Cercetare de Marketing In Scopul Elaborarii Planului de Promovare Pentru 2008 2009 al Programului Work And Travel

=== L ===

INTRODUCERE

Tema lucrării abordează un subiect actual și anume participarea tinerilor la schimburi culturale și educaționale cu alte țări prin diferite programe. La ora actuală, programul Work and Travel este cel mai solicitat program de acest gen, beneficiind de o creșterere continuă a cererii.

Lucrarea de față este structurată pe 6 capitole, cuprinzând două mari părți importante, și anume o parte practică, ce constră în realizarea unei cercetări de marketing pentru programul Work and Travel în vederea elaborării ulteriare a unui plan de promovare pentru anul 2008-2009, și o parte teoretică, ce a stat la baza conceperii întregii cercetări.

Pentru o viziune mai amplă asupra lucrării voi prezenta un scurtă rezumat a fiecărui capitol:

Capitolul 1 – Sistemul Informațional de Marketing explică bazele marketingului, în scopul de a permite o ușoară tranziție către tema principală a lucrării.

Capitolul 2 – Sistemul cercetărilor de marketing. A realiza practic o cercetare de marketing înseamnă a fi foarte documentat și a cunoaște în primul rând bazele teoretice a unei astfel de cercetări. În acest capitol, sunt prezentate principalele trăsături și obiective ale procesului cercetării.

Capitolul 3 – Etapele cercetării de marketing. Acest capitol prezintă amănunțit modul în care se realizează o cercetare de marketing, respectând toate etapele acestui proces.

Capitolul 4 – Marketingul serviciilor prezintă documentația teoretică a obiectului principal al firmelor care fac parte din sfera domeniului studiat, și anume prestarea serviciilor. Acesta redă atât trăsăturile specifice serviciilor cât și comportamentul consumatorului, sau diferite strategii de marketing pentru firmele din această categorie.

Capitolul 5 – Cercetarea în sprijinul elaborării strategiei publicitare cuprinde aspecte teoretice atât pentru cercetarea calitativă cât și pentru cea cantitativă, în vederea elaborării unui plan de promovare.

Capitolul 6 – Cercetare de merketing – Work and Travel. Este capitolul care ocupă un spațiu semnificativ din lucrare. Aici este cuprinsă partea practică a acesteia, ce prezintă cercetarea de marketing privind programul Work and Travel realizată pentru firma American Experience, în vederea elaborării unui plan de promovare pentru anul 2008-2009.

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA LUCRĂRII

În ultimii ani, pe piața României, a început să se dezvolte o cerere tot mai mare în ceea ce privește programele ce oferă tinerilor posibilitatea unor schimburi culturale și educaționale cu alte țări. Actualitatea acestei probleme a fost principalul motiv pentru care am ales tema lucrării, ce cuprinde realizarea cercetării de marketing privind programul Work and Travel, pentru elaborarea planului de promovare pentru anul 2008-2009. Încă de la apariția programului se lansează tot mai multe firme care oferă tinerilor posibilitatea de a călători și munci în alte țări. Astfel, există deja o piață concurențială destul de vastă în acest domeniu. De aceea, firmele care doresc să facă față acestei concurențe, trebuie să-și elaboreze o strategie cât mai puternică, bazată pe realități, în ceea ce privește cererea.

Lucrarea de față își propune un studiu amănunțit al factorilor care influențează tinerii în alegerea firmei prin care să călătorească în scopul cunoașterii unei noi culturi precum și obținerii unui anumit venit. Printr-o analiză amănunțită a acestor factori, firma American Experience are posibilitatea întocmirii unui material publicitar prin care să-și pună în evidență serviciile și să-și îmbogățească activitatea în funcție de cerințele reale ale pieței.

Primul pas în cercetarea și elaborarea acestei lucrări a fost alegerea problematicii care urma să fie cercetată și analizată în detaliu. Am decis ca lucrarea să trateze largul domeniu al cercetărilor de marketing în vederea elaborării planurilor publicitare și să aibă o parte practică, care să exemplifice toate aspectele cuprinse și evidențiate de teorie.

Un pas următor a fost alegerea unei companii care să prezinte interes pentru tema abordată, dispusă la o colaborare de acest gen și la divulgarea unor informații care nu se regăsesc în documentele oficiale, făcute publice. Un alt motiv pentru alegerea acestei companii este interesul în permanență pentru dezvoltare, prin elaborarea unor planuri de marketing cât mai puternice.

Elaborarea efectivă a lucrării a debutat cu o cercetare amănunțită a unor surse teoretice care să ajute la construirea structurii lucrării și care să ofere o direcție de urmat în redactarea acesteia. Pe parcursul acestei etape am consultat numeroase lucrări atât online cât și aparținând fondului Bibliotecii Clujene Universitare, printre care articole, lucrări de doctorat, cursuri universitare, și publicații cunoscute drept cărți de referință pentru domeniul marketingului. Informațiile obținute au fost selectate, sintetizate și apoi expuse urmărind structura și punctând fiecare element asociat cercetărilor de marketing. Am dorit ca expunerea să fie realizată într-un mod care să reliefeze atât informațiile de specialitate obținute din materialele consultate cât și contribuția personală.

Un alt pas important în realizarea efectivă a lucrării a fost reprezentat de o perioadă de culegere a informațiilor practice. Instrumentul folosit în realizarea cercetării a fost chestinarul. Marimea eșantionului este de 110 persoane, cu domiciliul stabil în România, majoritatea fiind studenți. Aceste persoane au fost alese aleator, din rândul tinerilor aflați în cadrul facultăților, prin intermediul Internetului, cu ajutorul contactelor oferite de diferite Organizații Studențești, sau potențialilor consumatori, aflați în diferite locuri publice. Chestionarele au fost aplicate în perioada 27 Martie – 5 May 2008.

Rata răspunsurilor a fost de 100% iar cea a chestionarelor exploatabile de 97,15%. Unele chestionare sunt neexploatabile din cauza modului în care au fost completate, iar altele au fost catalogate de către cei care le-au administrat, drept inutilizabile datorită atitudinii persoanelor chestionate față de conținutul chestionarului. În ceea ce privește analiza chestionarelor, principala problemă cu care m-am confrutat, a fost lipsa unor răspunsuri în special la întrebările deschise. Uneori din lispă de timp, alteori din comoditate, unii intervievați au omis să-și exprime o părere cu privire la motivația unor răspunsuri acordate.

Dupã obținerea datelor s-a trecut la analiza lor. Inainte de a fi analizate, variantele de rãspuns au fost codificate pentru a permite analiza lor prin mijloace informatice. în analiza datelor obținute prin interviu a fost utilizat programul informatic SPSS. Astfel s-au realizat atât analize individuale ale intrebarilor, elaborandu-se tabele cu frecvențe relative și absolute precum și grafice care sã ilustreze rezultatele obținute cât și analize incrucișate care permit analiza combinatã a doua intrebari.

Lucrarea de față este cu atât mai originală, cu cât cuprinde elemente și sugestii proprii izvorâte dintr-o experiență personală, pe care am dobândit-o în cele două participări prin programe studențești, în Hawaii – 2006, Las Vegas și New York, San Francisco – 2007.

LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR

TABELE

Tabel 1 Comparație bunuri-servicii 47

Tabel 2 Obiectivele detaliate ale cercetării de marketing și lista informațiilor dorite a fi obținute 63

Tabel 3 Opțiunea de a lucra în străinătate pe perioada verii 68

Tabel 4 Locația aleasă 68

Tabel 5 Descoperirea “nevoii”/dorinței 70

Table 6 Motivația alegerii W&T 71

Tabel 7 Încredere surse informații 73

Tabel 8 Servicii adiționale 75

Tabel 9 Preferințe locuri de muncă 79

Tabel 10 Așteptări financiare 83

Tabel 11 Destinație economii 84

Tabel 12 Locurile dorite a fi vizitate 87

Tabel 13 Agenții cunoscute 90

Tabel 14 Clasificare agenții 91

Tabel 15 Satisfacție job 95

Tabel 16 Motivație insatisfacție 95

Tabel 17 Sex 99

Tabel 18 Motivație refuz 102

Tabel 19 Sex / Preferinte job 103

Tabel 20 Încredere surse informații – Prieteni / Modul în care s-a aflat de W&T 106

Table 21 Încredere – Fluturași și afise /Modul în care s-a aflat de W&T 107

FIGURI

Figura 1 SIM 15

Figura 2 Cumpărarea unui produs fizic 50

Figura 3 Cumpărarea unui serviciu 51

Figura 4 Mixul de marketing pentru servicii 51

Figura 5 Variante strategice 54

Figura 6 Modul în care s-a aflat de Work and Travel 72

Figura 7 Importanță aspecte în alegerea firmei 74

Figura 8 Locul și condițiile de cazare 78

Figura 9 Disponibilitate muncă 80

Figura 10 Locația preferată 81

Figura 11 Opțiunea de a merge cu mai mulți prieteni 82

Figura 12 Timp acordat călătoriilor 86

Figura 13 Principala sursă de finanțare 89

Figura 14 Ordonarea agențiilor cunoscute 90

Figura 15 Clasificare American Experience 92

Figura 16 Dorința de a călători 93

Figura 17 Numărul de țări vizitate 93

Figura 18 Informații privind job-ul actual 95

Figure 19 Job-ul actual 95

Figura 20 Părăsirea țării pentru emigrare 97

Figura 21 Părăsirea țării pentru muncă 98

Figura 22 Părăsirea țării pentru studiu 99

Figura 23 Facultatea 100

Figura 24 Localitatea 101

Figura 25 Job / Disponibilitate muncă 105

1. SISTEMUL INFORMAȚIONAL DE MARKETING

1.1 DEFINIREA MARKETINGULUI

Este deosebit de dificil să oferim o definitie succintă și lapidară a merketingului. Ca orice știință relativ tânara, marketingul nu încetează să evolueze și să-și extindă câmpul de acțiune.

În accepțiunea generală,acesta reprezintă "știința și arta de a convinge clienții sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii având o anumitã valoare" . Simplist, marketingul reprezintă "arta și știința de a vinde" . (Kotler & Armstrong,2004)

În România, conceptul de „marketing” a fost utilizat pentru prima dată acum aproximativ treizeci de ani (în 1971, la Academia de Studii Economice din București a început predarea discipliei cu acest nume).

Dintre numeroasele definiții ale marketingului formulate de-a lungul timpului amintim (Pop M. D., 2004):

Definiția axată pe “nevoie” și “schimb”: (Ph. Koetler) “Marketingul este mecanismul economic-social prin care indivizii, grupurile de indivizi și organizatiile își satisfac nevoile și dorințele prin intermediul producerii și schimbului de produse și de alte entități de valoare”.

Definiția axată pe “piață” (D. Lindon și J. Lendrevie): “Marketingul este ansamblul mijloacelor de care dispune întreprinderea pentru crearea, conservarea și dezvoltarea piețelor sale sau cu alte cuvinte a clientelei sale”.

Definiția axată pe “coerență” și “integrare” (G.Audigier): “Marketingul este arta de a face astfel încât acțiunile firmei să tindă spre satisfacerea deplină a nevoilor clientelei sale, în cadrul unor politici coerente care vizează optimizarea eficienței globale a întreprinderii pe piața proprie.

Indiferent de definiția la care facem referire, vom remarca faptul că, în mod sistematic, acestea fac referire la piață, clienți, punând pe primul plan satisfacerea nevoilor acestora în mod rentabil pentru întreprindere.

1.1.1 Filozofia și conceptul de marketing

Conceptul de marketing constituie o adevărată filozofie. Aceasta face ca satisfacerea nevoilor clienților sa fie punctul de focusație maxima pentru toate afacerile.

În urma acestei scurte introduceri despre marketing și conceptual de marketing, putem puncta anumite elemente:

Merketingul se focuseaza pe satisfacerea nevoilor, dorintelor, și cerințelor consumatorilor

Filozofia de marketing trebuie să fie însușită de catre toți membrii unei organizații

Nevoile viitoare trebuie identificate și anticipate

Cele mai recente definiții rcunosc impactul marketingului asupra societății

(Pride M.V. & Ferell O.C., 1991)

1.1.2. Sarcinilie marketingului

Principala sarcina a marketingului constă în indentificarea și satisfacerea în mod profitabil a unor nevoi umane și sociale.

Putem deosebi trei etape distinct prin care ar putea trece practica de marketing (Pop M. D., 2004):

1. Marketing întreprinzător. Majoritatea firmelor sunt demarcate de oameni cu spirit întreprinzător, care sesizează o ocazie favorabilă și bat la toate ușile posibile, până li se dă atenție.

2.Marketing formulat. Pe măsură ce se bucură de success, firmele mici și mijlocii se deplasează inevitabil spre un marketing mai formal structurat.

3. Markeing intraprenorial. Multe firme mari rămân blocate la nivelul marketingului formulat, cugetând îndelung pe marginea ultimelor date din statisticile

1.1.3. Domeniul de acțiune al marketingului

De regulă marketingul este văzut ca activitatea de creare, de promovare și de livrare a bunurilor și serviciilor către consumatori și agenți economici. Specialiștii de marketing sunt implicați în marketingul a 10 tipuri de entități: bunuri, servicii, experiențe, persoane, locuri, proprietăți, organizații, informații, idei.

1.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL DE MARKETING

Sistemul informațional de marketing este un ansamblu structurat și interactiv de persoane, echipamente și procedee care are drept scop culegerea, sortarea, sistematizarea, analiza, evaluarea și transmiterea informațiilor pertinente provenind din surse interne sau externe întreprinderii, în vederea fundamentării deciziilor de marketing.

La bază, SIM cuprinde:

sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor;

sistemul support de decizii de marketing;

unitate de transfer și un modul de comunicație

Clasificarea surselor de informații:

interne: informația provine din interiorul întreprinderii

primare: anchete în rândul ersonalului

secundare: rezultatele vânzărilor, date referitoare la costuri, acțiuni anterioare de marketing, etc.

externe: informația este obținută din afară

primare: anchete, observații, experimente

secundare: ministere, asociații, sindicate profesionale, rapoarte anuale, bilanțuri, studii anterioare, etc.

Componentele principale ale sistemului informațional de marketing sunt:

sistemul informațional intern

sistemul de inteligență marketing

sistemul support de decizii de marketing

sistemul cercetărilor de marketing

1.2.1 Sistemul informațional intern de marketing

Sistemul informațional intern de marketing este component sistemului de culegere a datelor care au drept obiectiv colectarea, sistematizarea și furnizarea informațiilor privind starea comerciala a firmei.El oferă periodic, în general, informații secundare provenind din interiorul întreprinderii.

Principalele informații de acest gen provin din:

sistemul de producție;

sistemul de cercetare-dezvoltare

sistemul financiar-contabil

sistemul rapoartelor de vânzări

Cel mai simplu SIM ar avea urmatoarele componente:

Figura 1 SIM

(Sursa: Datc. P., 2006)

Pentru ca sistemul informațional intern să funcționeze cu success, informațiile trebuie să fie sortate, sistematizate și stocate în rețele informatice.Pentru a realiza ansamblul acestor sarcini, o importanță deosebită este atribută introducerii în întreprindere a (Pop M. D., 2004) :

sitemelor groupware: ansamblul tuturor tehnicilor și metodelor care contribuie la realizarea unui obiectiv comun mai multor actori, separați sau reuniți în timp și spațiu, cu ajutorul unui dispozitiv interactiv care face apel la informatică, telecomunicații și la principiile de conducere a grupurilor.

sisteme de schimb informatizat de date: permite soluționarea problemei legate de existența rupturilor în circulația informațiilor între sistemele informatice ale diferiților parteneri din întreprindere.

1.2.2 Sistemul de inteligență marketing (sistemul de supraveghere a mediului)

Sistemul de inteligență de marketing reprezintă un ansamblu de tehnici și surse de informare utilizate de manageri pentru informarea lor curentă asupra evoluției micro și macromediului firmei. (Pop M. D., 2004)

Pentru a-și crea și îmbunătăți sistemul de supraveghere a mediului, o întreprindere poate lua mai multe măsuri printre care:

conectarea firmei la rețeaua Internet

instruirea și motivarea forței de vânzare

diversificarea surselor de informare

colectarea informațiilor despre concurenți

crearea unor centre de informare-documentare

1.2.3 Sistemul suport de decizii de marketing

Sistemul support de decizii de marketing cuprinde un set de metode statistice și modele de decizii cu suport informatic capabil să asiste managerii în analiza datelor și elaborarea deciziilor.

Acest sistem are două component esențiale (Datc. P. , 2006):

banca statistică: un ansamblu organizat de metode și tehnici care permit interpretarea informațiilor cantitative despre întreprindere și mediul său (cuprinde atât instrumente statistice de baza, cât și metode de analiză multidimensională)

banca de modele: o colecție oranizată de modele concepute pentru a-l sprijini pe responsabilul de marketing să ia cele mai bune decizii.

În esență, sistemul support de decizii de marketing utilizează datele obținute prin sistemul de colectare pe care le integrează în procesul de concepere a unor modele care să permit explicarea, previzionarea și ameliorarea proceselor comerciale.

2. SISTEMUL CERECTĂRILOR DE MARKETING

2.1 TRĂSĂTURI

Orientarea de marketing a activității oricărei întreprinderi moderne are drept premisă după cum o cere chiar conceptul de marketing cunoașterea și anticiparea mutațiilor care au loc în mediul ei ambial și mai ales în cadrul celei mai importante componente a acestuia: piata.

Cercetarea de marketing reprezintă un element important în caracteristicile gradului însusi de dezvoltare a marketingului. Ea se dovedește a fi un prețios ajutor pentu decidenții de marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional. Ca și în cazul conceptului de marketing incercările de definire a cercetărilor de marketing au fost numeroase și de o mare diversitate.În esență, după opinia noastră, cercetarea de marketing nu este altceva decât cercetarea oricărui aspect referitor la activitatea de marketing. (McCarthy&Perreault, 1993)

2.2 DEFINIRE ȘI OBIECTIVE ALE CERCETĂRILOR DE MARKETING

Cercetarea de marketing este activitatea formală cu ajutorul căreia, prin intermediul unor metode și tehnici științifice de investigare, se realizează specificarea, măsurarea, colectarea, analiza și interpretarea informațiilor necesare conducerii unităților economice.

Obiectivele cercetării de marketing (Proctor,2000)

cunoașterea mediului în care funcționează întreprinderea;

identificarea oportunităților întreprinderii pe piața respectivă;

determinarea alternativelor de acțiune pentru întreprinderea respectivă;

alegerea unei variante optime din acele alternative.

Funcțiile cercetării de marketing (Proctor,2000)

Funcția descriptivă: prin intermediul informațiilor culese se realizează descrierea coordonatelor, caracteristicilor fenomenelor sau proceselor economice.

