Analiza Activitatii Privind Vanzarile de Marfuri

CUPRINS

1. Argument

2. Capitolul I

Prezentarea societatii

Planul de afaceri

Documente de infiintare

3. Capitolul II

Managementul societatii

4. Capitolul III

Legislatia contabila

Documente de evidenta

Abordarea teoretica a temei

Aplicatii practice privind elaborarea si analiza situatiei financiare anuale

5. Concluzii

6. Anexe

7. Bibliografie

42 pag

=== l ===

CUPRINS

1. Argument

2. Capitolul I

Prezentarea societatii

Planul de afaceri

Documente de infiintare

3. Capitolul II

Managementul societatii

4. Capitolul III

Legislatia contabila

Documente de evidenta

Abordarea teoretica a temei

Aplicatii practice privind elaborarea si analiza situatiei financiare anuale

5. Concluzii

6. Anexe

7. Bibliografie

ARGUMENT

Contabilitatea este o tehnică care permite unitații economico-sociale să clasifice și să totalizeze în unități monetare conform unui procedeu și unei forme definite de lege.

Toate operațiile pe care le realizează cu diferiți agenți ai lumii economice

Toate operațiile interne de mișcare și transformare, ce au loc continuu, în interesul propriei unități.

Aceste două componente ale activității economico financiară au determinat existența unei contabilități financiare și a unei contabilități de gestiune internă.

În cadrul oricărei societăți organizarea și analiza si evidența aprovizionării (marfuri) si a vanzarilor de marfuri este un plan de susținere al întregii activități.

Importanța sa este conștientizată de orice antreprenor, deoarece fără existența acestor situatii nici o activitate economică nu se poate desfasura corespunzator.

Contabilitatea s-a afirmat ca un sistem de cunoaștere și de a ține evidența aprovizionării unei societăți separate de patrimoniu.

Sub aspect economic patrimoniul este condiționat ca totalitatea bunurilor economice apreciabile în bani ce aparțin unei persoane fizice sau juridice.

Costul de achiziție reprezintă prețul din factura furnizorului la care se adaugă eventualele cheltuieli de transport și de aprovizionare.

Așa cum se cunoaște operațiunile și analiza vanzarilor ce au loc în cadrul societății comerciale se înregistreză în contabilitatea financiară și ajung în final sub formă de informații în documente de sinteză și raportare.

Contabilitatea și analiza vanzarilor are un caracter intern, deoarece informațiile sale servesc conducerii societății comerciale, în luarea deciziilor pentru perioadele următoare.

Contabilitatea și analiza vanzarilor reprezintă un circuit paralel cu contabilitatea financiară, având ca scop furnizarea de informații necesare conducerii societătii comerciale.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE

“OZDEMIR FATI” S.R.L.

1.1. SCURT ISTORIC

DENUMIREA SOCIETATII

Denumirea societății este S.C. OZDEMIR FATI S.R.L., conform dovezii privind disponibilitatea firmei și/sau emblemei nr. 76460 din 06.09.1999 eliberată de Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București.

FORMA JURIDICĂ

Societatea este persoană juridică română, desfășurându-și activitatea potrivit legislației din România ca societate comercială cu răspundere limitată.

SEDIUL SOCIETĂȚII

Sediul societății este în: București, sector 2, Sos. Vergului, nr. 21-29, acesta putând fi mutat în orice altă localitate sau la orice altă adresă prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, cu respectarea condițiilor de formă și publicitate prevăzute de lege.

DURATA SOCIETĂȚII

Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Domeniul principal este:

5224 – Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoaselor.

Obiectul de activitate al societății nu este limitativ, el putând fi extins prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților și cu obținerea avizelor legale.

CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social este de 125.000.000 lei, integral subscris și vărsat de asociați.

Părțile sociale ale capitalului social sunt în număr de 100 a câte 1.250.000 lei fiecare parte socială și numerotate de la 1 la 100 inclusiv.

Structura participării asociaților la constituirea capitalului social se prezintă astfel:

Trusca Lizica, 50 de părți sociale, în valoare nominală de 1.250.000 lei și în valoare totală de 62.500.000 lei, numerotate de la 1 la 50 reprezentând 50% din capitalul social total, participare la beneficii și pierderi;

Toma Roxana, 50 de părți sociale, în valoare nominală de 1.250.000 lei și în valoare totală de 62.500.000 lei, numerotate de la 51 la 100 reprezentând 50% din capitalul social total, participare la beneficii și pierderi.

Asociaților le aparțin, de asemenea în totalitate și exclusiv beneficiile societății, precum și toate riscurile și consecințele pierderilor, până la limita capitalului social.

Capitalul social poate fi majorat prin emiterea de noi părți sociale reprezentând aporturi în natură sau în numerar. De asemenea, majorarea capitalului social se va putea face și prin utilizarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale, precum și a beneficiilor și primelor legate de capital, inclusiv a diferențelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social, ori în alte modalități permise de lege.

CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA SOCIETĂȚII

Organizarea Adunării Generale a Asociaților.

Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății care hotărăște asupra activității acesteia și asupra politicii ei economice și comerciale.

Adunarea Generală a asociaților are urmatoarele atribuții:

aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi;

numește administratorii și membrii Comisiei de Cenzori, (dacă sunt numiți), le stabilește renumerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

numește directori generali și adjuncții acestora și le stabilește renumerația, îi descarcă de activitate și îi revocă;

hotărăște cu privire la lărgirea obiectului de activitate al societății;

hotărăște cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale, agenții;

hotărăște cu privire la prelungirea duratei de funcționare a societății, stabilită prin contractul de societate;

hotărăște în orice alte probleme privind societatea.

Adunările generale ale asociațiilor se convoacă de către administrator.

Administratorii societății numiți cu mandat de 4 ani, având puteri depline sunt:

Trusca Lizica, de cetățenie română, născut la data de 08.03.1980, in București, domiciliat în București;

Toma Roxana, de cetățenie română, născut la data de 28.02.1980, in București, domiciliat în București.

CONTROLUL ȘI ACTIVITATEA SOCIETĂȚII

Gestionarea societății va putea fi controlată de o persoană de specialitate numită de către asociați, atunci când aceștia vor crede de cuviință.

Exercițiul financiar începe la 1 ianurarie și se încheie la 31 decembrie al fiecărui an. Primul exercițiu financiar începe la data constituirii societății.

Personalul societății este angajat de către administrator.

Societatea va întocmi anual bilanțul contabil și contul de profit și pierderi care, va fi depus de administrator în termen de 15 zile la Administrația Financiară.

După plata impozitelor către stat, beneficiul rezultat din activitatea societății revine, în întregime asociaților.

MODIFICAREA FORMEI JURIDICE, DIZOLVAREA ȘI LICHIDAREA SOCIETĂȚII

Societatea va putea să-și modifice forma juridică, prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, și după obținerea aprobărilor legale.

