Evidenta Marfurilor la Societatile Comerciale
CUPRINS
1. Argument
2. Capitolul I
Prezentarea societatii
Planul de afaceri
Documente de infiintare
3. Capitolul II
Managementul societatii
4. Capitolul III
Legislatia contabila
Documente de evidenta
Abordarea teoretica a temei
Aplicatii practice privind elaborarea si analiza situatiei financiare anuale
5. Concluzii
6. Anexe
7. Bibliografie
50 pag
=== PROIECT final ===
EVIDENTA MARFURILOR LA SOCIETATILE COMERCIALE
CUPRINS
1. Argument
2. Capitolul I
Prezentarea societatii
Planul de afaceri
Documente de infiintare
3. Capitolul II
Managementul societatii
4. Capitolul III
Legislatia contabila
Documente de evidenta
Abordarea teoretica a temei
Aplicatii practice privind elaborarea si analiza situatiei financiare anuale
5. Concluzii
6. Anexe
7. Bibliografie
ARGUMENT
În cadrul oricărei societăți organizarea și evidența marfurilor reprezinta un pilon de susținere al întregii activități.
Importanța sa este conștientizată de orice antreprenor, deoarece fără existența evidenței marfurilor, nici o activitate economică nu isi poate procura mijloacele economice necesare pentru a funcționa.
Sub aspect economic patrimoniul este condiționat ca totalitatea bunurilor economice apreciabile în bani ce aparțin unei persoane fizice sau juridice.
Costul de achiziție reprezintă prețul din factura furnizorului la care se adaugă eventualele cheltuieli de transport și de aprovizionare.
Așa cum se cunoaște operațiunile și evidența marfurilor ce au loc în cadrul societății comerciale se înregistreză în contabilitatea financiară și ajung în final sub formă de informații în documente de sinteză și raportare.
Contabilitatea și evidența marfurilor are ca obiect operațiunile privind repartizarea cheltuielilor pe activități, respectiv pe produse, servicii prestate-precum și calculul costului unitar al produselor achizitionate.
Contabilitatea marfurilor are un caracter intern, deoarece informațiile sale servesc conducerii societății comerciale, în luarea deciziilor pentru perioadele următoare.
In planul de conturi general , contul mărfuri se regasește în clasa III ce poartă denumirea de Conturi de stocuri și producție în curs de execuție și care cuprinde :
371. MĂRFURI A
378. DIFERENȚE DE PREȚ LA MĂRFURI – cont rectificativ P
Mărfurile sunt incluse în contabilitatea stocurilor grupa a III-a și reprezintă bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpară în vederea revănzării.
Diferența dintre cele două conturi este ca marfa este bunul care se află la un moment dat în gestiunea unitați sau în stoc iar diferența de preț la mărfuri reprezintă adaosul comercial pe care o unitate patrimonială il practică.
Pe langă cele două conturi prezentate mai sus mărfurile se mai pot regăsi și în alte două conturi.
607. CHELTUIELI PRIVIND MĂRFURILE A
707. VENITURI DIN VĂNZAREA MĂRFURILOR P
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE “TRANS AND EURO SERVICE” S.R.L.
1.1. SCURT ISTORIC
DENUMIREA SOCIETATII
Denumirea societății este S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. , conform dovezii privind disponibilitatea firmei și/sau emblemei nr. 74689 din 07.07.2001 eleberată de Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București.
FORMA JURIDICĂ
Societatea este persoană juridică română, desfășurându-și activitatea potrivit legislației din România ca societate comercială cu răspundere limitată.
SEDIUL SOCIETĂȚII
Sediul societății este în: București, sector 2, str. Cremenita , nr. 5, acesta putând fi mutat în orice altă localitate sau la orice altă adresă prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, cu respectarea condițiilor de formă și publicitate prevăzute de lege.
DURATA SOCIETĂȚII
Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Domeniul principal este:
5021 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (fără reparații executate în întreprinderi organizate, de tip industrial).
Activitate principală:
5021 – Întreținerea și repararea autovehiculelor (fără reparații executate în întreprinderi organizate, de tip industrial).
Activități secundare:
5030 – Comerț cu autovehicule
5138 – Comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule
5164 – Comerț cu ridicata al mașinilor și materialelor de birou
7230 – Prelucrarea datelor
Obiectul de activitate al societății nu este limitativ, el putând fi extins prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților și cu obținerea avizelor legale.
CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social subscris este fixat la 2.000.000 lei, numerar, reprezentând valoarea a 20 părți sociale a câte 100.000 lei fiecare, aparținând în întregime asociatului unic.
Asociatul unic va participa la beneficiile și pierderile rezultate din activitatea societății cu un procent de 100%.
Asociatul unic este, Manea Andrei, cetățean român, domiciliat în București, născut la data de 04.07.1977.
Părțile sociale sunt indivizibile și pot fi cesionate de asociatul unic fără nici o restricție. Ele pot fi dobândite prin succesiune, succesorii obținând calitatea de asociați prin atestarea vocației succesorale și acceptarea tacită sau expresă a succesiunii, dacă asociatul unic nu a dispus în alt mod.
FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚII
Pe durata funcționării societății, creditorii asociatului unic pot sâ-și exercite drepturile numai asupra beneficiilor ce ar reveni acestuia după încheierea bilanțului anual, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare.
Pentru activitatea depusă în cadrul societății, asociatul unic are dreptul la o remunerație. El va putea de asemenea să ridice sume de bani pentru cheltuieli proprii conform prevederilor art.51 alin. 3 din Legea 31/1990 precum și avansuri din dividende, în măsura în care nu se constată o reducere a capitalului social iar societatea înregistrează beneficii.
Societatea este condusă de asociatul unic care va îndeplini atribuțiile specifice adunării generale. El va decide asupra activității și politicii economice, financiare și comerciale a societății.
Asociatul unic va avea următoarele atribuții specifice Adunării Generale, enumerate spre exemplificare și nu spre limitare:
aprobă modificarea statului, mărirea sau reducerea capitalului social, cooptarea de noi asociații, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea societății;
numește și revocă administratorii și cenzorii, le stabilește remunerația, atribuțiile și îi descarcă de activitate;
decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și acordarea de garanții;
examinează, aprobă sau modifică bilanțul anual și contul de profit și pierderi, după ascultarea rapoartelor administratorilor și cenzorilor, aprobă repartizarea beneficiilor;
decide cu privire la privire la înființare sau desfințarea de sucursale, filiale, agenții, alte elemente ale fondului de comerț;
decide urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele pricinuite societății desemnând și persoana însărcinată să o execute.
ADMINISTRAREA ȘI CONTROLUL ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII
Calitatea de administrator (director executiv) este deținută de Manea Andrei, cetățean român, domiciliat în București.
În calitate de adminstrator el are următoarele drepturi și obligații:
dreptul de a reprezenta societatea, pe care îl poate transmite altor persoane;
dreptul de a face toate operațiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății;
dreptul de a fi remunerat pentru activitatea prestată;
obligația de a respecta întocmai prevederile legale privind funcționarea societățiilor comerciale precum și pe cele ale statului;
obligația de a întocmi și completa corect registrele cerute de lege;
va putea întocmi regulamentul de ordine interioară, angaja personalul necesar pentru realizarea obiectului de activitate al societății;
Controlul activității societății va putea fi exercitat și de cenzori desemnați de asociatul unic. Aceștia vor avea obligații prevăzute de art. 114 din Legea 31/1990.
MODIFICAREA FORMEI JURIDICE, DIZOLVAREA ȘI LICHIDAREA SOCIETĂȚII
Capitalul social poate fi majorat prin decizia asociatului unic, prin subscrierea de noi părți sociale, reprezentând aport în numerar sau în natură sau prin includerea de rezerve sau de beneficii.
Dizolvarea și lichidarea societății se vor face conform Legii 31/1990. În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată și radiată de Oficiul Registrului Comerțului. Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice sunt de competența instanțelor de judecată din România. Toate cheltuielile ocazionate de constituirea societății vor fi înregistrate în contabilitatea societății și vor fi recuperate din primul bilanț contabil.
