. Creditarea Persoanelor Juridice (banca Xyz, Arad)

CAPITOLUL I. BANCA TRANSILVANIA PARTE INTEGRANTĂ A SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

1.1.SCURT ISTORIC

Banca Transilvania a fost înființată în decembrie 1993 la Cluj-Napoca, ca societate pe acțiuni, la inițiativa unor oameni de afaceri clujeni, cu un capital social de 2 miliarde lei, din care 79% român și 21% străin.

În decursul activității sale, banca și-a creat o rețea teritorială extinsă în toate zonele țării, funcționând în prezent cu 33 de sucursale, 5 agenții și 5 puncte independente de schimb valutar.

Odată cu extinderea rețelei teritoriale, pe principiul pașilor mărunți dar siguri, a fost dezvoltată gama de servicii și produse oferite clienților. Numai în anul 2001, banca a lansat pe piață 16 produse noi, dintre care 7 sunt instrumente de economisire puse la dispoziția populației și firmelor. Astfel, cardului Maestro Mondo i s-a alăturat începând cu aprilie 2001 cardul Visa Global. Alte produse și servicii implementate în anul 2001 sunt: certificatele de depozit nominative în EURO, depozitele “Anotimpuri”, depozitul Escrow, depozitul Prudent, depozitul special în EURO pe termen de 18 luni, depozitul “EURO-2002”, creditul pentru nevoi temporare pe termen de maxim 30 de zile, creditul pe card (Bonus Credit), credite în valută pentru persoane fizice (de până la 3 ani), credite imobiliare pe termen de până la 10 ani, serviciul Western Union.

În ceea ce privește implicarea băncii în proiectul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie subliniat că, prin derularea încă din 1999 a finanțărilor externe din surse BERD, Banca Transilvania a fost prima bancă din România care a intrat în programul Comunității Europene pentru sprijinirea IMM-urilor prin linii de finanțare externă. Programul de finanțare externă a IMM-urilor funcționează în toate sucursalele din țară ale Băncii Transilvania, până în prezent aprobându-se deja împrumuturi în valoare totală de peste 7,3 milioane EURO, pentru un număr de 163 de firme, ceea ce a dus la crearea a peste 550 de noi locuri de muncă.

În primele 9 luni ale anului 2001, Banca Transilvania a cunoscut o dinamică deosebită în ceea ce privește cota de piață deținută în cadrul sistemului bancar românesc, creșterea fiind cu 19,7 % față de finele anului 2000. Rezultatele financiare deosebite și poziția de piață dobândită (1,51%-pondere confirmată la sfârșitul trimestrului al treilea 2001) sunt rodul muncii unui colectiv bine închegat, așa cum afirma președintele băncii, dl. Iosif Pop, “am pornit cu 2 miliarde lei și o idee. Restul a venit din muncă și străduință. Sunt lucruri care nu se văd imediat, ci doar după o vreme. Dar ele devin perene și este greu ca lumea din jur să nu le observe”.

Capitalul social al băncii este acum de 396,160 miliarde lei, adică de 2,64 ori mai mult decât limita inferioară stabilită de BNR. De-a lungul anilor, majorările succesive de capital-de la 2 miliarde lei la înființare, la 396,160 miliarde lei în prezent – au reprezentat pași esențiali în evoluția băncii, având în structură un acționariat conștient de potențialul valoric și resursele umane puse în slujba instituției, un acționar semnificativ fiind Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu o pondere de 15% din capitalul social.

În ceea ce privește proiectele pentru anul în curs, acestea vizează în principal:

consolidarea poziției pe piață;

extinderea rețelei teritoriale (la 37 de sucursale);

crearea și implementarea de noi servicii și produse;

orientarea către Internet banking și comerț electronic.

1.2.OBIECTUL DE ACTIVITATE

Potrivit Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară și a statutului propriu, Banca Transilvania poate desfășura în limita autorizației acordate, următoarele activități:

– realizează încasările și plățile în valută și în lei generate de activitățile de export și import, prestări de servicii și turism internațional, operațiuni cu caracter financiar, comercial și necomercial, alte operațiuni de încasări și plăți între persoane fizice și juridice autohtone sau străine ;

– cumpără și vinde în țară valută, efecte de comerț exprimate în lei, precum și orice alte titluri de valoare românești ;

– acordă credite pe bază contractuală (contracte de credit) în lei sau valută persoanelor fizice sau juridice române în condițiile pieței ;

– primește și acordă credite în lei și valută pe bază de convenții și alte aranjamente cu bănci sau instituții financiare ;

– păstrează în conturile curente deschise și menținute la Banca Transilvania și în depozitele constituite de persoanele fizice și juridice române și străine, clienți ai băncii, lei și valută;

– realizează pe cont propriu sau pentru terți operațiuni de arbitraj valutar ;

– emite efecte de comerț (bilete la ordin, cambii sau trate, cecuri ) în favoarea unor beneficiari din țară ;

– efectuează operațiuni cu titluri de valori și orice alte efecte de comerț în nume propriu și pentru terți în cadrul Bursei de Valori ;

– participă cu capital la înființarea în România sau în străinătate de societăți bancare comerciale, de producție, asigurări, cumpărând acțiuni sau părți sociale ale acestora ;

– efectuează operațiuni cu cărți de debit în lei și în valută, cu cecuri de călătorie și cecuri necumpărate ;

– efectuează operațiuni de păstrare în casete de valori a obiectelor din aur sau alte metale prețioase precum și a valutei depuse de clienții săi .

Se pot desfășura activități prevăzute de legislație privind valorile mobiliare și bursele de valori prin societăți distincte, specifice pieței de capital, care vor funcționa sub reglementarea și supravegherea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, cu excepția activităților care pot fi desfășurate în mod direct de către bănci conform acestei legi.

1.3.CLIENȚII BĂNCII

Clienții băncii sunt persoane fizice și juridice române și străine rezidente în România indiferent de forma de proprietate și natura capitalului social, care au conturi deschise la bancă și își derulează operațiunile prin aceste conturi.

Categoriile de clienți ai băncii care pot beneficia de credite sunt:

– Regiile Autonome din industrie, agricultură, silvicultură, gospodărirea apelor sau alte ramuri din economie;

– societăți comerciale cu capital de stat sau privat din domeniul industriei, agriculturii, comerțului, construcțiilor, transporturi, telecomunicații, turism, prestări servicii și alte unități care-și desfășoară activitatea în cadrul economiei naționale;

– societăți comerciale cu capital integral străin sau în asociere cu persoane fizice sau juridice române;

– asociații familiale și persoane fizice autorizate să desfășoare o activitate independentă;

– notarii publici și avocații care desfășoară activități independente, medicii și farmaciștii, alte categorii de liber profesioniști autorizați potrivit statutului profesional;

– fermierii agricoli individuali și cei organizați în diferite forme de asociere simple, fără personalitate juridică;

– persoane fizice;

– alte persoane juridice organizate în conformitate cu legea și care desfășoară activități legale.

Pentru cunoașterea și evaluarea situației economico-financiare prezentă și de perspectivă a clienților, precum și pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare, banca trebuie să-și asigure o bază de informații asupra fiecărui client, pe care trebuie să o actualizeze periodic.

Sursele de informare cu privire la clienții băncii sunt:

a) Informații obținute de la clienți din cererea de deschidere a contului, din cererea de credite, din contractul de societate și statutul societății, din bilanțurile contabile, contul de profit și pierdere, raporturile contabile periodice, balanțele de verificare și din alte situații financiare;

b) Informații din evidențele băncii privind volumul total de credite aprobat și acordat, pe categorii de credite și durate de rambursare, volumul de încasări și plăți lunare, incidente apărute în derularea operațiunilor de plăți fără numerar, a operațiunilor de creditare, precum și volumul de frecvență a acestora, serviciul datoriei;

c) Informații din surse exterioare, care pot fi obținute de la BNR, Registrul Comerțului, organisme specializate, alte bănci și organisme care au relații cu clienții, Comisia Națională de Statistică și comisiile județene de statistică, agenții economici care au relații contractuale cu clientul, Camera de Comerț, judecătoriile, birourile notarilor publici și primăriile locale, mijloace mass-media.

Pentru derularea operațiunilor cu clienții este obligatorie deschiderea conturilor la bancă. Banca nu este obligată să accepte pe oricine drept client și nu este prudent să deschidă un cont dacă informațiile pe care le deține nu satisfac exigențele prudenței bancare.

Conturile agenților economici vor fi închise de unitățile bancare în următoarele cazuri:

-la cererea titularului;

-dacă titularul nu mai îndeplinește condițiile cu privire la deschiderea și funcționarea contului;

-în condițiile în care contul a devenit inactiv.

În ultimele două cazuri, banca va comunica titularului în scris, cu 10 zile lucrătoare înainte, posibilitatea închiderii contului, cerând să fie luate măsuri pentru activarea acestuia sau în caz contrar să procedeze la închiderea conturilor.

Titularul contului închis poate intra în posesia sumelor care îi aparțin la cererea acestuia sau poate solicita redeschiderea contului, caz în care banca va trata această operațiune ca o nouă deschidere de cont.

Modul concret de efectuare a operațiunilor prin conturile deschise la bancă se va stabili pe bază de convenție(contract) de cont încheiată de bancă cu clienții săi, în care se vor stipula toate obligațiile părților potrivit dispozițiilor legale în vigoare, normelor cadru și normelor tehnice ale BNR, precum și propriilor instrucțiuni de lucru privind CEC-ul, cambia, biletul la ordin și ordinul de plată.

1.4.ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA BĂNCII

Legea bancară nr.58/1998 prevede că "organizarea și conducerea băncilor se stabilesc prin acte constitutive ale băncilor, în conformitate cu legislația comercială și cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.

În toate actele oficiale, Banca Transilvania se identifică în mod clar printr-un minim de date: firma sub care banca este înmatriculată la Registrul Comerțului, capitalul social, adresa sediului principal, numărul și data înmatriculării la Registrul Comerțului, numărul și data înregistrării în registrul bancar.

Banca are un regulament propriu de funcționare, aprobat de organele statutare, prin care se va stabili:

– structura organizatorică;

– atribuțiile fiecărui compartiment al băncii și relațiile dintre acestea;

– atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncii;

– atribuțiile comitetului de risc, comitetului de administrare a activelor și pasivelor, comitetului de credite;

– competențele și răspunderea conducătorilor băncii și ale altor salariați care se angajează în operațiuni financiar-bancare în numele și contul băncii;

– sistemul de control al băncii.

Structura organizatorică a băncii este:

– centrala băncii – îndeplinește funcția de coordonare pentru toate activitățile ce se desfășoară în sucursale, agenții și puncte de lucru, asigurând aplicarea corectă a legii, hotărârilor și tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară.

– sucursalele- se constituie în nucleele activității desfășurate de societățile bancare la nivel județean; îndeplinesc rolul de coordonare, îndrumare și control al activităților operative desfășurate în unitățile din subordine.

– agențiile- sunt unități teritoriale operative ale societății bancare. Sunt subordonate sucursalelor și au la rândul lor în subordine puncte de lucru.

– punctele de lucru- sunt subordonate sucursalelor sau agențiilor și își desfășoară activitatea sub supravegherea și îndrumarea acestora.

Administrarea și conducerea activităților bancare sunt asigurate de:

– Adunarea Generală a Acționarilor;

– Consiliul de Administrație;

– Comitetul de Direcție;

– Preșație;

– Comitetul de Direcție;

– Președinți și vicepreședinți;

– Comitetul de conducere la sucursale și agenții;

– Comisia de cenzori.

Potrivit Legii nr.58/1998, "conducătorii băncii trebuie să fie rezidenți în România, să exercite exclusiv funcția în care au fost numiți și cel puțin unul dintre aceștia să fie cetățean român. Ei trebuie să fie licențiați, să fi lucrat cel puțin 5 ani în activitatea financiar-bancară și să nu fi cauzat, prin activitatea lor, falimentul unei societăți comerciale".

1.5.SISTEMUL INFORMAȚIONAL ȘI RESURSELE UMANE ALE BĂNCII

1.5.1.SISTEMUL INFORMAȚIONAL

Multe bănci au introdus calculatoare pentru a efectua o parte din operațiile de rutină. Calculatoarele furnizează rapid informații privind contul unui anumit client, operează plăți dintr-un cont în altul, fie prin creditarea unui cont și debitarea altuia, fie prin transmiterea instrucțiunilor necesare în acest scop; calculele de rutină cum ar fi plățile reprezentând dobânzi și comisioane pot fi făcute mai rapid și ușor.

Din punct de vedere al băncii, calculatoarele sunt mai ieftine decât forța de muncă umană, astfel încât utilizarea lor reduce costurile și majorează profitul. Un alt avantaj este că salariații, care obișnuiau să facă toate aceste operații de rutină, pot dedica mai mult timp clienților și pot să vândă serviciile bancare suplimentare, ceea ce reprezintă un alt mod de majorare a profitului băncii.

În consecință, automatizarea poate avea ca rezultat disponibilizarea unei părți a personalului. Banca, utilizând intensiv calculatoarele trebuie să cumpere și să administreze sisteme fiabile de întreținere și securitate, care la rândul lor, necesită un personal specializat.

Automatizarea nu este un scop în sine, ci este strâns corelată cu rentabilitatea și eficiența operațiunilor bancare.

1.5.2. RESURSELE UMANE ALE BĂNCII

Performanța bancară implică pe lângă cunoașterea unor tehnici și procedee de lucru specifice și dimensiunea umană, adică numărul persoanelor angajate de bancă.

Există un paradox: pe de o parte oamenii detestă să fie conduși și coordonați, pe de altă parte, constituie cei doi poli între care se situează managerii.

Atât sectorul bancar, cât și numărul persoanelor angajate de bănci au crescut rapid în ultimii ani, dovedindu-se unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, fapt meritoriu mai ales în procesul de tranziție către o economie de piață, când numărul șomerilor este în creștere.

Cererea sectorului bancar pentru resurse umane este o cerere derivată din cererea pentru produse și servicii bancare. Este necesară identificarea cauzelor probabile ale creșterii cererii de servicii bancare, pentru a explica evoluția resurselor de muncă în sectorul bancar.

Numărul potențial al clienților băncii a crescut puternic, acesta fiind un motiv de creștere a cererilor de servicii bancare. Una din trăsăturile economiei românești din ultimii ani a fost înființarea unui număr mare de societăți particulare, iar o condiție esențială pentru funcționarea normală a societăților comerciale constă în deschiderea de conturi bancare.

Deoarece sunt mai mulți factori care influențează cererea pentru servicii bancare, nu este ușor să prevezi dacă numărul salariaților din bancă va continua să crească.

Creșterea economiei românești face necesară dezvoltarea sectorului bancar pentru a satisface atât cerințele societăților comerciale cât și pe cele ale populației. Campanii de reclamă, reducerea ratei inflației, ratei stimulative a dobânzii vor încuraja apariția de noi clienți care deschid conturi bancare. Deseori concurența conduce la rate mai mici ale dobânzii la împrumuturile acordate și la comisioane mai mici pentru serviciile bancare. Aceasta poate face ca banca să-și reducă costurile prin închiderea sucursalelor, reducând astfel locurile de muncă. De asemenea, dacă două bănci fuzionează, ele pot închide unele sucursale, reducând numărul total al personalului angajat.

