOCURILE VANDUTE

Inregistrarea in jurnalul platilor

Cumparari de stocuri=Casa/Conturi curente la banci

Determinarea cheltuielilor privind consumurilor stocate sau consumurile vandute

Plati privind cumpararile de stocuri

(+) Soldul final al datoriilor fata de furnizori din cumparari de stocuri

(-) Soldul initial al datoriilor fata de furnizori din cumparari de stocuri

(-) Sumele platite in avans la sfarsitul perioadei

(+) Sumele platite in avans la inceputul perioadei

(+) Stocul initial de materii prime, materiale si marfuri

(-) Stocul final de materii prime,materiale si marfuri

(=) CDheltuieli cu materii prime, materialele si marfurile

CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE PRIMITE DE LA TERTI

CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE SI VARSAMINTELE ASIMILATE , CHELTUIELI CU PERSONALUL SI CELELALTE CHELTUIELI GENERATOARE

DE PLATI

Evaluarea se efectueaza pe baza relatiei bilantiare:

Cheltuieli =Cheltuieli +Soldul final -Soldul initial

angajate platite al datoriilor al datoriilor

pentru cheltuielile cu salariile se vor adauga /reduce variatia retinerilor din salarii, exclusive avansul acordat care figureaza la plati nete de casa.

CHELTUIELILE SI VENITURILE CARE NU GENEREAZA FLUXURI DE INCASARI SI PLATI

Este cazul amortizarilor si provizioanelor, se evalueaza pe baza inventarului patrimoniului se intocmesc liste de inventar separate pentru bunurile depreciate , inutilizabile sau deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile , comenzi in curs abandonate sau sistate, precum si pentrui creantele si obligatiile incerte ori in litigiu.

1.3.MECANISME FINANCIARE SI CONTABILE UTILIZATE IN GESTIUNEA TREZORERIEI INTREPRINDERII

1.3.1. Contabilitatea de trezorerie.Obiective

Deși conceptul de trezorerie este considerat un element determinant în gestiunea firmei, nu există un consens în ceea ce privește definirea și elementele constitutive ale trezoreriei întreprinderii.

Trezoreria eviențiază rezultatul întregii activități a întreprinderii și modul de respectare a cerințelor echilibrului financiar.

In teoria echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria a fost definită ca surplusul resurselor de finanțare ce se degajă din întreaga activitate economică, resectiv diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment.

Această accepțiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperațională pentru gestiunea eficientă a trezoreriei, poate fi inlocuită cu o definire în termeni de active și pasive de trezorerie.

Trezoreria = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

Trezoreria = Lichidități + Active financiare – (Credite de trezorerie + Credite de scont).

Pentru omul de afaceri (gestionarul afacerilor), trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o întreprindere pentru a face față plăților: disponibilități în conturile bancare, numerar în casierie, cecuri de încasat, efecte comerciale de primit neajunse la scadență, titluri de plasament etc. In cazul insuficienței acestor mijloace financiare există posibilitatea obținerii imediate a unui credit sub forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scadență etc.

Pentru analistul financiar, preocupat de asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria reprezintă diferența între disponibilitățile (lichiditațile) și exigibilitățile (datoriile) imediate.

In acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitivă (excedent de lichiditați) sau o trezorerie negativă (deficit de lichidități). Acest echilibru, între lichiditățile și exigibilitățile imediate, care degajă mărimea și sensul trezoreriei firmei, depinde de suma lichidităților la începutul perioadei de referință, de fluxul de încasări și plăți aferent perioadei cât și de alte variabile cum sunt structura și dimensiunile activității întreprinderii etc.

Rezultatul exercițiului este indicatorul generat din compararea veniturilor și cheltuielilor angajate de o întreprindere în cursul unui exercițiu și care corespunde unei creșteri de bogație (mai concret, o creștere a activelor), însă existența unui profit nu inseamnă automat și existența de lichiditați, deoarece momentul angajării cheltuielii sau venitului nu coincide cu cel al plății sau încasării lor.

De aceea, o gestiune performantă a întreprinderii presupune atât gestiunea fluxurilor de angajare patrimonială cât și gestiunea trezoreriei, adică a fluxurilor de încasări și plăți.

Conform unei definiții gestiunea trezoreriei regrupează ansamblul deciziilor, regulilor și procedurilor care asigură, la costul cel mai redus, menținerea echilibrului financiar instantaneu al întreprinderii.

Obiectivul principal al gestiunii trezoreriei este evitarea unei trezorerii structural negative (evitarea a ceea ce uzual se denumește “blocaj financiar”, situație caracterizată prin imposibilitatea întreprinderii de a face față plăților).

Printr-o gestiune corespunzătoare a disponibilităților, dar și a intrumentelor de plată și de finanțare se realizează și obiectivul secundar de rentabilitate, prin care se minimizează, pe de o parte, costul și volumul finanțărilor și se optimizează modul de plasare a excedentelor de trezorerie pe termen scurt.

O dimensiune deloc neglijabilă a gestiunii trezoreriei este reprezentată de gestiunea riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare și de speculație atunci când piețele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte atunci când ratele de schimb și ratele dobânzii oscilează foarte mult la intervale scurte de timp.

Problema gestiunii riscurilor financiare devine cu atât mai importantă astăzi, când întreprinderile românești sunt supuse presiunii unor rate înalte ale dobânzii, ca urmare a persistenței unor rate ridicate ale inflației, și a unei încetiniri a creșterii economice.

Una din cele mai licitate politici de gestiune a tezoreriei, pe plan mondial, este “trezoreria zero”. Ea costă în menținerea cât mai aproape de zero a soldurilor de disponibilități în vederea reducerii costurilor de gestiune a trezoreriei (presupune evitarea costurilor de finanțare și de oportunitate prin acțiuni cum sunt: conservarea cel mai puțin posibil a lichidităților neutilizate; utilizarea formelor de credit cel mai puțin costisitoare, în sume cât mai reduse și pe o durată cât mai scurtă etc.).

Gestiunea de tip trezorerie zero întâmpină o serie de dificultăți, mai ales în cazul întreprinderilor cu numeroase fluxuri financiare reglate prin cecuri, data de prezentare la banca neputând fi prevazută cu exactitate.

Sintetizând, principalele obiective ale gestiunii trezoreriei sunt:

– asigurarea disponibilităților de finanțare (creșterea capitalului, credite pe termen lung, mediu și scurt) la cel mai mic cost real al acestora;

– creșterea operativității încasării creanțelor întreprinderii fără a afecta politica față de clienți;

– eșalonarea echilibrată a scadențelor obligațiilor de plată ale întreprinderii;

– asigurarea trezoreriei la nivel zero (sold 0) în scopul evitării costurilor de finanțare sau al celor de oportunitate;

– plasarea excedentului de trezorerie, cât mai rentabil, cât mai puțin riscant și cu cea mai bună lichiditate.

1.3.2. Bugetul de trezorerie

Bugetul de trezorerie urmărește asigurarea permanentă a capacității de plată a întreprinderii, prin sincronizarea încasărilor cu plățile.

Acest bugetul se înscrie pe orizontul gestiunii bugetare, în cadrul procedurii de stabilire a celorlalte bugete anuale ale întreprinderii (bugetul vânzărilor, bugetul aprovizionarilor, bugetul de producție etc.).

Deși pasul previzional este lunar, bugetul de trezorerie este adesea reactualizat la intervale mai scurte de timp, mai ales în condițiile în care gradul de incertitudine cu care se confruntă întreprinderea este ridicat.

In funcție de linia de evoluție a soldurilor conturilor de disponibilități, prin bugetul de trezorerie se stabilesc liniile de credit pe termen scurt care trebuie negociate cu piața financiară și în special cu sistemul bancar.

Totodată, prin acest buget, întreprinderea poate să verifice masura fezabilitații planului de investiții, și să calculeze cheltuielile financiare, contribuind astfel la calculul rezultatului previzional, să ofere bancherilor, la cererea acestora, o serie de date utile analizelor financiare.

Introducerea microinformaticii permite actualizarea rapidă și simularea bugetelor de trezorerie mai ales atunci cand este definită o paletă largă de variabile: existența sau inexistența taxelor vamale, termene variabile privind decontarea cu furnizorii și clienții etc. Pentru stabilirea bugetului de trezorerie se pot utiliza două metode:

Metoda încasărilor și plăților este agregată cu predilecție de specialiștii contabili, ea permițând comparabilitatea între diferitele niveluri de previziune, precum și între indicatorii bugetați și realizați. Prin această metodă se realizează o structurare a fluxurilor după natură: fluxuri de cheltuieli și fluxuri de venituri, precum și după obiectul lor: fluxuri de exploatare, de reparație, de investiții, financiare și excepționale. O trezorerie pozitivă, la finele perioadei previzionate, presupune luarea unei decizii de plasament, depozite bancare pe termen scurt etc., în timp ce un sold negativ de trezorerie impune acoperirea deficitului de trezorerie prin diverse modalități: o finanțare externă pe termen scurt printr-un credit bancar: lichidarea unor titluri de plasament; scontarea efectelor comerciale neajunse la scadență; acordarea de facilități clienților pentru plățile efectuate în avans sau obținerea de avansuri de la aceștia.

Metoda bilanțurilor sau a termenelor de rotație aproximează evoluția soldurilor previzionate pe baza unei abordări sintetice a trezoreriei (variația trezoreriei este egală cu diferența dintre variația fondului de rulment și variația necesarului de finanțare).

Această metodă este recomandată în cazul întreprinderilor în care apar adesea dificultăți în realizarea echilibrelor de trezorerie, informația contabilă insuficientă nepermițând o abordare încasări-plați la termene suficient de scurte, dar este inadecvată întreprinderilor cu puternice variații sezoniere de activitate datorită dificultăților întâmpinate în realizarea statisticilor care integrează fluctuațiile de volum privind vânzarile și cumpărările, precum și acelea referitoare la termenele de plată.

In privința evaluării, variația fondului de rulment se determină plecând de la calculul marjei lunare de autofinanțare la care se adaugă câteva modificări generate de operațiile

financiare (aporturi și rambursări) și de investiții.

Variațiile necesarului de finanțare a exploatarii se calculează având la bază termenele medii de rotație ale principalelor componente ale activului circulant și ale datoriilor din exploatare pe termen scurt, determinate pe cale statistică plecând de la ratele de rotație aferente ultimelor luni.

Elaborarea bugetului de trezorerie prin metoda încasări – plați presupune două faze importante și anume:

– previziunea încasărilor și plăților,

– determinarea și acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea încasărilor cu plățile.

Fluxurile de încasări și plăți pot fi grupate în patru mari categorii:

a) fluxuri de exploatare, generate de operațiunile curente care includ: încasările din activitatea de exploatare (încasări din activitatea de bază, cât și din alte activități, subvenții de exploatare, alte încasări din exploatare) și plățile pentru activitatea de exploatare (cumpărări de materii prime și materiale, impozite și taxe, cheltuieli salariale și alte cheltuieli de exploatare);

b) fluxuri de trezorerie în afara exploatarii, care includ încasările și plățile nelegate direct de activitatea de exploatare. Plățile în afara exploatării includ și fluxurile anuale de “repartizare” a profitului întreprinderii între participanții direcți la viața economică a acesteia: stat (impozit pe profit), salariați (participarea la profit) și acționarii (dividende);

c) fluxuri financiare, legate de operațiile privind împrumuturile întreprinderii pe termen lung și aportul acționarilor sau asociaților la creșterea capitalului social;

d) fluxuri de investire și dezinvestire, ce cuprind încasările din vânzarea activelor imobilizate și plățile pentru achiziționarea activelor fixe sau pentru cumpărarea titlurilor financiare.

Toate aceste fluxuri modifică zilnic nivelul conturilor bancare ale întreprinderii antrenând o serie de decizii ale trezorierului întreprinderii.

Acesta trebuie să fie în permanență preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie. Această operațiune presupune acoperirea prin credite pe termen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezrerie.

1.3.3.Tabloul de bord

Tabloul de trezorerie este un model evoluat al tabloului de finantare care regrupeaza fluxurile de trezorerie dintr-o societate pentru un anumit exercitiu financiar.

Prin intermediul acestui tablou se poate determina variatia trezoreriei, se poate stabili un diagnostic situatiei societatii si in acelasi timp informatiile furnizate de acest document pot fi folosite in completarea altor metode de analiza.

Trezoreria degajata de societate este rezultatul politicii sale de dezvoltare economica sia arata potentialul economic al societatii in cauza. Utilizarea eficienta a surplusului de trezorerie are o influenta hotaratoare asupra viitorului societatii si asupra echilibrului dinamic al fluxurilor viitoare.

Tabloul de trezorerie raspunde la urmatoarele doua intrebari :

Cum reuseste intreprinderea sa degaje trezorerie ?

Cum utilizeaza trezoreria obtinuta ?

Raspunsul la aceste intrebari se obtine ca urmare a ordonarii fluxurilor in tabloul de trezorerie pe cele trei functii esentiale ale gestiunii financiare (exploatare , investitii si finantare), permitand astfel calcularea unor solduri economice semnificative pentru determinarea variatiei trezoreriei.

Interpretarea acestor solduri este adesea delicata si necesita multa experienta si precautie, fapt ce limiteaza utilizarea in practica a acestui mod de analiza.

Informatiile necesare pentru regruparea fluxurilor de trezorerie prin intermediul tabloului de trezorerie pot fi obtinute din :

Contul de rezultate

Acest document contine fluxurile relative la operatiunile curente (de gestiune) ca si cele referitoare la operatiunile exceptionale (vanzarea elementelor de activ imobilizat)

Tabloul de finantare

-prima parte a tabloului de finantare furnizeaza informatii referitoare la utilizarile permanente si la modalitatile de finantare a acestora

-a doua parte furnizeaza informatii referitoare la variatia NFR si a trezoreriei nete.

In absenta tabloului de finantare aceste informatii sunt obtinute din bilant si anexele la bilant corespunzatoare.

In practica nu exista un model tipizat al tabloului de trezorerie. Cel mai utilizat model este cel recomandat de Ordinul Expertilor Contabili din Franta si care consideram ca este cel mai bine adaptat pentru analiza evolutiei trezoreriei societatii romanesti.

Referitor la functia de exploatare , aceasta trebuie considerata intr-un sens mai larg , deoarece cuprinde ansamblul operatiunilor curente, din contul de rezultate (mai putin vanzarile de imobilizari). Soldul calculat la nivelul functiei de exploatare trebuie sa fie pozitiv si reprezinta surplusul monetar utilizat la finantarea investitiilor , rambursarea datoriilor financiare, plata dividendelor. Acest surplus monetar este cel care transforma de fapt CAF dintr-o resursa potentiala pentru societate intr-o resursa efectiva.

In situatia unor investitii , soldul degajat la nivelul functiei de investitii este un sold negativ. Acest sold sta la originea nevoii de trezorerie si este acoperit de celelalte doua solduri calculate in tabloul de trezorerie. Ideal ar fi ca acoperirea sa se faca din trezoreria degajata de activitatea curenta (surse interne), insa de multe ori aceasta politica da nastere unor investitii nerentabile sau mai putin rentabile intrucat lipseste constrangerea in utilizarea eficienta a fondurilor , constrangerea practicata cu success de organismele financiare in situatia in care s-ar apela la datorii financiare.

Fluxul net rezultat din activitatea de finantare ce se calculeaza in tabloul de finantare este rezultatul tuturor fluxurilr legate de finantare permanenta (durabila ) a societatii . in acest sens plata dividendelor este considerata o nevoie de finantare intrucat aceasta reduce autofinantarea care de fapt este diferenta intre CAF si dividendele platite.

Intocmirea tabloului de finantare pe mai multe exercitii financiare permite cunoasterea politicilor de investitii (de dezvoltare) si de finantare urmarite de societate , gradul de acoperire al nevoilor prin autofinantare , precum si realizarea de previziuni referitoare la evolutia viitoare a societatii.

1.3.4. Raportari financiare

Societatile comerciale intocmesc raportari financiare privind fluxurile de numerar pentru fiecare din activitatile desfasurate :activitatea de exploatare, activitatea de finantare si activitatea de investitii.

In cazul fluxurilor de numerar provenite din activitati de exploatare , societatea poate intocmi raportarile financiare folosind una din cele doua metode :

metoda directa

Societatile sunt incurajate sa foloseasca aceasta metoda in raportarea fluxurilor de numerar obtinute din activitati de exploatare, deoarece aceasta metoda furnizeaza informatii ce sunt folositoare in estimarea fluxurilor de numerar viitoare ce nu sunt disponibile decat prin aceasta metoda.

Prin intermediul acestei metode sunt prezentate informatii privind clasele majore de plati si de incasari brute in numerar , informatii ce pot fi obtinute astfel :

din inregistrarile contabile ale societatii

prin ajustarea vanzarilor, costului acestora si a altor elemente in contul de profit si pierdere cu urmatoarele elemente :

modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare

alte elemente decat numerarul

alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar de investitii sau finantare

metoda indirecta

prin aceasta metoda fluxurile de numerar net provenite din activitati de exploatare sunt determinate prin ajustarea profitului net si a pierderii cu urmatoarele elemente :

modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si datoriilor din exploatare

elementele non-numerar :amortizarea, provizioanele, impozitele amanate, pierderile si castigurile in valuta nerealizate, profitul nerepartizat al societatilor asociate , interesele minoritare

toate celelalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxurile de numerar din investitii si finantare.

In cazul raportarilor financiare pentru fluxurile de numerar provenite din activitati de investitii si finantare societatile comerciale trebuie sa raporteze separat clasele majore de incasari brute in numerar si plati brute in numerar provenite din activitati de investitie si finantare , facandu-se exceptie in masura in care fluxurile de numerar sunt raportate pe o baza neta.

Fluxurile de numerar ce pot fi raportate pe o baza neta, pot proveni din urmatoarele activitati de exploatare, investitie si finantare :

Platile si incasarile in numerar in numele clientilor atunci cand fluxurile de numerar reflecta mai degraba activitatile clientului decat pe acelea ale societatii 

(acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci,fondurile detinute pentru clienti de catre o societate de investitii,chiriile incasate in numele si platite proprietarilor de terenuri si cladiri).

Platile si incasarile in numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari , iar termenul de scadenta este scurt.(avansuri sau rambursari ale capitalului legat de clientii ce folosesc carti de credit, avansuri sau rambursari pentru achizitiile si cedarile de investitii, avansuri si rambursari a imprumuturilor pe termen scurt, care au scadenta de trei luni sau mai putin)

1.4. DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND SISTEMUL INFORMATIONAL DE TREZORERIE

1.4.1. Sistemul informational in cadrul unei societati comerciale

În conditiile societătii informatizate, o societate comerciala modernă nu poate supravietui fară să dispuna de informatii în timp real, atât din interiorul, cât si din exteriorul său. Sarcina de colectare, prelucrare, stocare si furnizare a informatiilor si cunostintelor revine sistemului informational al întreprinderii. Drept urmare, din punct de vedere informational, o societate comerciala modernă trebuie să fie cuplată la cele mai moderne tehnologii informationale si de comunicare ale momentului la care ne raportăm. Majoritatea societatilor comerciale din România, pe lângâ probleme ce tin de logistică si de aspectele financiare generate de o slaba gestiune a fluxurilor financiare si de blocajele financiare, au si probleme specifice circuitului informational între componentele acestora (compartimente, departamente, servicii si angajati).

Solutia pentru aceasta problemă de natură informatională o constituie implementarea standardelor internationale de calitate (ISO) în cadrul actiunii de gestionare totală a calitătii (Total Quality Management – TQM).

Cu alte cuvinte, la baza unei bune gestionări a informatiei trebuie sa se afle dezvoltarea unui sistem informational cu interfete multiple, orientate atât spre interiorul societatii , cât si spre exteriorul acesteia. Astfel, principala sarcina a unui sistem informational constă în a-si îndrepta atentia către utilizatorul de informatii, care la rândul său va produce informatii pe care le va pune la dispozitia altor utilizatori. Astfel, se ajunge la crearea si gestionarea unor fluxuri informationale cu grad ridicat de rafinare care au drept scop atragerea de avantaje competitionale într-un mediu concurential.

Din punct de vedere organizational, o societate poate fi structurată dupa una dintre urmâtoarele logici: ierarhic-piramidala, ierarhic-functionala, functională, pe centre de venituri, geografic, matriceală, în retea si conglomerat. În ultimul timp, dintre toate acestea capătă o importantă deosebita modelul de organizare în retea, datorită gradului mare de flexibilitate pe care prezintă o asemenea organizatie.

Orice societate poate fi privită atât din exterior, cât si din inteniorul său. Din exterior, ea este privită, în principal, de către partenerii sai si de către proprietari: furnizori, clienti, bănci, organisme financiare, concurenti, salariati, actionari, organismele statale si cele sociale, în timp ce din interior trebuie privita ca producătoare de valori destinate exteniorului sau. De aceea, întreprinderea trebuie considerată ca un ansamblu de activităti organizate în mod diferit.

