. Investitiile. Eficienta Economica a Investitiilor

Capitolul I

Eficiența investiților

Conceptul de eficiență economică

Eficiența este considerată scop primordial al stiinței, a carei menire universalp este predictibilitatea prevenirii sau eliminarii riscului generat de necunoscut.

Eficiența economică este cerința fundamentală necesară activităților economice impuse de economia de piață, aceasta exprimând rezultatele ce se obțin intr-o activitate economică evaluată prin prisma resurselor consumate pentru desfășurarea acelei activități și se calculează raport între marimea efectelor si a eforturilor ori raportul dintre eforturi si efecte adică efectele depind direct de eforturile si eficiența economică.

Cresterea eficienței economice duce la o realizare a unei economii de timp. Ce presupune o serie de decizii economice care trebuie adoptate în anul următor, adică o valorificare mai judicioasă a resurselor in anul următor.

Eficienta economică este principal factor calitativ al creșterii economice deoarece cu ajutorul ei se asigura sporirea efectelor cu același volum de eforturi.

Dificultatea cu care se confruntă eficiența economică se refera la modul cum trebuie combinati factorii de producție pentru a obține rezultate economice maxime în prezent și în viitor la nivelul fiecarui individ și la nivelul intregii societăți.

Există mai multe forme ale eficienței economice si anume:

eficiența utilizării resurselor umane

eficiența utilizării capitalului

eficiența utilizării resurselor naturale

eficiența utilizării noii tehnologii

eficența investițiilor

Toate activitațile și procesele economice în care se consumă muncă , resurse materiale si bănesti în scopul realizarii unor rezultate economice si sociale trebuie analizate cu ajutorul eficienței economice după principiul raționalității.

Printr-o utilizare eficientă se poate asigura creșterea economică și ridicarea nivelului de trai. Nivelul eficienței economice depinde de volumul si calitatea, atât a resurselor consumate , cât și a rezultatelor obținute.

În orice societate, economiile și investițiile au jucat un rol deosebit de important, atât la nivel macroeconomic cât și la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, există un ansamblu de factori care influențeaza deciziile fiecărei persoane sau agent economic de a renunța la un câștig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile în prezent) în favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate în viitor), insă procesele de economisire sunt prezente într-o masură mai mare sau mai mică, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecărei persoane, fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au insă un rol important si la nivelul intregii economii naționale. Astfel, sumele depuse la băncile comerciale de către persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si juridice, finanțând astfel investiții în diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea economiei în ansamblul sau.

Eficiența economică a investițiilor

Investițiile constituie economii pe care generația actuală le face la fondul de consum în vederea asigurării dezvoltării capitalului fix în următoarele perioade de timp. Eficiența economică în orice domeniu se exprimă astfel comparând efectele cu eforturile.

Prin eficiența economică a investițiilor ințelegem relația care se stabileste intre cantitatea și structura efectului, ca generator de efecte și nivelul rezultatelor economice obținute în urma desfășurării procesului investițional.

Investiția ca efort trebuie dimensionat, previzionat si argumentat. Aprecierea eficienței investițiilor se face in functie de eforturi care se poate oferi la activitatea de investiție propriu-zisa, la activitatea de producție sau la ambele forme. Efectele pe care le produc investițiile sunt :

efecte economice

efecte sociale

efecte politice

Efectele economice ale investițiilor exercită influență asupra dezvoltării spirituale, al ridicării nivelului de cultura și civilizație atât la nivelul individului cât și la nivelul întregii societăți.

Clasificarea efectelor investițiilor

Efectele investițiilor după locul lor pot fi :

directe

efecte indirecte

după momentul în care apar pot fi:

efecte actuale

efecte viitoare

după perioada în care se analizează ele pot fi:

efecte anuale

efecte totale

efecte globale

efecte nete

după modul de cunoaștere avem:

efecte programate

efecte efective

În vederea creșterii eficienței economice a investițiilor în condițiile unei economii de piață se impune luarea unor măsuri și anume:

analiza temeinică a variantelor propuse pe baza unui sistem complex de indicatori de eficiență economică

realizarea la noile obiective sau la cele modernizate a unor niveluri superioare în ce privește productivitatea muncii

respectarea termenului de punere în funcție a obiectivelor economice ce duce la recuperarea rapidă a sumelor investite

Factorii de creștere a eficienței economice sunt cei cu :

~ acțiune directa care ajuta la introducerea progresului tehnic, perfecționarea metodelor de conducere , ridicarea nivelului de pregătire profesională a forței de muncă, perfecționarea activităților de comert exterior etc

~ acțiune indirectă ajuta la modernizarea activității unităților situate în ramuri conexe, creșterea performanțelor utilajelor folosite, ridicarea calitătii materialelor prime, reorientarea exigențelor societății etc.

Factorii creșterii eficienței economice după caracterul lor pot fi:

sociali constituie elemente dimnamice de creștere a eficienței economice care pot acționa în orice domeniu

politici

naturali acționeaza în ramuri primare ca agricultura industrie, silvicultura etc.

economici ce constituie cel mai important element de creștere a eficienței economice și conțin preț , credit , dobândă etc.

tehnici care vizează promovarea progresului tehnic pentru creșterea randamentului utilajelor si a productivității muncii

Capitolul II

Investițiile

Conceptul de investiție

Dupa I. Bogdan investiția este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare și modernizare, având drept sursa de finantare renuntarea la consumurile actuale sigure , dar și mici neperformante , în favoarea unor consumuri viitoare mai mari și într-o structura moderna mai aproape de opțiunile utilizatorilor, dar probabile.

După alți cercetători economici I Vasilescu și I . Romanu investiția se defineste după doua sfere de cuprindere în sens larg inseamnă investiție financiară definită ca orice plasament ce aduce un profit cum ar fi: cumpărarea de acțiuni sau titluri de valoare, plasamente bănesti, alocare de fonduri pentru investirea în afaceri, iar în sens restrans , numită și investiție de capital ce se refera la achiziționarea de mijloace fixe și modernizarea lor

Indicatorii care evalueaza investițiile în economie sunt aceia care aduc un spor de venit în condițiile creșterii volumului de investiții, el fiind important în proiectarea cresterii economice .

Clasificarea investițiilor:

Criteriile de clasificare sunt:

După natura lor:

investiții corporale

investiții necorporale

investiții financiare

După natura efectelor scontate avem:

investiții productive

investiții neproductive

După locul unde se investește avem:

interne

externe

După influența pe care o au asupra patrimoniului :

Investiții de menținere

Investiții de expansiune

După gradul de risc pe care-l prezintă :

investiții cu risc sporit

investiții cu risc scăzut

După resursele financiare utilizate avem :

investiții finanțate din surse proprii

investiții finanțate din surse împrumutate

investiții finanțate din surse mixte

După natura relațiilor dintre întreprinzători și sursa străina de resurse pentru investiții, investițiile străine sunt :

investiții străine directe, când agentul finanțator străin capătă și posibilitatea de a lua decizii de control asupra proiectului pe linie manageriala, tehnologica, de marketing.

Investițiile străine de portofoliu care sunt plasamente pur financiare fără alte implicații în viața proiectului de investiții.

După scop avem urmatoarele investiții:

de înlocuire

de modernizare

de dezvoltare, de expansiune

strategice

După rolul funcțional pe care-l joacă în cadrul proiectului avem următoarele investiții:

directe sunt cheltuielile legate funcțional de obiectivul de investiții

colaterale sunt cheltuieli de producție legate funcțional de investiția directă

După structura cheltuielilor există :

cheltuieli pentru lucrări de construcții montaj

Alte cheltuieli- utilaje, instalații, asistență tehnică

După structura tehnologică internă avem urmatoarele investiții :

în mijloace fixe

în alte cheltuieli

în fondul de rulment

După stadiul în care se găsesc avem investiții :

în curs de execuție

terminate

După forma de proprietate avem investiții :

private

private ale statului

publice

După modul de execuție există :

investiții executate în antrepriză

investiții executate în regie proprie

investiții mixte

După natura activelor create avem investiții :

reale

financiare

Documentația pentru investiții

Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru investiții are ca obiect 3 scopuri:

să prevină riscul în procesul investițional

să documenteze pe cel care formulează opțiunea pentru investiții

să convingă pe cei care trebuie să finanțeze investiția să-și plaseze fondurile bănești în investiția respectivă

Elaborarea documentației în vederea aprobării, autorizării și realizării obiectivelor de investiții, necesită parcurgerea ordonată a unor faze și etape, care au ca scop clarificarea și obținerea unor date care stau la baza procesului de concepție a proiectului.