Începând cu anul 2000, în țara noastră se manifestă tendința de creștere a resurselor de muncă valorificate în sistemul bancar, având în vedere necesitatea unui grad sporit de "bancarizare" a vieții economico-sociale.

CAPITOLUL II. POLITICA DE CREDITARE A BĂNCII TRANSILVANIA

2.1. ANALIZA, APROBAREA ȘI ACORDAREA CREDITELOR

2.1.1.ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE-INSTRUMENT AL FUNDAMENTĂRII DECIZIILOR ÎN PROCESUL DE CREDITARE

Analiza aspectelor economico-financiare urmărește stabilirea unui diagnostic al situației economico-financiare, absolut necesar pentru luarea deciziei de creditare. Activitatea de analiză presupune următoarele aspecte:

analiza bilanțului contabil;

analiza veniturilor, cheltuielilor și a Contului de Profit și Pierdere;

analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate;

analiza fluxului de lichidități pe perioada următoare.

Analiza bilanțului contabil are în vedere 3 capitole ale activului și pasivului împărțite pe 3 nivele, astfel:

Nivelele bilanțului contabil

Tabel 2.1.

Diferența dintre pasivele pe termen lung și activele imobilizate reprezintă fondul de rulment. Acesta poate fi pozitiv, atunci când pasivele pe termen lung finanțează activele imobilizate și o parte din activele realizabile și negativ, atunci când activele imobilizate nu sunt acoperite integral de pasivele pe termen lung.

Diferența dintre activele realizabile și datoriile curente cu scadență mai mică de un an reprezintă necesarul de fond de rulment. Atunci când activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu scadență mai mică de un an se manifestă o insuficiență de resurse, deci un NFR pozitiv, care poate fi acoperit prin credite bancare pe termen scurt sau prin excedentul de FR (dacă există). În situația în care activele realizabile sunt mai mici decât datoriile curente cu scadență mai mică de un an, deci există un surplus de resurse atrase, vorbim de un NFR negativ care arată inexistența creditelor bancare pe termen scurt.

Trezoreria netă reprezintă diferența dintre trezoreria pozitivă și trezoreria negativă. Dacă FR este superior NFR avem o trezorerie netă pozitivă, situație în care nu sunt angajate credite pe termen scurt. În situația în care FR este inferior NFR trezoreria netă este negativă, iar finanțarea activelor realizabile este asigurată prin credite bancare pe termen scurt.

În luarea deciziei de creditare trebuie să se acorde atenție deosebită corelării FR cu NFR.

Pentru realizarea unei analize cât mai exacte a bilanțului contabil, în practica bancară, se grupează conturile din balanța de verificare lunară, depusă de agenții economici.

Analiza Contului de Profit și Pierdere permite desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanțelor economice ale activității desfășurate de un client al băncii într-o anumită perioadă de gestiune și presupune următoarele nivele:

Nivelele Contului de Profit și Pierdere

Tabel 2.2.

I. Nivelul de exploatare.

Situația acestui nivel este reflectată de o serie de indicatori care permit determinarea performanței clientului la nivelul activității de bază, respectiv activitatea de exploatare. În categoria acestor indicatori se include:

1.Marja comercială . Reprezintă valoarea nou creată obținută în sfera comerțului en-gross și en-detail.

Mc=Vânzări de mărfuri-Costul mărfurilor vândute (2.1)

2.Cifra de afaceri.Prezintă importanță în caracterizarea mărimii societății și a situației economico-financiare a acesteia.

Ca=Vânzări de mărfuri+Producția vândută (2.2)

3.Producția exercițiului. Reprezintă valoarea totală a bunurilor executate și a serviciilor prestate într-o anumită perioadă , vândute, păstrate în stoc sau utilizate drept active.

Pe= Producția vândută+Producția stocată+Producția imobilizată. (2.3)

4.Producția exercițiului+vânzări de mărfuri. Măsoară volumul global al activității unei societăți într-o anumită perioadă. Acest indicator este important pentru determinarea ponderii elementelor din contul de rezultate față de întreaga activitate a clienților.

5.Marja industrială. Reprezintă valoarea nou creată obținută din activitatea productivă, alta decât cea pur comercială.

Mi=Producția exercițiului-Cheltuieli variabile. (2.4)

6.Valoarea adăugată. Acest indicator este foarte important pentru bancă deoarece permite măsurarea puterii economice a clientului și exprimă posibilitatea reală a acesteia de a plăti costul creditelor angajate.

Va=Marja comercială+Marja industrială. (2.5)

7.Excedentul brut din exploatare(insuficiența brută a exploatării). Reprezintă rezultatul obținut de o societate din activitatea de exploatare, respectiv din activitățile sale curente.

Ebe= Valoarea adăugată+ Subvenții din exploatare- (Impozite și vărsăminte asimilate+ Cheltuieli cu personalul). (2.6)

8.Venituri totale din exploatare. Reprezintă totalitatea veniturilor unei societăți înregistrate într-o perioadă.

Vt=Cifra de afaceri +/- Producția stocată +Producția imobilizată+Subvenții din exploatare+Alte venituri din exploatare+Venituri din provizioane pentru activitatea deexploatare. (2.7)

9. Cheltuieli totale din exploatare. Reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de o societate într-o anumită perioadă.

Ct=Cheltuieli materiale+Lucrări și servicii pentru terți+Impozite și taxe+Cheltuieli cu personalul+Alte cheltuieli de exploatare+Cheltuieli cu amortizări și provizioane. (2.8)

10.Rezultatul din exploatare. Acest indicator evaluează rentabilitatea unei societăți din activitatea de exploatare.

Re=Venituri totale din exploatare-Cheltuieli totale din exploatare (2.10) sau

Re=Excedentul brut din exploatare+(Alte venituri din exploatare-Alte cheltuieli din exploatare)+/- Amortizări și provizioane. (2.11)

II. Nivelul financiar.

1.Excedentul brut financiar. Indicatorul prezintă rezultatul obținut de o societate din fluxurile financiare, neinfluențat de provizioane și amortizări financiare.

Ebf=Venituri financiare- Cheltuieli financiare. (2.12)

2.Rezultatul financiar. Indicatorul măsoară rentabilitatea societății obținută la nivelul tuturor fluxurilor financiare.

Rf=Excedent brut financiar+/-Amortizări și provizioane financiare. (2.13)

sau

Rf=Venituri financiare totale- Cheltuieli financiare totale. (2.14)

3.Excedentul brut curent.Este un sold intermediar de gestiune care măsoară rezultatul obținut din activitatea curentă neinfluențat de alte venituri și cheltuieli din exploatare precum și de amortizări și provizioane din exploatare și financiare.

Ebc=Excedentul brut din exploatare+Excedentul brut financiar. (2.15)

4. Rezultatul curent al exercițiului.Indicatorul măsoară rentabilitatea unei societăți în întreaga sa activitate de exploatare și financiară.

Rce=Rezultatul din exploatare+Rezultatul financiar. (2.16)

III. Nivelul excepțional.

1.Excedentul brut excepțional.Este un sold intermediar de gestiune care arată volumul rezultatelor obținute din activitatea excepțională neinfluențate de amortizările și provizioanele specifice acestor fluxuri.

Ebe=Venituri excepționale-Cheltuieli excepționale. (2.17)

2.Rezultatul excepțional.Indicatorul comensurează rentabilitatea unei societăți obținută la nivel de fluxuri economice, respectiv cel excepțional.

Rex=Excedentul brut excepțional +/- Amortizări și provizioane excepționale (2.18) sau

Rex=Venituri excepționale totale-Cheltuieli excepționale totale. (2.19)

IV. Nivelul global.

1.Excedentul brut total.Este un sold intermediar de gestiune care arată volumul rezultatelor tuturor fluxurilor economice, mai puțin cele corespunzătoare altor venituri și cheltuieli din exploatare, financiare și excepționale.

Ebt=Excedentul brut din exploatare+Excedentul brut financiar+Excedentul brut excepțional. (2.20)

sau

Ebt=Excedentul brut curent+Excedentul brut excepțional. (2.21)

2.Rezultatul înaintea dobânzii și impozitului pe profit. Este un sold intermediar de gestiune care măsoară volumul rezultatului obținut de o societate neinfluențat de cheltuielile cu plata dobânzilor și cu impozitul pe profit.

Rîdip=Rezultatul curent+Rezultatul excepțional+Cheltuieli cu dobânzile. (2.22)

3.Rezultatul brut al exercițiului.Indicatorul măsoară rezultatul obținut de o societate în întreaga sa activitate înaintea plății impozitului pe profit.

Rbe=Rezultatul curent al exercițiului+Rezultatul excepțional (2.23)

sau

Rbe=Venituri totale-Cheltuieli totale. (2.24)

4.Rezultatul net al exercițiului.Indicatorul comensurează rezultatul final al activității unei societăți după plata impozitului pe profit.

Rne=Rezultatul brut al exercițiului-Impozit pe profit. (2.25)

Pentru realizarea în bune condiții a analizei economico-financiare a clienților pe baza contului de profit și pierdere, ofițerii de credite grupează conturile din balanța de verificare lunară, depusă de clienții lor, în poziții sintetice.

2.1.2.NEGOCIEREA ȘI APROBAREA CREDITELOR

Agentul economic care solicită un credit poartă o discuție cu directorul băncii în ceea ce privește:

– identificarea agentului economic:denumire, adresă, informații juridice privind forma de organizare, înregistrarea la Registrul Comerțului, cod fiscal, capitalul social;

– informații privind managementul:identificarea managerului sau a persoanei mandatate de acesta, activitatea profesională, veniturile realizate și proprietățile deținute;

– identificarea obiectului principal de activitate al societății;

– relațiile de grup ale agentului economic:se va solicita lista tuturor firmelor înrudite pentru a se vedea participarea agentului economic la capitalul social al altor firme;

– date privind situația economico-financiară și patrimonială la zi, respectiv cifra de afaceri, capacitatea de producție, date privind creditele contractate.

Documentația tehnico-economică necesară obținerii de credite este următoarea:

a) cererea de credite;

b) documentația de constituire a societății:contract de societate, statut, hotărâre judecătorească definitivă, certificat de înmatriculare la Registrul Comerțului, înregistrare la finanțe, cod fiscal;

c) bilanțul contabil și contul de profit și pierdere vizate de finanțe precum și balanța de verificare;

d) situația veniturilor și cheltuielilor ce urmează a fi realizate pe anul în curs și preliminar în perioada pentru care se solicită creditul;

e) studiul de fezabilitate în cazul creditelor pentru investiții;

f) lista bunurilor materiale și a valorilor ce constituie garanții asiguratorii;

g) contractele de vânzare-cumpărare pentru bunurile ce se procură din credite;

h) producătorii agricoli individuali și cei asociați vor prezenta adeverințe de stare materială eliberate de primării;

i) contracte de desfacere a produselor la extern sau intern;

j) evaluări tehnice ale bunurilor imobiliare și mobiliare;

k) propuneri privind graficul de rambursare a creditului;

l) orice alte documente necesare solicitate de bancă.

În ceea ce privește fundamentarea deciziei de creditare, în procesul de analiză a creditelor, ofițerii de credite vor urmări respectarea principiilor generale de creditare, îndeplinirea condițiilor specifice fiecărei categorii de credite, precum și a unor proceduri comune care stau la baza fundamentării deciziei de creditare.

Concluziile rezultate din analiza situației economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, a evaluării riscului clientului precum și a aspectelor nefinanciare, vor fi sistematizate de ofițerii de credite în referatul de credit care se va întocmi după un model standard și va cuprinde informații despre credit.

Referatul de credite va fi avizat și aprobat la toate nivelele de competență și va da posibilitatea creșterii eficienței și operativității procesului de analiză și aprobare a creditelor.

Referatul de credite cuprinde trei părți principale:

– partea I – elemente definitorii privind creditul;

– partea a II-a – detalii semnificative privind situația economico-financiară, aspectele nefinanciare ce caracterizează activitatea clientului și riscul băncii față de acesta;

– partea a III-a – riscul și distribuirea lui în cazul debitorului unic.

După întocmire, referatul de credite se prezintă spre examinare Comitetului director al unității bancare.

2.1.3.BONITATEA AGENȚILOR ECONOMICI-CRITERIU FUNDAMENTAL ÎN ACORDAREA CREDITELOR

O bună strategie de creditare vizează, în principal, 3 obiective majore:

Plasarea resurselor băncii în investiții profitabile;

Acordarea de credite rambursabile la scadență;

Încurajarea extinderii creditelor ce satisfac nevoile de performanță bancară.

Printre multiplele criterii în raport de care o bancă acordă credite, cele mai importante sunt cele legate de bonitatea agenților economici, exprimată pe baza unui set de indicatori.

Bonitatea unui agent economic reprezintă capacitatea de plată a obligațiilor pe care le are precum și cele care urmează să și le asume. Sub aspect economico-financiar, bonitatea se exprimă prin mai mulți indicatori stabiliți pe baza diferitelor elemente ale bilanțului contabil anual sau situațiilor trimestriale ale patrimoniului și anume:

Lichiditatea;

Solvabilitatea;

Rentabilitatea.

Lichiditatea patrimonială reprezintă capacitatea agentului economic de a acoperi obligațiile de plată pe termen scurt cu elemente patrimoniale active ce pot fi, într-o perioadă scurtă, transformate în disponibilități monetare.

Lp=Al/Dts*100

în care: Lp-lichiditatea patrimonială;

Al-disponibilități bănești+sume de încasat+titluri de credit+alte elemente de activ-imobilizări de elemente patrimoniale;

Dts-credite și datorii pe termen scurt(curente și restante).

Cu cât coeficientul este mai ridicat, cu atât lichiditatea patrimonială este mai mare. Când acest coeficient este peste 100%, agentul economic are o activitate bună deoarece activele lichide depășesc datoriile, iar când coeficientul este subunitar agentul economic se află într-o situație nesatisfăcătoare, întrucât acesta a imobilizat o parte din fondurile provenite din creanțele pe termen scurt și alte datorii.

Lipsa de lichiditate se reflectă prin plăți restante față de furnizori, buget, credite restante față de bancă. Dacă agentul economic are un coeficient de lichiditate subunitar și un volum ridicat de credite restante, este riscant să se mai acorde credite.

În ceea ce privește lichiditatea se mai pot calcula următorii indicatori:

-Lichiditatea imediată=(Active circulante-Stocuri-Clienți incerți)/Dts*100;

-Lichiditatea curentă=(Active circulante-Stocuri-Clienți incerți)/Dtml*100;

-Lichiditatea viitoare=(Disp.bănești proprii+Încasări prognozate+Credite prevăzute a se obține)/Plăți exigibile la sfârșitul perioadei*100.

Banca urmărește capacitatea clienților săi de a-și transforma activele circulante în cash pentru a-și achita la timp datoriile pe termen scurt. Se urmărește eliminarea acelor active care nu se pot transforma rapid în numerar la o valoare prestabilită.

Interpretare:

<100% lichiditate necorespunzătoare;

între 100%-120% lichiditate satisfăcătoare;

între 120%-150% lichiditate bună;

peste 150% lichiditate foarte bună.