Dizolvarea și lichidarea societății se vor face conform Legii 31/1990. În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată și radiată de Oficiul Registrului Comerțului.

Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice sunt de competența instanțelor de judecată din România.

Toate cheltuielile ocazionate de constituirea societății vor fi înregistrate în contabilitatea societății și vor fi recuperate din primul bilanț contabil.

DISPOZIȚII FINALE

Actul constitutiv al societății funcționează ca statut și contract de societate și se completează cu legile în vigoare referitoare la societățile comerciale.

1.2. PLANUL DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

Numele societății: SC OZDEMIR FATI SRL

2. Număr de înregistrare

La Oficiul Registrului Comerțului: J 40/7826/1999

Cod fiscal/cod unic de înregistrare: R 12109371

3. Forma juridică de constituire: Societate cu Raspundere Limitată (SRL)

4. Adrese, tel, fax de la:

Sediul social

București, sector 2, Sos. Vergului, nr. 21-29 Telefon/fax: 021/777.89.66

Punct de lucru

București, sector 2, Sos. Vergului, nr. 21-29 Telefon/fax: 021/777.89.66

5. Tipul activității principale : Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoaselor

6. Natura capitalului: Capital Privat

7. Capital social de 125.000.000 Lei

8. Asociați / acționari

CONDUCEREA ȘI PERSONALUL SOCIETĂȚII

Conducerea societății

2. Personalul

Număr total de salariați, din care: (15 salariați)

• cu contract de muncă pe durată nedeterminată (8 salariați)

Structura numerică de personal

conducerea societății:

personal direct productiv:

– Patiseri (3 salariați)

– Vanzatori (2 salariați)

personal indirect productiv:

– administrativ (1 salariat)

– marketing (1 salariat)

– desfacere (1 salariat)

PIAȚA ACTUALĂ A SOCIETĂȚII

Principali clienți

Concurenții

SC PanVitan SA

SC Graul&Spicul SRL

SC FastFood SRL

DATE PRIVIND PIAȚA POTENȚIALĂ ȘI PROMOVAREA PRODUSELOR

Volumul de vânzări estimat pentru următori 3 ani (30.500.000.000 lei)

Principalii clienți potențiali

1.3. DOCUMENTE DE INFIINTARE

Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme

1. Pre-înregistrare (activități pregătitoare)

Include toate activitățile prevăzute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a unei afaceri și data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea și autorizarea funcționării.

2. Înregistrarea comerciantului

Include activitățile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data înregistrării comerciantului în Registrul Comerțului, incluzând:

– autorizarea constituirii comerciantului de către judecătorul delegat;

– obținerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanțelor Publice;

– redactarea încheierii judecătorului delegat;

– înregistrarea comerciantului în registrul comerțului;

– editarea certificatului de înregistrare

3. Autorizarea funcționării comerciantului

Include activitățile de autorizare a funcționării comerciantului de către instituțiile publice abilitate, îndeplinite în perioadă, după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data eliberării anexei conținând avizele/autorizațiile/acordurile necesare funcționării: autorizație PSI, sanitară, sanitarveterinară, pentru protecția muncii, pentru protecția mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ȘI ANEXE

Modelul și conținutul Certificatului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 599 din 21 iunie 2001.

Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special și securizat. Pe certificat sunt înscrise următoarele date :

– firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, așa cum este înscrisa în actul constitutiv și în Registrul Comerțului;

– sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

– activitatea principală exprimată prin cod CAEN și un text sumar de descriere;

– CUI – codul unic de înregistrare – cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant;

– atribut fiscal – este un cod alfanumeric având semnificația categoriei de plătitor de taxe și impozite la bugetul de stat;

– număr de ordine în registrul comerțului – cuprinde numărul și data unui comerciant în registrul comerțului;

– data emiterii certificatului;

– seria și numărul de ordine – informație specifică regimului special al documentului.

Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social și sedii secundare cât și pentru fiecare activitate desfășurată la sediul principal și sediu secundar care sunt supuse avizării/autorizării. La un certificat de înregistrare se atașează una sau mai multe anexe.

Fiecare Anexă conține:

– informații de conexiune la certificat (seria, nr, cod unic de înregistrare, firma și sediul social);

– informații de identificare a sediilor secundare (adresa și/sau activitate supusă autorizării);

– avizul și/sau autorizația pentru prevenirea și stingerea incendiilor;

– avizul și/sau autorizația sanitară;

– autorizația sanitară veterinară;

– acordul și/sau autorizația de mediu;

– autorizația de funcționare din punct de vedere a protecției muncii;

4. Notificarea comerciantului către instituții publice

Include activitățile de notificare a înregistrării unui comerciant către alte instituții publice cu atribuții legate de publicitatea, înregistrarea sau evidența comercianților (unde este cazul).

Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societăți comerciale

– Semnarea actului constitutiv de către asociați reprezintă etapa consensuală, care produce efecte între părțile semnatare.

– Autorizarea legalității constituirii unei societăți comerciale revine judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoană juridică și dispune înregistrarea în registrul comerțului.

– Înregistrarea (înmatriculare) societății comerciale în registrul comerțului are rol constitutiv. De la data înregistrării în registrul comerțului societatea a dobândit personalitate juridică.

– Publicarea în Monitorul Oficial a încheierii judecătorului delegat produce efecte față de terți.

– Autorizarea funcționarii este în competența instituțiilor publice abilitate. De la data obținerii autorizației, comerciantul poate începe activitatea economică pentru care a fost autorizat.

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL SOCIETATII

Societatea OZDEMIR FATI este o societate cu răspundere limitată, și-a început activitatea la începutul lunii septembrie 1999, iar actualul nume – OZDEMIR FATI – este primit odată cu înființarea societătii.

În prezent societatea OZDEMIR FATI este o societate solidă din punct de vedere material și financiar (capital social în valoare de 125.000.000 lei) precum și cu o bună reputație în domeniul său de activitate. Criteriile de performanță se raportează la calitate (societatea a obținut încă de la începutul activitații sale certificarea ISO9001), seriozitate, promptitudine și eficiență. Evoluția principalilor indicatori financiari dovedește că alegerile făcute de societate de-a lungul timpului au fost corecte pentru toate părtile implicate (atât pentru societate cât și pentru parteneri săi).
     Trăsatura distinctivă a societații OZDEMIR FATI constă în diversificarea și îmbunătățirea permanență a produselor și serviciilor noastre astfel încât clienții noștri să beneficieze de calitate de aceea deși este societate independentă OZDEMIR FATI a dezvoltat și va continua și în viitor să dezvolte relații de parteneriat cu firme externe sau interne cu nume în domeniu. Aceste relatii, dezvoltate direct sau prin canale oficiale de distribuție, dau un plus de soliditate și garanție calitații produselor și serviciilor.
     Practicând întreagă gama de servicii de patiserie si panificatie , OZDEMIR FATI se adresează unui larg segment al pieței, format atât din persoane fizice cât și din persoane juridice, majoritatea fiind reprezentată de agenți economici, organizații guvernamentale și neguvernamentale, administrație publică etc.