Funcția explicativă/de diagnosticare: se realizează explicarea evoluției în timp a unor fenomene și procese economice în funcție de anumiți factori de influență sau alte fenomene.

Funcția predictivă: se anticipează evoluția viitoare a unor fenomene economice.

2.3 TIPOLOGIE

O clasificare după Petre Datculestcu, este (Datc. P. , 2006):

după obiectul de activitate:

cercetări exploratorii: definesc coordonatele unui fenomen/proces economic, respectiv principalele variabile și ipoteze ale cercetării, folosind doar ca studii preliminare pentru fundamentarea altor cercetări;

cercetări instrumentale: descoperă, testează și validează noile instrumente de cercetare – metode matematice de analiză, chestionare. O dată validate acestea intră în metodologia generală;

cercetări descriptive: descriu coordonatele caracteristicilor principale ale fenomenelor;

cercetări explicative: explică evoluția în timp a unor fenomene, în funcție de evoluția factorilor de influență sau a altor fenomene.

cercetări predictive: anticipează evoluția viitoare.

după informațiile dorite a fi obținute:

cercetări documentare : constau în culegerea informațiilor existente, relative la problema ce se dorește a fi rezolvată

cercetări cantitative: au ca obiectiv descrierea cuantificată a comportamentelor unei populații față de problema studiată

cercetări calitative: analiza în profunzime a psihologiei actorilor de pe o anumită piață (consumatori în special) și cuprind studiul motivațiilor și atitudinilor acestora.

după locul de desfășurare:

cercetări de teren: se realizează prin contactul direct cu producătorii, intermediarii, consumatorii;

cercetări de birou: se realizează prin culegerea informațiilor din documentele statistice.

după frecvență

cercetări permanente;

cercetări periodice;

cercetări ocazionale.

din punct de vedere al scopului cercetării

cercetări fundamentale: contribuie la îmbogățirea și dezvoltarea cercetării de marketing;

cercetări aplicative: se folosesc la atingerea obiectivelor, în firme.

2.4 SFERA CERCETĂRILOR DE MARKETING

Cercetarea de marketing se realizează la nivelul firmei (în interesul acesteia), la nivelul grupului (în interesul grupului) și la nivel macroeconomic.

Domeniul principal de investigație al cercetării de marketing îl constituie firma analizată în cadrul căreia se investighează: resursele materiale, financiare, umane disponibile (volum, structură, calitate); capacitatea de sincronizare a activității compartimentelor funcționale pentru obținerea unei eficiențe maxime; calitatea actului managerial/de conducere. (Datc. P. , 2006)

Al doilea domeniu de investigație este reprezentat de mediul în care funcționează firma: coordonatele și conjunctura pieței, factorii formativi și cei care influențează fenomenele de piață, nevoile de consum și comportamentul consumatorilor (numărul și mărimea nevoilor, ierarhizarea acestora, posibilitățile de acoperire cu ofertă a cererii de mărfuri, comportamentul consumatorilor față de produse, servicii). (Datc. P. , 2006)

Al treilea domeniu al cercetării de marketing este cel al analizei și previziunii de la nivel guvernamental sau al instituțiilor de cercetare care folosesc la fundamentarea deciziilor. (Datc. P. , 2006)

2.5 PROCESUL CERCETĂRII DE MARKETING

Programul cercetării de marketing

Determinarea scopului și obiectivelor cercetării cuprinde cel puțin patru activități:

Elaborarea planului cercetării de marketing cuprinde:

Realizarea propriu-zisă a cercetării cuprinde:

Pregătirea și redactarea raportului de cercetare cuprinde:

2.5.1 Cine realizează cercetarea?

Orice organizație ce se confruntă cu nevoia obținerii de informații în vederea rezolvării unei problem de marketing poate allege, din punct de vedere al responsabilității realizării studiului dintre două posibilități :

Realizarea cercetării de un institut specializat. Această variant presupune alegerea institutului care va realize cercetarea. Avantajele recurgerii la această soluție sunt:

Abordare nouă și imparțială a problemei de cercetare

Mobilizarea unor competențe specific

Economicitatea

Expertiza sectorială și/sau metodologică

Realizarea cercetării de departament intern de marketing.Recurgerea la această soluție, posibilă pentru întreprindeile care au în structural or organizatorică cel puțin o “celulă” internă de marketing, prezinta cel puțin următoarele atuuri:

Mai bună alegere a partenerilor

Capacitate de negociere cu instituțiile de cercetare

Utilizarea rezultatelor

Cunoașterea mediului

3. ETAPELE CERCETĂRII DE MARKETING

3.1. DEFINIREA PROBLEMEI DE CERCETARE

Definirea problemei de cercetare reprezintă pasul cel mai important, dar de cele mai multe ori și cel mai dificil de realizat, în cadrul unei cercetări de marketing, de ea depinzând atât decizia de a realiza sau nu cercetarea, cât și amploarea procesului în care ne angajăm. Câteodată, această etapă cuprinde aproape jumătate din timpul acordat întregii cercetări.Tot acest timp va merita însa, în cazul în care obiectivele vor fi clar definite. Chiar dacă cercetarea ar fi foarte bună, în cazul unei definiri gresite a problemei, aceasta se va finaliza doar într-o pierdere de timp. (Proctor,2000)

De cele mai multe ori, în practică, este necesară o cercetare preliminară pentru definirea clară și completă a problemei, cu scopul de: a evidenția factorii care o determină, a formula diferite ipoteze de lucru, a dezvolta instrumente de cercetare.

Această primă etapă a unei cercetări de marketing trebuie să se încheie cu elaborarea unei liste cuprinzând informațiile necesare a fi obținute. Buna definire a informațiilor necesare necesită o analiză precisă a problemei și ipotezelor degajate.

3.2. ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE

Buna desfașurare a cercetăriilor de marketing și maximizarea eficienței acestora presupune parcurgerea unor faze succesive în cadrul unui proces complex care în general, cuprinde (Proctor,2000):

prezentarea concisă a problemei de cercetare

lista informațiilor dorite a fi obținute

calendarul de realizare a cercetării

sursele de informații

planul de eșantionare

metodele și tehnicile de culegere a datelor

instrumentele de cercetare

mijloacele de contact

3.2.1. Prezentarea problemei de cercetare

În urma unei definiri clare a problemei de cercetare, planul va începe cu o prezentare succintă a acesteia. Prezentarea trebuie realizată pe înțelesul tuturor, aceasta fiind cea care orientează întreaga metodologie a studiului.

3.2.2. Lista informațiilor dorite a fi obținute

În aceasta etapa, se încearca a se preciza la nivel operațional ce informații sunt necesare în vederea fundamentării alternativelor decizionale, optime pentru fiecare dimensiune a problemei investigate. Se incearcă asigurarea, ca fiecare obiectiv să fie relevant și util pentru scopul cercetarii. Se stabileste obiectivul central și obiectivele derivate ( secundare). După conturarea acestor obiective, se incearcă să se definească ipotezele cercetării, respectiv se incearcă să se anticipeze răspunsurile la problema investigată. (Datc. P. , 2006)

Obiectivele cercetării sunt stabilite de către cercetătorii de marketing așa cum rezultă ele din definirea temei de cercetat. Ele exprimă scopul cercetării în termeni măsurabili și definesc exact ce anume trebuie să realizeze cercetarea. (Chisnall P., 1992)

Pornind de la definirea clară a temei de cercetat, putem ajunge la stabilirea obiectivelor cercetării, parcurgând succesiv trei etape, cărora le revin următoarele tipuri de activități:

"divizarea" temei de cercetat în aspectele ei de bază, având în vedere cerințele existente din perspectiva de marketing și de management;

formularea întrebărilor cercetătorului în legătură cu aspectele de bază desprinse anterior;

stabilirea obiectivelor cercetării având în vedere fiecare din întrebările pe care și le pune cercetătorul.

O ipoteză în cercetarea de marketing este o afirmație sau o supoziție nedemonstrată care încearcă să explice anumite fapte sau fenomene; ea poate fi și un răspuns posibil pentru o întrebare a cercetării. (Chisnall P., 1992)

Stabilirea ipotezelor se face în faza inițială a cercetării. Formularea acestora impune o analiză logică, luând în considerare rezultatele unor cercetări anterioare, anumite teorii existente, informații recente provenind din diferite surse etc. Cercetătorul, pe baza ipotezelor, planifică și concepe, practic, întreg procesul cercetării. Ipotezele direcționează investigația și indică ce date sunt necesare pentru faza de analiză.

3.2.3. Calendarul de realizare a cercetării

Pentru programarea desfășurării în timp a procesului de cercetare de pot folsi urmatoarele metode (Pop M. D., 2004):

Metoda drumului critic: presupune identificarea tuturor activităților desfașurate cu ocazia unei anumite cercetări, stabilirea succesiunii acestei activități și estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate.

Metoda PERT (“Program Evaluation and Review Tehnique”): se bazează pe probabilități și ia în considerare incertitudinea respectării duratei de realizare a proiectului.

Metoda GERT (“Graphical Evaluation and Review Tehnique”: este cea mai avansată metodă de programare în timp a unei cercetări.Diagrama de tip rețea cuprinde nu numai probabilitățile de realizare ci și costurile activitatilor.

3.2.4. Stabilirea surselor de informații

Conceptul de sursă de informație : sursele de informație sunt acele surse care furnizează date, despre fenomenul urmărit, necesare deciziilor din activitatea de conducere, atât la nivel macroeconomic cât și la nivelul firmelor ( microeconomic ).

După cum am prezentat în capitolul precendent, sursele pot să fie (Chisnall P., 1992):

Secundare (de birou): acele surse obținute din documente și care sunt folosite în cu totul alte scopuri. Sunt surse statistice, contabile, din evidența tehnico-operativă care folosesc pentru conducerea curentă a firmei, dar care pot folosi și în activitatea de cercetare. De cele mai multe ori, pot constitui volumul necesar pentru caracterizarea unei piețe.

Primare  (de teren): sursele care furnizează informații obținute prin contactul direct cu deținătorii primari de informații.

3.2.5. Planul de eșantionare

O parte foarte importantă a cercetărilor de marketing necesită o cercetare selectivă, adică obținerea informațiilor primare necesare analizei, prin sondaj, făcând apel la un anumit eșantion.

Un eșantion se constituie dintr-un număr de unități care sunt selectate din rândurile acelei populații care face obiectul cercetării, cu scopul de a estima caracteristicile acesteia. Sensul de populație poate fi atribuit oamenilor, în general, cumpărătorilor unui anumit produs, familiilor, agenților economici de un anumit tip, studenților, elevilor etc. În cercetarea de marketing unitatea de observare va fi constituită din fiecare element component, simplu sau complex, al populației sau colectivității cercetate.

Procesul eșantionării implică o serie de activități specifice și anume (Proctor,2000):

definirea populației care face obiectul cercetării (a populației țintă);

alegerea cadrului de eșantionare;

alegerea metodei de eșantionare;

stabilirea modalităților de selecție a unităților eșantionului;

stabilirea mămii eșantionului;

alegerea unităților efective ale eșantionului;

Metode de constituire a eșantionului

Metodele de eșantionare au ca obiectiv selecționarea unui eșantion care să asigure cea mai bună precizie a rezultatelor, la costul cel mai mic.

Se disting două mari modalități de eșantionare (Pop M. D., 2004):

eșantionare aleatoare (metode probabiliste): orice element al populației mamă poate aparține eșantionului cu o probabilitate cunoscută dinainte.

Sondajul aleator simplu: “fiecare individ al populației mamă trebuie să aiba aceeași probabilitate de a face parte din eșantion”.Se organizează o tragere la sorți pe baza unor procedure riguroase ca de exemplu:

Sondajul “în grupe”: se realizează în trei etape:decuparea populației în grupe exhaustive, după un criteriu determinat, extragerea aleatoare simpla a unui eșantion de grupe, interogarea tuturor unitățilo aparținand grupelor reținute.

Sondajul în mai multe grade: dintr-o bază de sondaj centralizată se extrag unitățile primare, apoi cele secundare, și așa mai departe, pană la extragerea persoanelor fizice sau juridice care vor fi intervievate.

Sondajul stratificat: se realizează în două etape: decuparea populației studiate în clase omogene, extragerea aleatoare simplă din fiecare strat identificat

eșantionare nealeatoare sau pe bază rațională (metode empirice): eșantionul rezultă dintr-o alegere “rațională” care vizează obținerea unui eșantion care să “semene” cu populația din care a fost extras.

Metoda cotelor: vizează relizarea unei machete a populației studiate, pornind de la cunoașterea statistică a caracteristicilor calitative sau a variabilelor cantitative importante față de variabilele studiate

Metoda itinerariilor: se impune anchetatorului: un punct de plecare, un itinerar de urmat și un tiraj sistematic al locuințelor în care a realizat interviuri

Eșantionarea “pe loc”

Voluntariatul

Eșantionarea bazată pe raționamentul anchetatorilor

Eșantionarea în “bulgăre de zăpadă”

Eșantionarea prin conveniență

Stabilirea mărimii eșantionului

Dimensionarea eșantionului se bazează pe două categorii de restricții (Pop M. D., 2004):

prima categorie o formează cele de ordin statistic, cum sunt: gradul de dispersie a caracteristicilor unităților individuale ale colectivității, cu care se garantează rezultatele; mărimea intervalului de încredere în care se așteaptă să se așeze rezultatele; tipul de selecție folosit;

a doua categorie o formează restricțiile de ordin organizatoric, respectiv numărul și pregătirea persoanelor ce vor face cercetarea, fondurile bănești afectate cercetării, timpul afectat cercetării, natura bazei de sondaj.

Mărimea eșantionului (n) se stabilește cu ajutorul relației:

, în care:

– exprimă eroarea de sondaj limită acceptabilă;

p – proporția componentelor dintr-un eșantion care posedă caracteristica cercetată (de regulă, această proporție se consideră egală cu 0,5 pentru a face ca dispersia să aibă valoarea maximă posibilă);

t – coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatul sondajului (se ia din tabelele statistice ale repartiției Student).

3.2.6. Metode de culegere a datelor

1. Observarea

În cadrul cercetării de marketing, prin observare se înțelege procesul sistematic de înregistrare a modalităților de comportament ale oamenilor, obiectelor precum și a evenimentelor, fără ca observatorul să comunice într-un fel sau altul cu cei care manifestă comportamentele respective. (Chisnall P., 1992). În obținerea datelor necesare cercetării, prin intermediul observării, cercetătorul, ca martor al comportamentului sau evenimentului respectiv, îl înregistrează pe măsura evoluției sale.

Există mai multe metode de observare, dintre care amintim (Pop M. D., 2004):

Observari directe:

Observarea simplă:

Obesrvarea flotantă global nestandardizată:este utilizată de obicei la începutul procesului de cercetare, în faza exploratorie. Se pot utilize pentru înregistrarea observațiilor: carnete sau jurnale de bord, înregistrări video, etc.

Observarea focalizată și standardizată: cercetătorul se bazează pe instrumente de culegere formalizate, cum ar fi grilele de observare.Instrumentele de observare și înregistrare sunt construite după o primă fază de observare flotantă, pornind de la un cadru theoretic și de la ipotezele cercetătorului.

Observarea comportamentului: implică o înregistrare sistematică, nonverbală, a reacției acestora față de un produs, sau un eveniment, de către factorul uman, respectiv de către persoane special pregătite.

Observarea verbalizată (metoda protocolului): constă în a înregistra procesul de gândire al consumatorului în timpul cercetării, cerându-I individului sa gândească “cu voce tare” și să spună ceea ce face în timp ce face.

Metoda tabelelor de informare: vizează reconstituirea procesului de gândire și prelucrarea informației în cazul unei decizii simulate. Aceasta constă în prezentarea unui table cu două intrări, care pe linii conține alternativele (produse sau categorii de produse), iar pe coloane, atributele sau caracteristicile acestora.

Observări indirecte: au în vedere analiza unor comportamente anterioare, pornind de la măsurarea unor efecte ale comportamentelor respective. Spre exemplu, identificarea ambalajelor unor produse aruncate în containerele de gunoi, sau identificarea ziarelor aruncate în containerele destinate reciclării hârtiei etc.

2. Experimentul

Reprezintă acea metodă de cercetare prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia (ora) asupra variabilei (variabilelor) dependente. (McCarthy & Perreault,1993)

3. Metode nedirective

Aceste metode pleacă de la principiul conform căruia comportamentul individului este influențat de factori pe care acesta nu îi conștientizează și/sau nu vrea să îi menționeze direct, datorită mecanismelor de apărare.

Figura 2 Metode nedirective

4.Ancheta

Realizarea unui sondaj implică mai multe posibilități de comunicare cu subiecții, cu persoanele care fac parte din eșantion.Principalele metode de comunicare cu subiecții, în funcție de modul de culegere a datelor, sunt următoarele:

ancheta față în față;

ancheta prin poștă;

ancheta prin intermediul telefonului;

ancheta asistată de calculator

ancheta online prin Internet

3.2.7. Instrumentele de cercetare

În cadrul acestei rubrici din planul de cercetare trebuie să alegem sau să concepem un instrument fiabil pentru a culege datele de care avem nevoie. în practica, cele mai utilizate instrumente sunt: chestionarul și dispozitivele de inregistrare.

1. Chestionarul

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanță pentru orice cercetare bazată pe o anchetă prin sondaj. Se afirmă că "o anchetă nu poate fi mai bună decât chestionarul său"

Schema generală de elaborare a unui chestionar se prezintă asemenea celei din figura nr.2.

Redactarea chestionarului are în vedere stabilirea întrebărilor luând în considerare conținutul, forma și modul lor de formulare.

a) Continutul întrebărilor

Sub aspectul conținutului întrebărilor, acestea trebuie să asigure culegerea datelor necesare pentru a putea răspunde obiectivelor cercetării. Întrebările pot avea în vedere două mari categorii de fenomene (Pop M. D., 2004):

fenomene mentale, care nu pot fi observate în mod direct : opinii, atitudini, motive, preferințe, intenții etc. Acestea sunt variabile care necesită o formulare cu maximă atenție a fiecărei întrebări și o stabilire corectă a scalei de măsură pentru ca informația obținută să reflecte corect conținutul fiecărei variabile cercetate.

comportamente, care, teoretic, pot fi observate, dar este mai practic și mai economic de a le măsura pe baza răspunsurilor la întrebări. Și acestea trebuie să răspundă acelorași exigențe care condiționează calitatea informației primare obținute.

Figura 3 Elaborarea unui chestionar

Înainte de a formula întrebările, cercetătorul trebuie să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:

Întrebarea este strict necesară?

Informația căutată poate fi obtinută cu ajutorul unei singure intrebări?

Persoana intervievată va putea răspunde întrebării (furniza informația)?