Lichiditatea se mai poate determina conform relației:

L=Ac/Pc, unde: Ac=active curente;

Pc=pasive curente.

Dacă L>1 atunci FR>0;

Dacă L=1 atunci FR=1;

Dacă L<1 atunci FR<1.

Lichiditatea se va modifica în funcție de factorii care o determină, în primul rând de datoriile care o determină.

Pârghiile prin care clientul poate acționa în vederea creșterii lichidității sunt:

încasarea tuturor creanțelor pentru asigurarea resurselor necesare efectuării plăților;

se vor determina stocurile până la nivelul minim necesar.

Dacă se va proceda astfel, unitatea va realiza:

fluiditatea decontărilor evitând blocajul financiar;

creșterea rentabilității generale prin diminuarea sau anularea creditului financiar.

Lichiditatea este puternic influențată de procesul de subcapitalizare a unor agenți economici care are ca și consecință indisciplina financiară, în sensul că se efectuează cheltuieli pentru active imobilizate din resursele aferente procesului de exploatare, adică vor crește activele imobilizate pe seama unor datorii pe termen scurt, conducând la scăderea fondului de rulment. Pentru a evita aceste aspecte agentul economic trebuie să efectueze cheltuieli pentru active imobilizate numai din resursele alocate acestui scop.

b)Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul în care fiecare agent economic asigură cu capitalul social acoperirea creditelor pe termen scurt, mediu și lung.Poate fi redată sub forma unui coeficient, calculat astfel:

Sp=Capital social/Total pasiv*100 (2.26)

Solvabilitatea poate fi apreciată pozitiv dacă coeficientul este de peste 50% (limita considerată minimă este de 30%).

Solvabilitatea se mai poate determina și ca raport între activele totale și datoriile totale:

S=AT/DT. (2.27)

Dacă activele totale cresc pe seama datoriilor atunci scade și solvabilitatea și va crește soldul inițial al întreprinderii, concomitent cu scăderea lichidității.

c)Rentabilitatea este un indicator de sinteză și exprimă eficiența activității în perioada analizată. Se exprimă, în principal, prin rata profitului net, potrivit următoarei relații:

Rpn=Profit net/Capital social*100. (2.28)

Rata rentabilității capitalului propriu este un indicator sintetic care exprimă rentabilitatea cu care este utilizat capitalul propriu și se exprimă cu ajutorul formulei:

Rr=(Pn/CPr)*100, unde: Pn=profitul net; (2.29)

CPr=capitalul propriu.

Rata rentabilității capitalului propriu este un indicator sintetic care exprimă rentabilitatea cu care lucrează agentul economic și se va calcula astfel:

Rb=(Pb/CA)*100, unde: Pb=profit brut; (2.30)

CA=cifra de afaceri.

Gradul de îndatorare reflectă cât din capitalul propriu este afectat de datorii totale sau datorii curente aferente activului total și se poate calcula cu ajutorul a 2 formule:

Gî=Pc/AT, unde: Pc=pasive curente; (2.31)

AT=activ total

Gî=DT/CPr, unde: DT=datorii totale; CPr=capitalul propriu. (2.32)

2.2.GARANTAREA CREDITELOR

2.2.1. ASPECTE GENERALE LEGATE DE GARANTAREA CREDITELOR

Garanția este denumirea generică utilizată pentru a desemna orice metodă, instrument sau angajament accesoriu contractului de împrumut, pus la dispoziția sau emis în favoarea băncii, în virtutea contractului încheiat, în măsură să asigure banca de realizarea certă a drepturilor garantate, respectiv recuperarea sumelor împrumutate(inclusiv dobânzile), în cazul nerambursării acestora de către debitor.

Pornind de la accepțiunea dată garanției, obligația din contractul de împrumut este obligația principală. În virtutea ei, clientul este obligat să ramburseze ratele scadente și dobânzile aferente la termenele convenite. Garanția cerută suplimentar de bancă dă naștere unei a 2-a relații, secundare: dacă obligația inițial asumată nu a fost îndeplinită, banca apelează la executarea garanției.

În practică, există multe tipuri de garanții, fiecare tip având caracteristici și utilizări proprii și necesitând o documentare specifică pentru a permite băncilor să beneficieze de drepturile pe care aceste garanții le conferă.

A.Garanții reale.Garanții personale.

Cel solicitat să ofere o garanție suplimentară băncii, privind îndeplinirea obligațiilor de rambursare a creditului, are, în principiu, 2 alternative:

poate garanta cu bunuri materiale, imobile, terenuri sau active financiare pe care le pune la dispoziția băncii, sub forma ipotecii, gajului, depozitului bancar etc., acestea fiind denumite garanții reale;

poate apela la o terță persoană-numită garant, care să-și asume obligația că va achita datoria (sau va despăgubi bănește banca), în cazul în care cel pentru care garantează(debitorul, clientul băncii) nu își îndeplinește obligația asumată prin contractul de împrumut. Instrumentul garantării poate fi în acest caz scrisoarea de garanție bancară, avalul cambial etc., acestea făcând parte din garanțiile personale.

Indiferent de tipul garanției (reală sau personală), aceasta trebuie să răspundă anumitor cerințe de bază:

existenta unui patrimoniu independent de relația contractuală, suficient de mare și cert în timp, pentru a acoperi obligația garantată;

garanția să fie astfel concepută încât să asigure băncii dreptul și posibilitatea de a o executa fără ca debitorul să se poată opune acestei executări;

banca, în calitate de beneficiar al garanției, să aibă asigurată posibilitatea de a transforma garanția în bani, rapid și fără pierderi. Altfel spus, garanția să aibă un grad ridicat de lichiditate, dacă trebuie executată în cazul în care clientul nu își rambursează datoria.

B.Nivelul optim al valorii unei garanții.

Prin solicitarea unei garanții de o valoare considerabil mai mare decât împrumutul, o bancă își reduce capacitatea de a împrumuta. Garanțiile solicitate fiind prea mari, clienții băncii vor renunța la a mai solicita credite. Acest lucru nu numai că va limita profitul băncii, dar va însemna că banca nu va mai îndeplini un obiectiv principal al activității sale: sprijinirea prin credit a dezvoltării economice.

Deci, garanția este importantă în diminuarea riscului, dar acesta constituie doar un aspect luat în considerare de creditor. Dacă activitatea pentru care se solicită creditul este îndeajuns de profitabilă și riscul este scăzut, garanția ar putea să nu mai fie necesară sau valoarea ei să fie relativ scăzută.

C. Părțile implicate în garanție.

Atunci când se solicită o garanție, de regulă, se disting 3 părți implicate:

1. Ordonatorul garanției, care este debitorul principal. El este cel căruia partenerul de contract (de exemplu, în contractul de credit, partenerul de contract este banca ce acordă creditul) îi solicită o garanție. În consecință, ordonatorul fie oferă o garanție din propriul său patrimoniu (sub formă de gaj sau ipotecă), fie solicită unui terț-garant să ofere o garanție, în locul lui (de exemplu, prin avalul cambial, avalistul se angajează ca terț să plătească cambia, în cazul în care debitorul nu o plătește).

2. Beneficiarul garanției este cel în favoarea căruia s-a constituit garanția, în cazul nostru-banca. Beneficiarul execută garanția, respectiv încasează banii care rezultă din vânzarea bunului, dacă debitorul principal nu și-a îndeplinit obligația asumată de a rambursa banii.

3. Garantul este debitorul secundar care, în anumite cazuri, poate fi însuși debitorul principal, când garantează cu bunurile sale, sau poate fi un terț (o altă bancă, o altă firmă sau instituție) care garantează că, în cazul neîndeplinirii obligațiilor debitorului principal, va îndeplini obligația de plată sau de rambursare a sumelor.

Deci, în relația de garantare pot apare:

2 persoane- beneficiarul garanției (banca) și debitorul (clientul băncii), când acesta din urmă garantează cu propriul său patrimoniu (ipotecă, gaj) sau

3 persoane- când debitorul apelează la o terță persoană, garantul, ca acesta din urmă să garanteze obligația lui de plată.

În ambele cazuri, beneficiarul este banca, în poziția de creditor.

D.Atributele unei bune garanții.

Înainte de a accepta o garanție, indiferent de natura obligațiilor garantate sau instrumentul de garantare utilizat, banca trebuie să aibă în vedere 3 aspecte principale:

dreptul de proprietate;

perfectarea contractului de garanție;

valoarea garanției.

E.Executarea garanției.

Este termenul utilizat pentru a desemna procedura în urma căreia garanția este transformată în bani.

De exemplu, dacă garanția este un bun ipotecat sau gajat, acesta trebuie vândut; în cazul unui depozit bancar constituit la o altă bancă, trebuie efectuate anumite formalități, pentru prelucrarea și transferul depozitului.

Adesea, executarea garanției obligă banca la obținerea unei aprobări din partea tribunalului pentru acționarea în judecată a debitorului și vânzarea la licitație a bunului imobil ipotecat. Ca rezultat al acestei acțiuni, banca poate suporta cheltuieli care vor reduce beneficiul obținut din garanție (dacă astfel de cheltuieli nu au fost luate în considerație când a stabilit care trebuie să fie valoarea garanției ce trebuie oferită de client).

În practică, băncile calculează nivelul de acoperire asigurat de garanție, în raport cu valoarea obligației garantate. Bunurile oferite drept garanție sunt evaluate de specialiști ai băncii sau ai unor instituții specializate. Din valoarea bunurilor astfel evaluate, băncile calculează un anumit procent care constituie valoarea garanției. De exemplu, dacă un imobil este evaluat la 100 mil.lei, iar banca va stabili – în funcție de diferite criterii – procentul din valoarea acestuia, luat în considerare la stabilirea valorii garanției, la 70, garanția se va ridica la 70 mil.lei.

Nivelul acoperirii reflectă experiența băncii în posibilitatea de a încasa cât mai mult dintr-un anume tip de garanție, ca urmare a executării ei.

În cazul executării unei garanții, banca nu trebuie să se bazeze pe posibilitatea obținerii valorii integrale a garanției, cu excepția numerarului din depozitul bancar. Numeroase garanții au valori variabile. Cele mai relevante exemple, în acest sens, sunt investițiile la bursa de valori (titlurile de valoare) sau depozitele în valută. Similar, prețurile terenurilor și imobilelor fluctuează. Acestea constituie alte argumente în favoarea deciziei de a se lua în considerare doar un anumit procent din valoarea unei garanții. Elementele al căror preț variază frecvent, impun băncii necesitatea reevaluării periodice a garanției, chiar zilnic, dacă riscul o justifică (recalcularea nivelului de acoperire).

Un alt factor care a devenit din ce în ce mai important, privește obligațiile referitoare la proprietăți. Dacă o bancă a acceptat drept garanție o fabrică cu profil chimic, s-ar putea ca banca să trebuiască să suporte costurile privind poluarea mediului, dacă afacerea dă faliment. Cunoscând astfel de situații, băncile refuză, adesea, garanțiile de acest tip, deoarece costurile de remediere a efectelor poluării pot fi atât de ridicate, încât să conducă la falimentul băncii.

2.2.2. TIPOLOGIA GARANȚIILOR ASIGURATORII

Cele mai uzuale tipuri de garanții sunt:

garanția principală a creditorului;

depozitul bancar;

scrisoarea de garanție bancară;

ipoteca;

gajul.

Garanția principală a creditorului.

Garanția principală a creditorului este consacrată în legislație sub denumirea de drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale debitorului.

Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ce constituie patrimoniul debitorului.

Pentru bancă, garanția principală a creditorului presupune cel puțin 2 riscuri:

primul risc derivă din dreptul de gaj de care se bucură toți creditorii unui debitor; astfel, în cazul în care obligațiile de plată asumate de debitori sunt de valori mari și față de mai mulți creditori (de exemplu, debitorul băncii a luat credite și din altă parte), patrimoniul poate deveni insuficient pentru a acoperi sumele datorate;

al 2-lea risc derivă din faptul că debitorul poate, oricând, înstrăina o parte sau întregul său patrimoniu, iar banca (creditorul) nu mai poate să-și recupereze creanțele.

La aceste dezavantaje se mai poate adăuga și faptul că, în cazul în care debitorul refuză să plătească, este necesară acționarea sa în judecată. Acest demers poate presupune cheltuieli însemnate și perioadă îndelungată până la recuperarea banilor de către bancă; în acest timp, debitorul dispune în continuare de patrimoniul său.

Garanția principală a creditorului poate fi luată în considerare de bănci numai în cazul clienților cu integritate și situație financiară foarte bună și cunoscută de bancă.

Riscurile insolvabilității debitorului pot fi evitate prin sistemul garanțiilor, care cuprinde: depozitul bancar, scrisoarea de garanție bancară, ipoteca, gajul etc.

Depozitul bancar.

La prima vedere, depozitul bancar este o garanție ideală. Cu toate acestea, clienții care oferă drept garanție un depozit bancar, nu sunt debitorii doriți de bancă.

Depozitul bancar îndeplinește cele mai multe din cerințele unei garanții:

este accesibil oricând;

se constituie sub forma unei sume fixe, cunoscută de bancă;

în cazul în care depozitul este constituit în altă monedă decât cea în care s-a dat împrumutul, la stabilirea nivelului depozitului drept garanție bancară, trebuie să se aibă în vedere riscurile rezultate din fluctuațiile cursului de schimb al celor 2 monede (moneda depozitului și moneda în care s-a acordat împrumutul).

Dezavantajul depozitului bancar este legat de faptul că banca nu poate lua ca angajament legal de plată, în favoarea unui terț, propriile sale pasive. Acest neajuns poate fi evitat dacă depozitul este constituit la altă bancă. Banca la care există acel depozit poate emite o garanție în favoarea băncii care acordă împrumutul. Acest proces este, însă, dificil și costisitor.

Avantaje. În cazul în care depozitul se constituie la o altă bancă, în vederea emiterii de către aceasta a unui angajament de plată în favoarea băncii creditoare, sunt utilizate de fapt 2 garanții:

– garanția reală – depozitul bancar constituit la o terță bancă în vederea asumării angajamentului de plată față de banca creditoare;

– garanția personală – garanția de plată, document prin care banca depozitară se angajează să plătească băncii creditoare, în cazul în care debitorul respectiv nu va rambursa creditul. Această garanție de plată se regăsește sub forma scrisorii de garanție bancară de rambursare a creditului.

Depozitul bancar este ușor de evaluat (dacă nu este un depozit în altă monedă) și nu este dificil de încasat, în cazul în care debitorul nu plătește ratele scadente.

Dezavantaje. În evaluarea cheltuielilor bancare asociate constituirii depozitului și emiterii garanției, pot apare dificultăți care conduc la creșterea costurilor creditului.

Scrisoarea de garanție bancară.

Scrisoarea de garanție bancară este cea mai sigură garanție pe care o poate accepta o bancă comercială și constă în garanția dată de o bancă pentru un agent economic al său care derulează un contract de afaceri cu alți agenți economici sau un contract de împrumut cu o altă bancă.

Scrisoarea de garanție bancară este deosebit de sigură deoarece angajează răspunderea solidară a băncii pentru neachitarea obligațiilor celui garantat .