Elaborare în faze și etape a documentației în mod logic impune ca fiecare problemă legată de realizarea obiectivului de investiții să fie studiată și analizată global, pentru a putea fi determinate relațiile reciproce și corelațiile dintre diferite faze.

Fiecare fază necesită parcurgerea succesivă a unor etape care se concretizează într-o documentație scrisă și desenată.

La elaborarea documentațiilor pentru investiții se parcurg urmatoarele etape :

elaborarea temei de proiectare

elaborarea studiului de amplasament

efectuarea studiilor topografice și geotehnice necesare

obținerea certificatului de urbanism

elaborarea studiului de prefezabilitate

obținerea avizelor și acordurilor necesare

elaborarea studiului de fezabilitate

obținerea autorizației de construcție

elaborarea proiectului ethnic

Sunt recomandate următoarele documentații tenico-economice pentru orice proiect și anume:

studiul de fezabilitate

studiul de prefezabilitate

proiectul tehnic

Studiul de prefezabilitate este prima documentație tehnicoeconomică prin care se formulează obținerea pentru investiția respectivă, necesitatea, oportunitatea, eficiența, și condițiile de realizare.

Toate documentațiile au în general două parți una scrisa și alta desenată.

În partea scrisă se prezintă necesitatea și oportunitatea investiției, investitor, ordonatorul de credite, amplasamentul, suprafața terenului, sursele de finanțare, valoarea estimativă a obiectivului de investiții, cheltuielile pentru studiile de prefezabilitate și fezabilitate, cheltuieli pentru obținerea avizelor și a documentației necesare elaborarii studiilor de prefezabilitate și fezabilitate.

În partea desenată, studiul de prefezabilitate cuprinde planul general de amplasare cu unele detalii, se elaborează pe baza temei de proiectare.

Studiul de prefezabilitate este aprobat împreună cu actul de proprietate asupra terenului.

Studiul de fezabilitate se elaborează în baza aprobării studiului de prefezabilitate și a obținerii avizelor stipulate în certificatul de urbanism.

Studiul de fezabilitate repreziintă un prim proiect ideal al obiectivului de investiții cu o evaluare bazată pe previziunea piețeiaborarii studiilor de prefezabilitate și fezabilitate.

În partea desenată, studiul de prefezabilitate cuprinde planul general de amplasare cu unele detalii, se elaborează pe baza temei de proiectare.

Studiul de prefezabilitate este aprobat împreună cu actul de proprietate asupra terenului.

Studiul de fezabilitate se elaborează în baza aprobării studiului de prefezabilitate și a obținerii avizelor stipulate în certificatul de urbanism.

Studiul de fezabilitate repreziintă un prim proiect ideal al obiectivului de investiții cu o evaluare bazată pe previziunea pieței interne și externe, evaluări și calcule de eficiență economică din care rezultă următoarele :

necesitatea și oportunitatea investiției

profilul , sortimentele și capacitatea de producție

termenele de punere în funcție

tehnologia, utilaje, instalații

destinația produselor

furnizorii de materii prime

soluții constructive si arhitecturale

utilități

surse de finanțare

manopera și numarul locurilor de muncă

eficiența economico-financiară a investiției

devizul general.

Eficiența economică a investițiilor

Analiza eficienței economice a investițiilor și factorul timp

a)- Sistemul de indicatori ai eficienței economice a investițiilor

Opiniile exprimate în literatura de specialitate, converg în cea mai mare parte către, ”folosirea mai multor indicatori” în vederea caracterizarii riguroase a eficienței economice a diferitelor “variante de investiții”

Acești “indicatori”alcătuiesc un sisitem în care intră atât “indicatori valorici” (volumul investițiilor, investiția specifică, durata de recuperare a investițiilor), cât și “indicatori naturali” (capacitatea de producție, în expresie fizică, consumurile specifice de materiale, durata de execuție a investitiilor, etc)

În practică se întâlnesc o serie de clasificări a « indicatorilor de eficiență a invetițiilor » grupați după anumite criterii cum ar fi :

-în funcție de importanța indicatorilor, în adoptarea deciziilor de investiții, grupare, care cuprinde « indicatori cum ar fi :

-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra « eficienței activității viitoare a obiectivului economic.

Acești indicatori caracterizează de fapt performanța economică a producției viitoare (capacitatea de producție, costul producției, nr personalului, productivitatea muncii)

-indicatori de baza- care exprimă aproape exclusiv eficiența propriu zisa a investițiilor (volumul de investiții, durata de execuție a investițiilor, durata de funcționare, investiția specifică, randamentul economic al investițiilor, etc)

-indicatori specifici- care sunt specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizând anumite aspecte particulare ale eficienței investițiilor în unele sectoare economice

-indicatori suplimentari- cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de mecanizare, consumurile specifice de utilități, etc

În timp ce în general, categoria « indicatorilor cu caracter general »este mai cunoscută, categoria celorlalți indicatori sunt mai puțin cunoscuți, indicatori care vor fi prezentați în continuare .

1.-În categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanți indicatori de apreciere a « eficienței investițiilor »

– În altă ordine de idei, unii din acești indicatori, exprimă direct sau nemijlocit, elemntele raportului de « eficiență economică »-(efectul sau efortul investițional), fiind considerați :indicatori de calcul » iar altii corelează intr-o formă sau alte elementele respective, fiind indicatori propriu-ziși » de eficiența a investițiilor.

– Ca o ultima precizare , trebuie să cunoaștem că acesti indicatori, pot imbrăca diferite forme ca: forma statică de prezentare-care ține de abordarea tradiționala, fiind de esență contabilă iar, forma dinamică de prezentare-ține de analiza pe fluxuri, fiind de esență financiară

Principalii indicatori de baza se concretizează în calcularea următorilor indicatori :

b)-Volumul (valoarea) investiței-reprezintă principalul indicator care caracterizează « marimea efortului investițional ». El exprimă valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma pentru realizarea obiectivului de investiții, pâna la punerea în funcțiune.

Practic este vorba despre-cheltuielile de investiții, stabilite pe baza de deviz, însă prin extensie Indicatorul, cuprinde și stocul de active circulante, necesar pentru primul ciclu de funcționare, precum și de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sunt-cheltuielile pentru pregătirea forței de muncă și cheltuielile pentru supravegherea lucrărilor de investiții).

Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezintă-cheltuiala totala de investiții, calculată cf devizului general

Mo-necesarul de active circulante pentru începerea funcționării obiectivului

Cs-alte cheltuieli (pregătirea personalului, supravegherea lucrărilor, etc)

Acest indicator, numit și « suma capitalului investit »reprezintă soldul fluxurilor monetare legate de punerea în funcțiune a activelor integrate în proiectul de investiții.

Soldul respectiv, se determina prin compararea plăților (ieșirilor de trezorerie) cu incasările (intrările de trezorerie)

Principalele elemente de plați sunt :

-plațile pentru achizitionarea echipamentelor sau realizarea construcțiilor, evaluate fără TVA, dacă aceasta este deductibilă, plus costurile de oportunitate corespunzătoare activelor proprii folosite;

cheltuielile auxiliare, legate de punerea în funcțiunea obiectivului (studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal)

-necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de creșterea cifrei de afaceri, pe care o a genera noul obiectiv (pentru stocuri minime de materiale și produse și pentru acordarea de termene minime de plată a clienților)

Încasarile cele mai importante, provin din :

– vânzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea în funcțiune a obiectivului ;

– veniturile auxiliare de natură fiscală sau economică, provenind din administrare ;

Pe baza celor prezentate, evaluarea financiară a capitalului, investit, se poate face prin relația

C = I + FlIM + FLFR – VE – FLF unde :

C -capitalul investit ;

I-imobilizări fixe ;

FlIM -fluxuri de lichidități relative la investițiile materiale ;

FLFR -fluxuri de lichidități legate de necesarul suplimentar de fond de rulment ;

VE -valoarea netă a echipamentelor disponibilizate și vândute pe piața de ocazie ;

FLF -fluxuri de lichidități legate de mediul fiscal ;

Această evaluare a indicatorului este mai dificilă, dar este mai riguroasă, deoarece include toate cheltuielile necesare pâna la punerea în funcțiune a obiectivului de investiții.

c.-Durata de execuție a investiției-care sintetizează, perioada de timp, în care are loc materializarea cheltuielilor de investiții în capitalul fix.