1.2. PLANUL DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC
Numele societății: SC TRANS AND EURO SERVICE SRL
2. Număr de înregistrare
La Oficiul Registrului Comerțului: J 40/1889/2001
Cod fiscal/cod unic de înregistrare: R 6687742
3. Forma juridică de constituire: Societate cu Raspundere Limitată (SRL)
4. Adrese, tel, fax de la:
Sediul social
Str. Cremenita , nr. 5, Sect. 2 / București Telefon/fax: 021/777.83.45
Punct de lucru
Str. Cremenita , nr. 5, Sect. 2 / București Telefon/fax: 021/777.83.45
Birouri
Str. Cremenita , nr. 5, Sect. 2 / București Telefon/fax: 021/777.83.45
5. Tipul activității principale : comercializare si servici auto
6. Natura capitalului: Capital Privat
7. Capital social de 2.000.000 Lei
8. Asociați / acționari
CONDUCEREA ȘI PERSONALUL SOCIETĂȚII
Conducerea societății
2. Personalul
Număr total de salariați, din care: (12 salariați)
• cu contract de muncă pe durată nedeterminată (8 salariați)
Structura numerică de personal
conducerea societății:
personal direct productiv:
– muncitori (4 salariați)
– maiștri (2 salariați)
– ingineri (3 salariați)
personal indirect productiv:
– administrativ (2 salariați)
– marketing (2 salariați)
– desfacere (2 salariați)
PIAȚA ACTUALĂ A SOCIETĂȚII
Principali clienți
Concurenții
SC AutoDacia SA
SC Bavaria SA
SC AutoImport SA
SC ToyoMotor SA
DATE PRIVIND PIAȚA POTENȚIALĂ ȘI PROMOVAREA PRODUSELOR
Volumul de vânzări estimat pentru următori 3 ani (30.500.000.000 lei)
Principalii clienți potențiali
1.3. DOCUMENTE DE INFIINTARE
Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme
1. Pre-înregistrare (activități pregătitoare)
Include toate activitățile prevăzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a unei afaceri și data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea și autorizarea funcționării.
2. Înregistrarea comerciantului
Include activitățile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data înregistrării comerciantului în Registrul Comerțului, incluzând:
– autorizarea constituirii comerciantului de către judecătorul delegat;
– obținerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanțelor Publice;
– redactarea încheierii judecătorului delegat;
– înregistrarea comerciantului în registrul comerțului;
– editarea certificatului de înregistrare
3. Autorizarea funcționării comerciantului
Include activitățile de autorizare a funcționării comerciantului de către instituțiile publice abilitate, îndeplinite în perioadă, după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data eliberării anexei conținând avizele/autorizațiile/acordurile necesare funcționării: autorizație PSI, sanitară, sanitarveterinară, pentru protecția muncii, pentru protecția mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ȘI ANEXE
Modelul și conținutul Certificatului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 599 din 21 iunie 2001.
Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special și securizat. Pe certificat sunt înscrise următoarele date :
– firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, așa cum este înscrisa în actul constitutiv și în Registrul Comerțului;
– sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;
– activitatea principală exprimată prin cod CAEN și un text sumar de descriere;
– CUI – codul unic de înregistrare – cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant;
– atribut fiscal – este un cod alfanumeric având semnificația categoriei de plătitor de taxe și impozite la bugetul de stat;
– număr de ordine în registrul comerțului – cuprinde numărul și data unui comerciant în registrul comerțului;
– data emiterii certificatului;
– seria și numărul de ordine – informație specifică regimului special al documentului.
Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social și sedii secundare cât și pentru fiecare activitate desfășurată la sediul principal și sediu secundar care sunt supuse avizării/autorizării. La un certificat de înregistrare se atașează una sau mai multe anexe.
Fiecare Anexă conține:
– informații de conexiune la certificat (seria, nr, cod unic de înregistrare, firma și sediul social);
– informații de identificare a sediilor secundare (adresa și/sau activitate supusă autorizării);
– avizul și/sau autorizația pentru prevenirea și stingerea incendiilor;
– avizul și/sau autorizația sanitară;
– autorizația sanitară veterinară;
– acordul și/sau autorizația de mediu;
– autorizația de funcționare din punct de vedere a protecției muncii;
4. Notificarea comerciantului către instituții publice
Include activitățile de notificare a înregistrării unui comerciant către alte instituții publice cu atribuții legate de publicitatea, înregistrarea sau evidența comercianților (unde este cazul).
Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societăți comerciale
– Semnarea actului constitutiv de către asociați reprezintă etapa consensuală, care produce efecte între părțile semnatare.
– Autorizarea legalității constituirii unei societăți comerciale revine judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoană juridică și dispune înregistrarea în registrul comerțului.
– Înregistrarea (înmatriculare) societății comerciale în registrul comerțului are rol constitutiv. De la data înregistrării în registrul comerțului societatea a dobândit personalitate juridică.
– Publicarea în Monitorul Oficial a încheierii judecătorului delegat produce efecte față de terți.
– Autorizarea funcționarii este în competența instituțiilor publice abilitate. De la data obținerii autorizației, comerciantul poate începe activitatea economică pentru care a fost autorizat.
CAPITOLUL II
Managementul societatii
Obiectivul principal de activitate îl reprezintă întreținerea și repararea autovehiculelor (fără reparații executate în întreprinderi organizate, de tip industrial) precum si promovarea pe piata interna a unor servicii specifice acestui domeniu.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. a devenit in numai cativa ani unul din cei mai importanti furnizori de piese auto. Dinamismul, seriozitatea, perseverenta si calitatea produselor comercializate au facut ca S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. sa castige teren pe piata de gen, avand ca parteneri de afaceri cei mai importanti producatori si importatori de piese si accesorii auto din Romania.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. colaboreaza printre altii cu Roman Brasov, Tractorul Brasov, Hidromecanica, Mecanica Codlea, Hidrojet Breaza, Mecanica Plopeni, Romlag SA, Metfin Sinaia, Pulsorul SA, Altur Slatina SA, Rolast Pitesti, Topoloveni, Forma Botosani, Mecanica Sfantu-Gheorghe, Rom Radiatoare Brasov, Mecanica Marius Cluj. S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. are legaturi cu cei mai importanti importatori de piese auto, cum ar fi: Grupul de firme Paneuro Trading Tg. Mures, Autonet Import Satu Mare si ATP Exodus Baia Mare.
Datorita seriozitatii in afaceri si calitatii produselor S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. a reusit sa-si formeze o bogata clientela, alcatuita din numeroase firme si persoane fizice. S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. lucreaza foarte flexibil cu clientii, oferind diverse facilitati de plata. Partenerii constanti beneficiaza de mari reduceri si bonificatii.
Politica noastra de calitate este bazata pe urmatoarea declaratie: exista o singura calitate în companiei, aceea care satisface consumatorul si aduce beneficii companiei. Aceasta metoda îi permite companiei sa combine satisfacerea clientului cu propria ei competitivitate.
Compania solicita personalului sa contribuie la cresterea calitatii prin :
– Cunoasterea detaliata a proceselor
– Utilizarea metodelor prescrise
– Îmbunatatirea proceselor prin contributii personale
Compania practica o politica de schimburi interne ale celor mai bune practici între compartimente cât si externe cu alte companii pentru procesele sale majore.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. doreste sa fie renumita prin profesionalismul ei.
Din aceasta perspectiva, compania a fost certificata de catre Registrul Auto Român – Organismul de Certificare Produse pentru piese auto de schimb si are în curs de implementare sistemul de asigurare a calitatii conform ISO 9002.
Politica calitatii se bazeaza pe descrierea documentata a proceselor, instrumentele de documentare fiind disponibile angajatilor. Compania îsi evalueaza performantele potrivit scopurilor propuse prin audituri si indicatori.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. este importator si distribuitor de componente (piese auto si accesorii) pentru masini europene, coreene si japoneze. Societatea a oferit inca de la infiintarea sa, in 2001, cea mai buna calitate a pieselor auto din import la cele mai mici preturi, piese auto fabricate de furnizori recunoscuti pe plan mondial, acoperind peste 95% din necesarul parcului auto de piese auto.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. a atacat si va ataca continuu piata de piese auto cu distributie de piese auto calitativ superioare si la preturi accesibile. Asigura inalta calitate a produselor si serviciilor sale prin alegerea unor companii de renume ca: FEDERAL MOGUL, KAYABA, SAGEM, GOOD-YEAR.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. ofera si o gama larga de servicii oferite impreuna cu produsele si pastreaza permanent legatura cu clientii prin reprezentatntii de vanzari si reteaua de calculatoare.
Obiectivul societatii il reprezinta onorarea comenzilor clientilor in cel mai scurt timp si in cele mai bune conditii, precum si prezentarea in continuare a unei oferte diverse si complete de piese auto si accesorii de cea mai buna calitate.
Campaniile uzuale de promovare constau in acordarea de discounturi pentru achizitionarea unor cantitati minime sau atingerea anumitor praguri valorice, precum si practicarea unor preturi speciale la anumite coduri din fiecare grupa.
Politica S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. este satisfacerea continua a cerintelor clientilor. Calitatea produselor si serviciilor reprezinta factorul strategic al progresului firmei. Prin implicarea fiecarui angajat, actionam continuu pentru imbunatatirea acesteia.
Implementarea sistemului calitatii in conformitate cu standardul SR EN ISO 9001 reflecta capacitatea firmei noastre de a executa produse si de a presta servicii conforme cu cerintele clientilor.