Pentru ca o garanție bancară să fie luată în calcul trebuie să aibă specificate următoarele:

denumirea și sediul băncii garante;

denumirea și sediul persoanei garante;

denumirea și sediul beneficiarului de garanție;

obiectul garanției;

valoarea garanției;

termenul și condițiile de plată

durata de valabilitate a garanției și eventualele condiții de prelungire a valabilității;

să fie datată și semnată de către persoanele împuternicite să gajeze banca emitentă.

Dacă nu sunt respectate aceste condiții, garanția nu poate fi luată în considerație.

Ipoteca

Ipoteca este una din formele de garantare cele mai utilizate. Servește la garantarea obligațiilor debitorului față de creditorul său printr-un bun imobil din propriul său patrimoniu, anume desemnat pe cale legală în acest scop.

Ipoteca se materializează printr-un contract de ipotecă, care este un contract accesoriu la contractul de creditare.

Garantarea plății prin ipotecă, în esență, constă în aceea că, dacă la scadență debitorul nu rambursează ratele și obligațiile aferente, banca creditoare, în favoarea căreia a fost constituită ipoteca, poate cere vânzarea bunului ipotecat, iar din suma obținută să-și acopere creanța.

În timp ce preluarea unei proprietăți, derivată din garanția principală a creditorului, este un proces lent, proprietățile închiriate în sistem leasing limitează folosirea proprietății și reduc posibilitatea de vânzare.

Avantaje. Procesul preluării în garanție este bine cunoscut; banca este protejată; proprietatea ipotecată în favoarea băncii nu poate fi vândută; garanția este ușor de identificat.

Potrivit prevederilor Codului Civil Român obiect al ipotecii îl pot constitui numai bunurile imobile respectiv clădirile de orice fel și terenurile. Bunul ipotecat se ia în calculul garanției creditului în funcție de valoarea înscrisă la organele financiare pentru imobile aparținând persoanelor fizice, sau în funcție de valoarea de înregistrare în evidența contabilă pentru imobile aparținând persoanelor juridice.

Înscrierea ipotecii conservă dreptul de ipotecă timp de 15 ani de la data înregistrării, după care se perimă. Stingerea ipotecii se realizează în principal odată cu plata ultimei rate scadente a creditului garantat cu ipotecă. Numai după achitarea tuturor sumelor rezultate din creditul acordat banca va putea comunica la notariat solicitarea sa de radiere a ipotecii.

Gajul.

Gajul, spre deosebire de ipotecă, presupune înstrăinarea bunului și constă în remiterea de către debitor în favoarea creditorului a unui bun mobil care, în cazul în care datoria nu va fi achitată la scadență, va fi vândut și, din banii obținuți se va acoperi datoria debitorului.

Contractul de gaj este un contract accesoriu pentru că implică o obligație principală pe care o garantează, el urmând soarta acesteia în ceea ce privește existența și stingerea sa. Totodată este un contract unilateral, deoarece creează obligații numai în sarcina debitorului gajist, respectiv de a păstra bunul și de a-l restitui după ce a fost plătit efectiv.

Legislația din țara noastră permite următoarele tipuri de gaj:

gajul cu deposedare;

gajul fără deposedare;

gajul creanță.

a) Gajul cu deposedare .

Gajul cu deposedare se mai numește și amanet și presupune deposedarea bunului mobil al constituitorului și depunerea acestuia în seifurile băncii. Se va materializa printr-un contract de garanție mobiliară și este specific unor bunuri mobiliare de volum mic și valoare mare(obiecte din aur, pietre prețioase, tablouri).

b)Gajul fără deposedare.

Gajul fără deposedare este o modalitate de garantare care nu presupune deposedarea proprietarului de bunurile gajate. Se va materializa printr-un contract de garanție mobiliară semnat de bancă și constituitorul gajului pentru a putea fi opozabil.

c) Gajul creanță.

Gajul creanță este o formă de garantare care pentru a putea fi acceptată de către bancă trebuie să fie:

certă, adică să nu comporte discuții din punct de vedere juridic;

lichidă, adică să fie determinată exact valoarea ei;

exigibilă, adică să fie localizată în timp la o dată scadentă și să nu comporte discuții concomitent cu încheierea contractului de gaj;

creanță, adică se va menționa creanța gajată – temeiul juridic al acesteia, beneficiarul creanței și taxa de plată a acesteia, momentul în care constituitorul va preda băncii înscrisul original al creanțe1or gajate.

2.2.3. ASIGURAREA ACTIVELOR LUATE ÎN GARANȚIE

În scopul diminuării riscului în activitatea de creditare, banca va solicita beneficiarilor de credite să asigure la societăți de asigurare-reasigurare bunurile aduse în garanție. După semnarea contractului de credite între bancă și împrumutat înainte de a angaja efectiv creditul, împrumutătorii vor arăta băncii polițele de asigurare (în original) pentru bunurile cu care au garantat creditele obținute de la bancă.

Bunurile vor fi asigurate pe toată perioada de creditare, pentru riscurile specifice fiecărei categorii., la valoarea de piață, reală, care trebuie să fie cel puțin valoarea cu care acestea au fost luate în calculul garanției creditelor.

Banca va accepta numai polițe de asigurare emise de societăți de asigurare-reasigurare agreate de aceasta.

Se va acorda o atenție deosebită modului de calcul al despăgubirii, deoarece valoarea acesteia este în cele mai multe cazuri mai mică decât valoarea asigurată.

Polițele de asigurare în original vor fi păstrate la bancă pe toată durata creditării până la rambursarea integrală a creditului și a dobânzilor aferente, ofițerii de credite urmărind în permanență reînoirea acestora, achitarea de către împrumutat a primelor de asigurare precum și menținerea unei valori asigurate cel puțin egală cu suma împrumutului rămas de rambursat.

2.3.CONTROLUL ȘI SUPRAVEGHEREA BANCARĂ

2.3.1. VERIFICAREA UTILIZĂRII GARANȚIEI CREDITULUI

Banca are dreptul să verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituie și păstrează garanțiile creditelor, respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării rambursării la scadență a creditelor și plata dobânzilor datorate bancii.

Unitățile bancare teritoriale vor urmări ca beneficiarii de credite (persoane juridice) să prezinte băncii, în mod periodoc, următoarele documente:

– balanța de verificare pentru luna expirată;

– rezultatele financiare, situația patrimoniului și situația încasărilor, plăților în valută;

– raportul de gestiune, bilanțul contabil și anexele la acesta;

– bugetul de venituri și cheltuieli întocmit conform precizărilor MF și fluxul de lichidități prognozat;

– proiecția surselor și a utilizării acestora, în cazul creditelor pentru investiții;

– orice alte documente privind bunurile cumpărate sau realizate din credit, garanțiile creditului sau activitatea desfășurată de împrumutat.

Ofițerii de credite trebuie să urmărească respectarea următoarelor oblgații ce revin împrumutatului prin contractul de credite:

– respectarea destinației creditelor prin utilizarea acestora numai în scopurile pentru care au fost aprobate;

– plățile din credite se vor efectua sub control banacr, pe bază de documente legale;

– reflectarea corectă și la zi în evidența contabilă a operațiunilor legate de utilizarea și rambursarea creditelor, achitarea dobânzilor și comisioanelor aferente acestora;

– concordanța datelor din evidențe cu cele efectiv constatate pe teren;

– menținerea și consolidarea capacității de plată a împrumutatului, a bonității acestuia pe tot parcursul procesului de creditare;

– analiza permanentă a acoperirii cheltuielilor din veniturile realizate și menținerea unui grad acceptabil de rentabilitate;

– prevederea în bugetul de venituri și cheltuieli și în fluxul de lichidități al împrumutatului a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de credit scadente și a dobânzilor aferente;

– aducerea la cunoștința băncii a modificărilor intervenite în structura organizatorică și activitatea desfășurată;

– păstrarea în conturile deschise la bancă a disponibilităților bănești rezultate din activitatea desfășurată;

– de a comunica băncii dacă a deschis conturi curente sau conturi de împrumuturi la alte societăți bancare și volumul activității derulate prin aceste conturi.

Lunar, în 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele în drept a situațiilor contabile periodice, ofițerii de credite vor efectua verificarea garanției tuturor creditelor acordate agenților economici prin conturile separate de împrumut.

Verificarea garanției creditelor se efectuează atât faptic prin constatări la fața locului, cât și scriptic pe baza datelor din evidențele agenților economici și ale băncii.

Ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe trimestru se efectuează verificarea faptică la fața locului asupra existenței, integrității și condițiilor de păstrare a bunurilor luate în garanție precum și respectarea obligației de reînoire a contractelor de asigurare în situația în care durata de creditare este mai mare decât cea de asigurare.

Cu ocazia verificării faptice a garanției creditelor, ofițerii de credite vor urmări:

– gradul de utilizare a capacităților de producție, întreținerea și funcționarea utilajelor, instalațiilor și a celorlalte utilități din dotare;

– modul de realizare a programelor de producție, de reînoire tehnologică și prevenire a poluării mediului;

– starea generală a companiei împrumutate, poziția față de piețele de aprovizionare și desfacere, accesul la căile de transport și celelalte elemente de infrastructură;

– realizarea veniturilor nete estimate pentru rambursarea creditelor și plata dobânzilor aferente în cazul creditelor acordate persoanelor fizice independente, asociațiilor familiale, producătorilor agricoli individuali sau asociați și populației.

Verificarea scriptică a garanției creditelor se efectuează lunar asupra evidenței tehnico-operative și contabile a agenților economici beneficiari de credite, urmărindu-se:

– concordanța datelor din documentele justificative prezentate de împrumutat cu destinația creditului înscrisă în contractul de împrumut și scopul plății înscris pe ordinul de plată;

– reflectarea corectă în evidență a bunurilor ce constituie garanția creditelor acordate;

– concordanța datelor din evidență cu cele efective constatate pe teren;

– respectarea graficelor de acordare și rambursare a creditelor, achitarea dobânzilor și plata comisioanelor;

– analiza realizării fluxului de lichidități și a prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli comparativ cu cele planificate și prognozate;

– realizarea producției, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor contractate la termen și în condițiile de calitate prevăzute;

– amânările și refuzurile la plată a contravalorii produselor livrate și cauzele acestora;

– încadrarea valorică a lucrărilor de investiții în documentația tehnică admisă la finanțare.

Verificarea garanției creditelor se va efectua numai asupra bunurilor care au fost acceptate drept garanție a creditelor.

Ofițerii de credite vor întocmi, pentru fiecare client la care s-a efectuat verificarea scriptică și/sau faptică a garanției creditelor, o notă privind principalele aspecte constatate în urma controlului.

2.3.2. SUPRAVEGHEREA BANCARĂ

În vederea asigurării rambursării la termen și integral a creditelor acordate, unitățile bancare vor supraveghea pe întreaga perioadă de utilizare până la rambursarea creditelor, dobânzilor și comisioanelor respectarea de către împrumutat a tuturor clauzelor prevăzute în contract.

Obligația de maximă răspundere este legată de urmărirea și verificarea permanentă a bonității împrumutatului pe tot parcursul peroadei de creditare.

O atenție deosebită va fi acordată modului cum se elaborează bugetul de venituri și cheltuieli.

În cazul furnizării de către împrumutat a unor date nereale, unitățile bancare vor putea anula sau reduce cuantumul creditelor aprobate după expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile care, va fi comunicat în scris împrumutatului.

În cazul în care împrumutatul a încălcat prevederile contractului de împrumut sau dacă situația economică și financiară este compromisă, banca va lua măsurile de întrerupere imediată a creditului.

2.4.SCADENȚAREA, SUPLIMENTAREA, RESCADENȚAREA ȘI RAMBURSAREA CREDITELOR

Scadențarea creditelor.

Pentru toate categoriile de credite ce se acordă de bancă se stabilesc scadențe certe care se înscriu în contractele de credit încheiate cu beneficiarii.

Scadențele se stabilesc prin negociere între clienți și bancă având la bază evoluția veniturilor.

Creditele pentru stocuri, cheltuieli și alte active constituite temporar se scadențează în funcție de termenele de livrare și încasarea contravalorii stocurilor respective.

Creditele pentru producția de export se scadențează în funcție de creditele de încasat din contractele externe de livrare și a modalităților de plată utilizate.

Suplimentarea creditelor.

Suplimentarea creditelor se poate face în următoarele situații:

– veniturile ce urmează a fi realizate de împrumutat permit rambursarea întregului credit inclusiv suplimentul solicitat;

– garanțiile deja constituite sau cele constituite plus cele oferite cu noua solicitare acoperă 120% creditul pe rol plus cel suplimentar și dobânda aferentă.

Pentru fiecare caz în parte se va întocmi act adițional la contractul de credit.

Rescadențarea creditelor.

La cererea agenților economici în cazuri bine justificate economic, banca poate rescadența ratele de credite în sensul amânării sau prelungirii termenului de rambursare al unei rate sau al întregului credit fără a depăși termenele maxime de creditare stabilite pentru fiecare din categoriile de credite.

Un credit poate fi rescadențat cel mult de două ori până la rambursarea integrală la cererea împrumutatului depusă cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de scadență în următoarele condiții:

– imposibilitatea achitării ratei se datorează unei cauze obiective justificate economic acceptate de bancă;

– noul termen se încadrează în durata maximă de creditare prevăzută pentru categoria de credite respective;

– ratele și termenele rescadențate vor fi consemnate într-un act adițional la contractul de credite.

Rambursarea creditelor.

La scadențele stabilite în contractele de credite încheiate de bancă cu împrumutații, creditele devin exigibile și trebuie rambursate.

Creditele acordate prin conturi separate de împrumut se rambursează la termenul și în sumele prevăzute în contractul de împrumut din disponibilitățile existente în contul curent, prin debitarea acestuia în corespondență cu contul separat de împrumut pe bază de ordine de plată emise de clienți sau de note contabile întocmite de ofițerii de credite.

În situația în care în contul curent se acumulează încasări de sume rezonabile, banca, de comun acord cu clientul, va putea utiliza aceste disponibilități pentru rambursarea cu anticipație a creditelor din conturile separate de împrumut, pe bază de ordine de plată emise de clienți sau de note contabile întocmite de ofițerii de credite.

Când disponibilitățile din contul curent sunt insuficiente pentru rambursarea ratei scadenței, diferența nerambursată se trece la credite restante.

În cazul agenților economici care înregistrează datorii restante din credite și dobânzi, banca va proceda la declararea acestora în incapacitate de plată și va trece la executarea silită potrivit legii.

CAPITOLUL III. ANALIZA CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ A PLASAMENTELOR ȘI A RESURSELOR DE CREDITARE

3.1. URMĂRIREA, EVIDENȚA ȘI ANALIZA CREDITELOR ȘI A RESURSELOR DE CREDITARE

Principalele operații de plasament ale unei bănci comerciale sunt, în ordinea importanței, următoarele:

– creditarea agenților economici prin acordarea de credite în lei sau valută, pe termen scurt, mediu sau lung. Deși deține ponderea cea mai mare în ansamblul plasamentelor băncii, creditarea agenților economici este segmentul de activitate cu cel mai înalt grad de risc;

– depozitele interbancare prin plasarea în lei și în valută sub formă de depozite la băncile din România sau din străinătate pe diferite perioade de timp. Aceste plasamente au un grad mare de siguranță, riscul fiind minim;

– plasamente pe piața titlurilor de valori, de regulă titluri de stat cum sunt obligațiunile cu dobândă fixă emise de MF. La aceste obligațiuni dobânda este foarte atractivă, iar riscul este mic. Pe măsura dezvoltării pieței monetare, plasamentele specifice scontului, certificatelor de depozit și efectelor de comerț, vor deține o pondere tot mai mare în plasamentele pe termen scurt ale băncii.