Literatura de specialitate considera notiunea de sistem de informare ca fiind de dată recentâ (sfârsitul anilor ‘60 – începutul anilor ‘70) si ca rezultat al dezvoltării informaticii de gestiune si a construirii sistemelor automatizate. De aceea, în ultimul timp se discută tot mai mult despre sisteme informationale de gestiune/administrare. În acest sens, este necesar să se definească conceptul de proces de gestiune/administrare, care presupune un ansamblu de activitati ordonate în timp, în scopul asigurării unei bune functionari a întreprinderii si care sunt structurate pe trei paliere:

a. fixarea obiectivelor;

b. stabilirea si punerea în aplicare a mijloacelor care să permită atingerea obiectivelor;

c. implementarea instrumentelor necesare evaluării rezultatelor obtinute si metodelor utilizate prin raportare la obiectivele stabilite.

Atunci când se descrie un sistem de informare, se tine cont de structura sa, adică de un ansamblu de functii si finalităti si de evolutia acestuia in interactiune cu mediul.

Structura unui sistem de informare presupune existenta unei baze materiale (de cele mai multe ori echipamente electronice, conectică si consumabilele aferente), a unor proceduri/aplicatii specializate si a unui personal specializat. Functiile ststemului de informare sunt analizate prin prisma activitatilor derulate pentru crearea, memorarea/stocarea, tratarea datelor si transmiterea informatiilor. Finalitatea unui sistem de informare constă în faptul ca membrii unei organizatii sunt ajutati în realizarea si evaluarea sarcinilor lor. Cu alte cuvinte, se obtin informatii care sunt necesare pentru realizarea activitătilor operationale si administrarea eficientă a resurselor.

În conceperea si realizarea unui sistem de informare se disting două niveluri: nivelul conceptual si nivelul operational. La nivel conceptual se urmăreste întelegerea a ceea ce este de făcut, în timp ce la nivel operational trebuie să se urmareasca aspectele tehnice de realizare a obiectivelor stabilite la nivel conceptual.

Pe de altă parte, în cadrul sistemelor informationaIe dintr-o entitate economică distingem trei categorii de aplicatii: aplicatii specifice activitâtilor operationale, aplicatii pentru ajutor în luarea deciziilor si aplicatii de evaluare, sfătuire si expertizare.

Cu alte cuvinte, un sistem informational este definit ca o combinatie organizată de oameni, echipamente, programe, retele de comunicatii si resurse de date care colectează, transformă si distribuie informatii într-o organizatie. In acelasi sens, Daniel Boussard consideră întreprinderea ca fiind rezultatul interactiunii a trei subsisteme: operational, de conducere si informational .Asa cum se observă si din figura de mai jos, informatia reprezintă liantul fără de care o întreprindere nu-si poate îndeplini functiunile sale specifice.

Există si opinia conform căreia sistemele informationale din cadrul unei societati sunt prezentate pe cinci paliere, si anume:

1. Primul palier este rezervat bazelor conceptuale ale sistemului informational. In cadrul acestui palier, o atentie deosebită se acordă caracteristicilor fundamentale si tehnicilor conceptuale necesare unei mai usoare înelegeri a modului în care sistemul informational poate sprijini operatiile economice, procesul de luare a deciziilor si dezvoltarea avantajelor strategice ale firmei comparativ cu alte firme;

2. Al doilea palier constituie domeniul tehnologiei de lucru în cadrul sistemelor informationale. Astfel, în categoria tehnologiilor informationale sunt incluse: echipamentele, produsele-program, retelele, gestiunea bazelor de date si alte tehnologii de procesare a informatiei;

3. Al treilea palier se referă la aplicatiile specifice sistemelor informationale pentru activitâtile de exploatare si de gestiune, si pentru avantajele competitive ale întreprinderii, în care sunt incluse si comertul electronic si lucrul în cooperare folosind Internetul, Intranetul si Extranetul;

4. Al patrulea palier are în vedere latura dezvoltării sistemului informational al întreprinderii. In acest caz, apare problema posibilitâtii utilizatorilor finali si a specialistilor informaticieni de a dezvolta sisteme informationale ca solutii la probleme economice prin folosirea rezolvatoarelor de probleme si prin dezvoltâri metodologice;

5. Al cincilea palier pune accentul pe resurse si strategii în procesul gestiunii sistemelor informationale.

Sistemul informational al societatii reprezintă acel ansamblu de mijloace tehnice si informationale orientate/specializate în colectarea, procesarea, stocarea, accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele ce au loc în perimetrul unei întreprinderi. In măsura în care toate aceste operatiuni se referă la procese economice derulate în întreprindere, se poate discuta despre sistemul informational economic al întreprinderii.

Observăm că definirea unui sistem informational este conditionată de conceptul de proces si, în mod indirect, de cel de activitate. C. Grenier si J. Bonnebouche definesc procesul ca fiind un ansamblu de activitati care se derulează succesiv sau simultan pentru a produce un rezultat (produs sau serviciu) cu o anumită valoare pentru un client. La rândul lor, activitătile sunt definite ca fiind un ansamblu de operatiuni elementare coordonate si puse în opera pentru atingerea unui scop. In figura 1.3 sistematizăm modul de reprezentare a unei activitâti, potrivit conceptiei celor doi autori francezi:

Ca urmare a acestei incursiuni în domeniul sistemului informational al întreprinderii, constatăm că acesta îndeplineste următoarele trei functii de bază:

1. sprijinirea operatiunilor economice creatoare de valori, functie care corespunde componentei operationale;

2. sprijinirea procesului de luare a deciziilor de conducere;

3. sprijinirea avantajelor strategice.

1.4.2 Locul si rolul trezoreriei în cadrul sistemului informational al întreprinderii

În conceptia sistemică, societatea este considerată drept un sistem deschis ce presupune intrări, prelucrări, iesiri si autocontrol. Din punct de vedere economic, nici o activitate nu se poate derula fară suport financiar, concretizat de cele mai multe ori în bani, ceea ce conduce la ideea că trezoreria întreprinderii reprezintă puntea de legătură a celor trei categorii de activităti delimitate mai sus. Acest lucru este reprezentat în figura 1.4.

Asa cum se observâ, trezoreria unei societati ocupă locul central în toate reprezentările sistemului informational economic, deoarece toate operaiunile economice se exprimă valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani. In acelasi timp, trezoreria unei întreprinderi joacâ un rol de filtru pentru majoritatea operatiunilor ce se desfăoară în perimetrul sau prin intermediul restrictiilor impuse de acoperirea financiară a acestor operatiuni.

În aceste conditii, dacă avem în vedere faptul că cele trei activitati :exploatare, investitii si finanare si că trezoreria unei societati se regăsesc în centrul acestor activităti, abordarea sistemică a întreprinderii trebuie să tină cont de fluxurile generate de trezorerie. O asemenea reprezentare este realizată în figura 1.5.

Locul trezoreriei în cadrul societatii trebuie analizat si prin prisma mărimii acesteia. Astfel, în cadrul întreprinderilor mici, în general, nu există un compartiment specializat în operatiuni de trezorerie. Faptul nu presupune însa lipsa operaiunilor specifice, care se derulează sub directa coordonare a unui director sau angajat superior (cu sarcini de raspundere).

În ceea ce priveste societatile mari, cu activitâti diversificate, chiar la nivel international si cu structuri organizatorice diversificate s-au delimitat mai multe etape în evolutia functiei compartimentului trezoreriei după cum urmează:

a. Pânâ în anii ‘60, societatile considerau gestiunea trezoreriei ca activitate marginala si deci o anexă a contabilitătii;

b. Pe parcursul anilor ‘60-’70, functia de trezorerie a societătii a fost creată si pusa sub directa coordonare a directorului financiar, fară ca aceasta să constituie un centru de costuri propriu-zis;

c. În anii ‘80, această functiune a fost lăsată să se dezvolte necontrolat, ca urmare a unor fenomene cum sunt: cresterea ratelor dobânzii, dereglarea si globalizarea pietelor, complexitatea sporita a instrumentelor financiare, rate reale ale dobânzii pe piata monetara superioare rentabilitătii activelor industriale. Toti acesti factori au condus la transformarea trezoreriei din centru de costuri în centru de profit, ceea ce a permis anumitor grupuri industriale si comerciale să se diversifice cu succes în domeniul financiar;

d. Numeroasele crize financiare survenite după octombrie 1987 pe pietele monetare si de capital au determinat multe întreprinderi sâ-si dezvolte progresiv integrarea responsabilitătilor si a respectului pentru marile echilibre financiare, fapt ce a condus la o atitudine preventiva în domeniul speculatiilor financiare, fărâ interventii particulare pe pietele monetare, si la o optimizare internă a gestiunii trezoreriei.

Această evolutie subliniază rolul din ce în ce mai operaional pe care l-a căpătat în timp trezoreria în cadrul sistemului informational al societatii, în special în activităti legate de gestiunea riscului de schimb si a ratei dobânzii, precum si în ajustarea echilibrului financiar prin recurgerea la asa-numitele credite de trezorerie.

1.5 PREZENTAREA INTREPRINDERII CA OBIECT DE STUDIU PENTRU CONTABILITATEA TREZORERIEI

1.5.1 Istoricul societatii

Societatea comerciala “INOX” a fost infiintata inca din anul 1937 cu profil de activitate: producerea de tacamuri din alpaca si alpaca argintate.

La infiintare unitatea dispunea de 200 de angajati si se numea “Fabrica de tacamuri SANDRIK” cu sediul in Bucuresti, str. Laborator, nr. 55. Patronul firmei a fost un cetatean de nationalitate ceha.

In anul 1984, urmare a nationalizarii, unitatea se transforma in “Fabrica de tacamuri <ROMARGINT>” largindu-si gama de fabricatie cu tacamuri cromate si cositorite. In anul 1954, pe amplasamentul situat in B-dul T. VLADIMIRESCU nr. 29, prin asocierea unor mici mestesugari se infiinteaza “Fabrica de foarfeci si bricege” in baza Hotararii Consiliului de Ministrii nr. 1028/1954, avand cca. 30 muncitori. Infiintarea acestei unitati industriale a corespuns unei necesitati reale, sortimentele respective fiind foarte mult cerute de piata.

In anul 1955, se realizeaza prima dezvoltare a fabricatiei de foarfeci si bricege cu cresterea numarului de personal la 130 persoane. In acelasi timp si unitatea producatoare de tacamuri cunoaste o dezvoltare asemanatoare.

In anul 1958, prin Hotararea Consiliului de Ministrii nr. 918, cele doua unitati se comaseaza sub denumirea de “Intreprinderea I.C.FRIMU”. Apar produse noi in nomenclatorul de fabricatie si anume: lansete de bambus, mulinete.

In anul 1964, prin unirea celor doua intreprinderi, societatea devine Intreprinderea INOX Bucuresti (unitatea din str. Laborator mutandu-se pe amplasamentul din B-dul T. VLADIMIRESCU).

In anul 1990, intreprindere se transforma, conform Legii nr. 31/1990, in Societatea Comerciala INOX S.A. Bucuresti cu profil de activitate fabricatia de tacamuri, foarfeci, bricege si articole de sport turism.

In anul 1997 intreprinderea preia un mic atelier, din orasul Videle, specializat in operatiuni de finisat cutite.

Dotarea actuala a intrprinderii a fost realizata in 2 etape:

–1967-1971 cu utilaje pentru fabricarea cutitelor;

–1979-1980 cu utilaje pentru acoperire electochimica.

In prezent, intrprinderea “INOX” S.A. Bucuresti are greutati, lucru ce o determina sa imprumute credite de la banci. In conditiile in care dobanzile sunt foarte mari, aceste cheltuieli financiare duc la scaderea profitului societatii.

1.5.2 Prezentare succinta a ramurii economice si a pozitiei societatii comerciale

Societatea comerciala “INOX” S.A. Bucuresti este incadrata in ramura constructii de masini, subramura bunuri de larg consum. In decursul anilor a facut parte si di industria usoara subramura bunurilor de larg consum.

Acest sector de activitate este bine dezvoltat in Romania si are o veche traditie.

Profilul de productie nefiind unic in Romania S.C. INOX S.A. este totusi principala producatoare in acest domeniu de activitate avand:

-60% din productia de tacamuri;

-70% din productia de bricege;

-30% din productia de cutite.

Din punct de vedere al capacitatilor de productie societatea este tipul societatilor medii.

Volumul total de activitate (valoric) in mii lei pe anul 2003:

-pentru piata interna 5.955.230

-pentru piata externa 1.228.161.

Oferta ramurii economice la principalele produse realizate de S.C.”INOX” S.A. este dupa cum urmeaza:

Raportul cerere-oferta existent demonstreaza ca oferta nu acopera cererea si deci S.C. “INOX” S.A. ar avea posibilitatea sa-si cresca vanzarea pe piata interna printr-o mai buna organizare si conducere a politicii de marketing.

Exista mai multe unitati producatoare de bunuri de larg consum chiar in domeniul de activitate al S.C. “INOX” S.A. dar si in alte domenii de adiacente.

In ultimii ani concurenta a crescut si mai mult prin aparitia unor producatori care au importat tehnologii performante, de mare productivitate.

Intrprinderea INOX S.A. s-a adaptat continuu cererii pietii si concurentei ceea ce a facut ca sa se mentina permanent pe piata. In privinta materiilor prime folosite acestea sunt achizitionate atat de pe piata interna dar si din afara. In aceasta alegere primeaza pretul de cost si evident calitatea.

Obiectul de activitate in sfera produselor de larg consum este adaptat cererii clientilor interni sau externi.

Articolele cu pondere in cifra de afceri a intreprinderii sunt tacamurile confectionate din metale comune, inox, sau din metale comune acoperite cu metale nobile.

Intreprinderea “INOX” este bine cunoscuta si pe pietele externe(in special din occident) datorita produselor de calitate si pretului competitiv.

1.5.3 Diagnosticul juridic

Intreprinderea “INOX” s-a constituit ca societate comerciala pe actiuni pe baza Legii 31/1990 si Hotararea de Guvern nr. 1104/1990 prin care fosta intreprindere INOX s-a transformat in Societatea comerciala “INOX” S.A. Bucuresti.

1.5.3.1 Structura actionarului

Intreprinderea este societate comerciala pe actiuni privatizata iontegral prin efectul Legii nr. 77/1995 (Legea MEBO).

Nr de actiuni detinute de:

-persoane juridice – PAS INOX – 60,4%

– SIF Muntenia – 5,0%

– persoane fizice – salariati activi – 1,3%

– pensionari – 0,4%

– alte persoane fizice – 18,44%

1.5.3.2 Structura patrimoniului

In structura patrimoniului societatii sunt incluse urmatoarele mijloace fixe:

-sediul administrativ

-hale de productie

-depozite

-mijloace de productie (toata gama de utilaje necesare producerii bunurilor de larg consum)–mijloace de transport

-terenuri

-echipamente de calcul

-alte mijloace fixe pentru uz general

valoric, structura patrimoniului la nivelul anului 2001 se prezinta dupa cum urmeaza:

-mijloace fixe, inclusiv terenurile societatii

-mijloace circulante

-stocuri de materiale si produse finite

-alte obiecte de inventar

1.5.3.3 Raporturi de munca

Raporturile de munca dintre patronat si salariati sunt convenite prin Contractul Colectiv de Munca care se negociaza periodic. In acest act sunt cuprinse toate intelegerile care reglementeaza raporturile dintre actionari reprezentati de Consiliul de administratie si sindicalisti care cuprind majoritatea salariatilor intreprinderii.

Salarizarea personalului angajat in cadrul S.C “INOX” S.A. se face pe baza prevederilor Legii salarizarii nr. 14/1991 si a altor hotarari de Guvern referitoare la indexari periodice in functie de rata inflatiei si pe baza Contractului Colectiv de Munca al intreprinderii convenit intre Patronat si Sindicat.

1.5.3.4 Obiectul de activitate

Domeniul de activitate al societatilor cuprinde activitati principale in domeniul productiei industriale, comertului, transportului, import-export si domeniul serviciilor dupa cum urmeaza:

productia si comercializarea de bunuri de larg consum din gama tacamurilor din metale comune, inoxidabile, nobile sau tacamuri din materiale comune placate cu metale nobile; foarfeci de uz casnic si gospodaresc; cutite obisnuite si speciale; articole pentru pescuit si vanatoare; alte articole din metale comune sau inoxidabile in combinatie cu lemn, plastic, sticla, portelan, simple sau acoperite cu materiale comune si materiale nobile, placate sau gravate; aparate de ras, recipienti de transport si depozitat produse chimice si alimentare, piese matritate si forjate, confectii metalice, matrite;

productia si comercializarea pieselor din mase plastice, folii si filme coextruse din mase plastice, simple sau imprimate cu destinatie generala si speciala;

activitati de proiectare, cercetare informatica si consulting in domeniul de activitate;

confectionarea de SDV-uri, utilaje si echipamente in domeniul de activitate;

import-export de bunuri de larg consum pentru folosinta medie si indelungata, materii prime si materiale;

transporturi interne si internationale cu mijloace proprii sau inchiriate;

constructii civile si industriale, servicii aferente acestora;

service auto;

comert cu ridicata, activitati de intermediere de comert cu ridicata, comert cu amanuntul, efectuat sau neefectuat prin magazine proprii;

activitati sociale in favoarea salariatilor.

Capital social la sfarsitul anului 2003 a fost de 48.818.000 mii lei.

Cifra de afaceri pe anul 2003 a fost de 33.402.252 mii lei.

1.5.4 Diagnosticul activitatilor comerciale

1.5.4.1 Oferta societatii

Oferta actuala a S.C.”INOX” S.A. cuprinde urmatoarele produse:

-productie si comert de tacamuri din metale inoxidabile si placate cu metale nobile;

-productie si comercializare de foarfeci de uz casnic si gospodaresc;

-productie si comercializare de bricege multifunctionale, cutite obisnuite si cu utilizari multiple, oale din inox pentru uz

gospodaresc;

-activitati de cercetare, proiectare, informatica in domeniul de activitate al intreprinderii;

-activitati de transport.

1.5.4.2 Piata

Productia societatii este destinata atat pietei interne cat si pietei externe.

Pe piata interna desfacerea se face en-gros prin societatile:

S.C. COMET S.A.;

S.C. TRAIAN S.A. CONSTANTA;

S.C. METCHIM Ploiesti;

S.C. CORIMEX Craiova;

S.C. CORIMET S.A. Galati;

Depozitul angro METRO Bucuresti.

Societatea comerciala INOX vinde si en-detail pe piata micilor privatizati.

Pe piata externa clientii actuali sunt:

-ALFA SOLINGEN Germania;

-BEFAS Salonic;

-IKEA Suedia;

– Firme din Grecia.

1.5.4.3 Furnizorii

Furnizorii de mateii prime:

-pentru tabla din inox: OTELINOX Targoviste si importatori firme particulare;

-pentru bara inox: OTELINOX Targoviste;

-pentru materiale auxiliare:-CARBOCHIM S.A. Cluj Napoca;

-ARMATURA S.A. Cluj Napoca;

-COMPETROL S.A. Bucuresti;

-INFRATIREA S.A. Galati;

-SIN S.A. Bucuresti.

1.5.4.4 Concurenta

Concurenta pe piata interna este destul de puternica.

Producatorii interni cu pondere sunt: – ICOS Ocna Sibiu.

Pe piata externa principalii concurenti sunt:

– WMF Germania;

– NIVELLA Germania;

– SWILLINGER Germania;

– NICA GRANICA Germania;

– CRISTOFEL Franta;

– SOLA Olanda;

– RODA Spania.

1.5.4.5 Activitatea de marketing

Inca din anul 1990 societatea INOX a inteles importanta activitatii de marketing si prin urmare si-a initiat personal (2 persoane) in aceasta directie dar fara infiintarea unui birou individualizat.

Din anul 1996 s-a constituit un colectiv de marketing compus din 6 persoane (1 sef birou si 5 agenti comerciali) care functioneaza si in prezent sub denumirea de “Birou Marketing”.

1.5.5 Diagnosticul resurselor umane

1.5.5.1 Structura organizatorica

Societatea comerciala functioneaza ca orice societate comerciala pe actiuni pe baza unei organigrame de resurse umane aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor.

Organul colectiv de conducere a societatii este Consiliul de Administratie. O parte din competentele CA sunt preluate de directorul general si ceilalti directori executivi. Practic societatea este condusa de directorul general caruia i se subordoneaza direct toti directorii executivi si indirect sefi de sectii, maistrii si tehnicieni.

Sectiile sunt formate la randul lor din mai multe ateliere, iar atelierele din mai multe compartimente in care se desfasoara productia propriu-zisa.

Pe langa aceste ateliere unde se desfasoara productia de baza in intreprindere mai sunt organizate unele compartimente auxiliare care asigura utilitatile intreprinderii: energie electrica si termica, aer comprimat si/sau vid, apa, etc.

Directorul general este imputernicit de CA si AGA sa negocieze cu Sindicatul periodic, cu Sindicatul, Contractul Colectiv de Munca.

1.5.5.2 Managementul societatii

In perioada 1 martie 1994- 31 decembrie 2003, conducerea societatii a fost asigurata astfel:

1 martie 1994- 31 decembrie 1994, conducerea societatii a fost asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor, formata din cei 2 reprezentanti ai Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii privateIV Muntenia, care au numit un Consiliu de Administratie format din 5 administratori si Comisia de Cenzori. Consiliul de Administratie a numit un Comitet de directie format din 3 directori executivi.