De regula, aceasta perioadă, care se întinde pâna în momentul punerii în funcțiune a obiectivului, ocazionează doar consumuri de resurse, fără a se obține vreun rezultat util de aceea, pentru a reduce volumul imobilizărilor de fonduri, este necesară scurtarea, pe cât posibil, a duratei de execuție, fărî a dauna, asupra calității lucrărilor de investiții. Totodată cautarea de soluții, pentru punerea parțială în funcțiune a capacitatilor de producție poate contribui la diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fondurilor de investiții.

d.-Durata de viață a investiției-reprezintă, perioada de timp în care obiectivul după ce a fost executat, recepționat și pus în funcțiune, este utilizat conform destinației sale asigurându-se recuperarea capitalului investit și obținerea unui surplus (profit).

Această perioada ține din momentul intrării în funcțiune a obiectivului și până la scoaterea din uz, datorită uzurii fizice și morale a capitalului fix. In cadrul său, capitalul fix, realizat este de regulă supus amortizării, prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de amortizare(liniară, progresivă, regresivă). Estimarea duratei de viață a investiției, pare la prima vedere o problemă relativ simplă, deoarece în economia centralizată, ea se reducea la preluarea duratelor normale de funcționare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege. În realitate însă problema nu este deloc simplă, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii pentru stabilirea duratei de viață a unei investiții. În esență este vorba de o o alegere între « criteriile de ordin tehnic » si cele « de ordin economic »

Criteriile tehnice ne îndeamnă să « identificăm durata de viață » a unei investiții cu « durata sa fizică normală de exploatare a obiectivului » La rândul său « durata fizică » este definită de condițiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar și anumite conditii juridice (de pildă-construcția unui imobil pe un teren obținut prin concesiune pe o durata limitată)

Criteriile de ordin economic-implică asimilarea cu « durată de utilizare economică a1 obiectivului » respectiv, cu intervalul de timp în care cheltuielile efectuate sunt recuperate din « veniturile obținute prin exploatarea productivă a investiției ». Practic determinarea « duratei economice »este destul de relativă, deoarece « rentabilitatea investiției »se află sub incidența mai multor factori (produsele își pot epuiza ciclul de viață, prețurile se pot schimba, costurile la fel) Relativitatea deteminarii este cu atât mai accentuată, cu cât orizontul previziunii este mai indepărtat. De aceea pentru proiectele de investiții cu « durata mare de exploatare , între 30-50 ani».

Se recomandă ca previziunea fluxurilor de încasări și plăți, să se faca pe o perioada mai scurtă (10-20 ani) numita și « orizont economic al firmei », urmând ca veniturile ulterioare acestei perioade să fie incluse în valoarea reziduală a investiției ».

Referitor la fixarea « duratei de viață a investiției», există și alte concepții.

De pildă, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade :

-durata de viață fizic normală a investiției

-durata de viață tehnologică ;

-durata de viață a produsului pe piață ;

O alta opinie prevede fixarea « duratei de viață », prin fixarea unei » durate intermediare ».

Între « durata fizică a echipamentului si durata de viață a produsului, etc».

-Investiția specifică-care asigură « comparabilitatea între-efortul financiar-facut pentru realizarea unui obiectiv economic, și –capacitatea de producție a obiectivului respectiv »

Relațiile de calcul, folosite, diferă după cum investiția « vizează realizarea de obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente ».

Pentru « obiectivele noi »relația de calcul a investiției specifice, (i) este :

i= I / Q , în care : I-reprezintă investiția totala

Q-capacitatea de producție

Pentru investițiile în « modernizări, dezvoltări sau retehnologizari »ale obiectivelor existente, indicatorul se calculează astfel :

I = I / Q1 – Qo unde :

Q1-este capacitatea de producție după modernizare

Qo-capacitatea de producție înainte de modernizare

Capacitatea de producție a unui obiectiv economic, poate fi exprimată în mod diferit în funcție de specificul activitîții, cu exprimare frecventă, în » unitati naturale » (kg, tone, litri) dar la o producție eterogena se poate folosi și exprimarea « natural-convențională » (tractoare convenționale, hectare aratura normală, strunfuri convenționale, unități nutritive), sau chiar « exprimarea valorică ». Ca o concluzie »capacitatea de producție » exprimă « producția maximă » ce poate fi obținută, la obiectivul respectiv, într-o anumită perioda de timp, de obicei un (1) an, indicatorul »investiției specifice »trebuind să țină seama și de numărul anilor de funcționare, după urmatoarea formulă :

I = I / (Q x df)

Exemplu : – valoarea investiție (mil ron) ………… 120..cazul A si……100 cazul B

– capacitatea de producție( tone)………1000 A și……. 1000 B

– durata de funcționare (ani)………….. 10 A și……. 8 B

Dacă folosim relația de calcul,  » valoarea investiției specifice», va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t

Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizarea că varianta mai optimă este în cazul B.

Daca se utilizeaza a doua relație de calcul, care ține seama de durata de functionare, « valoarea investiției specifice » va fi :

Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an

Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasă fiind A

-Durata de recuperare a investiției- numit și »termen de recuperare », exprimă numărul de ani necesar, pentru recuperarea « capitalului investit inițial », sau altfel spus »o investiție va fi cu atât mai atractivă pentru un investitor, cu cât veniturile care se vor obține vor permite recuperarea rapidă a capitalului investit »

Pe baza calculării acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investiții, decât dacă durata lor de recuperare este mai mică decât un standard prestabilit (durata normativa de recuperare), care la rândul său, este mai mic decât « durata de viață a investiției, fiind ales proiectul de investiții a carei « durată de recuperare » este mai scurtă.

În principiu,  »durata de recuperare » se calculeaza prin, raportarea « investiției  totale » (I) la « avantajul » (efectul- economic mediu anual), din care se reconstituie capitalul investit (E) dupa formula : T = I / E

În cea ce privește « valoarea capitalului investit » de la numitorul relației, înainte de 1989, era sinonim cu « marimea anuală a beneficiului » ; »venitul net » sau » acumulările bănesti »

Actualmente, numitorul relației de calcul, poate fi reprezentat de « profitul brut » ; « profitul net » rămas după impozitare ; »cash-flow »-ul brut sau net ;

Pentru nivelul « microeconomic » este oportună utilizarea » fluxului net de trezorerie » rezultat din exploatare, a investiției (flux de lichidități nete) numit si « cash-flow » (CF)-net

Acesta poate fi asimilat, cu « suma profitului net, dupa impozitare și amortismentelor perioadei, conform formulei :

CF = CA – EF = CA-[CE + i(CA – CE – A)] = (1-i)(CA – CE – A) + A

unde :

CA =reprezintă încasările anuale(veniturile)

EF =reprezintă plățile anuale

CE =cheltuielile anuale de producție(exploatare)

A =amortizarea anuală activelor fixe incluse în proiect

i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta sub formula (1-i)(CA – CE – A) = profitul net, dupa impozitare

În cazul » proiectelor de investiții de raționalizare », sau de « productivitate » obiectivul nu este « cresterea volumului vânzărilor »a cifrei de afaceri, ci »reducerea costurilor de exploatare »calculul fluxului de lichidităti nete se poate face după modelul prezentat mai jos :

Dacă fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de investiții au aceeași valoare în fiecare an, atunci « durata de recuperare » s-ar calcula astfel :

Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul anual

Dacă însa fluxurile sunt inegale, atunci este necesar să se determine, fluxurile cumulate la finele fiecărui an, pâna se atinge « valoarea investiției inițiale »

De fapt, calculul obișnuit al fluxurilor financiare, ține seama și de « cheltuielile de investiții » care se constituie ca « fluxuri negative » (ieșiri sau plăti). Deci « durata de recuperare » poate fi reperata în funcție de momentul în care « fluxurile anuale » dupa ce înregistrează valori negative, devin egale cu « zero ».

Exemplu :

a) Un proiect de investiții pentru realizarea unui obiectiv în valoare de 1.000 mii ron.

b) Durata de execuție a obiectivului este de 2 ani

c) Cheltuiala de investiții se repartizează în mod egal pe fiecare an (1.000 : 2 = 500)

d) Durata de funcționare este de 5 ani

e) Se aplică metoda liniară de amortizare (cheltuieli cu amortizare-200 mii ron)

f) Impozitul pe profit este de 16%

g) Cifra de afaceri anuală este de 800 mii ron

h) Cheltuielile de exploatare anuale sunt de 500 mii ron

i) Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus.

