. Organizarea Contabilitatii Impozitului pe Venitul Global

CAPITOLUL I

IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL ÎN REGLEMENTĂRILE JURIDICE ROMÂNEȘTI

1.1 Necesitatea introducerii impozitului pe venitul global

Impozitele au fost instituite o dată cu începerea vieții comunitare, în vederea acoperirii unor cheltuieli cu instituțiile care funcționau în acea colectivitate.

La început, aceste impozite erau benevole, dar mai târziu au început să aibă caracter obligatoriu.

S-a produs o transformare în materie de impozit care inițial apărea sub forma unor daruri, apoi au fost sub forma unor dări naturale obligatorii, iar o data cu apariția banului ca instrument de schimb și impozitele au îmbrăcat forma valorica iar plățile sunt efectuate în bani.

Deci plata impozitului nu mai este benevolă, ci are un caracter obligatoriu. Autoritatea publica, potrivit legii, are obligația să aplice masuri de recuperare a impozitelor de la contribuabili, prin plăți, mergându-se până la confiscarea averii acestor persoane.

Instituirea de impozite și taxe potrivit constituției fiecărei țări, intra în competenta Parlamentului, care adopta legi în materie de impozite.

Având în vedere ca finanțarea bugetara se realizează prin impozite și taxe, atât la nivel central cât și la nivelul colectivităților locale, este foarte importanta decizia în stabilirea cuantumului acestor obligații fiscale.

Sursa din care se plătesc impozite și taxe reprezinta venituri obținute din desfășurarea unei activități în scopul obținerii de venituri sau profit.

În materie de colectare a impozitelor și taxelor potrivit normelor legale s-au stabilit competentele diferitelor organe centrale și locale, având dreptul de a sancționa pe contribuabilii care nu achita aceste obligații.

Impozitul pe venit a apărut o data cu decizia de a avea o legătura directa intre sursa de venit și obligația fiscală și intr-o măsura mai redusa, atingerea averii inițiale a contribuabilului. Prin introducerea impozitului pe venit se realizează o lărgire a bazei de impozitare cât și o creștere a numărului contribuabililor.

După 1989 s-a trecut la alinierea României la normele Internaționale în materie fiscală, instituindu-se impozitarea categoriala a veniturilor astfel:

impozit pe veniturile din salarii

impozit pe veniturile din dividende

impozit pe veniturile din activități desfășurate pe baza de libera inițiativa

impozit pe veniturile din chirii.

Aceste venituri au început sa fie impozitate după 01.01.2000 după metoda globala prin cote cuprinse intre 18% – 40% , acordându-se deduceri personale, luandu-se în considerare situația familiala a contribuabilului.

1.2. Noțiunea de venit global. Venituri incluse.

Noțiunea de impozit pe venit global.

Venit – suma realizata de o persoana fizică sau juridica ca rezultat al activității depuse intr-o perioada de timp determinata, sau provenita din dreptul de proprietate asupra unui bun mobil / imobil, hârtii de valoare sau din oricare alt drept rezultat dintr-un contract sau conferit de lege.

Din punct de vedere contabil reprezinta echivalentul valoric al producției realizate sau vândute ( produse finite, mărfuri, lucrări, servicii ) servind ca sursa de acoperire a cheltuielilor (costul ) producției respective vândute și încasate, a impozitului datorat statului, surplusul rămas din aceste venituri reflectându-se ca rezultat financiar sub forma de profit.

Impozit – plata obligatorie la bugetul statului sau la bugetele locale efectuata atât de persoane particulare cât și de persoane juridice. Este o contribuție obligatorie, directa sau indirecta, efectuata potrivit normelor stabilite de stat.

Impozitul reprezinta o forma de prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil sfârșind fără contraprestație din partea statului.

Venitul anual global impozabil – suma veniturilor nete realizate din activități independente, din salarii, din cedarea folosinței bunurilor, precum și a veniturilor de aceeași natura realizate din străinătate, obținute de persoanele fizice române, din care se scad pierderile fiscale reportate și deducerile personale.

Venitul brut al fiecărei categorii de venit – sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natura.

Venitul net, pierderea pentru fiecare categorie de venit – diferența dintre venitul brut și cheltuielile aferente deductibile.

Cheltuieli aferente deductibile – cheltuieli efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului.

Deducerile personale – o suma neimpozabilă acordata contribuabilului, cuprinzând deducerea personala de baza și deducerile personale suplimentare, în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere.

Impozitul pe venit anual global – suma datorata de o persoana fizică pentru veniturile realizate într–un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.

Creditul fiscal extern – suma plătită în străinătate cu titlu de impozit și recunoscuta în România, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România

Impozit final – impozit stabilit asupra categoriilor de venituri, impuse separat și care nu se includ în venitul anual global impozabil.

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

Venituri din activități independente:

a) venituri comerciale:

venituri din fapte de comerț;

venituri din prestări servicii, altele decât cele realizate din profesii liberale;

venituri din practicarea unei meserii.

b)venituri din exercitarea profesiilor libere:

medic;

avocat;

notar;

expert contabil;

contabil autorizat;

arhitect;

consultant de plasament pentru valori mobiliare și alte profesii asemănătoare;

c)venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala:

brevete de invenții;

desene și modele;

mostre;

mărci de fabricație și de comerț;

procedee tehnice;

know – how;

drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor.

Venituri din salarii și asimilate salariilor.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Acestea sunt venituri care se supun procedurii de globalizare și de determinare a impozitului pe venitul anual global.

Venituri din dividende și dobânzi.

Venituri din pensii, pentru suma ce depășește 5 000 000 lei pe luna

Veniturile din activitatile agricole definite pe privilegii;

7. Alte venituri.

Acestea sunt venituri care se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Categorii de venituri scutite de impozit:

veniturile membrilor misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare acreditate în România (cu condiția reciprocității );

veniturile nete în valuta, acordate personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii;

veniturile oficialilor organismelor internationale relizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania;

veniturile persoanelor fizice străine care desfășoară activități de consultanță în cadrul unor acorduri guvernamentale de finanțare gratuita;

veniturile obținute de corespondenții de presă străini, cu condiția reciprocității;

premiile și orice avantaje obținute de elevi și studenți la concursurile interne și Internaționale;

sumele reprezentând plăți compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, acordate ca urmare a concediilor colective, potrivit legii;

sumele reprezentând plăți compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute în rezerva ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie, sau pentru cele care nu îndeplinesc condițiile de pensie;

sumele reprezentând diferențe de dobândă subvenționată la creditele acordate, subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri , precum și uniformele obligatorii și drepturile de echipament , potrivit legii;

veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natura, acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor, văduvelor de război și accidentaților în război în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, urmașilor eroilor martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria revoluției din decembrie 1989;

alte venituri: dobânda aferentă titlurilor de stat, depozitelor la vedere și obligațiunilor Agenției Naționale pentru Locuințe; veniturile obținute din jocurile de noroc sub valoarea de 3000 000 lei pentru fiecare câștig realizat, de la același organizator sau plătitor, într–o singură zi (începând cu data de 01.07.2 000 plafonul este de 3 470 000 lei, conform Ordonanței Guvernului nr. 87 / 2000).

Veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activiatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comnunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice.

Categoriile de venituri neimpozabile :

ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul consolidat sau primite de la terțe persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate și pentru concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani;

sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces produse ca urmare a unor acțiuni militare, conform legii;

veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori si angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an , precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persona si eveniment;

ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

sume incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din prime platite de angajati;

sume fixe de îngrijire pentru pensionari de gradul I de invaliditate , precum și pensiile de orice fel;

contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare, care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice, conform prevederilor legale;

contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecție și de lucru, alimentației de protecție, medicamentelor și a materialelor igienico – sanitare, acordate potrivit legii;

sume sau bunuri primite sub forma de sponsorizări sau mecenat;

alocația individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masă suportate integral de angajator și hrana acordata potrivit legislației în vigoare;

venituri din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale și imobile din patrimoniul personal, exclusiv cele obținute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizației sau diurnei acordate pe perioada delegării și detașării în alta localitate, în țară și străinătate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, inclusiv sumele primite pentru cheltuielile de mutare în interes de serviciu;

indemnizatii de instalare ce se acorda o singura data, la incadrare intr-o unitate situata intr-o alta localiate decat cea de domiciliu in primul an de activiate dunpa absolvirea studiilor, in limiata unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare siurmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

sume incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din prime platite de angajati;

sume fixe de îngrijire pentru pensionari de gradul I de invaliditate , precum și pensiile de orice fel;

contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare, care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice, conform prevederilor legale;

contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecție și de lucru, alimentației de protecție, medicamentelor și a materialelor igienico – sanitare, acordate potrivit legii;

sume sau bunuri primite sub forma de sponsorizări sau mecenat;

alocația individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masă suportate integral de angajator și hrana acordata potrivit legislației în vigoare;

venituri din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale și imobile din patrimoniul personal, exclusiv cele obținute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizației sau diurnei acordate pe perioada delegării și detașării în alta localitate, în țară și străinătate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, inclusiv sumele primite pentru cheltuielile de mutare în interes de serviciu;

indemnizatii de instalare ce se acorda o singura data, la incadrare intr-o unitate situata intr-o alta localiate decat cea de domiciliu in primul an de activiate dunpa absolvirea studiilor, in limiata unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, pesronaluilui din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca ;

drepturile în bani și în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile;

bursele primite de persoanele care urmează orice forma de școlarizare și perfecționare profesionala într–un cadru instituționalizat;

sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire sau donație;

veniturile din agricultura și silvicultura.

1.3. Categorii de contribuabili

Reprezintă subiecți ai impozitului pe venit, în acceptarea Ordonantei nr.7/2001, următorii:

– persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru venituri obținute atât în România, cât și în străinătate, intr-un an fiscal.

– persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru venituri obținute din România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

– persoana fizică străină, pentru veniturile obținute din România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României, sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

– persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum și persoanele fizice străine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, care realizează venituri din România în următoarele condiții:

veniturile sunt obținute din activități care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României.

veniturile sunt obținute intr-o perioada care nu depășeste în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat, în condițiile prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Cotele de impunere

Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si din pensii, baremul lunar de impunere in vigoare se actualizeaza, in functie de rata inflatiei, comunicata de Institulul National de Statistica.

Baremul lunar aplicat asupra bazei de impozitare pentru semestrul I al anului 2000 este următorul:

Până la 917 000 lei 18%

917 001-2 250 000 lei 165 060 lei + 23% pentru ceea ce depășește suma de 917 000 lei.

2 250 001-3 583 000 lei 471 650 lei + 28% pentru ceea ce depășește suma de 2 250 000 lei.

3 583 000-5 000 000 lei 844 890 lei + 34% pentru ceea ce depășește suma de 3 853 000 lei.

Peste 5 000 000 lei 1 326 670 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 5 000 000 lei.

Pentru semestrul II al anului 2000 baremul lunar este următorul:

Până la 1 061 000 lei 18%

1 061 001-2 603 000 lei 190 980 lei +23% pentru ceea ce depășește suma de 1 061 000 lei.

2 603 001-4 146 000 lei 545 640 lei + 28% pentru ceea ce depășește suma de 2 603 000 lei.

4 146 001-5 785 000 lei 977 680 lei + 34% pentru ceea ce depășește suma de 4 146 000 lei.

Peste 5 785 001 lei 1 534 940 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 5 785 000 lei.

Pentru anul 2001 baremul lunar este următorul:

Până la 1 259 000 lei 18%

1 259 001-3 090 000 lei 226 620 lei + 23% pentru ceea ce depășește suma de 1 259 000 lei.

3 090 001-4 921 000 lei 644 750 lei + 28% pentru ceea ce depășește suma de 3 090 000 lei.

4 921 000-6 867 000lei 1 160 430 lei + 34% pentru ceea ce depășește suma de 4 921 000 lei.

Peste 6 867 001 lei 1 822 070 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 6 867 000 lei.

Pentru anul 2002 baremul lunar este urmatorul :

Pana la 1.800.000. lei 18%

1.800.001-4.600.000.lei 324.000+23% pentru ceea ce depaseste suma de

1.800.000.lei

4.600.001-7.300.000.lei 968.000+28% pentru ceea ce depaseste suma de

4.600.000 lei

7.300.001-10.200.000. lei 1.724.000+34% pentru ceea ce depaseste suma de

7.300.0000 lei

Peste 10.200.000.lei 2.710.000+40% pentru ceea ce depaseste suma

de 10.200.000.lei

1.4. Determinarea veniturilor impozabile, definirea lor și modul de calcul al impozitului

Venituri din activități independente

Venituri din activități independente – cuprind: venituri comerciale, venituri din profesii liberale și venituri din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual și/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activități adiacente.

venituri comerciale – venituri din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii.

venituri din profesii liberale – venituri obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert – contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau alte profesii asemănătoare, desfășurate în mod independent

venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală – provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know – how, din drepturile de autor și drepturile conexe dreptului de autor și alte asemenea.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit precum și cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pot opta pentru calculul venitului net în sistem real. Opțiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent înaintea începerii anului fiscal următor și este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de cel puțin doi ani. Opțiunea se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă de doi ani, în cazul de renunțare la opțiune înaintea expirării celei de-al doilea an.

*Venituri din activități independente determinate în sistem real pe baza datelor din evidenta contabila în partida simpla.

Venit brut = sume încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natura.

Nu sunt venituri brute: sumele primite sub formă de împrumuturi și credite, sume primite ca despăgubiri, sume și bunuri primite sub formă de sponsorizări, aporturi pentru începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia.

Venit net = Venit brut – cheltuieli aferente deductibile

Nu sunt cheltuieli deductibile:

amenzi, majorări de întârziere și penalități, altele decât cele de natura contractuala;

donații;

cheltuieli de protocol mai mari de 0,25% aplicata asupra bazei de calcul;

cheltuieli de sponsorizare mai mari decât limita legală;

rate aferente creditelor angajate;

dobânzi aferente creditelor angajate;

cheltuieli privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate și neimputabile;

sume sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare încălcării dispozițiilor legale;

impozit pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarului de venit;

sume primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizației zilnice de

delegare sau detașare și diurna peste limita legala;

♦ cheltiueli de achizitionare sau fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar,

♦ cheltuieli cu dobanzile aferente imprumututilor care depasesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei si publicat in Monitrul Oficial al Romaniei , Partea I;

alte sume ce depășesc limitele legale.

Venitul brut, cheltuielile aferente deductibile și venitul net se vor înscrie în declarația speciala.

La sfărșitul anului veniturile se globalizează (în cazul în care contribuabilul are și alte venituri de natura celor de la art. 4 din Ordonanței nr.7/2001), se aplica deducerile personale iar apoi cotele de impunere pentru stabilirea impozitului anual.

*Venituri din activități independente determinate pe baza de norme de venit.

Pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități independente și își desfășoară activitatea pe cont propriu singur, fără angajați sau colaboratori, intr-un punct fix sau ambulant, având un singur obiect de activitate înscris pe autorizația de funcționare, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit.

Normele de venit vor avea în vedere criteriile:

vadul comercial și clientela;

vârsta contribuabilului;

activitatea se desfășoară în spațiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

realizarea de lucrări, prestări servicii și obținerea de produse cu material propriu sau al clientului;

folosirea de mașini, dispozitive, scule acționate manual sau de forte motrice.

*Venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala

Se cuprind:

drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor;

drepturi de proprietate industriala.

Drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor

Dreptul de autor: dreptul pe care legea îl recunoaște autorului asupra operei sale, asupra creației sale .

Drepturi conexe: drepturile pe care legea le recunoaște artiștilor interpreți sau executanți asupra prestațiilor proprii.

Remunerarea autorilor

Directa: ca urmare a cesiuni drepturilor de reprezentare sau a dreptului de reproducere, de către titularul drepturilor de autor unui cesionar, acesta din urma plătește titularului o remunerație.

Secundara:

– din exercitarea dreptului de știință, drept inalienabil și netransmisibil al autorului de a primi o cota de 5 % din prețul de vânzare al unei opere de artă plastică al cărui autor este, dacă revânzarea se face prin licitație sau printr-un agent, precum și de a ști unde se afla opera.

– din exploatarea unor opere audiovizuale, dimensionata în funcție de încasările brute din exploatare, stabilite prin negociere directă cu producătorul.

Compensare pentru copia privată: se acordă de legiuitor drept compensație pecuniara pentru prejudiciule cauzate titularului de drepturi pentru reproducerea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate.

Drepturi de proprietate industriala

pot avea ca obiect:

invențiile;

modelele de utilitate;

desenele;

modele industriale;

mărci de fabrică, comerț sau servicii;

numele comercial.

Venit brut = suma încasărilor în bani și /sau echivalentul în lei al veniturilor în natura.

Venit net = venit brut – cheltuieli forfetare 25% din venitul brut.

Pentru drepturile de autor aferente operelor de arta monumentala:

Venit net = Venit brut – cheltuieli forfetare 40% din venitul brut.

La sfârșitul anului aceste venituri se globalizează ,se aplica deducerile personale iar apoi cotele de impunere pentru stabilirea impozitului anual.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente sunt obligați să efectueze plați anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emisă de organul fiscal competent, exceptând cazul reținerilor la sursă.

Beneficiarii de venit datoreaza in cursul anului un impozit retinut la sursa, reprezentand plati anticipate, stabilit in situatiile si cuantumurile urmatoare:

15% din venitul brut incasat , in cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala;

10% din venitul brut incasatc ca urmare a valorificarii de bunuri in regim de consignatie, cu exceptia celor din patrimoniul personal al contribuabilului, pentru alti contribuabili decat cei autorizati sa desfasoare activitati indepentente si care au obligatia sa efectueze plati anticipate trimestriale in contul impozitului pe venitul annual;

10% aplicat la venitul incasat, ca urmare a unor activitati desfasurate in baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial. Platitorii veniturilor au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul la bugetul de stat pana la data de 10 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata venitului.

Venituri din salarii

Venituri din salarii – cuprind: toate veniturile în bani și /sau în natura obținute de o persoana fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concedii privind îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani.

Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

– indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică;

– drepturile de soldă lunară, indemnizații, prime, premii, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare;

– indemnizația lunară brută , precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome.

sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenții civile de prestări de servicii;

sumele primite de reprezentanții în Adunarea Generala a Acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanți în organisme tripartite;

indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

alte drepturi și indemnizații de natură salarială.

Conform Ordonantei 7din 19 iulie 2001 art.24 , se precizează ca întregul calcul al impozitului pe veniturile din salarii se face de către angajatori, pe baza informațiilor cuprinse în fișă fiscală.

Fișele fiscale se completează pe formulare tipizate și sunt folosite următoarele: “Fișă fiscală 1 (pentru funcția de baza – FF 1)’’; “Fișă fiscală 2 (pentru veniturile din salarii altele decât cele de la funcția de bază – FF 2)”.

Venit brut = totalitatea veniturilor realizate, precum și a avantajelor primite de către o persoana fizică, pe fiecare loc de realizare a acestora, indiferent de denumirea acestora și de forma în care sunt acordate.

Venit net = venit brut – cheltuieli deductibile.

Cheltuieli deductibile sunt:

contribuția pentru pensia suplimentara;

contribuția pentru protecția socială a șomerilor;

contribuția pentru asigurările sociale de sănătate;

alte contribuții obligatorii stabilite prin lege;

o cota de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale la același loc de muncă.

Deducerile personale

Deducerile personale sunt de doua feluri :de baza și suplimentare.

Deducerea personala de baza este fixata la suma de 800 000 lei pentru fiecare luna a semestrului I din anul 2 000 , iar pentru semestrul II al anului 2 000 este de 926 000 lei pentru fiecare luna.