1 ianuarie 1995- 19 martie 1996 conducere societatii a fost asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor, formata din cei 2 reprezentanti ai Fondului Proprietatii Private IV Muntenia, care au numit un manager si Comisia de Cenzori.

19 martie 1996- prezent, conducerea societatii a fost asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor formata din 384 de actionari, persoane fizice si un reprezentant al Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Proprietatii Private IV Muntenia (ulterior transformat in Societatea der Investitii Financiare Muntenia), care au ales o Comisie de Cenzori si un Consiliu de Administratie format din 5 membrii.

Atributiile Adunarii Generale ale Administratorilor si Directorilor executivi sunt stabilite de lege, de contractul de societate si de statutul societatii.

Directorii executivi sunt numiti de Consiliul de Administratie si executa operatii specifice in raport cu natura compartimentelor din subordonare, astfel directorii executivi conduc, organizeaza, controleaza si decid asupra tuturor actiunilor privind activitatea ce se desfasoara in departamentele din subordonare, stabilind ierarhizarea de salarii in cadrul structurilor organizatorice si pe functii pentru personalul din subordine.

Conform Legii nr. 31/1990, directorii sunt raspunzatori fata de societate si de terti impreuna cu administratorii pentru neimplinirea indatoririlor, pentru daune provocate de actele indeplinite de personal sau de personalul din subordine atunci cand daunele nu s-ar fi produs, daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa indatoririlor functiei lor. In scopul derularii dinamice a activitatii, fiecare director poate delega atributii competente si responsabilitati prin decizii si sarcini de serviciu, acestea neabsolvindu-l de propriile responsabilitati.

Managementul societatii este asigurat prin:

director general

director tehnic

director economic

director comercial

director de productie

1.5.5.3 Structura de personal

Structura de personal a intreprinderii este adaptata actualei organizari care sa satisfaca cat mai bine cerintele unei productii eficiente. Ponderea personalului este detinuta de muncitorii calificati, direct productivi, (77,77%).

La sfarsitul anului 2003 lucrau 259 salariati structurati ca in tabelul de mai jos.

STRUCTURA PERSONALULUI

De mentionat ca acest personal este cel care a mai ramas dupa cele 3-4 etape de restructurare prin care s-a reorganizat intreprinderea. In anul 1989 intreprinderea avea mai mult de 1200 de angajati.

1.5.5.4 Salarizare

Salarizarea personalului angajat in cadrul S.C. INOX S.A. se face pe baza prevederilor Legii salarizarii nr.14/1991 si a altor Hotarari de Guvern referitoare la indexari periodice in functie de rata inflatiei si pe baza Contractului Colectiv de Munca al intreprinderii convenit intre Patronat si Sindicat.

Prin sistemul de salarizare aplicat, societatea urmareste in principal sa asigure cointeresarea materiala a salariatilor si repartizarea echilibrata a salariilor in functie de importanta fiecarui loc de munca.

In sistemul de salarizare sunt cuprinse si urmatoarele sporuri:

spor de vechime in munca 5-25%

spor pentru conditii grele de munca 3,5-10%

spor pentru munca de noapte 25%

spor pentru lucru in zilele nelucratoare 100%

Alte drepturi:

ajutoare de deces

ajutoare sociale pentru probleme deosebite:nasteri, casatorii, boala etc.

1.5.6 Diagnosticul productiei si a calitatii

1.5.6.2 Capacitati de productie si productie efectiva

In tabelul de mai jos se prezinta productia realizata in anul 2003 comparativ cu capacitatile de productie.

Se poate constata ca sunt unele produse la care cererea pietei (in special cea interna) a scazut foarte mult (bricege, garnituri de bucatarie, foarfeci).

Societatea dispune de utilaje (dotari tehnologice), spatii de productie corespunzatoare inclusiv terenuri ceea ce-i permite realizarea tuturor operatiilor pana la produsul finit fara a fi necesara o colaborare cu alti parteneri.

1.5.6.3 Calitatea productiei

Din punct de vedere calitativ produsele se incadreaza in nivelele prevazute de normele interne si internationale in vigoare. Intreprinderea lucreaza in sistemul total de asigurarea calitatii.

Produsele societatii comerciale “INOX” se vand atat pe piata interna cat si la export.

Pe piata interna desfacerea se face en-gros.

Principalii beneficiari sunt:

SC COMET SA Traian SA Constanta

SC METCHIM Ploiesti

SC CORIMEX Craiova

SC COMRIMET Galati

Societatea comerciala are, in mai mica masura, si in vanzari en-detail pe piata micilor privatizati.

Pe piata externa beneficiarii sunt:

ALFA SOLINGEN

BEFAS Salonic Grecia

IKEA Suedia

Pozitia intreprinderii in cadrul sectorului, pe piata producatorilor din Romania, se prezinta in tabelul de mai jos:

POZITIA INTREPRINDERII IN CADRUL SECTORULUI

In acest an si in anii urmatori, concurenta va fi mult mai puternica, firme renumite ca SOLINGEN vor pune in functiune importante capacitati de productie.

1.5.7 Organizarea contabilitatii

Sistemul contabil diferă de la o întreprindere la alta în funcție de natura activității și a operațiilor acesteia, de mărimea ei, de volumul datelor prelucrate și de necesitățile informaționale ale conducerii și utilizatorilor externi.

La S.C. INOX S.A., sistemul contabil prelucrează date relative la toate activitățile, pentru care conducerea dispune de informații numerice, atestate de documente justificative și exprimate în etalon bănesc, care trebuie să servească planificării, controlului și prezentării situației financiare și rezultatelor întreprinderii.

Contabilitatea financiară se sprijină pe o structură normativă care permite sesizarea, înregistrarea, clasificarea și interpretarea operațiilor și a altor fapte referitoare la întreprindere.

Este foarte important ca persoanele care țin contabilitatea, angajat al întreprinderii sau contabil autorizat/expert aflat în raporturi contractuale cu aceasta, să înțeleagă foarte bine terminologia de bază utilizată pentru realizarea funcției contabile.

Desfășurarea activității în cadrul S.C. INOX S.A. implică multiple operații economico – financiare, care sunt consemnate în documentele de evidență. În contabiliate, aceste documente sunt înregistrate în mod cronologic și sistematic folosindu-se procedee specifice și respectându-se dispozițiile legale.

Înregistrările cronologice ale documentelor se fac în ordinea datei de întocmire, iar înregistrarea sistematică grupează operațiile economico– financiare pe categorii de mijloace economice, procese economice și sursa acestora.

Interfața dintre documentele contabile se realizează prin forma de contabilitate. Forma de contabilitate reprezintă un sistem de formulare corelate între ele care servește la înregistrarea și prelucrarea după anumite reguli, a stării și mișcării elementelor patrimoniale. În categoria formularelor, ca elemente componente ale formei de contabilitate se cuprind: documente justificative, registrele contabile, purtătorii tehnici de calcul, balanța conturilor, registrul inventar și situațiile financiar – contabile.

Conform Legii Contabilității nr. 82 / 1991, documentul justificativ este un înscris întocmit în momentul efectuării operației patrimoniale. Acest înscris stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

Întocmirea documentelor justificative se face prin formulare tipizate sau netipizate, după caz, iar completarea se face manual sau cu tehnică de calcul. În continuare documentele justificative sunt supuse operațiilor de prelucrare ce constau în sortarea documentelor pe operațiuni, cumularea sau precontabilizarea mai multor documente și obținerea documentelor centralizatoare, verificarea de formă aritmetică și de fond.

După prelucrarea documentelor justificative se face analiza și contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile contabile sintetice, a conturilor analitice debitoare și creditoare, iar în final se fac înregistrări în contabilitate în mod cronologic și sistematic. Registrele contabile sunt formulare cu liniatură specială, care se prezintă sub forma condicilor sau foilor volante, în care se fac înregistrări contabile și evidență operativă, ca de exemplu: diferite forme de ‘‘jurnale’’, ‘‘rapoarte de gestiune’’, ‘‘balanțe de verificare’’, ‘‘fișe de cont ’’ analitice, etc.

Discutată din pricina sistemului informațional, forma sa de contabilitate utilizată de S.C. INOX S.A. acoperă prin sfera sa de cuprindere și dă expresie subsistemului documente – fișiere –rapoarte.

S.C. INOX S.A. utilizează forma de contabilitate informatică, forma care folosește tehnica electronică de calcul.

Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrare în calculator formula contabilă.

Pe baza ei, se clădește întregul sistem de stocare și prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse în calculator se editează obligatoriu Registrul Jurnal, care constituie evidența cronologică.

Același jurnal servește și la verificarea și validarea datelor introduse în calculator. Editarea Registrelor Cartea–Mare este, după caz, obligatorie sau facultativă, în raport cu decizia utilizatorului de sistem informatic.

Dacă se reține varianta facultativă, registrele sunt editate selectiv la cererea consumatorului de informație. În mod oblligatoriu sunt editate, lunar, balanțele conturilor, care în cele mai multe cazuri preiau și funcția Registrelor Cartea–Mare.

CAPITOLUL 2

2.1 SISTEMUL DE CONTURI PRIVIND TREZORERIA INTREPRINDERII-CONTINUT SI FUNCTII

Corespunzător structurii trezoreriei unei întreprinderi este construită CLASA 5 “CONTURI DE TREZORERIE”, care cuprinde grupe și conturi sintetice de gradul I și II pentru evidența existenței și mișcării diferitelor structuri ale trezoreriei.

Conturile de trezorerie cu câteva excepții sunt conturi de activ, care se debitează cu încasările sau majorările elementelor de trezorerie și se creditează cu plățile sau reducerile elementelor respective.

Conturile de trezorerie sunt reprezentate in planul de conturi prin clasa a 5 “Conturi de trezorerie ” din care fac parte urmatoarele grupe de conturi:

GRUPA 50 “INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT”

Din grupa 50 “Investitii financiare pe termen scurt ” fac parte:

Contul 501 “Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului”

Cu ajutorul acestui cont se tine evideanta investitiilor financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.

Contul 501 “investitii financiare pe termen scurt la socitati din cadrul grupului” este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul grupului(509,512,531)

In creditul contului se inregistreaza valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate(512,531,664)

Soldul contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului.

Contul 502 “Actiuni proprii”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii,rascumparate de unitate de la actionari, asociati si miscarii acestora.

Contul 502 “Actiuni proprii” este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate(509,512,531)

In creditul contului se inregistreaza:

-valoarea actiunilor proprii anulate(101)

-valoarea actiunilor proprii cedate (512,531)

-diferenta intre pretul de achizitie si pretul de cesiune(664)

Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii ,rascumparate,existente(neanulate)

Contul 503”Actiuni”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate , cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt(dividende) sau in vederea revanzarii lor, precum si miscarea acestora..

Contul 503 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate(509,512,531)

In creditul contului se inregistreaza :

-valoarea actiunilor cedate(512,531,664)

Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate,existente.

Contul 505 “Obligatiuni emise si rascumparate”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise de catre unitate in vederea obtinerii de imprumuturi publice si rascumparate(creditori) si miscarea acestora..

Contul 505 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea obligatiunilor emise si rascumparate(509,512,531)

In creditul contului se inregistreaza :

-valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate(161)

Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate , neanulate.

Contul 506 “Obligatiuni”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate de unitate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei cu scopul conservarii acesteia, a obtinerii unui venit sub forma de dobanda sau pentru realizarea unei plusvalori cu ocazia revanzarii obligatiunilor si miscarea acestora .

Contul 506 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza :

-valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate(509,512,531)

In creditul contului se inregistreaza:

-valoarea obligatiunilor cedate(512,531,664)

Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente,neexpirate,nevandute.

Contul 508 “Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate,achizitionate de unitate pentru realizarea unei plusvalori cu ocazia scadentei, revanzarii si miscarea acestora.

Contul 508 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante assimilate, cumparate(509,512,531)

-diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar(765)

In creditul contului se inregistreaza:

-valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante assimilate cedate(512,531,664)

-difernetele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financioar sau lichidarea lor(665)

Soldul contului 508 reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante assimilate existente.

Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate.

Contul 509 este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza :

-valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate(501,502,503,506,508)

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512,5311)

Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate .

GRUPA 51 “CONTURI LA BANCI”

Din grupa 51 “Conturi la banci ” fac parte:

Contul 511 “Valori de incasat”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale de la clienti pentru produsele livrate, lucrari executate ,servicii prestate de unitate.

Contul 511 este un cont de active.

In debitul contului se inregistreaza :

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primate de la clienti(411,413)

In creditul contului se inregistreaza:

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate(512)

-valoarea sconturilor acordate(667)

Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.

Contul 512 “Conturi curente la banci”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in lei si in valuta aliate in conturi la banci , a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.

Contul 512 este un cont bifunctional.

In debitul contului se inregistreaza:

-sumele depuse sau virate in cont,rezltate din incasarile in numerar, din cecuri, din alte conturi bancare , din acreditive etc(581,131,445,162,519)

-sumele incasate de la societatile comerciale ce detin titluri de participare ale unitatii, de la alte societati din cadrul grupului sau de la alte societati legate prin participatii(166,451,452)

-sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii assimilate(167)

-valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite(267)

-sumele incasate de la clienti(411,413,419)

-sumele recuperate din debite ale personalului(428)

-taxa pe valoare adaugata de recuperate, incasata de la bugetul statului(4424)

-sumele restituite de la buget,reprezentand varsaminte effectuate in plus din impozite, taxe, alte datorii si creante(446,448)

-sumele depuse in cont de catre asociati(445)

-sumele depuse ca aport in numerar la capitalul social(456)

-sumele primate ca rezultat al operatiilor in participatii(458)

-sumele incasate de la debitori diversi(461)

-sumele incasate si necuvenite unitatii(462)

-sumele incasate in avans si care privesc exercitiile urmatoare(472)

-sumele incasate , in curs de clarificare(473)

-sumele virate subunitatilor (in contabilitatea unitatii) sau a unitatii (in contabilitatea subunitatilor)(481)

-valoarea investitiilor financiare pe termen scurt cedate501,502,503,508)

-valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate(511)

-sumele incasate reprezentand redevente,locatii de gestiune si chirii(706)

-sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in conturi la banci(766)

-sumele incasate reprezentand subventiile acordate(741)

-sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare(758)

-sumele incasate reprezentand dividendele pentru participatiile la capitalul altor societati(761,762)

-sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate(763)

-sumele incasate din investitiile financiare cedate(764)

-diferentele favorabile de curs valutar , aferente disponibilitatilor la banca, in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor effectuate in valuta in cursul exercitiului(765)

-valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori(767)

-sumele incasate reprezentand venituri extraordinare(771)

In creditul contului se inregistreaza:

-sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie(581)

-sumele platite reprezntand imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rambursate(161)

-creditele pe termen lung sis curt rambursate(162,519)

-sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii assimilate(167)

-sumele restituite societatilor care detin titluri de participare ale unitatii sau altor unitati din cadrul grupului(166,451)

-valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate(261,262,263,265,501,502,503,505,506,508)

-varsamintele effectuate pentru titlurile imobilizate si investitiile financiare pe termen scurt(269,509)

-sumele achitate reprezentand interese de participare(452)

-sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in coparticipatie(458)

-suma dobanzilor platite(168,518,666)

-platile efectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari(232,234)

-valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung(267)

-platile effectuate catre furnizori de bunuri si servicii(401,403,404,405,409)

-platile efectuate catre personalul unitatii(421,423,424,425,426)

-sumele achitate terilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii(427)

-sumele achitate reprezentand contributia la asigurarile sociale(431)

-sumele achitate reprezentand contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj(437)

-sumele virate asigurailor sociale reflectate ca datorii sociale(438)

-sumele platite la buget , reprezentand impozitul pe profit(441)

-plata catre buget a taxei pe valoare adaugata datorata si tax ape valoarea adaugata platita in vama(4423,4426)

-platile efectuate catre organismele publice privind taxele si varsamintele assimilate datorate(447)

-plata catre bugetul de stat a accizelor, altor impozite , taxe si varsaminte assimilate(446,448)

-plata catre buget a impozitului pe venituri de natura salariilor(444)

-sumele achitate asociatilor(455,456)

-sumele achitate actionarilor sau asociatilor din dividendele cuvenite(457)

-sumele achitate creditorilor diversi(462)

-restituirea sumelor aflate in curs de clarificare(473)

-platile effectuate reprezentand sume transferate intre unitae si subunitati(481)

-valoarea serviciilor bancare platite(627)

-diferentele nefavorabile de curs valutar , aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banca in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor effectuate in cursul anului(665)

Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor , creditele primite.

Contul 518 “Dobanzi”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate , precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente , respective disponibilitatilor aflate in conturile curente.

Dobanzile datorate si cele de incasat , aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respective venituri financiare.

Contul 518 este un cont bifunctional.

In debitul contului se inregistreaza:

-dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente(766)

-dobanzile platite aferente imprumuturilor primate(512)

In creditul contului se inregistreaza:

-dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente(666)

-dobanzile incaste aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente(512)

Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt.

Contul 519 este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

-creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte , inclusive dobanzile datorate(512,666)

In debitul acestui cont se inregistreaza :

-creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusive dobanzile platite(512)

Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

GRUPA 53 “CASA”

Din grupa 53”Casa” fac parte:

Contul 531 “Casa”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in caseria unitatii , precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

Contul 531 este un cont de active.

In debitul contului se inregistreaza:

-sumele ridicate de la banci(581)

-sumele incasate de la clienti(411,419)

– sumele incasate de la asociati(455)

– sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare(451,452)

– sumele incasate reprezentand aport la capitalul social(456)

– sumele incasate de la debitori(428,461)

– sumele incasate de la creditori diversi(462)

– sumele incasate reprezentand venituri anticipate(472)

– sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie

Neutilizate(542)

– sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate(501,502,503,506,508)

-sumele incasate din prestari de servicii , vanzarea marfurilor si alte activitati(704,707,708)

– sumele incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare(758)

-diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor effectuate in valuta(765)

In creditul contului se inregistreaza:

-depunerile de numerar la banci(581)

-costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar(261,262,263,265,269,501,502,503,505,506,508,509)

-platile effectuate catre furnizori(401,404)

-valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari(409)

-sumele achitate personalului(421,423,424,425,426,427,428)

-sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau propriri din remuneratii

– sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451,452)

-sumele restituite asociatilor(455,456)

-dividendele platite actionarilor sau asociatilor(457)

– sumele achitate diversilor creditori(462)

-platile effectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati(481)

-avansurile de trezorerie acordate(542)

-platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate(532)

-diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor effectuate in valuta in cursul exercitiului(665)

-platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare(658)

Soldul contului reprezinta numerarul existent in caserie.

Contul 532 “Alte valori”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice , timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, precum si a miscarii acestora.

Contul 532 este un cont de active.

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea bonurilor valorice , a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, achizitionate(401,531,542).

In creditul contului se inregistreaza:

– valoarea bonurilor valorice , a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, consummate(301,428,604,624,625,626)

Soldul contului reprezinta alte valori existente.

GRUPA 54 “ACREDITIVE”

Din grupa 54 “Acreditive” fac parte :

Contul 541 “Acreditive”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor deschise in banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor.

Contul 541 este un cont de active

In debitul contului se inregistreaza:

-valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor(581)

– diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la incheierea exercitiului financiar privind acreditivele deschise in valuta(765)

In creditul contului se inregistreaza:

-sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului(401,404,581)

– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente operatiunilor effectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului privind diferentele favorabile de curs valutar, aferente operatiunilor effectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la lichidarea acestora(665)

Soldul contului reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci, existente.

Contul 542 “Avansuri de trezorerie”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie.

Contul 542 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

– avansurile de trezorerie acordate(531)

– diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie. In valuta, la incheierea exercitiului financiar(765).

In creditul contului se inregistreaza:

– avansurile de trezorerie justificate prin achizitia de stocuri(301,302,303,331,346,361,371,381,401)

– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, sau la incheierea exercitiului financiar(665).

Soldul contului reprezinta sumele acordate ca avansuril de trezorerie , nedecontate.

GRUPA 58 “VIRAMENTE INTERNE”

Din grupa 58 “Viramente interne” fac parte:

Contul 581 “Viramente interne”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie.

Contul 581 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

-sumele virate dintr-un cont de trezorerie intr-un alt cont de trezorerie(512,531,541,542)

In creditul contului se inregistreaza:

-sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie(512,531,541,542).

De regula , contul nu prezinta sold.

GRUPA 59 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE”

Din grupa 59 “Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie” fac parte conturile:

591 “Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile dinn cadrul grupului”

592” Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii”

593” Provizioane pentru deprecierea actiunilor”

595” Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate”

596” Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor”

598” Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate”

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii, actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante assimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.

Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

-valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane(686).

In debitul contului se inregistreaza:

-sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie(786)

Soldurile conturilor din aceasta grupa reprezinta valoarea provizioanele constituite pentru deprecierile constatate existente la sfarsitul perioadei.