Depozitele clienților reprezintă o sursă majoră de fonduri pentru bancă. Fondurile deponenților pot fi utilizate pentru acordarea de credite, iar dobânda plătită de clienții care au luat cu împrumut sume de bani constituie o sursă care poate fi utilizată pentru acoperirea costurilor și creșterea profitului băncii.

Pentru a-și controla veniturile și cheltuielile banca dorește informații precise și la zi. Pentru a fi utile, informațiile trebuie să fie primite și monitorizate periodic spre a fi actualizate și în același timp trebuie să ajungă rapid la bancă pentru a putea să se acționeze pe baza lor. Totodată este necesar ca informația să fie corectă și să aibă o semnificație economică.

Pentru a investi eficient, banca are nevoie de informații referitoare la lichiditate, profitabilitate, risc, perioada de timp, rezervele de capital.

Procesul de atragere a resurselor temporar disponibile, din economie, și plasarea acestora sub formă de credite, se realizează pe baza prevederilor planului de credite și a resurselor de acoperire ale acestora elaborat de bancă.

Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora se efectuează anual și trimestrial, la nivelul sucursalelor județene și centralizat pe ansamblul băncii. La nivelul fiecărei unități bancare se întocmește zilnic balanța resurselor de acoperire a creditelor acordate, iar în caz de excedent, aceste resurse pot fi acordate altor unități bancare pe termen foarte scurt.

Sursele de date și informații utilizate în procesul de fundamentare și elaborare a analizei cantitative a creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora sunt:

a) prognozele de date;

b) programele economice prioritare la nivel macroeconomic;

c) cerințele economiei naționale;

d) strategia de dezvoltare a băncii;

e) politica proprie a băncii în domeniul creditării;

f) propunerile sucursalelor județene.

La elaborarea prognozelor de date se ține seama de:

– analiza realizărilor pentru perioadele anterioare, de regulă 3 ani anteriori;

– situația unor indicatori specifici la nivel macroeconomic și județean privind atât evoluția și tendințele economiei reale (PIB, producția, exportul, importul, starea balanței comerciale și de plăți), cât și ai unor indicatori ai politicii monetare (evoluția indicelui prețurilor, inflația, dobânda, masa monetară cu componentele sale de bază, rata de schimb a monedei naționale față de principalele valute);

– situația unor indicatori ai băncii, atât în ceea ce privește situația economico-financiară a clienților, cât și a unor indicatori proprii ai băncii referitori la nivelul creditelor și resurselor, maturitatea acestora, asigurarea creșterii creditelor pe seama resurselor atrase de la clientelă, creditele restante și dobânzile neîncasate, calitatea portofoliului de împrumuturi.

În cadrul politicii băncii se vor avea în vedere nivelul și structura creditelor și resurselor de acoperire ale acestora, politica dobânzilor, nivelul comisioanelor, baza de clienți.

Pe baza acestor date Centrala băncii elaborează nivelurile orientative de plan pe anul următor care, după aprobarea de către conducerea băncii, vor fi defalcate și comunicate sucursalelor judsețene.

Compartimentele de coordonare din sucursalele județene elaborează proiectul programului de credite la nivel de sucursală județeană pe anul următor cu defalcare pe trimestre. Sucursalele județene vor include pe lângă activitatea proprie și pe cea a agențiilor din subordine deoarece acestea din urmă nu întocmesc proiecte de plan separate.

În proiectele planurilor de credite, sucursalele județene ale băncii vor include volumul total de credite în lei și valută (în echivalent lei pe baza cursului la data întocmirii situației și în echivalent USD) și al resurselor de acoperire ale acestora, pe termen scurt, mediu și lung, pentru toți clienții băncii.

Se va analiza creșterea sau reducerea volumului creditelor în anul de plan față de nivelul realizat pe anul în curs, atât în lei cât și în valută, precum și acoperirea cu resurse de creditare corespunzătoare ale acestora.

Volumul total al creditelor în lei și valută propuse pe anul următor se va corela cu volumul resurselor de creditare la nivelul sucursalei județene, stabilindu-se excedentul sau deficitul de resurse, separat pentru activitatea de creditare în lei și separat pentru cea în valută.

Disponibilitățile la vedere vor fi utilizate ca resurse pentru acoperirea unor împrumuturi pe termen de peste 90 de zile în proporție de 30% din soldul mediu al acestor disponibilități pe ultimele 12 luni.

Planul anual de credite se supune analizei și aprobării Comitetului director al sucursalei, după care se remite însoțit de un raport al Comitetului director la Direcția de Politici și Risc de Credite din cadrul Centralei băncii.

Pe baza propunerilor sucursalelor județene coroborate cu informațiile rezultate din sursele de date la nivel central, Centrala băncii va elabora proiectul planului anual de credite și al resurselor de acoperire ale acestora cu defalcare pe trimestre pe ansamblul băncii.

După aprobarea de către organele competente a planului de credite anual, se face repartizarea volumului de credite și a resurselor de acoperire ale acestora pe sucursale județene, comunicându-se plafonul de credite care nu poate fi depășit nici pe total și nici pe structură.

Sucursalele județene vor transmite agențiilor și punctelor de lucru din subordine comunicările de plafoane.

În ceea ce privește analiza calității portofoliului de împrumuturi și clasificarea creditelor existente în sold, această analiză este necesară pentru stabilirea provizioanelor specifice de risc.

Analiza calității portofoliului de credite se referă la cele 5 categorii de credite:

– categoria A (între 45-50 puncte):credite standard acordate agenților economici care desfășoară o activitate economico-financiară profitabilă având toate condițiile care să le permită rambursarea la termen a ratelor scadente și a dobînzilor bancare;

– categoria B (între 26-40 puncte):credite de supravegheat sau în observație acordate agenților economici cu o bună situație economico-financiară în prezent dar, pentru perioadele următoare nu sunt condiții de menținere a indicatorilor de bonitate la același nivel;

– categoria C (între 11-25 puncte):credite substandard acordate agenților economici care au în prezent o situație economico-financiară satisfăcătoare, dar în perioada următoare au tendințe de înrăutățire a indicatorilor de bonitate;

– categoria D (între 1-10 puncte):credite îndoielnice acordate agenților economici cu performanțe financiare scăzute, existând riscul nerestituirii ratelor scadente și plății dobânzilor aferente;

– categoria E (0 puncte):pierdere, agenții economici desfășoară o activitate nerentabilă.

Concluziile rezultate din analiza calității portofoliului de credite vor fi avute în vedere la acordarea de noi credite în perioadele următoare, astfel:

a) pentru clienții care în urma analizei au fost încadrați în categoria A, aprobarea creditelor solicitate de aceștia incumbă un risc acceptabil pentru bancă;

b) în cazul clienților din categoriile B,C, decizia de aprobare a creditelor are suficiente argumente favorabile dar și unele motive de îngrijorare, mai ales în ceea ce privește perspectiva viitoare a activității economico-financiare a acestora;

c) aprobarea unor credite pentru clienții din ultimele două categorii incumbă riscuri majore pentru bancă, în cazul împrumutaților din categoria D și chiar înregistrarea de pierderi datorită imposibilității rambursării ratelor scadente și plății dobânzilor datorate, în cazul clienților din categoria E.

3.2.ETAPELE ACORDĂRII CREDITELOR DE CĂTRE BANCA TRANSILVANIA

În conformitate cu obiectul său de activitate, Banca Transilvania acordă credite clienților săi cu luarea în considerație a aspectelor ce țin de economia de piață.

Banca poate acorda credite pe termen scurt, mediu și lung sau linii de credite. În acordarea creditelor trebuie să se țină seama de următoarele principii :

Operativitate maximă

Credite acordate unui singur debitor (client definit ca la art.3, pct.u din Legea bancară nr.58/ 1998) se vor limita conform cerințelor prudențiale prevăzute în reglementările BNR.

Creditele se acordă pe bază de garanții , acestea pot fi:

Scrisori de garanție bancară

Depozit bancar (la Banca Transilvania sau la altă bancă cu condiția cesiunii acesteia în favoarea Băncii Transilvania

Ipoteca

Gajul cu deposedare (inclusiv a obiectelor de artă sau din metale prețioase care vor fi păstrate în tezaurul băncii)

Gajul fără deposedare

Alte garanții

Manifestarea prudenței în acordarea creditelor atât în ce privește bonitatea clientului cât și a motivației creditului (acordarea de credite în conformitate cu statutul societății).

Dobânzile practicate de bancă sunt cele aprobate de Comitetul de Direcție al Băncii și transmise prin Decizii ale Președintelui. Algoritmul de calcul al dobânzilor precum și a penalităților pentru neplata dobânzilor la scadență, este cel aprobat de Comitetul de Direcție din 14.01.1999 și prezentat în Anexa 9.

Pentru clienții deosebiți, Comitetul de Direcție al băncii poate aproba reduceri de comisioane și discounturi în limita a 5 % negociabil față de dobânda practicată unitar de bancă.

Pentru aceeași categorie de clienți, în vederea accesului rapid al clientului la credite, Comitetul de Direcție poate dispune proceduri simplificate și urgente.

Facilitățile se vor acorda clienților care au dovedit bonitate și fidelitate față de bancă ținându-se cont de mărimea rulajului în lei și / sau valută.

Competenta de aprobare a creditelor acordate persoanelor aflate în relații speciale cu banca așa cum sunt ele definite în Norma BNR nr.8/1999, este la nivelul Consiliului de Administrație. La baza aprobării va sta un raport întocmit de Direcția Credite, care va cuprinde descrierea naturii relației speciale în cauză ,analiza tranzacției,a situației financiare și a bonității persoanelor aflate în relații speciale cu banca.

Banca abordează creditarea ca pe un proces complex ce presupune în mod necesar următoarele etape:

Etapa I Negocierea creditelor

Etapa II Contractarea creditelor

Etapa III Aprobarea și acordarea creditelor

Etapa IV Analizarea modului de utilizare a creditului.

ETAPA I – NEGOCIEREA CREDITELOR

Prima etapă în procesul creditării constă în contactul informativ al moderatorului cu solicitantul de credit. Din prima discuție care are loc trebuie să rezulte răspunsul la următoarele obiective:

Identitatea solicitantului, aflat în urma întrebărilor:

“ Cine sunteți dumneavoastră? “

“ Ce obiective urmăriți? “

“Ce perspective vedeți în volumul activității desfășurate și a situației de pe piață ?”

“ Cine sunt acționarii?”

“ Cine sunt conducătorii?”

“ Cine sunt membrii Consiliului de Administrație?”

“ Cum este managerul “vârsta?”

”sănătatea?”

“ calificarea?”

“ Cine este succesorul?”

“ Abilitatea în afaceri? “

“ Mijloacele și posibilitatea firmei?”

“ Scopul și obiectul de activitate?”

“ Scopul și justificarea creditului?”

“ Ce garanții pot fi prezentate?”

Pe baza răspunsurilor date și a părerii pe care și-o formează moderatorul, negocierea va continua sau se va opri la această discuție. În cazul în care discuția va continua se vor întocmi și prezenta următoarele documente:

Cerere de credit ;

Bilanțul contabil (Contul de Profit si Pierdere);

Ultima balanță de verificare :Studiul de fezabilitate pentru creditele de investiții;

Copia licenței de import – export;

Alte documente considerate a fi necesare de către moderatorul de credite.

ETAPA II – CONTRACTAREA CREDITELOR

La început, se va determina volumul de credite pe baza analizei indicatorilor economico-financiari și a previzionărilor pe perioada creditărilor. În cadrul acestei determinări un loc important îl va ocupa strategia de marketing a firmei.

Planul de afaceri trebuie să cuprindă o analiză în care să se urmărească cel puțin următoarele :

– eventualii concurenți în aceeași activitate ;

– eventualele amenințări ale noilor intrați pe piață ;

– beneficiarii , luându-se în considerare necesarul și puterea de cumpărare;

– substituirea – înlocuirea produselor cu altele de pe piețe ;

– furnizorii – cine sunt, ce credibilitate au.

Pentru instrumentarea dosarului de credite se va întocmi o documentație care va cuprinde următoarele elemente pe lângă cele cerute mai sus:

analiza bonității clientului;

analiza operațiilor și înscrierea ipotecii și a gajului la Notariatul de Stat;

asigurarea garanțiilor la o societate de asigurări autorizată.

Clientul va fi obligat , printr-o prevedere în contractul de credit să asigure bunurile aduse în garanție și cele realizate din creditul acordat și să reînnoiască la timp asigurările până la plata integrală a sumelor datorate.

Etapa se finalizează cu încheierea contractului de credite.

ETAPA III – APROBAREA, ACORDAREA ȘI ANGAJAREA CREDITELOR

Aprobarea

În Banca Transilvania, aprobarea creditelor este dată de organismele colective de conducere specifice :

Comiteul de Credit și Risc din Succursale;

Comitetul de Credite din Centrală;

Comitetul de Direcție.

Competențele, organizarea si funcționarea acestor organisme sunt cele prevăzute în regulamentele proprii, aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii.

Aprobarea creditului va fi comunicată în scris clientului în mod operativ , comunicarea va cuprinde și eventualele condiții suplimentare care trebuie să le mai îndeplinească până la angajarea creditului.

Acordarea

După aprobare până la îndeplinirea tuturor condițiilor de către client , creditul se definește ca fiind acordat.

Angajarea creditului

După îndeplinirea de către client a tuturor condițiilor cerute de către bancă, creditul trece în faza de angajare.

Angajarea propriu-zisă a creditului, constă în creditarea contului de disponibil al clientului.

Urmărirea utilizării acestuia, conform destinației, este sarcina moderatorului de credite care a instrumentat dosarul (sau a altei persoane abilitate în lipsa acestuia). Pentru ducerea la îndeplinire a sarcinii de mai sus, în cazul creditelor pe obiect, moderatorul de credite sau persoana abilitată va solicita operatorilor de ghișeu, ca plățile din credit să se facă numai în baza semnăturii puse pe documentul de plată prezentat de client (exemplarul care rămâne la bancă ).

Plățile din credit se vor face numai prin virament în cont. Verificarea și validarea acestor plăți cade în sarcina operatorului de ghișeu.

Eliberarea de numerar, pentru sumele provenite din credit, se va putea face numai pentru creditele acordate cu destinația achiziții de la persoane fizice pe baza aprobării, sub semnătura șefului serviciu credite, pe documentul de ridicare numerar.

Un exemplar original din contractele de credite, contractele de garanții imobiliare sau convenții de gaj, pe durata creditării, precum si inventarul acesteia se păstrează de Șeful Serviciului Credite, (în lipsa acestuia de către Director sau Directorul Adjunct), în case de fier sau fișete metalice.