CAPITOLUL III
MONOGRAFIA CONTABILĂ A TEMEI
3.1. LEGISLATIE CONTABILA
Legea 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (MO 914/2002);
ART. 1
Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, adoptata in temeiul art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 1 septembrie 2000, cu urmatoarele modificari si completari:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 1
Prezenta ordonanta stabileste principiile generale privind desfasurarea activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului."
2. Literele c), e), f) si g) ale articolului 2 vor avea urmatorul cuprins:
"c) informarea corecta si protejarea intereselor consumatorilor, precum si posibilitatea asigurarii produselor si serviciilor de piata in zonele de vecinatate ale acestora;
………………………………………………………………….
e) promovarea diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
g) sustinerea si ocrotirea activitatii comerciale si de prestari de servicii de piata in zonele defavorizate."
3. Alineatul (1) si literele a), d), h), i) si j) ale alineatului (3) ale articolului 3 vor avea urmatorul cuprins:
"ART. 3
(1) Prezenta ordonanta reglementeaza activitatile din sectorul comercial si al serviciilor de piata privind cerintele necesare desfasurarii acestor activitati, structurile de vanzare, practicile comerciale si regulile generale de comercializare, precum si sanctiunile in caz de nerespectare a prevederilor acesteia.
………………………………………………………………….
a) produsele medicamentoase, dispozitivele medicale;
………………………………………………………………….
d) bunurile din productia proprie a mestesugarilor individuali vandute la locurile de productie;
………………………………………………………………….
h) marfurile vandute catre vizitatori, in cadrul festivalurilor, targurilor, saloanelor sau al altor manifestari expozitionale, cu conditia ca acestea sa faca obiectul manifestarilor respective;
i) produsele confiscate si valorificate conform dispozitiilor legale in vigoare;
j) produsele si serviciile de piata reglementate prin acte normative speciale."
4. Litera e) a alineatului (3) al articolului 3 se abroga.
5. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 4
In intelesul prezentei ordonante, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale;
b) comerciant – persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
c) comert cu ridicata/de gros – activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;
d) comert cu amanuntul/de detail – activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;
e) comert de gros cash and carry/forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces – activitatea desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile;
f) comert ambulant – activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau in vehicule special amenajate;
g) serviciu de alimentatie publica – activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de munca al consumatorilor;
h) exercitiu comercial – una sau mai multe activitati de comercializare cu ridicata, cu amanuntul, de tip cash and carry, de alimentatie publica, precum si a serviciilor desfasurate de un comerciant. Obiectul activitatilor de comercializare il constituie produsele si serviciile cuprinse in anexa nr. 3 la prezenta ordonanta;
i) serviciu de piata – orice actiune sau prestatie care face obiectul vanzarii-cumpararii pe piata si care nu are drept consecinta transferul proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;
j) structura de vanzare – spatiul de desfasurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale;
k) suprafata de vanzare – suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu constituie suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii marfurilor, productiei, birourilor si anexelor;
l) structura de vanzare cu suprafata mica – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare de pana la 400 mp inclusiv;
m) structura de vanzare cu suprafata medie – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare cuprinsa intre 400 – 1.000 mp inclusiv;
n) structura de vanzare cu suprafata mare – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare mai mare de 1.000 mp;
o) centru comercial – structura de vanzare cu suprafata medie sau mare in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse, servicii de piata si de alimentatie publica, ce utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate. Suprafata de vanzare a unui centru comercial este rezultata din suma suprafetelor de vanzare cu amanuntul de produse si servicii de piata si de alimentatie publica cuprinse in acesta;
p) comert in zone publice – activitatea de comercializare a produselor si serviciilor, desfasurata permanent sau sezonier in piete, targuri, oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gari, autogari, drumuri publice si strazi sau orice zona de alta natura destinata folosintei publice."
6. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 5
(1) Orice exercitiu comercial se desfasoara numai de catre comercianti autorizati in conditiile legii.
(2) Exercitarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica necesita cunostinte de specialitate si se efectueaza cu personal calificat, conform normelor de aplicare a prezentei ordonante.
(3) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, personalul angajat in efectuarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica va trebui sa indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte profesionale:
a) sa fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea produselor alimentare si/sau de alimentatie publica, organizat conform legislatiei in vigoare;
b) sa fi desfasurat cel putin 2 ani de activitate profesionala de comercializare de produse alimentare si/sau de alimentatie publica si sa fi absolvit un curs de notiuni fundamentale de igiena, organizat in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare."
7. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 6
(1) Comertul in zone publice se desfasoara in structuri de vanzare cu sediu fix sau ambulant.
(2) Exercitarea activitatii de comercializare in zone publice este supusa acordului autoritatilor administratiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora si a planurilor de urbanism.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul transferului, mutarii sau extinderii unui exercitiu comercial, precum si in cazul modificarilor aduse structurii de vanzare."
10. Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 10
Structurile de vanzare cu amanuntul si cele in care se presteaza servicii de piata pot fi deschise publicului in toate zilele saptamanii. Fiecare comerciant isi stabileste orarul de functionare cu respectarea prevederilor inscrise in legislatia muncii si cu conditia respectarii reglementarilor in vigoare privind linistea si ordinea publica si in conformitate cu solicitarile autoritatilor administratiei publice locale privind continuitatea unor activitati comerciale sau de prestari de servicii, in functie de necesitatile consumatorilor."
11. Articolul 11 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 11
Orarul de functionare se afiseaza la intrarea in unitate, in mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat sa asigure respectarea acestuia."
12. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 12
Structurile de vanzare cu amanuntul din sectorul alimentar nu pot fi inchise mai mult de doua zile consecutive, cu exceptia unor cauze obiective de nefunctionare."
13. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 13
Autoritatile administratiei publice asigura dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie si promovarea intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata."
14. Literele a), b), e), f) si h) ale alineatului (1), litera b) a alineatului (2), literele a) si d) ale alineatului (5) si alineatul (6) ale articolului 14 vor avea urmatorul cuprins:
"a) sprijinirea crearii unei retele de distributie care sa asigure servicii de calitate consumatorilor si care sa raspunda necesitatilor de consum ale acestora si marcarea acesteia in documentatiile de urbanism intocmite;
b) dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie cu respectarea principiului liberei concurente;
………………………………………………………………….
e) dezvoltarea si revigorarea retelei de distributie in zonele montane, rurale si defavorizate si sustinerea crearii de servicii de piata in aceste zone;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate comerciala in scopul cresterii competitivitatii acestora si gradului de ocupare a fortei de munca;
………………………………………………………………….
h) respectarea legislatiei in vigoare din domeniul urbanismului pentru structurile de vanzare si de prestari de servicii de piata.
………………………………………………………………….
b) modului de incadrare a suprafetelor structurilor de vanzare pentru protejarea lucrarilor de arta, a edificiilor cu valoare arhitectonica, istorica sau arheologica, precum si a mediului in centrele istorice si in localitatile de interes turistic;
………………………………………………………………….
a) criteriile generale ce trebuie respectate in determinarea zonelor si amplasamentelor structurilor de vanzare din localitati;
………………………………………………………………….
d) criteriile de atribuire a amplasamentelor structurilor de vanzare;
………………………………………………………………….
20. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 19
Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 18 lit. a) – c), e) – i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare."
21. Literele a), b), d), e) si g) ale articolului 20 vor avea urmatorul cuprins:
"a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclusiv in cazul schimbarii proprietarului, chiriasului, locatarului sau mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de vanzare, cu exceptia cazurilor in care aceasta este vanduta, cedata sau inchiriata unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau in care acesta este actionar;
b) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva sau ca urmare a anularii contractului de inchiriere, locatie sau mandat, in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive sau in baza unei hotarari judecatoresti de evacuare silita;
………………………………………………………………….
d) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale desfasurate in acea structura;
e) modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare, daca lucrarile de transformare si amenajare depasesc 30 de zile si sunt efectuate in interiorul acesteia, structura de vanzare fiind inchisa in toata aceasta perioada, sau modificarea conditiilor de exercitare a activitatii in cazul incheierii ori anularii unui contract de distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva;
………………………………………………………………….
g) deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a unei parti sau, dupa caz, a intregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare."
31. Articolul 31 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 31
Vanzarile efectuate in structuri denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica sunt vanzarile din productia proprie, efectuate direct consumatorilor de catre producatori, acestia indeplinind obligatiile ce revin oricarui comerciant care desfasoara comert cu amanuntul. Vanzarile cu pret redus prin magazin sau depozit de fabrica nu sunt supuse notificarii."
"ART. 34
(1) In sensul prezentei ordonante, vanzarile promotionale sunt vanzarile cu amanuntul/vanzarile cash and carry/prestarile de servicii de piata care pot avea loc in orice perioada a anului, fara sa faca obiectul notificarii, cu conditia ca:
a) sa nu fie efectuata in pierdere;
b) sa se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum si la servicii vandute ori, dupa caz, prestate in mod curent;
c) produsele si serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe durata intregii perioade anuntate a vanzarilor promotionale sau comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai in limita stocului disponibil.