2.2 CONTABILITATEA NUMERARULUI SI A FLUXURILOR DE NUMERAR

2.2.1. NUMERARUL

Numerarul este reprezentat de lichiditati la care intreprinderea are acces imediat:fondurile disponibile in casa si depozitele la vedere (disponibilul in cont platibil la cerere).

Numerarul in lei si in devize din casieria societatii este reprezentat de banii lichizi de care dispune unitatea la un moment dat si prin intermediul carora se fac operatiuni de plati cu persoanele fizice si juridice sau la cre se adauga lichiditati ca urmare a incasarilor effectuate. Ansamblul operatiunilor cu numerar , effectuate pe baza de documente justificative , se trece zilnic in registrul de casa care ofera imaginea tuturor incasarilor , platilor si a soldului de casa la sfarsitul zilei. Realizarea decontarilor intre persoane juridice prin intermediul numerarului prezinta avantajele rapiditatii si sigurantei in efectuarea operatiunilor (pentru furnizori), dar si dezavantajele utilizarii unui volum mare de lichiditati si nesigurantei transferului fizic, la care se aduga aspectele privind indiscipline financiara in operatiunile de incasari si plati.

Operaiile de încasàri i plài în numerar se realizeazà prin casieriile societIilor

comerciale în limita unui anumit plafon.

.

2.2.1.1 CONTABILITATEA NUMERARULUI

Contabilitatea mijloaeelor bàneti aflate în casieria unitaplor patrimoniale i a micArii acestora ca urmare a încasàrilor i p1ài1or efectuate în numerar se une distinct in lei i în devize eu ajutorul contului 531 ,,Casa”, desfurat pe douA conturi sintetice de gradul II, respectiv 5311 ,,Casa in lei” i 5134 ,,Casa in devize”.

Înregistrarea în contabilitate a operatiilor în lei sau în devize se efectueazà eu

respectarea regulamentului operaiilor de casA, a regulamentelor emise de Banca NalionalA

a altor reglementAri.

Contul 531 i subeonturile sale sunt conturi de activ.

Contul 5311 ,,Casa in lei” funelioneazà astfel: se debiteaz eu sumele incasate în

numerar exprimate in lei i se credIteaz eu sumele plàtite in numerar exprimate în lei.

Soldul debitor reprezintA numerarul in lei existent in easieria societAuilor eomerciale.

Se constata ca Registrul de Casà in lei ,ri docuinentele anexate ale societatii … la data de…………conflrmâ încasàri de 18.000.000 lei, din care 3.000.000 lei aport in numerar la capitalul social, 2.000.000 lei debite de la persoane fizice, 5.000.000 lei numerar ridicat de la bancâ i 3.570.000 lei sume incasate de la clientul ….. din vônzarea …….. si plâfi în sumà de 12.000.000 lei din care 3.000.000 lei titiuri de participare cumpàrate, 2.380.000 lei catre furnizorul ……., 7.000.000 lei salarii.

Societatea a contabilizat urmatoarele inregistrari:

1.incasari prin casa

5311 = %

„Casa in lei” 581

„Viramente interne”

456

„Decontari cu asociatii”

461

„Debitori diversi”

2. Plàti prin casà:

2.000.000 lei

3.000.000 Ici

6.000.000 Ici

1.000.000 lei

1.000.000 lei timbre fiscale i postale, ,i 700.000 lei bilete de odihnâ. Biletele de câlàlorie, timbrele fiscale .yi po.rtale, .,j biletele de odihnà au fost distribuite sau consumate.

1. Încasàri prin casà:

20.000.000 lei

5311

Casa in Ici

2.000.000 Ici

456

DecontAri eu asociatii privind capitalul social

461

Debitori divcri

581

1.000.000 Ici

Virarnente interne

707

Venituri din vânzarca màrfurilor

261

10.000.000 lei

Titiuri dc participare

401

7.000.000 Ici

Furnizori

421

5311

Casa in Ici

15,000.000 Ici

Personal-salarii datorate

542

Avansuri de trezorerie

3.000.000 Ici 532

Alte valori

4. Utilizarea altor valori în valoare de 2.500.000 lei, din care:

1.300.000 Ici 624 = 532 2.500.000 Ici

Cheltuieli eu transportul Alto valori

dc bunuri i personal

1.000.000 lei 626

Cheltuicli potale i

taxe dc tclecomunicalii

700.000 lei 658

AItc cheltuieli dc exploatare

In ce priveste operatiunile cu numerar in devize acestea se contabilizeaza atat in devize cat si in lei. Zilnic se intocmeste registrul de casa pentru fiecare valuta in parte, operatiunile de incasari si plati fiind contabilizate la cursul in vigoare la acea data.

La inchiderea exercitiului , numerarul in valuta aflat in casieria societatii se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data , conturile utilizate pentru inregistrarea diferentelor de curs valutar fiind 665 „Cheltuieli din curs valutar”, pentru diferente nefavorabile si 765 „Venituri din diferente de curs valutar”, pentru diferente favorabile.

Contul 5314 ,,Casa în devize” funeuioneazà similar eontului 5311, eu deosebirea eà

sumele sunt exprimate at&t în devize cêt i în lei.

ALTE VALORI

In categoria generica “alte valori” sunt incluse elemente structurale ale trezoreriei sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie , tichete de masa si alte valori pastrate in casieria societatii.

Aceste valori se procura de catre societate prin cumparare prin furnizori autorizati, iar evidenta se tine la nivelul valorii lor nominale.

Influenta altor valori din casieria societatii asupra volumului de lichiditati nu este majora , ele au o pondere mica in totalul valorilor de trezorerie si sunt folosite, in general, pentru nevoile proprii de derulare in bune conditii a activitatii de exploatare. Fac exceptie de la aceasta regula societatile economice in care folosirea acestor valori este impusa de desfasurarea activitatii de exploatare, cum ar fi:agentii econumici care procura pentru salariati bilete de odihna sitratament si tichete de masa, unitatile de tratament si odihna din statiuni balneoclimaterice , societatile de transport intern si international pentru bonuri valorice ,pentru carburanti etc.

O particularitate a operatiunilor cu “alte valori ” de trezorerie o constituie faptul; ca au un effect anticipat asupra lichiditatilor prin realizarea de plati partiale sau totale inaintea producerii effective a evenimentului consummator de asemenea valori.

O problema importanta care apare in conditiile cresterii generale a preturilor consta in platile suplimentare ce pot sa apara la anumite valori gestionate in casieria societatii, cum sunt: timbre fiscale, judiciare si postale , bilete de calatorie , bonuri valorice pentru carburanti etc. Este cazul situatiilor in care intre momentul achizitiei si momentul consumului , trece o perioada mai mare de timp sau are loc o crestere sensibila a preturilor la produsele si serviciile respective, ceea ce va conduce la o scadere a valorii reale a acestor “altor valori” sau la o iesire suplimentara de numerar.

2.2.2.1 CONTABILITATEA ALTOR VALORI

Contabilitatea altor valori se realizeazà eu ajutorul contului 532 ,,Alte valori” eare

se dezvoltA pe conturi sintetice de gradul doi, dupA eum urmeazà:

Toate aeeste eonturi sunt eonturi de aetiv i functioneazà astfel: se debiteazA la

procurarea altor valori i se crediteazA la ieirea altor valori din întreprindere. Soldul

debitor exprimA alte valori existente în casieria întreprinderii la un moment dat

2.2.1.3 Documente privind opera(iile de încasàri i plâti

Operaiuni1e de încasâri i plài care au loc între persoanele juridice sau mntre

persoanele fizice i juridice se împart, în functie de modalitatea de efectuare, în operaiuni

de încasàri i p1Ai in numerar i operatiuni de încasàri i plài FarA numerar.

Primele au loc prin casieria unitAii, jar cele diii a doua categorie se realizeazà prin

conturile deschise la societàtile bancare, FarA sA implice utilizarea numerarului.

Pentru operaiunile de încasàri i plài în numerar se întocmesc urmAtoarele documente:

Chitanta – se întocmete cu ocazia încasArii în numerar a sumelor datorate de teri.

Chitanta pentru operatil în valutà se întocmete în cazul depunerii la casieria

unitàlii a sumelor în valutA. Se întocmete la unitâtile care efectueazà operaiuni n

devize.

Imputernicirea, document prin care se autorizeazà o persoanà membrà a familiei

sau încadratà în muncA la aceeai unitate pentru a încasa drepturi bâneti de la casieria

întreprinderii, când titularul nu se poate prezenta pentru a încasa suma ce i se cuvine.

Procesul-verbal de plAi se folosete ca document justificativ pentru sumele predate de casierul unitàtii mandatarilor (casierilor plâtitori), hi vederea plâii salariilor sau

altor drepturi salariale.

Dispoziia de platA-încasare càtre casierie este documentul prin care

compartimentul financiar-contabil dà dispoziie casieriei fie sA plâteascâ, fie sA încasezc

în numerar anumite sume potrivit dispozitiilor legale.

Plâtile fcute câtre salariati se justificà pe baza statului de salarii.

Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ (împreunA cu documentele anexe) a sumelor achitate cu cecuri de

decontare.

Foala de vârsAmânt se întocmete în cazul depunerii la bancà a numerarului din

casieria unitAii.

Factura i factura fiscalà sunt documente care se întocmesc cu ocazia livràrii biurjlor economice, a lucrrilor executate i a serviciilor prestate pe baza carora se mntocmesc instrumentele de platà.

Registrul de casà servete ca document centralizator în care se înregistreazA zilnic

încasrile i plile în numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilete soldul de casà la finele fiecArei zile

2.2.2FLUXURILE DE NUMERAR

Fluxurile de numerar sau fluxurile de trezorerie cum mai sunt denumite,reprezinta o parte din ansamblul fluxurilor financiare dintr-o societate , respectiv cele cu efect imediat asupra trezoreriei.

Fiecare actiune desfasurata de intreprindere determina,imediat sau mai tarziu, o intrare sau o iesire pentru trezorerie, ceea ce conduce la decalaje intre fluxurile operatiunilor economice si modificarile trezoreriei. O analiza asupra acestor fluxuri urmareste descrierea fenomenelor economice in dinamica lor, rezultatele unei astfel de analize fiind esentiale pentru luarea unor decizii viitoare.

Fluxurile de numerar (sau de trezorerie) sunt reprezentate de ansamblul intrarilor si iesirilor de numerar si echivalente de numerar:

Fluxurile de numerar Constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare o baza de evaluare a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar;

Cu ajutorul lor se Determina necesarul de lichiditati al intreprinderii si se prevad riscurile si scadentele incasarilor viitoare.

De asemenea, fluxurile de numerar Fundamenteaza modalitatile in care intreprinderea utilizeaza fluxurile de numerar si Compara rezultatele intreprinderilor eliminand efectele utilizarii de tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si/sau evenimente.

Fluxurile de numerar corespund miscarii efective de lichiditati ale unei societati si anume:

-echivalentul unui flux real, de sens opus si desfasurat in acelasi timp cu transferul de bunuri sau servicii

-echivalentul unor drepturi sau obligatii , de sens opus, dar decalate in timp fata de acestea.

Corespunzator celor trei tipuri de activitati specifice unei intreprinderi , constatam trei functii esentiale ale acesteia , si anume: de exploatare , de investitii si de finantare, fiecare dintre aceste functii contribuind la variatia trezoreriei.

Atat sistemul contabil continental european cat si cel anglo-saxon recunosc cele trei categorii de fluxuri de trezorerie , grupate dupa natura activitatilor ce le genereaza in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare

a) Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Aceste fluxuri sunt generate de activitatile principale producatoare de venit ale intreprinderii, deci putem spune ca ele sunt , in general, rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar deoarece indica:

succesul inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii ara ca entitatea sa fie nevoita sa apeleze la surse externe de finantare;

posibilitatile viitoare ale intreprinderii in ceea ce priveste realizarea de noi investitii;

Marimea miscarilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al masurii in care societatea a degajat, prin exploatarea sa , suficiente fluxuri de trezorerie , pentru a rambursa imprumuturile sale, a mentine capacitatea sa de exploatare , a varsa dividende si a realiza noi investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finantare.

Impreuna cu alte informatii, informatiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de trezorerie legate de exploatare pot sa fie utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatarii.

conform IAS 7 in fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare sunt incluse:

incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ;

incasarile in numerar din redevente, onorarii , comisioane si alte venituri ;

platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii ;

platile in numerar catre si in numele angajatilor;

incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare;

platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate ca activitati de investitie sau finantare;

incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau de tranzactionare.

Datorita faptului ca o societate poate sa detina titluri in scopuri comerciale fluxurile de trezorerie care provin din achizitionarea si cesiunea de titluri detinute in scopuri comerciale , sunt incluse in categoria activitatilor de exploatare.

Ase3manator sunt clasificate si avansurile de casa si imprumuturile acordabile de institutiile financiare in categoria activitatilor de exploatare , stiut fiind faptul ca ele se refera la principala activitate generatoare de venituri a unei societati.

Conform IAS 7 o societate trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie(numerar) aferente activitatii de exploatare facand referire la una dintre cele doua metode:

metoda directa

metoda indirecta

1.METODA DIRECTA

Aceasta metoda presupune operarea directa in fluxuri monetare , pe care le grupeaza in diferite categorii de incasari si plati. Este de remarcat faptul ca informatiile furnizate se refera la incasari si plati brute (intrari si iesiri de fonduri).

IAS 7 nu face referire la categoriile de incasri si plati ce trebuie constituite .

Conform metodei directe , informatiile privind principalele categorii de intrari si iesiri de fonduri brute pot sa fie obtinute fie pe baza inregistrarilor contabile ale intreprinderii , fie prin ajustarea vanzarilor, costului vanzarilor (sau dobanzilor si veniturilor asimilate si dobanzilor debitoare si cheltuielilor asimilate, pentru o institutie financiara) si cdelelalte elemente ale contului de profit si pierdere in functie de: variatiile intervenite in cursul exercitiului, in cadrul stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare, de celelalte elemente fara incidente monetare sau de celelalte elemente pentru care incidentele monetare constau in fluxuri de investitii sau de finantare.

Metoda directa a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare poate fi prezentata sub forma urmatorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda directa):

Unde:

INCASARI DE LA CLIENTI= Vanzari – Δ Creante + Creante achizitionate

PLATI CATRE FURNIZORI SI PERSONAL= Costul vanzarilor + Δ Stocuri – -Δ Furnizori – Intrari stocuri + Furnizori achizitionati

DOBANZI PLATITE= Cheltuieli cu dobanzile – Δ Dobanzi

IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATIT= Cheltuiala privind impozitul pe profit – – -Δ Impozit pe profit datorat

Specialistii in domeniu au concluzionat urmatoarele avantaje si dezavantaje referitor la aceasta metoda:

Avantaj: este metoda recomandata de SIC 7 pentru ca permite evidentierea fluxurilor viitoare si furnizeaza mai multe date despre societate. Platile si incasarile, evidentiate la valoarea bruta, sunt prezentate pe clase majore, in functie de natura cheltuielilor sau veniturilor care le-au generat.

Dezavantaj: este rar utilizata in practica deoarece identificarea incasarilor si platilor este greu de realizat in contextul unei contabilitati de angajamente.

2.METODA INDIRECTA

Conform acestei metode rezultatul net este corectat pentru a tine cont de influenta operatiilor care nu au caracter monetar, de orice report sau regularizare a incasarilor sau platilor trecute sau viitoare , presupuse de exploatare si de elementele de venituri sau cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaza investitiile sau finantarea.

Fluxul de numerar net aferent activitatii de exploatare este determinat pornind de la profitul sau pierderea neta a exercitiului inainte de impozitare si elementele extraordinare. Ajustarile care se realizeaza se refera la:

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au legatura cu activitatea de exploatare;

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei;

corijarea cu variatia nevoii in necesarul de fond de rulment (Δ NFR): variatia stocurilor, a creantelor si datoriilor de exploatare.

Metoda indirecta a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare poate fi prezentata sub forma urmatorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda indirecta):

Conform metodei indirecte fluxul net de trezorerie care provine din activitatile de exploatare se determina prin:

Eliminarea elementelor care nu au legatura cu exploatarea: ajustarile se refera la eliminarea efectelor pe care le au asupra rezultatului cheltuielile si veniturile legate de cesiunea imobilizarilor si plasamentelor, precum si alte cheltuieli si venituri care nu afecteaza exploatarea;

Eliminarea elementelor care nu au incidenta asupra trezoreriei: ajustarile se refera la cheltuielile cu amortizarea si la veniturile din reluarea provizioanelor, care nu reprezinta fluxuri reale de trezorerie.

Corijarea cu variatia NFR: cresterea unor elemente de activ de natura nemonetara este interpretata ca o iesire efectiva de numerar, iar cresterea datoriilor este interpretata ca o intrare de numerar, in sensul ca intreprinderea a reusit sa conserve numerarul si nu a realizat o cheltuiala a acestuia.

Interesele minoritare: apar in situatia in care consolidarea se realizeaza prin metoda integrarii globale si reprezinta cota parte din capitalurile proprii ale societatii consolidate ce revine altor societati, altele decat asociatii societatii mama; acestea nu influenteaza activitatea de exploatare si deci nu sunt luate in considerare la determinarea fluxului net de exploatare.

Ca o concluzie referitoare la aceasta metoda ar fi faptul ca exista si o alta solutie de prezentare a fluxului net de trezorerie provenit din activitatile de exploatare si anume reliefarea veniturilor si cheltuielilor aferente contului de profit si pierdere si a variatiilor intervenite in cursul exercitiului in cadrul stocurilor , creantelor si datoriilor din exploatare.

IAS 7 recomanda societatilor utilizarea metodei directe , pentru ca aceasta metoda permite obtinerea de informatii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie , fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.

b)Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii

Fluxurile care rezulta din activitati de investitii indica in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitionarea de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare.

De asemenea, fluxurile de trezorerie ale activitatilor de investitii ofera informatii privind maniera in care societatea isi asigura perenitatea si cresterea.

Aceste fluxuri sunt prezentate separat pentru a indica masura in care platile efectuate de intreprindere s-au concretizat in investitii care sa asigure perinitatea si fluxurile viitoare de trezorerie ale intreprinderii.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii sunt incluse:

Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Incasarile in numerar din vanzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Incasarea de numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Platile in numerar pentru contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare);

Incasarile in numerar din contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare).

Metoda de prezentare pentru fluxurile de trezorerie generate de activitatea de finantare este urmatoarea , conform IAS 7:

Fluxuri generate de activitatea de investitii:

c)Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare

Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si capitalurilor imprumutate ale societatii.

Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile (capitalurile) viitoare.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare sunt incluse:

Veniturile in numerar provenite din emisiunile de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

Platile in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii;

Veniturile in numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci, si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;

Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

Platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

Metoda de prezentare de prezentare a fluxurilor generate de activitatea de finantare este urmatoarea:

Fluxuri de trezorerie generate de activitatea de finantare

2.3 CONTABILITATEA ECHIVALENTELOR DE NUMERAR SI A FLUXURILOR DE ECHIVALENTE

conform IAS 7 echivalentele de numerar sunt investitiile finaciare pe termen scurt, extreme de lichide, care sunt usor convertibiler in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schmbare a valorii.

Echivalentele de numerar sunt investitii financiare pe termen scurt, usor convertibile in numerar si cu o perioada de scadenta scurta (de regula, sub 3 luni)

ECHIVALENTELE de numerar sunt pastrate , mai degraba , in scopul indeplinirii angajamentelor pe ternme scurt, decat pentru investitii sau in alte scopuri.

Pentru a clasifica un plasament in achivalent de numerar , acesta trebuie sa fie usor convertibil intr-o suma prestabilita de numerar sis a fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Deci un plasamnet este calificat drept echivalent de numerar doar atunci cand are o scadenta mica, de trei luni sau mai putin de la data achizitiei.

Pe plan international se manifesta de multa vreme tendinta de crestere a decontarilor fara numerar datorita in special puternicei dezvoltari a telecomunicatiilor si folosirii tehnicilor de plata electronice. Comform reglementerilor contabile simplificate armonizate cu directivele europeene aprobate prin OMF 306/2002 decontarile fara numerar, cu echivalente de numerar cuprind: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si valuta, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.

Practic societatile trebuie sa contabilizeze distinct:

valorile de incasat, pe baza instrumentelor de plata la termen

viramentele(platile) prin conturile curente si de disponibilitati

dobanzile la conturile curente si de disponibilitati

creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.

2.3.1 CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

2.3.1.1 CARACTERISTICI GENERALE A VALORILOR DE INCASAT

In acceptiunea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) în sfera ,,Valorilor de încasat” se include: cecurile de încasat,efectele comerciale de încasat (cambia si biletul la ordin) i efectele comerciale remise spre scontare.

1.CEC-ul

conform Legii nr 59/1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr 83/1994, cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fara numerar utilizabil de catre titularii de conturi bancare, cu disponibil sufficient in aceste conturi creat din operatiuni de incasari, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.

Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fara numerar , cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.

Instrumental este creat de tragator, care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca , la prezentare , o suma determinate, unei terte personae sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei personae care sunt puse in legatura prin cec fac toate operatiile legate de acest instrument, in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza iar trasul il plateste.