În cazul în care clauzele contractuale nu vor fi respectate de către client, banca poate lua următoarele măsuri:

– sistarea temporară sau definitivă a creditului;

– reducerea plafonului și a limitei de creditare;

– declararea creditului scadent anticipat și încasarea tuturor dobânzilor și a comisioanelor aferente;

– recuperarea creditului din contul de disponibil;

– valorificarea garanțiilor ;

– executarea silită

– declanșarea procedurii de lichidare judiciară.

ETAPA IV – ANALIZA MODULUI DE UTILIZARE A CREDITULUI

Serviciul credite va urmări dacă creditul a fost utilizat pentru scopul pentru care a fost solicitat. De asemenea, se va urmări în permanență modul în care beneficiarul de credite își desfășoară activitatea în bancă, dacă ratele scadente au fost rambursate la timp și dacă se încasează lunar.

Se va urmări rulajul prin bancă a contului curent astfel încât la o eventuală diminuare sau stagnare să se analizeze motivele și să se facă o analiză complexă.

Urmărirea utilizării creditelor se va face de către fiecare moderator prin deplasări periodice la sediul firmei. Aici se vor verifica următoarele:

concordanța dintre utilizarea creditului cu obiectivul solicitării;

se va face analiza economico-financiară pe baza ultimei balanțe de verificare;

trimestrial, moderatorul de credite verifică prin deplasare la fața locului existența, integritatea și modul de conservare a garanțiilor, cu această ocazie întocmește Nota de constatare care este semnată de moderator și client (sau custodele garanției). Nota de constatare se atașează la dosarul de credit al clientului .

3.3. RECUPERAREA CREDITELOR ȘI A DOBÂNZILOR RESTANTE

Pentru recuperarea creditelor și dobânzilor restante precum și a altor debite, fiecare sucursală va desemna o comisie de recuperare a debitelor formată din:

șef serviciu credite;

consilier juridic;

moderator credite;

Comisia va acționa în conformitate cu normele cadru de creditare, cu contractul de credite și cu normele legale în vigoare.

Prima atenționare cu privire la o eventuală problemă ce s-ar ivi cu privire la greutăți în recuperarea creditelor și a dobânzilor este neachitarea la timp a dobânzii. Comisia de recuperare a debitelor va lua imediat măsuri, de la primul semnal de eventuală incapacitate de rambursare prin:

– deplasări la sediul debitorului;

– analiza utilizării creditelor ;

– analiza posibilităților de rambursare pe baza documentelor prezentate de debitor, inclusiv în cash-flow previzionar, întocmit de moderatorul de credite;

– verificarea garanțiilor luate atât ca valoare cât și ca stare fizică;

– eventuala completare cu garanții suplimentare;

– verificarea asigurării bunurilor.

În conformitate cu contractul de credite – bunurile cumpărate din credit vor fi cuprinse în garanția acestuia. La această situație, se va înscrie gajul asupra acestor bunuri.

Se va insista asupra asigurării bunurilor cumpărate din credit la o societate de asigurare autorizată în România, indiferent dacă acestea vor fi gajate sau nu;

Va fi atenționată conducerea firmei asupra faptului că Banca poate bloca contul în ceea ce privesc plățile.

În cazul liniei de credite se va urmări reducerea acesteia până la un nivel asiguratoriu pentru bancă.

Comisia de recuperare a debitelor va lua măsuri juridice în cazul în care prin acționare pe cale amiabilă, debitul nu poate fi recuperat.

De la caz la caz, creditul va fi declarat scadent și se vor lua măsuri legate de recuperarea inclusiv executarea silită a garanțiilor.

Directorul sucursalei și șeful serviciului de credite se vor preocupa îndeaproape de acțiunile de recuperare astfel încât timpul de recuperare să fie cât mai scurt.

Măsurile de recuperare, inclusiv cele juridice se vor efectua cât mai discret, aceasta pentru protecția băncii.

Pentru clienții cu hotărâri judecătorești definitive, de executare silită, la închiderea operațiunii de recuperare se vor lua în calcul pagubele provocate pe perioada de la data sistării calculului până la data recuperării.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT PE TERMEN SCURT DIN FONDURI BERD

Compartimentul "Credite" primește de la agenții economici care doresc un împrumut pe termen scurt:

– cererile de credite,

– însoțite de balanța de verificare pe ultima lună (Anexa nr.11),

– bilanțul contabil al anului (semestrului) expirat (Anexa nr.10),

– planul de trezorerie,

– bugetul de venituri și cheltuieli și cash flow-ul pe întreaga perioadă de creditare solicitată,

– dovada bunurilor aduse în garanție

Societățile comerciale care solicită acordarea unui credit trebuie să depună la bancă un dosar juridic care să cuprindă :

statutul societății;

contractul de societate;

sentința judecătorească;

codul fiscal;

certificatul de înmatriculare;

acte adiționale ulterioare;

autorizațiile de funcționare.

Dacă dosarul juridic este corespunzător se trece la următoarea etapă – analiza documentelor contabile.

Pe baza acestor documente contabile se întocmește un studiu al istoricului activității sau de fezabilitate pentru o activitate nouă. Acest studiu este realizat de experți care, ulterior, întocmesc raportul de evaluare al bunurilor primite drept garanție, în vederea acordării creditului.

În cazul în care clientul are relații cu alte bănci, se solicită de către bancă și extrase de cont privind împrumuturi de la alte bănci.

Ofițerul de credite mai întocmește o serie de referate, cum sunt: referat privind activitatea firmei și activitatea conducerii pe baza CV-ului administratorului sau acționarului majoritar, în 6 exemplare, dintre care un exemplar merge la serviciul "Credite", iar 5 exemplare sunt pentru membrii Comitetului de Credite; referat privind riscul de mediu (un exemplar) care merge la serviciul "Credite".

Toate acestea se întocmesc până la aprobarea creditului. După aprobare se întocmesc contractele de garanție: contractele de gaj (garanții mobiliare) în 4 exemplare, dintre care unul merge la Registrul de Gajuri, unul la client, iar 2 rămân la bancă (Anexa nr.3); contractele de ipotecă (garanții imobiliare) în 5 exemplare, dintre care unul merge la notariat, unul la judecătorie, unul la client, predat sub semnătură, iar 2 rămân la bancă; polițele de asigurări la societățile agreate de bancă în 3 exemplare: originalul rămâne la bancă, un exemplar rămâne la societatea de asigurare și un exemplar la client.

Pe baza tuturor acestor documente, ofițerul de credite întocmește nota de analiză și propuneri și nota de relații.

Aceste documente se înaintează Comitetului de Credite al Sucursalei sau Centralei (în funcție de competența de aprobare) care, aprobă sau nu acordarea creditului.

După aprobare se întocmește contractul de credit în 3 exemplare, dintre care 2 rămân la bancă, iar unul la client, predat sub semnătură de preluare (Anexa nr.2). Un exemplar din contractul de credit împreună cu contractul de asigurare al bunurilor puse drept garanție și un exemplar din contractul de ipotecă a acestora se predau "împrumutatului" și 2 rămân "băncii", din care unul se depozitează în tezaurul băncii.

În baza contractului de credit se introduc datele în calculator în vederea gestionării creditului, respectiv:

– înregistrarea garanțiilor;

– înregistrarea graficului de rambursare;

– înregistrarea nivelului dobânzii și a comisioanelor.

Ofițerul de credite va gestiona în continuare creditul și va face analize lunare și trimestriale asupra activității clientului pe baza balanței de verificare prezentată periodic de acesta. Va fi urmărită rambursarea creditului conform graficului și recuperarea lunară a dobânzilor.

Dacă clientul folosește modul de decontare în numerar se întocmește borderoul de achiziție și pe baza acestuia are loc ridicarea de numerar.

Compartimentul "Credite" are legături din punct de vedere funcțional și cu compartimentul "Clientelă", căruia îi comunică condițiile de derulare a operațiunilor prin conturile clienților creditați.

Documentele de plăți din credite sunt vizate de compartimentul "Credite", care verifică respectarea încadrării acestora în obiectul de creditare menționat în contractul de credit.

În continuare, voi prezenta analiza unei societăți comerciale care, a solicitat un credit pe termen scurt (durata 1 an) în valoare de 12.000 EURO pentru cumpărare de marfă (reprezentând materie primă).

Banca Transilvania

Program de finanțare BERD a Întreprinderilor mici și mijlocii

Referat de credit

Împrumutat: SC “SELINA” SA

Adresa: loc.Sebiș, str. Crișului nr.70 A, jud. Arad

Telefon: 057- 422071; 095-910242

Contact: Gavra Ovidiu

Domeniul de activitate: Producție și comercializare mobilă lemn

Forma de constituire: Societate pe acțiuni

Număr de angajați (prezent/prevăzut): prezent – 75 prevăzut – 110

Sucursala bancară: ARAD

Inspectorul de credite al băncii: MARTIN DOINA

Consultantul SAS: BUJAKI SANDOR

Data predării: 16. 03.2001

Sursa clientului: Reclamă prin pliante la sediul băncii – client al BT

Rata de schimb aplicată: 1 EURO = 26.000 Lei

Recomandări privind termenii împrumutului:

Durata creditului: 1 an

Perioada de grație: 11 luni

Rata dobânzii: 14 %

Categoria BT de încadrare a creditului: SUBSTANDARD (grupa de bonitate “C” și serviciul datoriei “bun”).

Costurile proiectului: Tabel 4.1

Creditul solicitat se va acorda în lei, într-o singură tranșă, pentru achiziționarea de materie primă.

Suplimentar, materia primă va fi achiziționată și din contribuția în numerar a asociaților din fonduri proprii, înainte de sau cel târziu concomitent cu acordarea împrumutului.

Garanții: Tabel 4.2

Necesarul de garanții este de 43.575 EURO, care include împrumutul, dobânzile primelor trei luni și acoperirea suplimentară de 20%, ajungând la o acoperire de 103% în cazul valorii de lichidare a imobilului ipotecat. Valoarea de lichidare a imobilului este dată prin evaluarea făcută de un expert tehnic în martie 2001.

Imobilul adus în garanție este o construcție din anul 1980 cu destinație industrială care cuprinde: hala de producție, care a fost preluată la privatizarea fabricii în anul 1991, prin desprindere din fostul Combinat de Prelucrarea Lemnului Arad.

Garanțiile se completează cu valoarea DIV-urilor emise, aflate permanent pe circuit la un nivel valoric de 35.000 EURO.

Istoricul afacerii și descrierea proiectului:

Istoricul și descrierea afacerii:

Societatea s-a înființat în 1991, ca urmare a scindării și privatizării fostului Combinat de Prelucrarea Lemnului din Arad (în orașul Sebiș funcționa o secție de producție). Este situată la 80 km de Arad și se întinde pe o suprafață de 20.748 mp, din care 9.980 mp construiți.

Terenul pe care se află amplasată construcția este concesionat pe o perioada de 99 ani pentru care se plătește anual suma de 10.897.960 lei timp de 25 ani .

Gama de produse cuprinde mobilier din lemn corp și modulat sub formă de biblioteci, dormitoare și bucătării.

De la înființare, activitatea firmei a fost producția de mobilă cu desfacere atât pe piața internă cât și pe cea externă, iar din anul 1999 s-a extins exportul. În prezent firma produce mobilier din lemn, corp din stejar și fag. Materia primă (cherestea) se asigură din zonele limitrofe orașului Sebiș pe bază de comenzi prin Direcția Silvică Arad , prin diverse societăți specializate din orașul Sebiș și de la persoane fizice pe bază de contracte de vânzare-cumpărare. Lemnul se achiziționează în stare verde la un preț de 3,5 mil lei/mc. stejar verde și 2,0 mil lei/mc fag verde la care se adaugă costurile ocazionate de procesul de uscare,care sunt de 7-10 mil lei/lună pentru o cantitate de 60 mc/lună . Pentru aceeași cantitate achiziționată în stare uscată costurile cu materia primă ar fi duble, respectiv 7 mil lei/mc. și 4 mil lei/mc..

Transportul este făcut cu mijloace de transport proprii, în medie acesta fiind de aprox.3% din totalul cheltuielilor de exploatare sau prin terțe persoane în situații rare.

Marfa destinată exportului este livrată în loturi, conform comenzilor săptămânale primite de la client. Livrarea se face franco depozitul furnizorului. În acest an volumul livrărilor în EURO se prezintă astfel:

Volumul livrărilor în EURO Tabel 4.3.

Descrierea proiectului:

Proiectul finanțat constă din asigurarea unui capital de lucru care să permită aprovizionarea cu material lemnos pentru o creștere a volumului desfacerii cu până la 50%. Exprimat în cantitate de materie primă, această creștere înseamnă crearea unui stoc tampon de cherestea de minim 250-300 mc. În prezent cifra de afaceri este de aproximativ 700 mil lei și se previzionează 1.050 mil lei realizată în procent de 90% din comerț cu mobilier și 10% din prestări servicii -uscare cherestea.

Necesitatea creșterii capitalului de lucru se datorează cererii crescute din partea clientului extern. Procesul de fabricație a mobilei presupune o primă etapă de pregătire prin uscare a materiei prime care înseamnă o imobilizare de resurse financiare în sumă de aproximativ 800 mil lei pe o perioada de aproximativ 60 – 90 zile.

Calificările și experiența conducerii:

Derularea afacerii este asigurată de dl.Valea Dorel în calitate de director general și dl. Gavra Ovidiu în calitate de director economic.

Ambii au studii superioare, primul este inginer în prelucrarea lemnului cu o vechime în specialitate de 11 ani, iar dl.Gavra este economist cu vechime în specialitate de 13 ani.

De la absolvirea facultăților ambii au lucrat în fostul Combinat de Prelucrarea Lemnului, dl.Valea fiind șef de secție la Sebiș unde a avut ca sarcină principală coordonarea activității celor aproximativ 160 muncitori.

Dl.Gavra timp de trei ani cât a fost angajat al CPL Arad, a desfășurat activitatea de planificare a producției, iar din 1991 are munca de coordonare compartiment financiar contabil.

Conducerea executivă coordonează și activitatea comercială a fabricii.

Analiza activității:

Furnizori: Tabel 4.4

Furnizorul de bază pentru materia primă este Ocolul Silvic Arad, care furnizează lemnul sub formă de cherestea din fag și stejar.

Relațiile sunt deja bine stabilite, colaborarea are o vechime de peste 8 ani. Aprovizionarea cu materia primă prin acest furnizor este mai puțin costisitoare, cheltuielile de transport fiind mai reduse, zona de distribuție a lemnului fiind apropiată orașului Sebiș.

Există și varianta aprovizionării cu lemn de la producători particulari care pe lângă furnizorii de diverse materiale auxiliare reprezintă cca. 30% din piața de achiziție.

Creșterea necesarului de masă lemnoasă prin mărirea capitalului de lucru nu ar fi o problemă , întrucât aceleași surse de aprovizionare pot asigura surplusul de cherestea.

Clienți Tabel 4.5.

Clientela nu este foarte diversificată, întrucât de aproximativ 10 luni colaborarea cu partenerul din Slovacia s-a extins asupra întregii capacități de producție existente a fabricii. Colaborarea este aproape perfectă , în sensul că săptămânal se primesc comenzi , iar volumul livrărilor lunare se ridică în prezent la aprox.30.000 EURO, iar plata se face la fiecare livrare.