Persoana intervievată va vrea să furnizeze informația?

b) Tipuri de întrebări

O prima clasificare a întrebărilor poate fi facută în funcție de tipul informației dorite a fi obtinute (Pop M. D., 2004):

Întrebări de cunoaștere: prin care dorim să aflăm daca intervievatul cunoaște o anumita marcă,mesaj publicitar, etc.

Întrebări factual de comportament: permit obținerea unor informații legate de cumpărarea, utilizarea anumitor produse, informații relative la obișnuințe

Întrebări de identificare: permit caracterizarea indivizilor intrervievați

Întrebări relative la intențiile consumatorilor

Întrebări de opinie și de atitudini: întrebări care permit măsurarea sensului și intensității atitudinilor față de un produs, o marcă, un comportament.

În funcție de tipul întrebărilor, distingem trei categorii principale de întrebări (Pop M. D., 2004):

Întrebări deschise: persoana intervievată are libertatea totală de alegere în ceea ce privește forma și amploarea răspunsului. Acestea pot fi folosite: în anchete exploratorii, pentru a testa diferite răspunsuri posibile; ca întrebări introductive; pe parcursul chestionarului, pentru a menține interesul intervievatului.

Întrebări deschise precodificate: întrebarea este pusă de anchetator sub formă deschisă, însă el dispune de o listă care îi permite să codifice imediat răspunsul. În acest caz, este necesar ca lista răspunsurilor să conțină și rubric “altele” pentru a înregistra pe larg răspunsurile care nu figurează explicit pe listă.

Întrebări închise: persoana intervievată trebuie sa își aleagă răspunsul dintr-un număr limitat de răspunsuri predeterminate de către cercetător. Acestea pot să fie:

Întrebări dihotomice: oferă doar două posibilități de răspuns

Întrebări multidihotomice cu răspuns unic: există mai multe variante de răspuns, dintre care intervievatul trebuie să aleagă una singură

Întrebări multidihotomice cu răspuns multiplu: intervievatul poate allege mai multe variante de răspuns

Întrebările cu clasament: intervievatul va trebui să clasifice în ordinea preferinței un anumit număr de elemente.

Întrebări cu notare: persoanele intervievate dau câte o notă elementelor care le sunt prezentate.

c) Formularea întrebărilor

La formularea întrebărilor, pentru a se asigura o calitate corespunzătoare a acestora, trebuie să se țină seama de o serie de reguli de maximă importanță și anume (Pop M. D., 2004):

folosirea unor cuvinte simple, ușor de înțeles și în același mod de către toți subiecții.

formularea întrebării trebuie să se facă într-o manieră directă formularea precisă, fără ambiguități a întrebării

evitarea cuvintelor ce reflectă o vorbire în argou sau jargon evitarea cuvintelor lungi, cu multe silabe;

evitarea întrebărilor care sugerază sau indică o anume variantă posibilă de răspuns

evitarea întrebărilor ce implică răspunsuri implicite

evitarea întrebării care include și sugerează o singură variantă de răspuns din mai multe posibile.

evitarea întrebărilor care sugerează răspunsuri dezirabile sub aspect social sau care au încărcătură emoțională.

nu trebuie pusă o întrebare compusă, care se referă simultan la două sau mai multe aspecte.

întrebările legate de vârstă, ocupație, educație și venit trebuie puse cu mare grijă, într-un mod care să convingă subiectul de ce este nevoie de asemenea informații.

întrebările nu trebuie să fie lungi;

la conceperea nivelelor scalelor de măsură a unei frecvențe trebuie să se evite folosirea adverbelor.

evitarea formulării unei întrebări care conține o negație sau o dublă negație

evitarea întrebărilor interogativ negative

d) Scale folosite în redactarea chestionarelor

Tipuri de scale (Datc. P. , 2006):

dupa obiectul măsurării:

Scale factuale: acelea care vizează caracteristicile obiective ale fenomenelor/proceselor cercetate

Scale de opinie: cele care se referă la atitudini, preferințe, motivații, satisfacții.

dupa nivelul de măsurare:

Scale nemetrice (neparametrice):

Scale metrice (parametrice):

Metode de scalare (Pop M. D., 2004):

Metode de scalare ce permit măsurarea unui obiect sau fenomen independent de masurarea altora:

Scala diferențială Osgood: constă în a cere situarea entității studiate (o marcă de exemplu) pe o scala bipolar în 7 puncte, iar la extremități doua adjective antonime (“bun”/”rau”, “sctiv”/”pasiv”, “puternic”/”slab”)

Scala “Smiling-faces” : fiecae punct de pe scală este înlocuit cu o figură stilizată mai mult sau mai puțin surâzătoare

Scala aditiva Likert: constă în a cere intervievatului să își manifeste gradul de aprobare față de o opinie dată, prin alegerea unui răspuns (din cinci posibile)

Scala Stapel: o scala unipolară în 10 puncte (fară punct neutru) codificată de la “+5” la “-5”. Aceasta vizează măsurarea simultană a direcției și intensității atitudinii față de un stimul, cerând intervievatului să indice în ce măsură adjectival propus se aplică “bine” sau “rau” la acel stimul.

Metode de scalare ce permit comparații (rezultatele scalării după aceste metode sunt interpretate în termini relativi).

Metoda comparațiilor perechi : presupune ca subiecții intervievați să facă judecăți comparative pentru fiecare pereche de criterii sau attribute și să indice care dintre ele prezintă un grad de favorabilitate mai mare în rapport cu problema cercetată.

Metoda ordonării rangurilor : cere subiecților să compare și să ordoneze alternativele posibile în funcție de o anumită caracteristică a consumatorului.

Scala cu sumă constantă : cere subiectului intervievat să repartizeze o sumă constantă (în general 10 sau 100) de puncte între 2 sau mai mulți stimuli, în funcție de importanța atribuită fiecărei caracteristici. Ulterior se calculează scorul pentru fiecare stimul (caracteristică) și se stabilește ordinea de importanță rezultatǎ în urma opțiunilor participanților.

e) Ordinea de plasare a întrebărilor în cadrul chestionarului.

Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă deoarece ea influențează decizia subiectului de a coopera la desfășurarea anchetei și de a răspunde la toate întrebările.

Chestionarul nu reprezintă o simplă listă de întrebări. El este un instrument de măsură care trebuie elaborat într-o manieră logică și coerentă pentru a trezi și menține interesul subiecților. Dinamica chestionarului sau ordinea de dispunere a întrebărilor joacă, din acest punct de vedere, un rol esențial. (Proctor,2000)

Nu există un model general pe baza căruia să se realizeze aranjarea întrebărilor în chestionar. Există, însă, o serie de recomandări generale pe care le vom analiza în continuare (Pop M. D., 2004):

Deoarece primele întrebări dau tonul cercetării, ele trebuie să fie simple, ușoare și atractive, cu scopul dezvoltării interesului de a răspunde. De obicei aceste întrebări sunt întrebări simple, generale, dichotomice, cu variante de răspuns de genul da, nu; corect, incorect; adevărat, fals etc. În cazul unor anchete, când se dorește separarea unei categorii a populației cercetate de o altă categorie în raport cu o anumită caracteristică (presupunem posesori sau nonposesori de telefoane celulare) ca primă întrebare se poate pune o întrebare filtru care are această menire: sunteți posesor al unui telefon celular? Răspunsurile da sau nu realizează separarea și oferă posibilitatea concentrării atenței către o categorie sau alta fără a exclude posibilitatea de a obține anumite informații primare și de la cealaltă categorie.

Întrebările dificile, care surprind probleme complexe, unele având un rol fundamental pentru cercetarea avută în vedere, nu trebuie plasate nici la început, dar nici la sfârșitul chestionarului. La început, deoarece subiectul ar putea să considere că problematica abordată este prea complexă sau prea grea pentru el, și de aici poate apare refuzul său de a răspunde. Nici plasarea la sfârșit nu este indicată deoarece subiectul poate fi deja obosit și, confruntat cu întrebări dificile, va refuza să răspundă sau va oferi informații de calitate slabă. Soluția cea mai bună este aceea de a plasa întrebările dificile în prima parte și către zona de mijloc a chestionarului, intercalate însă cu întrebări ușoare sau de complexitate medie.În partea finală a chestionarului vor fi plasate întrebări de complexitate medie sau redusă, inclusiv întrebări mai sensibile cum ar fi cele legate de aspecte ale vieții private a subiecților sau cele care se referă la opiniile lor politice.

Întrebările de reprezentare a subiecților se vor plasa la sfârșitul chestionarului. Ele permit descrierea subiectului în raport cu o serie de criterii demo și socio-economice precum: sex, vârstă, profesie, educație, nivelul veniturilor, stare civilă etc. În cazul agenților economici, descrierea poate avea în vedere: anul înființării, cifra de afaceri, numărul de personal, domeniul preponderent de activitate etc. Chestionarul se va încheia cu obținerea unor informații de identificare a subiecților, numele și prenumele, adresă, telefon, necesre realizării controlului activității de teren a operatorilor.

f) Efecte

Exista diferite efecte relative la interacțiunea dintre întrebări, care trebuie evitate (Pop M. D., 2004):

Efectul de „ecou”: dacă mai multe întrebări sunt prezentate sub formă de scale orientate în același sens, persoana intervievată va avea tendința să răspundă mereu în același mod.

Efectul de „contaminare”: influența directă a unei întrebări asupra următoarelor

Efectul de „testare/retestare”: contaminarea voluntară, dorită de anchetator.

g) Realizarea legăturilor între întrebări.

Sunt frecvente situațiile când întrebările care urmează a fi puse depind de răspunsurile la întrebările anterioare. În cazul în care chestionarele sunt completate de subiecți, indicarea expresă a legăturii dintre întrebări este strict necesară.

În situațiile în care un chestionar conține întrebări de a căror răspunsuri depind alte întrebări se procedează astfel (Pop M. D., 2004):

se concepe inițial o diagramă care indică fluxul legăturilor dintre întrebări și succesiunea acestora.

pe baza diagramei fluxului legăturilor dintre înrebări se concepe chestionarul propriu – zis.

2. Dispozitive de înregistrare

Dintre dispozitivele de înregistrare, vom aminti doar câteva care sunt actual folosite (Pop M. D., 2004): galvanometrul (permite măsurarea intensității unei emoții); camerele oculare ( permit înregistrarea mișcărilor ochilor persoanei analizate ); audiometrul (aparat plasat în interiorul televizorului pentru a înregistra durata, natura canalelor și emisiunilor urmărite); aparate care măsoară intensitatea vocii (înregistrează variațiile frecvenței de vibrație a vocii umane); scanner-ul de la casele de plată (permite citirea și înregistrarea „codurilor bară” care figurează pe ambalajele produselor ); aparate care permit înregistrarea undelor electrice ale creierului;

3.3. CULEGEREA ȘI ANALIZA DATELOR

3.3.1. Pretestarea

Pretestarea= administrarea chestionarului pe un eșantion mic din populația analizată.

Prestestarea ajută la:

Evaluarea și ajustarea “fină” a chestionarului

Permite calcului timpului necesar completării

Evidențiază problema de formulare, scoate la suprafață răspunsuri neluate în calcul

Mijloace de realizare (Pop M. D., 2004):

Adiministrarea: se realizează în consdițiile reale ale cercetării, cu ajutorul metodei reținute, și se recomandă relizarea “față în față” pentru ca anchetatorul să poată observa cât mai bine reacțiile intervievatului

Efectivele intervievate: nu există reguli stricte în ceea ce priveste pretestarea. Aceasta va fi realizată în funcție de cercetarea ce urmeaza să aibe loc.

Eșantionarea: este foarte important ca cei care vor fi intervievați în această etapă să faca parte din aceeași populație ca și cei din eșantionul definitive

Prin realizarea pretestării, vor fi identificate diferitele erori care nu pot fi observate în momentul realizării chestionarului, ele depinzând în mare parte de modul de percepere a chestionațiolor, ce nu poate fi întotdeauna prezis cu exactitate.

3.3.2. Culegerea datelor

Culegerea efectivă a datelor din rândul eșantionuluui stabilit poate fi descompusă în următoarele etape successive (Pop M. D., 2004):

Recrutarea anchetatorilor

Formarea anchetatorilor

Realizarea concretă a anchetei pe teren

Controlul anchetatorilor și al răspunsurilor

Evaluarea anchetatorilor

Prezentarea răspunsurilor într-o formă adecvată prelucrării lor – codificare

33.3. Analiza datelor

Analiza presupune înțelegerea logică a datelor colectate de la subiecți. Ea necesită o prelucrare statistică a datelor primare obținute pritr-o metodă sau alta. Pentru aceasta se utilizează o gamă largă de metode analitice, statistice, alese în funcție de: obiectivele cercetării, modalitățile de eșantionare, tipul de scale utilizate, numărul de eșantioane, tipul lor, natura datelor culese etc. În această etapă se realizează verificarea ipotezelor statistice ale cercetării și ale diferitelor metode ale statisticii inferențiale. Se obțin indicatorii tendinței centrale, se realizează compararea diferențelor dintre grupuri, se evidențiază existența legăturilor dintre variabile și se determină intensitatea acestor legături, se stabilesc raporturile de cauzalitaate dintre variabile etc. (Datc. P. , 2006)

Analiza datelor calitative

Analiza calitativă, termenul folosit pentru analiza datelor care nu sunt numerice, poate avea înțelesuri diferite pentru cercetători, depinzând în mare parte de modul de abordare al fiecăruia. De asemenea, această analiză mai este numită și “analiză de conținut”, ocupându-se în general de continutul datelor analizate: conținutul discursului pentru un interviu nedirectiv sau semi-diretiv, conținutul discuțiilor pentru o reuniune de grup, conținutul asocierilor sau interpretărilor pentru un test proiectiv, etc.

Etapele analizei de conținut:

Figura 4 Etapele analizei de conținut

Transcrierea interviurilor înregistrate: trebuie să respecte cu exactitate discursul intervievatului

Definirea unității de analiză: cel mai frecvent se recurge la cuvinte, fraze, paragrafe, teme

Construirea grilei generale: se construiește o grilă care va conține rubricile (categoriile) care par a fi cele mai pertinente pentru analiză.

Codificare interviurilor și completarea grilei: su alocă ficărei unitățo de discurs codul prevăzut

Analiza tematică sau lexicală:

Analiza verticală: prelucrare intra-interviu, analistul analizând ordinea de apariție a temelor.

Analiza orizontală: operațiune transversal, prin care se stabilește modul în care fiecare element ce figurează în grilă a fost abordat de ansamblul persoanelor intervievate

Cuantificarea: cel mai adesea sunt calculate:

Frecvența de apariție: se contabilizează de câte ori aceeași categorie a fost evocată de același intervievat sau pe ansamblul intreviurilor

Frecvența de asociere:relaționarea categoriilor care se preced sau se succed pe parcursul discursului, iar apoi se contabilizează frecvența lor de asociere.

Raportul de sinteză: are menirea de a comunica rezultatele obținute

Analiza datelor cantitative

Rezumând procesul de analiză al datelor cantitative, putem vorbi de două mari abordări: tabelarea și analiza statistică.

Tabelarea

Constă în transpunerea rezumarea datelor în tabele pentru o mai ușoară ințelegere a acestora. Aceasta cuprinde trei pași(Datc. P. , 2006):

Editarea: inspecția răspunsurilor pentru a nu conține erori, și corecția acestora.

Codarea:

prin nume: se asociază diferite cuvinte unor categorii de răspunsuri

codare cantitativa: folosind numere sau interval

codare calitativă: se folosește în special pentru codarea întrebărilor deschise

Analiza statistică

Cele mai folosite medii aritmetice sau măsuri ale tendinței centrale sunt: valoarea de mod, media și mediana.

Valoarea de mod: este cea mai frecventă valoare dintr-o mulțime de valori. Grafic, dintr-o histogramă, o valoare mod este identificată printr-un maxim relativ. O distribuție poate avea astfel mai multe valori mod (distribuții unimodale, bimodale etc.). (Clocotici V.,2005)

Media: este cea mai folosită în cercetările de marketing, fiind înțeleasă ca și media aritmetică a unui eșantion (aleatoriu) dintr-o populație. (Clocotici V.,2005)

Mediana: Valoarea de mijloc a unei distribuții. (Clocotici V.,2005)

3. 4. PREZENTAREA REZULTATELOR

3. 4. 1. Redactarea raportului de cercetare

Raportul

Figura 5 Raportul

(Sursa: Manole V. & alții, 2006)

Dincolo de dimensiunile unui raport de cercetare – care variază în funcție de complexitatea raportului, trebuie respectată următoarea structură de rubrici:

Pagina de titlu și sumarul – care trebuie să conțină titlul cercetării, numele și coordonatele organizației ori serviciului responsabil pentru studiu, autorul și data de predare a raportului; sumarul prezintă structura pe capitole a raportului și paginația aferentă;

Rezumatul – prezintă concluziile esențiale ale studiului și eventualele recomandări;

Introducerea – la acest nivel, se realizează o prezentare succintă a obiectivelor cercetării, contextul și eventualele ipoteze de lucru;

Metodologia – se prezintă doar aspectele metodologice majore;

Analiza rezultatelor – reprezintă partea cea mai consistentă a raportului;

Concluziile – reprezintă o parte foarte importantă a raportului, furnizând clientului elementele de sinteză necesare luării deciziilor;

Anexele – servesc expunerii aspectelor tehnice ale unei metode ssau prezentării unor analize sau tabele secundare, reprezentând un mijloc de a consolida credibilitatea muncii realizate.

3.4.2. Prezentarea orală a raportului de cercetare

Atunci când este solicitată, prezentarea orală a proiectului de cercetare oferă unei categorii de public o primă și poate chiar o ultimă impresie.

Pentru ca o prezentare orală sa-si atingă obiectivul, anchetatorul trebuie:

să-si selecționeze concluziile majore ce trebuie transmise clientului

să explice principalele rezultate și concluzii ale cercetării, iar apoi să răspundă la întrebările clientului său

să-l convingă pe solicitant de validitatea rezultatelor obținute.

De asemenea, o prezentare orala nu poate să aibe un rezultat satisfăcător atâta timp cât nu se vor folosi material vizuale adecvate, nu se va respecta timpul alocat, și nu se vor efectua mai multe repetări pentru ca cercetătorul să fie familiar cu toate materialele folosite în timpul prezentării.

4. MARKETINGUL SERVICIILOR

4.1. CONȚINUTUL ȘI NATURA SERVICIILOR

În literature de specialitate autohtonă și internațională există sute de definiții ale conceptului de servicii. Philip Kotler oferă una dintre cele mai echilibrate definiții, însă, și anume: “un serviciu este orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibil și care nu are drept consecință transferul proprietății unui lucru”. (Kotler & Armstrong,2004)

J. Gershuny și I. Miles dezvoltă patru abordări:

“services industry” (industrii sau ramuri prestatoare de servicii), ele cuprinzând totalitatea firmelor care oferă locuri de muncă și au drept output rezultate intangibile sau nestocabile.