Pentru anul 2001 deducerea personală suplimentară, se calculează în funcție de deducerea personală de bază astfel:

0,6 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru soția/soțul aflat în întreținere.

0,35 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru fiecare din primii doi copii;

0,20 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru fiecare din următorii copii aflați în întreținere.

Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, în afara sumelor rezultate din calculul prezentat anterior astfel:

1,0 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I și persoanele cu handicap grav.

0,5 înmulțit cu deducerea de bază personală pentru invalizii de gradul II și persoanele cu handicap accentuat.

Deducerile personale prevăzute mai sus se însumează, dar suma acestora, admisă pentru calculul impozitului, nu poate depăși 2,5 înmulțit cu deducerea personală de bază și se acordă în limita venitului realizat.

In cazul in care o persoana esre intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a acesteia se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptand cazul care ei se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. Copii minori (in varsta de pana la 18 ani impliniti) ai contribuabilului sunt considerati intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoane aflate in intretinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute.

Fișele fiscale

Întregul calcul al impozitului pe veniturile din salarii se face de către angajatori, pe baza informațiilor cuprinse în fișele fiscale.

Fișele fiscale folosite la calculul impozitului pe veniturile din salarii sunt următoarele:

-“ Fișa fiscală 1 (pentru funcția de bază – FF1)”

“Fișa fiscală 2 (pentru venituri din salarii altele decât cele de la funcția de bază – FF 2)”

Fișele fiscale se depun de către plătitor la unitatea fiscală în a cârei raza teritoriala își are sediul sau domiciliul, după caz, sau unde este luat în evidența fiscală.

Fișele fiscale 1 și 2 se vor transmite până la 31 ianuarie a anului următor unității fiscale în a cârei rază teritorială angajatorul își are sediu sau domiciliul, după caz, în vederea efectuării regularizării anuale a impozitului.

Fișă fiscală va fi completată de plătitorul de salarii cu datele personale ale contribuabilului, mențiunile referitoare la deducerile personale ,veniturile din salarii obținute și impozitul reținut în cursul anului, precum și rezultatul regularizării impozitului plătit pe venit anual sub forma de salarii.

Trebuie subliniată obligația plătitorului de salarii de a înscrie în fișele fiscale, în rubricile corespunzătoare:

codul fiscal al angajatorului (în cazul persoanelor juridice), sau codul numeric personal al angajatorului (în cazul persoanelor fizice)

codul numeric personal al angajatului.

Plătitorul de salarii are obligația să completeze fișă fiscală cu datele menționate pe întreaga durată de efectuare a plații salariilor. De asemenea, plătitorii care au peste 10 salariați au obligația să recalculeze și să regularizeze anual impozitul pe salarii pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

au fost angajați permanenți ai plătitorului în cursul anului;

nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

Datele personale din fișele fiscale se vor completa pe baza de documente justificative pentru deduceri personale suplimentare .

Calculul impozitului lunar aferent venitului realizat se face prin aplicarea baremului lunar de impozit asupra bazei de calcul.

Pentru angajații care obțin venituri din salarii numai la funcția de bază, impozitul anual pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea baremului mediu anual conform Ordinului 1 din 3 ianuarie 2002, asupra bazei de impozitare anuală, care este determinată ca diferență dintre venitul net anual și suma deducerilor personale acordate în acel an.

Prin compararea impozitului anual cu impozitul calculat și reținut lunar pe parcursul anului, se disting doua situații:

impozitul anual este mai mare decât suma plăților anticipate lunare cu titlu de impozit: în acest caz rezultă impozit rest de plata .

impozitul anual este mai mic decât suma plăților anticipate lunare cu titlu de impozit: în acest caz rezultă impozit de restituit.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Conform Ordonantei 7 din 2001 venituri din cedarea folosinței bunurilor –cuprind: venituri în bani și/sau în natură provenind din cedarea folositei bunurilor mobile și imobile obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal. În aceasta categorie se cuprind veniturile din închirieri sau subînchirieri de bunuri mobile și imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părți, în formă scrisă, și înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Venit brut = sumele de bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură realizat de proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, așa cum sunt stabilite pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plății chiriei sau arendei.

In situatia in care chiria/arenda reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut annual se determina pe baza chiriei/arendei lunare eveluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.

Venit net din cedarea folosintei bunurilor se determina prin deducere din venitul brut a urmatoarelor cote de cheltuieli reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului , astfel:

50%, aplicata la venitul brut, in cazul constructiilor:

30% aplicata la venitul brut, in celelasta cazuri.

Pentru cheltuielile deductibile stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative pentru efectuarea lor.

În cota forfetară de cheltuieli se cuprind și impozitele și taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reținut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosința etc.…

Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor se calculează prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.

Venituri din dividende și dobânzi

Venituri din dividende–cuprind: venituri obținute din orice distribuire făcuta de o persoană juridică, în bani și / sau în natura, în favoarea acționarilor sau asociaților, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual și a contului de profit și pierdere.

Se cuprind în aceasta categorie de venituri , în vederea impunerii și sumele primite ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile închise de investiții

Venituri sub forma de dobânzi –cuprind: venituri obținute din titluri de creanțe de orice natura și orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutați, precum și din titluri de participare la fonduri deschise de investiții pentru care prețul de răscumpărare este mai mare decât prețul de cumpărare. Este asimilata dobânzilor și acea parte a sumelor asigurate obținute din asigurări de viată prin produsele care au la bază principiul economisiri pure.

Sunt scutite de impozit dobânzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum și obligațiunilor Agenției Naționale pentru Locuințe.

Dividendele distribuite se impun cu 5% la plata dividendului către persoanele fizice și cu 10% la plata dividendului către persoane juridice.

Dobânzile se impun cu 1% în momentul calcului și se virează la bugetul statului lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat calculul dobânzii.

Pentru veniturile sub formă de dobânzi, în cazul produselor bancare, impozitul se calculează și reține de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului considerat momentul înregistrării în contul curent sau contul de depozit în cazul dobânzilor capitalizate al titularului respectiv, momentul răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire cum sunt certificatele de depozit.

În cazul sumelor primite sub formă de dobânda pentru împrumuturile acordate, în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plătii dobânzilor.

În cazul veniturilor sub forma de dobânzi reprezentând excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurați, componenta investițională, în cazul asigurărilor de tipul economisirii pure, momentul calcului este considerat:

împlinirea termenului de scadență a contractului de asigurare;

momentul plătii în cazul întâmplării riscului de asigurat;

momentul plătii valorii de răscumpărare a contractului de asigurare.

Impozitul pe veniturile din dividende și dobânzi este impozit final.

Venituri din pensii

Venituri din pensii – cuprind: veniturile nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fondurile constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurare socială, cât și cele primite cu titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat; se impozitează pentru partea care depășește suma de 5 000 000 lei pe luna .

Venit brut = sume plătite cu titlu de pensie de asigurările sociale de stat și după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurările sociale de sănătate.

Venit net = venit brut – contribuția la asigurările sociale de sănătate.

Venit impozabil ( lunar) = venit net – 5. 000 000 lei

Calculul impozitului se realizează prin aplicarea baremului lunar asupra venitului impozabil lunar.

Impozitul se calculează și se retine la data efectuării plății pensiei de unitățile plătitoare de astfel de venituri și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor. Impozitul stabilit este final.

Alte venituri

Alte venituri–cuprind: venituri obținute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, din premii și prime în bani și / sau în natură.

venituri din jocuri de noroc: baza de calcul a impozitului = câștig realizat – suma fixa exprimata in lei , stabilita conform art.8 alin.(3).

Calculul impozitului: 10% x baza de calcul a impozitului . Este impozit final.

venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale: baza de calcul a impozitului = câștigul de capital obținut ca urmare a operațiunilor de vânzare – cumpărare de valori mobiliare reprezentând diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată dup caz cu comisioanele datorate intermediarilor.

Calculul impozitului: 1% X baza de calcul impozitului .Este impozit final.

venituri sub formă de pensii de orice fel, prime în bani și / sau în natură : baza de calcul a impozitului: câștigul realizat – 5 000 000 lei.

Venituri din activitati agricole

Acestea cuprind: venituri din cultivarea si valorifiacrea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele de asemeanea. Impozitul este final.

Venitul net- se determina pe baza de norme de venit.

Calculul impozitului se realizeaza prin aplicarea baremului de 15% din venitul net.

Declaratia de impunere se depune la organul fiscal pe raza caruia se afla terenul, pana la data de 30 iunie a nuli fiscal, iar impozitul se plateste la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului in proprtie si la termenele urmatoare:

50% pana la 1 septembrie inclusi v;

50% pana la 15 noiembrie inclusiv;

Aspecte fiscale internaționale

Contribuabilii prevăzuți la art.2 alin (1) Ordonanta nr.7/2001. – persoane fizice române cu domiciliu în România, care realizează venituri atât din România cât și din străinătate – sunt supuși impozitului pe venit pentru veniturile din România și din străinătate. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, pentru care s-a plătit în străinătate impozit pe venit, se declară în România în cadrul declarației de venit global a anului de realizare a venitului, declarație care potrivit art.62 din ordonanța se completează și se depune la organul fiscal până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

În situația în care pentru venitul din străinătate statul respectiv și-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condițiile prevăzute de ordonanța.

Creditul fiscal extern reprezintă suma platită în străinătate cu titlu de impozit și recunoscuta în România care se deduce din impozitul pe venit datorat în România de persoanele fizice române cu domiciliul în România.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexării la declarația de venit global a documentului care atesta plata în străinătate a impozitului care se solicita sa fie recunoscut.

Creditul fiscal extern se acordă separat pentru veniturile realizate pe fiecare țară la nivelul impozitului plătit în străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România.

Calcularea creditului fiscal extern se face de către organul fiscal în raza teritorială unde își are domiciliul contribuabilul.

Creditul fiscal extern în cazul veniturilor care se globalizează: limita maximă care poate fi dedusă din impozitul pe venitul global datorat în România:

Creditul fiscal extern = venit din sursa din străinătate x impozitul pe venitul anual global.

venit anual mondial global

Venitul mondial reprezintă suma veniturilor din România și din străinătate din categoriile de venituri din activități independente ,salarii și cedarea folosinței bunurilor realizate de o persoană fizică română cu domiciliul în România.

Creditul fiscal extern în cazul veniturilor care nu se globalizează :veniturile realizate din străinătate de persoane fizice române cu domiciliul în România, a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

Venituri din România realizate de persoane fizice române fără domiciliu în România și de persoane fizice străine

1. Veniturile din România realizate de contribuabilii prevăzuți la art.2 alin(1) lit. b) și c) și alin (2) din Ordonanta nr. 7/.2001 se impozitează separat pe fiecare categorie de venit, indiferent de categoria din care fac parte și de locul de realizare.

Legislata care vizează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice române fără domiciliu în România și a persoanelor fizice străine este următoarea:

Convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state;

Ordonanta nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.87/2000 ;

O.G. nr.83/1998 privind impunerea veniturilor realizate din România de persoanele fizice și juridice nerezidente, publicata în Monitorul Oficial nr.315/1998;

Beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenta fiscală, în original din țara de rezidentă, prin care să se ateste ca este rezident al statului respectiv și ca îi sunt aplicabile prevederile convenției de evitare a dublei impuneri.

Potrivit pct.18 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.87/2000, în situația în care nu se face dovada rezidenței, sau persoana fizică aparține unui stat cu care România nu ar încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, prevederile ordonanței se aplică pentru veniturile impozabile altele decât cele supuse impunerii potrivit legislației privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice nerezidente.

Sunt considerate din punct de vedre fiscal persoane fizice nerezidente acele persoane fizice care obțin venituri din România și care nu fac dovada rezidentei fiscale, sau provin dintr-un stat cu care România nu are încheiata convenție de evitare a dublei impuneri.

Impunerea veniturilor realizate din România de categoriile de persoane menționate mai sus se face după cum urmează:

Când exista convenții de evitare a dublei impuneri:

În acest caz impunerea veniturilor obținute din România de categoriile de persoane menționate la art.2 alin. b) si c) se face conform prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu prevederile Ordonanței nr. 7/2001privind impozitul pe venit.

Pentru aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarii veniturilor din România vor prezenta organelor fiscale din țara noastră certificatul de rezidenta fiscală, în original eliberat de organele fiscale din tara de rezidenta, prin care sa se ateste rezidenta fiscală a persoanei respective.

Reglementările convențiilor de evitare a dublei impuneri, prevalează fața de prevederile Ordonanței nr.7/2001în ceea ce privește impunerea veniturilor realizate din România de persoanele nerezidente. Totuși în cazul în care cotele de impunere din convenții sunt mai mari decât cele prevăzute de Ordonanța nr.7/02001 atunci veniturile obținute din România de persoanele fizice nerezidente sunt impozabile cu cotele de impozit mai favorabile(deci cele prevăzute de Ordonanța nr.7/2001 ).

Când nu exista convenții de evitare a dublei impuneri sau nu se prezintă certificatul de rezidenta fiscală

În acest caz persoanele fizice străine și persoanele fizice române fără domiciliu în România sunt supuse impunerii în tara noastră potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor obținute din România de persoane fizice sau juridice nerezidente, pentru veniturile prevăzute de aceasta ordonanță sau potrivit prevederilor Ordonanței nr.7/2001 pentru categoriile de venit obținute din România care nu sunt prevăzute în Ordonanța Guvernului nr.83/1999.

Venitul este considerat ca provine din România indiferent daca este plătit în România sau în / din străinătate, când:

Locul de proveniența al veniturilor persoanei fizice respective se află pe teritoriul României;

Exercitarea activității pentru care se primește venitul s-a făcut pe teritoriul României;

Bunul care generează acest venit se află pe teritoriul României.

Veniturile realizate de persoanele fizice române fără domiciliu în România și de persoanele fizice străine indiferent de perioadă de prezență în România a acestora sau dacă dețin sau nu o bază fixă în România, din mai multe surse de venit situate în România nu sunt supuse globalizării în țara noastră.

Persoanele fizice străine și persoanele fizice române fără domiciliul în România nu au dreptul la deducerile personale de baza și nici la deducerile personale suplimentare.

Impozitul pe venitul obținut din România de persoanele fizice străine și persoanele fizice române fără domiciliu în România constituie venit la bugetul de stat.

Pentru veniturile prevăzute la art.4 alin (1) lit. a), b) și c) din Ordonanța nr. 7/2001 impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, astfel:

pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar sumele reprezentând plăti anticipate în contul impozitului anual pe venit. Organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual și va elibera documentul care sa ateste venitul realizat și impozitul plătit;

2. Contribuabilii prevăzuți la art.2 alin (2) din Ordonanta nr.7/2001 care realizează venituri din România în calitate de artiști de spectacol cum sunt artiștii de teatru ,de film ,de radio sau de televiziune ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi din activitățile lor personale desfășurate în această calitate precum și cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se impun cu o cota de 15% aplicată la venitul brut prin reținere la sursa, impozitul fiind final . Impozitul reținut la sursa de către plătitorii venitului se varsă la bugetul de stat în aceeași zi în care se efectuează plata venitului supus impunerii.

3. Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice străine pentru activitatea desfășurată în România, vor fi impozitate astfel:

Daca persoana fizică este prezenta în România o perioada ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii lor, dovedita cu viza de intrare în România de pe pașaport. Organele fiscale române vor elibera documentul la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal;

Daca persoana fizică este prezenta în România o perioada mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat dar este rezidenta intr-un stat cu care Guvernul României a încheiat o convenție sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în străinătate daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

Persoana fizică care beneficiază de salariu stă în România o perioada sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile intr-o perioada de 12 luni calendaristice începând sau sfârșind în anul fiscal vizat;

Salariul este plătit de un angajator care nu este rezident al României;

Salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România.

Acești contribuabili sunt obligați ca în termen de 15 zile de la data începerii activității sa se adreseze organului fiscal în a cărui raza teritorială își au reședința , în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri în conformitate cu prevederile convențiilor și acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel contribuabilul va depune la organul fiscal următoarele:

Cerere;

Copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă;

Certificatul de rezidenta fiscală eliberat de autoritatea fiscală competenta a statului al cărui rezident este.

Daca persoanele fizice străine și persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfășurare a activității. În situația în

care persoanele depun ulterior documentele solicitate organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.

În cazul în care acești contribuabili își prelungesc perioada de prezenta în România la peste 183 de zile, aceștia sunt obligați să declare organului fiscal competent, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la punctul 3 de mai sus.

1.5. Procedura de globalizare a veniturilor

Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:

veniturile din activități independente;

veniturile din salarii;

veniturile din cedarea folosinței bunurilor;

Determinarea venitului anual impozabil

Venitul anual global impozabil = Suma veniturilor nete a categoriilor de venituri

prevăzute la art. 4 din Ordonanta nr.7/2001

+ Veniturile de aceeași natura din străinătate ale

persoanelor fizice române cu domiciliul în România

– Pierderile fiscale reportate

– Deducerile personale.

Pierderea fiscală anuala din activități independente se compensează cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii și asimilate salariilor.

Pierderea fiscală reportata este pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiași an fiscal.

ergurile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

dreptul de report este personal și netransmisibil;

pierderea reportata, necompensată după expirarea perioadei de 5 ani, reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului

Compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile din activități independente și din veniturile obținute din cedarea folosinței bunurilor.

Determinarea impozitului pe venitul anual global

Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru venitul din România și/sau din străinătate pe care o persoana fizică română cu domiciliul în România le realizează în cursul aceluiași an calendaristic.

Impozitul datorat pe venitul anual global este calculat pe baza declarației de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.

Impozitul anual datorat pentru anul precedent este stabilit de organul fiscal care emite decizia de impunere. În cazul modificării impozitului datorat, organul fiscal emite o noua decizie de impunere.

Impozitul anual rămas de achitat = Impozitul anual datorat

-(Plățile anticipate de impozit

+ Reținerile la sursa

+ Creditele fiscale externe).

1.6. Plata impozitului pe venitul anual global și obligațiile contribuabililor

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați sa efectueze plăti anticipate cu titlu de impozit , în baza deciziei de impunere emisa de organul fiscal competent. Plățile anticipate se vor efectua la organul fiscal pe raza căruia contribuabilul își are domiciliul, indiferent de locul unde obține venitul respectiv și pentru care a întocmit și depus declarația specială. Pentru aceste venituri, plățile anticipate cu titlu de impozit se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 decembrie.

În cazul în care contribuabilul începe o activitate independentă sau cedează folosința unor bunuri în cursul anului, primul termen de plata stabilit de organul fiscal competent va fi 15 al ultimei luni a trimestrului următor depunerii primei declarații speciale.

Pentru activități independente din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala, plățile anticipate se calculează și se rețin de către plătitorii de venituri și se virează la organul fiscal unde aceștia sunt înregistrați. Plățile anticipate cu titlu de impozit se efectuează până la data de 10 a lunii următoare celei în care se face plata impozitului.

Pentru veniturile din salarii, plățile anticipate se calculează și se rețin de către angajator și se virează la organul fiscal unde acesta este înregistrat. Plățile anticipate cu titlu de impozit se efectuează la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale efectuata pentru fiecare luna, respectiv nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi, începând cu 1 august 2 000.

Plătitorii de venit cu regim de reținere la sursa a impozitelor sunt obligați sa depun o declarație privind calcularea și reținerea impozitului, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.

Plata impozitului pe venit se poate efectua atât prin virarea sumelor datorate din conturile contribuabililor persoane fizice deschise la băncile comerciale, cât și prin depunerea sumelor în numerar la casieriile trezoreriilor statului în raza cărora își au domiciliul.