(2) In sensul prezentei ordonante, nu sunt considerate vanzari promotionale:
a) actiunile de promovare efectuate de producatori;
b) actiunile de lansare de produse/servicii noi pe piata."
35. Articolul 36 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 36
Vanzarea la distanta este acea forma de vanzare cu amanuntul care se desfasoara in lipsa prezentei fizice simultane a consumatorului si a comerciantului, in urma unei oferte de vanzare efectuate de acesta din urma, care, in scopul incheierii contractului, utilizeaza exclusiv tehnici de comunicatie la distanta."
37. Articolul 42 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 42
(1) Vanzarea directa este acea practica comerciala prin care produsele sau serviciile sunt desfacute de catre comerciant direct consumatorilor, in afara spatiilor de vanzare cu amanuntul, prin intermediul vanzatorilor directi, care prezinta produsele si serviciile oferite spre vanzare.
(2) Vanzarea prin retele (multilevel marketing) este o forma a vanzarii directe prin care produsele si serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei retele de vanzatori directi care primesc un comision atat pentru vanzarile proprii, cat si pentru vanzarile generate de retelele de vanzatori directi pe care i-au recrutat personal."
52. Articolul 61 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 61
Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia."
53. Alineatul (3) al articolului 64 va avea urmatorul cuprins:
"(3) Se interzice introducerea pe piata a produselor, daca acestea nu sunt insotite de documentele de angajare ale producatorului/importatorului referitoare la calitatea si securitatea acestora, emise conform reglementarilor legale in vigoare."
54. Litera a) a articolului 67 va avea urmatorul cuprins:
"a) proprietatile produsului, inclusiv compozitia, instructiunile de montare si punere in functiune, de utilizare, de intretinere si de depozitare, service-ul necesar pe durata medie de utilizare a produsului;"
55. Articolul 71 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 71
La vanzarea produsului sau la prestarea serviciului comerciantul ori, dupa caz, prestatorul trebuie sa aduca cu buna-credinta la cunostinta consumatorului, la solicitarea acestuia, pe langa informatiile furnizate prin etichetare, marcare si ambalare si informatii corecte si utile privind caracteristicile produsului sau serviciului, conditiile de vanzare si modul de utilizare."
3.2. ABORDAREA TEORETICĂ A TEMEI
Mărfurile, reprezintă bunuri materiale cumpărate în scopul revânzării lor ca atare sau după foarte ușoare transformări (ambalare, etc.).
Contabilitatea mărfurilor se ține cu ajutorul conturilor 371 ”Mărfuri”; 378 ”Diferențe de preț la mărfuri” și 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”.
Contul 371 ”Mărfuri”, asigură evidența și controlul existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de active circulante materiale iar după funcția contabilă este cont de activ.
Evidența contabilă a mărfurilor se poate organiza și conduce utilizând următoarele prețuri de înregistrare:
a) costul de achiziție, caz în care în contabilitate se operează doar cu conturile 371 ”Mărfuri” și 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”;
b) prețul de vânzare fără taxa pe valoarea adăugată, când în contabilitate, se utilizează pe lângă cele două conturi din varianta a și contul 378 ”Diferențe de preț la mărfuri”;
c) prețul de vânzare cu taxă pe valoarea adăugată (variantă utilizată de unitățile de desfacere cu amănuntul), caz în care intervine în plus de conturile prezentate mai sus și 4428 ”Taxa pe valoarea adăugată exigibilă”.
Soldul contului este debitor și reprezintă stocul de mărfuri existent exprimat în costuri de achiziție, prețuri de vânzare fără TVA sau prețuri de vânzare cu TVA, funcție de varianta de înregistrare utilizată de firmă.
Contul 378 ”Diferențe de preț la mărfuri” ține evidența adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiunea firmelor cu activitate comercială. După conținutul economic este un cont rectificativ al prețului de înregistrare al mărfurilor iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează pe parcursul lunii cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în gestiunea firmei cu activitate comercială, în corespondență cu debitul contului 371”Mărfuri”.
Se debitează o singură dată, la finele lunii, cu ocazia descărcării din gestiune a mărfurilor vândute, în corespondență cu creditul contului 371”Mărfuri”.
Soldul contului este creditor și reflectă valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor existente în stoc (nevândute).
Contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, ține evidența cheltuielilor efectuate de firmă cu achiziționarea mărfurilor. Din punct de vedere ai conținutului economic este cont de cheltuieli de exploatare, iar după funcția contabilă este cont de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea mărfurilor vândute precum și a celor constatate lipsă la inventariere, în corespondență cu creditul contului 371 ”Mărfuri”.
Creditarea contului se face la finele lunii, cu ocazia închiderii, în corespondență cu debitul contului 121 ”Profit și pierdere".
GRUPA 37
Organizarea contabilității mărfurilor este influențată de mai mulți factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulației : cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În cazul circulației mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, și, de aici, necesitatea intervenției unui cont anume, 411 “Clienți”, care să evidențieze creanțele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul încasării lor, în cazul circulației en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în numerar.
Un alt factor de influență îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosită :
“ inventarul permanent “ sau “ inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operațiuni cu mărfuri, evidențiind toate intrările și toate ieșirile, astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc, permițând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează și inventarierea faptică a stocurilor. În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârșitul lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în stoc, care se “blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exercițiului următor intervine din nou contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului inițial fiind preluată din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile.
Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de înregistrare a marfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de înregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, în schimb în cazul în care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza în comertul cu amanuntul ), pentru înregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:
Când evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ pentru evidenta adaosului comercial.
Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, intervantia contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut în pretul de înregistrare a marfurilor.
În conditiile în care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pâna în momentul vânzarii marfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibila “. Evident, în momentul vânzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 ,, TVA colectata ”. Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibila “.
Contul 371 ,, Marfuri “, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii marfurilor aflate în depozite, în unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica. În debitul sau evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor intrate în gestiunea unitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. În creditul acestui cont se evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin vânzarea catre clienti sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente în stoc.
Nota: Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul ,, inventarului permanent “. În cazul ,, inventarului intermitent “, asa cum deja s-a aratat, contul intervine numai la sfârsitul lunii pentru a prelua în debit valoarea marfurilor în stoc, iar la începutul urmatoarei luni pentru a transloca soldul initial luat în exploatare la contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “.
Contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “, cont de activ, evidentiaza costul marfurilor vândute de catre unitatile patrimoniale. În cazul ,, inventarului intermitent “ acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premiza ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont este dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala.
În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor vândute, odata cu descarcarea contului de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate 121, dupa care se soldeaza.
În cazul ,, inventarului intermitent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor aprovizionate iar în credit, la sfârsitul lunii, costul marfurilor în stoc translocate, cu aceasta ocazie, în debitul contului de marfuri si costul marfurilor vândute transferat în debitul contului de rezultate.
În legatura cu vânzarea marfurilor se utilizeaza si contul de pasiv 707 ,, Venituri din vânzari de marfuri “ , în creditul caruia se înregistreaza valoarea marfurilor vândute, iar în debit aceeasi valoare, transferata la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate, dupa care se soldeaza.
Contul 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este folosit pentru evidenta adaosului comercial ( marja comerciala ) aferent marfurilor existente în gestiunea unitatii cu activitate comerciala. În creditul acestui cont se înregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vândute, soldul creditor al acestui cont reprezentând adaosul comercial aferent marfurilor existente în stoc.
CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE.
37 – MARFURI.
Contul 371 – Marfuri.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Contabilitatea analitica se tine distinct pentru stocurile de marfuri in depozite de cele in unitatile cu amanuntul (magazine proprii de desfacere cu amanuntul), pe depozite (gestiuni), precum si pe feluri sau grupe de marfuri, potrivit metodei de evidenta a stocurilor prevazuta de lege, utilizata in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii. Contul 371 este un cont de activ.
In debitul contului 371 se inregistreaza:
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie, inclusiv sa taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import (401, 408, 542, 446);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al intreprinzatorului individual sau al actionarilor si asociatilor (101, 108, 456);
– valoarea marfurilor aduse de la terti, inclusiv costul serviciilor prestate de terti (357, 401);
– valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, ambalajelor, a altor valori de natuta stocurilor vandute ca atare (301, 302, 303, 361, 381);
– valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate/ transferate prin magazinele proprii de desfacere (345);
– valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (378);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate in plus la inventar, cat si cele primite cu titlu gratuit (607, 758/ 771);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
– valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care inregistrarea marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).