Pentru viitor societatea își propune creșterea gradului de cunoaștere a cerințelor clienților și o mai bună selectare a produselor și serviciilor propuse pentru satisfacerea acestor cerințe, toate acestea având ca obiectiv dezvoltarea de parteneriate in avantajul ambelor părți.

Managerul General se va ocupa în primă fază de conducerea echipelor de colaboratori, iar după înființarea celor trei departamente, sarcinile și competențele acestuia constau în stabilirea opțiunilor strategice ale socității pe termen scurt, mediu și lung.

În cazul campaniilor publicitare pe internet cei doi manageri (cel general și cel de marketing) se vor ocupa de planificarea și realizarea fiecărei promoții.

Deciziile managementului socității.

Prin deciziile pe care le adoptă, managerii societății pot să determine apariția unor erori în înregistrările contabile. Astfel, în vederea atingerii anumitor obiective, managerii societății pot să fie tentați să denatureze informațiile din rapoartele contabile.

Pe lângă corectitudinea estimărilor și a metodei de raportare, “gradul de dezvăluire” al datelor contabile reprezintă un alt factor important ce influențează calitatea înregistrărilor contabile ale societății. Conducerea societății poate să aleagă o metodă de raportare contabilă care să facă mai mult sau mai puțin ușoară înțelegerea rapoartelor contabile de către instituțiile sau persoanele din afara firmei. Autoritățile prevăd cantitatea minimă de informații ce trebuie publicate, dar nu interzic societăților să publice și alte informații contabile. Managerii pot utiliza diferite elemente ale rapoartelor financiare pentru a descrie strategia societății, metodele de raportare contabilă și realizările societății. Modul în care conducerea exploatează această flexibilitate în prezentarea datelor contabile diferă de la o societate la alta.

CAPITOLUL III

MONOGRAFIA CONTABILĂ A TEMEI

3.1. LEGISLATIE CONTABILA

Legea 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (MO 914/2002);

ART. 1

Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, adoptata in temeiul art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 1 septembrie 2000, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 1

Prezenta ordonanta stabileste principiile generale privind desfasurarea activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului."

2. Literele c), e), f) si g) ale articolului 2 vor avea urmatorul cuprins:

"c) informarea corecta si protejarea intereselor consumatorilor, precum si posibilitatea asigurarii produselor si serviciilor de piata in zonele de vecinatate ale acestora;

………………………………………………………………….

e) promovarea diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare;

f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata;

g) sustinerea si ocrotirea activitatii comerciale si de prestari de servicii de piata in zonele defavorizate."

3. Alineatul (1) si literele a), d), h), i) si j) ale alineatului (3) ale articolului 3 vor avea urmatorul cuprins:

"ART. 3

(1) Prezenta ordonanta reglementeaza activitatile din sectorul comercial si al serviciilor de piata privind cerintele necesare desfasurarii acestor activitati, structurile de vanzare, practicile comerciale si regulile generale de comercializare, precum si sanctiunile in caz de nerespectare a prevederilor acesteia.

………………………………………………………………….

a) produsele medicamentoase, dispozitivele medicale;

………………………………………………………………….

d) bunurile din productia proprie a mestesugarilor individuali vandute la locurile de productie;

………………………………………………………………….

h) marfurile vandute catre vizitatori, in cadrul festivalurilor, targurilor, saloanelor sau al altor manifestari expozitionale, cu conditia ca acestea sa faca obiectul manifestarilor respective;

i) produsele confiscate si valorificate conform dispozitiilor legale in vigoare;

j) produsele si serviciile de piata reglementate prin acte normative speciale."

4. Litera e) a alineatului (3) al articolului 3 se abroga.

5. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 4

In intelesul prezentei ordonante, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale;

b) comerciant – persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor si serviciilor de piata;

c) comert cu ridicata/de gros – activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;

d) comert cu amanuntul/de detail – activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

e) comert de gros cash and carry/forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces – activitatea desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile;

f) comert ambulant – activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau in vehicule special amenajate;

g) serviciu de alimentatie publica – activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de munca al consumatorilor;

h) exercitiu comercial – una sau mai multe activitati de comercializare cu ridicata, cu amanuntul, de tip cash and carry, de alimentatie publica, precum si a serviciilor desfasurate de un comerciant. Obiectul activitatilor de comercializare il constituie produsele si serviciile cuprinse in anexa nr. 3 la prezenta ordonanta;

i) serviciu de piata – orice actiune sau prestatie care face obiectul vanzarii-cumpararii pe piata si care nu are drept consecinta transferul proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor;

j) structura de vanzare – spatiul de desfasurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale;

k) suprafata de vanzare – suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu constituie suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii marfurilor, productiei, birourilor si anexelor;

l) structura de vanzare cu suprafata mica – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare de pana la 400 mp inclusiv;

m) structura de vanzare cu suprafata medie – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare cuprinsa intre 400 – 1.000 mp inclusiv;

n) structura de vanzare cu suprafata mare – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare mai mare de 1.000 mp;

o) centru comercial – structura de vanzare cu suprafata medie sau mare in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse, servicii de piata si de alimentatie publica, ce utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate. Suprafata de vanzare a unui centru comercial este rezultata din suma suprafetelor de vanzare cu amanuntul de produse si servicii de piata si de alimentatie publica cuprinse in acesta;

p) comert in zone publice – activitatea de comercializare a produselor si serviciilor, desfasurata permanent sau sezonier in piete, targuri, oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gari, autogari, drumuri publice si strazi sau orice zona de alta natura destinata folosintei publice."

6. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 5

(1) Orice exercitiu comercial se desfasoara numai de catre comercianti autorizati in conditiile legii.

(2) Exercitarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica necesita cunostinte de specialitate si se efectueaza cu personal calificat, conform normelor de aplicare a prezentei ordonante.

(3) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, personalul angajat in efectuarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica va trebui sa indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte profesionale:

a) sa fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea produselor alimentare si/sau de alimentatie publica, organizat conform legislatiei in vigoare;

b) sa fi desfasurat cel putin 2 ani de activitate profesionala de comercializare de produse alimentare si/sau de alimentatie publica si sa fi absolvit un curs de notiuni fundamentale de igiena, organizat in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare."

7. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 6

(1) Comertul in zone publice se desfasoara in structuri de vanzare cu sediu fix sau ambulant.

(2) Exercitarea activitatii de comercializare in zone publice este supusa acordului autoritatilor administratiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora si a planurilor de urbanism.

(3) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul transferului, mutarii sau extinderii unui exercitiu comercial, precum si in cazul modificarilor aduse structurii de vanzare."

10. Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 10

Structurile de vanzare cu amanuntul si cele in care se presteaza servicii de piata pot fi deschise publicului in toate zilele saptamanii. Fiecare comerciant isi stabileste orarul de functionare cu respectarea prevederilor inscrise in legislatia muncii si cu conditia respectarii reglementarilor in vigoare privind linistea si ordinea publica si in conformitate cu solicitarile autoritatilor administratiei publice locale privind continuitatea unor activitati comerciale sau de prestari de servicii, in functie de necesitatile consumatorilor."

11. Articolul 11 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 11

Orarul de functionare se afiseaza la intrarea in unitate, in mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat sa asigure respectarea acestuia."

12. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 12

Structurile de vanzare cu amanuntul din sectorul alimentar nu pot fi inchise mai mult de doua zile consecutive, cu exceptia unor cauze obiective de nefunctionare."

13. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 13

Autoritatile administratiei publice asigura dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie si promovarea intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata."

14. Literele a), b), e), f) si h) ale alineatului (1), litera b) a alineatului (2), literele a) si d) ale alineatului (5) si alineatul (6) ale articolului 14 vor avea urmatorul cuprins:

"a) sprijinirea crearii unei retele de distributie care sa asigure servicii de calitate consumatorilor si care sa raspunda necesitatilor de consum ale acestora si marcarea acesteia in documentatiile de urbanism intocmite;

b) dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie cu respectarea principiului liberei concurente;

………………………………………………………………….

e) dezvoltarea si revigorarea retelei de distributie in zonele montane, rurale si defavorizate si sustinerea crearii de servicii de piata in aceste zone;

f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate comerciala in scopul cresterii competitivitatii acestora si gradului de ocupare a fortei de munca;

………………………………………………………………….

h) respectarea legislatiei in vigoare din domeniul urbanismului pentru structurile de vanzare si de prestari de servicii de piata.

………………………………………………………………….

b) modului de incadrare a suprafetelor structurilor de vanzare pentru protejarea lucrarilor de arta, a edificiilor cu valoare arhitectonica, istorica sau arheologica, precum si a mediului in centrele istorice si in localitatile de interes turistic;

………………………………………………………………….

a) criteriile generale ce trebuie respectate in determinarea zonelor si amplasamentelor structurilor de vanzare din localitati;

………………………………………………………………….

d) criteriile de atribuire a amplasamentelor structurilor de vanzare;

………………………………………………………………….

20. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 19

Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 18 lit. a) – c), e) – i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare."

21. Literele a), b), d), e) si g) ale articolului 20 vor avea urmatorul cuprins:

"a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclusiv in cazul schimbarii proprietarului, chiriasului, locatarului sau mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de vanzare, cu exceptia cazurilor in care aceasta este vanduta, cedata sau inchiriata unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau in care acesta este actionar;

b) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva sau ca urmare a anularii contractului de inchiriere, locatie sau mandat, in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive sau in baza unei hotarari judecatoresti de evacuare silita;

………………………………………………………………….

d) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale desfasurate in acea structura;

e) modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare, daca lucrarile de transformare si amenajare depasesc 30 de zile si sunt efectuate in interiorul acesteia, structura de vanzare fiind inchisa in toata aceasta perioada, sau modificarea conditiilor de exercitare a activitatii in cazul incheierii ori anularii unui contract de distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva;

………………………………………………………………….

g) deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a unei parti sau, dupa caz, a intregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare."

31. Articolul 31 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 31

Vanzarile efectuate in structuri denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica sunt vanzarile din productia proprie, efectuate direct consumatorilor de catre producatori, acestia indeplinind obligatiile ce revin oricarui comerciant care desfasoara comert cu amanuntul. Vanzarile cu pret redus prin magazin sau depozit de fabrica nu sunt supuse notificarii."

"ART. 34

(1) In sensul prezentei ordonante, vanzarile promotionale sunt vanzarile cu amanuntul/vanzarile cash and carry/prestarile de servicii de piata care pot avea loc in orice perioada a anului, fara sa faca obiectul notificarii, cu conditia ca:

a) sa nu fie efectuata in pierdere;

b) sa se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum si la servicii vandute ori, dupa caz, prestate in mod curent;

c) produsele si serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe durata intregii perioade anuntate a vanzarilor promotionale sau comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai in limita stocului disponibil.

(2) In sensul prezentei ordonante, nu sunt considerate vanzari promotionale:

a) actiunile de promovare efectuate de producatori;

b) actiunile de lansare de produse/servicii noi pe piata."

35. Articolul 36 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 36

Vanzarea la distanta este acea forma de vanzare cu amanuntul care se desfasoara in lipsa prezentei fizice simultane a consumatorului si a comerciantului, in urma unei oferte de vanzare efectuate de acesta din urma, care, in scopul incheierii contractului, utilizeaza exclusiv tehnici de comunicatie la distanta."

37. Articolul 42 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 42

(1) Vanzarea directa este acea practica comerciala prin care produsele sau serviciile sunt desfacute de catre comerciant direct consumatorilor, in afara spatiilor de vanzare cu amanuntul, prin intermediul vanzatorilor directi, care prezinta produsele si serviciile oferite spre vanzare.

(2) Vanzarea prin retele (multilevel marketing) este o forma a vanzarii directe prin care produsele si serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei retele de vanzatori directi care primesc un comision atat pentru vanzarile proprii, cat si pentru vanzarile generate de retelele de vanzatori directi pe care i-au recrutat personal."

52. Articolul 61 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 61

Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia."

53. Alineatul (3) al articolului 64 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Se interzice introducerea pe piata a produselor, daca acestea nu sunt insotite de documentele de angajare ale producatorului/importatorului referitoare la calitatea si securitatea acestora, emise conform reglementarilor legale in vigoare."

54. Litera a) a articolului 67 va avea urmatorul cuprins:

"a) proprietatile produsului, inclusiv compozitia, instructiunile de montare si punere in functiune, de utilizare, de intretinere si de depozitare, service-ul necesar pe durata medie de utilizare a produsului;"

55. Articolul 71 va avea urmatorul cuprins:

"ART. 71

La vanzarea produsului sau la prestarea serviciului comerciantul ori, dupa caz, prestatorul trebuie sa aduca cu buna-credinta la cunostinta consumatorului, la solicitarea acestuia, pe langa informatiile furnizate prin etichetare, marcare si ambalare si informatii corecte si utile privind caracteristicile produsului sau serviciului, conditiile de vanzare si modul de utilizare."

3.2. ABORDAREA TEORETICĂ A TEMEI

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE.

37 – MARFURI.

Organizarea contabilității mărfurilor este influențată de mai mulți factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulației : cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În cazul circulației mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, și, de aici, necesitatea intervenției unui cont anume, 411 “Clienți”, care să evidențieze creanțele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul încasării lor, în cazul circulației en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în numerar.