Contribuabilii persoane fizice care au domiciliul în comune pot efectua plata impozitului pe venit global la agentul fiscal din comuna repectivă.

Plata majorărilor de întârziere

Pentru neplata la termen a sumelor reținute cu titlu de impozit se datorează majorări de întârziere, calculate conform legii.

Calculul și încasarea majorărilor de întârziere se face de – și la – organul fiscal pe raza căruia plătitorul își are sediul.

Calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare până la data achitării în numerar sau prin virament, ori până la stingerea obligației bugetare prin alte modalități prevăzute de lege (compensare, insolvabilitate, executare silita, prescripție și altele).

Majorările de întârziere se calculează în lei atât pentru debitele stabilite în lei, cât și pentru cele stabilite în valută.

Pentru debitele datorate în valută, calculul majorărilor de întârziere se efectuează prin aplicarea cotei majorărilor de întârziere asupra debitului datorat în valuta, transformat în lei la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naționala a României din ziua scadenței debitului.

Cota majorărilor de întârziere se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, corelată cu rata medie a dobânzii practicate pe piața inter – bancară, la care se pot adaugă cel mult 20 puncte procentuale.

Nevărsarea de către plătitorii obligațiilor bugetare a sumelor calculate și reținute la sursa de către aceștia, potrivit legii, se penalizează cu 10 % din suma reținuta și nevărsată mai mult de 30 de zile.

Dacă, până la termenul limită stabilit prin înștiințare, plătitorul de salarii și alte venituri asimilate salariilor nu depune declarația, acesta va fi cuprins în lista plătitorilor de impozite și taxe care vor face obiectul verificării de către Direcția generala de control fiscal. În situația în care plătitorii de salarii și de alte venituri asimilate salariilor depun declarația fie la termenul

legal, fie în urma inștiințării primite, dar nu achita integral sau parțial impozitul datorat, se va trece la masurile legale de executare.

Conform legislației în vigoare, numai angajatorii – persoane juridice au obligația depunerii lunare, la organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare lunii la care se refera, a “Declarației privind obligațiile de plata la bugetul de stat”, cu completarea lunara a rândului 3 referitor la sumele ce trebuie virate la bugetul de stat, potrivit prevederilor legale, reprezentând impozit pe venit din salarii și pe venituri asimilate salariilor, precum și cu completarea tabelului analitic referitor la data plăților de venituri. Modelul și conținutul formularului mai sus menționat sunt aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.1313/1999, publicat în Monitorul Oficial nr.630 din 24.12.1999.

În acest context, în prezent se poate efectua un control al depunerii declarațiilor lunare și respectiv al efectuării plăților lunare, la bugetul de stat, al reținerilor salariale, doar pentru angajatorii – persoane juridice.

În cazul angajatorilor – persoane fizice, se poate efectua un control al îndeplinirii obligațiilor declarative și efectuării plăților lunare ale reținerilor salariale prin intermediul fișelor fiscale, depuse în copie, la organul fiscal competent, până în ultima zi din luna februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat ( deci un control anual pentru anul fiscal precedent ).

Acest control anual, prin intermediul fișelor fiscale, se poate aplica și în cazul angajatorilor – persoane juridice.

Plătitorii de salarii – persoane juridice care nu au depus declarația lunară de impozit și taxe va primi de la organul fiscal o înștiințare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin care li se va notifica depășirea termenului legal de depunere a declarațiilor.

Daca, în termen de 15 zile de la data primirii înștiințării, plătitorii de salarii nu depun declarația de impozite și taxe, obligația de plata va fi stabilita din oficiu, de către organul fiscal competent.

Depunerea cu întârziere a declarației lunare de impozite și taxe se penalizează în conformitate cu prevederile art.13 din Ordonanța Guvernului nr. 68./1997 (republicata) privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozit și taxe, după cum urmează:

cu 10% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, daca declarația este depusă cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit;

cu 30 % din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, daca declarația este depusă cu o întârziere de până la 60 de zile fata de termenul legal stabilit;

cu 50% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, daca declarația este depusă cu o întârziere de peste 60 de zile fața de termenul legal stabilit.

Nerespectarea de către plătitorii de salarii și venituri asimilate salariilor a obligațiilor privind completare și păstrarea fișelor fiscale, precum și netransmiterea fișelor fiscale la organul fiscal competent la termenul prevăzut în Ordonanța nr.7/2001 privind impozitul pe venit, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 10 000 000 lei la 50 000 000 lei.

Obligațiile contribuabililor care obțin venituri din salarii

Pentru angajați

Pentru salariați cu funcția de bază

sa aducă angajatorilor documentele necesare pentru acordarea deducerilor personale suplimentare; până la prezentarea documentației beneficiază numai de deduceri personale de bază;

să înștiințeze în scris angajatorul, în perioada 1 – 15 ianuarie a anului următor, în cazul în care au realizat alte venituri de natura celor care se globalizează;

să solicite angajatorului, după încheierea anului fiscal, un exemplar din fișă fiscală FF1.

Pentru salariați, în afara funcției de bază

să solicite angajatorului, după încheierea anului fiscal, un exemplar din fișă FF2;

să depună declarația de venit global la organul fiscal de domiciliu.

Pentru angajatori

să solicite fișele fiscale pentru anul care urmează de la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială își au sediu sau domiciliul, după caz, până la data de 30 noiembrie a anului curent .Acest termen este aplicabil numai pentru plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor care nu conduc pe calculator evidenta personalului și a salariilor;

sa păstreze fișele fiscale pe întreaga durata a angajării și să le depună la organul fiscal competent până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

să calculeze și să rețină impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plății acestor venituri și să-l vireze la bugetul statului la termenul stabilit pentru ultima plata, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi, începând cu 1 august 2 000;

sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual și sa efectueze regularizarea sumelor pentru persoanele fizice care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: au fost angajați permanenți ai plătitorului în timpul anului; nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

Obligațiile contribuabililor care obțin venituri din activități

independente

să completeze și sa depună declarația de venit estimat în 15 zile de la data începerii activității la organul fiscal unde este sursa veniturilor;

sa efectueze plați anticipate trimestriale, în 4 rate egale, calculate și comunicate, prin decizia de impunere, de către organul fiscal;

sa conducă evidenta contabila în partidă simplă în vederea determinării veniturilor;

sa depună declarația specială pentru fiecare sursă de venit;

sa depună declarația globală de venit (plus actele necesare deducerilor suplimentare).

Obligațiile contribuabililor care obțin venituri din cedarea folosinței

bunurilor

sa încheie contracte de închiriere / subînchiriere / arendare, pe care trebuie sa le înregistreze în 15 zile la organul fiscal în raza căruia se afla bunul generator de venit;

să completeze și să depună declarația de venit estimat în 15 zile de la data încheierii contractului, împreună cu contractul, la organul fiscal pe raza căruia se află bunul imobil sau la organul de domiciliu, în cazul bunurilor mobile;

să efectueze plăți anticipate trimestriale în 4 rate egale, calculate și comunicate, prin decizia de impunere, de organul fiscal;

să depună declarații speciale pentru fiecare sursa de venit;

să depună declarația globală de venit (plus actele necesare deducerilor suplimentare)

CAPITOLUL II

STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE

Standardele Internaționale de Contabilitate au condus la progrese remarcabile atât în ceea ce privește îmbunătățirea, cât și armonizarea raportării financiare la nivelul mondial.

Este cunoscut faptul ca normele contabile Internaționale se refera în general la evaluarea, prezentarea și comunicarea informațiilor ce compun structura situațiilor financiare ale întreprinderilor.

Organismul internațional a elaborat norma IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare” care trebuie sa fie aplicată pentru realizarea scopului general al situațiilor financiare întocmite și prezentate în acord cu întregul referențial contabil internațional.

Situațiile financiare sunt o reprezentare financiară structurată referitoare la poziția financiară și la tranzacțiile realizate de o întreprindere. Situațiile financiare trebuie să furnizeze deci o informare despre poziția financiară, performanțele și fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi, informare ce este utilă gamei largi de utilizatori, în luarea deciziilor lor economice.

Întreprinderile au nevoie de elemente de trezorerie indiferent care este activitatea principală generatoare de venituri. Conform normei IAS 7 “Tablourile fluxurilor de trezorerie” întreprinderile au nevoie de aceste elemente pentru a-și conduce activitățile, a achita datoriile și a asigura o rentabilitate pentru investitorii lor. Aceasta norma impune ca toate întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie ale activității de exploatare sunt, în mod esențial consecința principalelor activități generatoare de venituri ale întreprinderii. Ca urmare ele sunt în general rezultatul operațiilor și evenimentelor care concură la formarea rezultatului net.

Fluxurile de trezorerie ale activităților de investiții oferă informații privind maniera în care întreprinderea își asigură creșterea. Referitor la dobânzi și dividende: fluxurile de trezorerie care provin din dobânzi și dividende, trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzile și dividendele plătite. În cazul dobânzilor și dividendelor plătite (vărsate) există două interpretări posibile. Unii le considera o consecința a politicii de finanțare alese și le clasifică, deci în categoria fluxurilor de finanțare. Alții estimează ca, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidență capacitatea întreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanțării sale. Ca atare, aceste plăti sunt catalogate în categoria fluxurilor de exploatare. Aceeași problema apare și în cazul dobânzilor și dividendelor încasate. Referitor la impozitul asupra beneficiilor: impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din operațiile de exploatare cât și din activitățile de investiții și cele de finanțare. În mod ideal acest impozit ar trebui sa fie delimitat pe cele trei componente. Dar daca este ușor să se impute cheltuiala fiscală unei activități de investiții sau de finanțare, adesea este imposibil să se identifice fluxurile de trezorerie care rezultă din impozitare acesta putând să se producă în cursul unui alt exercițiu decât în cel în care fluxurile de trezorerie ale operatei generatoare au survenit. Ca atare plățile privind impozitul asupra beneficiilor trebuie sa fie clasificate fluxurilor de trezorerie care provin din activități de exploatare. Totuși, atunci când este posibil să se corecteze fluxul generat de impozit la o operație ce dă naștere unui flux de trezorerie clasificat în categoria activităților de investiții sau de finanțare, acest flux va fi prezentat ,după caz, în rubricile activităților de investiții, respectiv de finanțare. Chiar dacă fluxurile de trezorerie care rezultă din impozitare sunt delimitate și prezentate pe mai multe activități, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte și mărimea totală.

Conform normei IAS 12 “Contabilizarea impozitului asupra beneficiului” impozitul pe profit reprezintă o cheltuială importantă pentru întreprindere. Contabilizarea acestei obligații fiscale ridică unele probleme, deoarece regulile pentru calculul rezultatului fiscal sunt diferite de cele utilizate în contabilitate, de unde necesitatea clarificării tratamentului contabil aferent diferențelor intre rezultatul contabil și cel fiscal. În accepțiunea organismului internațional de normalizare contabilă, rezultatul contabil (profit sau pierdere contabilă) reprezintă rezultatul înaintea impozitului pe profit.

Profitul realizat de filiale și participații nu este de regulă impozitat la beneficiari decât în momentul în care se încasează dividende. Beneficiile nedistribuite reprezintă deci pentru întreprinderea care are calitatea de acționar ( sau, altfel spus, care deține participații la capitalul altei societăți) o îmbogațire provizorie neimpozabilă. Conform principiului conectării cheltuielilor la venituri, impozitul aferent acestor profituri trebuie sa fie contabilizat la survenirea acestora. De aceea norma IAS 12 impune ca întreprinderea sa contabilizeze impozitele amânate corespunzătoare profiturilor nedistribuite aferente participațiilor pe care le deține.

Norma IAS 18 “Contabilitatea veniturilor” este aplicată la contabilizarea veniturilor provenite din vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor și utilizarea de către terți a resurselor întreprinderii producătoare de dobânzi , de redevențe și de dividende.

Veniturile sunt definite în Cadrul General de întocmire a situațiilor financiare drept majorări ale beneficiilor economice în timpul exercițiului financiar, în urma intrărilor sau măririi valorii activelor, sau diminuări ale obligațiilor care duc la creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele obținute prin contribuții de la deținătorii de capital. Termenul de venituri include acele venituri care apar în cursul desfășurării de către o întreprindere a activității sale curente, termenul fiind regăsit și sub alte denumiri ce include vânzări, onorarii, dobânzi, dividende, redevențe.

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluata credibil. Aceasta presupune că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau reducerii datoriilor. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoașterea veniturilor, de exemplu cerința ca venitul să fie obținut, constituie aplicații ale criteriilor de recunoaștere. Astfel de proceduri conduc, în general, la limitarea cunoașterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate credibil și care au un grad suficient de certitudine.

Referitor la utilizarea de către alții a activelor societății, veniturile apar sub forma:

redevențelor – încasate pentru utilizarea activelor pe termen lung ale societății, cum ar fi patentele, mărcile, drepturile de autor (copyright) și software-ul pentru computere.

dobânzilor – încasate pentru utilizarea numeralului sau a echivalentelor numerarului sau pentru sume datorate societății.

dividendelor – distribuirea profiturilor către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu partea deținuta dintr-o anumită clasa de capital.

Veniturile trebuie recunoscute pe următoarele baze:

dobânzile trebuie recunoscute periodic, în mod proporțional, pe baza randamentului efectiv al activului ;

redevențele trebuie recunoscute pe baza contabilității de angajamente, conform realității economice a contractului;

dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul acționarului de a primi plata.

Principiul susținut de norma IAS18 este ca veniturile trebuie să fie măsurate la valoarea

justa a elementelor primite sau de primit în contrapartida.

Determinarea mărimii venitului este ușurata atunci când elementul în contrapartidă se prezintă sub formă de lichidități sau echivalente de lichidități. Determinarea devine mai dificilă atunci când este vorba despre un alt bun sau despre servicii.

Norma IAS 19 “ Contabilizarea și actualizarea informațiilor referitoare la beneficiile asociaților” recomandă modul de contabilizare și actualizare de către patronat a beneficiilor angajaților.

Conform acestui standard, sunt identificate cinci categorii de beneficii ale angajaților:

beneficii pe termen scurt, ca indemnizații, salarii și contribuii la asigurările sociale, concedii de odihna anuale plătite, bonusuri și participarea la profit (dacă se plătesc în douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei) și beneficii nemonetare (ca asistenta medicală, cazare, mașini și bunuri sau servicii gratuite sau la preț redus) pentru angajații existenți;

beneficii după expirarea contractului de muncă (după pensionare) cum ar fi pensiile, alte beneficii de pensionare, asigurări de viață după expirarea contractului de muncă și asistența medicală după expirarea contractului de muncă;

alte beneficii pe termen lung, care include plăți în urma plecărilor pe termen lung din serviciu cu sau fără garantarea păstrării postului respectiv, jubilee sau alte beneficii ce decurg din servicii pe termen lung, plăți pe perioada unor indisponibilități pe termen lung și, dacă sunt plătibile douăsprezece luni sau mai mult după încheierea perioadei, participarea la profit, bonusuri și compensații amânate;

beneficii pentru încheierea (expirarea) contractului de muncă;

compensații sub forma participațiilor la capitalul propriu.

Beneficiile angajaților include beneficiile furnizate fie angajaților, fie celor ce depind de aceștia și pot fi achitate prin plăți făcute în mod direct angajaților, soților acestora, copiilor sau altor persoane ce depind de aceștia, sau altora, cum sunt companiile de asigurări.

Un angajat poate presta servicii către întreprindere full time, part time, permanent, întâmplător sau temporar. Pentru scopul acestui standard, termenul de angajați include și pe directori și alți membrii ai personalului de conducere.

Norma IAS 34 “Raportarea financiara interimara” definește perioada interimara ca o perioada de raportare financiară mai scurtă decât un an financiar întreg. Acest standard face referire la evaluarea cheltuielilor cu impozitul pe venit pe o perioada interimara. Cheltuielile cu impozitul pe o perioada interimara se calculează utilizând rate de impozitare care se va aplica la veniturile anuale totale previzionate, adică rata medie estimată anual a impozitului pe venitul efectiv, aplicata la venitul de dinainte de impozitare din perioada interimara.

Aceasta este în concordanta cu conceptul care stipulează ca în raportul financiar interimar se aplică aceleași principii contabile de recunoaștere și comensurare care se aplică în situațiile financiare anuale. Impozitele pe venit se evaluează pe o baza anuală. Cheltuielile cu impozitul pe venit pe o perioadă interimară se calculează prin aplicarea la venitul înainte de impozitare pe perioada interimara a ratei de impozit ce va fi aplicată la veniturile totale anuale așteptate, care este rata medie estimata anual a impozitului pe venit efectiv. Aceasta rata medie anuala estimata va reflecta o combinare a structurii progresive a ratei de impozit ce se așteaptă să fie aplicabilă veniturilor pe întregul an, incluzând schimbările ratelor de impozit legiferate sau adoptate independent și ale căror efecte sunt așteptate mai târziu pe parcursul anului.

Intr-o măsură practica, o rata de impozit a mediei venitului anual efectiv se determină conform fiecărei jurisdicții de impozitare și se aplică individual venitului înainte de impozitare din perioada interimara pentru fiecare jurisdicție. În mod similar, daca se aplica diferite rate de impozit pe venit diferitelor categorii de venit ( cum ar fi venituri din capital sau venituri din activități particulare ) în măsura în care este posibil, se aplica o rata separata pentru fiecare categorie de venit înainte de impozitare din perioada interimara . Deși se dorește un anumit grad de precizie, acesta nu poate fi atins în toate cazurile și se utilizează o medie ponderată a ratelor pe jurisdicție sau pe categorii de venit dacă se poate face o aproximare rezonabilă asupra efectelor utilizării mai multor rate specifice.

În cazul în care anul de raportare financiar și anul fiscal diferă, cheltuielile cu impozitul pe venit pentru perioadele interimare ale anului de raportare financiară se evaluează utilizând rate de impozit efective separate, previzionate pentru fiecare an fiscal, aplicate acelei părți din venit înainte de impozit obținut în fiecare din acei ani fiscali.

În anumite jurisdicții fiscale plătitorii de impozite beneficiază de credit în ceea ce privește plata impozitului pe baza valorilor cheltuielilor de capital, cheltuielilor cu exporturile, cercetare și dezvoltare sau pe alte baze. Veniturile anticipate din impozite de acest gen sunt în general reflectate pentru întregul an în calcularea ratei de impozit estimată anual pe venitul efectiv, datorita faptului ca acele credite se acorda și se calculează anual sub incidența majoritarii legislațiilor și reglementărilor fiscale. Pe de alta parte, beneficiile fiscale aferente unui eveniment singular sunt considerate la calculul cheltuielilor cu impozitul pe venit din acea perioada interimara, în același mod în care ratele de impozit special aplicabile unei anumite categorii de venit nu sunt cuprinse intr-o singura rata efectiva anuala de impozit. Mai mult decât atât, în anumite jurisdicții compensațiile și creditele fiscale, inclusiv cele aferente cheltuielilor de capital și pentru nivelele de export, atunci când sunt raportate în situația impozitului pe venit se apropie mai mult de un credit guvernamental și sunt recunoscute în perioada interimara în care apar.

Normele se refera, în general, la evaluarea, prezentarea și comunicarea informațiilor relative la situațiile financiare ale întreprinderii. Din punct de vedere al redactării, ele sunt destul de concise, vizând mai mult principiile decât regulile și lăsând o marja mai largă de manevră judecații profesionale. În unele norme, în specia în cele care au fost supuse procesului de revizuire în ultimii ani, introducerea și expunerea de motive au fost reduse ca dimensiune, în textul normei fiind introduse comentarii explicative.

I.A.S.C (International Accounting Standards Committee) este singurul organism care asigura conceperea și perfecționarea de norme contabile, la nivel internațional .