Pentru ca tragatorul sa emita cecuri , banca ii elibereaza acestuia (clientul sau) formulare de cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont.

In Romania sunt reglementate urmatoarele tipuri de cecuri:

cecul la purtator

cecul barat, caracterizat prin faptul ca tragatorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin inscrierea a doua linii paralele, orizontale sau oblice , pe fata cecului. Aceasta inseamna ca beneficiarul va trebui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrise pe cec, incasarea in numerar, direct de la banca tragatorului, nefiind posibila.

Bararea poate fi :

generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii

speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci.

Bararea generala poate fi transformata in barare speciala . operatiunea inverse este interzisa.

Cecul certificate, similar ca standard al continutului cu cecul la purtator, dar prin care banca (trasul) confirm ape cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii si persoana care a emis cecul (tragatorul) nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.

Cecul de calatorie , prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec la prezentare.

In fapt, posesorul depune o prima semnatura pe cec, in momentul in care il cumpara; a dou a oara o face in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii, sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.

Acest tip de cec ofera un mijloc de plata usor si, in acelasi timp, sigur.

Posibilitatile de circulatie (transmitere ) ale unui cec sunt:

simpla remitere –cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul, sau poarta mentiunea “la purtator”. Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului.

Cesiunea de creanta ordinara- atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite personae si contine mentiunea “nu la ordin”. In acest caz, numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze.

Girarea – operatiune prin care se transmit, odata cu remiterea , si toate drepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe verso-ul cecului, in favoarea oricui, inclusive in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul sau, sa gireze cecul.

Cecul este platibil numai loa vedere (la prezentare).

Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt:

8 zile , daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis

15 zile, in celelalte cazuri.

Si se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului.

Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca effect pierderea dreptului legal de actiune (regres) impotriva girantilor anteriori, in cazul in care cecul nu s-ar fi platit.

Toate persoanele care, in orice calitate, s-au obligat prin cec (tragator, giranti) sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respective, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.

2.EFECTELE COMERCIALE

din categoria efectelor comerciale fac parte cambia si biletul la ordin.

A.CAMBIA

Conform Legii nr 58/1934 asupra cambiei si a biletului la ordin , modificata prin Legea nr 83/1994, cambia este un titlu de credit , sub semnatura private, care pune in legatura , in procesul crearii sale , trei personae: tragatorul , trasul si beneficiarul.

Titlul este creat de tragator, in calitate de creditor, care da ordin debitorului sau numit tras, sa plateasca o suma fixa la o data determinate in timp fie unui beneficiar , fie la ordinal acestuia din urma.

Acceptarea cambiei este angajamentul luat de catre tras , fata de orice posesor legitim , de a plati cambia la scadenta.

Trasul nu este obligat prin lege sa accepte , dar , daca accepta , el devine debitorul (obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultative – poate fi facuta oricand prin scadenta

obligatory – atunci cand tragatorul indica expres in titlu acest fapt, fixand sau nu , un termen pentru prezentare sau atunci cand cambia este platibila la un anume timp de la vedere, in termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facuta oricand, daca tragatorul nu a fixat un termen pentru prezentare , darn u mai tarziu de data scadentei.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facuta atat de posesorul cambiei, cat si de un simplu detinator al ei, la domiciliul trasului.

Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica special ape cambia. Ea se exprima prin cuvantul “acceptat” sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pus ape fta cambiei este socotita acceptare.

Trasul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decat aceea prevazuta in cambie.

Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt:

prin gir-act prin care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei personae , numita giratar, toate drepturile izvorand din cambia.

Girul poate fi facut chiar in folosul trasului , indifferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant.

Prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a inscris in cambie mentiunea “nu la ordin”.

Spre deosebire de gir , cesiunea de creanta ordinara devine valabila numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act authentic.

Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei si poate fi:

La vedere

La un anume timp de la vedre

La un anume timp de la data emiterii

La o data fixa

Posesorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sale sau la ,cel mult , doua zile de la aceasta. Aceasta prezentare trebuie efectuata in locul desemnat pe cambia. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-I fie predate cu mentiunea de achitare scrisa de posesor.

Posesorul nu poate refuza o plata partiala. In caz de plata partiala, cel care plateste, (trasul) poate cere sa I se faca pe cambia mentiunea de plata sis a I se dea o chitanta . trasul care face plata inainte de scadenta, o face pe riscul sau.

B.BILETUL LA ORDIN

Conform Legii nr 58/1934 asupra cambiei si a biletului la ordin , modificata prin Legea nr 83/1994, biletul la ordin este un titlu de credit care pune in legatura , in procesul crearii sale, doua personae: emitentul si beneficiarul.

biletul la ordin este o promisiune de a plati sin u un mandate de plata. El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand dintr-un billet la ordin se supun acelorasi regului generale ca si cele rezultand dintr-o cambia. Totusi , acceptarea biletului la ordin nu se admite , deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca sic el care accepta o cambia.

Regulile referitoare la plata, scadenta , girarea si protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin.

3.EFECTELE COMERCIALE REMISE SPRE SCONATRE

Scontul reprezintA suma de bani sub formA de dobândA la care se adaugA un comision cuvenit societâii bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) mainte ca acestea sA ajungA la scadentA. Scontul se reline de câtre bancà din valoarea efectului comercial.

scontul este o forma de credit acordat de catre o banca posesorului efectului comercial. La prezentarea pentru sconatre, banca ii achita contravaloarea efectului comercial, inainte de scadenta, percepandu-I un commission (taxa de scont). Urma acestui act banca respective devine beneficiarul efectului comercial.

In caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unui effect commercial trebuie sa fac un protest, inainte a putea face un recurs impotriva celorlalti semnatari ai efectului comercial (care sunt solidar obligati fata de el). Daca un effect commercial este “inacasat” de catre o banca , aceastya trebuie sa faca protestul , in caz de neplata.

2.3.1.2 CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

Contabilitatea valorilor de incasat se realizeazà eu ajutorul contului 511 ,,Valori de încasat” care se dezvoltà pe conturi sintetice de gradul doi pe feluri de valori de încasat.

2.3.1.2.1 CONTABILITATEA CECURILOR

Cecurile de încasat sunt documente utilizate în decontàrile dintre furnizor i

cumpàràtor. Pentru bunurile cumpàrate cumpàràtorul completeaz fila de eec, o înmâneazi

fumizorului, jar acesta o depune la bancà în vederea încasrii la data scadent.

Inregistrarea în contabilitate a operaiilor generate de cecurile de încasat se realizeazà eu ajutorul contului 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont de activ. Se debiteazà eu sumele reprezentând valoarea cecurilor de decontare depuse la bancà pentru a fi îneasate i se crediteazA eu sumele reprezentând cecurile încasate prin bancà.

Soldul debitor exprim valoarea cecurilor depuse la bancâ pentru a fi încasate, dar

care nu au fost încasate la un moment dat.

In calitate de furnizor societatea …………..primeste de la clientul……….in data de ….. un cec, în care este înscrisà suma de 11.900.000 lei,

cec pe care îl depune la bancâ pentru încasare.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Primirea cecului de la clientul…….:

5112 = 411 .06 11.900.000 Ici

“Cecuri de încasat” Clienti-

2. Incasarea prin banca a cecului in suma de 11.900.000 lei.

5121 = 5112 10.000.000 lei

“Conturi la bAnci în lei” “ Cecuri de încasat”

2.3.1.2.2 CONTABILITATEA EFECTELOR COMERCIALE

Efectele comerciale descriu acelai circuit ca i cecurile de mncasat, sumele inscrise in aceste efecte fiind încasate la scadentà de cAtre furnizori.

PânA la încasare furnizorii le înregistreaz in contul 5113 ,,Efecte de mncasat”, cont de activ care se debIteaz cu valoarea efectelor comerciate depuse la bnci spre încasare i se crediteazâ la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bnci.

Soldul debitor reprezint valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bAnci, dar incA neîncasate.

Societatea INOX SA a livrat la 30.05.2003 societatii comerciale……….. produse in valoare de 11.000.000 lei fara TVA,TVA 19%. Termenul de plata este 01.07.2003 .

Societatea INOX SA emite o cambie , care trebuie platita de societatea……….

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Depunerea la bancà a cambiei in suma de 13.090.000 lei.

5113 = 413 13.090.000.000 lei

“Efecte dc încasat” “ Efocte dc primit”

2. Încasarea prin bancA a sumei de 13.090.000 lei reprezentând cambia.

5121 = 5113 13.090.000 lei

“Conturi la bànci în lei” “ Efecte de încasat”

2.3.1.2.3CONTABILITATEA EFECTELOR REMISE SI SCONTATE

Efectele de încasat primite de furnizori de la Clienti pot fi pàstrate în gestiune pânà la scadenlà i apoi se depun la bancA spre a fi încasate. Dacà furnizorul are nevoie de bani mainte de scadentA, el poate sA decidA vânzarea acestora, operatie cunoscutà sub numele de ,,scontare”.

Aceste operaii se fac prin intermediul societàilor bancare.

Evidenta efectelor comerciale se tine cu ajutorul contului 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont de activ. Se debiteazâ cu valoarea efectelor comerciale, mai puin taxa de scont, depuse pentru scontare (vânzare) la bànci i se crediteazà cu sumele încasate din efectele remise. Soldul debitor reprezintA contravaloarea efectelor comerciale depuse spre scontare i neîncasate la o anumitA datA.

societatea comercialà INOX sa depune la bancà pentru scontare in data de……… o cambie in suma de 8.330.000 lei, pentru care banca pretinde un scont de 5% din valoarea cambiei, adica suma de 416.500 lei.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Predarea cAtre bancA a cambiei scontate.

% = 413 8.330.000 lei

5114 7.913.500 lei

“Efecte primate “ Efecte de primit”

sprc scontarc”

667 416.500 lei

“ Chcltuieli privind

sconturiic acordate”

2. Incasarea contravalorii efectelor remise spre scontare

5121 = 5114 7.913.500 lei

“Conturi la bAnci în lei” Efcctc primite

spre scontare”

2.3.2CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE SI DE DISPONIBILITATI

2.3.2.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CONTURILE CURENTE SI DE DISPONIBILITATI

pentru a putea efectua încasrihe i p1àile fàrA numerar sau cu echivalente de numerar soeietàtile comerciale trebuie s îi pàstreze disponibihitàile bneti proprii in conturi deschise pe numele lor la bncile care le deservesc.

furnizorii (creditorii) încaseaz de la chenu (debitorii) sumele care li se cuvin nu în numerar, ci prin intermediul bàncilor la care acestea au deschise conturile in care îi pàstreazA mijloaeele bàneti. Rezultà c operaiuniIe de îneasàri i plAp farA numerar se fac de câtre bnei prin virarea sumelor respective din conturile clientilor (debitorihor) în conturile furnizorilor (creditorilor). Pentru fumizori (ereditori) operatia de virare reprezintà o încasare, jar pentru elienti (debitori) aceeai operape reprezintà o plat

Toate operaiile efectuate prin conturile de la bancà sunt consemnate de banc în extrasul de cont al acesteia. In acest document se mnscriu mncasàrile, plêile i soldul final, Acesta împreunA eu actele justificative se predau societii comerciale unde pe baza lor se fac mnregistrrile in contabilitate.

IN ACCEPTIUNEA Bancii Nationale a Romaniei (BNR) ,instrumental de plata imediata prin conturile bancare curente si de disponibilitati este ORDINUL DE PLATA.

Conform regulamentului BNR nr 8/19.08.1994 privind ordinal de plata , ORDINUL DE PLATA este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.o astfel de dispozitie e considerate oedin de plata, daca:

Societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective , fie prin debitarea unui cont al emitentului , fie prin incasarea ei de la emitent

Si

Nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.

Ordinal de plata poate fi emis pe support classic ( hartie) sau pe suporturi neconventionale (magnetic, electronic).

Pe drumul parcurs de ordinal de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe societati bancare , acestea efectuand succesiv operatiuni de receptie , autentificare, acceptare si executare a ordinal de plata.

Participantii intr-un transfer –credit sunt:

Emitentul (non-bancar sau bancar)-persoana care emite un ordinal de plat ape cont propriu

Platitorul (client al societatii bancare initiatoare sau insasi banca initiatoare, sau primul emitent)

Beneficiarul (client al societatii bancare destinatare sau insasi banca destinatara)

Societatea bancara initiatoare –prima societate bancara emitenta a unui ordin de plata

Societatea bancara destinatara-ultima banca din lantul transferuloui-credit, cea care receptioneaza si accepta ordinal de plata pentru a pune la dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa in aceasta.

In vederea aducerii la indepliniotre a dispozitiei platitorului, exprimata prin emiterea ordinului de plata , societatilor bancare participante in cadrul transferului –credit respective trebuie sa se efectueze , in ordine, urmatoarele operatiuni:

Receptia-procedura de recunoastere a primirii ordinului de plata

Autentificarea-procedura prin care se determina ca ordinal de plata a fost emis de persoana indicate ca emitent pe ordinal de plata

Acceptarea- procedura prin care se recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat

Refuzul- procedura utilizata in cazul in care o0 societate bancara receptoare decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata , dat de un emitent, sau ca executarea ar determina costuri excessive , ori intarzieri in finalizarea transferului-credit

Executarea-procedura de punere ba “fondurilor banesti ” la dispozitia beneficiarului , in baza ordinului de plata acceptat anterior.

2.3.2.2CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE SI DE DISPONIBILITATI

Pentru reflectarea în contabilitate a operaiilor privind conturile bancare curente si de disponibilitati se folosesc conturile 5121 Conturi la bnei în lei si 5124 Conturi la bnci în devize toate acestea fcând parte din contul sintetic de gradul 1, 512 Conturi curente la bAnci.

Contul 5121 ,,Conturi la bAnci tn lei” este un cont bifunetional, care se debiteazA eu incasArile i se erediteazA cu plAile. Soldul debitor reprezintA disponibilitAile in lei, jar soldul creditor aratà creditele de rambursat bAncii.

Soldul creditor al contului 5121 ,,Conturi la bAnci în lei” se exphieà prin faptul cA intreprinderile pot solicita bàncilor linii de credit pentru efectuarea operaiunilor de plài in situatia in care nu dispun de disponibilitài bàneti la momentul efectuArii plAii.

Exirasele de cont ale societàfii INOX SA çi documentele anexate conflrmâ încasàrl prin contul deschjs la bancà in suma de 101.400.000 lei, din care 23.800.000 lei de la clientul………,reprezentand cv facturii nr…/……,17.850.00 lei de la clientul ……reprezentand cv facturii nr…./din data de…….. , 29.750.000 lei reprezentand suma incasata in urma vanzarii unui utilaj unui tert, 20.000.000 lei depuneri de numerar din casieria societàfii comerciale, 10.000.000 lei dobânzi încasale aJèrente disponibilità(ilorpâstrate la bancà, yiplà(i de 43.715.000 lei, dit, care 17.850.000 lei unui furnizor de inox……. Reprezentand factura nr….. din data de………, 25.750.000 lei impozit pe salarii. Pentru tranzac(iile enumerate, banca percepe un comision de 15.000 lei pentru fiecare incasare efectuata si 20.000 lei pentru fiecare plata efectuata care apare pe extrasul de cont alâturi de plài.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Încasarea suniei de 101.400.000 lei prin contul bancar:

5121.01 = % 101.400.000 lei

“ Conturi la bnci în Ici” 411.01 23.800.000 lei

“Clienti-“

17.850.000 lei

“Clienti-”

461 29.750.000 lei

“Debitori diversi”

581 20.000.000 lei

“Viramente interne”

10.000.000 lei

“Venityuri din dobanzi”

2.Plata din contul de disponibil a sumelor rezultate in urma tranzactiilor effectuate in ziua respective.

% = 5121.01 45.600.000 lei

401.01 “Conturi la banci in lei-Banca” 17.850.000 lei

“Furnizori interni”

25.750.000 lei

“Impozit pe salaruii”

3. Inregistrarea comisionului retinut

627= 5121.01 105.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Conturi curente la

bancare si asimilate” banci in lei-Banca…….”

2.3..3CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

SocietAile comerciale care nu dispun de suficiente disponibilitài pentru a-si

desfura în mod normal activitatea apeleazA la societàile bancare càrora le solicità

credite pe termen scurt (sub un an).

Acordarea creditelor de cAtre bancA unitàtilor se poate realiza prin una din

urmAtoarele modalitAti:

a) Acordarea creditelor în limita unor plafoane de creditare (limita de creditare). Banca achità obligaiile întreprinderii chiar i în situatia in care nu existA în contul curent suficiente disponibilitAi la momentul efectuârii plAilor. AceastA modalitate de creditare determinà existenta soldului creditor al contului de diponibilitài 512.

b) Acordarea creditelor prin virarea de càtre bancà a sumei respective în contul de diponibil al întreprinderii. În aeeastâ ipotezA, acordarea creditului reprezintâ alimentarea contului de disponibil eu suma creditului bancar, situatie ce impune în contabilitate utilizarea contului 519 ,,Credite bancare pe termen scurt”, care se dezvoltà pe conturi sintetice de gradul doi.

Asemenea credite se pot acorda în lei sau devize. Când sunt acordate în devize, la rambursarea lor pot sA aparà diferente de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, în functie de evolutia cursului valutar în functie de cel de la data contractàrii creditelor.

Alaturi de crediatrea bancara pe termen scurt (sub un an) a societatilor, prin conturi curente si de disponibilitati , prin tehnica limitelor (plafoanelor) si liniilor de credit, o amploare deosebita cunoaste, astazi, acordarea de credite bancare pe termen scurt prin conturi disticte. In acest scop, s-a instituit contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”, detaliat , in functie de njatura (felul) creditului, in urmatoarele conturi operationale de gradul II: 5191”Credite bancare pe termen scurt”, 5192” Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta”, 5193”Credite externe guvernamentale”, 5194” Credite externe garantate de stat”, 5195” Credite externe garantate de banci”,5196” Credite de la trezoreria statului”,5198”Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” .

Conturile 5191,5193,5194,5195,5196(deci FarA 5192) sunt conturi de datorii. Se crediteazà eu creditele bancare pe termen scurt acordate societàtilor comerciale i se debiteaz eu creditele pe termen scurt rambursate, precum i eu creditele pe termen scurt nerambursate la scadentA i trecute în categoria creditelor pe termen scurt nerambursate la. scadentA. Soldul creditor reprezintA creditele pe termen .scurLnerambursate, dar neaj unse la scadentA.

Contul 5192 ,,Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadentA” reflectà acele credite bancare pe termen scurt contractate de societàlile cornerciale care nu au putut fi rambursate la scadentele stabilite i care se trec la restantà, atragându-i plata unor dobânzi penalizatoare.

Fiind un cont de datorii, el se crediteaz eu creditele pe termen seuil nerambursate la scadena stabilità i trecute la restan;A. Se debiteazà eu creditele restante rambursate. Soldul creditor reprezintA creditele bancare pe termen seuil existente nerambursate la scadentà.

Dobânzile la aceste credite pot fi simple i se calculeazA dupA formula:

D = S * Rd.,

unde D este dobânda, S – suma împrumutatà jar Rd – rata dobânzii.

De asemenea, dobânzile pot fi compuse (eu capitalizare, sau do1ândà la dobândâ), calculându-se astfel:

D=S(1+Rd)’1 —S

Societatea INOX SA încaseazà prin bancà …….. un credit bancar pe termen scurt în sumà de 100.000.000 lei, rambursabil în 10 luni. Dobânda aferentà este de 3% pe lunà i se plàtete odatà cu rambursarea creditului. Datorità unor dflcultài, societatea nu reuete sà ramburseze creditul decât peste 12 luni de zile. Peperioada în care a avut djflcultài suportà o dobândà de 6%.

Societatea a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Incasarea de ctre societate a creditului acordat de bancà:

5121.02 = 5191 100.000.000 lei

“Conturi la bànci în lei” “ Credite bancare pe tcrmcn scurt”

2. inregistrarea Dobânzii cuvenità bàncii:

100.000.000 lei * 3% * 10 luni = 30.000.000 lei

666 = 5186 30.000.000 Ici

“Cheltuicli privind dobânzilc” “ Dobânzi dc plàtit”

3. Rambursarea în 8 luni a sumei de 76.000.000 lei din creditul pe termen scurt.

5191 = 5121.02 70.000.000 Ici

“Crcdite bancarc “Conturi la banci în lei”

po termcn scurt”

4. Virarea sumei de 20.000.000 lei din categoria creditelor bancare pe termen scurt în categoria creditelor bancare pe termen scurt nerambursate le scadentà.

5191 = 5192 20.000.000 lei

“Credite bancare pc “Credite bancare pe termen

termen scurt scurt” nerambursatc la scadcnt”

5. Rambursarea ulterioarâ a sumei de 20.000.000 lei.

5192 = 5121 .02 20.000.000 lei

“Credite bancare pe termen “Conturi la banci în Ici-Banca

ScUrt nerambursate

la scadentA”

5. plata penalizarilor inregistrate datorita neachitarii creditului bancar pe termen scurt la scadenta

627 = 5121.02 12.000.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Conturi curente la

bancare si asimilate” banci in lei-Banca…….”