“services products” (servicii de prestate), adică rezultatele prestărilor nu numai din cadrul industriilor prestatoare, dar și din alte ramuri.

“services occupations” (ocupații, sarcini sau personal prestator de servicii), cuprinzând întregul personal ocupat direct sau indirect în servicii.

“services functions” (funcții prestatoare), cuprinzând personalul prestator din sfera terțiarului- “industriilor” specializate în prestări, dar și pe cei ce prestează servicii în afara cadrului legal.

În ceea ce privește relația bunuri material – servicii, în literature de specialitate s-au conturat trei puncte de vedere caracteristice:

sub aspect conceptual, ele sunt identice;

sunt considerate ca fiind total diferite;

există bunuri materiale pure și servicii pure, precum și dferie combinații ale acestora.

Încercările lui Michael Baker sunt în acest sens cu totul remarcabile. El subliniază că: “Diferența între produse și servicii este mai mult decât semantic. Produsele sunt obiecte tangibil, care există spațial și temporal; serviciile constau numai în acte sau procese și au un caracter exclusive temporal. Tot Baker, prezintă o serie de diferențe tipice între ramurile producătoare de bunuri materiale și cele prestatoare de servicii (Vorzsák Á.& alții, 2005):

Tabel 1 Comparație bunuri-servicii

Prin ce se caracterizează marketingul serviciilor:

în primul rând , mixul de marketing nu conține numai cele patru elemente/variabile clasice ca în cazul bunurilor materiale, ci este mult mai lărgit, ajungându-se la șapte, opt sau chiar nouă variabile

toate politicile conțin elemente și au trăsături specific în comparație cu celelalte domenii de specializare

în cazul marketingului serviciior s-au elaborate și se aplică noi strategii, cum ar fi: marketingul intern, marketing interactive, marketingul turnat dupa corp, s.a.

în domeniul serviciilor s-a elaborate cel puțin o nouă concepție: marketingul relațional

4.2. Trăsăturile serviciilor

În literatura de specialitate se tratează cel mai adesea patru trăsături sau caracteristici ale serviciilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitatea și perisabilitatea, proprietatea. (Vorzsák Á.& alții, 2005)

Intangibilitatea – serviciul nu se obietualizează, nu este vizibil, palpabil, nu se poate auzi, mirosi, înainte de a fi cumpărat; nu poate fi perceput cu ajutorul organelor de simț ale omului înainte de a fi cumpărat. Pentru a-l percepe, consumatorul trebuie întâi sa-l cumpere și să beneficieze de el.

Inseparabilitatea – prestarea și consumulserviciilor coincide în timp și spațiu; sunt inseparabile, simultane

Eterogenitatea – sau variabilitatea serviciilor însemna imposibilitatea repetării serviciilor în mod absolute identic. Nivelul calitativ al serviciilor nu este constant, ci fluctuează în funcție de persoana prestatoare, locul și momentul prestării.

Perisabilitatea – sau alterabilitatea este legată de imposibilitatea stocării serviciilor. Serviciile nu pot fi stocate, păstrate în scopul unei valorificări ulterioare.

Proprietatea – cumpărătorul serviciului nu devine proprietarul bunului achiziționat.

4.3. Clasificarea serviciilor

În literature de specialitate autohtonă și internațională, întâlnim numeroase criterii de clasificare și clasificări foarte diverse. Vom trece în revistă pe acelea care prezintă o importanță deosebitădin perspective activității de marketing. (Vorzsák Á.& alții, 2005)

după natura relațiilor prin care beneficiarul are acces la diferitele prestări:

Servicii market (marfă sau comerciale): cnsumatorii au acces prin relații de piață, de vănzare-cumpărare.

Servicii non-market (non-marfă, non-comerciale): servicii publice, guvernamentae, în beneficial general al unor colectivități, iar consumatorii beneficiază de ele în afara unor relații de piață.

după tipul de piață sau după destinațe:

Servicii industrial: destinate unor firme, organizații, instituții

Servicii de consum: destnate satisfacerii nemijlocite a nevoilor de consum ale unor personae fizice.

după gradul de muncă- intensitate sau uman-intensitate:

Servicii bazate pe muncă: necalificată, calificată sau profesioniști

Servicii bazate pe echipament: automatizat, monitorizat de personal relative calificat, monitorizat de operatori calificați

după gradul de interacțiune prestator-consumator și posibilitățile de personalizare:

Grad ridicat: orientate spre persoanele fizice

Grad scăzut: îndreptate asupra unor lucruri

după “așteptările solicitanților”:

Servicii obligatorii pentru profilul prestatorului

Servicii pe care prestatorul ar trebui/ar fi bine să le ofere (opționale)

Servicii pe care prestatorul poate să e ofere

4.4. Comportamentul consumatorului de servicii

“Totalitatea acțiunilor privind modul de utilizare a veniturilor pentru cumpărarea de servicii alcătuiesc comportamentul consumatorului de servicii”. (Plăiaș I., 1997)

Comportamentul consumatorului de servicii prezintă o serie de trăsături specific, particularități. Acestea sunt generate de (Plăiaș I., 1997):

trăsăturile, particularitățile serviciilor

participarea consumatorului la procesul de prestare

suprapunerea în spațiu și timp a proceselor de prestare și de consum

timpul foarte scurt între crearea utilității și încasarea de către restator a contravalorii ei

gradul ridicat de personalizare a serviciilor, de adaptare a lor la nevoile și exigențele consumatorilor

Compararea proceselor de cumpărare a unui produs fizic și a unui serviciu (Vorzsák Á.& alții, 2005):

a) cumpărarea unui produs fizic:

Figura 2 Cumpărarea unui produs fizic

b)cumpărarea unui serviciu:

Figura 3 Cumpărarea unui serviciu

4.5. Mixul de marketing în domeniul serviciilor

Părintele conceptului de marketing mix, N.H. Borden are următoarea definiție: marketing mixul reprezintă totalitatea sau setul de variabile pe care orice organizație le poate utilize în vederea influențării consumatorului.

Structura extinsă a mixului de marketing pentru servicii (Vorzsák Á.& alții, 2005):

Figura 4 Mixul de marketing pentru servicii

1. Serviciul de bază: domeniu, caracteristici fizice, calitate, nivel, marcă, linii de servicii, garanție, diferențiere, ambalare.

2. Prețul: nivel, reduceri, facilități, comisioane, condiții de plată, valoarea percepută de consummator, raport calitate/preț, diferențiere.

3. Locul și/sau distribuția: amplasare, accesabilitate, canale, rețele, expunere, intermediary, transport, depozitare, managementul canalelor.

4. Promovarea: publicitate, reclamă, forță de vânzare, vânzări promoționale, relații publice, publicitate orală, mix promoțional, media.

5. Personalul: selecție, pregătire, muncă în echipă, cultură, transmiterea sistemului de valori, discreție, înțelegere, creativitate, înfățișare, comportament, atitudini.

6. Dovezile fizice: ambianță, amenajare, funcționalitate, culoare, design interior și exterior, nivelul zgomotului, bunuri facilitatoare, caracteristici tangibile, comportament, atitudini.

7. Procesele: operațiuni, procedure, mecanizare, automatizare, cibernetizare, fluxul activităților, grad de implicare a cumpărătorului.

8. Serviciile și/sau produsele complementare: pretranzacționale, în timpul tranzacției și posttranzacționale.

Întrucât în domeniul serviciilor întâlnim o diversitate extraordinară și sunt reunite toate condițiile pentru utilizarea marketingului personalizat (“turnat după corp”), mixul de marketing se va adapta în mod cât se poate de elastic la condițiile și imperativele concrete pin restructurări ale submixurilor și chiar prin reducerea numărului de variabile la șapte sau chiar la cinci, ținând seama de domeniul prestărilor, dimensiunile firmei, resursele ce se pot aloca pentru elaborarea și traducerea în practică a mixurilor, strategiilor și preogramelor de marketing. (net03)

4.6. Strategii de marketing pentru firmele prestatoare de servicii

Conform modelului planficării strategice, alegerea și detalierea strategiilor de marketing trebuie precedată de formularea misiunii și stabilirea obiectivelor firmei.

Misiunea.

Misiunea trebuie să fie corect formulată, sufficient de clară, să redea obiectivul general al firmei, intențiile și preocupările ei. (Manole V. & alții, 2006)

Andrew Campbell și colaboratorii săi au întreprins o amplă cercetare asupra valorii misiunii și au ajuns la concluzia că patru elemente sunt importante într-o misiune cu adevărat valoroasă:

scopul: de ce există firma?

strategia: poziția competitivă și poziția distinctivă

valorile: în ce crede firma?

standardele și conduitele: metodele și modelele de conduit care favorizează competența și sistemul de valori

Obiectivele.

Obiectivele stabilite trebuie să se caracterizeze prin câteva trăsături de bază, facilitându-se astfel însușirea și traducerea lor în practică de către personalul firmei, prin eliminarea oricăror confuzii, a unor surse de înțelegere sau de interpretare greșită. Astefel ele trebuie să fie măsurabile, ierarhizabile, realite, compatibile, acceptabile, motivante, clare, flexibile și permissive. (Vorzsák Á.& alții, 2005). În ceea ce priveste strategiile de marketing, în literature franceză, Gerard Tocqner și Michel Lanlois prezintă variantele strategice ca în figura nr. 8.

Marketingul extern: constă în activități tradiționale de marketing ce vizează comunicația dintre firmă și piață, stabilirea prețurilor și distribuția serviciilor.

Marketingul tranzacțional: servește dinamizarea relației cu clienții, cu scopul de a ameliora valoarea serviciilor așa cum sunt ele percepute.

Marketingul intern: reprezintă o investiție în personalul propriu. Vizează selecția, pregătirea, motivarea și ridicarea nivelului de calificare a angajaților, satisfacerea nevoilor lor, gestionarea relațiilor dintre angajați și diferitele sectoare ale firmei.

Figura 5 Variante strategice

Personalul de contact

Personalul de susținere

Direcția

generală

(Sursa: (net03) )

O altă abordare a direcțiilor de acțiune strategic în domeniul serviciilor prezintă (Vorzsák Á.& alții, 2005):

Marketingul interactiv: “are în vedere capacitatea personalului de a presta servicii pentru cumpărători”

Marketingul relațional: are scopul “de a crea, păstra și îmbunătăți relațiile pe termen lung cu clienții, într-un mod în care obiectivele ambelor părți sunt satisfăcute”.

Marketingul tranzacțional: își propune o gestionare a relațiilor cu clienții, care să permit realizarea a două obiective: valorizarea experienței client și ameliorarea randamentului activității de marketing.

Strategii de distribuție

Strategii de preț

Sincromarketingul

Sporirea calității serviciilor

Creșterea productivității

Alte priorități și sarcini de rezolvat (gestiunea timpului, gestiunea nemulțumirilor și reclamațiilor, etc. )

5. CERCETAREA ÎN SPRIJINUL ELABORĂRII STRATEGIEI PUBLICITARE

Pentru a elabora un mesaj publicitar, avem nevoie de informații prealabile esențiale despre grupul țintă. (Datc. P. , 2006)

În primul rănd, trebuie să cunoaștem beneficiile pe care le așteaptă consumatorii de la produsul nostrum și să aflăm care dintre beneficiile așteptate este considerat ca fiind cel mai important, cel mai relevant și cel mai distinct în raport cu alte oferte.

În al doilea rănd, avem nevoie de informații despre caracteristicile sociale, demografice, psihologice ale grupului țintă și despre comportamentul său de cumpărare și consum.

În al treilea rănd, pentru a contura obiectivele comunicării, sunt necesare informații despre atitudinea consumatorilor față de marcă și față de categoria de produs.

Toate aceste informații sunt furnizate de cercetarea în sprijinul strategiei publicitare (advertising strategy research). În cadru acestei cercetări predomină abordarea calitativă, urmată, eventual, de o cercetare cantitativă.

5.1. CERCETAREA CALITATIVĂ ÎN SPIJINUL ELABORĂRII STRATEGIEI PUBLICITARE

Rossiter și Percy menționează cinci obiective ale cercetării calitative în sprijinul elaborării strategiei publicitare (Datc. P. , 2006):

Identificarea tipului de consummator pe care îl putem convinge cel mai ușor, cu costuri minime, să cumpere produsul/serviciul nostru.

Identificarea rolurilor decizionale și ale obiectivelor de acțiune. Cercetarea calitativă stabilește care sunt persoanele participante a decizia de cumpărare ș ice rol îi revine fiecăreia în procesul decisional. Astfel, vom sti spre cine trebuie să îndreptăm publicitatea și activitatea promoțională pentru a avea succesul maxim ș ice obiective de acțiune trebuie să fixăm.

Construirea unui Model al Sucesiunilor Comportamentale. În urma cercetării, se obțin niște “protocoale” din care cercetătorul construiește Modelul Succesiunilor Comportamentale (MSC) pentru o anumită categorie de produs/serviciu sau pentru o anumită marcă MSC detaliază fazele, rolurile, locurile, momentele, timpul și modalitatea în care se ia decizia de cumpărare.

Stabilirea obiectivelor de comunicare și poziționare a mărcii. Pentru a ști exact care trebuie să fie obiectivele noastre de comunicare, avem nevoie de răspunsul la următoarele întrebări:

Ce înseamnă categoria de produs/serviciu pentru consumator? Este sau nu necesar să promovăm trebuința pentru categoria de produs/serviciu?

Cănd și cum ia cumpărătorul decizia de cumpărare a mărcii – înainte de cumpărare, pe baza rememorării mărcii, la punctual de desfacere? Este necesar să creăm rememorarea sau recunoașterea mărcii?

De ce cumpără consumatorul marca, ce beneficii așteaptă și cât de implicat este el în cumpărarea mărcii? Ce beneficii trebuie să promovăm în comunicare?

Este sau nu consumatorul cel care cumpără marca?Iar dacă el este cel care o cumpără, o achiziționează ocazional sau frecvent? Este necesar să stimulăm încercarea, cumpărarea în general sau cumpărarea frecventă?

Consumatorul are cumva impresia că există anumiți factori din mixul de marketing care inhibă cumpărarea?

Sugerarea unor stimuli de publicitate sau promoționali care ar putea să se potrivească cu obiectivele de comunicare. În cadrul cercetării calitative, se pot desprnde tipuri de stimuli (vizuali, verbali, muzicali) și tactici pentru execuția creativă a reclamelor și pentru ofertele promoționale.

5.2. CERCETAREA CANTITATIVĂ ÎN SPRIJINUL ELABORĂRII STRATEGIEI PUBLICITARE

Scopul principal al cercetării cantitative este să ofere expresii numerică ale concluziilor desprinse din cercetarea calitativă.

Abordarea cantitativă ne ajută să răspundem la următoarele întrebări (Datc. P. , 2006):

Cât de mari sunt grupurile și sub-grupurile țintă?

Care este profilul exact al acestor grupuri, în funcție de caracteristicile personale, beneficiile așteptate de la produs/serviciu, comportamentele de consum?

Care este beneficial cel mai important?

De cele mai multe ori, aceste informații se obțin din studiile specializate de segmentare a pieței sau din cercetările asupra poziționării mărcii. Așadar, cercetarea cantitativă în sprijinul strategiei publicitare este, în mare măsură, identică cu cercetarea de segmentare și cu cercetarea în sprijinul poziționării.

6 CERCETARE DE MARKETING – WORK AND TRAVEL

6.1. WORK AND TRAVEL

În anii 60, Departamentul de Stat American a pus bazele unei serii de programe prin intermediul cărora tineri din toată lumea aveau posibilitatea de a experimenta "lifestyle-ul" american, pe o perioadă determinata de timp. Inițial era doar un program de călătorie, dar a devenit o adevarată mișcare de forțe odată cu trecerea la un proiect mai generos, denumit Work and Travel. (net01)

Departamentul de Stat American și-a dat seama ca mulți din cei care vor sa cunoască America prin intermediul programelor de schimb cultural vor totodată să muncească și să facă bani. Câstigând bani în State, se presupunea că tinerii ar deveni mai atrași de participarea într-un astfel de program. Așa s-a nascut "Munca și calatorie" sau "Work and Travel". Programul își păstrează aceeași formă de 11 ani, ca urmare a două tendințe majore de dezvoltare a pieței americane:

cererea sezonieră de personal a companiilor americane;

apariția oportunităților pentru studenții din Estul și Sud-Estul Europei, odată cu restructurarea și evoluția economico-socială, în ceea ce privește dobândirea unor experiențe culturale și de munca în alte țări, printre care și SUA.

Pentru a promova schimbul intercultural al tinerilor și a soluționa nevoia manifestată de către companiile americane, Departamentul de Stat american a venit cu programul Summer Work and Travel, ce funcționează pe baza vizei J1. Conform acestei vize, posesorul are dreptul de a călători și munci legal pe timpul vacanței de vară.

După lansarea programului “Work and Travel” pentru Statele Unite ale Americii, acesta s-a extins încercând să cuprindă inclusiv cererile studenților care preferă petrecerea verii în alte țări. Astfel, s-a născut Work and Travel-Grecia, Spania, Anglia, Franta, Canada sau Australia. În lucrarea de față vom pune accentual în special pe Work and Travel – SUA, acesta fiind programul care a înregistrat cele mai multe cereri până în prezent, și de asemenea cel mai vechi și cel mai complex.

6.1.1. De ce Work and Travel?

Dobândirea unei experiențe de lucru într-un mediu cultural diferit, în cea mai dezvoltată țară capitalistă

Ocazia de a intra în contact cu oameni din toate colțurile lumii

Vizitarea unor locuri văzute până acum doar în filme

Libertate și distracție alături de alți tineri

Perfectionarea limbii engleze

Posibilitatea de reveni acasă cu o sumă frumoasă de bani

Multe alte motive

6.1.2. Condiții de participare

Vârsta cuprinsă între 18-30 ani

Cunostințe de nivel mediu a limbii engleze

Situație școlară bună

Student, masterand sau doctorand la zi, la o facultate de stat sau particular, acreditată sau în curs de acreditare

Programul Work and Travel este din ce în ce mai solicitat de către studenții aflați atât în România cât și în alte țări precum Polonia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Moldova, etc.

În 2006, peste 7200 de studenți români au simțit cum e să trăiești o vară dincolo de ocean. În 2007 numarul lor a crescut la 9000, iar pentru vara anului 2008 se estimează ca peste 10.000 de studenți  se vor înscrie în acest program, gata să-și petreacă o vacanță de vară în America.

6.2. AMERICAN EXPERIENCE

6.2.1. Prezentarea firmei

Teoretic, American Experience este o organizație pentru tineret, care activează în domeniul cultural exchange. Practic, AE înseamnă libertate, mobilitate, distracție și experiențe inedite. AE este partenerul nonconformist, care scoate studenții din cotidian, care îi împinge să își trăiască viața din plin, să-și facă propriile reguli și să se reinventeze mereu, după cum au chef.