Din datele prezentate rezultă că investiția se recuperează în cel de al 4-lea an, de funcționare a obiectivului pentru ca la sfârșitul acestui an, fluxul de numerar din exploatație cumulat depășește suma investită, iar fluxul cumulat total (exploatație + investiții) devine pozitiv.

Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani

Fluxul annual( 275 mii ron)

Pentru compararea variantelor de investiții, prin prisma duratei de recuperare, existț două posibilități și anume:

se calculeaza acest indicator pentru fiecare variantă, opțindu-se pentru varianta de durată de recuperare cea mai redusă ;

se calculeaza durata de recuperare a « investiției suplimentare » a diferitelor variante comparativ cu o variantă de bază sau de referință dupa formula : Ts = Ii – Io / Ei-Eo unde : i = varianta curenta ; o = varianta de referință

Durata de recuperare ne ofera o anumită apreciere asupra riscului caracteristic unui proiect de investiții, în masura în care « fluxurile de lichidități » se pot estima destul de precis.

Durata de recuperare a investitiilor caracterizează însă și « viteza de recuperare » a « capitalului investit » care se calculează cf formulei ca un « raport » dintre: fluxul de lichidități mediu anual și investiția specifică. Acest raport este de fapt « inversul » duratei de recuperare, este cunoscut sub denumirea de « coeficient de eficiență »sau de « randament anual al investiției » (return on investement-ROI), și se calculează după formula :

Viteza de recuperare = Durata normală de funcționare

Durata de recuperare

g. Cheltuielile echivalente sau recalculate-arată de câte ori, se poate recupera « capitalul investit », în cadrul duratei normale de funcționare » a obiectivului realizat.

Indicatorii prezentați anterior, luau în calcul numai marimea « efortului investițional » fără să țină cont de nivelul « cheltuielilor de producție »sau de « exploatare ».

Se întâmplă însă ca un « efort investițional  important»să fie avantajos pentru obținerea de economii importante, la cheltuielile anuale de producție.

De aceea este necesară,  »reunirea »-cheltuielilor de investiții, cu cheltuielile de producție,

Această « reunire »are loc prin calcularea indicatorului »cheltuieli echivalente »

(recalculate), cf formulei :

K = I + C x D in care :

K =cheltuielile recalculate

I =valoarea investiției

C =cheltuielile anuale de producție

D =durata de funcționare normală

Indicatorul astfel calculat, exprimă « efortul total »(investiții plus cheltuieli de exploatare în perioada din vederea realizării producției). În această variantă el se folosește pentru compararea diferitelor variante de proiecte de investiții cu aceeași mărime a capacităților de producție.

În cazul în care capacitatea de producție diferă de la o variantă la alta de investiții, se calculează un alt indicator al « cheltuielilor echivalente » după formula :

K = I + C x D unde Q-reprezintă capacitatea de producție Q x D

Indicatorul exprimând sub aceasta formulă mai bine, » efortul financiar total (investiții + cheltuieli de producție) necesar pentru obținerea unei « unități de capacitate »

h.-Randamentul economic al investiției-are un grad mai mare de cuprindere decât ceilalți indicatori prezentați, deoarce privește procesul investițional în întregul lui, începând de la efectuarea primelor cheltuieli de investiții (cheltuieli de proiectare)și până la scoaterea din funcțiune a obiectivului economc ca urmare a uzurii sale fizice și morale.

El asigura comparabilitatea între profitul net total obținut în urma realizării obiectivului și efortul investițional total. Formula de calcul este :

R = Bt / It unde :

R =reprezintă randamentul economic al investiției

Bt =profitul net total

It =investiția totală

Profitul net care se foloseste în calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu « profitul net anual » (rezultatul net, care se foloseste în activitatea curentă a întreprinderilor și care se determină ca « diferență între profitul brut și impozitul pe profit ».

Este vorba aici despre profitul net obținut pe întreaga durată de funcționare a obiectivului, după ce « efortul  investițional a fost compensat de profitul anual » calculându-se după formula :

Bt = B x D – It unde :

D =durata de funcționare a obiectivului, sau cu alte cuvinte :

R = Bt / It = B x D – It = B x D – 1

It It

Particularitățile acestui indicator constau în :

– în varianta teoretică, el ia în calcul parte din veniturile unei investiții, din care se asigură reconstituirea fondurilor avansate, deci ține cont de profit.

-în economia de piață, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramân la dispozitia agenților economici și concură efectiv la recuperarea capitalului investit. Ceea ce atrage după sine, includerea amortizării în baza de calcul a « duratei de recuperare » alaturi de « profitul net »

-având în vedere că toți indicatorii de « eficiență a investițiilor » (durata de recuperare, randamentul economic) trebuie să folosească o baza comună de date, propunem că » randamentul economic » să fie calculat în funcție de « fluxul net de trezorerie » (profitul net plus amortizare) și numai în funcție de « profitul net »

Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta și o altă forma care să unifice baza de date pentru « randamentul economic » și pentru « durata de recuperare » prin care « randamentul anual » să exprime « rentabilitatea investiției »:

R = E x D – It = E x D –1 = D – 1

It It T

unde : E = fluxul annual de trezorerie ; T = durata de recuperare ;

Economisirea presupune "păstrarea" în siguranță a sumelor deținute, în timp ce prin investirea acelorași sume se asteaptă o "multiplicare" a acestora. Putem considera însă că cel mai adesea sumele disponibile sunt investiție, întrucât renunțarea la un caștig prezent prin economisire (cum am amintit anterior) va trebui compensată prin diverse modalități (dobânzi, dividende, etc), iar păstrarea sumelor disponibile în casă, în moneda națională (ca modalitate "extremă" de economisire) nu se practică pe scară largă.

Desigur, alegerea căilor celor mai potrivite de economisire și investiție se poate dovedi a fi un proces dificil, având în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumenetelor disponibile, instabilitatea pe care o traversează anumite piețe, recesiunea economică, etc. În aceste condiții se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care să ofere o pastrare în siguranța cea mai deplină a acestor economii, dar și multiplicarea lor în timp, devenind practic dintr-un instrument de economisire unul de investire. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai să asigure acestora o protecție la inflație, ci și să aduca un caștig real, în condițiile unui risc acceptabil.

Un alt concept ce trebuie analizat în elaborarea unei strategii de investiții este diversificarea investiților. Aceasta înseamnă plasarea sumelor disponibile în mai multe instrumente diferite de economisire și investire, și/sau în diferite variante ale aceluiași tip de instrument (în mai multe acțiuni diferite cotate la bursă sau în titluri la mai multe fonduri mutuale). Indiferent de nivelul sumelor de care dispuneți pentru economisire, puteți "testa" eficiența și randamentul fiecarui tip de investiție prezentat mai jos, fără a fi nevoie să dispuneți de fonduri însemnate sau de cunostințe foarte avansate în domeniile respective.

Economiile și investițiile -Rentabilitate și Risc

În condițiile amintite anterior se pune problema alegerii modalității optime de investire, care să corespundă cel mai bine scopurilor și așteptărilor celui ce investește. Pentru aceasta, vom asocia fiecărui tip de investiție (sau plasament) două noțiuni: rentabilitate și risc.

Prin rentabilitate întelegem nivelul caștigului asigurat de către o investiție. Spre exemplu, rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinată de nivelul dobânzii acordată de banca deponentului.

Cel mai răspândit mod de exprimare a rentabilității este exprimarea procentuală, întrucât aceasta ne ofera o imagine comparabilă a rentabilității diferitelor instrumente de investiție. Există mai multe modalități de calcul a rentabilității unui plasament, însă pentru simplificare vă propunem urmatoarea formulă de calcul:

Rentabilitate (%) = (suma finală – suma inițială investită) / suma inițială investită x 100

Spre exemplu, considerăm situația depunerii la banca a unei sume de 500.000 lei, pe o perioadă de 6 luni, cu o dobândă aferentă acestei perioade 75.000 lei. Rentabilitatea depozitului bancar pentru cele 6 luni se va situa la nivelul de 15% din suma inițială (corespunzatoare unei dobânzi anuale de 30%).
Putem calcula rentabilitatea unei invesții în acțiuni. Spre exemplu cumpărăm la 1 ianuarie 500 acțiuni ABC la un curs de 1.000 lei/acțiune și le vindem la 1 iulie ale aceluiași an când cursul lor a devenit 1.500 lei/acțiune. În acest caz suma inițială investită va fi de 500 acțiuni x 1000 lei acțiune = 500.000 lei, suma finală va fi 500 acțiuni x 1.500 lei/acțiune = 750.000 lei, iar rentabilitatea investiției va fi:

Rentabilitate(%)=(suma finală – suma inițială)/suma inițială x 100 =
= (750.000 – 500.000) / 500.000 x 100 = 50%.