Firma a impus politica de plată la data livrării, având experiența neplăcută în trecut prin clientul IMP Germania de la care mai sunt de recuperat 80 mil. lei. IMP Germania are un punct de lucru în România la Sighetul Marmației și se află în proces cu un client de-al său pentru recuperarea valorii mărfii provenită inițial de la SC. SELINA SA.

Din informațiile primite de la directorul economic, în aproximativ 60 zile va fi recuperat integral debitul restant.

Mai există un potențial client în Cehia – firma IBA cu care au mai existat relații de colaborare din 1995. O experiență neplăcută privind decontarea creanțelor a întrerupt această colaborare din inițiativa SC. SELINA SA. Motivul a fost pretenția IBA de a se face o reducere de preț cu 40% pentru un lot de marfă cu deficiențe ușoare de calitate.

Clienții de pe piața internă sunt ocazionali, volumul desfacerii fiind dat de marfa refuzată la export.

Mai există o categorie de clienți și anume cei care au dubla calitate de furnizor și client în același timp,cum este firma ANTER SRL din Arad în calitate de furnizor livrează PAL și PAL cu folie (folosit pentru carcasă), iar în calitate de client cumpără mobilier. Inspectoratul Silvic Arad, prin punctele de lucru din județ livrează lemn în compensare cu mobilier la comandă sau dotări interioare sub formă de lambriuri, uși , panouri din lemn, etc .

Poziția în raport cu concurența:

Firma concurează cu o serie de alte firme atât în județ cât și în zona de vest.: IMAR Arad, Mobila Tășnad din Satu-Mare, ALFA Oradea.

Concurența internă nu influențează piața de desfacere a firmei, întrucât partenerul principal de afaceri din Slovacia refuză o altă colaborare din țară. Prețurile practicate de firma SC.SELINA SA. sunt comparabil mai mici decât ale firmelor concurente (cu aproximativ 15-25%), din motivele prezentate la capitolele precedente. De altfel solicitarea unui capital de lucru are ca punct de pornire cererea partenerului slovac pentru mai multă mobilă.

Orientarea clientului nostru este numai spre piața externă, motiv pentru care în cazuri extreme va relua colaborarea cu firma cehă IBA. Marfa produsă de SC.SELINA SA. este cerută pe piața Cehiei si Slovaciei, anual participând la expozițiile și târgurile organizate aici.

Avantajul dotării cu tehnologie în domeniu conferă firmei o siguranță pe piața concurențială.

Sensibilitate macroeconomică:

Activitatea firmei are un caracter constant, deoarece produsele nu au caracter sezonier, iar desfacerea este asigurată print-un contract cadru completat săptamânal prin comenzi de la partenerul extern.

Contractând împrumutul în EURO și încasând vânzările tot în EURO firma nu este expusă riscurilor de curs de schimb, aceasta cu atât mai mult cu cât în prezent volumul încasărilor medii lunare este de 30.000 EURO.

Vizita la sediul firmei :

Depozitul firmei a fost vizitat de moderatorul de credite Doina Martin în cursul lunii aprilie 2001, cu ocazia verificării garanției pentru împrumutul Băncii Transilvania .

Cu această ocazie s-a constatat că imobilul este bine întreținut, corespunzător destinației, iar activitatea tehnologică era în plină desfășurare. Existau produse finite pe stoc, parte din ele ambalate pregătite pentru livrare.

Fabrica este situată la periferia orașului Sebiș și are în structura sa o clădire cu destinația de sediu amnistrativ , vestiare și grup social și fabrica propriu-zisă.

Există 2 hale de producție dotate cu echipamente și trei încăperi pentru uscare care funcționează cu ajutorul centralei termice proprii pe bază de deșeuri de lemn. Deșeurile sunt depozitate în incinta fabricii, praful fiind absorbit în recipienți speciali(cicloane),iar rumegușul rezultat este valorificat dar într-o mică măsură sau transportat la groapa de gunoi. Hala de producție are ventilație asigurată iar zgomotul este apreciat ca suportabil..

Risc de mediu:

Activitatea de producție în domeniul prelucrării lemnului nu este cuprinsă în Lista excluderilor din considerente de mediu.

Afacerea din discuție are risc de mediu la un nivel mediu, în conformitate cu evaluarea inițială a riscului de mediu.

Fiind amplasată la marginea orașului, pe un teren care înainte a aparținut fostului SMA Sebiș și este înconjurat de teren viran, nu prezintă riscuri de mediu.

Obiectul finanțat – capital de lucru – susține și dezvoltă afacerea existentă din orașul Sebiș, neprezentând riscuri de mediu pentru bancă, în plus față de afacerea inițială.

Respectarea prevederilor legale:

Societatea Selina nu face parte din nici un grup de firme.

Este client al Băncii Transilvania din anul 2000 și nu se află în relații speciale cu Banca în sensul definiției BNR.

Firma deține toate autorizațiile necesare desfășurării activității în acest domeniu.

Firma în prezent nu este implicată în nici un proces

Analiza financiară

Comentarii Bilanț Contabil (Anexa nr.10)

Pe partea de active curente la sfârșitul lunii februarie 2001 se constată un stoc de produse finite și materii prime și producție neterminată, din care:

– 640 mil lei sunt produse finite, cu o valorificare mai lentă, fiind pregătite în timpul disponibil dintre două exporturi, în cursul lunii februarie fiind valorificate o parte din produsele cu mișcare lentă prin dotarea cabanelor de la Ocoale Silvice din județ de aproximativ 70 mil.lei.

-1.288 mil lei este materia primă aflată în diverse faze de pregătire; finanțarea proiectului se regăsește în creșterea stocului de materii prime, deci aprovizionări suplimentare.

Clienții neîcasați sunt creanțe :-curente 505 mil lei și

-restante 80 mil lei

și am ajustat bilanțul cu clienții care au dubla calitate furnizor-client.

Numerarul disponibil este relativ scăzut.

Alte creanțe cuprind: debitori diverși , dar sume nesemnificative.

La imobilizări s-au cuprins mijloacele fixe și terenul pe care se află amplasată construcția.

Pe partea de pasive se regăsesc datoriile față de furnizori, care sunt toate sub 30 zile, adică în termenul negociat.

La sfirșitul lunii februarie 2001 există datorii:

față de Bugetul de Stat și Instituțiile publice în sumă de 272 mil lei, din care restante – 133 mil lei și

față de Bugetul Asigurărilor Sociale de 1.312 mil lei din care restante- 1.250 mil lei, dar care – conform afirmațiilor directorului economic- se vor lichida parțial prin compensare cu TVA-ul aferent activității de export și parțial conform angajamentului și minutei încheiate cu Casa Județeană de Pensii Arad prin compensare cu mobilier și lucrări de dotare în valoare de aproximativ 1.200 mil lei;

Creditele pe termen scurt reprezintă ultimele cinci rate ale împrumtului contractat de la Banca Transilvania, cu scadența finală în iunie 2001 -150 mil lei și un credit de la Banca Populară Phoenix Arad cu scadența în luna martie 2001- 39 mil lei.

Alte plăți sunt sume primite în avans de la clienți.

Alte datorii curente provin din creditarea firmei de către asociat, și au fost transferate la împrumuturi asociați care nu se plătesc, în baza angajamentului asociatului unic.

Bilanțul a fost ajustat pentru evidențierea proiectului, arătând creșterea stocurilor din împrumutul acordat, precum și actualizarea creanțelor și furnizorilor .

Bilanțul pro-forma astfel rezultat indică o creștere a ratei curente, dar nu și o îmbunătățire a lichidității rapide. Trebuie să arătăm că deși indicatorul rata curentă este slab atât pe istoric cât și pe pro-forma, este totuși acceptabil, având în vedere faptul că stocurile firmei constau din produse cu desfacere asigurată și materie primă care necesită o pregătire calitativă, deci firma totuși poate achita datoriile curente prin lichidarea acestora.

Capitalizarea firmei a crescut în urma contabilizării corespunzătoare a împrumuturilor din partea asociaților pentru susținerea capitalului de lucru și ameliorează indicatorul gradul de îndatorare al firmei : total datorii față de total pasive scade de la 66% la 60%.

Creșterea stocurilor de materie primă se reflectă în rulajul acestora, care crește de la 78 zile la 112 zile, pentru o perioadă de 60-90 zile, cu o îmbunătățire a rulajului furnizorilor și al creanțelor, ceea ce înseamnă că o creștere a volumului producției nu este o problemă în recuperarea creanțelor.

Analiza fondului de rulment:

Fondul de rulment existent la finele lunii februarie 2001 este de 31.081 mii lei, justifică posibilitatea firmei de a-și crea resurse proprii pentru asigurarea unei baze materiale.

Activele circulante cuprind creanțe sub formă de stocuri de materii prime semifabricate și produse finite și creanțe de încasat, a căror situație se prezintă astfel:

Situația activelor circulante Tabel 4.6.

Creanțele mai vechi de 30 zile nu crează probleme firmei;

Stocurile nu au în structura lor materie primă fără mișcare sau produse finite greu vandabile, iar clienții de încasat cu excepția celor cuprinși la 30-60 zile, sunt creanțe curente.

Rata curentă este de 101 %, iar cea rapidă de 23%, ca urmare a faptului că o cantitate relativ mare de materie primă are o perioadă de până la 60 zile pentru uscare. Astfel rata de recuperare a creanțelor este de 19 zile. Achiziția materiei prime de bază se face în general cu plata până în 30 zile, ceea ce face ca rata de plată a furnizorilor să fie de 19 zile. Necesitatea unui capital de lucru nu este dată de un decalaj creat între acești doi indicatori, ci de necesitatea creșterii stocului de materii prime, care să asigure un volum mai mare a producției și un ciclu de fabricație fluent . De altfel raportul clienți de încasat-504 mil lei și furnizori de plată-472 mil lei este de aproximativ 1/1. Influența capitalului de lucru determină o îmbunătățire a vitezei de rotație a creanțelor de plată a furnizorilor de la 19 zile la 13 zile.

În cursul anului 2000-2001 firma a solicitat un împrumut pentru achitare furnizor, Numai în acest an au fost acordate 13 astfel de credite care au fost rambursate la scadență.

PRO-FORMA

După acordarea creditului și ajustarea bilanțului cu date reale, rata curentă crește la 102%, dar rata rapidă rămâne tot la un nivel scăzut din aceleași considerente menționate mai sus. Creșterea ratei curente se datorează unei creșteri a stocurilor, pe fondul unui volum de desfacere asigurat de produse finite.

Împrumutul acordat crește rata îndatorării “total împrumuturi/total active” de la 6% la 20%, și determină o creștere a gradului de îndatorare de la 55% la 60%, calculat “total datorii/total pasive”, ca urmare a ajustărilor aduse bilanțului (decontarea creanțelor prin compensare cu furnizorii) și a contribuției asociaților la creșterea capitalului de lucru.

Necesarul de fond de rulment în condițiile previzionate este de 1.299 mil lei, care determină o trezorerie netă de 979 mil lei, acoperită de credite furnizori în sumă de 225 mil lei, o linie de credit în sumă de 312 mil lei (echivalent 12.000 EURO la un curs de 26.000 lei) și un credit pe obiect în suma de 520 mil lei (echivalent 20.000 EURO la același curs).

Împrumuturi din partea altor instituții financiare

Clientul a mai beneficiat de împrumuturi de la alte instituții financiare în anul 1997 la WEST BANK și BANCOOP, pe care le-a rambursat la termen.

În martie 2000 firma a angajat un credit în sumă de 100 mil lei cu scadența finală în martie 2001, garantat cu sediul administrativ al firmei și care va fi rambursat în cursul lunii mai 2001.

Firma a angajat un împrumut de la Banca Transilvania în valoare de 300 mil lei în iunie 2000, cu scadența finală în iunie 2001, pentru plată furnizori marfă (finanțare stocuri). Creditul a fost acordat cu o perioadă de grație de 2 luni cu rate lunare de câte 30 mil lei + dobânzile aferente (57% p.a.).

Rambursarea s-a făcut până în prezent conform graficului. La data depunerii analizei soldul este de 150 mil lei, care se lichidează eșalonat până pe 01.06.2001.

Garanția acestui împrumut o constituie imobilul situat în localitatea Sebiș reprezentând hala de productie a firmei,cu o valoare tehnică de 6.374 mil lei și o valoare de circulație de 2.550 mii lei.

Același imobil se propune și pentru garantarea proiectului propus, întrucât după rambursarea integrală a creditului în iunie 2001 se va radia ipoteca de rang I aferentă acestuia.

Comentarii la” Contul de profit și pierderi” (Anexa nr.6)

Perioada istorică:

Se remarcă o vânzare medie de 361 mil lei/lună, care a avut o creștere ascendentă în anul 2000, în decembrie înregistrând chiar 700 mil lei, când exportul reprezenta 90%

Contabilitatea este ținută de firmă, dar în anul 2000 nu reflectă întocmai realitatea profitului realizat din activitatea de exploatare întrucât au fost decontate consumuri peste norma de consum, pierdere care a compensat profitul realizat din activitatea excepțională datorat unor vânzări de mijloace fixe din patrimoniul firmei (centrala termică cu combustibil lichid)

Se poate observa profitabilitatea firmei, care este în creștere datorită creșterii volumului desfacerii la export..

Profitul activității de producție poate să suporte plata dobânzilor aferente unor împrumuturi.

Perioada previzionată:

Din discuțiile purtate cu directorul economic și în baza informațiilor culese referitoare la structura costurilor rezultă că perioada previzionată, respectiv anul 1, reflectă situația reală a afacerii, luna ianuarie 2001 fiind considerată o lună atipică pentru firmă.

Veniturile previzionate pentru anul 1 se bazează pe creșterea stocului de materie primă cu aproximativ 800 mil lei și a cifrei de afaceri lunare cu o medie de 1.066 mil lei.

Cheltuielile cu materia primă includ pe lângă valoarea de achiziție a cherestelei și materialele auxiliare.

Cheltuielile cu manopera nu-și mențin ponderea față de venituri deși numărul muncitorilor va crește, forța de muncă fiind foarte ieftină.

Alte cheltuieli directe includ, față de fluxul de numerar, și amortismentele aferente activelor imobilizate existente în firmă, considerând o medie lunară de 138 mil lei.

Creșterea în termeni reali, în primul an, a veniturilor cu aproximativ o treime este determinată de creșterea stocurilor în urma finanțării, presupunând menținerea vitezei de rotație a acestora.

Previziuni fluxuri de numerar:

Ipoteze:

Creșterea treptată a încasărilor din vânzări este determinată de stocul suplimentar achiziționat.

Am considerat că prețul de achiziție al mărfurilor este de 50% față de încasări și nu cuprind cheltuielile de transport, acestea fiiind evidențiate separat.

Salariile pentru producție cuprind cei 75 muncitori , inclusiv creșterea de personal și o foarte mică indexare, iar “alte salarii” reprezintă plata pentru personalul indirect productiv ( 2 contabili și secretara), acestea fiind indexate în semestrul II al anului I.

Cheltuielile cu transportul sunt aferente materialelor achiziționate prin terțe persoane.