Până în prezent, American Experience este atât lider de piață în domeniul programelor de schimb cultural și educațional în Romania, cât și organizația cu cea mai rapidă dezvoltare de acest gen din Europa de Est.

Fondată în 2002, American Experience oferă pentru peste 7500 de tineri, posibilitatea de deschidere către alte culturi, oportunități de călătorie și de dezvoltare a unei cariere, păstrându-si în același timp, un nivel calitativ extrem de ridicat. Aceasta este membră a Camerei de comerț din capitala Statelor Unite, Washington DC, a Camerei de comerț din Ocean City, Maryland și a American Chamber of Commerce în România.

American Experience este prezentă în România în 15 centre: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Oradea, Constanța, Târgu-Mureș, Craiova, Bacău, Suceava, Alba Iulia, Miercurea-Ciuc, Baia Mare, Brașov, Arad precum și în Republica Moldova prin biroul din Chișinau  și este în continuă extindere.

American Experience are un staff tânăr și profesionist, gata să îi ajute pe tineri în orice problemă. Mai mult, cei mai mulți membrii ai echipei AE au experimentat Statele Unite prin intermediul unui program de schimb cultural. De aceea, participanții în programele organizației primesc suport și orientare direct de la cei care au trăit experiența americană. La final, în urma discuțiilor pe care staff-ul le poartă cu orice participant, tinerii vor fi siguri că alegerea pe care urmează să o facă este cea bună.

6.2.2. Programe oferite

Summer Work and Travel – program destinat studenților, ce se desfășoară pe perioada vacanței de vară și care oferă acestora șansa de a călători., de a lucra și de a trăi experiențe inedited pe teritoriul Statelor Unite ale Americii

High School Exchange – este un program pe perioada unui semestru sau a unui an școlar, destinat elevilor de liceu, oferindu-le ocazia de a studia după sistemul de învățământ American, în timp ce își vor petrece timpul împreuna cu o familie stabilită pe teritoriul SUA.

Career Training – program destinat absolvenților universității sau tinerilor profesionaliști care au acumulat o anumită experiență profesională. Acestora li se oferă șansa de a se specialize într-un anumit domeniu, pe o perioadă de un an.

Internship – program dedicate studenților absolvenți care doresc să lucreze o perioadă de timp pe teritoriul SUA, dobândind o importantă experiență practică în diferite dmenii.

H2B – program de muncă pentru tinerii cu vârsta de până în 40 de ani, fără a fi nevoie de studii superioare.

6.2.3. Misiune /Viziune/ Valori

Misiune: AE își propune să inspire, să încurajeze și să impulsioneze tinerii să încerce experiențe de viață noi, inedite, prin participarea la programe educative și de munca în străinătate.

Viziune: Prin programele de schimb cultural, AE urmărește să contribuie la deschiderea tinerilor către alte culturi și societăți și să le ofere, pe lângă oportunitățile de călătorie, acces la experiența profesională relevantă în dezvoltarea unei cariere.

Valori: AE sustine nonconformismul, varietatea, aspirația spre diverse forme de libertate, mobilitatea, asumarea viziunilor despre viitor, căutarea experiențelor inedite, dezvoltarea personală prin cunoaștere, comunicarea, excelența serviciilor, contribuția la creșterea individuală a clienților și partenerilor săi.

6.2.4. Oportunități de partnership/ Beneficii

După o dezvoltare atât de rapidă în România și Moldova, American Experience este deschisă să ofere oportunități de parteneriate cu diferite organizații care sunt interesate de a intra și a își menține o poziție puternica pe piața romana și cea a Moldovei.

Mai mult decât atât, compania este interesată de a se extinde pe piețe precum cele din Turcia, India, Rusia, sau țări din America de Sud și Asia.Aceasta prezintă un deosebit interes în stabilirea parteneriatelor cu reprezentanți locali.

6.2.5 Cifre și statistici

De obicei, cuvintele spun mult mai mult decât simple numere. Cum a ajuns American Experience compania numărul 1 în România pe domeniul programelor de schimb cultural și educațional pentru tineri, se poate deduce din cifre:

Peste 7,500 de participanți în programele AE

Acoperă peste 20% din totalul pieței de profil

Are cea mai mare rețea de birouri și reprezentanți din România

Comunitatea de participanți în programele acesteia crește în fiecare an cu minim 25%.

6.3. ELABORAREA PLANULUI DE MARKETING

6.3.1. Prezentarea concisă a problemei de cercetare

Având în vedere că în ultimii ani pe piață apar tot mai multe firme care oferă tinerilor șansa de a călători și munci în altă țară, planul de promovare elaborat de acestea reprezintă cel mai important element prin care acestea pot să-și mențină o anumită poziție pe piață.

Principala problemă urmarită prin cercetarea de față este identificarea numărului și personalitatea tinerilor care își doresc să aplice pentru programele Work and Travel, dorințele și așteptările lor în ceea ce privește acest program, dar și motivele pentru care unii dintre ei ar refuza o asemenea oportunitate, sau obstacolele care le-ar întâmpina în acest proces. Rezultatele obținute, vor fi folosite de către firma American Experience, în vederea elaborării unui plan de marketing pentru anul 2008-2009.

6.3.2. Obiectivele detaliate ale cercetării și lista informațiilor dorite a fi obținute

Tabel 2 Obiectivele detaliate ale cercetării de marketing și lista informațiilor dorite a fi obținute

6.3.3. Sursele de informații

Cele mai relevante surse de informații pentru urmărirea fenomenului dorit a fi cercetat, sunt reprezentate de sursele primare, de teren, obținute în urma aplicării chestionarelor.

6.3.4. Populația investigată

Populația investigată este reprezentată de stundeți ai diferitelor facultăți, sau recenți absolvenți, cu domiciliul stabil în România.

6.3.5. Instrumente de culegere a datelor

Ca instrument de cercetare am folosit chestionarul. Acesta cuprinde 32 întrebări și au fost administrate atât față în față cat și prin intermediul Internetului. Pentru un rezultat cât mai reprezentativ, am ales să calculez mărimea eșantionului prin următoarea metodă:

Unde: – t = coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatele (prag de încredere) și care se obține din tabelele statistice ale repartiției Student.

– p = proporția componentelor din eșantion care posedă caracteristica cercetată (deoarece de obicei valoarea lui “p” nu se cunoaște, se consider egală cu 0,5 pentru ca dispersia să aibe valoarea maximă posibilă)

– e2 = eroarea limită acceptată.

În lipsa unei pre-anchete, nu cunoaștem gradul de omogenitate al populației mamă și deci, ne vom plasa în situația cea mai nefavorabilă: p=1/2 și q=1/2; (Pop D.M., 2004)

Astfel, am ales administrarea a 107 chestionare, în condițiile în care, pentru un prag de încredere de 90%, iar o eroare limită acceptabilă de 8%, marimea eșantionului reprezentativ este de 106,3476.

6.5. ANALIZA DATELOR

6.5.1 Analiza variabilelor unidimensionale

6.5.1.1. Opțiunea de lucra în străinătate pe perioada verii

Întrebarea numărul unu a chestionarului: „Ai vrea să mergi în acest an să lucrezi în străinătate pe perioada verii?” reprezintă o întrebare filtru, închisă. Ea are scop separarea într-o oarecare măsura a tinerilor care aleg această opțiune de cei care refuză din start, pentru o analiză comparativă ulterioară.

Tabel 3 Opțiunea de a lucra în străinătate pe perioada verii

După cum se poate observa din Tabelul 3., 69,1% (76 pers) au răspuns cu DA la întrebare, iar 30,9% (34 pers.) refuză opțiunea de a lucra în străinătate pe perioada verii.

Obs. În urma acestei, întrebări, baza de date a fost filtrată, analizând separat cele două grupe formate. Pentru intervalul de întrebări de la 3 la 23, am avut în vedere doar acele persoane care au raspuns “Da” la prima întrebare.

6.5.1.2. Locația aleasă

Cea de-a treia întrebare, “Unde ai alege să pleci?” este o întrebare simplă, pentru a introduce subiecții eșantionului în “atmosfera” studiului, aceștia fiind nevoiți să facă apel la memorie și imaginație și să-și imagineze într-o oarecare măsură o vacanță în una din țările enumerate, sau să aleagă o altă țară în cazul în care cele enumerate nu sunt pe placul lor.

Tabel 4 Locația aleasă

După cum poate observa din tabelul de mai sus, majoritatea tinerilor aleg sa plece în SUA pe perioada verii. Aceasta ar putea fi din cauză ca este țara unde niciunul dintre noi nu poate sa ajungă la fel de ușor ca și în alte țări, în special din Europa, datorită atât vizei cerute, cât și a distantei foarte mari. Se poate ca același motiv sa stea și la baza menționarii Australiei printre primele trei țări alese. în ceea ce privește țările europene, faptul că mulți dintre tineri au rude sau alte legaturi stbilite în aceste țări, oferă un avantaj în alegerea acestora.

Având în vedere că putem discuta de o potențială cerere destul de semnificativa, și de faptul ca exista destul de puține firme momentan pe piață care ofera locuri de muncă în aceste țări, luarea în considerare a acestui aspect, ar putea constitui un atuu pentru agențiile aflate în concurență.Cat despre restul tarilopr menționate, modul în care acestea sunt prezentate de către angajatori, și scoaterea în evidență a beneficiilor oferite de vizitarea acestora, poate să ajute la o creștere a cererii.

6.5.1.3. Descoperirea dorinței

“Cum ți-ai dat seama că vrei să pleci cu programul Work and Travel?” are scopul de a identifica principalii stimuli care au dus la descoperirea “nevoii” de a lua în considerare acest program. Și spun “nevoie”, deoarece mulți dintre noi(dintre tineri) au nevoie intr-o oarecare măsură de această experiență, pentru a învăța să trăiască într-un alt stil, pentru a învăța să se descurce singuri într-un mediu nou, și cu atât mai mult în unul cunoscut pentru viitor.

Tabel 5 Descoperirea “nevoii”/dorinței

Factorii care ii determină pe tineri să conștientizeze existența agențiilor care promovează programul Work and Travel, sau chiar existența în sine a programului reprezintă principalele aspecte pe care firmele ar trebui să le aibe în vedere în elaborarea unui plan publicitar.

În urma analizei efectuate a răspunsurilor la întrebarea patru, putem observa că ecperiența pe care o au prietenii și care este promovată de acestia, are cel mai mare efect.Tot în ceea ce privește influența prietenilor, reclama gură la gură în mod special, este acentuată și prin procentul semnificativ obtinut de raspunsul “M-au convins prietenii sa merg cu ei.” Prin urmare, un lucru de care firmele ar trebui să aibă foarte mare grijă, și chiar sa-l incurajeze, este de a-i convinge pe participanții programului de a przenta,si a povesti mai departe prietenilor și cunoscuților, experiențele trăite sau experiențele inedite pe care se așteaptă să le intâmpine, și nu în ultimul rând, beneficiile oferite de firma pe care au ales-o.

De asemenea, promovarea programului are o influență foarte mare în randul tinerilor. De aceea, trebuie să știm exact ce iși doresc aceștia, ce așteptări au, sau ce îi determină să aleagă opțiunea Work and Travel, pentru a avea o strategie de marketing puternică, și a rezista concurenței tot mai mari.

O experiență anterioară plăcută, ii determină pe unii să aplice pentru a doua sau a treia oară, în cazul în care această posibilitate există.

6.5.1.4. Descoperirea dorinței

Pentru a decsoperi motivul principal pentru care tinerii aleg Work and Travel, am folosit întrebarea numărul cinci.

Table 6 Motivația alegerii W&T

Din tabelul alăturat, putem observa că o mare parte (39.5%) dintre studenți aleg W&T din dorința de a trăi o experiență inedită. Dorința de a vizita(27.6%) și banii pe care pot sa-i câștige pe timpul verii (21.1%), se afla de asemenea printre principalele motive care stau la baza alegerii acestei opțiuni. Chiar dacă și celelalte răspunsuri se pot găsi printre baneficiile unei astfel de experiențe, ele nu constituie motivul principal pentru majoritatea celor chestionați.

6.5.1.5. Modul în care s-a aflat de W&T

Intrebarea numarul 6, are menirea de a evidenția modul în care programul W&T este făcut cunoscut în rândul tinerilor.

Din graficul de mai jos, putem observa că, asemănător intrebării numarul 4, prietenii joacă un rol foarte important în influentarea potențialilor consumatori, în acest caz, ocupând 43.5% din cei chestionați. Urmatorul aspect, care joacă un rol foarte important în promovarea programului, il reprezintă rclama care se face folosind fluturași și afișe (38.2%), acesta fiind cel mai simplu mod prin care tinerilor li se atrage atenția despre ofertele existente, și dupa cum vedem, foarte utilizat în momentul de față.

Figura 6 Modul în care s-a aflat de Work and Travel

Cu toate ca Internetul este din ce în ce mai folosit, acest canal de comunicare, il regăsim doar pe locul trei, cu un procent de 14.5%, multe reclame fiind adesea ignorate. Totuși, cei care vor să afle mai multe informații despre această oportunitate, o vor face prin intermediul înternetului, fiind cel mai simplu mod de acces la aceste informații.Radio-ul cu 1.3%, respectiv ziarele și revistele cu un procent de 2.6%, ocupă ultimele două poziții.

6.5.1.6. Încredere surse informații

Chiar dacă prin intrebarea numarul șase am aflat care sunt cele mai folosite surse de informare, acestea pot să fie mai mult sau mai puțin credibile. Acest lucru dorim să-l aflam prin intermediul întrebării numarul 7: “Acordă cate o notă de încredere pentru fiecare dintre urmatoarele surse…”.

Tabel 7 Încredere surse informații

Din tabelul de mai sus putm deduce ca sursele cele mai increzătoare, ramân prietenii, cu o rată de 46.1% de raspunsuri pozitive pentru încredere maximă în ceea ce priveste informțiile furnizate de prieteni. Cât despre un grad mare de încredere, ponderea maximă o ocupă, Internetul, cu 31.6%, această sursă fiind cea mai des folosită de către cei care deja au aflat despre program, și doresc să afle mai multe informații.Binențeles, acesta reprezintă cea mai accesibilă cale, pentru aceasta, dintre cele enumerate.

O încredere medie, este relevată de fluturași și afișe cu un procent de 30.2%, chiar dacă acestea sunt foarte des folosite în promovarea Work and Travel. Sursele cele mai lipsite de încredere sunt reprezentate de reviste (40.8%) și radio (19.7%).

6.5.1.7. Importanța diferitelor aspecte în alegerea firmei

Prin întrebarea numărul 8 încercăm să aflăm care sunt principalele aspecte pe care tinerii le iau în considerare atunci când aleg o agenție de recrutare a forței de muncă. Pentru aceasta, am analizat fiecare aspect în parte, urmărind pentru fiecare gradul de influență. Pentru un rezumat, am redat în graficul următor un rezumat al rezultatelor obținute.

Figura 7 Importanță aspecte în alegerea firmei

Intervievații au fost rugați să ordoneze în ordinea influenței aspectele enumerate. Această întrebare a necesitat o atenție destul de ridicată, ceea ce ne face să credem ca rezultatele obținute sunt cat se poate de relevante.

Pe primul loc pentru cel mai important aspect, gasim “Ofertele de locații, joburi și cazare”, cu un procent de 34.2%. Pentru aceasta, firmele trebuie să fie foarte atente pentru a putea propune o gama foarte variată de oferte, și în același timp, cât se poate de diferențiată față de firmele concurente. în ceea ce privește legătura între această variabilă și cele mai cautate locații, joburi și cazări, vom reveni în cele ce urmează.

Tot cu un grad ridicat de importanță gasim “Prețurile practicate”, cu un procent de 21.1%.

Destul de important, pare sa fie și “Numărul persoanelor cunoscute care au apelat deja la această firmă”, obținând cel mai mare procentaj (19.7%) între cei care au oferit nota corespunzătoare răspunsului, pentru acest aspect.

Amabilitatea angajaților este de asemenea un aspect important urmărit de potențialii clienți, obținând un procent de 22.4%. Modul în care acestia îi vor ajuta, cosilia și îndruma pe participanți, sau chiar convinge pe cei care nu sunt siguri că vor să aplice pentru această opțiune, oferindu-le informațiile de care au nevoie, și penzentând o încredere maximă,este un atuu pentru firmele care oferă o dețin această calitate.

Cât despre aspectele care nu se găsesc printre primele 4 urmărite de solicitanții programului, o clasificare în ordinea descrescătoare a importanței lor, o putem deduce foarte ușor din tabelul de mai jos. Aceasta ar fi: “Notorietatea firmei” (19.7%), urmată de “Părerea prietenilor” (22.4%) și “Consultanța oferită pe timpul șederii în străinătate” (22.4%).

6.5.1.8. Servicii adiționale

Serviciile adiționale, pot constitui un important element de diferențiere a agențiilor aflate pe piață.De asemenea, acest aspect poate să plaseze o anumită firmă, înaintea celorlalte aflate printre cele luate în considerare de un anumit individ. Pentru aceasta, am încercat să aflăm care ar putea fi cele mai importante servicii dintre cele enumerate în tabelul de mai jos. Unele dintre ele putem să le regăsim în oferta actuală a unor firme, iar altele, m-am gandit că ar putea fi introduse pe viitor în cazul în care rezultatele vor indica o importanță semnificativă pentru intervievați

Tabel 8 Servicii adiționale

“O cartelă cu care să suni ieftin acasă”, este un serviciu considerat necesar de către intervievați, acestă obținând peste 50%, pentru răspunsurile care indică o importanță mare.

“Un card de reduceri” ar putea să fie în folosul atât al aplicanților, căt și al agențiilor. De asemenea, este considerat un aspect foarte important, cu cele mai mari procente pentru notele cele mai mari, și anume: “Foarte important”- 34.2%, “Important” – 40.8%

“Un credit ajutător” reprezintă după cum vedem un aspect foarte important luat în considerare de către cei intervievați, înregistrând pentru “Foarte important”, “Important” și “Destul de important” un procent de 92.1%. Chiar dacă agenția nu poate să ofere aceste credite, ea trebuie să faciliteze posibilitatea stinerilor de a oține acesta de la diferite bănci.

“O bază de date prin care să găsești toti studeții români aflați în acea zonă” este un serviciu care înca nu îl putem găsi în nici o ofertă, dar care se dovedește a fi considerat relevant pentru cei intervievați, obținând 25.1% pentru “Foarte important” și “26,3%” pentru “Important”. Totodată este aspectul care înregistrează o valoare destul de mare și la răspunsul “Puțin important”- 18.4%, aceasta puntănd fi din cauza ca este un aspect nelansat încă.