In creditul contului 371 se inregistreaza:
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, precum si lipsurile la inventar, degradarea sau declasarea marfurilor (607);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise in custodie sau consignatie la terti (357);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor retrase ca aport de catre intreprinzatorul individual, sau retrase din aportul la capitalul social (101, 108);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
– valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor vandute, lipsa, degradate, declasate, calamitate, precum si a celor gasite lipsa la inventar, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile (117);
– valoarea marfurilor care fac obiectul participarii la filiale din cadrul grupului, la alte societati sub forma intereselor de participare sau altor titluri de valoare (261, 262, 263, 265);
– valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati constatate la marfuri (658, 671).
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei
Contul 378 – Diferente de pret la marfuri.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciala/ comerciantului) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate comerciala, in cazul in care pentru evaluarea si inregistrarea in contabilitate a marfurilor se utilizeaza preturile de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul. Contabilitatea analitica a adaosului comercial se tine pentru marfurile aflate in unitatile de desfacere cu amnuntul sau cu ridicata. Contul 378 este un cont rectificativ (bifunctional) al valorii de inregistrare a marfurilor.
In creditul contului 378 se inregistreaza:
valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (371).
In debitul contului 378 se inregistreaza:
– valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute/ iesite din gestiune (371).
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferenta marfurilor existente in stoc.
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI.
Contul 707 – Venituri din vanzarea marfurilor.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta vaniturilor din vanzarea de marfuri.
In creditul contului 707 se inregistreaza pretul de vanzare/ valoarea de vanzare a marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata), livrate clientilor (411); pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) pentru care nu s-au intocmit facturi (418); veniturile incasate anticipat (inregistrate in avans) care privesc perioada curenta sau exercitiul financiar in curs, veniturile incasate pentru care au fost create in prealabil debite precum si creantele prescrise sau scoase din evidenta ca urmare a insolvabilitatii (472); sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) (531).
In debitul contului 707 se inregistreaza soldul creditor al contului 121 in vederea inchiderii acestuia si a stabilirii rezultatelor.
La sfarsitul lunii exercitiului contul nu prezinta sold.
CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI.
Contul 607 – Cheltuieli privind marfurile.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind marfurile.
In debitul contului 607 se inregistreaza:
– valoarea marfurilor vandute, iesite din gestiune prin vanzare, degradare/ depreciate ireversibil, declasare precum si a celor constatate lipsa la inventariere (371);
– scaderea din gestiune a produselor aflate la terti pentru care s-au intocmit documentele de livrare (354);
– valoarea marfurilor aflate la terti pentru care s-au intocmit documentele de vanzare sau constatate lipsa la inventar (357);
– valoarea marfurilor aprovizionate in cazul folosirii inventarului intermitent (401).
In creditul contului 607 se inregistreaza:
– soldul debitor al contului la sfarsitul perioadei pentru operarea contului 121, in vederea inchiderii acestuia si a stabilirii rezultatelor, precum si valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventariere (371).
La sfarsitul lunii exercitiului contul nu prezinta sold.
Evidența contabilă a mărfurilor se poate organiza și conduce utilizând următoarele prețuri de înregistrare
Contabilitatea mărfurilor se ține cu ajutorul conturilor 371”Mărfuri”; 378”Diferențe de preț la mărfuri” și 607”Cheltuieli privind mărfurile”.
Contul 371”Mărfuri”, asigură evidența și controlul existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. Din punct de vedere al conținutului economic este un cont de active circulante materiale iar după funcția contabilă este cont de activ.
a) costul de achiziție, caz în care în contabilitate se operează doar cu conturile 371 “Mărfuri” și 607 “Cheltuieli privind mărfurile”;
b) prețul de vânzare fără taxa pe valoarea adăugată, caz în care în contabilitate se utilizează, pe lângă cele două conturi din varianta (a), și contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”;
c) prețul de vânzare cu taxă pe valoarea adăugată (variantă utilizată de unitățile de desfacere cu amănuntul), caz în care intervine, în plus față de conturileprezentate mai sus și contul 4428 “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”.
Soldul contului este debitor și reprezintă stocul de mărfuri existent în depozitele firmei, exprimat în costuri de achiziție, prețuri cu ridicata sau prețuri cu amănuntul, funcție de varianta de înregistrare utilizată de firmă.
Contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri” ține evidența adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiunea firmelor cu activitate comercială. După conținutul economic este un cont rectificativ al prețului de înregistrare al mărfurilor iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează pe parcursul lunii, cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în gestiunea firmei cu activitate comercială, în corespondență cu debitul contului 371”Mărfuri”:
371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”
Se debitează o singură dată, la finele perioadei, cu ocazia descărcării din gestiune a mărfurilor vândute, în corespondență cu creditul contului 371 “Mărfuri”:
378 “Diferențe de preț la mărfuri” = 371 “Mărfuri”
Soldul contului este creditor și reflectă valoarea adaosului comercial aferentă mărfurilor existente în stoc (nevândute).
Contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”, ține evidența cheltuielilor efectuate de firmă cu achiziționarea mărfurilor. Din punct de vedere al conținutului economic este cont de cheltuieli de exploatare iar după funcția contabilă, este cont de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea mărfurilor vândute precum și a celor constatate lipsă la inventariere, în corespondență cu creditul contului 371 ”Mărfuri”:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”
Creditarea contului se face la finele lunii, cu ocazia decontării cheltuielilor aspra rezultatului, în corespondență cu debitul contului 121”Profit și pierdere”:
121 “Profit și pierdere” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”
La finele perioadei contul nu prezintă sold.
Exemple privind contabilitatea mărfurilor
Metoda inventarului permanent, evidența mărfurilor
fiind ținută la cost de achiziție
Exemplul 1.
Firma achiziționează de la un furnizor mărfuri la un preț de cumpărare de 20.000.000 lei, cheltuieli de transport aprovizionare de 500.000 lei, TVA 19%. Se vând mărfurile la un preț de vânzare negociat de 30.000.000 lei, TVA 19%. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute.
a) achiziția de mărfuri:
% = 401 “Furnizori” 24 395 000
371 “Mărfuri” 20 500 000
4426 “TVA deductibilă” 3 895 000
b) vânzarea mărfurilor:
411 “Clienți” = % 35 700 000
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 30 000 000
4427 “TVA colectată” 5 700 000
c) descărcarea gestiunii:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 20 500 000
Metoda inventarului permanent, evidența mărfurilor fiind ținută la preț de vânzare cu ridicata
Exemplul 2.
Se înregistrează în contabilitatea depozitului, achiziția de mărfuri de la furnizori conform facturii în valoare de 100.000.000, TVA 19 %, adaos comercial 40%. Firma comercializează mărfuri numai en gros. Se vând mărfurile către clienți și se descarcă gestiunea.
a) aprovizionare cu mărfuri:
% = 401 “Furnizori” 119 000 000
371 “Mărfuri” 100 000 000
4426 “TVA deductibilă” 19 000 000
b) înregistrarea adaosului comercial:
371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri” 40 000 000
c) vânzarea mărfurilor către clienți, conform facturilor întocmite:
411 “Clienți” = % 166 600 000
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 140 000 000
4427 “TVA colectată” 26 600 000
d) descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:
% = 371 “Mărfuri” 140 000 000
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 100 000 000
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 40 000 000
Metoda inventarului permanent, evidența mărfurilor fiind ținută la preț de vânzare cu amănuntul
Exemplul 3.
Se înregistrează în contabilitate, achiziția de mărfuri de la furnizori conform facturii în valoare de 100.000.000, TVA 19%, adaos comercial 40%. Firma comercializează mărfuri numai cu amănuntul. Se vând mărfurile către clienți și se descarcă gestiunea.
a) aprovizionare cu mărfuri:
% = 401 “Furnizori” 119 000 000
371 “Mărfuri” 100 000 000
4426 “TVA deductibilă” 19 000 000
b) înregistrarea adaosului comercial și a TVA neexigibilă:
371 “Mărfuri” = % 66 600 000
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 40 000 000
4428 “TVA neexigibilă” 26 600 000
c) vânzarea mărfurilor către clienți, conform monetarelor întocmite:
5311 “Casa în lei” = % 166 600 000
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 140 000 000
4427 “TVA colectată” 26 600 000
d) descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:
% = 371 “Mărfuri” 166 600 000
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 100 000 000
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 40 000 000
4428 “TVA neexigibilă” 26 600 000
CLASIFICAREA ȘI CODIFICAREA MĂRFURILOR
Datorita sortimentului bogat de produse și servicii pe care producția le oferă consumatorilor, s-a simțit nevoia ca acestea să fie sistematizate pe baza anumitor criterii.
Direcțiile principale de care s-a ținut cont la clasificarea mărfurilor, atât pe plan național cât și internațional, au fost: – asigurarea aplicabilității în practică a sistemelor elaborate și fundamentarea științifică a clasificării produselor.
Clasificarea produselor se face pe baza unui cod, care reprezintă un ansamblu de reguli convenționale ce permite reprezentarea unei informații prin combinarea unor elemente simbolice redate cu ajutorul literelor (cod alfabetic), cifrelor (cod numeric), sau prin litere și cifre (cod alfa-numeric).