Un alt factor de influență îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosită :

“ inventarul permanent “ sau “ inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operațiuni cu mărfuri, evidențiind toate intrările și toate ieșirile, astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc, permițând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează și inventarierea faptică a stocurilor. În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârșitul lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în stoc, care se “blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exercițiului următor intervine din nou contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului inițial fiind preluată din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile.

Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de înregistrare a marfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de înregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, în schimb în cazul în care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza în comertul cu amanuntul ), pentru înregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:

Când evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ pentru evidenta adaosului comercial.

Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, intervantia contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut în pretul de înregistrare a marfurilor.

În conditiile în care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pâna în momentul vânzarii marfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibila “. Evident, în momentul vânzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 ,, TVA colectata ”. Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibila “.

Contul 371 ,, Marfuri “, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii

marfurilor aflate în depozite, în unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica. În debitul sau evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor intrate în gestiunea unitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. În creditul acestui cont se evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin vânzarea catre clienti sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente în stoc.

Nota: Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul ,, inventarului permanent “. În cazul

,, inventarului intermitent “, asa cum deja s-a aratat, contul intervine numai la sfârsitul lunii pentru a prelua în debit valoarea marfurilor în stoc, iar la începutul urmatoarei luni pentru a transloca soldul initial luat în exploatare la contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “.

Contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “, cont de activ, evidentiaza costul marfurilor vândute de catre unitatile patrimoniale. În cazul ,, inventarului intermitent “ acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premiza ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont este dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala.

În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor vândute, odata cu descarcarea contului de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate 121, dupa care se soldeaza.

În cazul ,, inventarului intermitent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor aprovizionate iar în credit, la sfârsitul lunii, costul marfurilor în stoc translocate, cu aceasta ocazie, în debitul contului de marfuri si costul marfurilor vândute transferat în debitul contului de rezultate.

În legatura cu vânzarea marfurilor se utilizeaza si contul de pasiv 707 ,, Venituri din vânzari

de marfuri “ , în creditul caruia se înregistreaza valoarea marfurilor vândute, iar în debit aceeasi valoare, transferata la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate, dupa care se soldeaza.

Contul 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este folosit pentru evidenta adaosului comercial ( marja comerciala ) aferent marfurilor existente în gestiunea unitatii cu activitate comerciala. În creditul acestui cont se înregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vândute, soldul creditor al acestui cont reprezentând adaosul comercial aferent marfurilor existente în stoc.

Contul 371 – Marfuri.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Contabilitatea analitica se tine distinct pentru stocurile de marfuri in depozite de cele in unitatile cu amanuntul (magazine proprii de desfacere cu amanuntul), pe depozite (gestiuni), precum si pe feluri sau grupe de marfuri, potrivit metodei de evidenta a stocurilor prevazuta de lege, utilizata in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii. Contul 371 este un cont de activ.

In debitul contului 371 se inregistreaza:

– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie, inclusiv sa taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import (401, 408, 542, 446);

– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al intreprinzatorului individual sau al actionarilor si asociatilor (101, 108, 456);
– valoarea marfurilor aduse de la terti, inclusiv costul serviciilor prestate de terti (357, 401);
– valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, ambalajelor, a altor valori de natuta stocurilor vandute ca atare (301, 302, 303, 361, 381);
– valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate/ transferate prin magazinele proprii de desfacere (345);

– valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (378);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate in plus la inventar, cat si cele primite cu titlu gratuit (607, 758/ 771);

– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
– valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care inregistrarea marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).

In creditul contului 371 se inregistreaza:

– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, precum si lipsurile la inventar, degradarea sau declasarea marfurilor (607);

– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise in custodie sau consignatie la terti (357);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor retrase ca aport de catre intreprinzatorul individual, sau retrase din aportul la capitalul social (101, 108);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
– valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor vandute, lipsa, degradate, declasate, calamitate, precum si a celor gasite lipsa la inventar, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile (117);
– valoarea marfurilor care fac obiectul participarii la filiale din cadrul grupului, la alte societati sub forma intereselor de participare sau altor titluri de valoare (261, 262, 263, 265);
– valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati constatate la marfuri (658, 671).
            Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei

Contul 378 – Diferente de pret la marfuri.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciala/ comerciantului) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate comerciala, in cazul in care pentru evaluarea si inregistrarea in contabilitate a marfurilor se utilizeaza preturile de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul. Contabilitatea analitica a adaosului comercial se tine pentru marfurile aflate in unitatile de desfacere cu amnuntul sau cu ridicata. Contul 378 este un cont rectificativ (bifunctional) al valorii de inregistrare a marfurilor.

            In creditul contului 378 se inregistreaza:

valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (371).
In debitul contului 378 se inregistreaza:

– valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute/ iesite din gestiune (371).
            Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferenta marfurilor existente in stoc.

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI.

            Contul 707 – Venituri din vanzarea marfurilor.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta vaniturilor din vanzarea de marfuri.
            In creditul contului 707 se inregistreaza pretul de vanzare/ valoarea de vanzare a marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata), livrate clientilor (411); pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) pentru care nu s-au intocmit facturi (418); veniturile incasate anticipat (inregistrate in avans) care privesc perioada curenta sau exercitiul financiar in curs, veniturile incasate pentru care au fost create in prealabil debite precum si creantele prescrise sau scoase din evidenta ca urmare a insolvabilitatii (472); sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) (531).

            In debitul contului 707 se inregistreaza soldul creditor al contului 121 in vederea inchiderii acestuia si a stabilirii rezultatelor.

            La sfarsitul lunii exercitiului contul nu prezinta sold.

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI.

            Contul 607 – Cheltuieli privind marfurile.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind marfurile.
            In debitul contului 607 se inregistreaza:

– valoarea marfurilor vandute, iesite din gestiune prin vanzare, degradare/ depreciate ireversibil, declasare precum si a celor constatate lipsa la inventariere (371);
– scaderea din gestiune a produselor aflate la terti pentru care s-au intocmit documentele de livrare (354);

– valoarea marfurilor aflate la terti pentru care s-au intocmit documentele de vanzare sau constatate lipsa la inventar (357);

– valoarea marfurilor aprovizionate in cazul folosirii inventarului intermitent (401).
            In creditul contului 607 se inregistreaza:

– soldul debitor al contului la sfarsitul perioadei pentru operarea contului 121, in vederea inchiderii acestuia si a stabilirii rezultatelor, precum si valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventariere (371).

            La sfarsitul lunii exercitiului contul nu prezinta sold.

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI.

            41 – CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE.

            Contul 411 – Clienti.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru bunurile livrate, produse, semifabricate, materiale, marfuri, etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare client in parte, realizandu-se o grupare a acestora in clienti interni si clienti externi. Contul 411 este un cont de activ.