“Bonusuri și concursuri” nu prezintă un procent foarte mare pentru răspunsul “Foarte important” (17,0%). Cu toate acestea, avansează puțin “34,2%” regăsit pentru “Important”, dar prezintă procente semnificative pentru “Putin important” – 13.2% și “Deloc important” – 14.5%. Aceasta se poate datora faptului că mulți indivizi prezintă o oarecare reticiență și neîncredere pentru acest aspect, întălnit în diferite alte domenii. Cu toate acestea, o prezentare relevantă ar putea urca acest aspect chiar până la o importanță maxima.

“Evenimente organizate în România” se clasează la un nivel mediu, printre celelalte aspecte enumerate. Este important ca firmele să mențină în permanență legatura cu foștii sau actualii participanți, deoarece, după cum am observant mai sus, reclama făcută între prieteni și cunoștințe, reprezintă o importanță foarte mare.

“Oferta de consiliere pe timpul sederii în străinătate” obține un procentaj foarte mare, de 92.1% pentru primele trei clasificări,asemenea creditului ajutător, ceea ce relevă ca acest aspect trebuie să fie de o calitate cât se poate de mare, și să fie regăsit în majoritatea ofertelor.

6.5.1.9. Locul și condițiile de cazare

Întrebarea numarul 10 are menirea de a identifica asteptările intervievaților în ceea ce privește locul și condițiile de cazare. Este un aspect foarte important pentru firme, pentru a stii ce fel de cazare să asigure tinerilor pe perioada șederii lor în diferite țari.

După cum putem observa în graficul de mai jos, cel mai mare procent, 81,6% l-a obținut o cazare confortabilă și acceptabilă în ceea ce privește costul. Totuși un procent destul de semnificativ il reprezintă și cei care au ales un loc de cazare ieftin, fără a avea pretenții foarte ridicate în ceea ce privește confortul oferit (11,8%). Acest grup este format de obicei din cei care vor sa acorde majoritatea timpului pentru muncă, petrecând foarte puțin timp în spațiile de cazare oferite. Cei care nu acordă o importanță foarte mare prețului platit, optează pentru o cazare foarte confortabilă, obținând cel mai mic procent, de 6.6% . Aceasta arată că, cei care vor să plece pe perioada verii, vor profita de oportunitatea de a face lucruri noi, de a trăi o expeiență diferită, ce nu include petrecerea unui timp îndelungat în locurile de cazare.

Figura 8 Locul și condițiile de cazare

Cu toate acestea, firmele trebuie să pună accentual pe oferta de cazări, aceasta reprezentând un aspect foarte important urmarit de catre cei care optează pentru program, după cum am putut observa și la întrebarea 9. De asemenea, un alt argument este faptul că cei care pleacă intr-o țară străină, există posibilitatea să nu cunoască nimic despre locul în care pleaca, iar lipsa unui loc de cazare le-ar putea crea mari dificultăți, oferind o conotație negativă experienței.

6.5.1.10. Preferinței locuri de muncă

Locurile de muncă puse la dispoziție de către firmele ce promovează acest program este principalul “produs” care trebuie să beneficieze de o atenție maximă. Atât diversitatea, cât și siguranța și serioazitatea angajatorilor sunt caracteristici ce trebuie să stea la baza job-urilor oferite.

După informațiile oferite de tabelul, cel mai căutat loc de muncă este “Restaurantul” cu 27.6%, acesta oeferind de multe ori poziții cu o mare posibilitate de câștig financiar, ce depinde foarte mult de fiecare angajat în parte. Un loc de muncă foarte bine plătit, chiar dacă solicită multă muncă fizică, ocupă de asemenea un loc important, cu un procent de 22.4%.Acesta este de obicei ales de către cei pentru care unul dintre scopurile principale ale participării la acest program, il reprezintă câștigarea unei sume de bani cât mai mare. La o distanță foarte mică (21.1%), regăsim locurile de muncă din cadrul hotelurilor, ce oferă de obicei salar fix, dar o posibilitate de prelungire a orelor de muncă, și o responsabilitate destul de redusă. Ultimele locuri în această clasificare, sunt ocupate de pozițiile oferite în cadrul parcurilor de distracții (14.5%), piscinelor (9.2%) și magazinelor (5.2%).

6.5.1.11. Disponibilitate muncă

Câte job-uri este dispus un participant să lucreze, am încercat să aflăm prin intermediul întrebării numarul 12. În cazul în care aceștia sunt dispuși să muncească mai mult de 5-6 ore pe zi, intervine în calcul o altă caracteristică pe care firmele trebuie să o aibe în vedere, și anume, posibilitatea găsirii după momentul stabilirii, a mai multor locuri de muncă temporare.

Figura 9 Disponibilitate muncă

În urma analizei realizate, putem deduce ca jumătate dintre cei intervievați aleg opțiunea de a lucre între 6-8 ore pe zi. Aceasta înseamnă, ca pe lângă job-ul oferit de către agenție în momentul plecării, aceștia caută posibilitatea găsirii unui altul, în general “part time”. La o mică diferență, regăsim cei care vor sa lucreze mai mult de 8 ore pe zi, cu un procent de 45%, această grupă cuprinzând cei care optează pentru a lucra două sau mai multe joburi, de multe ori, cei pentru care aspectul financiar al experienței este foarte important. În opoziție, cu doar 5%, sunt cei care vor să lucreze cel mai puțin, și anume un singur job.

6.5.1.12. Locația preferată

Pentru a ști unde trebuie să găsească cei mai mulți angajatori, firmele de recrutare, trebuie să aibă informații despre locațiile preferate de către cei care vor să aplice. Acest lucru am încercat să-l identificăm prin intermediul întrebării numarul 13, ”Ce fel de locație ai preferi?”

Figura 10 Locația preferată

Din graficul corespunzător acestei întrebări, putem observa că cei mai mulți dintre chestionați preferă plajele (32.9%) și orașele aglomerate (27.6%), acestea având pe timpul verii, o caracteristică comună, și anume gradul de aglomerație; numărul de persoane care vizitează respectivele locuri sau care sunt rezidenți. Aceste locuri, oferă tinerilor șansa de a interacționa cu o diversitate mai mare de persoane aparținând diferitelor culturi, și totodată de a-și face prieteni noi. În ceea ce privește plajele, un aspect pozitiv pentru alegerea acestei opțiuni, ar fi că în timpul liber, tinerii se pot bucura de o minivacanță special, pe malul mării sau al oceanului. în opziție, dar cu un procent nu foarte îndepartat (21.10%), vorbim despre cei care aleg petrecerea vacanței de vară intr-un loc liniștit. Pe ultimul loc, dar cuprinzând de asemenea o categorie destul de mare, se află cei care vor să-și petreacă vara la munte (18.4%). Putem observa că nu există diferențe foarte mari între variantele alease, existând o potențială cerere semnificativă pentru fiecare în parte. În promovarea programului și al firmelor, marketerii trebuie să aibe în vedere amintirea fiecărei dintre cele patru locații enumerate.

6.5.1.13.Opțiunea de a merge cu mai mulți prieteni

În general, când optează pentru a merge într-o țară străină, indivizii aleg sa mearga însoțiți de cel puțin o persoană cunoscută. Aceasta am încercat să testăm și în rândul celor chestionați, iar în cazul în care această ipoteză se adeverește, să aflăm marimea grupelor care ar putea fi formate.

Atât din tabel, cât și din grafic, putem impărți pentru început cei chestionați în două grupe, și anume cei care nu vor să meargă însoțiti și fomează o grupă foarte mică, de 7,9% dintre respondenți, și cei care prefer să meargă cu cel puțin un prieten, și care reprezintă 92.1%.

Figura 11 Opțiunea de a merge cu mai mulți prieteni

A doua categorie am impărțit-o în alte trei, pentru a identifica numărul de cunocuți/prieteni, care vor sa-și petreaca vacanța împreună. Pentru aceasta s-a folosit un dublu filtru a bazei de date, și anume primul care separă cei care aleg opțiunea de a lucre în străinătate pe perioada verii, de cei care refuză din start această oportunitate, și al doilea care marchează doar acele cazuri în care respundenții aleg să meargă însoțiți. În urma acestei filtrări, marimea populației analizate a fost de 69 indivizi, dintre care pe primul loc, aproape jumatate dintre aceștia, și anume 46.4%, fiind ocupat de cei care aleg sa mearga însoțiți de unul sau mai mulți prieteni. Grupurile de către 4-6 prieteni (incluzând pe cel chestionat), ocupă locul doi, cu un procent de 31,9%, urmat de cei care prefer să meargă cu mai mult de 5 prieteni (21.7%).

În urma acestor analize, am putea sugera firmelor să pună accentul pe oferte ale programului pentru diferite grupuri, oferind un eventual discount direct proporțional cu marimea grupului, dar beneficiind în același timp de un număr mai mare de participanți și de o reclamă și o influență gratuită oferită de cei aflați în aceste grupuri.

6.5.1.14.Așteptări financiare

Luând în considerare că oferirea posibilității de munca pe perioada șederii în străinătate, reprezintă caracteristica principală a acestui program, am ales să analizăm așteptările tinerilor în ceea ce privește acest beneficiu. Unul dintre principalele aspecte care ar putea oferi informații în acest sens este suma de bani cu care participanții așteaptă să se întoarcă.

Pe primul loc, regăsim cei care vor să se întoarcă cu o suma mare, de 3000-5000$, cu un procent de 30.4%, dar sunt imediat urmăriți, la foarte mică distanță, cu 29,1% de cei care vor să achiziționeze o sumă foarte mare de bani în această perioadă, și anume peste 5000$. Tinerii din această categorie sunt de obicei dispuși să muncească în plus, și să economisească o sumă cât mai mare de bani. Cu doar un răspuns în minus (19 răspunsuri positive), se află categoria studenților care au așteptări medii, și anume să se încadreze într-un interval de la 1000$ la 3000$. Cei care nu sunt dispuși să economisească foarte mult, sau poate să muncească foarte mult, speră să se întoarcă cu o sumă între 0-1000$, cuprinzând 13% dintre cei chestionați.

6.5.1.15. Destinație economii

Având în vedere cele menționate și la întrebarea precedentă, în ceea ce privește carateristica principală a programului W&T, aceasta oferă o șansă tinerilor, și anume, de a economisi o importantă sumă de bani. Pentru a știi ce anume trebuie urmărit în cazul promovării din punct de vedere al acestor economii, am ales să folosim întrebarea numarul 16: “În ce măsură suma economisită în timpul verii este destinată pentru: …“(enumerare aspect)

Tabel 11 Destinație economii

Din tabelul de mai sus, putem deduce, că economiile sunt destinate pentru:

“Costuri școlare” –înr-o mică măsură, acesta obținănd procent maxim pentru categoria “Deloc”, cu un procent de răspunsuri de 31.9%;

“Achiziționarea de bunuri durabile”- foarte mult, obținând un procent destul de mare la categoria “În mare măsură” (30.5%), procent maxim înregistrat la această categorie, urmată de categoria “Destul de mult”, cu un procent de 39.1%.

“Costului de trai” –va fi acoperit într-o masură medie, obținând procentele cele mai mari și destul de apropiate pentru: “Destul de mult”- 27.5%, “Cât de cât”- 23.2% și “Puțin”-23.2%.

“Datorii”- se pare că tinerii nu se încadrează foarte bine în categoria indivizilor care au foarte mari datorii, sau cel puțin nu sunt presați de acest aspect, economiile fiind destinate aproape deloc pentru acest aspect (“Deloc”-47.8%). Totuși, gasim un procent de 13.1% sau 10.1% pentru “În mare măsură” respective “Destul de mult”, aceasta subliniind că există o parte care posedă această “caracteristică”, obținută de mulți în scopul achitării programului.

“Diverse investiții”- se încadrează între-o categorie medie, cu un procent maxim pentru “Cât de cât”, de 31.9%.

“Finanțarea unor călătorii ulterioare” – destul de mult, inregistrând valoarea maximă la categoria cu același nume,și anume 33.3%, și de asemenea un procent destul de mare pentru “In mare măsură”- 18,9%

“Distracție” – într-o proporție medie. Chiar daca valoarea maximă o găsim la categoria “În mare măsură” cu 29.9%, această valoare nu are o semnificație atât de puternica, fiind imediat urmarită de 29% pentru “Cât de cât”.

6.5.1.16. Timp acordat călătoriilor

Chiar dacă merg într-o anumită destinație tinerii prefer să acorde de obicei la sfârșit o perioadă pentru a călătorii și a vizita diferite obiective în acea țară, sau chiar în altele. De aceea am încercat să aflăm care este lungimea perioadei pe care aceștia vor sa acorde pentru calatorii, cât și locurile care sunt cel mai mult dorite a fi vizitate.

Din graficul de mai jos, putem deduce că mai mult de jumătate ar acorda călătoriilor între 1-2 saptămâni (“1 săptămână” – 33.3% și “2 săptămâni” – 34.8%). Există și persoane pentru care aceste călătorii reprezintă unul dintre scopurile plecării lor, aceștia acordând o perioadă mare sau foarte mare pentru această activitate, și aici vorbim despre cei care au ales “3 săptămâni”-15.9% respective “Mai mult de 3 săptămâni”- 13.1%. Putem găsi însă și indivizi care nu vor sa călătorească deloc, 2.9%, dar acesta este un procent foarte mic, fiind reprezentat de obicei de cei pentru care economiile realizate sunt foarte importante.

Acest aspect este cât se poate de important pentru firmele de recrutare, întrucât aceștia trebuie să stie cam cum ar vrea tinerii sa-și împartă timpul pe perioada verii, cât ar dori să muncească sau să călătorească, și poate chiar să le ofere diferite oportunități de a călători în țara în care urmează să meargă.

Figura 12 Timp acordat călătoriilor

6.5.1.17. Locurile dorite a fi vizitate

În strânsă legătură cu întrebarea precedent, întrebarea 18 încearcă să afle care sunt cele mai dorite locuri de a fi vizitate. În general, tinerii aleg să viziteze diferite obiective în cadrul țărilor în care urmează să-și petreacă vara, sau în imediata vecinătate a acestora. Pentru o promovare adecvată, trebuie să stabilim exact în ce categorie se încadrează tinerii care vor să călătorească într-o anumită regiune, căt timp vor să acorde acestor călătorii, și ce anume urmăresc să viziteze.

Tabel 12 Locurile dorite a fi vizitate

Astfel, în ceea ce privește Statele Unite ale Americii, țara unde cei mai mulți tineri doresc să-și petreacă vara, găsim 2 categorii, care ocupă și aici cele mai mari ponderi, și anume: “Marile orașe SUA” (35.82%) și “Destinații turistice SUA” (22.39%). Întrebarea a fost o întrebare deschisă, iar în urma unei grupări ale răspunsurilor, am ajuns la această clasificare. În ceea ce privește aceste doua categorii, există o asemănare foarte mare între ele, de multe ori în SUA, orașele mari fiind de asemenea și destinatii turistice. Prin această împărțire, am încercat sa evidențiez caracterul orașelor enumerate de către cei chestionați, având în vedere că au fost rugați să enumere 3 locuri pe care ar dori să le viziteze în această vara. Astfel, dacă aceștia au enumerat de exemplu “Statuia Libertății, Grand Canion, Hawaii”, scopul urmărit este vizitarea unor obiective foarte cunoscute, în schimb printr-un răspuns de genul “Chicago, San Francisco, San Diego”, am considerat că fapul că aceste orașe sunt foarte mari, este mai important decât existența unor obiective turistice în cadrul acestor orașe. Totuși, pentru promovarea călătoriilor, firmele pot considera aceste doua categorii ca fiind doar una, și anume “Cele mai cunoscute obiective turistice SUA”. Căt despre locurile dorite a fi vizitate în Europa de Vest (25,37%), Europa de Est (2.99%) sau Australia (2.99%), sunt aproximativ direct proporționale cu locurile în care tinerii își vor petrece vacanța. Aceste categorii, sunt reprezentate fiecare de cele mai cunoscute țări din regiunea menționată.

Există însă o observație care trebuie făcută, și anume că în pe parcursul codificării acestei întrebari am constat, ca există un număr semnificativ de indivizi care cu toate ca prefer să lucreze pe perioada de vară în SUA, printre locurile dorite a fi vizitate se enumeră și importante destinații turistice din Europa de Vest. Această dorință ar putea fi îndeplinită de catre respondenți, în momentul întoarcerii spre casă.

Cu un procent mare, aș putea spune, de 10.45% ii regăsim pe cei care nu vor să viziteze nici un loc. Aceștia, asemenea celor care acorda un timp foarte scurt călătoriilor, urmăresc alte aspect în ceea ce privește această experiență, decăt o oprtunitate de a vizita.

6.5.1.18. Principala sursă de finanțare

Luând în considerare că acest program se adresează studenților, și faptul că, după cum știm cu toții, este un moment din viață în care resursele financiare ale fiecăruia prezintă un nivel destul de redus, am ales să încercăm să aflăm, cum fac tinerii rost de bani pentru a-și plati acest program, și poate chiar să realizăm un plan pentru oferirea unor facilități în această privință.

În urma analizei realizate, putem observa că, în ciuda ipotezelor presupuse la început, există o mare parte dintre studenți care ar putea să-și finanțeze programul prin surse proprii (33.3%). În această categorie ar putea intra cei care beneficiază de un loc de muncă în țară și care au realizat importante economii pentru acest scop, sau am putea să ne gandim și la un aspect negativ și anume că există mulți tineri care vor doar să pară că au posibilitatea de a realiza acest lucru individual, ei defapt fiind finanțați de către parinți. De aceea cred că plasarea pe primul loc a categoriei “Plătit de părinți/rude”, chiar dacă prezintă un procent egal cu cel amintit înainte (33.3%), ar fi mai relevantă. Împrumuturile, ocupa o pondere destul de importantă, și anume 33.4%, realizată prin acumularea procentelor pentru “Împrumut părinți/rude” (17.4%), “Împrumut prieteni” (4.3%) și “Credit bancar” (11.7%). Pentru aceste ultime trei categorii, firmele ar putea să ofere șansa, după cum am menționat și în analiza întrebării numărul 10, de a beneficia de posibilitatea aprobării unor credite speciale pentru tinerii care vor să aplice pentru programul W&T.

Figura 13 Principala sursă de finanțare

6.5.1.19. Agențiile cunoscute

Chiar dacă cei chestionați nu au fost anunțați că această cercetare este realizată pentru o anumită firmă, și anume American Experience, scopul acesteia este de a furniza informații care ar putea fi utile pentru acesta. De aceea, am încercat să aflăm o poziționare a acestei agenții în comparație cu cele deja existente pe piață, prin îtrebările numarul 20 și 21.

Agențiile cunoscute de către cei chestionați, sunt clasificate prin intermediul analizei întrebării numarul 20, în care cei chestionați au fost rugați să bifeze agențiile cunoscute și enumerate, sau să menționeze altele, în cazul în care acestea nu s-ar regasi printre cele prezentate.