2.3.4CONTABILITATEA DOBANZILOR AFERENTE DISPONIBILITATILOR BANESTI SI CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

SocietAile comerciale primesc de la unitài1e bancare dobânzi pentru pAstrarea disponibi1itAilor în conturile deschise la bànci.

Dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate , fata de cele de platit , aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs , se inregistreaza la cheltuieli financiare , respective venituri financiare

Aceste dobânzi reprezintA pentru societàlile în cauzà venituri financiare i se reflectA (dobânzile) în contabilitate cu ajutorul contului 5187 ,,Dobânzi de mncasat”. Acesta este un cont de activ care se debiteazA cu dobânda de mncasat i se crediteazA cu dobânda efectiv încasatA. Soldul debitor reprezintà dobânda neîncasatA la o anumitA datA.

SocietAi1e comerciale care primesc de la bancà credite curente (credite de plAi), precum i societàile comerciale care contracteazA credite bancare pe termen scurt datoreazA bàncii dobânzi pentru aceste credite.

Dobânzil aferente creditelor de p1A se reflectA în contabilitate cu ajutorul contului 5186 ,,Dobânzi de plàtit”, jar dobânzile aferente creditelor bancare pe termen scurt se reflectA în contabilitate cu ajutorul contului 5198 ,,Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Cele douA categorii de dobânzi reprezintà pentru societAi1e comerciale cheltuieli fïnanciare.

Conturile 5186 i 5198 sunt conturi de datorii. Ele se crediteazA cu dobânzile de plAtit bàncii pentru creditele menlionate i se deblteazA cu dobânzile plàtite bàncii. Soldul creditor exprimA dobânzile încA neplAtite.

Conturile 5186, 5187 i 5198 se folosesc in cazurile in care dobânzile de primit sau de plàtit aparin unui exerciliu financiar, dar încasarea sau plata lor se face in exercitiul financiar urmtor. In acest fel se asigur delimitarea în timp, pe exerciii financiare a cheltuielilor i a veniturilor din dobânzile încasate sau plàtite

In ultima luna Asocietatea INOX SA avea in contul deschis la Banca…….. suma de 220.154.200 lei. In aceasta luna nu s-a efectuat nici o tranzactie prin acest cont bancar. Dobanda anuala pe care o acorda Banca . …….pentru disponibilitatile la vedere este de 11%. La sfarsitul lunii , dinextrasul de banca pe care societatea il primeste rezulta ca aceasta va avea de incasat dobanda cuvenita pe o luna si incasata de 220.154.200 lei*11%/12 luni, adica suma de 2.018.080 lei.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Dobânda cuvenità societAii comerciale pentru disponibilitAi1e pàstrate în cont la bancà:

5187 = 766 2.018.080 lei

Dobânzi de primit Venituri din dobânzi

2. Incasarea dobânzii:

5121.01 = 5187 2.018.080 lei

“Conturi la banci in lei-Banca……” Dobânzi de primit

3. Dobânda de

5121

Conturi la bAnci în de plàtit bAncii

lei

aferentà

5187

Dobânzi dc primit

creditelor de plAi:

3.000.000

lei

2.000.000 lei

666

=

2.000.000

Ici

Cheltuieli privind dobânzile

5186

Dobânzi de plAtit

4. Plata dobânzii:

2.000.000 lei

5186

Dobânzi dc plàtit

5. Dobânda aferentâ creditelor

5,000.000 Ici 666

Choltuieli privind dobânzile

6. Plata dobânzii:

5.000.000 Ici

5198 5121 5,000,000 Ici

Dob&nzi afcrentc croditelor Conturi la bAnci în lei

bancare po tormon scurt

.

2.3.5 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE ECHIVALENTE

fluxurile contabile de echivalente sunt extreme de diversificate . ele pot fi sistematizate in:

incasari de creante si stingeri de datorii monetare, respective a creantelor si datoriilor care presupun intrari , respective iesiri de “numerar dematerializat”, in si din conturile bancare, in cuantumul si la scadenta determinate

recunoasteri de venituri si cheltuieli, respective de castiguri si de pierderi, avand ca echivalent intrari, respective iesiri, effective de “numerar dematerializat”, in si din conturile bancare

platile cu echivalente de numerar se caracterizeaza prin :

un flux de inregistrari in conturi, in functie de instrumental de decontare utilizat

un flux de mesaje intre parti, continand instructiunile de decontare ce trebuie executate de bancile comerciale in calitate de intermediari

pentru contabilizarea fluxurilor de echivalente se utilizeaza conturile din grupa 51 “Conturi la banci”, a carei structura e reglementata de planurile generale de conturi in vigoare.

2.3.5.1 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE CARE PROVIN DIN DOBANZI SI DIVIDENDE INCASATE

fluxurile de trezorerie, care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie prezentate distinct de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata , ele trebuie sa fie delimitate pe cele trei categorii de activitati ale unei societati(exploatare,finantare si investitii), iar apartenenta lor la una sau alta dintre categorii trebuie sa fie pastrata de la un exercitiu la altul.

Pentru institutiile financiare, dobanzile si dividendele incasate si varsate constituie fluxuri din exploatare, pentru ceilalti agenti economici , solutia delimitarii este mai putin evidenta.

In cazul dobanzilor si dividendelor platite exista doua interpretari posibile.

Unii le considera o consecinta a politicii de finantare alese, clasificandu-le in categoria fluxurilor de finantare, in timp ce altii estimeaza ca cel mai important lucru punerea in evidenta a capacitatii societatii de a degaja, prin activitatea sa activele necesare finantarii sale , incadrandu-le in categoria fluxurilor de exploatare.

Aceeasi problema duala apare si in cazul dobanzilor si dividendelor incasate.

Bazandu-se pe faptul ca este vorba despre remunerarea plasamentelor effectuate , unii le considera fluxuri de investitii. Altii le catalogheaza in categoria fluxurilor de exploatare.

Absenta unui consens a determinat IASC sa se pronunte in favoarea unei solutii sau alteia.

2.3.5.2CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE CARE PROVIN DIN IMPOZITELE ASUPRA BENEFICIILOR

cum impozitul se calculeaza asupra rezultatului intreprinderii , rezultat care provine atat din operatiile de exploatare cat si din activitatile de investitii si cele de finantare , in mod ideal, acest impozit ar trebui sa fie delimitat pe cele trei componente.

Daca este usor sa se impute cheltuiala fiscala unei activitati de investitii sau de finantare , este in schimb, adesea imposibil sa se identifice fluxurile de trezorerie ale operatiei generatoare.

Putem spune deci ca platile privind impozitul asupra beneficiilor trebuie sa se clasifice in categoria fluxurilor de trezorerie care provin din activitati de exploataer.

Atunci cand este posibil sa se conecteze fluxul generat de impozit la o operatie ce da nastere unui flux de trezorerie clasificat in categoria activitatilor de investitii sau de finantare , acest flux va fi prezentat , dupa caz in una din aceste doua actiovitati.

In concluzie, IAS 7 incadreaza platile de impozit asupra beneficiilor in categoria fluxurilor din exploatare , exceptand situatia in care el ear putea sa fie clat identificabile in activitati de finantare sau de investitii.

2.3.5.3FLUXURILE PRIVIND ELEMENTELE EXTRAORDINARE

fluxurile implicate de elementele extraordinare trebuie sa fie prezentate separate, in cadrul fluxurilor din exploatare , de investitii si de finantare , pentru a permite utilizatorilor sa inteleaga natura si incidental or asupra miscarilor de trezorerie actuale si viitoare ale societatii.

Aceste informatii vin in completarea informatiilor disticte relative l natura si marimea elementelor extraordinare asda cum cere IAS 8 “Rezultatul net al intreprinderii, erorile fundamentale si schimbarile de metode contabile”.

2.4. CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT CA ELEMENTE DE TREZORERIE

In viata unei societati, de la infiintarea si pana la lichidarea sa,pentru atingerea obiectului de activitate strans corelat de echipa de manageri, societatea comerciala este intr-o continua transformare, cautare si adaptare.

Direct prin relatii de colaborare sau asociere sau indirect pe baza intereselor latante sau concurentiale societtatea intra in relatii cu alte societati.

In functie de bonitatea sa , de politica sa financiara sau de decizia de dezvoltare , societatea poate avea un disponibil de capital si atunci penetreaza in capitalul altor societati situatie in care achizitioneaza titluri sau o nevoie de capital –situatie in care vinde titluri.

Se disting 4 categorii de titluri:

titluri de participare

titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu

alte titluri imobilizate

valorile mobiliare de plasament

din punct de vedere fiscal exista 2 categorii:

titluri de participare

titluri de plasament

tilturile de plasament in conformitate cu art. 87 din “Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii” reprezinta <<actiunile proprii rascumparate , actiunile achizitionate de unitatea patrimoniala, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate de unitatea patrimoniala in vederea realizarii unui profit pe termen scurt>>, spre deosebire de titlurile de participare, care conform art 59 din acelasi Regulament, reprezinta<<drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura unitatii patrimoniale detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile respective realizarea unui profit pe termen lung>>.

In structura titlurilor de plsament sunt incluse:

ACTIUNI(cotate sau necotate)

OBLIGATIUNI(cotate sau necotate)

ACTIUNI SI OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE DE SOCIETATE

ALTE TITLURI DE PLASAMENT SI CREANTE ASIMILATE(bonuri de tezaur pe termen scurt,titlurile institutiilor financiare specializate ,certificatele de depozit)

EVALUAREA TILURILOR DE PLASAMENT

Conform IAS 7 , plasamentele pe termen scurt sunt echivalente de lichiditati si reprezinta elemente foarte lichide , convertibile cu usurinta intr-o marime determinate de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ, ele facand parte din categoria fluxurilor de trezorerie.

In privinta evaluarii plasamentelor pe termen scurt, este de semnalat confruntarea a doua teze principale.

Unii specialisti apreciaza ca plasamentele pe termen scurt trebuie evaluate ca toate activele la valoarea cea mai mica dintre costul de achizitie si valoarea lor de piata.

Alti specialisti estimeaza ca, desi aceasta solutie are avantajul coerentei, ea nu este adaptata, totusi, la natura particulara a plasamentelor pe termen scurt. Deoarece plasamentele pe termen scurt sunt valori realizabile practic fara scadenta, constituind, astfeel, adevarate rezerve de lichiditati, acest grup de specialisti considera ca este mai adecvat sa se evalueze elementele in cauza la valoarea lor de piata.

In aceasta situatie variatiile valorii contabile a plasamentelor pot fi contabilizate la venituri sau cheltuieli sau inscrise direct in structura capitalurilor proprii.

Să presupunem că o acțiune a fost achiziționată la un cost de 22.000 lei. La închiderea exercițiului, acțiunea nu mai valorează decât 20.000 lei. Indiferent care este metoda folosită, acțiunea va figura în bilanț la o valoare de 20.000 lei.

Să admitem acum că, fiind cotată, cursul acțiunii, la închiderea exercițiului este de 25.000 lei. Valoarea sa bilanțieră va fi:

– în conformitate cu evaluarea la valoarea de piață: 25.000 lei;

– în conformitate cu metoda celei mai mici valori: 22.000 lei.

Este de așteptat ca întreprinderile mai puțin rentabile să aleagă metoda bazată pe valoarea de piață, cu speranța de a ameliora profitul lor în caz de creștere a cursurilor. Întreprinderile care folosesc metoda celei mai mici valori pot să obțină un rezultat identic, prin cedarea titlurilor al căror curs este în creștere înainte de închiderea exercițiului curent și pe care să le răscumpere la începutul exercițiului următor. În felul acesta, ele transformă plusurile de valoare nerealizată (și care sunt necontabilizate) într-un câștig realizat și contabilizat.

În cazul deprecierii globale a portofoliului, este clar ca prin aplicarea celor două metode să se ajungă la ceeași valoare. În timp ce prin aplicarea celei mai mici valori portofoliul poate să fie evaluat global pe categorii de plasamente și la nivelul fiecărui titlu, ceea ce permite compensarea între plusurile și minusurile de valoare ale diferitelor titluri, evaluarea la valoarea de piață se face la nivelul fiecărui titlu.

Ca si in cazul celorlalte elemente patrimoniale , titlurile de plasament (investitiile financiare pe termen scurt) sunt evaluate in patru momente :

LA INTRAREA IN PATRIMONIU

Titlurile de plasament achizitionate cu titlu oneros se contabilizeaza la costul de achizitie.

Costul de achizitie reprezinta pretul de cumparare sau valoarea determinate prin contractul de achizitie a titlurilor de plasament.

Ceea ce este de remarcat este faptul că, spre deosebire de multe alte structuri patrimoniale, dar la fel ca și celelalte categorii de titluri, cheltuielile accesorii de cumparare (comisioane vărsate cu ocazia cumpărării) nu fac parte din costul de achiziție, ci sunt înregistrate direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului (contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”).

LA INVENTAR

Titlurile de plsament sunt evaluate la inchiderea exercitiului la valoarea lor actuala, valoare determinata de cursul mediu al ultimei luni:

Pentru tilurile cotate la bursa-evaluarea se face la valoarea de cotare a acestora din ziua de 31 decembrie

Constituie titluri cotate titlurile înscrise la cota oficială a unei burse de valori. Spre deosebire de titlurile de participare și de tilturile imobilizate în activitatea de portofoliu, dar la fel ca și alte titluri imobilizate, creșterea sau scăderea bursei are în mod necesar o incidență asupra valorii de inventar .

Pentru titlurile necotate la bursa-evaluarea se face la valoarea probabila de vanzare/negociere-care se determina pe baza unuia sau mai multor criterii obiective , utilizandu-se datele din ultimile conturi anuale si datele referitoare la modalitatiile de cesiune eventuala:preturile stipulate cu ocazia celor mai recente tranzactii , valoarea matematica, randamentul, marimea profitului, activitatea intreprinderii,marimea intreprinderii, volumul creditelor.

Trebuie sa se precizeze pentru fiecare categorie de titluri de plasament asemanatoare:

Numarul de titluri

Pretul de cumparare

Modul de evaluare

Valoarea actuala

LA INCHIDEREA CONTURILOR/INSCRIEREA IN BILANT

Prin aplicarea PRINCIPIULUI PRUDENTEI la compararea intre valoarea de intrare si valoarea de inventar , plusurile sau minusurile de valoare se stabilesc pe categorii de titluri de aceeasi natura(cu caracter global).

In cazul constatarii unor deprecieri se constituie provizioane, evaluarea facandu-se la pretul de cumparare mediu ponderat.

Normele contabile romanesti nu prevad modul cum se solutioneaza la inventar problema titlurilor de plasament de aceeasi natura, avand acelasi emitent dar achizitionate la date si preturi diferite, care pot genera, la un moment dat, pentru aceleasi titluri, atat pierderi temporare de valoare cat si castiguri temporare de valoare.

"O scădere anormală tranzitorie" trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– scăderea să fi fost importantă și să fi avut cu câteva zile înainte de data de închidere a exercițiului;

– scăderea să fi fost anulată în primele zile care succed închiderii exercițiului;

– evoluția cursurilor până la data publicării cursurilor anuale să demonstreze, în mod evident, că această scădere brutală și tranzitorie nu este începutul unei tendințe noi.

LA IESIREA DIN PATRIMONIU

La vanzarea /cesiunea titlurilor de plasament se utilizeaza pretul de cesiune / de vanzare pentru determinarea veniturilor cedate iar pentru scaderea din gestiune valoarea contabila.

Diferenta dintre pretul de cesiune si valoarea contabila constituie rezultatul cesiunii care imbraca forma de plusuri sau minusuri de valoare.

Valoarea contabila este data de valoarea bruta a titlurilor (costul de intrare –eventual reevaluat sau costul estimate prin metoda Costului mediu ponderat,metoda FIFO,metoda LIFO), valoare care reprezinta costul de intrare al titlurilor cedate.

Pretul de cesiune este cel indicat in actul de vanzare si nu este afectat de cheltuielile de vanzare.

Intalnim 3 tipuri de operatii in contabilitatea titlurilor de plasament:

achizitionarea

Are loc in momentul transferului de proprietate a titlurilor.

Urmatoarele evenimente au loc indiferent daca eliberarea titlurilor de plasament se face imediat sau nu pretul de achizitie este inregistrat in debitul conturilor 50 “Titluri de plasament” pentru valoarea sa totala,adica valoarea totala= partea eliberata+varsamintele de efectuat.

In credit se inregistreaza :

daca plata se face imediat – contul de disponibilitati 5311”Casa”,5121”Conturi la banci in lei”,etc

daca plata se face ulterior – contul 462 “Creditori diversi”,pentru partea eliberata din

titlurile de plasament

– contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru titluri de

plasament” , pentru partea nevarsata din aceste titluri.

In cazul achizitionarii titlurilor de plasament societatea cauta fie utilizarea temporara a trezoreriei sale in vederea conservarii valorii acesteia (mai ales in conditii de inflatie ), fie rentabilitatea plasamentului sau prin perceptia unui venit (dividende, dobanzi) si/sau prin realizarea unei plusvalori cu ocazia revanzarii.

deprecierea

Deprecierile temporare de valoare pe care le inregistreaza titlurile de plasament sunt contabilizate la sfarsitul exercitiului sub forma provizioanelor pentru depreciere, prin urmatoarea inregistrare contabila:

6863 = 591

“Cheltuieli financiare privind “Provizioane pentru deprecierea

provizioanele pentru depreciere” investitiilor financiare la societati din cadrul grupului “

In cazul in care deprecierea titlurilor de plasament a ramas fara obiect sau in cazul in care provizionul constituit pentru titlurile de plasament devine excedentar in raport cu deprecierea inregistrata de titluri , provizoinul se vireaza la venituri:

591 = 7863

“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru

Investitiilor financiare la

societati din cadrul grupului”

cesiunea

Cesiunea titlurilor de plasament se realizeaza prin intermediul unei societati specializate, de regula prin intermediul unui agent de schimb.

Conform normelor contabile aflate in vigoare in tara noastra iesirea titlurilor de plasament din patrimoniu se inregistreaza cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor, in contabilitate intalnindu-se doua situatii:

valoarea contabila a titlurilor de plasament < pretul lor de cesiune , caz in care diferenta intre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul lor de cesiune se inregistreaza in contul 664” Cheltuieli privind investitiile financiare cedate”

valoarea contabila a titlurilor de plasament > pretul lor de cesiune , caz in care diferenta se inregistreaza in contul 764 “Venituri din investitii financiare cedate ”

La stabilirea diferentelor favorabile sau nefavorabile dintre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul acestora de cesiune nu se iau in considerare provizioanele pentru deprecierea titlurilor constituite inainte de operatiunea de cesiune. Cu ocazia cesiunii , eventualul provizion aferent titlurilor de plasament cedat este anulat, prin virarea la contul 7863 « «Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare ». 

Cheltuielile de cesiune se inregistreaza in contul de cheltuieli 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”.

EVIDENTA VALORILOR MOBILIARE DE PLASAMENT SE REALIZEAZA CU AJUTORUL CONTURILOR DIN GRUPA 50 « Investitii financiare pe termen scurt« .

2.4.1 CONTABILITATEA ACTIUNILOR

2.4.1.1 CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND ACTIUNILE

ACTIUNILE

Sunt hartiile de valoare (titlurile) , care reprezinta o parte din capitalul social al unei societati pe actiuni sau societati in comandita pe actiuni .

Confera posesorului dreptul de a participa la vot deliberative in luarea deciziilor in AGA in conformitate cu statutul societatii si ii da dreptul detinatorului sa primeasca dividende.

Pot fi -nominative

-la purtator

Sunt negociabile

Pot face obiect al unor tranzactii de vanzare-cumparare

Apar in contabilitatea posesorului in urmatoarele ipostaze:

a.ACTIUNI PROPRII

Sunt expresie a capitalului social al societatilor pe actiuni (SA) sau in comandita pe actiuni (SCA).l

In societatea pe actiuni , capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate,care pot fi nominative sau la purtator.

Felul actiunilor va fi determinat prin contractul de societate si statut, iar in caz contrar ele vor fi la purtator.

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni, pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.

La constituirea societatii se stabilesc prin contractul de societate numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni, numarul actiunilor ce se achita la inceput.

Valoarea actiunillor , in timp, este apreciata prin referinta la:

Piata pe care se negociaza aceste actiuni

Patrimoniul societatii ca ansamblu al performantelor trecute accumulate

Rezultatele societatii

Perspectivele pe termen mediu

Imaginea societatii in fata tertilor

Calitatea personalului

Altele

Valoarea retinuta cel mai adesea este o sintezaa a diferitelor metode de apreciere. In functie de aceste metode putem vorbi despre:

Valoarea bursiera(VB)

=reprezinta valoarea rezultata din raportul dintre cerere si oferta care apare prin intermediul pietei bursiere, raport numit cotatie, valoare influentata uneori in mod semnificativ si de parametrii straini societatii respective.

Valoarea financiara(VF)

=reprezinta suma care, plasata la o anumita rata, pe parcursul unui an, genereaza un venit egal cu dividendul actiunii.