Cadrul contabil conceptual al comisiei Internaționale a standardelor contabile vizează satisfacerea necesităților informaționale ale utilizatorilor .

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENITUL GLOBAL

3.1. Contabilitatea în partida simpla a persoanelor fizice autorizate și a altor categorii de contribuabili

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, cu excepția celor al căror venit se determina pe bază de norme de venit (cei care desfășoară activitatea singuri, într-un punct fix sau ambulant), sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simplă, completând Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile stabilite prin norme.

Contribuabilii la care venitul net se determina prin deducerea unei cote forfetare de cheltuieli din venitul brut (cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală) au obligația sa completeze numai Registrul-jurnal de încasări și plăți.

În conformitate cu prevederile art.14 (1) din Ordonanța nr.7/2001 privind impozitul pe venit, pentru înregistrarea veniturilor din activități independente, persoanele fizice vor utiliza, în funcție de specificul activități și de necesitățile proprii, formulare cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr.831/1997, după caz: chitanța, factura, factura fiscală, bon de comanda-chitanța, fișă de magazie a formularelor cu regim special, monetar.

Contribuabilii pot edita formulare cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, în condițiile prevăzute la art.2 din Ordinul ministrului Finanțelor nr.1177/1998 privind aplicarea prevederilor art.1 alin (4) și (10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr.831/1997.

În condițiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de încheiere zilnică și Registrului special, întocmit în condițiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale

Pentru determinarea veniturilor, în funcție de natura activității, de frecventa încasărilor-plăților sau de felul serviciilor prestate, precum și de alte elemente specifice activității desfășurate, contribuabilii pot utiliza și alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului Finanțelor în baza prevederilor art.1 alin.(4 )din Hotărârea Guvernului nr.831/1997.

Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în Nomenclatorul registrelor și formularelor financiar-contabile, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.215/2000 sau numai o parte din acestea, în funcție de elementele specifice activității desfășurate.

Formularele se pot tipări față și verso, sau numai față, în funcție de specificul activității, de utilizarea tehnicii de calcul la întocmirea acestora sau de tipul de hârtie folosit

( autocopiativă).

Formularele tipizate comune pe economie privind activitatea financiară și contabilă pot fi adaptate în funcție de specificul și necesitățile contribuabililor, cu condiția respectării continuului de informații cuprinse în modele, precum și a normelor de întocmire și utilizare, aprobate de Ministerul Finanțelor Publice. Formatul acestor modele poate fi adoptat în funcție de necesitățile proprii, în sensul micșorării sau măririi acestuia, iar numărul de exemplare poate fi mai mare atunci când se considera oportun.

Studiu de caz pentru un contribuabil care realizează venituri din profesii liberale

Un contribuabil autorizat să efectueze activitate de contabilitate, revizie contabilă, consultații în domeniul fiscal are înregistrate în patrimoniul său, conform Registrului- inventar un computer, o imprimantă și un scaner. Contribuabilul și-a început activitatea în data de01.06.2001. Activitatea de contabilitate este realizata pentru doua societăți: S.C. ALFA S.R.L. și S.C. DELTA S.R.L.

După 10 zile de la începerea activității, contribuabilul depune, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se afla sursa de venit, “Declarația privind veniturile estimate din activități independente” prin care estimează un venit în anul 2 001 de 6 000 000 lei.

Contribuabilul organizează și conduce evidenta contabilă în partidă simplă, completând Registrul-inventar și Registrul-jurnal de încasări și plăți.

În Registrul-jurnal de încasări și plăți se înregistrează toate operațiile efectuate pe baza documentelor justificative.

Completarea Registrului-jurnal de incasări și plăți pentru luna iunie 2001.

REGISTRUL – JURNAL DE INCASARI ȘI PLATI

.

TOTAL LUNA IUNIE 2.500.000 1.451.470

Completarea Registrului-inventar

REGISTRUL – INVENTAR

Conform înregistrării în partidă simplă, pe parcursul anului 2001, s-au realizat următoarele:

Venituri totale

din care:

* Venituri din prestări servicii 19 200 000

Cheltuieli totale

din care:

* Cheltuieli cu materiale consumate 812 910

* Cheltuieli privind energia și apa 502 110

* Cheltuieli privind transportul 516 200

* Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 385 000

* Cheltuieli de personal 6 100 000

* Cheltuieli privind personalul 2 499 780

(contribuția la bugetul asigurărilor de stat, de sănătate ,fond șomaj)

* Cheltuieli de protocol 318 000

* Amenzi și penalități 100 000

Venituri totale 19 200 000

-Cheltuieli totale 11 234 000

=Venit net 7 966 000

Stabilirea cheltuielilor de protocol deductibile:

Venit net 7 966 000

+Cheltuieli nedeductibile (amenzi și penalități) 100 000

+Cheltuieli de protocol înregistrate 318 000

=Baza de calcul 8 384 000

Baza de calcul 8 384 000

X 0, 25 % X 0,25%

=Cheltuieli de protocol deductibile 20 960

Cheltuieli de protocol înregistrate 318 000

-Cheltuieli de protocol deductibile 20 960

=Cheltuieli de protocol nedeductibile 297 040

Venit net 7 960 000

+Amenzi și penalități 100 000

+Cheltuieli de protocol nedeductibile 297 040

=Venit impozabil 8 363 040

Impozit înregistrat în avans: 6.000.000X18% 1 080 000

Impozitul înregistrat în avans s-a stabilit în baza declarației privind veniturile estimate. Organul fiscal emite “Decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente-comerciale și din profesii liberale” prin care a stabilit plățile anticipate: două rate egale: prima efectuată în data de 10 august 2001, în valoare de

540 000 lei, iar cea de-a doua efectuata în data de 08 decembrie 2001 în valoare de 540 000 lei. În data de 30 ianuarie 2002, contribuabilul depune “Declarația de venit global” și “Declarația speciala privind veniturile din activități independente -profesii liberale”.

Impozitul pe venit anual global datorat este calculat de organul fiscal pe baza declarației de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil

8 363 040 X 18% = 1 505 347

În baza deciziei emise de organul fiscal, se va stabili diferența de impozit rămas de achitat

Impozit datorat 1 505 347

Impozit înregistrat în avans 1 080 000

Impozit rămas de achitat 425 347

3.2. Contabilitatea impozitului pe salarii la un agent economic ca parte a impozitului pe venitul global

Conform art.22 și art.23 din Ordonanța nr.7/2001, constituie venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile ce sunt obținute de persoane fizice din activități dependente, în baza unui contract individual de muncă, a unei convenții civile de prestări servicii, sau în baza unor legi speciale.

Impozitul pe veniturile din salarii reprezinta suma datorata de o persoana fizică în calitatea sa de contribuabil , așa cum a fost definit de art.2 din Ordonanța nr.7/2001, pentru veniturile realizate intr-un an fiscal din salarii sau din alte venituri asimilate acestora.

La art.26 alin (1 ) din ordonanța se precizează ca întregul calcul al impozitului pe veniturile din salarii se face de către angajatori, pe baza informațiilor cuprinse în fișă fiscală.

Fișele fiscale folosite la calculul impozitului din salarii sunt următoarele: “Fișă fiscală 1 (pentru funcția de bază –FF1)”, “Fișă fiscală 2 (pentru veniturile din salarii altele decât cele de la funcția de bază –FF2)”.

Fișă fiscală va fi completata de plătitorul de salarii cu datele personale ale contribuabilului, mențiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obținute și impozitul reținut în cursul anului, precum și rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub forma de salarii.

Venitul brut reprezinta totalitatea veniturilor realizate conform art.22 și 23 din ordonanța, precum și a avantajelor primite conform art.9 din ordonanța de către o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare a acestora, indiferent de denumirea acestora și forma în care sunt acordate.

Venitul net reprezinta diferența dintre venitul brut și cheltuieli deductibile.

Cheltuielile deductibile sunt :

contribuția pentru pensia suplimentară;

contribuția pentru protecția sociala a șomerilor;

contribuția pentru asigurările sociale de sănătate;

alte contribuții obligatorii stabilite prin lege;

o cota de 15 % din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale la același loc de muncă.

Calculul impozitului lunar aferent venitului realizat se face prin aplicarea baremului lunar

asupra bazei de calcul.

Studiu de caz pentru un contribuabil care realizează venituri din salarii la

funcția de baza

Veniturile lunare în anul 2001 ale unui angajat cu carte de munca la o societate sunt: salariu de încadrare: 4 000 000 lei, spor de vechime:10%.Contribuabilul are în întreținere soția și un copil care prezintă handicap accentuat. Începând cu luna august, salariul de baza creste cu 1.500. 000 lei.

Determinarea deducerilor pentru contribuabil:

deducere personala de baza;

ianuarie – iunie : 1.099 .000 lei,

iulie – septembie : 1.273. 000 lei,

octombrie-decembrie: 1.300.000 lei.

deduceri suplimentare ;

– pentru soție :

ianuarie – iunie : 1.099. 000 lei X 0,6 = 659. 400 lei

iulie – septembrie: 1.273. 000 lei X 0,6 = 763. 800lei

octombrie-decembrie: 1.300.000.leiX0,6=780.800.lei

– pentru copilul cu handicap accentuat:

ianuarie – iunie:

1.099. 000 lei X 0,35 + 1.099. 000 lei X 0,5 = 934.150lei

iulie – septembrie:

1.273.000 lei X 0,35 + 1.273.000 lei X 0,5 = 1.082.050 lei.

octobrie-decembrie:

1.300.000 leiX0,35+1.300.000 lei X0.5=1.905.000 lei

Calculul impozitului pe venitul lunar și anual din salarii la funcția de baza:

Salariat: angajat având in întreținere soția si un copil cu handicap accentuat

Fișele fiscale se tipăresc în trei exemplare.

Exemplu “original pentru plătitor” (de culoare neagra) rămâne la plătitor, care este obligat să-l păstreze pe întreaga durată a angajării. Celelalte exemplare “copii ”se distribuie de către plătitor astfel :exemplarul “copie pentru unitatea fiscală” (de culoare verde) se depune la unitatea fiscală competenta; exemplarul “copie pentru angajat” (de culoare neagra) se transmite angajatului.

Completarea fisei fiscale 1 pentru contribuabilul din aplicata enunțata:

––––––––––––––––––––––––––-

FIȘĂ FISCALĂ 1

(pentru funcția de bază) pentru anul 2001

–––––––––––––––––––––––––––

I. DATE DE IDENTIFICARE ANGAJATOR

–––––––––––––––––––––––––––

Cod fiscal/Cod numeric personal : R29668957

Denumire /Nume, prenume : DELTA SRL

Adresa : SINAIA, jud.PRAHOVA, str. CARPATI , nr.9, cod poștal 2180

–––––––––––––––––––––––––––

II. DATE DE IDENTIFICARE ANGAJAT

–––––––––––––––––––––––––––

Cod numeric personal : 1700901298766

Nume, prenume : AVRAM ION

Domiciliu : SINAIA, jud.PRAHOVA, str.FERDINAND, nr.12, cod poștal 2180

S-a efectuat regularizarea.

Nu are alte surse supuse impozitului pe venitul anual global.

Data angajării : 19.10.1997

Data încetării activității :

–––––––––––––––––––––––––––

III. DEDUCERI PERSONALE

–––––––––––––––––––––––––––

Total coeficient Ian Feb Mar Apr Mai Iun

deducere calculat 2.45 2.45 2.45 2.45 2.45 2.45

Iul Aug Sept Oct Nov Dec

2.45 2.45 2.45 2.45 2.45 2.45

––––––––––––––––––––––––––-

B. Situația proprie pentru deducere suplimentara

–––––––––––––––––––––––––––

C. Date referitoare la persoanele aflate in întreținere

–––––––––––––––––––––––––––

1. CNP, Nume, prenume : 2710329291873, AVRAM ANA

Calitate : Soție;

Coeficient deducere Ian Feb Mar Apr Mai Iun

0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60

Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60

CNP, Nume, prenume : 1910531299473, AVRAM VLAD

Calitate : Copil, invalid gr.2, handicap accentuat

Coeficient deducere Ian Feb Mar Apr Mai Iun

0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85

Iul Aug Sept Oct Nov Dec

0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85

Reflectarea în contabilitate (pentru luna ianuarie 2001)

Înregistrarea salariului brut

Înregistrarea contribuției pentru pensia suplimentara

Înregistrarea contribuției la fondul de șomaj

Înregistrarea contribuției la fondul de sănătate

Decontarea contribuției salariaților

Evidențierea impozitului datorat

Vărsarea impozitului pe salarii

Studiu de caz pentru un contribuabil care prestează servicii pe baza unei convenții civile .

Venitul lunar al unei persoane angajata pe baza unei convenții civile este:

ianuarie, februarie, martie, aprilie 2 001 – 2 200 000 lei,

mai, iunie 2 001- 0 lei,

iulie, august 2 001 – 3 200 000 lei,

septembrie 2 001 – 3 000 000lei,

octombrie, noiembrie 2 001 – 2 500 000 lei,

decembrie 2 001 – 3 500 000 lei.

Calculul impozitului lunar și anual pe veniturile din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

Completarea fisei fiscale 2 pentru contribuabilul din aplicația enunțata

––––––––––––––––––––––––––-

FIȘĂ FISCALĂ 2

(pentru venituri altele decât cele de la funcția de bază) pentru anul 2001

–––––––––––––––––––––––––––

I. DATE DE IDENTIFICARE ANGAJATOR

–––––––––––––––––––––––––––

Cod fiscal/Cod numeric personal : R29668957

Denumire /Nume,prenume : DELTA SRL

Adresa : SINAIA, jud. PRAHOVA, str.CARPATI , nr.9, cod poștal 2180

–––––––––––––––––––––––––––

II. DATE DE IDENTIFICARE ANGAJAT

–––––––––––––––––––––––––––

Cod numeric personal : 1700901298766

Nume,prenume : AVRAM ION

Domiciliu : SINAIA, jud.PRAHOVA, str.FERDINAND, nr.12, cod poștal 2180

S-a efectuat regularizarea.

Nu are alte surse supuse impozitului pe venitul anual global.

Data angajării : 19.10.1997

Data încetării activității :

–––––––––––––––––––––––––––

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele din aceasta fișă fiscală sunt corecte si complete.

Nume, prenume

Funcția

Semnătura si stampila angajatorului

Reflectarea în contabilitate ( pe luna ianuarie 2001 )

Înregistrarea salariului brut

Înregistrarea contribuției la fondul de sănătate

Decontarea contribuției salariatului

Evidențierea impozitului datorat

Vărsarea impozitului pe salariu

3.3. Contabilitatea impozitului pe dividende la un agent economic ca parte a impozitului pe venitul global

Dividendul reprezinta orice distribuire din profit făcuta de o persoana juridica în bani și/sau în natura în favoarea acționarilor sau asociaților din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual și a contului de profit și pierdere ; dividendul mai cuprinde și sumele primite ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile închise de investiții.

Dividendele distribuite persoanelor fizice se impune cu 5% la plata dividendelor, iar pentru dividendele distribuite persoanelor juridice cota de impunere este de 10%.

Pentru dividendele distribuite și neplătite, impozitul se virează la bugetul statului, până la 31 decembrie a anului în care s-a aprobat bilanțul contabil.

Studiu de caz pentru o persoana fizică care realizează venituri din dividende

La o societate comerciala se repartizează dividende asociaților, persoane fizice, în funcție de participarea fiecăruia la capitalul social. Totalul dividendelor repartizate este de 20 000 000 lei. Asociatului A ii revine 70%, asociatului B 20%, iar asociatului C 10%.

Impozitul pe dividende rămas de achitat se virează la bugetul statului până la 31 decembrie 2001.

Veniturile din dividende nu se cumulează cu celelalte venituri, impozitul fiind final.

Reflectarea din contabilitate

Înregistrarea dividendelor datorate asociaților din profitul realizat

Evidențierea impozitului datorat

Vărsarea impozitului pe dividendele achitate

Vărsarea impozitului pe dividende rămas de achitat până la 31 decembrie a anului

următor

Studiu de caz pentru o persoana juridica care realizează venituri din dividende

La o societate comerciala se repartizează dividende acționarilor, peroane juridice, în valoare de 100 000 000 lei. Dividendele sunt achitate până la finele anului, iar impozitul de 10% este virat la bugetul de stat.

Reflectarea în contabilitate

Înregistrarea dividendelor datorate acționarilor din profitul realizat

Evidențierea impozitului datorat

Vărsarea impozitului pe dividende achitate

3.4. Contabilitatea impozitului pe dobânzile plătite persoanelor fizice ca parte a impozitului pe venitul global

Dobânda reprezinta venitul obținut din titluri de creanțe de orice natura, suma cuvenita pentru folosirea banilor împrumutați, venitul obținut din titluri de participare la fonduri deschise de investiție atunci când prețul de răscumpărare este mai mare decât prețul de comparare, precum și parte a sumelor asigurate obținute din asigurări de viață prin produse care au la baza principiul economisiri pure.

Sunt considerate venituri de aceasta natura:

dobânzi obținute din obligațiuni;

dobânzi obținute pentru depozitele la termen (inclusiv la certificatele de depozit);

componenta investițională, în cazul asigurărilor de tipul economisiri pure;

suma primita de deținătorul de titluri de participare la fondurile deschise de investiții, stabilita ca diferența intre prețul de răscumpărare și prețul de cumpărare;

suma primita sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;

alte venituri obținute din titluri de creanță.

Sunt scutite de impozit dobânzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum și obligațiunilor Agenției Naționale pentru Locuințe.

Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu cota de 1% asupra dobânzilor calculate începând cu data de 1 ianuarie 2 000.

Studii de caz privind impozitul pe venitul din dobânzi.

O societate comerciala emite un împrumut obligatar: mărimea nominala a

împrumutului –100 000 000 lei, număr de obligațiuni – 10 000, valoarea nominala a unei obligațiuni – 10 000 lei, preț de emisiune – 9 900 lei, preț de rambursare – 10 200 lei, rata dobânzii – 20%,durata împrumutului obligatar – 5 ani , data de primire a împrumutului – 1 august N.

Reflectarea în contabilitate

În anul N :

Încasarea prețului de emisiune al obligațiunilor

Înregistrarea dobânzilor datorate

100 000 000 X 20% X 5/12 = 8 333 333

În anul N +1

Stornarea înregistrării dobânzii pentru a se evita imputarea incorecta a cheltuielilor cu dobânzile

Evidențierea dobânzilor datorate (la sfârșitul primului an al împrumutului obligatar

1 august N –1)

100 000 000 X 20% = 20 000 000

Evidențierea impozitului aferent dobânzilor

20 000 000 X 1% = 200 000

Plata dobânzilor

Virarea impozitului către bugetul de stat

O societate comerciala se împrumută de la o persoană fizică, în data de 1.03.N, cu

suma de 50 000 000 lei, rata dobânzii de 25%. Returnarea împrumutului se face în data de 1.08. N.

Reflectarea în contabilitate

Înregistrarea primirii împrumutului

Returnarea împrumutului și a dobânzi exclusiv impozitul pe dobânda

Dobânda :

50 000 000 X 25% X 5/12 = 5 208 333

Impozitul aferent dobânzii :

5 208 333 X 1% = 52 083

Dobânda plătită = Dobânda – Impozitul aferent dobânzii

= 5 208 333 – 52 083

= 5 156 250

Evidențierea impozitului asupra dobânzii

Virarea impozitului la bugetul de stat

Pentru ca se afla în dificultate financiara, unul dintre asociații unei societăți

comerciale lasă la dispoziția unității pe o perioadă de 3 luni suma de 40 000 000 lei; rata dobânzii este de 20%.