Tabel 13 Agenții cunoscute

În urma analizei tabelului de mai sus am încercat prin figura ce urmează, o clasificare a celor mai cunoscute agenții:

Figura 14 Ordonarea agențiilor cunoscute

Astfel, primul loc a fost deținut de către American Experience, cu un procent foarte mare, de 85.5%, reprezentat de către cei care au auzit de această firmă, urmat destul de aproape de [anonimizat] cu 76.8%. La egalitate în ceea ce privește notorietatea firmei, regăsim Zip Travel și Adira, cu 40.6%. Pe ultimele doua locuri, în ordine descrescătoare, sunt Mike’s Agency (34.8%) și Romanian Brown Elephant (27.5%).

6.5.1.20. Clasificare agenții

Pentru o firmă care este deja cunoscută, este foarte important să afle părerea tinerilor în ceea ce o privește. În acest scop, cei întervievați au fost rugați să acorde câte o notă pentru fiecare dintre firmele enumerate, ordonănd prin internediul aceste note, agențiile prezentate. Astfel, în urma analizei tabelului de mai jos, am realizat o ordonare descrescătoare a firmelor, prin prisma notelor obținute, și anume:

American Experience [anonimizat] Travel Adira Mike’s Agency Romanian Brown Elephant

Tabel 14 Clasificare agenții

Pentru American Experience, aș dori să realizez o analiză separată. De aceea, am reținut graficul de mai jos, care prezintă parerea intervievaților în ceea ce pricește această firma. Un procent foarte mare, de 78.8% se dovedesc a fi satisfacuți serviciile oferite de American Experience, evaluând-o ca fiind: “Cea mai buna” (49.3%), “Foarte bună” (14.5%) sau “Bună” (15%). Cu toate acestea, 13% dintre cei chestionați nu sunt deloc muțumiți, sau nici măcar nu au auzit de această firmă. Pentru a rezolva această problemă, se recomandă o cercetare ulterioară care să identifice motivele pentru care tinerii nu prezintă o simpatie pentru această firmă, și elaborarea unui plan pentru soluționarea acesteia.

Figura 15 Clasificare American Experience

Începănd cu întrebarea numărul 23, baza de date luată în considerare cuprinde toți cei intervievați, indiferent de raspunsul oferit la întrebarea numarul 2. Cele ce urmează vizează, atât cei care ar vrea să aplice pentru acest program, căt și cei care refuză această oportunitate.

6.5.1.21. Dorința de a călători și numărul de țări vizitate

Întrebările numărul 23 și 24, încercă să afle cât de mult le place tinerilor să călătoreasca, acesta fiind scopul principal al programului, și cât de mult au călătorit până în prezent. De asemenea, întrebarea numarul 23 poate să identifice un posibil motiv pentru care o parte dintre cei chestionați ar refuza acest program. Această analiză va fi realizată intr-o altă parte a lucrării, în cadrul legăturii între două variabile.

După cum putem observa din prezentate mai jos, tinerilor le place foarte mult (64.5%) și mult (29.1%) să călătorească. Există doar un procent mic, de 6.4%, care optează doar câteodată pentru acestă variantă. Un procent nul, este prezentat de către tinerii care nu vor și nu le place deloc să călătorească.

Figura 16 Dorința de a călători

Figura 17 Numărul de țări vizitate

Cu toate că în urma analizei din graficul 16, am dedus cele menționate mai sus, graficul aferent întrebării numărul 23 arată că un procent destul de semnificativ dintre cei chestionați, și anume 30%, nu au părăsit țara până la această vârsta. Este destul de trist, având în vedere ca cei mai mulți si-ar dori să faca acest lucru, dar nu au această posibilitate. Luând în considerare acest aspect, trebuie să menționăm că în ceea ce privește promovarea programului, un accent deosebit ar trebui pus pe oferirea șansei de a călători, prin intermediul programului Work and Travel. Graficele ne arată ca și cei care au ieșit din țară până la această vârstă, nu au avut ocazia de a vizita foarte multe țari, ordinea descrescatoare a raspunsurilor oferite de aceștia fiind :”2-5 țări” (40.0%), “o țară” (15.5%) și “mai mult de 5 țări” (14.5%).

6.5.1.22. Ocupația

Pentru a afla ocupația celor chestionați, am utilizat întrebarea numărul 24: “Ai un job momentan?” În urma analizei răspunsurilor, am realizat graficele și tabelele de mai jos, indicând prin săgeți legaturile corespunzătoare.

Astfel, cu mult peste jumătate dintre cei chestionați, reprezintă categoria indivizilor care nu au nici un loc de muncă în prezent (72.7%). Doar 27.3% este procentul care indică cei anjajați. Filtrănd baza de date prntru a lua în considerare doar cei aflați în această categorie, am realizat graficul următor, care arată ocupația actuală a celor angajați. Cei mai mulți dintre aceștia, 43.3%, lucrează în vânzari. Cu un procent egal (13.3%), regasim cei care sunt angajați în unul dintre domeniile IT, Artă și arhitectură sau Marketing. Sunt puțini doar dintre cei care lucrează în Administrație sau Inginerie, acestea impunând de obicei absolvirea unei facultăți.

Figura 18 Informații privind job-ul actual

Figure 19 Job-ul actual

Tabel 15 Satisfacție job

Tabelul 15, oferă o impărțire a celor care sunt mulțumuți de munca actuală, și cei care preferă altceva. 83.3% răspund “Da” la această întrebare, și doar 16.7% nu sunt satisfacuți de actualul job. Procentul mare al primei categorii poate să se datoreze faptului ca mulți studenți vor să acumuleze o anumită experiență pe perioada studiilor, și se limitează în momentul de față la locuri de muncă ce pot să le ofere această șansă, și în același timp, să se specializeze într-o oarecare măsură într-un anumit domeniu. Pentru cei care nu sunt mlțumiți de actualul job, am realizat tabelul numărul 16, care prezintă motivația insatisfacției. Procentul de 40% a celor care aleg un motiv din categoria “Nu este ce îmi dpresc să fac pe viitor” întărește cele menționate mai sus. Cu un procent mai mare însă (60%), regăsim pe cei care consideră că lucrează prea mult pentru bani prea puțini.

6.5.1.23. Alegerea țărilor pentru emigrare/ muncă/ studiu

Întrebarea numărul 25 s-a încercat clasificarea diferitelor părți ale lumii, alese pentru opțiunea de a emigra, lucra sau stiudia.Din prima figură, putem oserva, că cei mai mulți (27.5%) nu doresc să emigreze în alte părți ale lumii chiar dacă poate aceștia își doresc să petreacă o anumită perioadă în alte părți. Prima pe lista regiunilor în care tinerii ar dori să emigreze este Europa, aceasta poate din cauză ca muți dintre indivizi au rude sau alte legături care sunt stabiliți permanent aici, aceasta fiind cea mai apropiată regiune de țara noastră. Pe locul trei se afla SUA, cu un procent de 21.1%, aceasta reprezentănd țara tuturor posibilităților. Cu procente mai mici, găsim Marea Britanie (10.1%), Australia și Asia cu 6.4%.

Figura 20 Părăsirea țării pentru emigrare

În ceea ce privește dorința de a lucra în străinătate, procentu de 41.8% pentru SUA, arată o legătură strânsă între această întrebare și cea de-a treia, motivația principală, fiind dupa cum am spus mai sus, ca aceasta este țara tuturor posibilităților. Marea Britanie se află pe locul 2, cu un procent de 21.3%, ceea ce arată motivul pentru care în ultima perioadă observăm o creștere tot mai mare a exportului forței de mucă în special pentru Anglia. Europa este reprezentată de un procent de 19.1%, urmată de Australia cu 9.1%. Cel mai mic procent îl găsim aici la categoria “Nu vreau să lucrez în străinătate”, spre deosebire de opțiunea analizată mai sus, cea de a emigra. Aceasta arată de ce un număr tot mai mare de tineri aleg să lucreze în străinătate, țara noastra oferind doar puține șanse în care aceștia ar putea să-si găseasca locuri de muncă la fel de bine plătite, și revenirea acestora, pentru a investi în România.

Figura 21 Părăsirea țării pentru muncă

Pentru studiu, Europa este cea preferată, cu un procent de 31.2%, urmată de SUA cu 26.6% și Marea Britanie cu 23.9%. Există însa un procent de 14.7% de studenți care sunt mulțumiți de modul în care pregătirea este realizată la noi în țară, sau care nu ar vrea să părăsească țara din diferite motive. Ultimul loc este ocupat de Australia cu 3.7%. Pentru cei care si-ar dori să studieze în străinătate, și aici vorbim despre o parte majoritară (85,3%), agențiile ar putea găsi, diferite moduri în care sa ofere anumite facilități în ceea ce privește această problemă, obținând astfel un pas în fața concurenților. Cu toate că există în momentul de fața anumite agenții care oferă cateva facilități în ceea ce privește acest aspect, ele promovează foarte puțin aceasta, majoritatea studenților nefiind conștienți de această opțiune.

Figura 22 Părăsirea țării pentru studiu

6.5.1.24. Sexul respondentului

Întrebările care urmează reprezintă întrebări de identificare a respundeților. Astfel, întrebarea 26, prin care identificăm sexul respondenților, arată o repartizare destul de egala, și anume 51.8% este reprezentat de tinere, și 48.2% de către băieți. Într-o analiză ulterioară, vom vedea care sunt preferințele fiecărora, și dacă există o oarecare diferență a cererii în funcție de sex.

6.5.1.25. Facultatea

Întrebarea numărul 27 este o întrebare deschisă, care identifică facultățile la care studiază cei chestionați, împărțindu-le apoi în patru profiluri principale: 36.4% “Profil economic”,ce cuprinde facultățile de economie, cu toate secțiile, facultățile de business, sau alte secții economice din cadrul unor facultăți; 33.6% “Profil real”, reprezentat de facultățile de matematică, informatică, arhitectură, sau inginerie; 20% “Profil știinte” cuprinzănd facultățile de biologie, geografie și 7.3% “Profil filologic” pentru facultățile de filologie sau filozofie. Doar un procent de 2.7% dintre cei chestionați nu mai sunt studenți, dar pentru aceștia pot fi promovate programele destinate pentru absolvenți, sau pentru studiu.

Având în vedere facultățile aferente ultimelor două profiluri, o promovare mai puternică a programului în ceea ce privește stârnirea curiozității și atragerea studenților pentru a aplica, realizată în incinta acestor instituții sau în locurile frecventate de acești studenți ar putea duce la o marire a numărului celor interesați

Figura 23 Facultatea

6.5.1.26. Localitatea

Localiatățile unde au fost aplicate chestionarele prezente sunt identificate de răspunsurile întrebării cu numarul 28.

Figura 24 Localitatea

Fiind o întrebare deschisă, am împărțit orașele enumerate în 6 regiuni. Cei mai mulți dintre respondenți sunt din nord vestul Romăniei (39.1%), urmat de nord-est cu 24.5% și sud (22.7%). Cu toate că aici avem înregistrate cele mai multe completatări, am încercat să acoperim întregul teritoriu al României, trimițând chestionare asociațiilor din îtreaga țară. Astfel, am obținut răspunsuri și din est (8.3%), vest (3.6%) și centru 1.8%. De asemenea, fapul ca cele mai multe chestionare apar din regiunile de pe primele trei locuri, se datorează faptului aici se găsesc cele mai importante centre universitare, iar studenții au fost rugați sa completeze localitatea unde studiază.

6.5.1.27. Motivație refuz

Motivul pentru care unii dintre studenți refuză o șansă de a lucra pe perioada verii în străinătate, este aflat cu ajutorul întrebării numărul doi. Pentru aceasta, s-a realizat o nouă filtrare a bazei de date, în acest caz, luând în considerare doar intervievații care au răspuns “NU” la prima întrebare, deci doar cei care refuza această oportunitate.

Acestă întrebare este o una închisă, dar care conținea printre variante și rubrica “Altele”, unde intervievații au putut să menționeze un alt motiv. Luând în considerare și aceste răspunsuri, am format categoriile menționațe în tabelul de mai sus. în urma analizei acestuia, putem vedea că cei mai mulți (38.7%) refuză de a petrece o vară întreagă în străinătate pentru a rămâne în țară cu prietenii și familia. În ceea ce privește prietenii, unele dintre firme oferă șansa de a pleca împreuna cu mai mulți prieteni. Se pare că, promovarea acestui aspect ar putea duce la posibilitatea atragerii unora dintre cei aflați în această categorie. Un alt motiv pentru care tinerii refuză aplicarea pentru programul W&T este faptul că dețin un loc de muncă în țară, la care nu vor să renunțe (22.6%). Categoria urmatoare, ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru agențiile care oferă acest program. Aflându-se pe locul trei, influența experiențelor neplacute traite de unii, și apoi expuse celor din jur, acumulează 12.9%. Pentru a diminua acest procent, o soluție ar fi ca angajații firmele prin intermediul cărora acești tineri au plecat, să mențină o legătură cu ei după intoarcerea acestora în țară, să explice tinerilor motivelor pentru care incidentul neplacut s-a realizat, în cazul în care există, să încerce să se revanșeze față de ei, și să îi facă să înteleagă că acest lucru nu se întâmpla de obicei, pentru a nu contribui mai apoi la o reclamă negativă. Între cei chestionați însă, nu am găsit nici un student care să fi trăit o astfel de experiență, fapt indicat prin procentul nul reprezentativ pentru refuzul aplicării din cauza unei experiențe anterioare proprii neplăcute. Celelalte categorii sunt indicate de către cei care au foarte multe restanțe, care vor să le susțină în sesiunea de restanță (6.5%), cei care nu consideră W&T un lucru interesant (6.5%), și cei care sunt studenți în ani terminali și vor să-și susțină licențele și probabil să aplice ulterior pentru continuarea studiilor. Pentru aceștia însă, promovarea programelor de Internship și Career Training, prin care studenților li se oferă șansa de a acumula o experiență profesională în domeniu în care au încheiat studiile, ar putea aduce beneficii importante agențiilor.

6.5.2. Analiza variabilelor bidimensionale

6.5.2.1. Analiza legăturii între sexul respondenților și locul de muncă preferat.

Prin legătura între sexul respondenților și jobul pe care îl preferă, am încercat să vedem dacă am putea să facem o diferențiere între ofertele prezentate pentru fete, și cele pentru băieți. De asemenea, aceasta ajută și pentru găsirea angajatorilor, în cazul în care observăm ca există o cerere mai mare pentru fete sau pentru baieți în ceea ce privește un anumit job.

Din tabelul de mai sus putem deduce că cele mai multe fete preferă un loc de muncă în cadrul unui restaurant (17 răspunsuri) sau parc de distracții (8). În ceea ce privește locurile de muncă foarte bine plătite chiar dacă solicită o munca fizică mai mare, observăm o mică diferență între răspunsurile date de fete(7) și cele de băieți (10). Aceasta rezultat s-ar contrazice cu o ipoteză în care femeile se sustrag într-o oarecare măsurăde la muncile fizice.Pentru locurile de muncă la piscine, nu a fost primit nici un răspuns din partea fetelor, deoarece acest job presupune de cele mai multe ori de a lucra ca și salvamar. Hotelul și magazinul se afla pe ultimele locuri unde fetele ar dori să lucreze.

În ceea ce privește sexul masculin, găsim o dispersare puțin mai uniformă decât din partea fetelor. Aceștia preferă în primul rând joburile bine plătite, chiar daca necesită multă munca fizică, și cele din cadrul hotelurilor. De asemenea, nu la mare distanță se află locurile de muncă din cadrul piscinelor, obținând 7 răspunsuri. Pe ultimele locuri, gasim preferințele pentru restaurant, parcuri de distractii sau magazine.

6.5.2.2. Analiza legăturii între jobul preferat și diponibilitatea de muncă

În urma analizei tabelului și graficului de mai jos, aferent acestuia, am dedus că cei care sunt dispuși să lucreze cel mai mult, și anume mai mult de 8 ore pe zi, preferă restaurantele sau hotelurile, acestea fiind cele mai bine plătite joburi. Căt despre cei care preferă parcurile de distractii, putem spunde că se încadrează intr-o categorie medie în ceea ce privește disponibilitatea de muncă. Aici observăm ca apar și cei care vor să lucreze mai puțin de 6 ore pe zi, și la un nivel egal sunt restul din celelalte două categorii. Tot dintre cei pentru care câștigul financiar are o importanță foarte mare, regăsim și pe cei care își doresc un loc de muncă bine plătit chiar cu scopul unei munci fizice mai accentuate, aceștia fiind dispuși să muncească între 6 și 8 ore sau chiar mai mult. Cei care preferă hotelul, se află cam în aceeași categorie cu cei precedenți, doar că, există și un mic procent ce ar prefera să lucreze în acest loc, mai puțin de 6 ore. Cele mai puțin solicitat loc de muncă, și unde studenții sunt dispuși să lucreze cel mai puțin, este magazinul.

Figura 25 Job / Disponibilitate muncă

6.5.2.3. Analiza legăturii între sursele de informații prin care s-a aflat de W&T și gradul de încredere pentru aceste surse.

Pentru această analiză, am ales să luăm în calcul doar sursele prin care W&T este cel mai des prezentat potențialilor aplicanți, și anume, după cum de arată întrebarea numărul 6, acestea ar fi “Prieteni” și “Fluturași și afise”.

Surse de informare / Încredere – prieteni

Din prezentul tabel, putem deduce, că programul Work and Travel beneficiază în foarte mare măsură de o reclamă realizată de obicei involutar între prieteni. Vorbim aici de reclama gură la gură, care repzintă atăt modul în care W&T este cel mai des adus la cunoștința publicului, cât și cel pentru care încrederea este maximă. Strânsa legătură între aceste surse, și încredrea oferită este dată în primul rând de testul Hi^2 realizat mai jos, prin diferența relativ mică (16.971) între valorile testului pentru fiecare dintre aceste aspecte.

Test Statistic

Prin urmare, firmele trebuie să fie foarte atente și să investească foarte mult între relația care se stabilește între aceasta și clienții săi. De asemenea trebuie să se pună accentul pe influențarea clienților actuali de a face o reclamă pozitivă, și chiar de a aduce noi clienți. Este de înțeles însă, ca atenția pentru fidelizarea clienților actuali, va avea efect asupra celor enumerate mai sus.

Surse de informare / Încredere – fluturași afișe

Din calculul coeficientului de corelație a lui Pearson (=0.38), constatăm ca există o legătură medie între procentul obținut de promovarea programului prin intermediul Fluturasilor și afișelor, și încredrea pentru aceste surse. și din tabelul de mai sus putem observa că cei care au auzit de existența programelor W&T prin intermediul acestora, manifestă un grad de încredere mediu, mare sau foarte mare, cu atingerea punctajului maxim în valoarea medie. Totodată, nu putem spune că sunt sursele pentru care încrederea este foarte mare, avănd în vedere atât analiza de mai sus pentru categoria “Prieteni”, cât și faptul că există persoane care au chiar foarte puțină incredere în aceste surse.