DIVIDEND

VF=_______________

RATA

Valoarea de randament(VR)

=reprezinta suma care, plasata la o anumita rata pe parcursul unui an , , genereaza un venit egal cu rezultatul unitar (beneficial aferent unei actiuni).

REZULTATUL UNITAR

VR=_______________________

RATA

Valoarea matematica contabila(VMC)

=reprezinta activul net contabil afferent unei actiuni si reflecta valoarea actuala.

ACTIVUL NET CONTABIL

VMC=________________________

NUMARUL DE ACTIUNI

La emiterea de noi actiuni pentru a proteja pe vechii actionari/actionarii fondatori actiunile se vor vinde la o valoare de emisiune mai mare decat valoarea nominala.

Protectia vechilor actionari este de fapt asigurata prin detinerea de catre acestia a drepturilor preferentiale de subscriere(DS), a caror valoare teoretica este reprezentata de pierderea de valoare a titlului ca urmare a cresterii de capital.

b.TITLURI DE PARTICIPARE

Sunt actiunile subscrise la constituirea altor societati comerciale pe actiuni cu o detinere durabila.

c.ACTIUNI DE PLASAMENT

Sunt actiunile emise de alte societati comerciale, achizitionate si aflate in portofoliu ca elemente patrimoniale pentru plasarea disponibilitatilor inclusiv de realizarea de venituri speculative.

2.4.1.2 CARACTERISTICI PRIVIND CONTABILITATEA ACTIUNILOR

Deci in categoria actiunilor se includ actiunile cotate si necoatate la bursa, cumparate de la alte unitati patrimoniale (terti), fie in vedereea obtinerii de dividende, fie pentru a fi vandute in scopul obtinerii unui plus peste costul lor de achizitie.

Inregistarrea in contabilitate a operatiilor privind actiunile se realizeaza cu ajutorul contului 503 « Actiuni« , cont de activ. Acesta se debiteaza cu costul de achizitie al actiunilor cumparate si se crediteaza cu valoarea actiunilor cedate, inregistrandu-se concomitent venitul sau cheltuiala realizata ca diferenta intre pretul de vanzare si costul lor de achizitie. 

Soldul debitor al contului 503 exprimà costul de achizitie al aciuniIor cumpàrate si existente în societate la un moment dat.

Veniturile obtinute din vânzarea actiunilor (pretul de vânzare este mai mare decât costul de achizitie) se înregistreazà în contul 764 ,,Venituri din investitii financiare cedate”, jar pierderile o,4inute din vânzarea actiunilor (pretul de vânzare este mai mic decât costul de achizitie) se înregistreazà în contul 664 ,,Cheltuieli privind investitiile financiare cedate”.

Sa presupunem ca se achizifioneazà prin intermediul unei società[i bancare 500 de ac(iuni a 10.000 lei/aci une emise de o societate comercialà , plata efectuându-se ulterior Ac(iunile suni cotate k bursâ. Achiziionarea acestor aqiuni ocazioneazà cheltuieli în numerar (n sumà de 100. 000 ‘ei. Ulterior se negociazà la bursa de valori în vederea vânzârii 200 de aqiuni la un curs çle 11.000 lei/ac;iune.

1. achizitia actiunilor:

Pret de cumprare: 500 actiuni * 10.000 lei/actiune =5.000.000 lei

5031 = 462 5.000.000 lei

“Actiuni cotate” “Creditori diversi”

2. Plata cheltuielilor accesorii:

627 = 5121 100.000 lei

“Cheltuieli cu serviciile bancare “Conturi la banci in lei”

si asimilatele”

3. Plata ulterioarà a acliunilor:

462 = 5121 5.000.000 lei

“Crcditori divcri“ “Conturi la banci in lei”

4. Vânzarea actiunilor la bursà:

• Valoarea totalA la pret de vânzare : 200 actiuni*11.000 lei/actiune=2.200.000 lei

– Valoarea totalA la pre de cumpArare : 200 actiuni*10.000 lei/actiune=2.000.000 lei

= Diferente de încasat în plus (venituri) 200.000 lei

5121 = % 2.200.000 lei

_____________

“Conturi la bAnci in Ici” 5031 2.050.000 lei

“Actiuni cotate”

7642 150.000 lei

“Câtiguri diii invcstitii financiiirc”

Actiunile sunt tratate similar. Totui, pentru a putea fi considerate instrumente de

trezorerie, aceste actitini trebuie sA fie lichide, chiar dacA nu sunt cotate la bursà.

Sa presupunem in acest caz ca intreprinderea achizi(ioneazà pe data de 1 iulie 500 de ac(iuni a 10.000 iei/acfiune, plata efectuându-se prin contul bancar. Intreprinderea nu intentioneazà sâ deinà ac/iunile pe termen mai mare de un an. Inten fia ei este de a încasa dividendele (estimate afi ridicate) i de a specula o eventualâ cretere a cursujui. Acfiunile nu sunt cotate la bursà, dar oricândsepotgàsi clienfipentru ele (sunt lichide). Pe data de 1 martie anul urmâtor se încaseazà dividendele cuvenite de la societatea ALFA, si suma de 500 lei pe acfiune. Pe data de 1 mai se vônd în numerar 100 de actiuni la un pref de 9.000 lei/acfiune

1. inregistrari ocazionate de plata actiunilor:

5032 = 5121 1.000,000 lei

“Actiuni necotate” “Conturi curente la banci in lei”

2.inregistrari ocazionate de recunoaterea dividendelor încasate:

Conform Ias 18, societatea va recunoate doar venitul aferent perioadei de detinere a actiunii. Dobânda, indemnizatiile, dividendele i chiriile de primit aferente unei investilii sunt in general considerate venit, doar dacà nu reprezinffi o recuperare a costului. Se tie cà înaintea anunrii profitului distribuibil, cursul acliunilor unei firme creØe liniar, urmând ca dupA definitivarea i anunarea dividendelor sA scadà, de obicei cu o valoare mai mare decât a dividendului distribuit. Este chiar logic ca in anumite situatii sA consideràm cA valoarea de achizitie a investitiilor financiare include o parte dits profitul cuvenit. Atunci când acest profit nedistribuit reprezintà clar o recuperare a costului, se poate reduce proporiona1 costul achizitiei, urmând ca doar diferenta sA fie trecutA pe venit. Societatea a detinut actiunile pe o perioadâ de doar 5 luni de zile (august – decembrie anul precedent distribuirii) timp în care au generat venit.

Venit din dividende: 6 luni/12 luni *(500actiuni*500lei/actiune)=125. 000

Se diminueaza costurile actiunilor cu diferenta = (500 actiuni*500 lei/actiune)-125.000=125.000 lei:

5121 = % 250.000 lei

_________

5031 125.000 lei

“ Conturi la bànci In Lei” “Actiuni cotate”

762 125.000 lei

“Venituri din investitii financiare pe termen lung”

inregistrari ocazionate de vânzarea actiunilor eu plata in numerar:

Înregistrarea vânzArii trebuie sA tinà cont de faptul cA a fost micorat costul de înregistrare (valoarea contabilA a actiunilor detinute) eu 125.000 lei.

Cele 500 de actiuni detinute au acum un cost de mnregistrare egal eu: 5.000.000 – 125.000 = 4.875.000 lei.

Cele 100 de actiuni vândute vor avea un cost de: 100/500 actiuni*4.875.000 lei=975.000 lei

Pretul total de vânzare este de 100*9.000 = 900.000 lei, ceea ce înseamnA cA societatea inregistreaza la vanzarea actiunilor o pierdere de 75.000 lei.

• Valoarea totalà la pre de vânzare (100 * 9.000) = 900.000 lei

– Valoarea totalà la pre de cumpàrare 975.000 lei

= Diferente (cheltuieli) 75.000 lei

% = 5031 975.000 lei

_____________

5311 “ Actiuni cotate “ 900.000 lei

“ Casa In lei “

6642 75.000 lei

“Pierderi privind investi;iile

financiare pe termen

scurt ccdatc”

Societatea este obligatA sA evidentieze distinct investitiile financiare detinute la

societAile din cadrul grupului, fatà de celelate investitii. Tratamentul contabil rAmâne

identic eu cel prezentat anterior.

2.4.2.CONTABILITATEA OBLIGATIUNILOR

2.4.2.1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND OBLIGATIUNILE

OBLIGATIUNILE

Reprezinta titluri de credit emise de societatile comerciale pe actiuni in limitele maxime prevazute de lege in raport cu capitalul social varsat.

Pot fi: – nominative

– la purtator

Sunt negociabile si producatoare de dobanda

Apar in mai multe ipostaze:

OBLIGATIUNILE-SURSA DE IMPRUMUT

Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni , numite si imprumuturi obligatare , sunt imprumuturi pe termen lung, emise de societatile pe actiuni. Aceste imprumuturi sunt divizate in parti egale numite obligatiuni, rambursabile la o scadenta determinate si generatoare de dobanzi anuale.

OBLIGATIUNILE-CA TITLURI DE PARTICIPARE

Se refera in special la obligatiunile convertibile in actiuni.

OBLIGATIUNILE ACHIZITIONATE SI AFLATE IN PATRIMONIU CA ELEMENTE PATRIMONIALE PENTRU PLASAREA DISPONIBILITATILOR INCLUSIV REALIZAREA DE VENITURI SPECULATIVE

Se refera in special la obligatiunile care se rascumpara la bursa.

Prin structurile contabile se face distinctie intre plasamentele care confera un drept de proprietate (actiunile ) si cele care confera pur si simplu un drept de creanta (obligatiunile).

2.4.2.2 CARACTERISTICI PRIVIND CONTABILITATEA OBLIGATIUNILOR

Reflectarea în contabilitate a obIigaiuni1or cumprate de càtre unitile patrimoniale in ve.derea vânzàrii acestora pentru a obtine un profit se realizeazâ eu ajutorul contului 506 ,,Ob1igaiuni”, cont de activ.

Se debiteaz eu eostul de achizitie al obIigaiunilor cumprate i se crediteaz eu valoarea ob1igaiuni1or vândute. Suma obtinutà din vânzarea ob1igaiuni1or poate fi mai mare sau mai micà decât costul de achizitie al acestora.

In primul caz societatea în cauzà obtine un profit, jar în al doilea caz realizeaz o pierdere.

Soldul contului 506 exprimà valoarea obligaiuniIor aflate în societate la un moment dat.

Sa presupunem ca societatea achizioneaza pe data de 1 ianuarie 500 de obligajiuni necotate, la preful de 100.000 lei/obliga(iune, din care 300 de obligafiuni se plàtesc prin bancà, jar 200 de obligafiuni se plàtesc ulterior in numerar. Valoarea nominalà a obligafiunilor este de 90.000 lei, dobânda anualâ se încaseazà pe I august, rata dobânziiflind de 20% pe an. Intreprinderea nu are inten fia de a pàstra obligafiunile pe termen lung. Pe data de I noiembrie se vând jn nunierar 150 de obligafiuni la pre fui de vânzare de 120.000 lei/obligaiune. Pe data de I decembrie se vând 100 de obligafiuni la prejul de vânzare de 90.000 lei/obligafiune, incasarea efectuându-se prin bancà.

I.inregistrari ocazionate de Achiziia obligaiunilor:

• Valoarea totalà la pre de cumpàrare: (500 * 100.000) = 50.000.000. lei

– Pltite prin bancà (300 * 100.000) = 30.000.000 lei

– Plàtite ulterior (200 * 100.000) = 20.000.000 lei

5062 = % 50.000.000 lei

____________

“Ob1igaiuni nccotate” 5121 30.000.000 lei

“ Conturi la bànci în lei”

462 20.000.000 lei

“Creditori diveri”

2. inregistrari ocazionate de Plata în numerar a 200 de obligatiuni în valoare de 20.000.000 lei.

462 = 5311 20.000.000 lei

“Crcditori divcri” “Casa în lei”

3. Inregistrarea dobânzii de încasat:

Ca in cazul dividendelor cuvenite pentru actiuni, întreprinderea va înregistra un venit numai pentru perioada în care a detinut ob1igaiunile, adicà 7 luni (ianuarie – august).

Diferenta de dobândà, nerecunscutà ca i venit, va micora costul obligaiunilor.

Venitul din dobânzi va fi: 7 luni/12 luni *(20%*90.000)*500obligaliuni =750.000 lei

= % 1.500.000 lei

5062 750.000 lei

“Dobânzi la obligaliuni “ Obligaiuni necotate”

titlurj dc plasament 762 750.000 lei

“Venituri din investi;ii

flnanciarc PC tcrmcn scurt”

4. inregistrari ocazionate de incasarea în numerar a dobânzii înregistratA:

5311 = 5088 1.500.000 lei

“Casa in lei” “ Dobânzi la obligaiuni

i titiuri de plasament”

5.inregistrari ocazionate de vanzarea cu încasarea în numerar a 150 de ob1igaiuni la preu1 de vânzare de

120.000 lei/obligaiune.

Inregistrarea vânzArii trebuie sà linà cont de faptul c a fost micorat costul de înregistrare ( valoarea contabi1 a obligaiunilor detinute) cu 750.000 lei.

Cele 500 de obligatiuni detinute au acum un cost de înregistrare egal eu: 50.000.000 – 750.000 = 49.250.000 lei.

Costul unitar va fi de: 49.250.000/500 obligatiuni=98.500 lei/obigatiune

•Valoarea totalà la pre de vânzare : (150 obligatiuni * 120.000lei/obligatiune)=18.000.000 lei

-Valoarea totalA la pre de cumpàrare: (150 obligatiuni * 98.500lei/obligatiune)= 14.775.000 lei

=Diferen{e (venit) 3.225.000 lei

= % 18.000.000 lei

_______________

“Casa în lei” 5062 14.775.000 lei

“Obligatiuni necotate

7642 3.225.000 lei

“ Câtiguri din investitii

financiare pe termen scurt cedate”

6.inregistrari ocazionate de vânzarea a 100 de ob1igaiuni la preu1 de vânzare de 90.000 lei/obligaiune, mncasarea efectuându-se prin banc.

• Valoarea totalà la pre de vânzare: (100 obligatiuni*90.000 lei/obligatiune)=9.000.000 lei

– Valoarea totalà la pre de cumpàrare: (100 obligatiuni*98.500 lei/obligatiune)=9.850.000 lei

= Diferente (cheltuialà) ( 850.000 lei)

% = 5062 9.850.000 lei

5121 “Obligatiuni necotate” 9.000.000 lei

“Conturi la bànci în lei”

6642 850.000 lei

“Picrdcri privind investiliilc

tinanciare pe termen

scurt cedate”

2.5 CONTROLUL CONTABIL OPERATIV ASUPRA TREZORERIEI INTREPRINDERII

Este prudent a se compara la perioade de timp regulate (zilnic sau la sfârsitul lunii) soldurile conturilor la bancà inregistrate in contabilitate cu soldurile de pe extrasele de cont emise de bancà. Aceasta comparatie se numeste ,,punctaj bancar” si permite identificarea si justificarea diferentelor apàrute între evidenta tinutà de întreprindere si cea tinutâ de banca.

Daca nu este vorba de o eroare (fie în evidenta bâncii, fie în cea a societatii) diferentele aparute se pot datora uneia din urmatoarele situatii:

a) întreprinderea a tras cecuri în favoarea furnizorilor la sfârsitu1 anului, dar acestia nu au avut timp sa depunà cecurile la banca înainte de sfarsitul anului;

b) întreprinderea a depus la bancà cecurile încasate de la clientii sai, dar banca nu a apucat sa consemneze sumele în extrasul de cont de pe data de 31 decembrie

e) banca a încasat sume de bani în contul întreprinderii, sume ce apar în extrasul de cont de pe data de 31 decembrie, dar aceasta nu le-a înregistrat neavând înca docurnentele necesare;

d)banca a retinut intreprinderii sume de bani ce reprezinta diverse comisioane bancare, sume ce apar in extrasul de cont de pe data de 31 decembrie, dar aceasta nu le-a inregistrat nefiind inca in posesia extraselor de cont ce atesta retinerile

CAPITOLUL 3

3.1 CONTABILITATEA DE INCHIDERE A TREZORERIEI

efectul variatiei cursului de schimb valutar asupra numerarului si a a echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat in situatia fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la inceputul si la sfarsitul perioadei. Aceasta valoare este prezentata separate de fluxurile de numerar provenite din activitati de exploatare, investitie , finantare si include diferentele , daca exista , ale caelor fluxuri de numerar care au fot raportate la cursul de schimb de la sfarsitul perioadei.

De aceea se cere determinarea diferentelor de curs valutar si inregistrarea lor in contabilitate la sfarsitul exercitiului financiar.

Fluxurile contabile de deprecieri ale trezoreriei vizeaza investitiile financiare pe termen scurt. Provizioanele pentru deprecierea acestora se constituie si se regularizeaza , de regula, la sfarsitul exercitiilor financiare , cu ocazia inventarierii generale a trezoreriei.

Se impune deasemenea inregistrarea la sfarsitul exercitiului finaciar a acestor provizioane de depreciere a trezoreriei unei societati.

Deci, putem spune ca operatiile contabile de inchidere a trezoreriei se refera In special la contabilitatea diferentelor de curs valutar si la contabilitatea deprecierii investitiilor financiare.

3.1.1CONTABILITATEA DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR

diferentele de curs valutar pot aparea la sfarsitul unui exercitiu financiar ca urmare a tranzactiilor effectuate prin casieria societatii.

Contabilitatea mijloaeelor bàneti aflate în casieria unitaplor patrimoniale i a micArii acestora ca urmare a încasàrilor i p1ài1or efectuate în numerar se tine distinct in devize eu ajutorul contului 5134 ,,Casa in devize”.

Înregistrarea în contabilitate a operatiilor în devize se efectueazà eu

respectarea regulamentului operaiilor de casA, a regulamentelor emise de Banca NalionalA si a altor reglementAri.

Conform acestor regulamente pentru operatiunile “cash” i8n valuta se utilizeaza documente justificative si de evidenta operative distincte.

Astfel, pentru incasarile in valuta se utilizeaza documentul justificativ “Chitanta pentru operatii in valuta” care indeplineste urmatoarele functii:

Document justificativ pentru depunerea unei sume in valuta , in numerar , la casieria societatii

Document justificativ de inregistrare in registrul de casa (in valuta ) si in contabilitate.

Similar incasarilor si platilor in moneda nationala , si cele in devize nu se inregistreaza in contabilitatea curenta document cu document, ci pe baza “Registrului de casa (in valuta)”., car indeplineste urmatoarele functii:

Document de inregistrare operative a incasarilo0r si platilorb in valutra (numerar sau cecuri de calatorie ), pe baza actelor justificate anexate

Document de stabilire , la sfarsitul fiecarei zile , a soldului de casa

Document de inregistrare zilnica in contabilitate , a operatiunilor de casa in valuta.

Registrul de casa (in valuta ) se intocmeste in doua exemplare , de catre casierul unitatii , pe baza actelor justificative de incasari si plati in val;uta. In cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente , in registrul de casa (in valuta ) se trece distinct fiecare operatie in parte . se semneaza de ctre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor effectuate si de catre persoana din compartimentul financiar contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Contul 5314 ,,Casa în devize” funeuioneazà similar eontului 5311, eu deosebirea eà

sumele sunt exprimate at&t în devize cêt i în lei.

Registrul de Casâ in valutà .vi documentele anexate ale societatii INOX SA confirmâ încasarea pe data de 1 octombrie 2003 a unei dferenîe privind un avans de trezorerie (n valutà, in valoare de 200 EURO, cursul de schimb al zilei fiind de 42.255 lei/USD. Avansul a fosi acordat la data de 20 noiembrie 2003, cursul de schimbfiind la acea data de 41.755 lei/USD.

La data încasàrii diferenta de curs este de 42.255. lei/USD-41.755 lei=500 lei, ceea ce duce la un câtig de 500 lei*200 euro=100.000 lei.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

5314 = % 6.451.000 lei

Casa în dcvizc 411 6.351.000 lei

Clienti

765 100.000 lei

Venituri din diferente

dc curs valutar

Societtile comerciale pot realiza operatiuni în devize (respectând reglementàrile legale) având deschise conturi la bànci pentru fiecare monedà stràin utilizatà. Prin aceste conturi se fac operatiuni de încasàri i p1ài în devize.

Reflectarea în contabilitate a acestor operalii se realizeazA eu ajutorul contului 5124 Conturi la bànci în devize. În cadrul acestui cont, valuta se exprimA atât în moned strAinà, cât i în monedà nationalà, adicA în lei.

In astfel dec cazuri , diferentele de curs valutar se vor inregistra in aceleasi conturi ca si in cazul diferentelor de curs provenite din tranzactiile cu numerarul din casierie.

Astfel diferentele nefavorabile de curs valutar se vor in cheltuieli financiare inregistrate in contul 665 “Cheltuieli din diferente de cu4rs valutar” iar cele favorabile se vor concretize in venituri financiare inregistrabile in contul 765 “Venituri din diferente de curs valutar”.