Reflectarea în contabilitate

Înregistrarea sumelor lăsate la dispoziția unității:

Înregistrarea dobânzilor datorate:

Dobânda:

40 000 000 X 20 % X 3/12 = 2 000 000

Impozitul aferent dobânzi:

2 000 000 X 1% = 20 000

Dobânda de plată:

2 000 000 – 20 000 = 1 980 000

Evidențierea impozitului aferent dobânzilor

Virarea impozitului la bugetul de stat

CAPITOLUL IV

DOCUMENTATIA ȘI DOCUMENTELE UTILZATE DE CONTRIBUABILI ÎN CAZUL IMPOZITULUI PE VENITUL GLOBAL

Declarația de venit global este documentul prin care contribuabilii declară veniturile obținute în anul fiscal de raportare , în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil și a impozitului pe venit anual global.

Depun declarația de venit global contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România care obțin, atât în România cât și din străinătate venituri care se globalizează. Veniturile care se globalizează sunt: venituri din activități independente, venituri din salarii și venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Nu trebuie sa depună declarație de venit global:

– contribuabilii care obțin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, de la funcția de bază pentru o perioadă neîntreruptă de 12 luni în același an pentru activități desfășurate în România;

– contribuabilii care obțin venituri din România a căror impunere este finală și anume:

Venituri din dividende;

Venituri din dobânzi;

Venituri din jocuri de noroc;

Venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

Venituri din premii și prime în bani și/sau în natura, altele decât cele obținute de elevi și studenți la concursurile interne și Internaționale și de angajați reprezentând venituri salariale

Diverse venituri care nu se regăsesc în mod expres în Ordonanța nr.7/2001- persoanele fizice române fără domiciliul în România și persoanele fizice străine, pentru venituri obținute din România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau intr-o perioada ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat;

– persoanele fizice române fără domiciliu în România și persoanele fizice străine, care realizează venituri din România, în alte condiții decât cele menționate mai sus, și anume fără existenta unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce nu depășește în total 183 de zile, în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat, potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri

Contribuabilii au obligația sa completeze și să depună la organul fiscal în raza căruia își au domiciliul o declarație de venit global, precum și declarații speciale, în mod eșalonat până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilii pentru care determinarea coeficientului de deduceri personale suplimentare se efectuează de către organul fiscal, anexează la declarația de venit global documentele justificative care atesta dreptul la deducerile personale suplimentare solicitate, pe baza situației proprii și a persoanelor aflate în întreținere: certificat de căsătorie, certificate de naștere a copiilor, certificat emis de expertiza medicală, declarație pe propria răspundere, adeverința de venit a persoanelor întreținute și altele. Documentele vor fi prezentate în original și copie.

În situația când o familie are mai mulți copii aflați în întreținere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinți pentru toți copii, sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înțelegerii dintre părinți. În aceste condiții, angajații vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal, fie o declarație pe propria răspundere din partea soțului / soției, fie o adeverință emisă de angajatorul acestuia, după caz, din care să rezulte numărul de copii pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare, precum și coeficientul de deducere personala suplimentara alocat pentru fiecare copil. Declarația /adeverința va conține în mod obligatoriu numele și prenumele părintelui, calitatea acestuia (tata /mama), codul numeric personal al părintelui, numele și prenumele copiilor pentru care se acorda deducerile personale suplimentare, codul numeric personal al fiecărui copil, data nașterii fiecărui copil.

Pentru ca un contribuabil să beneficieze de deducere personală suplimentară generată de faptul ca are în întreținere efectivă un alt membru al familiei, conform prevederilor art.(5) și(6) din ordonanța, trebuie sa prezinte o declarație pe proprie răspundere a persoanei aflate în întreținere, prin care sa declare că:

se află efectiv în întreținerea contribuabilului;

veniturile pe care le realizează sunt sub nivelul plafonului instituit de Ordonanța nr.7/2001 (coeficientul acordat pentru deducerea personala suplimentara X deducerea personala de baza)

Declarațiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile și cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit și pe fiecare sursa în parte, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăților anticipate.

Declarațiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit și pe fiecare loc de realizare a acestuia și se depun de contribuabilii care realizează, individual sau intr-o formă de asociere, venituri din activități independente și venituri din cedarea folosinței bunurilor, la organul fiscal unde se afla sursa de venit.

Contribuabilii care obțin venituri din mai multe surse sau categorii de venituri vor depune cate o declarație speciala pentru fiecare sursa sau categorie de venit în parte.

Nu depun declarație speciala contribuabilii care obțin următoarele categorii de venit:

venituri sub forma de salarii și venituri asimilate salariilor .Pentru aceste venituri, informațiile sunt cuprinse în fișele fiscale, care se depun de plătitorul de venit

venituri obținute în România, a căror impunere este finala, și anume

venituri din dividende;

venituri din dobânzi;

venituri din pensie pentru suma ce depășește 5 000 000 lei pe luna ;

venituri din jocuri de noroc;

venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

venituri din pensii și prime în bani și / sau în natura, acordate conform art38 din ordonanța;

diverse venituri care nu se regăsesc în mod expres în ordonanța;

venituri din activități independente determinate pe baza de norme anuale de venit. Informațiile sunt cuprinse în decizia de impunere .

Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obținerii de venituri

comerciale sau de venituri din profesii liberale, vor depune declarație de venit estimat la organul fiscal unde se afla sursa de venit.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul

personal vor depune declarație de venit estimat la:

organul fiscal pe a cărui raza se afla bunul – în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor imobil;

organul fiscal pe a cărui raza se afla domiciliul contribuabilului – în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor mobile.

.

Contribuabilii care încetează să mai aibă domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu, în cel mult 5 zile de la încetarea activității, o declarație de venit global, însoțită de declarații speciale.

Declarațiile vor cuprinde veniturile și cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada cât acesta a avut domiciliul în România.

În termen de 5 zile de la depunerea declarației, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere și va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit.

Venituri din activități independente

Contribuabilii impuși în sistem real, exceptându-se cazul celor care realizează venituri din activități independente cu regim de reținere la sursă, au obligația depunerii la organul fiscal în raza căruia se afla sursa de venit “Declarația privind veniturile estimate din activități independente”:

– în termenul de 15 zile de la data eliberării autorizației, pentru persoanele fizice care desfășoară activități independente în baza autorizației de funcționare eliberată conform Decretului Lege nr. 54/1990;

– la data începerii activității, pentru persoanele fizice care obțin venituri din profesii liberale în baza unor legi speciale;

– la data înregistrării contractului de asociere la organul fiscal, pentru persoanele fizice care obțin venituri intr-o forma de asociere;

– la începutul anului, pentru contribuabilii care au realizat pierderi în anul precedent.

Declarația se depune și de către contribuabilii care solicita modificarea plăților anticipate, în condițiile prevăzute la art. 63 din Ordonanța nr.7/2001

Procedura de înscriere a asociațiilor fără personalitate juridica în registrul fiscal

Sunt supuse obligației de încheiere în forma scrisa și de înregistrare a unui contract de asociere:

asociațiile fără personalitate juridica, a căror constituire și funcționare este reglementata prin acte normative speciale: Decretul Lege nr.54/1990, Legea nr.51/1995, Legea nr.36/1995, Legea nr.74/1995 s.a;

asociațiile în participațiune constituite în baza Codului Comercial;

orice asociere fără personalitate juridica constituita în baza Codului Civil.

Înregistrarea contractului de asociere sau a actului adițional, după caz, se face de asociatul desemnat conform prevederilor art.50 lit. e din ordonanța, la organul fiscal la care își are sediul asociația;

în termenul de 15 zile de la data încheierii contractului de asociere pentru asociațiile fără personalitate juridica înființate în cursul anului fiscal;

până la 01.02.2 000, în cazul asociațiilor fără personalitate juridica, constituite intre persoane fizice până la 01.01.2 000.

În cazul neînregistrării în termen legal a contractelor de asociere, în situația asociațiilor care au funcționat înainte de data de 01.01.2 000, organul fiscal teritorial va transmite pe adresa asociației o invitație, prin care va solicita prezentarea în termen de 5 zile a asociatului desemnat, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale privind încheierea și înregistrarea contractelor.

Pe baza contractelor de asociere primite, organul fiscal va înregistra asociațiile fără personalitate juridică din raza sa teritorială, înscriind, pe lângă datele de identificare ale asociației, date de identificare privind asociații.

Datele înregistrate vor servi pentru identificarea contribuabililor ce desfășoară activități independente intr-o forma de asociere și care au obligații declarative potrivit ordonanței, fiind supuși impozitului pe venit, potrivit aceluiași act normativ.

În termen de 30 de zile de la înregistrarea contractelor, organul fiscal va transmite datele de identificare ale asociațiilor pentru introducerea acestora în baza centrala de date.

Asociatul desemnat va transmite fiecărui asociat o copie de pe declarațiile privind venitul estimat la nivelul asociației, depuse la organul fiscal unde își are sediul asociația. Aceste documente vor sta la baza întocmirii de către fiecare asociat a declarațiilor estimative de venit, a declarațiilor speciale sau rectificative, a declarațiilor de venit global, după caz.

Pe baza venitului estimat, a normei de venit comunicate, a venitului din decizia de impunere din anul fiscal precedent sau, în cazul inexistentei informațiilor, din oficiu, organul fiscal în raza căruia se găsește sursa de venit are obligația stabilirii plăților anticipate și comunicării “Deciziei de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente – comerciale și din profesii liberale”.

Decizia de impunere prin care s-au stabilit plățile anticipate va fi transmisă organului fiscal în raza căruia își are domiciliul contribuabilul, în vederea instituirii debitelor.

Plățile anticipate se efectuează la organul fiscal în raza căruia se afla domiciliul contribuabilului, la termenele prevăzute la art.63, alin. (3).

Contribuabilii prevăzuți la art.2, alin. (1) din ordonanța, care realizează venituri din activități independente, au obligația sa depună la organul fiscal unde se afla sursa de venit, până la 31 martie a anului următor, declarații speciale pe tipuri de activități: comerciale, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuala.

Organul fiscal care a primit declarațiile estimative și declarațiile speciale are obligația, ca în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de depunere a acestora, sa le transmită direcțiilor teritoriale, în vederea introducerii în baza de date centrala.

Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala sunt obligați să retină și sa vireze în cursul anului fiscal un impozit de 15% din venitul brut realizat de contribuabil, reprezentând plăți anticipate în contul impozitului pe venit.

Declararea impozitului reținut pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala se va face prin completarea de către plătitor a formularului “Declarație privind obligațiile de plata către bugetul de stat”, care se depune la organul fiscal la care aceștia își au sediul.

În cazul în care organul fiscal nu dispune de tehnica de calcul, acesta are obligația ca, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de depunere, sa transmită declarația unităților fiscale la care este arondat, în vederea introducerii în baza centrală de date . Formularul va fi returnat organului fiscal care l-a transmis, pentru a fi inclus în dosarul fiscal al contribuabilului.

După introducerea în baza centrală de date, organele unității teritoriale au obligația să transmită pe cale electronică informațiile conținute în declarații organului fiscal la care se afla sursa de venit și celui la care se afla domiciliul contribuabilului. În situația în care există posibilități tehnice, prelucrarea acestor declarații se va face la organul fiscal la care își are sediul plătitorul de venituri, rezultatele prelucrării fiind transmise pe cale informatica unității teritoriale, pentru a actualiza baza de date. Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligația sa completeze și sa depună , la organul fiscal în a cărui rază teritorială își au domiciliul, anual până la 31 martie, o declarație speciala.

În cazul în care nu există concordanța între datele declarate de contribuabil și cele declarate de plătitor, va fi informat organul fiscal unde își are domiciliul contribuabilul.

La solicitarea expresa a organului fiscal de domiciliu, organul fiscal la care se afla sursa de venit va transmite declarațiile sau orice alt document depus de contribuabil.

Contribuabilii au obligația ca, ori de cate ori constata erori sau date incomplete în declarația speciala anterioara, să depună, la organul fiscal unde își au domiciliul, o declarație rectificativă.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

În funcție de natura sursei, contribuabilul are următoarele obligații:

– să înregistreze contractul încheiat intre părți la organul fiscal competent;

– să depună “Declarația privind veniturile estimate din cedarea folosinței bunurilor” la data înregistrării contractului.

Pe baza venitului anual estimat, a venitului din “Decizia de impunere” din anul fiscal precedent, după caz, sau – în cazul inexistentei informațiilor – din oficiu, organul fiscal are obligația stabilirii plăților anticipate și comunicării “ Deciziei de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din cedarea folosinței bunurilor”. Plățile anticipate se efectuează de contribuabil la organul fiscal de domiciliu, la termenele prevăzute la art.63, alin. (3).

Organul fiscal la care se afla sursa de venit va transmite organului fiscal în raza căruia își are domiciliul contribuabilul decizia de impunere prin care se stabilesc plățile anticipate în vederea instituirii debitelor.

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor au obligația sa depună până la 31 martie a anului următor, la organul fiscal unde se afla sursa de venit sau la organul fiscal unde își are domiciliul, în funcție de natura bunului, o declarație speciala.

Organul fiscal care a primit declarațiile depuse de contribuabil are obligația, ca în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de depunere a acestora, să le transmită la unitatea fiscală teritorială, în vederea introducerii în baza centrală de date.

Formularele declarațiilor vor fi restituite organului fiscal care le-a transmis în vederea arhivarii.

Administratorul bazei de date centrale are obligația sa transmită pe cale electronică informațiile conținute în declarațiile organului fiscal la care se afla sursa de venit, precum și organul fiscal la care își are domiciliul contribuabilul. În cazul neconcordanței intre date, va fi informat organul fiscal unde își are domiciliul contribuabilul.

La solicitarea expresa a organului fiscal de domiciliu, organul fiscal la care se afla sursa de venit, va transmite declarațiile sau orice alt document depus de contribuabil.

Contribuabilii au obligația ca, ori de cate ori constata erori sau date incomplete în declarația speciala anterioara, să depună la organul fiscal unde își are domiciliul o declarație rectificativă.

Venituri din salarii și venituri asimilate salariilor

Contribuabililor care obțin venituri din salarii și venituri asimilate salariilor le sunt acordate deduceri personale de baza și deduceri personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere, prin care se urmărește impunerea venitului realizat în funcție de situația financiara proprie a fiecărui contribuabil și se asigura în acest mod protecția sociala a categoriilor sociale cele mai defavorizate.

Pentru a beneficia de deduceri personale suplimentare, contribuabilii trebuie sa prezinte angajatorului documente justificative care sa ateste situația persoanelor aflate în întreținere cum sunt: certificat de căsătorie, certificat de naștere a copiilor, certificat emis de comisia de expertiza medicala, declarație pe propria răspundere etc. Documentele vor fi prezentate în original și copie, angajatorul păstrând copia după ce verifica conformitatea acesteia cu originalul. Pentru copii aflați în întreținerea unei familii, deducerea personală suplimentară va fi acordata părinților conform înțelegerii intre aceștia, fără a se fracționa intre părinți deducerea pentru fiecare copil aflat în întreținere.

În situația în care contribuabilul obține venit dintr-o singura sursa, sub forma de salariu, de la funcția de bază, pentru activități desfășurate în România, nu are obligația depunerii declarației de venit global; de asemenea, nu trebuie sa depună declarații speciale de venit pentru veniturile sub forma de salarii. Aceste informații sunt cuprinse în fișele fiscale, care se completează de plătitorul de venit.

Obligațiile și răspunderile reprezentanților fiscali și ale plătitorilor de venit cu regim de reținere la sursa a impozitelor

Plătitorii de venit cu regim de reținere la sursa a impozitelor sunt obligați să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului la organul fiscal competent la termenul stabilit de Ministrul Finanțelor Publice.

Plătitorul unui venit cu regim de reținere la sursa a impozitului răspunde pentru modul de îndeplinire a sarcinilor ce ii revin din Ordonanta nr.7/2001

Plătitorii de venit au regim de reținere la sursa sunt obligați sa comunice organului fiscal competent informații cu privire la calculul impozitului reținut pentru fiecare beneficiar de venit conform formularului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Comunicarea se face până la data de 31 martie a anului curent pentru anul expirat. Pentru veniturile din salarii informațiile respective sunt desprinse în fișă fiscală pentru care termenul de depunere este prevăzut la art.26 alin(2) din Ordonanata nr.7/2001.

Reprezentanții fiscali desemnați potrivit ordonanței sunt solidar răspunzători cu beneficiarii de venituri pentru neîndeplinirea obligațiilor de declarare a veniturilor și de plata a impozitelor datorate.

Drepturile și obligațiile ce le revin contribuabililor în relația cu organele fiscale

Ministerul Finanțelor Publice este permanent preocupat pentru protecția drepturilor contribuabililor în relația cu organele fiscale.

Pentru aceasta, este necesar sa se asigure, în primul rând, cunoașterea de către contribuabili atât a drepturilor fundamentale ca cetățeni ai acestei țări (dreptul la acces liber la justiție, libertatea individuala, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la informație, dreptul la petiționare, dreptul de proprietate) și obligațiilor stipulate prin Constituție (obligația de a respecta legile tarii, obligația de a plăți impozite și taxe), cât și a celor care derivă din raporturile contribuabililor cu autoritățile fiscale și anume:

drepturi: dreptul la informare și asistenta gratuita, dreptul la confidențialitate, dreptul la tratament corect și obiectiv, motivarea rectificărilor efectuate de autoritatea fiscală, dreptul la contestație, acordarea de înlesniri la plata impozitelor, prescripția, dreptul la asistenta de specialitate;

obligații: înregistrarea fiscală, obligația de a depune la termen documentele necesare dosarului fiscal, obligația de a declara cu sinceritate elementele impunerii, obligația tinerii evidentelor contabile, respectarea termenelor de plata, obligația de a se supune controlului.

Este necesara mediatizarea permanenta a acestor drepturi și obligații prin intermediul structurilor aparatului teritorial al Ministerului Finanțelor Publice.

Un document important elaborat de Ministerul Finanțelor Publice îl reprezinta “Carta drepturilor și obligațiilor contribuabililor pe timpul desfășurării controlului fiscal”, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 1486 / 3.12.1999.

Drepturile pe care le au contribuabilii pe timpul desfășurării unei acțiuni de control

Acestea sunt:

dreptul de a fi înștiințat, printr-un “Aviz de verificare “ transmis de organul fiscal, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea acțiuni de control. În cazul în care controlul are un caracter important sau se desfășoară în vederea soluționării unor cereri ale contribuabilului, transmiterea avizului de verificare nu este obligatoriu;

dreptul de a solicita modificarea datei de începere a controlului, cu maximum 30 de zile lucratoare;

dreptul de a fi informat în legătura cu drepturile și obligațiile pe care le are contribuabilul în timpul controlului, prin transmiterea unui extras din “Carta drepturilor și obligațiilor contribuabililor pe timpul desfășurării controlului”, o data cu Avizul de verificare;

dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit și pentru fiecare perioada supusa verificării;

dreptul de a primi o dovada scrisa în cazul reținerii de către organul de control a unor documente sau elemente materiale;

dreptul de a solicita legitimarea inspectorilor;

dreptul ca activitatea contribuabilului sa fie cât mai puțin afectata pe timpul desfășurării controlului;

dreptul la informare asupra desfășurării controlului și asupra eventualelor situații neclare apărute pe parcurs;

dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informații organului de control;

dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate;

dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;

dreptul de a cunoaște rezultatele controlului;

dreptul de a contesta masurile dispuse ca urmare a controlului fiscal.