Acum avem la dispoziție un indicator pentru a asigura comparabilitatea celor două modalități de investire propuse mai sus – depozit bancar și investiția în acțiuni.
Revenim la exemplul investiției în acțiunile ABC: am presupus că după cele 6 luni, cursul acțiunilor a înregistrat o creștere de 50%. La fel de bine, însă, acest curs putea înregistra o creștere mai mică, sau chiar o scădere, determinând o rentabilitate negativă, respectiv o pierdere pentru investitor.

Astfel ajungem la noțiunea de risc. Riscul reprezintă probabilitatea de obținere a unei anumite rentabilități. Nu exista o formula universală de calcul a riscului, întrucât există nenumărați factori ce pot afecta performanțele unei anumite investiții: în cazul depozitului bancar există riscul (mai mic) de faliment al băncii, în timp cel în cazul investiției în acțiuni există riscul (mai mare) ca acțiunile să scadă ca urmare a rezultatelor slabe ale societații ABC.
Există o legatura direct proportională între riscul și rentabilitatea unei investiții. Astfel cu cât riscul este mai mic, cu atât rentabilitatea investiției este mai redusă; cu cât riscurile sunt mai mari, cu atât crește și rentabilitatea ce poate fi asigurată de o investiție.
Concluzia care se desprinde este că trebuie urmărit acel tip de investiție care asigură un raport optim între rentabilitate și risc, raport ajustat în funcție de așteptările, posibilitățile și nu în ultimul rând aversiunea față de risc a fiecarui investitor.
O alta noțiune cu care ne vom familiariza este lichiditatea, care reprezintă capacitatea unui activ de a fi transformat în bani. Astfel, spunem ca investiția în acțiuni la bursă este mai puțin lichidă (acțiunile se transformă mai greu în bani, prin vânzarea lor la bursă, existând posibilitatea să nu găsim nici un cumparator interesat) decât un depozit bancar (poate fi transformat mai ușor în bani, aceștia putând fi retrași oricând de la bancă).

Capitolul III

Studiu de caz

1 DATE GENERALE

2. DATE TEHNICE A INVESTIȚIEI

Date generale (zona și amplasamentul, date climatice) Situația existentă a utilităților și analiza acesteia Obiectivele studiului de fezabilitate Analiza și selecția variantelor optime Ipoteze de lucru și evaluarea variantelor optime

3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPE PRINCIPALE

PROIECT

1. DATE GENERALE

Denumirea investiției Proiect de îmbunătățire a calității și creștere a capacității de colectare a deșeurilor, în judetul Mures, în cadrul Spitalului județean ,de gestionare a deșeurilor finanțată prin programul PHARE 2006-CES

b) Elaborator Bîndila Ecaterina

c) Ordonatorul principal de credite Consiliul Judetean Mureș și Spitalul județean

d) Autoritatea contractantă Consiliul jud. Mureș

e) Amplasamentul (țara, regiunea, județul, localitatea) România, Jud. Mureș, orașul Tg.Mureș

f) Tema, cu fundamentarea necesității și oportunității avute în vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate Tema proiectului o reprezintă îmbunătățirea calității și creșterea capacității de colectare a deșeurilor din orașul și în special din cadrul spitalului , unele deșeuri avand un regim special, siringile, ustensilele medicale etc.

De asemenea prin acest proiect se mai dorește implementarea unui sistem integrat de colectare și transport al deșeurilor .

Având în vedere ca în zona Tg. Mureșului, la spitalele din județ, și în general în jud.Mureș situația actuală a colectării deșeurilor se prezintă dezastruos ( se realizează o colectare neselectivă , ocazională a gunoiului , depozitare în rampe ilegale , deversarea lor în ape curgătoare ) se impune realizarea unui proiect de gestionare integrată a deșeurilor menajere .

Aceste firme nu au contracte cu primăriile ci direct cu cetățenii. Aceastea nu reușesc să colecteze decât într-o mică măsură cantitatea de deșeuri rezultată , acest fapt ducând la amenajarea de rampe ilegale sau la deversarea lor în apele curgătoare din zona sau la liziera pădurii.

Cantitatea de deșeuri produsă de spitalele din județ este de aproximativ 3000 m³ anual . Din această cantitate la groapa de gunoi amenajată lângă orașul Mures ajung aproximativ 1500 m³. Restul se regăsește în natură unde aceste resturi sunt greu asimilabile. În zonă au fost descoperite de către funcționarii primăriilor componente peste 25 de locuri unde se aruncă ilegal deșeurile menajere .

Acest proiect este primul pas în implementarea Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor (PRGD ) în regiune. Planul prevede implementarea unui sistem de colectare și transport compatibil în toate localitățile din regiune .

În special cele din spitale care unele dintre deșeuri au un regim special, pentru a constitui mai apoi celulele de bază pentru un sistem integrat cu operator unic , cu un management a deșeuruilor performant în concordanță cu directivele pe probleme de mediu a Uniunii Europene .

Pentru relizarea acestui deziderat sunt necesare fonduri importante pe care Consiliile Locale din zona nu le-au avut la dispoziție până acum. Oportunitatea ivită pentru rezolvarea acestei probleme este programul PHARE2006-Coeziune Economică și Socială (schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor ) , care își propune sprijinirea autorităților locale în efortul lor de a reabilita și proteja mediul înconjurător și de a realiza un management integrat al deșeurilor .

g) Descrierea investiției (descriere generală, stare actuală, preconizări)

Prezenta investiție își propune să rezolve problema pusă prin tema de proiect prin achiziționarea de pubele ecologice pentru colectatul deșeurilor ce nu pot fi valorificate , containere ecologice pentru fiecare dintre materialele reciclabile (plastic și material textil) și de mașini de transportat și compactat deșeuri menajere specializate .

Mecanismul de funcționare a investiției este următorul : fiecare gospodărie va primi din proiect o pubelă ecologică necesară colectării deșeurilor nereciclabile. Această pubelă va fi umplută și ridicat săptămânal de către personal specializat cu mașini de compactat și transportat .

Materialele refolosibile se vor depozita în containerele ecologice puse la dispoziție prin proiect și vor fi ridicate de masini specializate o data la două săptămâni . Aceste containere se vor plasa în gospodăriile cetățenilor datorită faptului că nu pot fi amplasate pe drumurile publice acestea fiind înguste, caracteristice zonei de munte.

Deșeurile menajere vor fi transportate la rampa de gunoi existentă, unde vor fi depozitate . Materialul plastic și cel textil se vor balota și se vor preda spre valorificare firmelor specializate .

Acest mecanism asigură o creștere a gradului de colectare a deșeurilor din zona țintă și totodată duce la reducerea cheltuielilor populației pentru a depozita deșeurile menajere. De asemenea duce la obținerea de beneficii din vânzarea deșeurilor refolosibile .

În cadrul acestui proiect de vor achiziționa 3 mașini de transportat deșeuri , peste 7300 pubele ecologice de min 0,04 m³ și de peste 130 containere ecologice de 1,1 m³. Vor fi angajate persoane de deservire din zonă ( peste 15 pers ) .

În acest moment deșeurile se colectează într-o proporție de sub 50% de către societăți comerciale . Acestea au contracte cu cetățenii și cu instituțiile sanitare și alte instituții din oraș și județ, în localități și percep taxe direct de la ei .Consiliile Locale ale localităților partenere nu au contracte încheiate cu aceste societăți , serviciile nefiind concesionate .

Prin realizarea acestui proiect se urmărește creșterea gradului de colectare a deșeurilor menajere ,la un procent ce depășește 80 % și la realizarea prin colectare selectivă de venituri de peste 150000€ la bugetele locale care să ducă în final la moderarea creșterilor de taxe și impozite pe care le plătesc cetățenii localităților .

Se urmărește de asemenea educarea populației din zonă în spiritul protecției mediului și în special de conștientizare a beneficiilor pe care le aduce colectarea selectivă a deșeurilor .

Se vor reduce rampele de depozitare a deșeurilor amplasate ilegal .

Astfel se va realiza o mai bună protecție a mediului prin îndepărtarea a măcar unui factor poluant din zonă .