          In debitul contului 411 se inregistreaza:

– valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor, etc. livrate, lucrarilor mefectuate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta precum si neexigibila aferenta platilor in rate (701 la 708 – expres precizat pe 701, 704 si 707, 4427, 4428);

– rezultatul favorabil din corectarea erorilor contabile (117);

valoarea dobanzii facturate de locator, in cazul leasingului financiar (267);
– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate evidentiate anterior in contul “Clienti – facturi de intocmit” (418);

– veniturile inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadei sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata (472, 4428);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, la inchiderea exercitiului financiar (477/ 765);

– reluarea diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente clientilor, exprimate in devize, la inchiderea exercitiului (476);

– sumele facturate clientilor (exclusiv TVA) reprezentand venituri din activitati diverse (768);
– valoarea creantelor reactivate (754);
– valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, facturate clientilor (419);
– valoarea avansurilor acordate clientilor, TVA aferenta avansurilor incasate (419, 4427);
– veniturile din creante in avans sau care urmeaza a fi realizate aferente perioadelor sau exercitiilor viitoare: chirii, vanzari in rate de locuinte, marfuri, produse, abonamente, asigurari, etc. (472).
            In creditul contului 411 se inregistreaza:
– sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar (512, 531);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului (476);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, precum si a celor rezultate din urma lichidarii creantelor in devize – valoarea sconturilor acordate clientilor, valoarea creantelor prescrise sau a celor scazute din evidenta datorita insolvabilitatii (665, 668);
– decontarea TVA colectata aferenta avansurilor primite de la clienti (4427);
– valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511, 413);
– valoarea creantelor scazute din evidenta care nu mai pot fi incasate ca urmare a rezilierii contractelor (472);
– sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu (654);
– valoarea sconturilor acordate clientilor (667);
– sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu (416);
– reluarea diferentelor de curs valutar favorabile aferente creantelor in devize existente la inchiderea exercitiului (477);
– valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, primite de la clienti (419);
– valoarea/ decontarea avansurilor incasate de la clienti (419).
            Soldul debitor al contului reprezinta sumele datorate de clienti.
            Subconturile pentru "Contul 411 – Clienti" sunt:
4111 – Clienti.
4118 – Clienti incerti sau in litigiu.

            Contul 413 – Efecte de primit de la clienti.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale/ creantele de incasat pe baza de efecte  comerciale. Contul 413 este un cont de activ.
            In debitul contului 413 se inregistreaza:
– sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale, acceptate (411);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (477/ 765);
– reluarea diferentelor de curs nefavorabile, aferente creantelor din conturile de clienti, inregistrate la inchiderea exercitiului (476).
            In creditul contului 413 se inregistreaza:
– efectele comerciale de primit de la clienti (511);
– reluarea diferentelor de curs valutar favorabile, aferente ceantelor in devize, a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale (477);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii externi, la lichidarea efectelor comerciale de primit in devize, la inchiderea exercitiului (665);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor create datorate de clientii externi, a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (476);
– sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512).
            Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

            Contul 416 – “Clienti incerti”.
            Nota: Acest cont este atribuit sub incidenta Legii 82 – a contabilitatii, si se specifica aceeasi atribuire in toate documentatiile legale (MF) sau comentate/ adnotate de diversi autori legate de contabilitate, pana la modificarile de legislatie contabila din 2000 – 2001 cand se cere armonizarea la legislatia contabila "comunitara" si acest cont este eliminat din evidenta.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Contul 416 este un cont de activ.
            In debitul contului 416 se inregistreaza:
– reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti, la inchiderea exercitiului (476);
– valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau lucrarilor efectuate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (411);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea exercitiului (477).
            In creditul contului 416 se inregistreaza:
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu (665);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti la inchiderea exercitiului (476);
– sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in litigiu (512, 531);
– reluarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii incerti sau in litigiu, inregistrate la inchiderea exercitiului (477);
– sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4427, 654).
            Soldul contului reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu.

            Contul 418 – Clienti – facturi de intocmit.

            Cu ajutorul acestui cont se evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul 418 este un cont de activ.
            In debitul contului 418 se inregistreaza:
– reluarea diferentelor nafavorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, pentru care nu s-au intocmit facturi la inchiderea exercitiului (476);
– valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4428, 701 la 708);
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi (477/ 765).
            In creditul contului 418 se inregistreaza:
– valoarea facturilor intocmite catre clienti (411);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor – facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665);
– diferentele nafavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, nefacturate la inchiderea exercitiului (476);
– reluarea diferentelor favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (477).
            Soldul contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.

            Contul 419 – Clienti – creditori.

            Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta clientilor – creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti, precum si ambalajele care circula pe principiul restituirii, facturate clientilor. Contul 419 este un cont de pasiv.
            In creditul contului 419 se inregistreaza:
– sumele incasate de la clienti reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (512, 531);
– sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (411);
– valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, facturate clientilor (411);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor in devize primite de la clienti, la inchiderea exercitiului (476/ 665);
– reluarea diferentelor de curs valutar favorabile, aferente avansurilor primite de la clienti in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului (477).
            In debitul contului 419 se inregistreaza:
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor in devize primite de la clienti (765);
– diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in devize catre clienti, constatate la inchiderea exercitiului (477/ 765);
– valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, primite de la clienti (411);
– decontarea avansurilor incasate de la clienti (411);
– reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize, decontate/ primite de la clienti la inchiderea exercitiului (476/ 765);
– valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, nerestituite de clienti (708)
            Soldul reprezinta sumele datorate clientilor.

Exemple de operațiuni cu contul 411 „Clienți”

1. Creșterea (nașterea) creanțelor

la livrarea produselor, cu facturi

la livrarea produselor fãrã facturi

Și ulterior la întocmirea facturii

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a și voi mai da exemple la clasa a 7-a

diferențele favorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienților

2. Scăderea (micșorare) creanțelor

cu sumele încasate prin contul curent și prin casã

diferența nefavorabilã de curs valutar la încheierea exercițiului

diferențe de curs valutar aferente creanțelor, exprimatã în devize

valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

valoarea sconturilor acordate clienților cu ocazia încasării clienților

valoarea clienților incerți, insolvabili, dubioși și în litigii

reluare diferențelor favorabile de curs valutar la încheierea exercițiului

valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienți

decontarea avansurilor încasate de la clienți

Alte operații cu contul 411- „Clienți”:

Evidențierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piața internã sau externã.

Evidențierea diferenței dintre valoarea CIF și FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare și cele de transport extern.

Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / și mediu.

Comisionul cuvenit întreprinderii de comerț exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.

Valoarea cuvenitã unităților producătoare din țarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.

Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reținut de intermediar

-Facturarea bunurilor.

-La încasarea creanței comision 10%

Evidențierea unor reduceri comerciale de prețuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificații, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

Sconturi acordate clienților.

Exemple de operațiuni cu contul 418 „ Clienți facturi de întocmit”

Creșterea creanțelor

1. Reluare diferențelor de curs valutar, aferente creanțelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exercițiului.