Obligațiile contribuabilului prevăzute în Carta se refera la :

obligația de a permite accesul organului de control fiscal în incintele de afaceri sau în orice alte incinte sau locuri în care exista bunuri impozabile sau se desfășoară activități producătoare de venituri;

obligația de a pune la dispoziția organelor fiscale toate documentele care stau la baza calculării impozitelor datorate;

obligația de a păstra și arhiva evidentele contabile intr-un mod adecvat și a le păstra la sediul social declarat;

obligația de a furniza organului fiscal informațiile solicitate;

obligația prezentării la sediul organului fiscal, în cazul în care contribuabilul primește o solicitare în scris de la acesta;

obligația de a coopera la desfășurarea în condiții optime a controlului fiscal, prin respectarea drepturilor organelor fiscale și acordarea sprijinului necesar pentru exercitarea acestor drepturi;

obligația de a plăti diferențele de impozite și taxe, majorările de întârziere și penalitățile stabilite cu ocazia controlului.

Controlul pe documente

Sistemul fiscal din România este un sistem declarativ. Metoda declarativa asociază contribuabilul și administrația fiscală la determinarea bazei de impozitare și are ca baza de pornire prezumția de exactitate a declarațiilor depuse de contribuabili. La rândul sau, contribuabilul trebuie sa declare cu sinceritate bunurile sau veniturile impozabile. Toate acestea se realizează prin controlul pe documente

Contribuabilii au obligația sa depună anual, până la data de 31 martie a anului următor, o declarație anuala de venit global, precum și declarații speciale.

Declarațiile speciale se depun pe fiecare categorie de venit și pe fiecare sursa de realizare a acestuia la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla sursa.

Declarația anuala de venit global se depune la organul fiscal în a cărui raza teritoriala își are domiciliul contribuabilul.

Ordonanța nr 7/2001prevede obligații declarative și pentru plătitorii de venit. Astfel :

plătitorii de venituri din salarii și venituri asimilate acestora au obligația de a completa fișele fiscale (FF1, FF2) și de a le depune la organul fiscal competent;

ceilalți plătitori de venituri cu regim de reținere la sursa au obligația sa comunice organului fiscal competent informații cu privire la calculul impozitului reținut de la fiecare beneficiar de venit .

Asociațiile fără personalitate juridica au obligația sa depună la organul fiscal competent declarații anuale, care vor cuprinde și distribuția venitului net pe asociați .

Întrucât și impozitul pe venit se bazează pe sinceritatea declarației contribuabilului și a celorlalte persoane cărora le revin obligații declarative, exista un risc potențial de comitere a faptelor de evaziune fiscală. De aici, rezultă necesitatea controlului declarațiilor fiscale ,care trebuie sa fie cu atât mai riguros cu cât riscul lipsei datelor este mai mare. De aceea, organului fiscal ii revine responsabilitatea de a verifica declarațiile depuse de contribuabili. Aceasta verificare se va realiza în doua etape:

verificarea modului de completare a declarațiilor -care se realizează atât pentru declarații speciale cât și pentru declarația anuala de venit global;

verificarea de consistenta a declarațiilor -care se realizează prin verificarea datelor înscrise în declarația anuala de venit global cu celelalte date și informații de care dispune organul fiscal, din baza de date.

Verificarea declarațiilor se face după cum urmează:

După primirea declarațiilor, organul fiscal va verifica modul de completare a declarației.

Plătitorii au obligația de a întocmi corect declarațiile, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, înscriind clar, lizibil și complet informațiile prevăzute de formulare.

În cazul în care declarația depusa a fost completata corect, aceasta va fi transmisa pentru prelucrare.

În cazul în care declarația prezintă erori, se procedează după cum urmează:

– daca în declarația depusa de plătitor se poate identifica tipul erorii de completare, stabilirea venitului impozabil se va face prin corectarea erorii, respectiv prin înscrierea sumelor corecte în rubricile prevăzute în formular;

– daca în declarația depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea obligației fiscale, organul fiscal va solicita ,în scris ,contribuabilului să se prezinte la sediu ,pentru efectuarea corecturilor necesare. Solicitarea se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire și va cuprinde în mod obligatoriu:

denumirea organului fiscal;

datele de identificare ale contribuabilului, cu menționarea ultimului domiciliu cunoscut;

persoana și locul la care acesta trebuie sa se prezinte.

Contribuabilul este obligat sa se prezinte în termenul stabilit de organul fiscal competent,

pentru efectuarea corecturilor .

În cazul în care contribuabilul își corectează declarația, înainte de inițierea de către organul fiscal competent a procedurii de stabilire din oficiu a obligației de plata, acesta va fi sancționat cu avertisment pentru întocmirea incorecta a declarației inițiale.

Declarația se corectează de contribuabil astfel :

în cazul unor elemente lipsa, prin completarea datelor omise, potrivit cerințelor formularului;

în cazul înscrierii unor date eronate, prin completarea unei declarații rectificative.

Declarația corectata de către contribuabil va fi apoi prelucrata și introdusa în baza de date.

În cazul în care contribuabilul nu s-a prezentat în 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor sau nu a fost găsit la ultimul domiciliu declarat, organul fiscal competent va stabili din oficiu obligația de plata, folosind metoda estimării .

2) La sfârșitul perioadei de declarare, deci după 31 martie (pentru 2001, 31 mai), după ce în baza de date au fost introduse toate declarațiile, atât de la contribuabil, cât și de la celelalte entități care, potrivit legii, au obligații declarative, organul fiscal de domiciliu va proceda la verificarea de consistenta a declarațiilor .

Prin introducerea codului numeric personal al unui contribuabil, din baza de data vor fi

selectate toate declarațiile depuse de – și pentru – acel contribuabil .

Astfel, organul fiscal va avea la dispoziție atât declarația anuala de venit global, cât și declarațiile speciale depuse de acesta la organele fiscale unde se afla sursele de venit, precum și fișele fiscale și celelalte declarații depuse de plătitorii cu regim de reținere la sursa și asociațiile fără personalitate juridica .

Organul fiscal va proceda la verificarea încrucișată a datelor și informațiilor conținute în aceste declarații .

Datele din declarația anuala de venit global vor fi verificate astfel :

pentru veniturile din activități independente – cu declarațiile speciale sau declarația anuală a asociației fără personalitate juridica;

pentru veniturile din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala – cu declarațiile depuse de plătitorii de venit;

pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor – cu declarațiile speciale;

pentru veniturile din salarii sau asimilate acestora – cu fișele fiscale, respectiv cu declarațiile lunare depuse de contribuabil;

pentru veniturile din străinătate – cu declarațiile speciale și certificatele care atesta plata impozitelor în străinătate.

Identificarea contribuabililor care au obligația depunerii declarației anuale de venit global se face prin analiza bazei de date:

daca exista declarații speciale;

daca exista o fișă fiscală FF1 neregularizată, pe care se menționează ca mai exista și alte surse supuse impozitului pe venit;

daca exista una sau mai multe fise fiscale FF2;

daca contribuabilul apare ca beneficiar de venit în declarațiile depuse de plătitorii de venit cu regim de reținere la sursa;

daca, conform declarației anuale depuse de asociația fără personalitate juridica, contribuabilului i s-a repartizat o cota din venitul net realizat de acesta.

CAPITOLUL V

ACTIVITATEA DE ASISTARE A CONTRIBUABILILOR

Activitatea de asistare a contribuabililor urmărește un dublu scop:

* sporirea veniturilor bugetare necesare îndeplinirii diferitelor programe guvernamentale

* creșterea gradului de conformare fiscală voluntara a contribuabililor.

În reformularea activității de asistare a contribuabililor trebuie avute în vedere atât raportul cu celelalte funcții ale administrației fiscale (stabilirea, încasarea și controlul impozitelor și taxelor), cât și asigurarea unui echilibru intre metodele coercitive și cele care asigura asistare și informarea contribuabililor în legătura cu obligațiile bugetare.

Totodată, se impune redefinirea și îmbunătățirea raporturilor cu contribuabilii, deoarece calitatea asistării contribuabililor reprezinta un element esențial al aprecierii nivelului modernizării administrației fiscale.

Principiile de baza ale activității de asistare a contribuabililor sunt următoarele:

dreptul contribuabilului de a primi răspuns din partea fiscului;

asistarea fără plata;

asistarea de calitate (autorizata și la timp);

asistarea nediscriminatorie;

confidențialitatea informațiilor fiscale;

organizarea de structuri distincte, specializate în asistare;

evaluarea impactului asistării asupra colectării veniturilor.

Obiectivele strategice ale activității de asistare a contribuabililor urmăresc:

identificarea problemelor legate de implementarea legilor fiscale;

asistarea contribuabililor la completarea declarațiilor de impozite și taxe;

asistarea contribuabililor pentru cunoașterea responsabilităților privind documentele necesare dosarului fiscal, termene de depunere a acestora și de plata a impozitelor și taxelor;

stabilirea limitelor de competență pentru emiterea de soluții la problematica fiscală;

constituirea bazei de date privind problematica fiscală soluționata la nivelul Ministerului Finanțelor Publice;

mediatizarea soluțiilor cu caracter general, uniform aplicabile.

Modalități de asigurare a asistării contribuabililor

Exista doua forme de asigurare a funcției de asistare a contribuabililor:

În cazul asistării la solicitarea directa a contribuabililor, modalitatile sunt:

contactul direct cu contribuabilul;

corespondenta scrisa;

asistarea telefonica;

asistarea prin intermediul paginii de internet a Ministerului Finanțelor Publice.

În cazul informării și educării contribuabililor, se utilizează următoarele modalități:

ghiduri – generale, pe un anumit impozit;

emisiuni radio sau TV;

broșuri, pliante privind drepturile și obligațiile contribuabililor;

articole și comunicate de presa;

conferințe de presa;

întâlniri de lucru cu contribuabilii.

Contactul direct cu contribuabilii

Contactul direct cu contribuabilii are loc la sediu fiscului și necesita stabilirea unui program pe zile și ore pentru acordarea asistentei de către funcționarii administrației. Aceasta modalitate se desfășoară sub forma dialogului, ceea ce permite cunoașterea situației fiscale a contribuabililor și furnizarea de informații prompte și corecte către aceștia. Necesita personal special instruit, precum și asigurarea unui spațiu adecvat activității de asistare.

Posibilitatea de îmbunătățire a asistenței cuprind și afișarea modelelor de declarații și oferte de materiale informative la sediul fiscului

Telefonul contribuabilului

Trebuie menționat faptul ca acest serviciu, în tarile dezvoltate, are un caracter gratuit.

Serviciul telefonic se utilizează în special pentru răspunsuri la întrebări simple, care nu necesita interpretarea legislației fiscale.

Acest serviciu reclama o pregătire speciala din partea celui care oferă informații. De asemenea, este necesara creșterea performantelor tehnice ale liniei telefonice, astfel încât sa se asigure accesul continuu din partea contribuabililor la informațiile furnizate de fisc.

Pentru cunoașterea acestui gen de servicii de asistenta de către potențialii beneficiari, este necesara mediatizarea numerelor de telefon destinate informării contribuabililor în legătura cu problematica fiscală. La nivelul Ministerului Finanțelor Publice, pentru acest serviciu s-au alocat următoarele numere de telefon: 411.40.32, 411.40.33, 411.40.48.

Pentru creșterea calitatii asistentei, se are în vedere introducerea de noi facilități în cazul liniei telefonice, cum ar fi :linii robotizate, posta vocala, preluarea și distribuirea automata a mesajelor.

Corespondenta scrisa

Prin emiterea OMF nr. 767/01.06.2000 s-a urmărit descentralizarea competentelor în soluționarea problematicii fiscale ridicate de contribuabili. Astfel, pentru a beneficia de asistenta în domeniul fiscal, contribuabilii se vor adresa structurilor teritoriale în raza cărora se află înregistrați.

Contribuabilii pot obține, de la structurile teritoriale care asigura asistarea, informații de larg interes, cum ar fi:

înregistrarea fiscală;

actele componente ale dosarului fiscal;

termenele de depunere a acestora;

modul de completare a rubricilor din formulare;

termenele de plata a impozitelor și taxelor; majorări și penalități;

modalități de plată;

colectarea obligațiilor bugetare;

modalitatea de stingere a obligațiilor bugetare;

prescripția;

soluționarea spetelor referitoare la aplicarea legislației fiscale;

etc.

În situația în care exista întrebări la care nu se formulează răspunsuri de structurile teritoriale, acestea vor fi transmise de D.G.F.P. județene și a municipiului București, către direcțiile de specialitate din politica impozitelor și administrarea veniturilor din Ministerul Finanțelor Publice.

Problematica fiscală care va face obiectul analizei și soluționării la nivelul Ministerului Finanțelor Publice se refera la următoarele aspecte:

a ) întrebări ale căror răspunsuri nu necesita modificarea sau completarea actelor normative și care urmează a fi soluționate în mod direct;

b ) întrebări și spete care necesita stabilirea de soluții cu caracter general, uniform aplicabile, pentru care se vor emite, după caz, ordine ale ministrului finanțelor sau decizii ale comisiilor fiscale;

c ) aspecte a căror soluționare necesită modificarea sau completarea actelor normative.

Ordinul ministrului Finanțelor nr.76/2000 asigura simplificarea circuitului corespondentei, prin:

transmiterea întrebărilor nesoluționate de structurile teritoriale, direct la direcțiile de specialitate din Departamentul politica impozitelor și administrarea veniturilor;

comunicarea răspunsurilor direct la structurile teritoriale;

prevederea unor proceduri similare pentru adresele privind problematica fiscală transmise direct ministerului de persoanele juridice și fizice;

prevederea unor proceduri distincte pentru scrisorile anonime transmise Ministerului Finanțelor Publice;

simplificarea activităților legate de centralizarea problematicii fiscale;

imbunătățirea comunicării intre Ministerul Finanțelor Publice și structurile teritoriale; aspectele a căror soluționare necesita modificarea sau completarea actelor normative vor fi aduse la cunoștința D.G.F.P..;

îmbunătățirea comunicării intre D.G.F.P. și unitățile fiscale din subordine în ceea ce privește soluțiile și răspunsurile primite de la direcțiile de specialitate din cadrul Departamentului politica impozitelor și administrarea veniturilor;

prevederea unei proceduri speciale de soluționare a scrisorilor provenind de la contribuabilii nemulțumiți de soluțiile date de structurile teritoriale;

reținerea propunerilor de îmbunătățire a legislației fiscale formulate de contribuabili;

comunicarea de către secțiile de specialitate a răspunsurilor și soluțiilor la întrebări Direcției proceduri fiscale și asistarea contribuabililor, în vederea:

încărcării bazei de date;

mediatizării prin diferite mijloace de comunicare a soluțiilor adoptate.

Pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice

O alta modalitate de asistare a contribuabililor o constituie accesul la pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice. Prin ea s-a urmărit îmbunătățirea imaginii publice a Ministerului, îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii și reducerea costurilor cu corespondenta scrisa.

Conținutul acestei pagini este următorul:

Sistemul fiscal

Asistarea contribuabililor

Formulare

Programe utile

Întrebări frecvente

contact

Noutăți

Contor de numărare a accesărilor.

Sistemul de întrebări și răspunsuri prin posta electronica:

În cadrul paginii de internet, operațiunea 5, “INTREBARI FRCVENTE” cuprinde un set de întrebări și răspunsuri care vor fi transmise de Direcția proceduri fiscale asistarea contribuabililor la Direcția tehnologia informației.

În cazul în care răspunsurile la întrebările contribuabililor nu se regăsesc în cadrul “setul de întrebări și răspunsuri”, contribuabilul poate apela operațiunea 6 “Contact” din cadrul meniului și va completa un formular, unde se solicita datele de identificare. Contribuabilul va primi o notificare pe adresa e-mail specificata, prin care va fi informat ca întrebarea a fost preluata. Răspunsul la întrebare va fi transmis ulterior, pe adresa e-mail menționata de contribuabil. În cazul în care întrebarea este de competența administrației fiscale în raza căreia contribuabilul își desfășoară activitatea, răspunsul va fi trimis prin e-mail în termen de 10 zile de la administrația fiscală respectiva, după însușirea sa de către conducerea Direcției generale a Finanțelor publice și controlul financiar de stat. O copie a răspunsului comunicat contribuabililor va fi transmis, concomitent, și Direcției proceduri fiscale și asistare contribuabililor, la adresa ASISTENTA @ mail.mfinante.gv.ro prin completarea adresei în rubrica “cc: ( Carbon Copy )” din antetul mesajului.

Ghiduri

Principalele ghiduri elaborate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice au fost:

ghid privind soluționarea problematicii fiscale la nivelul Ministerului Finanțelor Publice;

ghiduri tematice ( exemplu :drepturile și obligațiile contribuabililor pe parcursul exercitării controlului fiscal);

ghid al structurilor teritoriale care asigura asistarea.

De asemenea, se va elabora, impreuna cu firma “Media Consulta”, ghidul contribuabilului privind impozitul pe venit, care va conține drepturile, obligațiile și activitățile care trebuie parcurse pentru achitarea obligațiilor fiscale.

Broșuri, pliante

Se are în vedere elaborarea următoarelor rosuri și pliante:

broșura cuprinzând drepturile și obligațiile generale ale contribuabililor, stipulate prin Constituție și legile fiscale;

broșuri cuprinzând atât informații fiscale, cât și comentarii, soluții și exemple practice privind un anumit tip de impozit;

pliante privind informații de larg interes legate de impozitul pe venit.

Se intenționează ca distribuirea broșurilor și pliantelor sa se realizeze prin unități fiscale, unități CEC, oficii poștale, instituții etc.

Conferite de presa

Conferințe de presa se pot organiza:

la introducerea unui nou impozit;

în perioadele premergătoare datelor scadente de depunere a declarațiilor fiscale și de plata a impozitelor;

atât la nivel central cât și local.

Aparițiile pe postul de televiziune a persoanelor oficiale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice sunt prilejuite de:

transmiterea de comunicate;

interviuri;

dialog cu contribuabilii;

răspunsuri la întrebări.

Articole și comunicate de presa

După publicarea Ordonanata nr.7/2001 privind impozitul pe venit, au fost elaborate articole și comunicate privind avantajele noului sistem de impunere, întocmirea și transmiterea fișelor fiscale, obligațiile diferitelor categorii de contribuabili etc..

Întâlniri de lucru cu contribuabilii

La solicitarea Ministerului Finanțelor Publice, direcțiile generale ale Finanțelor publice și controlul financiar de stat județene și a municipiului București au elaborat programe de lucru cu contribuabilii, în vederea clarificării unor aspecte legale în cazul celor care obțin venituri din activități independente (comercianți, meseriași, liberi profesioniști, beneficiari ai veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala ), precum și din cedarea folosinței bunurilor ( închiriere, subînchiriere, arendare), în cadrul cărora a fost acordata asistenta necesara pe linie fiscală.

Asistarea pentru completarea declarațiilor fiscale supuse scanării

În cadrul masurilor pentru modernizarea administrației fiscale a fost dispusa extinderea, la scara națională, a procesării automate a declarațiilor și a instruirii periodice a personalului fiscal din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București.

Procesul de instruire a personalului de specialitate a început în cadrul a 4 centre pilot și anume Dâmbovița, Neamț, Vâlcea și Sectorul 2 București. Pentru îmbunătățirea instruirii, direcțiile generale menționate au beneficiat din partea Ministerului Finanțelor Publice atât de asistenta de specialitate, cât și de materialele documentare necesare cunoașterii în detaliu a operațiilor, procedurilor și conceptelor pe care le implica procesul de scanare a declarațiilor fiscale.

De asemenea, la nivelul acestor județe au fost efectuate primele teste de scanare, în vederea analizării comportamentului și reacției contribuabililor la cerințele noii proceduri privind completarea și depunerea declarațiilor fiscale, procentul erorilor depistate in cadrul sistemului, cauzele procedurii acestora, precum și modul termenul de remediere a erorilor.

Cu aceasta ocazie, s-a constatat ca majoritatea erorilor se datorează atât completării defectuoase de către contribuabili a declarațiilor fiscale ca urmare a necunoașterii reglementărilor în materie, cât și manipulării necorespunzătoare a formularelor de către personalul din cadrul administrației fiscale, însărcinat cu preluarea și scanarea acestora.