2. DATE TEHNICE A INVESTIȚIEI

Date generale (zona și amplasamentul, date climatice)

Regiunea la care face referire proiectul se află în vestul județului Mureș într-o zonă cu relief muntos și colinar ,traversată de mai multe cursuri de apă . De aici și dificultatea realizării unui sistem integrat de colectare a deșeurilor . Specificul localităților partenere este întinderea pe suprafețe mari și accesul de multe ori greoi la gospodăriile componente. Zona are un puternic potențial turistic existând peste 1000 de cabane și case de vacanță . Aceasta face ca numărul populației să crească simțitor la sfârșit de săptămână și în perioada vacanțelor. De aici și o creștere a cantităților de gunoi rezultate.

Clima exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental cu Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 si 10,4 oC. Răcirile excesive de iarnă, prin inversiuni de temperatură, constituie o caracteristică pregnantă pentru zonele depresionare, făcându-le improprii pentru culturile mai pretențioase și pentru amplasarea unor unitați industriale poluante ale atmosferei.

Umezeala aerului variază ca medie anuală între 70-80 % în zonele de câmpie, depășind 80 % în zona montană. Repartiția precipitațiilor este inegală, cu cantități minime de circa 550 mm în zonele joase și maxime de 1500 mm în zona montană.

Vânturile, cu dominanță generală vestică, sunt totuși influențate de poziția principalelor masive muntoase și de orientarea culoarelor de văi

Situația existentă a utilităților și analiza acesteia

În acest moment există diverse firme ce realizează colectarea neselectivă a gunoiului în proporție sub 50 % . Se colectează în recipiente neecologice ,nestandardizate, existînd posibilitatea golirii lor accidentale de către animale și de amplificare a riscului de îmbolnăvire a populatiei . Transportul se face cu utilaje nespecifice generând resturi și mirosuri neplăcute. Deșeurile menajere sunt transportate la groapa de gunoi. Aceasta este o groapă neecologică cu orizont de închidere prevăzut în PRGD în anul 2012 .

Situația populației, a spitalelor, a cantităților de deșeuri produse și colectate existentă în acest moment este prezentată mai jos . Cantitatea de deșeuri pe care o produc locuitorii din zonă și spitalele în special, a fost prelevată din estimările existente la fiecare primărie în parte . Având în vedere că nici o primărie din cele enumerate mai sus nu are serviciu de salubritate propriu estimările sunt facute de către funcționarii primăriilor , iar spitalele nici nu mai intră în discuție, acolo neexistând serviciu separat pentru așa ceva.

Cantitatea de deșeuri colectată în regiunea țintă este q

q = q1 + q2 + q3 + q4 + q5 + q6 + q7 + q8 + q9 + q10 = 2352 + 612 + 288 + 287 + 65 + 219 + 220 + 155 + 175 + 420 = 4793 to

în general o persoana consuma în medie o cantitate de 0,48

Cantitatea medie (qm ) estimată de deșeuri menajere care poate fi colectată în regiune este de

qm= 0,339to/an/pers.

unde q1,q2,q3,q4,q5,q6,q7,q8,q9 ,q 10-sunt cantitățile medii de deșeuri produse în fiecare localitate , P1,P2,P3.P4P5,P6,P7,P8,P9,P10- sunt numărul de locuitori deserviți în fiecare localitate iar P este numărul total de locuitori din zonă .

Cantitatea medie de deșeuri colectate în prezent (qmd )

qmd = 0,164to/an/pers.

unde qo1 qo2 qo3 qo4 qo5 qo6 qo7 qo8 qo9 qo10 sunt cantitățile efectiv colectate de la populație

Cantitatea medie de deșeuri colectată pe săptămână (qs )

qs= qmd / 52 = 164 kg / 52 = 3,15 kg/săpt/pers

Gradul de colectare mediu a deșeurilor ( G )

G= Tc/Tp x100=4793/9965.5 x100=48.09%

unde Tc= cantitatea totală de deșeuri colectată și Tp= cantitate totală de deșeuri produsă

Cantitatea de deșeuri produsă în gospodării este mai mare cu aproape 50 % dar acestea sunt reutilizate pe post de îngrășământ natural .

Procentul de deșeuri reciclabile 47% ( în acest moment întreaga cantitate de deșeuri este dusă la groapa de gunoi neexistând un sistem de colectare selectivă). Structura deșeurilor rezultate în gospodăriile populatiei este arătată în graficul următor ce se bazează pe datele statistice existente la nivelul primăriilor din zonă . Procentul cel mai mare de materiale reciclabile în gunoiul menajer este reprezentat de materialele plastice ( ce includ și PET-uri ) cca 16% , apoi materialele textile cu 8 % , metalul 7 % , sticla 6 % hârtia , cartonul 8% și alte deșeuri cum ar fi , produse petroliere și uleiuri , polistiren , anvelope uzate ,deșeuri de materiale de construcții etc.

Cantitatea medie a deșeurilor de plastic produse

qmp= qm x 16% = 0,339 x 16 / 100 = 0,054 to/an /pers

Cantitatea medie a deșeurilor textile produse de o persoană într-un an

qmt= qm x 8% = 0,339 x 8 / 100 = 0,027 to/an/pers

Cantitatea medie a materialului metalic rezultat pentru o persoană într-un an

qmm= qm x 7% = 0,339 x 7 / 100 = 0,024 to/an/pers

Cantitatea medie a sticlei produse de o persoană într-un an

qms= qm x 6% = 0.339 x 6 / 100 = 0,02 to/an/pers

Cantitatea medie de alte produse rezultate ce ar putea fi recuperate pentru o persoană

qma= qm x 7% = 0,339 x 7 / 100 = 0,024 to/an/pers

Cantitatea medie de hârtie și carton produse de o persoană într-un an

qmh= qm x 8% = 0,339 x 8 / 100 =0,027 to/an/pers

Compoziția deșeurilor menajere

Densitatea medie a deșeurilor este de

ρm= 0.4 to/m³

Numărul mediu de persoane într-o gospodărie

n= 4 pers/gosp

Cantitatea medie de deșeuri produsă pe gospodărie într-o săptămână ( q )

q = qs x n = 3.15 x 4 = 12.6kg/ gosp = 0,0126 to/ gosp

Volumul mediu al deșeurilor produs de o gospodărie într-o săptămână ( V )

V = q / ρm = 0,0126 / 0,4= 0.0315 m³

Prețul plătit pentru depozitarea gunoiului la groapa de lânga Huedin

Cdep= 2.14RON~0.61€/ m³

Totalul populației beneficiară a proiectului

N=29360 pers

Obiectivele studiului de fezabilitate

Obiectivele studiului de fezabilitate pe care intenționăm să-l realizăm se referă la găsirea variantei optime de rezolvare a problemei colectării și transportului deșeurilor menajere din zona Mureș, a spitalelor din județ , iar obiectivele sunt generale și specifice

Dintre obiectivele generale amintim :

Sprijinirea programului național integrat multi-anual de inițiere și promovare a activităților de gestionare a deșeurilor la nivel local, pentru perioada următoare. Aceasta va ajuta autoritățile publice locale să implementeze prioritățile Planului Național de Dezvoltare (PND) și directivele UE, în vederea creșterii volumului de investiții atrase, reabilitării mediului și creșterii calității vieții în cadrul comunităților, precum și în vederea protejării sănătății populației;

Îmbunătățirea capacității autorităților publice locale de a contribui la protecția mediului;

Elaborarea de proiecte locale în sectorul gestionării deșeurilor, proiecte ce vor asigura facilități menite să sprijine reabilitarea și protejarea mediului înconjurător în zonele în care vor fi implementate;

Reducerea impactului depozitelor de deșeuri asupra mediului;

Îmbunătățirea colectării și transportului deșeurilor în zone în care nu a existat până acum un sistem public de salubrizare.

În contextul obiectivelor generale ale proiectului propus obiectivele specifice se încadrează perfect , fiind un punct de plecare pentru strategia viitoare de gestionare a deșeurilor menajere . Dintre obiectivele specifice ale studiului amintim:

Educarea populației în spiritul colectării selective a deșeurilor și conștientizarea de către aceasta a beneficiilor rezultate din această activitate .

Realizarea colectării deșeurilor menajere din regiunea țintă. Asigurarea transportului deșeurilor menajere la groapa de gunoi cu utilaje specifice , moderne care să poată fi utilizate și în etapele viitoare de implementare a strategiei de gestionare a deșeurilor la nivel local.