1.Sisteme de clasificare și codificare a produselor
Codificarea produselor a parcurs mai multe etape, care au dus fiecare la apariția anumitor sisteme de codificare.
Astfel:
a) Codul scurt de lucru, compus din 5-6 cifre, plus cifra de control. Acest cod se aplică numai unei întreprinderi, sau unui grup restrâns de întreprinderi.
Este puțin utilizat, deoarece cu el nu se poate face o descriere amănunțită a produsului și nu se poate urmări ușor la nivel macroeconomic, un anumit produs;
b) Codul zecimal, denumit în practică "codul de nomenclator", format din 8-11 cifre corespunzătoare sectoarelor comerciale și produselor ca atare. Aceste cifre au devenit insuficiente prin dezvoltarea și diversificarea produselor, motiv pentru care s-a extins la 15-18 cifre, ceea ce a făcut totodată dificilă prelucrarea datelor;
c) Codul universal al produselor, UPC, (Universal Product Code), care a fost introdus în SUA în anul 1973. Acesta conține 12 caractere, din care prima cifră reprezintă o cheie proprie UPC (key number), următoarele 5 cifre identifică marfa, iar ultima cifră o cifră de control;
d) Codul european al articolelor, EAN, (European Article Numbering). Acesta a fost adoptat pentru țările europene, tot în anul 1973. Se bazează pe un cod cu 12 caractere, care au următoarea semnificație: prima cifra indica țara de origine, 5 cifre indica furnizorul, 5 cifre produsul, iar ultima cifră este de control. Sistemul EAN este asemănător sistemului UPC.
Coordonarea aplicării acestui sistem la nivel european este asigurată de „Asociația europeană a codificării produselor”, cu sediul la Bruxelles, care urmărește asigurarea compatibilității sistemelor naționale de codificare.
Comunitatea Economică Europeană a adoptat sistemul EAN, care este asemănător și compatibil cu sistemul UPC utilizat în SUA.
Ca simboluri, codurile EAN și UPC utilizează “codul cu bare”. Barele au grosimi variabile, alternante între ele, culoare închisă și se aplică pe un fond deschis. Sub bare sunt cifrele codului produsului. Sistemul de codificare EAN are mai multe versiuni:
– EAN l2 la care codul este format din 12 cifre. Cu aceasta versiune de cod se pot identifica 9999 producători, iar la fiecare dintre aceștia se pot codifica 99999 produse. Producător se consideră firma sub a cărei marcă apare produsul pe piață și care controlează ambalarea și etichetarea produsului, chiar dacă nu el este acela care a lansat produsul pe piață.
– EAN 8, la care codul este format din 8 cifre. Se folosește atunci când spațiul pe care urmează a se trece codul, este prea mic și nu corespunde normativelor în vigoare (spațiul necesar codului depășește 25% din suprafața tipărită a etichetei, suprafața tipărită de pe produs sau ambalaj este mai mica de 3 cm). Necesitatea și oportunitatea aplicării sistemului de codificare EAN 8, este decizionată de Centrul Național de Codificare.
e) Codul ISBN, utilizat la codificarea articolelor de papetărie (cărți, caiete)
f) Codul Calra, (folosit în Japonia), care se bazează pe matematica elementară.
El este format dintr-o caseta divizata în 4 pătrate, în fiecare pătrat este înscrisă o anumită cifră, iar codul se obține prin înnegrirea unora dintre casete și totalizarea sumelor rămase în casetele neînnegrite. Se obțin în final cifre între 0-9, la care se adaugă litere (în ordinea alfabetică) care reprezintă caseta a cărei cifră s-a obținut prin adunarea cifrelor din pătratele respective.
Avantajele acestui cod sunt:
– un grup de 10 casete permite peste un trilion de combinații numerice;
– se obține un volum de informații mai mare;
– casetele Calra se pot aplica și manual, spre deosebire de codul cu bare care trebuie imprimate pe produs sau pe ambalajul acestuia;
– blocul de imprimat pentru codul liniar cifric este mai scump decât cel pentru casetele Calra.
g) Codul internațional Data Matrix (folosit în Florida), răspunde mai mult cerințelor actuale de codificare, deoarece permite obținerea unui număr mare de informații, într-un spațiu restrâns. De exemplu, dacă într-un spațiu de 25 mm, codul cu bare conține 8-12 caractere numerice, codul Data Matrix, într-un spațiu de 1‚3 mm, permite înscrierea a 500 de caractere. Ca aspect, codul Data Matrix seamănă cu o tabla de șah, cu pătrate minuscule, de aceeași dimensiune, care prin înnegrire diferită permit citirea codului produselor respective.
2. Preocupări pentru armonizarea sistemelor de clasificare și codificare
În condițiile actuale de mondializare a pieței, datorită faptului că sistemele de codificare a produselor nu sunt unitare, se întâmpină adeseori dificultăți în identificarea produselor, în special la comercializarea lor. Aceasta a determinat, ca la nivel mondial s se facă încercări de armonizare a clasificării și codificării mărfurilor. Iată câteva dintre măsurile care au fost luate în acest scop:
– s-a creat un sistem unitar de clasificare al nomenclatoarelor vamale, numit “Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamala” (NCCV), care asigură o serie de avantaje referitoare la facilitatea comparării tarifelor, la încheierea convențiilor comerciale și vamale;
– s-a elaborat un sistem unitar de clasificare a produselor (CTCI);
– s-a elaborat un sistem de nomenclator armonizat pentru descrierea și
codificarea mărfurilor (NSADCM). Acest sistem păstrează structura caracteristică a NCCV și CTCI, fapt care permite să se asigure perfecționarea permanentă a acesteia, să se coreleze evoluția tehnologică, cu schimbările care intervin în structura comerțului internațional.
Sistemele menționate se revizuiesc și se perfecționează periodic, conform schimbărilor care intervin în tehnologia de fabricație sau în comerțul internațional.
Clasificările vamale și statistice ale produselor s-au corelat cu sistemele de clasificare ONU, care au o largă utilizare internațională, astfel încât se poate spune că pe plan internațional există preocupări pentru armonizarea sistemelor de clasificare și codificare a mărfurilor.
3.3. DOCUMENTE DE EVIDENTA
Documentele de evidență reprezintă înscrisuri în care se consemnează fenomenele și procesele economice și financiare din unitatea patrimonială în momentul și la locul producerii lor. Ele stau la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Consemnarea în astfel de documente se face letric și/sau cifric în etalon natural și/sau valoric.
Importanța documentelor constă în următoarele:
a) prin datele pe care le conțin, documentele fac dovada efectuării operațiilor consemnate, constituind în același timp sursa pentru obținerea informațiilor operative, statistice și contabile;
b) stau la baza efectuării controlului economic și financiar, fiind un mijloc de depistare a operațiilor nelegale, a lipsurilor din gestiune și de stabilire a răspunderilor materiale, contravenționale sau penale a persoanelor vinovate;
c) au caracter probatoriu în justiție în caz de litigii, întrucât fac dovada împrejurărilor și a modului de efectuare a actelor de natură economică și/sau financiară.
AVIZ DE INSOTIRE A MARFII
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite – albastru, exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.
1. Serveste ca:
document de insotire a marfii pe timpul transportului;
document ce sta la baza intocmirii facturii;
dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;
document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.
2. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea "Urmeaza factura".
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea "Fara factura".
Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire. Pe avizul de insotire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie, se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti" sau "Pentru vanzare in regim de consignatie", dupa caz, etc.
In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.
3. Circula:
La furnizor:
la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);
la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii (exemplarele 2 si 3);
la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3);
La cumparator:
– la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);
– la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1);
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).
In cazul valorilor materiale prelucrate la terti, pe exemplarul respectiv se face mentiunea "Din prelucrare la terti".
4. Se arhiveaza:
La furnizor:
la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);
La cumparator:
– la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).
CHITANTA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
1. Serveste ca:
– document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
– document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).
CHITANTA FISCALA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Se distribuie numai platitorilor de T.V.A.
Tiparit in carnete cu 100 de file.
Serveste ca:
– document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura;
– document justificativ de inregistrare in contabilitate, atunci cand este insotita de bonul eliberat de la casa de marcat, Bonul de vanzare sau Chitanta, si de deducere a T.V.A.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre vanzator sau de catre prestatorul de servicii. Eliberarea chitantei fiscale se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate, in care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat, Bonul de vanzare sau Chitanta. Chitanta fiscala nu inlocuieste Chitanta, care se intocmeste pentru incasarile in numerar la casieria unitatii. Chitanta fiscala nu se utilizeaza pentru vanzarea bunurilor en gros catre alte unitati patrimoniale. In coloana "Specificatie", bunurile sau serviciile se inscriu grupate pe cote de T.V.A.