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

și la întocmirea facturii

3. Diferențele favorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului

b) Micșorarea creanțelor

Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize la închiderea exercițiului

Reluarea diferențelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exercițiului

Exemple de operațiuni cu contul 419 „ Clienți-creditori”

Creșterea obligațiilor ( datoriilor )

Sumele încasate de la clienți (avans) prin contul curent sau prin casã

Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienților

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienți, la închiderea exercițiului

Reluarea diferențelor de curs valutar la închiderea exercițiului

Scăderea obligațiilor ( datoriilor )

1) Diferențele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienți

2) Diferențele favorabile de curs valutar la închiderea exercițiului

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienți

4) Reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienți.

3.3. DOCUMENTE DE EVIDENTA

Documentele de evidență reprezintă înscrisuri în care se consemnează fenomenele și procesele economice și financiare din unitatea patrimonială în momentul și la locul producerii lor. Ele stau la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Consemnarea în astfel de documente se face letric și/sau cifric în etalon natural și/sau valoric.

Importanța documentelor constă în următoarele:

a) prin datele pe care le conțin, documentele fac dovada efectuării operațiilor consemnate, constituind în același timp sursa pentru obținerea informațiilor operative, statistice și contabile;

b) stau la baza efectuării controlului economic și financiar, fiind un mijloc de depistare a operațiilor nelegale, a lipsurilor din gestiune și de stabilire a răspunderilor materiale, contravenționale sau penale a persoanelor vinovate;

c) au caracter probatoriu în justiție în caz de litigii, întrucât fac dovada împrejurărilor și a modului de efectuare a actelor de natură economică și/sau financiară.

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite – albastru, exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.

1. Serveste ca:

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document ce sta la baza intocmirii facturii;

dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;

document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.

2. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea "Urmeaza factura".

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea "Fara factura".

Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire. Pe avizul de insotire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie, se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti" sau "Pentru vanzare in regim de consignatie", dupa caz, etc. In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.

3. Circula:

La furnizor:

la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);

la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii (exemplarele 2 si 3);

la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3);

La cumparator:

– la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);

– la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).

In cazul valorilor materiale prelucrate la terti, pe exemplarul respectiv se face mentiunea "Din prelucrare la terti".

4. Se arhiveaza:

La furnizor:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).

CHITANTA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in carnete cu cate 100 de file.

1. Serveste ca:

– document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
– document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

FACTURA FISCALA si FACTURA

Formular cu regim special de inseriere si de numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru – exemplarul 1, rosu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.

1. Serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

2. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. Factura fiscala se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A. In Factura, bunurile, lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.

Factura se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de T.V.A.

3. Circula:

La furnizor:

la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3;

la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate exemplarele);

la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3);

La cumparator:

la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit produsul sau marfa, daca este cazul, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente, in cazul in care marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului (exemplarul 1);

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz);

la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz).

4. Se arhiveaza:

La furnizor:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

BON DE COMANDA – CHITANTA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Tiparit in carnete cu cate 75 de file.

Serveste ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Bonul de comanda-chitanta se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A.

Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare.

Circula:

exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;

exemplarul 2 se preda clientului;

exemplarul 3 ramane in carnet.

4. Se arhiveaza:

exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;

exemplarul 3 raman in carnet.

FISA DE MAGAZIE A FORMULARELOR CU REGIM SPECIAL

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

1. Serveste ca:

document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare, evidenta si urmarire;

document de evidenta a formularelor anulate;

document pentru stabilirea grupelor de numere (serii), pe compartimentele unitatii, in vederea numerotarii formularelor;

sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare.

2. Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar. Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de depozitare a formularelor.

3. Nu circula, fiind document de inregistrare.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

NORME METODOLOGICE

pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila

Art. 1. Persoanele juridice si persoanele fizice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii 82/1991, au obligatia sa organizeze si sa asigure evidenta, gestionarea si corecta utilizare a formularelor cu regim special de inseriere si numerotare, cum sunt: facturile, chitantele, avizele de insotire a marfii, alte documente, cu ajutorul carora se stabilesc volumul de activitate, platile si incasarile efectuate in raport cu bugetul de stat, clientii, furnizorii sau cu alte persoane fizice si juridice.

Art. 2. Formularele care stau la baza determinarii veniturilor persoanelor prevazute la art. 1 se asigura prin Regia Autonoma "Imprimeria Nationala" sau de catre alte unitati tipografice agreate, sub supravegherea acesteia.

Art. 3. Organizarea gestionarii, folosirii si evidentei formularelor prevazute la art. 2 se face potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, iar raspunderea revine administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului.

Art. 4. La persoanele prevazute la art. 1, evidenta operativa a formularelor se tine cu ajutorul Fisei de magazie a formularelor cu regim special, care se completeaza distinct pentru fiecare tip de formular, pe masura aprovizonarii acestora.

Art. 5. Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza utilizatorilor, pe baza aprobarii administratorului, a ordonatorului de credite sau a altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului, in care se va specifica faptul ca formularele ridicate anterior au fost folosite in conformitate cu normele in vigoare, iar cele pierdute – seria … de la nr. … la nr. … – au fost declarate nule in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a III-a, nr. …

Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza din magazie pe baza bonului de consum, dintr-un bonier distinct, gestionat de persoana imputernicita in acest scop de catre administratorul, ordonatorul de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului. La eliberarea din magazie a acestor formulare, in bonul de consum se inscriu, in mod obligatoriu, seria si numerele aferente formularelor respective.

Art. 6. Salariatii care primesc spre folosinta aceste formulare raspund de utilizarea lor, pentru consemnarea operatiunilor legale, si au obligatia sa justifice in orice moment existenta lor.

Art. 7. Inscrierea datelor in aceste formulare se face potrivit reglementarilor cuprinse in normele generale privind documentele justificative si financiar-contabile.

Art. 8. Formularele care nu se mai folosesc se restituie la magazie pe baza Bonului de predare-transfer, restituire, si se inregistreaza ca intrare in Fisa de magazie a formularelor cu regim special, mentionandu-se numerele si seria formularelor primite.

Art. 9. In cazul in care o persoana prevazuta la art. 1 se lichideaza, fuzioneaza sau se divizeaza, se va proceda astfel:

in cazul lichidarii, formularele neutilizate se vor returna Regiei Autonome "Imprimeria Nationala" sau tipografiilor agreate furnizoare, pe baza unui proces-verbal in care se vor inscrie felul, seria si numarul documenteior, fara plata contravalorii acestora cand formularele sunt individualizate;

in cazul fuzionarii formularele se vor folosi pana in momentul in care acesta se epuizeaza;

in cazul divizarii, formularele se vor folosi de catre una dintre persoanele prevazute la art. 1, nou-infiintate, cu aprobarea directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti.