Creșterea nivelului de trai în zonă prin angajarea de personal calificat care să deservească utilitățile nou create . Angajarea a cel puțin 15 persoane pe perioada implementării și exploatării proiectului

Creșterea veniturilor bugetare la nivelul fiecărei localități componente prin colectarea unei taxe pentru salubritate și prin vănzarea deșeurilor reciclabile .

Obținerea unor fonduri de peste 150000 € din exploatarea și vânzarea produselor reciclabile.

Analiza și selecția variantelor optime

Pentru rezolvarea problemelor enunțate prin tema de proiect se pot urma mai multe scenarii ce vor fi analizate în continuare :

1.Scenariul de „ a nu face nimic „ ( fără investiții )

2.Scenariul în care se colectează deșeurile de către diverși operatori în fiecare localitate și transportul deșeurilor la groapa de gunoi

3.Scenariul în care se colectează deșeurile în sistem centralizat și sunt transportate la groapa de gunoi

4.Scenariul în care se colectează deșeurile selectiv în sistem centralizat , se compactează , se valorifică cele valorificabile și se duc la groapa de gunoi celelalte .

1. În ipoteza în care nu se fac investiții analiza scenariului din punct de vedere tehnic , economic , social, de mediu și legal se prezintă astfel :

2. Cel de-al doilea scenariu presupune că deșeurile vor fi colectate de către cetățeni în recipiente neecologice , după care vor fi transportate și depozitate la groapa de gunoi. O analiză a acestei ipoteze de lucru ar arăta astfel :

3.Scenariul în care se colectează deșeurile în sistem centralizat și sunt transportate la groapa de gunoi este un prim pas în gestionarea integrată a problemelor legate de deșeurile menajere . Analiza acestei ipoteze de lucru arată astfel :

4.Scenariul în care se colectează deșeurile selectiv în sistem centralizat , se compactează , se valorifică cele valorificabile și se duc la groapa de gunoi celelalte se bazează pe faptul că deșeurile menajere pot să stea în aer liber maximum 3 zile . În această perioadă trebuie să se asigure o cantitate optimă de deșeuri pentru a putea fi ridicată din zonele greu accesibile . Pentru aceasta se vor asigura pubele de capacități mici și containere care sa fie golite în mașini de compactat și transportat deșeuri . Analiza acestei ipoteze arată astfel :

Ipoteze de lucru și evaluarea variantelor optime

Dintre ipotezele de lucru prezentate mai sus varianta a patra este cea mai atractivă atât din punct de vedere a raportului cost beneficiu , cât și a protecției mediului . Răspunde cel mai bine obiectivelor proiectului și este cea mai bună variantă în care se va putea realiza un management integrat al deșeurilor în întreaga regiune conform PNGD .

De aici rezultă următoarea tehnologie de urmat pentru realizarea investiției:

-se efectuează sortarea deșeurilor în gospodăriile cetățenilor ( se separă deșeurile organice care după compostare se utilizează în gospodăria proprie , materialul plastic inclusiv PET-urile ,materialul textil și materialul metalic restul considerându-se deșeu nerecuperabil ce trebuie colectate și transportate la groapa de gunoi.

-deșeurile menajere se depoziteată în pubele ecologice ( câte una pentru fiecare gospodărie )

-materialul plastic se depozitează în containere ecologice ( unul la mai multe gospodării )

-materialul textil se depozitează în containere ecologice ( unul la mai multe gospodării )

-materialul metalic se depozitează în gospodăriile cetățenilor individual

-deșeurile menajere se ridică de către un utilaj specializat care le compactează și le transportă la groapa de gunoi de la Cristești .

-materialul plastic va fi trecut printr-un utilaj de reducere a volumului ( de tip moară cu valțuri ) după care va fi preluat de către firme specializate si valorificat

-materialul textil va fi preluat și valorificat

-materialul metalic va fi preluat și valorificat

-hârtia și cartonul se folosesc în gospodăria proprie

-deșeurile nerefolosibile care au ajuns la groapa de gunoi de la Cristești vor fi compactate și depozitate

-după construirea rampei ecologice și construirea unei stații de transfer deșeurile sortate și compactate vor fi transportate la aceasta

Amplasarea pubelelor și a containerelor ecologice se va face în curțile oamenilor , iar în spitale se vor sorta de catre personal și vor fi instruiți pacienții cum sa colecteze gunoiul pe sortimente, pentru a putea fi mai usor reciclat.

Pentru containere s-a optat pentru această soluție datorită faptului că în zona de munte drumurile sunt foarte înguste și amplasarea lor pe marginea drumurilor pe platforme se beton special amenajate ar îngreuna foarte mult accesul mașinilor . Astfel pentru a obține acceptul cetățenilor de a amplasa containerele pentru deșeuri textile și material plastic în interiorul gospodăriilor proprii se va proceda la exonerarea de taxe de salubritate a familiilor respective .

Pentru realizarea acestei tehnologii de colectare selectivă a deșeurilor menjere este necesară o investiție în pubele ecologice și mașini de compactat și transportat deșeuri. Numărul acestora este dat de numărul de cetățeni deserviti și gradul lor de încărcare .

În contextul creșterii economice preconizate pentru următorii ani odată cu creșterea consumului se va produce și o creștere a volumului de deșeuri și a gradului de colectare . În următorii ani se estimează că va crește gradul de colectare a deșeurilor la peste 80 % (PRGD)

Volumul de deșeuri menajere rezultate în acest moment pe o gospodărie într-o săptămână este de V = 0.0315 m³ ,rezultând un volum de deșeuri ce trebuie colectat de Vt = V + 32 x V / 100 = 0,0315 + 32 x 0,0315 / 100 = 0.04158 m³ / gospodărie / săptămână

Volumul mediu a deșeurilor de plastic produse de o gospodărie pe săptămână Vmp= Vt x 16% = 0,04158 x 16 / 100 = 0.0067 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a deșeurilor textile produse de o gospodărie pe săptămână

Vmt= Vt x 8% =0,04158 x 8 / 100 = 0,0034 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a materialului metalic rezultat produse de o gospodărie pe săptămână Vmm= Vt x 7% = 0,04158 x 7 / 100 = 0,0029m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu a sticlei de produse de o gospodărie pe săptămână

Vms= Vt x 6% = 0,04158 x 6 / 100 = 0,0025 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de alte produse rezultate ce ar putea fi recuperate produse de o gospodărie pe săptămână

Vma= Vt x 7% = 0,04158 x 7 / 100 = 0,0029 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de hârtire și carton ce pot fi recuperate într-o săptămână pe gospodărie

Vmh= Vt x 8% =0,04158 x 8 / 100 = 0,0034 m³ /săpt /gospodărie

Volumul mediu de deșeuri menajere produse de o gospodărie pe săptămână

Vmd= Vt x 48% = 0,04158 x 48 / 100 = 0.02 m³ /săpt /gospodărie

Numărul de gospodării din zona țintă a proiectului Ng = nt / n = 29360 / 4 = 7340 gospodării

unde nt este numărul de cetățeni ce trebuie deserviți de serviciu

Având în vedere că tehnologia de recuperare a deșeurilor preconizată prevede câte o pubelă ecologică la fiecare gospodărie , numărul de pubele necesar în cadrul proiectului este Np = Ng = 7340 pubele

Volumul necesar pubelelor este dat de suma volumelor materialelor nerecuperabile , a celor recuperabile dar care nu se colectează selectiv și o marjă de fluctuație a cantității de deșeuri de ± 20 %

Vnp = (Vms + Vma + Vmd )(1 + 20/100) = (0,0025 + 0,0029 + 0,02)( 1+ +20/100) =0.0305 m³

Pentru punerea în practică a proiectului se vor folosi pubele de capacitate de 0,04 m³

Masele plastice se vor colecta în containere de Vc= 1,1 m³ standardizate o dată la 2 săptămâni. Numărul de gospodării deservit de către un container este

nc1 = Vc / 2x Vmp = 1,1 / 2 x 0,0067 = 82,09 ~ 82 gosp/ container

Necesarul de containere pentru deșeuri de plastic ( inclusiv PET ) este

Nc1 = Ng / nc1 = 7340 / 82 = 89,51 ~ 90 containere

De asemenea materialele textile se colectează în containere de 1,1 m³ o dată la două săptămâni . Numărul de gospodării la care este necesar amplasarea unui container este

nc2 = Vc / 2x Vmt = 1,1 / 2 x 0,0034= 161,76 ~ 162gosp/ container

Necesarul de containere pentru materiale textile este

Nc2 = Ng / nc2 = 7340 / 162 = 45,3 ~ 46 containere

Numărul total de containere ecologice de 1,1 m³ ce sunt necesare pentru colectarea selectivă a materealelor textile și plastice este