Operaiuni1e de, încasàri i plài în devize pot fi înregistrate folosind una din urmâtoarele metode:

a) metoda cursului fix-care presupune înregistrarea i evaluarea în lei, de-a lungul anului, a tuturor încasàrilor i plài1or la un curs fix, prestabilit (de regulâ cursul de închidere sau un curs mediu al anului anterior),

b) metoda cursului variabil (cursului zilei)- presupune înregistrarea i evaluarea în lei, de-a lungul anului, a tuturor încasrilor i plAilor la cursul zilei (în

România se utilizeazà cursul zilei comunicat de Banca Nationalà). Excepie fac cumpiràrile

i vânzârile de valutâ (licitatiile), care se înregistreaz la cursul bàncii societàii.

Diferetele apàrute între cursul înregistrat la data recunoaterii creantei, respectiv datoriei în valutà, constituie un venit sau o cheltuial financiar, dupA caz.

Indiferent de metoda utilizatà, la sfâritul anului societatea reevalueazà în lei soldul disponibilitàilor în valutà utilizând cursul de închidere al valutei respective la data bilan;ului (în România se utilizeazâ cursul zilei de 31 decembrie comunicat de Banca NationalA).

Societatea INOX SA încaseazà de la un client, prin con tu! bancar în devize, de la bnca ……………contravaloarea facturii nr……..de 500 euro din data……….. La data înregistrârii crean(ei, cursul de schimb era de42.050 lei/EURO, jar la data încasàrii……….. cursul zjlej comunicat de BNR este de 44.550 lej/euro.

Societatea INOX SA utiljzeazà metoda eursului variabil (cursul zilei).

In aceeasi zi societatea plàtete unui Jurnizor………. prin con tu! bancar în devize, contra valoarea unei Jacturi de 600 EURO. La data înregistràrii datoriei, cursul de schimb era de 40.950 lei/euro.

Societatea INOX SA a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1.Încasarea prin contul curent în euro a creantei externe:

5124.01 = % 500euro*44.050 lei =22.275.000 lei

________________________________

4111 500euro*44.550 lei=21.025.000 lei

Conturi la bànci Clienti

în dcvizc-euro

765

Venituri din difcrcntc 22.275.000lei-21.025.000lei=1.250.000 lei

dc curs valutar

2.Plata prin contul curent în euro a datoriei externe:

% = 5124.01 600euro*42.050lei=25.230.000lei

401.02 Conturi la bànci în devize 600euro*40.950lei=24.570.000lei

Furnizori-externi

665 16.820.000lei-16.380.000lei=660.000lei

Chcltuicli din diferente

dc curs valutar

La inceputul anului sodul initial al contului 5124_euro era de 6.315.000lei (150euro*42.100lei).

D 5124_euro C D 5124_lei C

________________________ ___________________________

SI 150 600 SI 6.315.000 25.230.000

500 22.275.000

________________________ ____________________________-

SFD 50 SFD 3.360.000

La 31.12.2003 cursul dec schimb,adica cursul de inchidere pentru anul 2003 a fost de 44.600lei/euro.

Societatea INOX SA e operat in contabilitate la 31.12.2003 urmatoarele inregistrari privind evaluarea disponibilitatilor in valuta:

Valoare in situatiile financiare =50euro*44.600=2.230.000lei

-sold inainte de actualizare 3.360.000lei

=diferenta de inregistrat(venit) 5.590.000lei

5124.01 = 765 5.590.000lei

Conturi la bànci Venituri din difcrcntc

în dcvizc-euro dc curs valutar

In cazul societatii INOX SA datoritav faptului ca pentru operatiunile de incasari si plati societatea foloseste netodei cursului variabil, poate apàrea situa fia în

care contul 5124 sâ aibà sold final debitor sau nul în valutà i creditor în lei

situa fia este normalà finônd cont cà se folosesc cursuri dferite pentru încasàri i plàfi.

Se observa ca societatea La data închiderii exercifiului, cu ocazia inventarierii, societatea evalueazà activele i datoriile sale pentru a întocmi situa fuie financiare. Este obligatorie evaluarea disponibilitifilor în valutà la data bilan (ului în func fie de cursul de închidere.

In ceea ce prive,vte evaluarea disponibiiitàfilor in vaiutà în cursul exercifiului

financiar (de regulà la sfôritul lunii sau lajumàtatea anului)trebuie sa se tina seama de principiile contabile general acceptate. Atata timp cat aceasta practica nu intra in contradictie cu nici unul din aceste principii contabile nu se interzice aplicarea ei.. in màsura în care societatea are nevoie de o valoare realà (n lei a

disponibiiitâiior in valutâ (de reguiâ pentru raportâri interimare sau raportàri diverse)

este chiar indicatà o asemenea actualizare, In lipsa unor astfei de necesitâfi (de raportare)

este inutiiâ o astfei de reevaluare a disponibilitàfiior in vaiutâ.

In cazul licitatiilor valutare Operatiunile privind cumpàrarea, respectiv vânzarea de valut, nu genereazA cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar, în aceastA situatie utilizându-se cursul de schimb practicat de fiecare societate bancarA la data efectuArii operaiunii.

3.1.2 CONTABILITATEA DEPRECIERII INVESTITIILOR FINACIARE

La sfàritul exerciiu1ui societAtile comerciale efectueazà, potrivit legii, inventarierea generalà a activelor si datoriilor întreprinderii. Cu aceastà ocazie se inventariazA i investitiile financiare, stabilindu-se valoarea de piaA (valoarea justA). AceastA valoare se comparA eu valoarea de cumpàrare (de intrare) a titlurilor.

DacA valoarea de piaA este mai micA decât valoarea de intrare a investitiilor financiare, diferenta respectivà reprezintA o depreciere i pentru aceastA depreciere se poate utiliza una dintre metodele:

1) se constitpie un provizion pe seama cheltuielilor (metoda provizioanelor);

2) se ajusteazà valoarea contabilà a investitiilor financiare (metoda ajustàrii valorii contabile).

La sfritul exerciliului urrnàtor operatia de inventariere se repetà i pot rezulta douA situatii:

• Pretul de piaA este mai mie decât pretul de intrare

• Prelul de piaà este mai mare decât preul de intrare al titlurilo.r

In prima situatie pentru diferenta dintre cele douà preuri se constituie o depreciere suplimentara, fie prin intermediul provizionului fie ajustarid valoarea contabila a

investitiilor financiare. Deprecierea se înregistreazà într-un cont de cheltuieli.

in a doua situatie, deprecierea constituita la sfâritul exercitiului precedent se

diminueazA sau se anuleaz transformându-se ln venituri financiare din reluarea deprecierii.

Pentru contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt se utilizeaza conturile din grupa 59, PRO VIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE.

Prin reglementarile contabile aprobate prin OMF NR 94/2001 SI OMF 306/2002 s-a instituit o structura de conturi operationale pentru provizioanele pentru deprecieri ale trezoreriei in concordanta cu structura conturilor din grupa 50 “Investitii financiare pe termen scurt” pentru a putea permite evaluarea in valori contabile nete a fiecarei “pozitii

De investitii financiare pe termen scurt in situatiile financiare anuale.

Conturile dn clasa 59, PRO VIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE sunt conturi rectificative de activ care se credlteaz eu provizioanele constituite i suplimentate pentru deprecierea investitiilor financiare i se debiteazA eu provizioanele pentru deprecierea investitiilor financiare diminuate sau anulate.

Soldul creditor reprezintà provizioanele constituite pentru deprecierile constatate

aferente investitiilor financiare existente.

In ceea ce privete inregistrarea provizioanelor, exista 2 metode:

a) metoda ajustArii provizioanelor

b) metoda reluàrii provizioanelor

Potrivit primei metode, provizioanele sunt ajustate, difenla fiind inregistratà ca i cheltuialA ( dacà este necesarà creterea provizioanelor existente) sau ca i venit( dac

este necesar scderea provizioanelor existente).

Potrivit metodei reluàrii provizioanelor, provizioanele existente sunt reluate pe

seama veniturilor, urmând sa se constituie provizioane noi pentru suma necesarà stabilitA

in urma inventarului.

Indiferent de metoda utilizatà de întreprindere, valoarea investitiilor financiare din

bilant este aceeai.

La 31 decem brie 2002 la SOtateacomercialà INOX SA

se constatà în urma inventarierii existenfa in stoc a unor ac;iuni in valoare con tabilà de

5.000.000 lei valoarea de piaà flind de 4900.000 lei. La 31 decembrie 2003 în urma inventarierii, se constatà cà valoarea de piaà a ac(iunilor este de 4750.000 lei.

Societatea INOX SA utilizeaza metoda a ii si anume metoda ajustarii valorii contabile.

Astfel societatea a operat in contabilitatea sa urmatoarele inregistrari:

1. Testul de depreciere la 31 decembrie 2002 arata o depreciere in suma de

100.000 lei. Se face înregistrarea:

6863 = 503 100.000 lei

“heltuicli financiare pentru Actiuni

dcprccicrea activelor circulante”

2. Testul de depreciere la 31 decembrie 2003aratà o cretere a deprecierii înregistrate anterior eu 150.000 lei.

6864 = 503 150.000 Ici

Cheltuicli financiarc pcntru “ actiuni”

deprecierea activclor circulante

3.2PREZENTAREA INFORMATIILOR DE BILANT PRIVIND TREZORERIA INTREPRINDERII.SITUATII FINANCIARE

Situatiile financiare intocmite de societate trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a acesteia la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile unei categorii largi de utilizatori. In functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile financiare sau prezentate in notele la situatiile financiare.

Valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare intocmite de societate se stabilesc utilizandu-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de profit si pierdere, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la tranzactii de valoare.

este deosebit de important ca cei in masura sa intocmeasca situtiile financiare ale unei societati sa cunoasca si sa inteleaga:

a) principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile;

b) distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la intocmirea bilantului;

c) principalele prevederi ale reglementarilor sub incidenta carora intra respective societate in ceea ce priveste intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere;

d) ce informatii trebuie prezentate in bilant si in contul de profit si pierdere si / sau in notele la situatiile financiare.

Societatea INOX sa in urma OG nr 64/2001 din Legea contabilitatii nr 82/1991 cu privire la continutul si structura situatiilor financiare anuale, intocmeste situatii financiare simplificate armonizate cu directivele europene , compuse din:

Bilant

Cont de profit si pierdere

Politici contabile si note explicative

Aceste situatii sunt intocmite de societatile care nu indeplinesc criteriile pentru aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE si cu IAS sin u sunt supuse auditului financiarsi aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directivele europene ,aprobate prin OMF NR 306/2002.

La intocmirea situatiilor financiare societatea INOX SA are obligatia sa respecte anumite principii contabile care contribuie la mentinerea unei imagini fidele a situatiilor financiare intocmite de societate.

Societatea tine cont de Principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor sale financiare, principiu care cere ca situatiile financiare sa fie intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea isi va continua activitatea in viitor. In cazul in care societtatea ajunge in situatia de imposibilitate a continuarii activitatii sale trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza in notele explicative.

Deasemenea situatiile financiare intocmite de societate se supun si Principiului permanentei metodelor care cere ca modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare sa fie mentinut de la o perioada la alta.

Societatea INOX SA are in evidenta o Contabilitate de angajamente , adica tranzactiile si evenimentele realizate de societate sunt recunoscute atunci cand acestea se produc (si nu atunci cand se primeste sau se plateste numerarul) si raportate in perioadele aferente conform principiului Pragului de semnificatie elementele semnificative trebuie prezentate daca pot influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare si conform Principiului Cumularii / compensarii fiecare elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate, fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separate in situatiile financiare .

Aceste situatii finaciare societatea le intocmeste obligatoriu in fiecare an,existand doua perioade de raportare. Pentru prima perioada de raportare societatea intocmeste situatii financiare referitoare la perioada cuprinsa intre 1 ianuarie si 30 iunie, pe care le depune de regula in termen de 30 de zile la Administratia Financiara din a carui raza teritoriala face parte .

Deasemenea societatea mai intocmeste situatii financiare la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar la data de4 31 decembrie al fiecarui an, situatii pe care societatea le depune tot in termen de 30 de zile la aceeasi Administratie Financiara din a carui raza teritoriala face parte .

Societatea Inox SA are obligatia de a intocmi aceste situatii financiare si in situtia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii.

Schema Bilantului intocmit de societatea Inox SA este o “schema de bialant vertical”, menita sa puna explicit in evidenta pozitia financiara neta sub forma a doi indicatori calculate la diviziunile bilantiere:

E.active circulante nete, respective obligatii nete, care pune in evidenta existentul (+) sau deficitul(-) de fond de rulment.

F.total active minus datorii curente,care pune in evidenta pozitia financiara neta curenta, respective o situatie patrimoniala neinfluentata de datoriile cu scadente la plata mai mari de un an.

Acesti indicatori ofera informatii utile despre situatia societatii, fiind usor de inteles si de utilizat in analize comparative, chiar de un personal mai putin “avizat” in efectuarea de analize economico-financiare complexe. Datorita acestui fapt schemele de bilant patrimonial vertical sunt agreate , indeosebi , in economiile in care finantarea bursiera , respective atragerea resurselor de pe piata de capital este preponderenta.

.

Elementele de trezorerie se gasesc in activul bilantului si sunt evaluate la valoarea lor neta.

In cadrul bilantului Ele se gasesc la rubrica B ACTIVE CIRCULANTE.

Primul element de trezorerie intalnit in cadrul acestei rubrici este pozitonat la subrubrica B.II CREANTE , si anume contul 5187 “Dobanzi de incasat” unde societate incadreaza sumele ce urmeaza a fi incasate dupa o perioada mai mare de un an.

Subrubrica INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT se refera la titlurile achizitionate de intreprindere , in vederea realizarii unui castig pe termen scurt.

In cadrul acestein subrubrici se inscriu conturile 501,502,503,505,506,508,5113,5114,591,592,593,595,596,598.

deci conturi referitoare la actiuni (cotate sau necotate), obligatiuni(cotate sau necotate), bonuri de tezaur si bonuri de cas pe termen scurt, actiuni si ob;ligatiuni emise si rascumoparate de societate.

Stabilirea valorii bilantiere a investitiilor financiare pe termen scurt pleaca de la comparatia intre valoarea de inventar si valoarea de intrare. Plusurile sau minusurile de valoare se stabilesc pe categorii de titluri de aceeasi natura si care confera aceleasi drepturi.

Compensarile intre plusurile de valoare si minusurile de valoare sunt admise , cu respectarea urmatoarelor doua conditii:

titlurile sa fi fost cotate in mod current pe piata financiara organizata

titlurile san u fi fost actiuni sau obligatiuni emise de societate si rascumparate de aceasta.

De asemenea, atunci cand in cazul titlurilor cotate se constata o scadere anormala a cursulu8i , iar aceasta scadre are un character tranzitoriu, minusul de valoare poate fi compensate cu plusurile de valoare ale altor titluri. De regula minusurile de valoare (rezultate in urma unor compensari admise) impugn inregistrarea in contabilitate a unui provision pentru depreciere.

O alta subrubrica ce contine conturi de trezorerie este B.III CASA SI CONTURI LA BANCI, unde regasim conturile: 5112,5121,5124,5125,531,532,541,542.

Toate aceste conturi:conturi la banci, in lei, conturi la banci in devize, , casa in lei, casa in devize,acreditive in lei, acreditive in devize,valori de incasat,alte valori, avansuri de trezorerie se refera la disponibilitatile societatii.

Conturile la banci, casa si acreditivele sunt elemente cu grad inalt de lichiditate.

Conturile la banci se refera la lichiditati sub forma de cecuri de incasat si efecte de incasat, disponibilitati din conturile curente deschise la banci .

Casa reprezinta totalul lichiditatilor monetare curente si a altor valori sub forma de timbre fiscale si postale , bilete de tratament si odihna , tichete si bilete de calatorie, adica alte valori de trezorerie.

Ca urmare a cresterii frecventei utilizarii cecurilor si a cartilor de credit, de plata lichiditatile din casierie inregistreaza din ce in ce mai mult o tendinta de micsorare considerabila.

In rubrica D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN intalnim conturile 509,5186,519, conturi referitoare la varsamintele de efcetuat pentru investitiile financiare pe termen scurt, la creditele bancare pe termen scurt si la dobanzile de platit aferente acestora.

Aceleasi conturi le intalnim si in rubrica G.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN.

Diferentele de conversie sunt determinate ca diferenta intre valoarea de intrare in lei a creantelor si datoriilor exprimate in devize, stabilita la cursul zilei operatiei de vanzare sau de cumparare, si valoarea in lei a acestora, la cursul ultimei zile a exercitiului.

Inscrierea acestor diferente in activul bilantier are doua ratiuni:

diferentele sunt considerate pierderi latente,deoarece respectivele creante si datorii nu au fost inca incasate/platite pana la sfrsitul exercitiului, diferentele de conversie nu exprima o situatie nefavorabila certa , pentru a afecta contul de profit si pierdere

aceste pierderi latente sunt pasibile pentru constituirea unui provision (provision pentru riscuri).

Solutia afectarii bilantului contabil cu aceste diferente de conversie nu are un character general. In unele tari astfel de diferente afecteaza rezultatul exercitiului (contul de profit si pierdere).

prezenta diferentelor in structura bilantului raspunde necesitatilor unei informari corecte (sincere) a tertilor , utilizatori ai informatiilor contabile.

In evaluari si analize, de regula, specialistii trebuie sa include diferentele de conversie –activ in categoria “activelor fictive”.

Operatiile referitoare la elementele de trezorerie sub forma obligatiunilor, si anume, operatiile de rambursare a acestora genereaza prime de rambursare a obligatiunilor, prime ce apar in activul bilantier sub forma cheltuielilor financiare capitalizate.;Ele se stabilesc ca diferenta intre pretul de rambursare al obligatiunilor si pretul lor de emisiune. Prezenta lor in activul bilantier este datorata necesitatii de echilibrare a activului cu pasivul, deoarece in urma emisiunii de obligatiuni de catre o societate , activul creste , prin majorarea masei disponibilitatilor (la niveklul pretului de emisiune), in timp ce pasivul creste, prin majorarea masei capitalurilor imprumutate (datoriilor pe termen lung), la nivelul pretului de rambursare.

Contul de profit si pierdere se prezin5ta sub format vertical cu structurarea veniturilor dup a provenienta si a cheltuielilr dupa natura economica .

Acest format al contului de profit si pierdere pune in evidenta explicita unele aspecte majore si anume:

extinde continutul indicatorului “cifra de afaceri neta”, incluzand alatui de productia vanduta si veniturile din vanzarea marfurilor si veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri proprii

pune in evidenat explicit veniturile financiare realizate din plasamentele financiare sub forma intereselor de participare si a investitiilor financiare.

Alte componente ale situatiilor financiare intocmite de societatea INOX SA mai vizeaza politicile contabile care trebuie sa rezulte din Notele explicative.

In cadrul acestor note explicative societatea trebuie sa inscrie informatii relevante referitaoare la lementele de trezorerie sub forma actiunilor si obligatiunilor in NOTA 7 ACTIUNI SI OBLIGATIUNI.

In cadrul acestei note se vor prezenta urmatoarele informatii:

capital subscris varsat

numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise

actiuni rascumparabile:

data cea mai apropiata si data limita de rascumparare

caracterul obligatoriu al rascumpararii

valoarea eventualei prime de rascumparare

actiuni emise in timpul exercitiului financiar:

tipul de catiuni

numarul de actiuni emise

valoarea nominala totatla si valoarea incasata la distribuire

drepturi legate de distribuire:

numarul,descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare

perioada de exercitare a drepturilor

pretul platit pentru actiunile distribuite

obligatiuni emise:

tipul obligatiunilor emise

valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni

obligatiuni emise de persoana juridical , detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de aceasta:

valoarea nominala

valoarea inregistrata in momentul platii.

Referitor la elementele de trezorerie societatea poate inscrie observatii sau constatari cu privire la principalii indicatori de trezorerie in dreptul NOTA 9.EXEMPLE DE CALCUL SI ANALIZA A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI.

Putem calcula aici principalii indicatori de lichiditate.;

-indicatorul lichiditatii curente (indicatorul activului circulant)=active curente

_____________

datorii curente

valoarea recomandata acceptabila pentru acest indicator –in jurul valorii de 2.

Indicatorul ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

-indicatorul lichiditatii immediate (indicatorul test acid)=active curente-stocuri

_____________________

datorii curente

deasemenea tot referitor la trezoreria societatii mai putem calcula aici indicatori de activitate (indicatori de gestiune), care furnizeaza printer altele si informatii cu privire la: viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de numerar ale societatii.

-viteza de rotatie a debitelor-clienti =stoc mediu clienti*365

________________

cifra de afaceri

calculeaza eficacitatea societatii in colectarea creantelor sale

exprima numaruml de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre societate

o valoare in crester e a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creante mai greu de incasat(clienti rau platnici)

-viteza de rotatie a creditelor-furniori=soldul mediu furnizori*365

___________________________

achizitii de bunuri (fara servicii)

aproximeaza numarul de zile de creditor pe care societatea il obtine de la furnizorii sai

Alte informatii referitoare la alte elemente de trezorerie se pot inscrie in dreptul rubricii 10.ALTE INFORMATII.

Similar Posts