Art. 10. Formularele neutilizabile, defectuos tiparite sau in alte cazuri simiiare se anuleaza prin barare pe diagonala, facandu-se mentiunea "ANULAT" pe toate exemplareie, si se restituie, cu exceptia formularelor din carnete brosate, gestionarului de formulare, sub semnatura persoanei predatoare, in fisa de magazie a formularului cu regim special inscriindu-se numarul si seria formularului respectiv in coloana "formulare neutilizabile", urmand a fi predate la arhiva si pastrate conform normelor legale.

Art. 11. Formularele utilizate si cele neutilizabile pana la predarea lor la arhiva, se pastreaza la compartimentul care ie-a folosit, in ordinea numerelor, pentru a permite controlul in orice moment al utilizarii acestora.

Formularele cu regim special de inseriere si numerotare, pierdute sau sustrase se declara nule in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, dupa sesizarea organelor in drept.

3.4. MONOGRAFIE CONTABILA

PRINCIPALELE OPERATII ECONOMICE ȘI ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE LA

S.C. OZDEMIR FATIS.R.L.

MARTIE – 2004

1. Se recepționează, conform facturii fiscale nr. 0186535 din data de 05.03.2004 de la S.C. Spicul S.R.L., mărfuri în valoare de 744.000.000 lei, T.V.A. 19%, astfel:

2. Se livrează, conform facturii fiscale 96808130 către S.C. ELT GRUP S.R.L., marfă în valoare de 57.000.000 lei, T.V.A. 19%, astfel:

Se descarca gestiunea cu marfurile vandute.

3. Se încheie un contract de vânzare – cumpărare cu S.C. DISTRIBUTION S.R.L., care prevede livrarea către acesta de mărfuri în valoare de 524.400.000 lei, T.V.A. 19%. Clientul se obligă să achite în avans suma de 100.000.000 lei, iar diferența prin O.P. în termen de 30 zile.

a) Se întocmește factura către S.C. DISTRIBUTION S.R.L, reprezentând avans mărfă conform contract.

b) Se operează în extrasul de cont încasarea avansului de 100.000.000 lei de la S.C. DISTRIBUTION S.R.L

Se decontează parțial prin O.P. nr. 246 din 10.03.2002 factura nr. 0186535 de la S.C. Spicul S.R.L.

Se livrează conform facturii fiscale nr. 96808132 din 11.03.2002 mărfuri către S.C. DISTRIBUTION S.R.L conform contract, TVA 19%.

Se descarca gestiunea cu marfurile vandute.

Se decontează factura 96808130 emisă către S.C. ELT GRUP S.R.L. prin O.P. nr. 240 din 16.03.2002 în valoare de 67.830.000 lei.

Se livrează pe baza avizului de expediție nr. 13591065 către SC Chiken SRL mărfuri în valoare de 33.000.000 lei, TVA 19% astfel.

Se descarca gestiunea cu marfurile vandute.

APRILIE – 2004

Se întocmește factura nr. 96808133 din data de 02.04.2004 (conform Avizului de expediție nr. 13591065 din data 30.03.2004).

2. Se deconteză parțial factura fiscală nr. 96808133 în numerar pe baza chitanței nr. 94025 din data de 05.04.2004 în valoare de 30.000.000 lei

3. Se depune numerar în bancă pe baza foii de vărsământ nr. 1510 din data de 05.04.2004 suma de 20.000.000 lei.

4. Se livrează conform facturii fiscale 96808134 din data de 11.04.2004 mărfuri către S.C. General Holding S.R.L. în valoare de 26.000.000 lei, TVA 19%.

Se descarca gestiunea cu marfurile vandute.

5. Se încasează contravaloarea facturii fiscale nr. 96808132 de la S.C. DISTRIBUTION S.R.L. prin O.P. nr. 1256/16.04.2002 suma de 524.036.000 lei.

6. Se achită suma de 500.000.000 lei pe baza O.P. 247 din 17.04.2002 în contul S.C. Spicul S.R.L.

CONCLUZII

Prezenta lucrare își propune să cuprindă un studiu complex asupra reflectării în Contabilitatea a analizei activitatii privind vanzarile de marfuri la S.C. OZDEMIR FATI SRL.

Conținutul lucrării este sintetizat într-un: Argument și mai multe capitole. Argumentul are rolul de a justifica motivul pentru care am ales această temă. În Capitolul I poate fi găsită o prezentare generală a S.C. OZDEMIR FATI SRL, urmărindu-se denumirea societății, sediul ei, forma juridică, capitalul social, părțile sociale, conducerea societății, scurt istoric, obiectul de activitate urmată de un plan de afaceri, ce are rolul de a reprezenta atât obiectivele societății cât și o situație de ansamblu asupra ei.

În al II-lea si al III-lea capitol sunt descrise informatii despre managementul de activitate al societatii, precum si abordarea teoretică a temei, documentele de evidență si in final este dezvoltat un exemplu de monografie contabilă. Se mai prezintă și procedeele și mijloacele de lucru ce sunt prezentate în corelația lor; reflectarea mijloacelor și operațiilor economico-financiare în documente; verificarea, înregistrarea în documente și conturi sistematice și analitice, centralizarea și verificarea înregistrărilor făcându-se prin intermediul balanței de verificare.

S.C. OZDEMIR FATI SRL are drept domeniu de activitate, comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoaselor precum si promovarea pe piata interna a unor servicii specifice acestui domeniu.

Ca orice societate S.C. OZDEMIR FATI SRL indiferent de specificul acesteia, pentru a-și realiza domeniul de activitate efectuează multiple operații de bunuri și cumparări, urmând ca pe viitor societatea să se mărească și să deschidă mai multe filiale în toată țara.

BIBLIOGRAFIE

“Ghid metodologic pentru lucrări practice – Contabilitate”- Dobrin Marinică, Brehui Nicoleta; București, 2002.

“Contabilitate generală. Bazele contabilității. Contabilitatea financiară a întreprinderii”- Octavian Bojian; Editura Universitară,2001.

Manual de “Educație Antreprenorială” pentru clasa a XII-a. Autori: Vasile Dan, Ruxanda Isaic-Maniu, Daniela Mitran, Mariana Vania. Editura All, București 2002.

Manual de “Contabilitate” pentru clasa a XI-a. Autor: Violeta Isai. Editura All, București 2001.

Manual de “Contabilitate” pentru clasa a X-a. Autori: Mihai Ristea, Camelia Panciu, Roxana Ionescu, Mirela Dinescu. Editura Didactică și Pedagogică, București 2000.

Legea contabilității nr. 82/1991 Republicată.

Planul de conturi general și normele de utilizare.

Sistemul contabil al agenților economici.

“Analiza managerială a firmei” – Autori: Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Dana Popescu. Editura Semne 1994.

“Contabilitate generala fără profesor” – Autor: Coman Florin. Editura Lumina Lex 2002.

Manual de “Marketing” pentru clasa a XII- a. Autor: Nicolae Al. Pop. Editura Didactica și Pedagogică București.