Nc = Nc1 + Nc2 = 90+46 = 136 containere

Cantitatea de deșeuri ce trebuie colectată săptămânal este de

Vs = Np x Vnp = 7340 x 0.0305 = 223.87 m³ / săptămână

Cantitatea de deșeuri ce trebuie transportată într-o zi ( săptămâna de lucru are 5 zile)la groapa de gunoi este

Vz = Vs / 5 = 223.87 / 5 = 44.774 m³ / zi

Qz = Vz x ρm = 44,774 x 0.4 = 17,91 to / zi

Având în vedere capacitatea de colectare a masinilor specializate cu un grad de compactare maxim de 3 / 1 rezultă un necesar de

Na =3 autospeciale .de capacitate 6 – 8 m³

Pentru satisfacerea nevoilor proiectului de colectare selectivă a deșeurilor în regiunea Județului Mureș ce fac parte din prezentul parteneriat investiția în echipamente va fi de :

Na = 3 autospeciale de transport deșeuri

Nc = 136 eurocontainere de 1.1 m³

Np = 7340 pubele ecologice de 0.04 m

3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPE PRINCIPALE

1 Elaborarea Hotărârilor Consiliilor Locale de participare la parteneriatul ce va propune spre finanțare “Proiect de îmbunătățire a calității și creștere a capacității de colectare a deșeurilor, în regiunea Tg Mureș, jud. Mureș , prin prisma schemei de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor finanțată prin programul PHARE 2006-CES”

perioada 01.03.2007– 14.03.2007

În cadrul acestei etape menegerii spitalelor si priomarii localităților redactează și propun spre aprobare Consiilor Locale proiecte de hotărâre privind participarea la implementarea proiectului de gestionare selectivă a deșeurilor .

2 Elaborarea și semnarea Parteneriatului de Colaborarea între Consiliile Locale

perioada 14.03.2007– 21.03.2007

În această etapă primarii care au fost mandatați de Consiliile Locale în a participa la parteneriatul ce va accesa finanțarea semnează parteneriatul de colaborare ( formularul existent în ghidul solicitantului ) stabilind totodată rolul fiecărei parți în procesul ce va urma ( solicitant sau parteneri )

3 Selectarea ofertanților pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate , a Bugetului și a Cererii de Finanțare și semnarea contractului de prestări servicii ( metoda negocierii directe pe baza a 3 oferte de servicii ) perioada 21.03.2007– 01.04.2007

Se face o invitare la negociere pentru mai multe firme de consultanță după care pe baza ofertei celei mai avantajoase din minim 3 prezentate va alege contractantul serviciului de întocmire a studiului de fezabilitate , a cererii de finanțare și a bugetului . Această operațiune va fi realizată de către organizația solicitantului principal .

4.Întocmirea Studiului de Fezabilitate , Bugetului și Cererii de Finanțare perioada 01.04.2007– 20.04.2007

Firma de consultanță aleasă va strânge datele necesare de la organizațiile partenere și în conformitate cu metodologia legală va întocmi documentația necesară

5 Aprobarea Studiului de Fezabilitate în Consiliile Locale

perioada 20.04.2007– 26.04.2007

Odată Studiul de Fezabilitate realizat este propus spre aprobare consiliului local/judetean al solicitantului jud Mureș

După aceasta se obțin avizele de principiu de la Consiliul Județean Mureș și Agenția de Protecție a Mediului necesare realizării investiției .

6 Depunerea Cererii de Finanțare

perioada 26.04.2007– 28.04.2007

În această perioadă firma de consultanță înpreună cu reprezentantul solicitantului va depune la sediul ARD-6NV cererea de finanțare a proiectului împreună cu toate actele necesare .

7 Jurizarea proiectului depus și semnarea contractului de finanțare

perioada luna1-5

Autoritatea contractantă ( MIE ) jurizează și face verificări în dosarul propus spre finanțare . Răspunsul final va fi așteptat în jurul lunii a 4-a și apoi în cursul acestei luni și a celei următoare va fi semnat cu reprezentantul solicitantului contractul de finanțare.

8.Elaborarea documentației pentru contractare a lucrărilor de investiții

perioada luna 5 –6

Se elaborează de către echipa de management documentele necesare achizițiilor de utilaje și servicii conform cu solicitările finanțatorului și a legislației în vigoare , împreună cu reprezentantul firmei de consultanță .

9 Procedurile de atribuire a achizițiilor ( metoda licitației internaționale pentru achiziții de peste 150000€ și a licitației deschise sub această valoare )

perioada luna 6 – 11

Se fac anunțurile în media referitoare la licitațiile ce urmează a avea loc , și se fac licitațiile pentru achiziții . Pentru utilaje licitație internațională , pentru serviciile de publicitate , audit și instruire a personalului prin negociere directă pe baza a trei oferte depuse după ce în prealabil s-a anunțat în presă campania . Această activitate va fi realizată de către echipa implicată în managementul proiectului sub îndrumarea consultantului .

10 Licitația și execuția materialelor publicitare necesare educării populației ( metode negocierii directe cu 3 oferte )

perioada luna 6-10

După atribuirea contractului de execuție a materialelor de publicitate de către echipa de proiect se urmărește realizarea acestora conform specificațiilor cuprinse în Manualul de Identitate Vizuală al UE și cuprind toate informațiile necesare campaniilor de educare a populației în spiritul protecției mediului . Se vor amplasa panourile publicitare în locurile stabilite .

11 Campanie promovare a colectării selective

perioada luna 8 – 11

Se organizează de către solicitant un seminar pe probleme de gestionare selectivă a deșeurilor la care vor participa invitați ce vor prezenta problematica propusă din cadrul ARD 6NV și ARPM . Seminarul se organizează pentru autoritățile locale implicate în proiect . Se vor lipi afișele campaniei de sensibilizare a populației de către fiecare primărie în parte .

12 Efectuarea achiziției mașinilor , a pubelelor și a containerelor

perioada luna 11 – 14

Se realizează recepționarea utilajelor și a materialelor ce au fost contractate prin licitație de către echipa de proiect .

13 Campanie de educare a populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor

perioada luna 12 – 14

Fiecare executiv al localităților va organiza distribuirea broșurilor editate pentru informarea cetățenilor și se va ocupa de lipirea restului de afișe ale campaniei . Membrii lor care au participat la seminarul din prima campanie vor explica populației mecanismul și rezultatele așteptate în cadrul proiectului .

14 Obținerea de avize necesare funcționării investiției

perioada luna 14 – 16

Echipa de management a proiectului va obține autorizația de funcționare și acordul de mediu pentru buna desfășurare a activității de colectare și transport a deșeurilor menajere .

15 Campania de distribuire a pubelelor și containerelor la populație perioada luna 14 – 15

Consiliile Locale partenere vor distribui si amplasa pubelele și containerele necesare punerii în funcțiune a mecanismului de colectare selectivă a deșeurilor

16 Audit financiar al proiectului

perioada luna 16

Firma de audit financiar care a fost selectată în urma litației va inainta un raport de audit referitor la modul în care au fost cheltuiți banii avansați .

17 Campania de instruire și angajare a personalului

perioada luna 16

Echipa de management împreună cu Primăria Solicitantului vor face publică oferta de angajare și va face angajările personalului de deservire . Personalul va fi instruit de către firma care a livrat echipamentele precum și de către un reprezentant al Inspectoratului Teritorial de Protecție a Muncii.

18 Lansarea și finalizarea proiectului perioada luna 16

Bibliografie:

Bari, I. Globalizare și probleme globale, Editura Economică, București, 2001

Dr. Paul Lucian, Eficiența investiției, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2004

Bogdan I, Management financiar, abordări în perspectivă, 1995

Ciucur D, și colab, , Economie manual universitar, Editura economica, București , 2001

Diaconescu , M , Banci, sisteme de plăți riscuri, Editura economica, București, 1999

Pârvu D, Eficiența investițiilor, Editura Sylvi, București 2001

StpoicaM, Management bancar, Editura economică, București ,1999

Stoica , M., Proiectarea obiectivelor de investiții, Editura economică, București , 2001

Vasilescu I, Managementul investițiilor, editura economică, București, 1999

Vasilescu ,I, Românu I, Investiții, Editura economică, București, 2000