3. Circula:
La cumparator, pentru inregistrare in jurnalul pentru cumparari (exemplarul 1);
La furnizor, in cazul in care este scutit de obligatia emiterii facturii (exemplarul 2).
4. Se arhiveaza:
La cumparator, la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta eliberata de vanzator (exemplarul 1);
La furnizor sau la vanzator, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).
FACTURA FISCALA si FACTURA
Formular cu regim special de inseriere si de numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru – exemplarul 1, rosu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.
1. Serveste ca:
document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
document de insotire a marfii pe timpul transportului;
document de incarcare in gestiunea primitorului;
document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
2. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. Factura fiscala se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A. In Factura, bunurile, lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.
Factura se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de T.V.A.
3. Circula:
La furnizor:
la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3;
la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate exemplarele);
la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare);
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3);
La cumparator:
la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit produsul sau marfa, daca este cazul, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente, in cazul in care marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului (exemplarul 1);
la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz);
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz).
4. Se arhiveaza:
La furnizor:
la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);
La cumparator:
– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
BON DE COMANDA – CHITANTA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Tiparit in carnete cu cate 75 de file.
Serveste ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Bonul de comanda-chitanta se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A.
Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare.
Circula:
exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
exemplarul 2 se preda clientului;
exemplarul 3 ramane in carnet.
4. Se arhiveaza:
exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
exemplarul 3 raman in carnet.
FISA DE MAGAZIE A FORMULARELOR CU REGIM SPECIAL
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
1. Serveste ca:
document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare, evidenta si urmarire;
document de evidenta a formularelor anulate;
document pentru stabilirea grupelor de numere (serii), pe compartimentele unitatii, in vederea numerotarii formularelor;
sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare.
2. Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar. Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de depozitare a formularelor.
3. Nu circula, fiind document de inregistrare.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Nota de recepție și constatare de diferențe
Se întocmește în 2 exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul pe măsura efectuării recepției. În situația în care se constată diferențe, nota de recepție se întocmește în 3 exemplare de către comisia de recepție legal constituită. În cazul când bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește un formular pentru fiecare tranșă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoțire a mărfii, Datele de pe verso se completează numai atunci când se constată diferențe la recepție,
Nota de recepție servește ca :
document pentru recepția bunurilor aprovizionate;
document justificativ pentru încărcare în gestiune;
act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii, pentru diferențele constatate la recepție;
document justificativ de înregistrare în contabilitate,
Bonul de consum
Se întocmește în 2 exemplare, pe măsura eliberării materialelor din magazine pentru consum, de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte comparitimente ale unității care solicită materiale pentru a fi consummate, Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul, Bonul de consum colectiv se întocmește, în principiu, pe formulare separate pentru materialele din cadrul acceluiași cont de materiale, loc de depozitare și loc de consum.
Bonul de consum servește ca:
document de eliberare din magazine pentru consum a unui singur material (cod 14-3-4A), respective a mai multor materiale (colecti-cod 14-3-4/aA);
document de scădere din gestiune;
document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și îm contabilitate.
Bonul de predare-transfer-restituire
I. În cazul utilizării ca bon de predare a produselor la depozit
Se întocmește în 2 exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor de către secție, atelier etc.
Servește ca:
document de predare la magazie a produselor;
document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate;
sursă de date pentru urmărirea realizării producției;
sursă de date pentru calculul și plata salariilor.
II. În cazul utilizării ca bon de transfer între 2 gestiuni aflate în incinta unității
Se întocmește în 2 exemplare pe măsură ce se efectueză transferuri între gestiunile din incinta aeleiași unități, În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmește Aviz de însoțire a mărfii.
Servește ca:
dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unității;
document justificativ pentru scădere din gestiune predătorului și de încărcare în gestiunea primitorului.
III. În cazul utilizării ca bon de restituire
Se întocmește în 2 exemplare, pe măsura restituirii valorilor materiale, de către organul care efectuează restituirea (secție, atelier etc,) și care semnează la rubrica corespunzătoare. Nu se completează rubrica „Unitate”.
Servește ca:
dispoziție de restituire a valorilor materiale nefolosite (materiale și semifabricate);
document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate,
Fișa de magazie
Se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, de către:
Compartimentul financiar-contabil la deschiderea fișei (datele din antet) și la verificarea înregistrărilor (data și semnătura de control), coloană în care semnează și organul de control financiar cu ocazia controlului gestiunii;
Gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieșiri, stoc.
Fișele de magazie se țin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică. Înregistrările în fișe se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operație înregistrată și obligatoriu zilnic. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terți sau în custodie se întocmesc fișe distincte.
Persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puțin o dataă pe lună, modul în care se fac înregsitrările în fișele de magazie.
Fișele de magazie folosesc ca:
document de veidență a intrărilor, ieșirilor și stocurilor din cadrul depozitului;
document de înregistrare în contabilitatea analitică în cazul în metodei operativ contabile (pe solduri);
sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor.
Raportul de gestiune
Evidența operativă a mărfurilor și ambalajelor din carul unităților de desfacere cu amănuntul se ține cu ajutorul raportului de gestiune, care poate fi zilnic sauperiodic, după cum stabilește conducerea unității.
Raportul de gestiune zilnic se întocmește în 2 exemplare de către gestionar, pentru fiecare gestiune în parte. După raportarea soldului din ziua precedentă, în coloanele de „Mărfuri” și „Ambalaje” se înscriu, în ordinea întocmirii lor, documentele de intrări din ziua respectivă. La sfărșitul zilei se stabilește totalul intrărilor plus soldul, după care se înscriu datele privind vânzările și alte ieșiri de mărfuri și se totalizează. Se determină, apoi soldul scriptic de mărfuri și ambalaje la sfărșitul zilei. În raportul de gestiune se înscriu atât cumpărările și vânzările de mărfuri la prețul de vânzare cu amănuntul, cât și alte intrări sau ieșiri de mărfuri și ambalaje, care au ca efect modificarea în plus sau în minus a soldului de mărfuri sau ambalaje, cum ar fi: modificările de preț, transferul între gestiuni, distrugerea mărfurilor degradate etc.
Documentele pe baza cărora se întocmește raportul de gestiune pot fi: nota de recepție și de constatare de diferențe, monetarul, inventarul de schimbare de preț, procesul verbal de scădere din gestiune etc.
Exemplarul 2 al raportului de gestiune rămâne în carnet, iar exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar-contabil, unde se verifică și se confruntă cu datele din evidența analitică. Eventualele erori se comunică gestionarului pentru a le rectifica și a pune de acord soldul scriptic din evidența operativă cu cel din evidența contabilă.
Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleași elemente ca și raportul zilnic, cu deosebirea că înscrierea acestora în formular se face pe anumite perioade de timp (5, 10, 15 zile), soldul stabilindu-se la sfârșitul fiecărei perioade. Raportul se completează zilnic, în 2 exemplare, documentele de intrare și ieșire completându-se în ordine cronoligică, fără a se face o grupare a lor pe intrări și ieșiri.
Registrul stocurilor
Se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul de compartimentul financiar-contabil la sfârșitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar și produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fișele de magazie și evaluarea lor cu prețurile de înregsitrare.
Registrul stocurilor servește ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale și de verificare a concordanței înregistrărilr din fișele de magazie cu cele contabile.
NORME METODOLOGICE
pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila
Art. 1. Persoanele juridice si persoanele fizice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii 82/1991, au obligatia sa organizeze si sa asigure evidenta, gestionarea si corecta utilizare a formularelor cu regim special de inseriere si numerotare, cum sunt: facturile, chitantele, avizele de insotire a marfii, alte documente, cu ajutorul carora se stabilesc volumul de activitate, platile si incasarile efectuate in raport cu bugetul de stat, clientii, furnizorii sau cu alte persoane fizice si juridice.
Art. 2. Formularele care stau la baza determinarii veniturilor persoanelor prevazute la art. 1 se asigura prin Regia Autonoma "Imprimeria Nationala" sau de catre alte unitati tipografice agreate, sub supravegherea acesteia.
Art. 3. Organizarea gestionarii, folosirii si evidentei formularelor prevazute la art. 2 se face potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, iar raspunderea revine administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului.
Art. 4. La persoanele prevazute la art. 1, evidenta operativa a formularelor se tine cu ajutorul Fisei de magazie a formularelor cu regim special, care se completeaza distinct pentru fiecare tip de formular, pe masura aprovizonarii acestora.
Art. 5. Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza utilizatorilor, pe baza aprobarii administratorului, a ordonatorului de credite sau a altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului, in care se va specifica faptul ca formularele ridicate anterior au fost folosite in conformitate cu normele in vigoare, iar cele pierdute – seria … de la nr. … la nr. … – au fost declarate nule in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a III-a, nr. …
Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza din magazie pe baza bonului de consum, dintr-un bonier distinct, gestionat de persoana imputernicita in acest scop de catre administratorul, ordonatorul de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului. La eliberarea din magazie a acestor formulare, in bonul de consum se inscriu, in mod obligatoriu, seria si numerele aferente formularelor respective.