Pentru desfășurarea în bune condiții a scanării declarațiilor fiscale, este necesara desfășurarea unui amplu și susținut proces de instruire, coordonat la nivel central de Direcția proceduri fiscale și asistarea contribuabililor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, iar la nivelul județelor ,municipiului București și sectoarelor capitalei, de către structurile specializate în activitatea de asistare a contribuabililor, care urmează sa primească sarcini concrete în aceasta direcție.

Pe baza ședințelor de instruire organizate de Ministerul Finanțelor Publice, în cadrul cărora vor fi difuzate și explicate instrucțiuni de completare a declarațiilor fiscale în vederea scanării și procesării datelor conținute în formulare, structurile teritoriale responsabile cu activitatea de asistare a contribuabililor vor avea obligația continuării procesului de instruire la nivel local, căpătând în acest fel un rol activ și sarcini concrete în cadrul administrației fiscale, după cum urmează:

instruirea personalului din cadrul structurilor proprii și subordonate care își desfășoară activitatea în domeniul asistării contribuabililor;

instruirea personalului în cadrul administrației, care asigura fluxul declarațiilor fiscale ( primirea, gestionarea, procesarea și arhivarea declarațiilor); asistarea contribuabililor în ceea ce privește modul de completare și depunere a declarațiilor fiscale la nivelul fiecărui județ, municipiului București și sectoarelor capitalei, pe baza unor programe proprii elaborate de fiecare direcție generală și administrație financiara de sector. Programele vor include atât asistarea directa în cadrul ghișeelor deschise cu publicul, asistarea prin intermediul telefonului contribuabilului, cât și informarea și educarea contribuabililor prin mass-media.

CAPITOLUL VI

ASPECTE INFORMATICE PRIVIND PROGRAMUL DE CALCUL AL IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN SALARII ȘI ASIMILATE SALARIILOR

.

Prin aceasta procedura se calculează impozitul datorat pornind de la salariul de încadrare, venitul brut realizat intr-o luna, ținând cont de deducerile personale (deduceri personale de baza și deduceri personale suplimentare).

În plus, se calculează restul de plata cuvenit, sumele cuvenite din deducerea personala de baza și deducerile personale suplimentare și se afișează toate calculele intermediare. De asemenea, cu ajutorul acestei proceduri, se poate actualiza impozitul ce sta la baza calcului, în cazul în care acesta se modifica pe parcursul unui an.

Procedura conține un meniu principal cu submeniuri și ecrane ( pentru introducerea datelor și pentru vizualizarea rezultatelor de calcul).Toate ecranele de introducere a datelor au o bara cu butoane pentru comenzi în partea de jos, câmpuri de introducere a datelor în partea stânga, iar în partea dreapta câmpuri de calcul efectuate automat ( nu este permis accesul în scriere ) . Aceste ecrane mai pot avea butonașe de selecție a operațiunii, care se acționează tot cu un clic, efectul imediat fiind o bifa în interiorul butonașului. Deselectarea se face cu încă un clic în același mod. Vizualitatea câmpurilor de calcul pentru selecție se face tot cu clic. Selecția și vizualitatea se poate face și apasând tasta <ENTER>. Ecranele de vizualizare au aceeași bara cu butoane de comenzi în partea de jos, dar nu exista acces în scriere pentru nici un câmp.

Orice opțiune din meniul principal sau din submeniuri se selectează prin execuția unui clic în partea dreapta a mouse – ului. De asemenea, poziționarea unui anumit câmp pentru introducere sau modificare de date, precum și selecția unui buton din bara de comenzi, se face tot în același mod. Trecerea de la un câmp la altul pe ecran se face cu tasta < ENTER > sau cu tastele cu săgeți. Meniul principal al procedurii cuprinde trei opțiuni de baza, și anume:

A) ACTUALIZARE IMPOZITAR

B) CALCUL IMPOZIT

C) TERMINAT

ele putând fi apelate după necesitate.

Prima opțiune ( Actualizare impozitar ) se folosește pentru actualizarea fișierului de impozitar ori de cate ori este nevoie. Menționam ca inițial acest fișier este încărcat și cuprinde datele introduse de Directa generală tehnologia informației, conform Ordonanței nr.7/2001.

Prin execuția unui clic în partea dreapta a mouse – ului pe aceasta opțiune, apare ecranul de “Actualizare impozitar “, care cuprinde câmpurile luminoase pentru introducere de date cu denumirile lor, iar în partea de jos a ecranului se afla bara cu șirul de butoane scrise mai pronunțat sau mai difuz. Accesul este permis numai la butoanele cu scris pronunțat, iar funcție de operațiunile în curs de desfășurare ele se pot schimba ca aspect.

Daca se dorește modificarea datelor, se executa clic pe partea dreapta a mouse – ului pe butonul EDIT și încă un clic în câmpul unde dorim modificarea. Daca modificarea dorita se găsește în următoarea linie a impozitarului, se mai efectuează un clic pe butonul NEXT. Acest buton poziționează utilizatorul la fiecare clic cu cate o linie mai jos în impozitar. Daca se efectuează clic pe butonul TOP, acesta va realiza poziționarea pe prima linie a impozitarului, iar un clic pe butonul BOTTOM va duce pe ultima linie a acestuia.

După ce s-a efectuat modificarea dorita, se executa clic pe butonul SAVE pentru a salva modificările și se părăsește ecranul cu clic pe butonul EXIT, care va readuce meniul principal. Se poate intra în ecran și numai pentru a vedea datele ( folosind butoanele de acces în plimbare pe liniile impozatorului ), după care se iese cu clic pe butonul EXIT.

A doua opțiune a meniului principal este “Calculul impozit “ și cuprinde un submeniu cu doua opțiuni:

Salariat permanent

Colaborator extern

Cele doua opțiuni au moduri specifice de calcul pentru impozit, conforme cu legislația în vigoare.

Operațiunea “ Salariat permanent “ cuprinde la rândul ei un submeniu cu cinci opțiuni și anume:

Date salariat;

Soț / soție în întreținere;

Copil / copii în întreținere;

Alte persoane în întreținere;

Vizualizare rezultat calcul ;

Primele patru opțiuni sunt de introducere de date în vederea calculului, iar a cincea este pentru vizualizarea calcului impozitului, în funcție de datele introduse. Prima opțiune și ultima opțiune sunt obligatorii, celelalte se apelează numai daca este cazul, în vederea obținerii de date legate de deducerile suplimentare.

În momentul selecției primei opțiuni, “ Date salariat “, suntem intrebati daca dorim ștergerea datelor privind salariatul introduse anterior ( Y/ N ). Se tastează “Y” în cazul în care dorim calculul pentru un nou salariu, sau “N” atunci când dorim sa modificam datele introduse anterior sau sa mai adăugam noi date referitoare la calcul. După ce s-a exprimat opțiunea, va apare un ecran numit “Introducere date salariat permanent”. Daca opțiunea a fost “Y”, pentru a avea acces la introducere date, se executa clic cu mouse-ul pe butonul ADD din șirul de butoane din partea de jos a ecranului, clic pe primul câmp luminos de introducere a datelor “Salariu de încadrare” și se tastează suma dorita, se apasă tasta <ENTER>, care ne conduce în al doilea câmp luminos, “ Venit brut realizat”, se introduce suma dorita, se apasă tasta <ENTER>, și așa mai departe pentru câmpurile “Baza de calcul pentru pensie” și “Baza de calcul pentru sănătate”. Menționam ca toate aceste câmpuri sunt obligatoriu de completat în vederea obținerii unui calcul corect pentru impozit.

Câmpurile luminoase “Șomaj”, “Pensie”, “Sănătate” etc. din dreapta ecranului sunt câmpuri calculate și afișate, la care nu avem acces în scriere. Ele se vor modifica ori de cate ori se vor introduce date noi în partea stânga a ecranului, în câmpurile “Salariu de încadrare”, “Venit brut realizat” etc. Pentru ca aceste câmpuri de calcul să devină vizibile, se apasă tasta <ENTER>.

Tot prin intermediul acestui program se poate înregistra calitatea de invalid gradul 1 sau gradul 2, prin execuția unui clic pe butonașul aferent gradului dorit și clic în câmpul luminos, pentru a vedea imediat calculul efectuat. Daca se observa ca s-au introdus date greșite în ecran, se pot corecta prin efectuarea unui clic acolo unde este necesara corecția și introducerea unei noi sume, după care se tastez <ENTER> și pentru câmpul calculat aferent se vede rezultatul modificării.

După ce s-a terminat de introdus datele, se executa clic cu mouse-ul pe butonul SAVE, pentru salvarea datelor introduse, iar apoi clic pe butonul EXIT, pentru a putea părăsi acest ecran și a ne reîntoarce la meniul de baza, de unde se poate selecta o noua opțiune.

Daca la întrebarea: “Doriți ștergere date salariat?” s-a răspuns cu “N” atunci înseamnă ca am dorit modificarea sau introducerea de noi date. Accesul la date se face prin clic pe butonul EDIT, clic pe câmpul luminat, sau clic pe butonașul de selecție. Se modifica suma, se apasă <ENTER> pentru a vedea calculul corespunzător modificat, se salvează cu clic pe butonul SAVE și se părăsește ecranul cu clic pe butonul EXIT.

În aceeași maniera de acces, introducere, modificare se abordează și celelalte ecrane de introducere date: “Soț / soție în întreținere”, “Copil / copii în întreținere”, “Alte persoane în întrținere”. Butoanele active și funcționale din bara sunt EDIT, REVERT ( anulare date introduse și revenire la forma de dinaintea introducerii lor), SAVE și EXIT. La toate aceste ecrane este interzisa folosirea butonului ADD, care crează o nouă înregistrare și duce la denaturarea calculului.

“Vizualizarea rezultat calcul” este ecranul de afișare pe cinci pagini a datelor introduse, a calculelor intermediare și a rezultatelor finale. Accesul la vizualizare se face prin executarea unui clic pe fiecare pagina. Se poate reveni la aceeași pagina de cate ori dorim, executând încă un clic pe pagina respectiva. Revenirea în meniul se face cu clic pe butonul EXIT. Menționam faptul ca pentru acest ecran singurul buton funcțional este EXIT; folosirea celorlalte butoane din bara poate duce la eroare.

Operațiunea “Colaborator extern” are la rândul ei un submeniu cu doua opțiuni:

Date colaborator

Vizualizare impozit

La selecția prin clic a opțiunii ”Date colaborator”, suntem întrebați: ”Doriți ștergerea date colaborator extern ? ( Y / N )”. Răspunsul poate fi “Y” pentru un nou colaborator extern și “N” în cazul modificării sau revederii datelor și a calculelor introduse anterior. Principiul de introducere a datelor este același cu cel descris la “Date salariat” ,fiind singurul ecran de introducere sau modificare date în cazul colaboratorilor externi.

“Vizualizare impozit” este ecranul de afișare a datelor și calculelor impozitului pentru colaboratorii externi. Se poate părăsi acest ecran cu clic pe EXIT.

A treia opțiune a meniului principal este “Terminat” și se folosește atunci când se dorește părăsirea sesiuni de lucru în cazul procedurii de calcul pentru impozit. Aceasta se realizează prin efectuarea unui clic pe aceasta opțiune.

Baza de date a plătitorilor de salarii

Venituri din salarii și asimilate salariilor

Constituie venituri din salarii și asimilate salariilor, veniturile ce sunt obținute de persoane fizice din activități dependente, în baza unui contract individual de munca / convenție civila de prestări servicii, sau în baza unor legi speciale.

Identificarea plătitorilor de salarii și venituri asimilate acestora

Sunt plătitori de salarii:

persoane juridice și fizice cu sediul sau domiciliul în România;

persoane juridice și fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate;

asociațiile fără personalitate juridica intre persoane fizice;

misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România.

Identificarea plătitorilor de salarii și crearea bazei de date se face pe baza:

evidentei fiscale a plătitorilor de impozite și taxe din anul precedent;

cererilor prin care se solicita fise fiscale;

cererilor prin care se solicita declarații privind veniturile sub forma de salarii din străinătate și documentele depuse care reglementează raporturile de munca;

declarațiilor informative privind începerea / încetarea activității;

informațiilor obținute din alte baze de date: asigurări sociale, asigurări de sănătate bilanțul persoanelor juridice;

declarației privind obligațiile de plata la bugetul de stat;

constatării la locul de realizare a venitului.

Conținut

Baza de date va trebui să cuprindă informații care sa permită funcționarea sistemului de reținere la sursa și a plăților anticipate în contul impozitului pe venit:

date de identificare a angajatorului: cod fiscal / cod numeric personal, sediu / domiciliul;

date de identificare a persoanelor fizice care realizează venituri din salarii: nume, prenume, adresa de domiciliu / reședința, cod numeric personal / nr. permis de ședere temporara;

venitul brut, cheltuieli deductibile, deduceri acordate;

plăți anticipate prin reținerea la sursa; credit fiscal extern;

cel căruia ii revine sarcina stabilirii plăților anticipate: plătitor, contribuabil / reprezentant fiscal;

cel căruia ii revine obligația de a calcula și regulariza impozitul anual pe salariu: plătitorul, organul fiscal la care se afla sursa de venit.

Procedura

Angajatorii cu sediul sau domiciliul în România au obligația:

solicitării fișelor fiscale FF1 și FF2 pe baza de cerere depusa la organul fiscal în raza căruia se afla sediul desfășurării activității;

completării fisei FF1pentru angajații care obțin venituri din salarii de la funcția de baza și FF2 pentru angajații care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, altele decât de la funcția de baza, pe întreaga durata a plății salariilor;

depunerii fișelor fiscale la organul fiscal la care își au sediul / sediul desfășurării activității / domiciliul sau sunt luați în evidenta fiscală:

până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor, pentru angajații pentru care nu exista obligația sa calculeze impozitul anual și sa efectueze regularizarea acestuia;

până la 28 februarie a anului, pentru angajații pentru care au obligația sa calculeze impozitul anual și sa efectueze regularizarea acestuia.

Persoanele fizice care obțin venituri sub forma de salarii din străinătate pentru activități desfășurate în România, precum și persoane fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și ale posturilor consulare acreditate în România (art. 28 alin.1 ) au obligația:

solicitării pe baze de cerere, depusa la organul fiscal în raza căruia își au domiciliul / reședința, a formularelor de declarații;

depunerii documentelor care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare, în cazul contribuabililor persoane fizice române cu domiciliul în România care obțin venituri de la funcția de baza;

depunerii lunare, personal sau printr-un reprezentant fiscal, a “Declarației privind veniturile sub forma de salarii din străinătate obținute de către persoanele fizice române cu domiciliul în România care desfășoară activitate în România și de persoane fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România”, sau a “Declarației privind veniturile sub forma de salarii din străinătate obținute de către persoane fizice române fără domiciliul în România și persoanele fizice străine care desfășoară activitate în România”.

Persoanele fizice sau juridice la care își desfășoară activitatea contribuabilii prevăzuți la art. 28 alin. (1) au obligația depunerii, la organul fiscal în a cărui raza teritoriala își au sediul sau domiciliu angajatorii, a unei declarații informative privind începerea / încetarea activității acestor contribuabilii, ori de cate ori apar modificări de natura începerii / încetării activității.

În termen de 30 de zile de la expirarea termenului de depunere, organul fiscal va transmite , după calculul impozitului anual și regularizarea acestuia, fișele fiscale depuse de angajatorii cu sediul / domiciliu în România și declarațiile contribuabililor prevăzuți la art. 28 (1) la unitatea fiscală teritoriala, în vederea introducerii informațiilor conținute în baza centrala de date.

Fișele fiscale sunt păstrate și arhivate de Direcția teritoriala. Administratorul bazei centrale de date va transmite, pe cale informatica, organului fiscal la care contribuabilii își au domiciliul / reședința, fișele fiscale ale acestora.

În cazul în care exista posibilități tehnice, prelucrarea fișelor fiscale se va face la organul fiscal al plătitorului de venituri, rezultatele prelucrării fiind transmise pe cale informatica direcției generale, pentru actualizarea bazei de date.

Pentru persoane juridice se realizează următoarele funcții principale:

Cod fiscal

Gestionează Registrul plătitorilor de impozite și taxe persoane juridice.

Înregistrarea fiscală a acestora se face conform prevederilor legale pe baza:

Declarației de înregistrare;

Declarației de mențiuni;

Declarației de înregistrare pentru instituții publice.

Atribuirea codului de înregistrare fiscală se realizează centralizat la nivelul Direcției generale tehnologia informației.

Declarații de impozite și taxe

Gestionează declarațiile de impozite și taxe depuse de persoanele juridice:

Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat;

Decont privind taxa pe valoarea adăugata;

Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugata;

Declarație privind impozitul pe profit;

Decont privind accizele;

Situația principalilor indicatori economico-financiari realizați din activitatea de exploatare a jocurilor de noroc.

Prelucrarea acestora presupune validarea imediata a corelațiilor existente în cadrul declarațiilor și intre declarații, precum și transmiterea obligațiilor de plata rezultate Registrului

obligațiilor de plată .Periodic se emit înștiințări pentru plătitorii care nu au depus declarații de impozit și taxe, sau ale căror declarații au fost eronat completate ,precum și situații centralizate.

Pentru persoane fizice exista următoarele module:

modulul de actualizare automata pe baza informațiilor din baza de date “Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat”

modulul de actualizare automata pe baza informațiilor din baza de date privind încasările din trezorerie;

modulul de actualizare automata pe baza informațiilor din baza de date privind fișele fiscale depuse pentru anul 2001.

Procedeu de control automatizat al declarațiilor lunare și plățile lunare ale reținerilor salariale

Evidenta pe plătitor

Se introduc în baza de date obligațiile de plata evidențiate de organele de control și transmise serviciului de urmărire, precum și înlesnirile la plata ( eșalonări, amânări, reduceri ).În fișă de rol este ilustrat modul de stingere a obligațiilor de plata pe fiecare sursă și sunt evidențiate obligațiile de plata neachitate. Se emit înștiințări pentru plătitorii care nu au achitat obligațiile de plata integral sau le-au achitat cu întârziere. Se transmit serviciului de executare silita obligațiile de plata neachitate.

Procedura controlului automatizat

Pornind de la baza de date existenta a plăților de impozite și taxe, se va lista Situația centralizată a plăților de salarii și venituri asimilate salariilor care nu au depus declarația lunară .Acestora li se va trimite o înștiințare, prin care sunt avertizați ca au depășit termenul legal de depunere a “Declarației privind obligațiile de plata la bugetul de stat “

Prin aceasta înștiințare se stabilește un termen limita de depunere a declarației, comunicându-i totodată ca nedepunerea la termenele legale a declarației se sancționează potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/1997, republicata, iar pentru neplata la termenele legale a impozitului lunar pe veniturile din salarii, plătitorul datorează majorări de întârziere și penalități, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 cu modificările și completările ulterioare..

Daca plătitorul de salarii și alte venituri asimilate salariilor nu depune declarația până la termenul limita stabilit prin înștiințare, acesta va fi cuprins în lista plătitorilor de impozite și taxe care vor face obiectul verificării de către unitatea fiscală teritoriala. În situația în care plătitorii de salarii și alte venituri asimilate salariilor depun declarația, fie la termenul legal, fie în urma înștiințării primite, dar nu achita integral sau parțial impozitul datorat, se va trece la masurile legale de executare.

Fig. 1 Cazuri în care intervine decizia administrativă

Fig. 2 Controlul automatizat al declarațiilor

CAPITOLUL VII

INDICATORII VENITURILOR BUGETARE

În economia de piață statul poate influenta procesele economice intr-un grad mai mic sau mai înalt, prin intermediul sectorului public ( guvern sau menaje publice) care diferă ca mărime și structura de la o tara la alta.