Test Statistic

Testul statistic realizat, vizând Hi^2, întărește afirmația de mai sus, și anume, legătura medie între cele două variabile analizate, prin diferența de 37.5, intre rezultatele obtinute ale testului Hi patrat pentru Modul în care s-a aflat de W&T și Increderea pentru afișe și fluturași.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru elaborarea unui plan de promovare cât mai eficient, promoterii strategiilor de marketing trebuie să considere ambele categorii formate prin împărțirea pe parcursul lucrării a celor care vor să aplice pentru programele Work and Travel, respectiv cei care nu consideră acest program o oprtunitate remarcabilă.

În ceea ce privește studenții care vor să plece în străinătate pe perioada verii, s-au evidențiat următoarele:

Există cereri pentru diferite țări, care sau nu beneficiaza momentan pe promovare pe piață, sau au parte de insuficienta atentie din partea ofertantului. Prin urmare, extinderea portofuliului W&T pentru a include și alte țări și accentuarea mediatizarii diversității ofertei ar putea aduce beneficii importante firmelor.

Reclama “gură la gură” prezintă o importanță foarte mare în promovarea programului. Găsirea cât mai multor persoane care ar putea contribui la aceasta, este de o importanță majoră. Tot în privința apectelor interumane, comunicarea cât mai eficientă cu fiecare potential client devine crucială pentru succesul afacerii. Este foarte important ca cei care cunosc deja firma să aibe o părere foarte bună, pentru a o face cunoscută și celor din jur. Înplicarea agenției în diferite activități studențești, organizarea unor evenimente sociale, sunt doar câteva aspecte care ar contribui la crearea unei imagini de succes a companiei în rândul segmentului de populație vizat. De asemenea, ținând cont de utilizarea într-o măsură tot mai mare a comunicării prin Internet, crearea unui forum, a unor facilități de promovare și comunicare on-line, prin intermediul cărora studenții să poată menține o legătură atât între ei, cât și cu diferiți reprezentanți ai firmei, ar avea un impact pozitiv asupra tinerilor.

În ceea ce privește job-ul, locația și cazarea, au fost enumerate câteva soluții în cadrul analizelor individuale. Trebuie evidențiat însă, că oferta unor job-uri cât mai diverse, cu preponderență în locuri care reprezintă destinații turistice cunoscute, trebuie să fie cât mai mare. Totodată, un participant va fi cel mai probabil atras de locații care oferă posibilitatea de a găsire a unui loc de muncă suplimentar.

Tot din analiza așteptărilor studenților în ceea ce privește această experiență, putem concluziona că, accentuarea în promovare a caracteriscii principale a programului și anume, oferirea posibilității de a calători, ar avea un impact cât se poate de mare în răndul “consumatorilor”, având în vedere că aceștia nu au beneficiat până în momentul de față de astfel de posibilități, chiar dacă au avut intenții în sensul acesta. O recomandare în acest sens, ar fi introducerea unor servicii prin care reprezentanții firmei să ajute participanții în ceea ce privește elaborarea unui plan de călătorii, încercând să acopere atât cele mai importante obiectieve din țara în care tinerii își vor petrece vara, cât și țări învecinate sau care ar putea fi vizitate la retur. Acest serviciu, ar putea fi introdus pe piață ca un serviciu adițional, care, chiar dacă prin alegere ar implica o eventuală creștere a prețului programului, ar distinge firma ofertantă de restul competitorilor, ceea ce s-ar traduce în extinderea segmentului clientelar.

În ceea ce privește firma American Experience, chiar dacă ocupă locul întâi pe piață în momentul de față, această poziție este ușor contestabilă în viitorul apropiat. Pentru a-și menține întietatea, AE trebuie să finanțeze analize pertinente și comprehensive ale pieței, având în vedere creșterea exponențială a concurenței cât și intrarea a tot mai multor noi oponenți în acest domeniu. De asemenea, încercarea de a atrage cât mai mulți dintre clienții concurenței ar reduce din intensitatea competiției, influențând astfel menținerea poziției. Acest deziderat este posibil doar prin elaborarea unui plan de promovare foarte puternic și atent implementat și scoaterea în evidență a calității, promptitudinii, seriozității și profesionalismului firmei.

Pentru cei ce nu doresc implicarea în program, o promovare mai flexibilă și adaptivă, urmând toate recomandările enumerate mai sus, ar putea duce la convingerea acestora de a-și reevalua poziția. Extinderea segmentului de piață, prin politici de implicare în în diferite programe și a celor momentan ineligibili (absolvenții facultăților), ar extinde în mod semnficativ anvergura companiei, sporind, în egală măsură, notorietatea și prestigiul ei pe piață.

BIBLIOGRAFIE

(Chisnall P., 1992) , Chisnall M. Peter „Marketing Research Fourth Edition”, Ed. McGRAW-HILL Book, 1992

(Clocotici, 2005), Clocotici Valentin, “Dicționar explicativ de statistică”, disponibil pe Internet la adresa http://thor .info.uaic.ro/val/statistica/StatGloss.htm

(Datc. P.,2006) Datculescu P., “Cercetarea de Marketing”, Ed. Brandbuilders Group,2006

(Kotler & Armstrong,2004), Kotler Philip, Armstrong Gary, „Principiile Markeringului”, Ed. Teora, București, 2004

(Manole V. & alții, 2006), Manole Victor, Stioan Mirela, Dorobantu Horia, “Marketing”, biblioteca digitală ASE, București

(McCarthy & Perreault,1993), McCarthy and Perreault, “Basic Marketing” Ed Irwin, 1993

(Parpucea&alții), Parpuce Ilie, Buiga Anuța, Dragoș Cristian, Lazăr Dorina, „Statistică descriptivă”, Ed. Mediamira, Cluj Napoca, 2004

(Pop M. D., 2004) Marius D.Pop, „Cercetări de marketing”, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2004

(Pride M.V. & Ferell O.C., 1991), “Marketing, concepts and strategies”, ed. a7-a Houghton Miffin Company, Boston, 1991

(Proctor,2000), Tony Proctor, “Essentials of Marketing Research”, Financial Times, 2000

(Vorzsák Á.& alții, 2005), Vorzsák Á., Pop D. M., Pop C. M., Mureșan A., Nistor C. V., Gherasim N., “Introducere în marketingul serviciilor”, Presa Universitară Clujeană, 2005

(Vorzsák Á.& alții, 2005, 2), Vorzsák Á, Paina N.D., Pop D. Marius, Pop C. Marcel, Szegö I., “Marketing în terțiar”, Cluj Napoca, 2005

(Argyrous,2005), Argyrous G., „Statistics for research with a guide to SPSS”, SAGE Publications Ltd., London (carte în format electronic), 2005

Site-uri folosite:

(net01) http://exchanges.state.gov/education/jexchanges/private/swt.htm

(net02) w.w.w.marketinglibrary.com/index-files/market-research

(net03)http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp

(net04)www.businessmagazin.ro

http://www.stat.tamu.edu/spss.php pentru diferite tutoriale video spss

ANEXE

Anexa 1 – Chestionarul înainte de pretestare

Are you up for Work and Travel?

Acest chestionar este relizat pentru a afla părerea studenților despre programul Work and Travel.

Răspunsurile pot afecta modul în care acest program se va desfăsura în viitor.

Îti mulțumim pentru timpul acordat!

1. Ai vrea să mergi în acest an să lucrezi în străinătate pe perioada verii?

Da Nu

(pentru cei care au răspuns Nu la întrebarea precedentă)

2.De ce ai refuza o șansă de a lucra o vacanță în străinatate?

Am un job la care nu vreau să renunț

Nu mi se pare un loc interesant

Am mai fost și nu mi-a placut

Am auzit experiențe neplăcute prin care au trecut alții și nu vreau să risc

Prefer să-mi petrec vacanța cu familia și prietenii

Alt motiv

(te rog să treci la intrebarea 23)

3.Unde ai alege sa pleci?

Grecia Italia SUA

Spania Anglia Australia

Alta tara

4.Cum ți-ai dat seama că vrei să pleci cu programul Work and Travel?

Am vazut multe reclame legate de Work and Travel și m-am gândit să încerc și eu

Am cunostințe care au fost și mi-au povestit experiențe ce mi s-au parut interesante

M-au convins prietenii să merg cu ei

Altele

5.De ce ai alege să mergi prin programul Work and Travel?

(bifează un singur răspuns, cel care a contat cel mai mult în alegerea programului Work and Travel)

Dorința de a vizita Dorința de a câștiga bani

Experiența de viață inedită Pentru un CV mai puternic

Pentru a-mi imbunătății cunstințele O bună ocazie de a-mi face de limba engleză prieteni

Alt motiv

6.În ce măsură te aștepți să acumulezi următoarele?

(5-în mare măsură….1-deloc)

7.Cum ai aflat de programul Work and Travel? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Internet Prieteni

Radio Ziare/Reviste

Fluturași și afișe Alt mod

8.Oferă câte o notă de încredere pentru fiecare din urmatoarele surse

(de la 1 la 5, 5-am foarte mare încredere în această sursă … 1-nu am deloc încredere în această sursă)

Internet Ziare/Reviste

Prieteni Fluturași și afișe

Radio

9.Cât de influențat ești de urmatoarele aspecte atunci când alegi o agenție de recrutare de personal?(Te rog să ordonezi următoarele aspecte după importanța lor,7 reprezentând cel mai puțin important, iar 1 aspectul care contează cel mai mult pentru tine)

Părerea prietenilor Amabilitatea staff-ului

Ofertele de locații,joburi și cazare Prețurile practicate

Numărul persoanelor cunoscute care au apelat Notorietatea firmei

deja la această firmă Consultanța oferită

10.Cât de importante ți se par urmatoarele servicii adiționale?

11.Ai vrea ca locul și condițiile în care vei locui să fie:

Foarte confortabile, chiar daca va trebui sa plătesc mai mult

Confortabile și acceptabile în ceea ce privește costul

Nu mă intereseză atât de mult condițiile,dar sa fie ieftin

12.Ce fel de job ai prefera? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Într-un restaurant La o piscină

În parc de distracții In cadrul unui hotel

Un loc de muncă foarte bine plătit, Intr-un magazin

chiar dacă solicită multă muncă fizică

13.Cât de mult ai fi dispus să lucrezi?

Cel mult 6 ore pe zi Între 6 și 8 ore pe zi Peste 8 ore pe zi

14.Ce fel de locație ai prefera? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Orașe mari,aglomerate Plaje

Un loc mai linistit O locație muntoasă

15.Ai vrea sa mergi cu mai mulți prieteni?

Nu Da Cu câti?

16. Cu câti bani te aștepți să te întorci ?

0$ – 1000$ 3000$ – 5000$

1000$ – 3000$ Peste 5000$

17.În ce masură suma economisită în timpul verii este destinată pentru:

(5-în mare masură…1-deloc)

18. Cât timp ai vrea să acorzi călătoriilor pe perioada șederii tale?

O săptamână 3 săptămâni

2 săptămâni Peste 3 săptămâni

19.Enumeră 3 locuri pe care ai vrea să le vizitezi în această vară

20. Care este principala sursă de finanțare a costurilor de a lucra în străinătate în timpul vacanței?

Surse proprii Împrumut de la prieteni

Plătit de părinți și/sau rude Credit bancar

Împrumut de la părinți și/sau rude

Altele

21. Te rog sa bifezi agentiile de recrutare a fortei de munca de care ai auzit pana acum, dintre urmatoarele,sau adauga o alta agentie în cazul în care aceasta ti se pare a avea o notorietate mai mare decat cele enerate:

Adira Mike’s Agency [anonimizat] Experience Romanian Brown Elephant Zip Travel

Alta agentie

22.Te rog să evaluezi următoarele firme, ordonandu-le dupa impresia pe care o ai despre ele (1-aceasta firma ti se pare a fi cea mai buna…6-aceasta firma nu-mi place deloc)

Adira Mike’s Agency [anonimizat] Experience Romanian Brown Elephant Zip Travel

23.Ce fel de persoană te consideri?Acordă câte o notă de la 1 la 5 pentru fiecare dintre urmatoarele aspecte în măsura în care crezi ca acestea te caracterizează. (acest aspect mă caracterizeă într-o proportie foarte mare…1-această caracteristică nu mi se potriveste deloc)

Sunt o persoană sociabilă Îmi plac lucrurile noi

Îmi place să-mi fac noi prieteni Îmi place aventura

Îmi place să risc Sunt o persoană nonconformistă

Îmi place adrenalina Sunt o persoană independentă

Îmi place să ies în evidență

24.Enumeră 3 lucruri neobișnuite pe care ai vrea să le încerci

25.Îți place să călătorești?

Foarte mult Mult Câteodată Nu prea

26.Câte țări ai vizitat până acum?

Nici una Una Între 2 și 5 Mai mult de 5

27.Ai un job momentan?

Da Ce job Esti multumit/ă de el?

Dacă Nu,te rog motiveză

Nu

28.Dacă ar fi să pleci în străinătate pe termen lung, care dintre urmatoarele variante le-ai alege?

29.Facultatea și secția la care ești student/ă

30.Localitatea

31.Sexul respondentului Masculin Feminin

32.Mediul de proveniență Urban Rural

Anexa 2 – Chestionarul în forma finală

Are you up for Work and Travel?

Acest chestionar este relizat pentru a afla părerea studenților despre programul Work and Travel.

Răspunsurile pot afecta modul în care acest program se va desfăsura în viitor.

Îti mulțumim pentru timpul acordat!

1. Ai vrea să mergi în acest an să lucrezi în străinătate pe perioada verii?

Da Nu

(pentru cei care au răspuns Nu la întrebarea precedentă)

2.De ce ai refuza o șansă de a lucra o vacanță în străinatate?

Am un job la care nu vreau să renunț

Nu mi se pare un loc interesant

Am mai fost și nu mi-a placut

Am auzit experiențe neplăcute prin care au trecut alții și nu vreau să risc

Prefer să-mi petrec vacanța cu familia și prietenii

Alt motiv

(te rog să treci la intrebarea 23)

3.Unde ai alege sa pleci?

Grecia Italia SUA

Spania Anglia Australia

Alta tara

4.Cum ți-ai dat seama că vrei să pleci cu programul Work and Travel?

Am vazut multe reclame legate de Work and Travel și m-am gândit să încerc și eu

Am cunostințe care au fost și mi-au povestit experiențe ce mi s-au parut interesante

M-au convins prietenii să merg cu ei

Altele

5.De ce ai alege să mergi prin programul Work and Travel?

(bifează un singur răspuns, cel care a contat cel mai mult în alegerea programului Work and Travel)

Dorința de a vizita Dorința de a câștiga bani

Experiența de viață inedită Pentru un CV mai puternic

Pentru a-mi imbunătății cunstințele O bună ocazie de a-mi face de limba engleză prieteni

Alt motiv

6.Cum ai aflat de programul Work and Travel? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Internet Prieteni

Radio Ziare/Reviste

Fluturași și afișe Alt mod

7.Oferă câte o notă de încredere pentru fiecare din urmatoarele surse

(de la 1 la 5, 5-am foarte mare încredere în această sursă … 1-nu am deloc încredere în această sursă)

Internet Ziare/Reviste

Prieteni Fluturași și afișe

Radio

8.Cât de influențat ești de urmatoarele aspecte atunci când alegi o agenție de recrutare de personal?(Te rog să ordonezi următoarele aspecte după importanța lor,7 reprezentând cel mai puțin important, iar 1 aspectul care contează cel mai mult pentru tine)

Părerea prietenilor Amabilitatea staff-ului

Ofertele de locații,joburi și cazare Prețurile practicate

Numărul persoanelor cunoscute care au apelat Notorietatea firmei

deja la această firmă Consultanța oferită

9.Cât de importante ți se par urmatoarele servicii adiționale?

10.Ai vrea ca locul și condițiile în care vei locui să fie:

Foarte confortabile, chiar daca va trebui sa plătesc mai mult

Confortabile și acceptabile în ceea ce privește costul

Nu mă intereseză atât de mult condițiile,dar sa fie ieftin

11.Ce fel de job ai prefera? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Într-un restaurant La o piscină

În parc de distracții In cadrul unui hotel

Un loc de muncă foarte bine plătit, Intr-un magazin

chiar dacă solicită multă muncă fizică

12.Cât de mult ai fi dispus să lucrezi?

Cel mult 6 ore pe zi Între 6 și 8 ore pe zi Peste 8 ore pe zi

13.Ce fel de locație ai prefera? (bifează doar unul dintre răspunsuri, care ti se pare cel mai semnificativ)

Orașe mari,aglomerate Plaje

Un loc mai linistit O locație muntoasă

14.Ai vrea sa mergi cu mai mulți prieteni?

Nu Da Cu câti?

15. Cu câti bani te aștepți să te întorci ?

0$ – 1000$ 3000$ – 5000$

1000$ – 3000$ Peste 5000$

16.În ce masură suma economisită în timpul verii este destinată pentru:

(5-în mare masură…1-deloc)

17. Cât timp ai vrea să acorzi călătoriilor pe perioada șederii tale?

O săptamână 3 săptămâni

2 săptămâni Peste 3 săptămâni

18.Enumeră 3 locuri pe care ai vrea să le vizitezi în această vară

19. Care este principala sursă de finanțare a costurilor de a lucra în străinătate în timpul vacanței?

Surse proprii Împrumut de la prieteni

Plătit de părinți și/sau rude Credit bancar

Împrumut de la părinți și/sau rude

Altele

20. Te rog sa bifezi agentiile de recrutare a fortei de munca de care ai auzit pana acum, dintre urmatoarele,sau adauga o alta agentie în cazul în care aceasta ti se pare a avea o notorietate mai mare decat cele enerate:

Adira Mike’s Agency [anonimizat] Experience Romanian Brown Elephant Zip Travel

Alta agentie

21.Te rog să evaluezi următoarele firme, ordonandu-le dupa impresia pe care o ai despre ele (1-aceasta firma ti se pare a fi cea mai buna…6-aceasta firma nu-mi place deloc)

Adira Mike’s Agency [anonimizat] Experience Romanian Brown Elephant Zip Travel

22.Îți place să călătorești?

Foarte mult Mult Câteodată Nu prea

23.Câte țări ai vizitat până acum?

Nici una Una Între 2 și 5 Mai mult de 5

24.Ai un job momentan?

Da Ce job Esti multumit/ă de el?

Dacă Nu,te rog motiveză

Nu

25.Dacă ar fi să pleci în străinătate pe termen lung, care dintre urmatoarele variante le-ai alege?

26.Sexul respondentului Masculin Feminin

27.Facultatea și secția la care ești student/ă

28.Localitatea