Art. 6. Salariatii care primesc spre folosinta aceste formulare raspund de utilizarea lor, pentru consemnarea operatiunilor legale, si au obligatia sa justifice in orice moment existenta lor.
Art. 7. Inscrierea datelor in aceste formulare se face potrivit reglementarilor cuprinse in normele generale privind documentele justificative si financiar-contabile.
Art. 8. Formularele care nu se mai folosesc se restituie la magazie pe baza Bonului de predare-transfer, restituire, si se inregistreaza ca intrare in Fisa de magazie a formularelor cu regim special, mentionandu-se numerele si seria formularelor primite.
Art. 9. In cazul in care o persoana prevazuta la art. 1 se lichideaza, fuzioneaza sau se divizeaza, se va proceda astfel:
in cazul lichidarii, formularele neutilizate se vor returna Regiei Autonome "Imprimeria Nationala" sau tipografiilor agreate furnizoare, pe baza unui proces-verbal in care se vor inscrie felul, seria si numarul documenteior, fara plata contravalorii acestora cand formularele sunt individualizate;
in cazul fuzionarii formularele se vor folosi pana in momentul in care acesta se epuizeaza;
in cazul divizarii, formularele se vor folosi de catre una dintre persoanele prevazute la art. 1, nou-infiintate, cu aprobarea directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti.
Art. 10. Formularele neutilizabile, defectuos tiparite sau in alte cazuri simiiare se anuleaza prin barare pe diagonala, facandu-se mentiunea "ANULAT" pe toate exemplareie, si se restituie, cu exceptia formularelor din carnete brosate, gestionarului de formulare, sub semnatura persoanei predatoare, in fisa de magazie a formularului cu regim special inscriindu-se numarul si seria formularului respectiv in coloana "formulare neutilizabile", urmand a fi predate la arhiva si pastrate conform normelor legale.
Art. 11. Formularele utilizate si cele neutilizabile pana la predarea lor la arhiva, se pastreaza la compartimentul care ie-a folosit, in ordinea numerelor, pentru a permite controlul in orice moment al utilizarii acestora.
Art. 12. Orice lipsuri sau pierderi de formulare numerotate, in magazie sau la compartimentele care le utilizeaza, vor fi aduse la cunostinta, in scris, administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului unitatii, care vor dispune cercetarea si verificarea imprejurarilor in care s-au produs lipsurile sau pierderile si eventuala tragere la raspundere a celor vinovati, conform legii.
Formularele cu regim special de inseriere si numerotare, pierdute sau sustrase se declara nule in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, dupa sesizarea organelor in drept.
PRINCIPALELE OPERATII ECONOMICE ȘI
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE LA
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L.
Societatea, începând din semestrul II al anului 2004 desfășoară o activitate de comerț în domeniul pieselor auto printr-un depozit și de asemenea printr-un magazin.
IULIE – 2004
Operatii prin magazinul societatii
Se aprovizionează, conform facturii fiscale nr. 0186535, 0186536, 0186537 din data de 05.07.2004 de la S.C. Auto Global S.R.L., mărfuri pentru vânzarea cu amănuntul în magazinul propriu în valoare de 1.279.000 lei, T.V.A. 19%, astfel:
Pentru coliere:
Pentru garnituri:
Pentru siguranțe:
2. Se întocmește nota de recepție, mărfurile fiind evaluate la preț de vânzare, incluzând adaosul comercial și TVA neexigibilă.
Pentru coliere:
Pentru garnituri:
Pentru siguranțe:
Conform înregistrării de mai sus rezultă prețul unitar de evaluare al mărfurilor astfel:
3.Se livrează către populație, pe baza bonurilor fiscale emise mărfuri în valoare de 1.051.962 lei astfel
4. La sfârșitul lunii se descarcă gestiunea cu marfa vândută în magazin.
Se calculează coeficientul de repartizare ; întrucât soldul inițial al conturilor 371 și 378 = 0
În concluzie valoare adaosului comercial aferent mărfurilor vândute este egală cu valoarea de achiziție a mărfurilor vândute în cursul lunii iulie 2003 este de 718.694 lei.
Operatii prin depozit :
5.Se primeste marfa in valoare de 10.500.000 lei + TVA, conform facturii fiscale nr. 145897 din 7 iulie 2004 emisa de S.C. Volan SRL
6. Se vinde un nr. de 8 bucati set motor, pret negociat 804.375 lei + TVA pe bucata, conform facturii fiscale nr. 7894569 din data de 9 iulie 2002 catre SC Kentauros SRL
7. Se descarca gestiunea cu valoarea marfurilor vandute.
evaluarea marfurilor se face la pret de achizitie
se foloseste metoda LIFO
607 = 371 4.000.000 lei
8. Se primeste marfa de la SC Volan SRL, conform Avizului de Expeditie nr. 789965 din data de 12.07.2004, in valoare de 10.200.000 lei.
9. Se incaseaza prin O.P. factura nr. 7894569 din data de 9 iulie 2004 de la SC Kentauros SRL in valoare de 7.657.650 lei.
5121 = 411 7.657.650 lei
10. Se vand marfuri catre SC Flamingo SRL conform facturii nr. 7894570 din data de 15.07.2004 (10 buc pret negociat 526.370 lei pe bucata).
11. Se descarca gestiunea de marfuri conform metodei LIFO
607 = 371.1 5.100.000 lei
12. Se achita cu OP datoria comerciala SC Volan SRL factura nr. 145897 din 7 iulie 2004.
401 = 5121 12.495.000 lei
13. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli si conturile de TVA.
121 = 607 9.818.694 lei
707 = 121 12.582.702 lei
4427 = 4426 2.238.010 lei
4427 = 4423 152.703 lei
CONCLUZII
Prezenta lucrare își propune să cuprindă un studiu asupra reflectării în contabilitatea a evidenței marfurilor a societății S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L.
Conținutul monografiei contabile este sintetizată în mai multe capitole. Primul capitol este prezentarea generală a societății S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L., urmărindu-se înființarea societății, obiectul de activitate, capitalul social, majorarea capitalului social, părțile sociale, conducerea societății dizolvarea și lichidarea societății.
În partea a doua si a treia a lucrării sunt descrise informatii despre obiectul de activitate al societatii, prezentarea generala a conturilor, documentele de evidență si monografia contabilă a temei.
Se mai prezintă și procedeele și mijloacele de lucru ce sunt prezentate în corelația lor; reflectarea mijloacelor și operațiile economico financiare în documente; verificarea și înregistrarea datelor din documente și conturi sistematic și analitice, centralizate și verificarea înregistrărilor din conturi cu ajutorul balanței de verificare.
S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L. are ca obiect de activitate intreținerea și repararea autovehiculelor (fără reparații executate în întreprinderi organizate, de tip industrial) precum si promovarea pe piata interna a unor servicii specifice acestui domeniu.
Ca orice altă societate S.C. TRANS AND EURO SERVICE S.R.L indiferent de specificul acesteia, pentru a-și realiza domeniul de activitate efectuează multiple operații de vânzări de bunuri și de cumpărări, urmând ca pe viitor societatea să se mai mărească și a putea deschide mai multe filiale, birouri și multe altele în toată țara.
BIBLIOGRAFIE
Contabilitate de gestiune, Louis Dubrille, Ediția în limba română coordonată de: Maria Niculescu, Alain Burtaud. Editura economică.
Contabilitate generală în conformitate cu noile reglementări. Lector universitar doctor Coman Florin. Editura Lumina Lex București 2002.
Bazele contabilitații, Lector universitar doctor Ion Pârvuțoiu, Editura Lumina Lex București 2002
Contabilitate și elementele de control economico- financiar, Autor Iamandi Luca, Editura pentru Științe Naționale
Contabilitate generală. Bazele contabilității. Contabilitatea financiară a întreprinderii- Octavian Bojian; Editura Universitară,2001.
Manual de “Educație Antreprenorială” pentru clasa a XII-a. Autori: Vasile Dan, Ruxanda Isaic-Maniu, Daniela Mitran, Mariana Vania. Editura All, București 2002.
Manual de “Contabilitate” pentru clasa a XI-a. Autor: Violeta Isai. Editura All, București 2001.
Manual de “Contabilitate” pentru clasa a X-a. Autori: Mihai Ristea, Camelia Panciu, Roxana Ionescu, Mirela Dinescu. Editura Didactică și Pedagogică, București 2000.
Legea contabilității nr. 82/1991 Republicată.
Planul de conturi general și normele de utilizare.
Sistemul contabil al agenților economici.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evidenta Marfurilor la Societatile Comerciale (ID: 132111)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.