Statul își are veniturile, cheltuielile și datoriile sale proprii, care sunt procurate și respectiv distribuite – în cadrul procesului reprezentării PIB – cu ajutorul unor instrumente specifice de intervenție a statului în economie.

Principalul instrument prin care statul își îndeplinește funcțiile sale de producere de bunuri publice și de stabilizare economica este bugetul public, veritabila balanța financiara la nivel macroeconomic care servește la dimensionarea resurselor financiare ale statului, la precizarea destinației acestora și la fundamentarea echilibrului.

Indicatori veniturilor bugetare sunt:

1. Valoarea totala a veniturilor bugetare – se constituie ca urmare a procesului de redistribuire a PIB.

2. Structura veniturilor bugetare – pe surse de proveniența se analizează cu ajutorul mărimilor relative de structura, prin raportarea fiecărei categorii de venit la totalul veniturilor bugetare.

Conform clasificărilor Internaționale, structura veniturilor bugetare sunt:

venituri curente alcătuite din:

venituri fiscale sub forma:

impozitelor directe ( pe profit, pe venit );

impozitelor indirecte ( TVA, accize, taxe vamale );

CAS, contribuția pentru pensia suplimentara, pentru șomaj;

venituri nefiscale sub forma:

dividende din capitalul social al statului la societățile comerciale;

vărsăminte din profitul net al regiilor autonome și de la instituțiile publice;

venituri din capital – din vânzarea unor bunuri ale statului

3.Ponderea veniturilor statului în PIB – se măsoară ca raport intre totalul veniturilor bugetare și PIB.

4.Gradul de fiscalitate sau presiunea fiscală se măsoară ca raport intre prelevările la dispoziția statului și un indicator macroeconomic, de regula, PIB.

Structura principalelor venituri ale bugetului de stat în anul 2002.

miliarde lei

Venituri total 153 092,4

din care:

Venituri curente 151 740,4

a) Venituri fiscale 144 668,9

impozite directe 44 294

din care:

– impozit pe profit 25 367

– impozit pe venit 32 130

– cote și sume defalcate din impozit pe venit (se scad) -26 284

– alte impozite 13 081

impozite indirecte 100 374,9

din care:

– TVA 49 856,2

– TVA incasa 71 517

– sume defalcate din TVA (se scad) -21 660,8

– accize 31 562

– taxe vamale 10 409

– alte impozite 8 547,7

Venituri nefiscale. 7 071,5

Venituri din capital 146

Donații și sponsorizări 20

Incasări din rambursarea împrumuturilor 1186

Indicatorii veniturilor bugetare – anul 2002

1 Valora totala a veniturilor bugetare (VB)

VB = 153 092,4 miliarde lei

Structura veniturilor bugetare ( YVBi )

VBi

YVBi = x 100

VB

Venituri curente

151 740,4

YVB1 = x 100 = 99 11%

153 092,4

din care:

– venituri fiscale

144 668,9

YVB11 = x 100 = 94,49%

153 092,4

din care :

– impozite directe

44 294

YVB111 = x 100 = 28, 93%

153 092,4

din care:

– impozit pe profit

25 367

YVB1111 = x 100 = 16,57%

153 092,4

– impozit pe venit

32 130 – 26 284

YVB1112 = x 100 = 3,82%

153 092,4

– alte impozite

13081

YVB113 = x 100 = 8,54%

153 092,4

– impozite indirecte

100 374,9

YVB112 = x 100 = 65,56%

153 092,4

din care:

– TVA

71 517 – 21 660,8

YVB1121 = x 100 = 32,56%

153 092,4

– accize

31 562

YVB1122 = x 100 = 20,62%

153 094,4

– taxe vamale

10 409

YVB1123 = x 100 = 6,8%

153 092,4

– alte impozite

8547,7

YVB1124 = x 100 = 5,58%

153 092,4

– venituri nefiscale

7071,5

YVB12 = x 100 = 4,62%

153 092,4

Venituri din capital

146

YVB2 = x 100 = 0,09%

153 092,4

Donații și sponsorizări

20

YVB3 = x 100 = 0,02%

153 092,4

Incasări din rambursarea împrumuturi

1186

YVB4 = x 100 = 0,78%

153 092,4

Analiza evoluției structurii veniturilor demonstrează o creștere a resurselor financiare ceea ce determina o creștere a gradului de fiscalitate și a apăsării fiscale a cumpărătorului final precum și o scădere a puterii de cumpărare și a cererii pe piața interna.

3. Ponderea veniturilor statului în PIB.

VB

YVB = x 100

PIB

153 092,4

YVB = x 100 = 12,97%

1 179 880

Pe plan mondial se constata o creștere a ponderii veniturilor statului în PIB

Explicația constă în faptul că PIB creste mai încet decât veniturile statului.

IVP > IPIB

Unde:

VB1

IVP = x 100 = dinamica (indicele) veniturilor statului

VB0

PIB1

IPIB = X 100 = dinamica nominala a PIB

PIB0

În România, ponderea veniturilor bugetului public în PIB a scăzut mult după anul 1990, ca urmare a restrângerii rolului îndeplinit de Guvern prin intermediul bugetului. În prezent, acest indicator se situează la un nivel comparabil cu acela al multor țări dezvoltate.

4 Gradul de fiscalitate sau presiune fiscală.

Acest indicator se se măsoară ca raport intre prelevările (P) la dispoziția statului și un indicator macroeconomic, de regula PIB.

P

GF = x 100

PIB

Prelevările de ordin fiscal și parafiscal (cotizații sociale) la dispoziția statului (P) sunt:

impozite pe salarii și CAS, în cadrul remunerării muncii;

impozite pe profit, impozite pe dividende, impozite pe patrimoniu, în cadrul excedentului brut de exploatare;

impozite indirecte ( TVA, accize, taxe vamale etc.) , în cadrul impozitelor legate de producție și import.

Gradul de fiscalitate poate fi corelat cu ritmul creșterii economice având ca rezultat măsura în care nivelul fiscalității a reprezentat un veritabil impuls pentru economie sau un element de stagnare sau regres.

Veniturile curente sunt formate din venituri fiscale și venituri nefiscale.

Veniturile fiscale sunt formate din impozite directe și impozite indirecte.

Raportul impozite directe – impozite indirecte în formarea veniturilor bugetului de stat exprima chintesența politicii fiscale adoptate de către sta

ANI 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Venituri fiscale 100 100 100 100 100 100

din care:

-impozite directe 50,73 46,00 37,92 28,18 17,00 30,62

-impozite indirecte: 49,27 54,00 62,08 71,82 83,00 69,38

Impozite directe 100 100 100 100 100 100

din care:

-impozit pe profit: 48,78 51,18 49,50 50,97 70,00 57,26

-impozit pe salarii: 49,40 46,50 45,04 37,50 6,00 –

-alte impozite: 1,82 2, 32 5,46 11,53 24,00 42,74

Impozite indirecte 100 100 100 100 100 100

din care:

-T.V.A.: 64,89 57,41 56,60 49,83 50 49,67

-Accize: 12,12 16,31 19,10 28,29 34 31,44

-Taxe vamale: 14,53 16,65 14,77 15,93 12 10,37

-Alte impozite 8,46 9,63 9,53 5,95 4 8,52

Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor fiscale a scăzut treptat, ajungând în anul 2001 la numai 17% și în mod corespunzător a crescut ponderea impozitelor indirecte. Scăderea ponderii impozitelor directe până în anul 2001 este rezultatul diminuării volumului și a gradului de performanta economica a economiei reale și în special a producției industriale ( în anul 1999 producția industriala a fost mai redusa în preturi reale cu 25% fata de anul 1997). Creșterea ponderii impozitelor indirecte este rezultatul sporirii în ultimii ani, a cotelor de impunere la aceste impozite.

Insa, în anul 2002, impozitele directe cunosc o sporire semnificativa, cu aproape 14% fata de anul 2001, acest fapt datorându–se în principal modificărilor notabile în impozitarea veniturilor.

Impozitele directe asigura 2/3 din veniturile fiscale în tarile dezvoltate și circa 2/5 în tarile în curs de dezvoltare. În România, impozitele directe în anul 2002 asigura circa 1/3 din veniturile fiscale.

Începând cu anul 2001, ponderea categoriei alte impozite în totalul impozitelor directe a cunoscut o creștere, aceasta datorându-se faptului ca sunt incluse în aceasta categorie și impozitele pe venit.

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Impozitarea este un element central al suveranității centrale, deoarece fără colectarea veniturilor guvernele nu-și pot implementa strategia politica.

Sistemele fiscale trebuie să fie astfel structurate, încât sa contribuie la creșterea economica, a competitivității și a folosirii mâinii de lucru, dar în același timp sa se furnizeze suficiente venituri pentru a se putea apoi finanța cheltuielile pentru protecția sociala. În timp ce disciplina bugetara este cruciala pentru realizarea unei uniuni economice și monetare, trebuie obținut și un echilibru intre eficiența economică și coeziunea socială.

În cadrul Uniunii Europene, politica fiscală este esențială pentru toate statele membre iar acțiunile unei țări pot avea un impact nu numai în tara respectiva, dar și în alte țări. În piața unică a Uniunii Europene, statele membre trebuie sa acționeze împreună în privința politici fiscale, pentru a evita luarea unor decizii divergente.

Deciziile privind amplasarea unei investiții a activităților comerciale, a locurilor de munca sunt legate de diferențele în diversele regiuni de impozitare naționala, ca și de sistemele naționala de protecție sociala. O dată cu mobilitatea tot mai accentuata și cu constatarea diferențelor intre nivelele de impozitare, firmele pot sa identifice componentele după care sunt impozitate afacerile lor și sa caute țara în care impozitele sunt cele mai mici. Astfel, concurența în domeniul fiscal intre statele membre ale Uniunii Europene exercita o presiune către reducerea nivelului de impozitare, care poate fi dăunătoare daca este scăpata de sub control, deoarece ea va submina echitatea și eficienta generala a sistemelor de impozitare.

Pe măsura ce integrarea europeană se adâncește, încurajată de introducerea monedei Euro, interacțiunile complete dintre cele 15 sisteme fiscale ale statelor membre Uniunii Europene trebuie sa fie analizate. Statele membre trebuie sa ia decizi corelate și sa-și adapteze sistemele fiscale la schimbările ce se petrec în nevoia sociala.

Deși politica fiscală în Uniunea Europeana poate să pună noi prioritari în viitor, temele sale fundamentale vor armane aceleași: a fi siguri ca politicile fiscale ale unor state membre nu vor avea un impact nedorit asupra altora; a realiza o suveranitate reala pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru reprezentanții lor.

Uniunea Europeană joacă un rol subsidiar în ce privește impozitele și toate contribuțiile la asigurările sociale. Rolul său nu este să standardizeze sistemele naționale de impozite și contribuții obligatorii, ci doar sa asigure comparabilitatea acestora, nu doar intre ele, dar și de asemenea cu telurile Tratatului de înființare a Comunității Europene

Politica fiscală este un simbol al suveranității națională și o parte a politicii economice a unei țări, ea ajutând la finanțarea cheltuielilor publice și la redistribuirea veniturilor.

Articolul 90 din Tratatul de baza al Comunitarii Europene interzice orice discriminare în impozitare, care ar conduce “direct sau indirect” la obținerea unor avantaje pentru produsele naționale fata de produsele din celelalte state membre. Articolul din Tratat cheamă la armonizarea impozitelor pe cifra de afaceri, a accizelor și a altor forme de impozitare indirecta. Impozitele indirecte necesita o anumita armonizare, deoarece ele afectează libera circulație a bunurilor și libertatea de a furniza servicii. Acest lucru nu este adevărat în aceeași măsura și pentru impozitele directe, iar Tratatul Comunității Europene nu cheama, în mod explicit, la alinierea acestora. Unele aspecte ale impozitării nu trebuie de fapt sa fie armonizate și coordonate, și ele sunt lăsate la discreția statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității. Situația aste oarecum diferita acolo unde impozitarea directa are un impact asupra celor patru libertăți asigurate de Tratatul Comunității Europene (libera mișcare a bunurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalului) și asupra dreptului de reședința pentru indivizi și firme. Legislația naționala de impozitare trebuie sa respecte aceste patru libertăți fundamentale.

Deciziile Curții de Justiție, folosindu-se de legile stabilite, explica în mai mari detalii modul cum se aplica interzicerea discriminărilor sub forma impozitării și definesc un număr important de concepte inerente directivelor din domeniul impozitării.

Sistemele de impozitare trebuie sa fie în general revizuite daca dorim ca politicile stimulând crearea locurilor de munca sa aibă succes. Astfel de schimbări structurale pe termen lung au impact asupra ratei șomajului.

Unele impozite pot fi deduse la operațiunile de export, altele sunt prelevate pe costul de producție, astfel efectuând gradul de competitivitate. Modul cum sunt structurate impozitele și contribuțiile pentru asigurările sociale pot sa influențeze nivelul de competitivitate al economiilor europene.

Impozitele și contribuțiile la asigurările sociale sunt esențiale pentru organizarea economiilor.

Deoarece detalierea contribuțiilor la PIB pe baza categoriilor economice variază în timp, raportul dintre impozite și PIB nu poate fi folosit pentru a se analiza impozitare efectiva a factorilor economici. Nivelele implicite de impozitare, definite ca relația dintre sarcina fiscală și dimensiunea fiecărei funcții economice în PIB, oferă un set de indicatori coerent și comparabil pe plan internațional privind nivelele reale de impozitare.

În ultimi 15 ani, sistemele fiscale au avut tendința de a se împotrivi creării de noi locuri de munca. Pe ansamblu, în Europa, intre 1980 și 1996 nivelul implicit de impozitare a angajaților a crescut în mod semnificativ, de la 35% până la 42% dar a scăzut pentru ceilalți factori de producție, de la 42% până la 36% , impozitul pe consum rămânând stabil, la 14%.

Analizând modul de repartizare a impozitelor și contribuția intre principalii factori de producție, remarcam ca în Europa, taxele și prelevările din veniturile salariaților reprezinta cea mai mare parte din prelevările obligatorii, ele fiind mai mari decât în SUA sau Japonia. Prelevările efectuate asupra altor factori de producție constau mai ales în impozite în diferite forme asupra capitalului: impozite pe tranzacții, pe proprietățile imobiliare sau pe avere. Contribuția lor în totalul prelevărilor este mai scăzuta în Europa decât în SUA sau Japonia.

Veniturile din dobânda adusa de capital este una dintre cele mai mobile baze fiscale, iar aici concurenta fiscală este acerba. Daca dorim ca piața unica sa opereze corect, atunci deciziile de investiție trebuie luate pe calitățile intrinsece ale produselor disponibile, și nu în funcție de oportunitățile pentru evaziune fiscală. În 1998, s-a elaborat o propunere menita sa asigure un nivel minim de impozitare a dobânzilor în Uniunea Europeana și s-au organizat discuții cu tarile din afara Uniunii Europene pentru a le convinge sa adopte masuri similare.

Impozitul pe dobânda și acțiunile plătite intre firmele din cadrul aceluiași grup, localizate în mai multe state, produce dificultăți firmelor, deoarece implica formalități numeroase, pierderi de fluxuri financiare și uneori o dubla impozitare.

Impozitele și contribuțiile la asigurările sociale influențează puternic modul de economisire, de consum, de investiție și de utilizare a mâinii de lucru. Astfel, se influențează și utilizarea pieței de bunuri, servicii, capital și mana de lucru.

Autoritățile fiscale folosesc deja noi tehnologii pentru a îmbunătăți eficiența cu care operează în interacțiunea lor cu contribuabilii. Următorul pas urmărește să permită contribuabililor sa prezinte declarații fiscale prin intermediul calculatorului, în direct. Aceasta înseamnă insa necesitatea stabilirii unor reguli unice pentru facturarea electronica și accesul contribuabililor la bazele de date oficiale.

Țările candidate trebuie sa-și insușească întregul corp de legi din Uniunea Europeana, așa numitul “acquis” și de asemenea sa nu introducă reglementări care intra în conflict cu vreuna din aceste legi comunitare. Țările candidate trebuie să adopte legislația Uniunii Europene și sa urmărească ca orice noua reglementare fiscală sa fie compatibila cu regulile Uniunii Europene privind impozitarea firmelor. A fost stabilita o strategie detaliata care include analiza și supravegherea schimbărilor în legislația fiscală a viitorilor membrii, precum și asistenta pentru instruirea funcționarilor. Uniunea Europeana regăsește autoritățile din aceste viitoare state membre pentru noi răspunderi pe care și le vor asuma o data cu aderarea, prin intermediul unor proiecte comune în cadrul programului Phare, care pregătește oficialități prin programul Fiscalis.

Legătura dintre politica fiscală și celelalte domenii ale politicii Uniunii Europene devine tot mai evidenta pe măsura ce integrarea europeana se adâncește. Exista acum un corp considerabil de legi privind o multitudine de aspecte legate de impozitare, iar cetățenii Uniunii Europene le pot folosi atunci când legislația comunitara aste încălcata de un stat membru. Pentru a fi siguri ca acest corp de reglementări tine pasul cu schimbările din societate, ca și interesul unei mari simplificări a procedurilor, Uniunea Europeana a introdus noi instrumente fiscale, care vor permite, în anii următori, abordarea noilor probleme care stau în fata. Aceste instrumente vizează:

Organizarea unui forum permanent pentru statele membre pentru schimbul de informații privind impozitele directe și pentru a se obține o prezenta activa la nivel internațional

Stabilirea unui dialog cu publicul și cu firmele, pentru a-i informa despre drepturile lor în alte țări membre ale Uniunii Europene.

Asigurarea unei înalte competitivități intre diverse sisteme fiscale naționale.

Asigurarea unei înalte competitivități pentru industria Uniunii Europene.

Extinderea Uniunii Europene prin primirea de noi state.

Lupta împotriva fraudei fiscale și rezolvarea eficienta a altor iregularități.

BIBLIOGRAFIE

1. Căpanu I, Wagner P, – Statistică macroeconomică, Editura Economică

Secăreanu C București,1997

2. Dana Constanța – Impozitul pe venitul global pe înțelesul tuturor,

Ediție completată, Editura LIDER, București, 1999

3. Dobrotă Niță – Dicționar de macroeconomie, Editura Economica,

coordonator București, 1999

4. Feleagă Nicolae – Tratat de contabilitate financiara, volumul I, II,

Ionașcu Ion Editura Economica, București, 1998

5. Feleagă Nicolae – Sisteme contabile comparate, volumul II, Editura

Economică, București, 2000

6. Moșteanu Roxana – Impozite directe și impozite indirecte – concepte

cheie și aplicații practice, Editura Semne, București,

2000

7. Pleșea Doru – Buget și contabilitate publică, Editura

Sigma, Bucuresti, 2000

8. Ristea Mihai – Noul sistem contabil al agenților economici, Editura

Economică, București, 1994

9. Ristea Mihai, – Contabilitatea întreprinderii, volumul I, Editura

Cucu C. Margăritar, Bucuresti, 1997

Lăzarescu C.

10. Șaguna Dan Drosu – Tratat de drept financiar fiscal, Editura Eminescu,

București, 2000

11. Talpoș Ioan – Finanțele României ,volumul I,.Editura

Sedona,Timișoara,1999

12. Vâscu Teodora – Bugetul statului și agenții economici ,Editura didactică

și Pedagocică R. A., Bucuresti, 1997

13. xxx – Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura

Economică, 2000

14. xxx – Impozitul pe venitul global, editat de Ministerul

Finanțelor Publice, 2000

15. xxx – Monitorul Oficial al României,1991-2001

16. xxx – Tribuna Economică,1999-2001