Cheltuielile cu reclama și publicitatea sunt aferente unor cataloage și pliante pe care periodic firma le realizează și participă la târguri și expoziții fie în țară, fie în Slovacia si Cehia.

TVA de plată rezultă din diferențele dintre TVA-ul colectat și cel deductibil, care apare ca plată până în luna iunie inclusiv, respectiv TVA restant la plată, după care exportul elimina TVA-ul de plată.

Impozitul pe profit se plătește trimestrial, aproximativ 5% din cifra de afaceri.

Alte taxe reprezintă impozit pe clădiri, auto și taxa de concesionare;

Alte costuri: sunt alte servicii ocazionale prestate de terți și elemente de rezervă pentru evenimente imprevizibile.

Analiza situației numerarului:

În baza ipotezelor s-a ajuns la următorii indicatori de bază ai fluxului de numerar:

Situația fluxului de numerar Tabel 4.7.

Se constată că pragul de rentabilitate în anul 1 este relativ ridicat, dar este ameliorat de un serviciu previzionat al datoriei comfortabil, ambele rezultând dintr-un flux de numerar realist.

Este important de subliniat faptul că în firmă în ultimele cinci luni, serviciul datoriei s-a ridicat cu 30 milioane de lei plus dobânzile aferente fără probleme, în condițiile în care stocul de produse a rămas același. Suma maximă de rambursat rezultată din finanțarea acestui proiect este de aproximativ 10 mil lei, deci nu ar trebui să existe probleme în serviciul acestei datorii noi.

Condiții de aprobare și vărsământ:

Se va urmări decontarea restanțelor față de bugete și instituțiile publice sub forma achitării sau a compensării conform previziunilor.

Se va rambursa creditul angajat la Banca Populară Phoenix Arad înaintea tragerii creditului solicitat.

Se aprobă completarea sursei de finanțare a stocului de materie primă cu un împrumut din fondurile BERD în suma de 12.000 EURO acordat pe o perioadă de 1 an cu rambursarea într-o singură rată la data scadentă .

În condițiile rambursării integrale a împrumutului de 12.000 EURO și în baza unei analize a clientului este posibilă o suplimentare a capitalului de lucru din fonduri BERD .

RECOMANDARE CĂTRE COMITETUL DE CREDIT

Se recomandă Comitetului de Credit acest împrumut cu o dobândă de 14% pe an.

CONCLUZII

Aprecierea stării de sănătate a unui agent economic este o problemă deosebit de delicată și complexă în același timp, ceea ce face ca și diagnosticarea acesteia să fie la fel de complexă și mai ales completă.

În studiul de caz prezentat se face o analiză complexă a situației financiare aferentă societății care a solicitat creditul pe termen scurt (durata 1 an), în valoare de 12.000 EURO pentru cumpărarea de materie primă, credit care a fost aprobat și acordat de către Banca Transilvania, sucursala Arad.

În urma analizei situațiilor puse la dispoziția compartimentului “Credite” s-au putut desprinde atât puncte pozitive care au determinat aprobarea acordării creditului cât și unele puncte negative acestea, neavând o influență prea mare asupra deciziei de creditare a agentului economic.

Creditul a fost încadrat în grupa de bonitate “C”, stabilindu-se un serviciu al datoriei “bun”, cu o rată a dobânzii de 14 % pe an.

Punctele pozitive:

Firma are un istoric de creditare cu Banca Transilvania:serviciu bun al datoriei la împrumutul acordat;

Experiență în domeniu de 10 ani;

Seriozitate;

Flexibilitate în producție, ca urmare a dotării tehnice;

Experiență profesională a asociaților în domeniul prelucrării lemnului;

Are piața de desfacere externă deja formată;

Prețul de producție este relativ scăzut în comparație cu alte firme pentru că prețul de achiziție a materialului lemnos este mai mic, forța de muncă este ieftină;

Volumul actual al livrărilor lunare la export este suficient de mare etc.

Punctele negative/riscuri majore:

Se constată existența unei sfere de desfacere destul de restrânsă (un singur partener extern) însă, această relație externă se bazează pe un istoric de colaborare de aproximativ 1 an și exclusivitate pentru Slovacia și Cehia.

Volumul livrărilor lunare este la nivelul posibilităților financiare ale firmei în ceea ce privește asigurarea cu materie primă.

Aceste contraargumente au ajutat la aprecierea corectă a situației reale a societății.

Activitatea firmei are un caracter constant, deoarece produsele nu au caracter sezonier, iar desfacerea este asigurată printr-un contract cadru completat săptămânal prin comenzi de la partenerul extern.

Contractând împrumutul în EURO, firma nu este expusă riscurilor de curs valutar.

Societatea “Selina” nu face parte din nici un grup de firme, este client al Băncii Transilvania din anul 2000, deține toate autorizațiile necesare desfășurării activității în acest domeniu și nu este implicată în nici un proces.

Creditul este acordat din fonduri BERD și s-a aprobat rambursarea acestuia într-o singură rată la data scadentă.

Anexa nr.1

BANCA “TRANSILVANIA” S.A..

SUCURSALA ARAD

2900 Arad Str. UNIRII Nr. 5-7

Tel/fax 057/283122,282266,283353

CERERE DE CREDIT

Nr._____________/__________

CĂTRE,

BANCA TRANSILVANIA S.A. ARAD

1. Denumirea, obiectul de activitate,forma juridică SC “SELINA” SA

2. Sediul Str. Crișului nr 70A, cod postal ,telefon – fax – telex

3.Nr. de înreg. la Reg. Com. J02/9/1991 Cod fiscal

4. Reprezentanți legali ai societății VALEA DOREL

5. În calitate de DIRECTOR ECONOMIC

6. Vă rugăm să aprobați un credit în valoare de: 12.000 EUR

pe un termen de 12 luni pentru cumpărare de marfă

7. Rambursarea creditului dorim să o facem astfel:

Termene Suma Termene Suma

Creditul se va rambursa într-o singură rată la sfârșitul perioadei.

8. Garanțiile asiguratorii propuse a se consemna în contractul de credit sunt:

Ipotecă în valoare de 22,100 EUR

8.1. Tipul de garanție (denumirea bunului propus):

8.2. Date de identificare: Hală producție.

8.3. Valoarea contabilă sau cea rezultată din cotele de proprietate .

8.4. Valoarea actuală estimată .

9. Declarăm pe propria răspundere că avem următoarele credite contractate la alte bănci la data întocmirii cererii:

9.1. Categoria de credit (termen scurt,mediu sau lung) __________-

9.2. Data contractării _______________________

9.3. Termen de rambursare ___________

9.4. Valoarea contractată __________________

9.5. Valoarea utilizată ________________________________

9.6. Valoarea existentă în sold ___________________________

din care valoarea restantă _____________________________

10. La prezenta cerere se anexează următoarele:

10.1. Actul legal de constituire a societății

10.2. Situația veniturilor și a cheltuielilor

10.3. Situația resurselor financiare

10.4. Situația garanțiilor asiguratorii

10.5. Ultimul bilanț contabil

11 . Declarăm pe propria răspundere că toate datele din prezenta cerere, precum și din documentele anexate sunt reale și corespund cu cele din evidențele noastre și ne angajăm să respectăm toate obligațiile ce ne revin din contractul de credit, precum și din normele băncii.

Semnătura reprezentanților societății

Anexa nr. 2

BANCA “TRANSILVANIA” S.A.

SUCURSALA ARAD

2900 Arad,Str. Unirii Nr. 5-7

CAPITAL SOCIAL 173,696 miliarde lei

NR.REG.COMERT J02/202/1996

AVIZ DEFINITIV BNR III/339/28.01.1994

________________________________________________________ si dificat in CA din 08.02.2000

CONTRACT DE CREDIT

Nr. 313 Încheiat astăzi 03.05..2001

Între BANCA TRANSILVANIA S.A. Sucursala ARAD cu sediul în ARAD, Str.UNIRII NR5-7, județul ARAD, denumită în prezentul contract BANCA,înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J02/202/1996 reprezentată prin ec.HANC LUMINIȚA în calitate de director și ec.JICU CORINA în calitate de contabil șef pe de o parte și

SC « SELINA » SA înmatriculată în Registrul Comerțului cu nr. J02/9 din 1991 cu sediul în SEBIS str.Crișului nr.70A județul Arad, denumită ÎMPRUMUTAT reprezentată prin VALEA DOREL legitimat cu B.I.seria DG NR. 560569 în calitate de DIRECTOR GENERAL și GAVRA OVIDIU legitimat cu BI seria DB nr.935462 în calitate de director economic, s-a întocmit următorul contract de împrumut:

Art.1. VALOAREA, OBIECTUL ȘI DURATA CREDITULUI

1.1. BANCA acordă ÎMPRUMUTATULUI un credit în suma de 12.000 (douăsprezecemii) EUR începând cu data de 03.05.2001 pâna la data de 30.05.2002.

1.2. Creditul va fi utilizat pentru următoarele obiective: plată furnizori.

1.3. Creditul se acordă pe o perioada de 1 an din care 1 (una) luni (ani) perioadă de grație.

1.4. În perioada de grație clientul nu rambursează rate de credit.

Art.2. ACORDAREA CREDITULUI

2.1. Creditul se va acorda după cum urmează:

– integral, la data de :NU;

– eșalonat, în tranșele și termenele menționate mai jos:NU

-eșalonat, pe măsura efectuării plăților, care se referă la obiectul / activitatea creditat (a) , după consituirea garanțiilor.

– creditul se acordă prin contul 20216

Art. 3. DOBÂNDA CREDITULUI

3.1 La creditul contractat ÎMPRUMUTATUL, plătește o dobândă de 14% pe an, calculată la soldul creditului utilizat.. Procentul de dobândă pentru creditele acordate în lei se modifică periodic în raport cu evoluția nivelului dobânzilor pe piața bancară internă. Pentru creditele acordate în valută, procentul de dobândă se stabilește și se modifică trimestrial, în funcție de dobânda – LIBOR,fără înștiințarea ÎMPRUMUTATULUI,dacă fluctuația dobânzii LIBOR la termenul de referința de 3 luni este ded cel putin +/-0.25 puncte procentuale.

La acordarea creditului în valută dobânda Libor,din trimestrul de referință,este :

În codițiile în care ÎMPRUMUTATUL nu acceptă dobânda modificată va, notifica acest lucru băncii. În aceste condiții el este obligat să ramburseze creditul cu dobânzile aferente în 30 zile de la comunicarea primită de la bancă, în caz contrar BANCA putând lua una din măsurile prevăzute la art. 9.2.

3.2. Dobânda se va calcula pe zile calendaristice ale perioadei de acordare a creditului raportate la 365 de zile.

3.3. Dobânda se calculează lunar, începând cu ziua acordării creditului și se percepe în ultima zi a fiecarei luni. Dacă ziua de percepere a dobânzii este o zi nelucrătoare, aceasta va fi percepută în prima zi lucrătoare bancară care urmează zilei de scadentă.

3.4. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de plată a dobânzii, BANCA va percepe o dobândă penalizatoare de 20 % anual. Majorarea se aplică începând cu ziua scadentei.

3.5. În cazul liniilor de credit, pentru neutilizarea acestora se va plăti un comision de neutilizare a liniei de credit de -%/an, calculat zilnic asupra soldului mediu neutilizat al liniei, la un nivel stabilit conform deciziilor băncii (la data acordării creditului / liniei de credit, comisionul de neutilizare este cel cuprins în Anexa nr.___ la prezentul contract).

3.6. (1) Linia de credit poate fi suplimentată sau diminuată în funcție de analiza trimestrială, iar modificările vor fi cuprinse în actele adiționale ; de asemenea, Împrumutatul poate beneficia, pe parcursul derulării relației contractuale, de suplimentarea liniei de credit cu max.10%, în cadrul garanțiilor deja constituite la acordarea inițială. O astfel de suplimentare poate fi acordată de bancă la cererea clientului, pe bază de act adițional, pe o perioadă de max._____ zile.

(2) Linia de credit poate fi diminuată unilateral de către bancă, cu 10%, în situația în care se constată un grad de neutilizare a liniei de min.10% pe o perioadă de 5 zile lucrătoare consecutive. Această diminuare va fi notificată Împrumutatului la data operării, reîntregirea liniei urmând a fi făcută prin act adițional, la solicitarea scrisă a clientului și acceptată de către bancă.

Art.4. RAMBURSAREA CREDITULUI

4.1. ÎMPRUMUTATUL se obligă să ramburseze creditul la termenele și în sumele stabilite mai jos:

Nr. Valoarea Termen

crt. ratei de rambursat An luna zi

–––––––––––––––––––––––––––––––- 1 12.000 2002 05 03

Rambursarea se face integral într-o singură rată la sfârșitul perioadei

4.2. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de rambursare a ratelor, BANCA va percepe o dobândă penalizatoare de 8% pe an peste dobânda negociată, sau peste nivelul dobânzii modificate conform pct. 3.1., începând cu ziua scadenței.

4.3. Rambursarea înainte de termen a creditului se poate efectua de comun acord cu BANCA.

4.4. Pe durata acordării creditului pot fi făcute cel mult două modificări ale condițiilor contractuale stabilite anterior în ceea ce privește prelungirea duratei de rambursare, reeșalonarea sau rescadențarea creditului sau ratelor. Acest tip de modificări trebuie să fie neconsecutive, fiecare operațiune de acest gen comisionându-se 0.5 % din valoarea creditului.

4.5. În conformitate cu prevederile Legii 58/1998 art. 56 alin. 3, în cazul încetării raporturilor contractuale din vina clientului (intrarea creditului la restanță), dobânzile se vor calcula în continuare până la recuperarea integrală a creditului și dobânzilor aferente. Dobânda aplicată în acest caz este cea stabilită în mod expres pentru creditele îndoielnice sau în litigiu, prin Decizie, de către Banca Transilvania S.A. Prezenta clauză, prin acordul părților, are caracter de clauză penală, în conformitate cu prevederile art.1066 – 1068 Cod Civil.

4.6. În cazul nerespectării obligațiilor contractuale cu privire la rambursarea creditului, la achitarea datoriilor către bancă se vor putea urmări orice alte valori aparținând debitorului și deținute cu orice titlu de către bancă. De asemenea, administratorii se obligă în mod solidar cu firma pentru a stinge eventualele datorii rămase neachitate față de bancă, decurgând din acest împrumut.

Art. 5. COMISIOANE ȘI TAXE BANCARE

5.1. ÎMPRUMUTATUL va plăti un comision pentru analiza și instrumentarea creditului (liniei de credit) de 1% calcuat asupra valorii creditului și perceput în echivalent lei la cursul zilei.

5.2. Pentru creditul (linia de credit) acordat(a) se percepe o marjă de risc de 1% care se aplică la valoarea creditului (liniei de credit), în momentul acordării și se percepe în echivalent lei la cursul zilei.

Comision pentru neutilizarea liniei de credit -%/an calculat lunar asupra soldului neutilizat zilnic din plafonul de credit.

5.3. Nivelul tuturor comisioanelor aplicabile conform prezentului contract poate fi modificat periodic de către Banca Transilvania. Modificările vor fi comunicate ÎMPRUMUTATULUI, în termen de 5 zile bancare lucrătoare. În condițiile în care ÎMPRUMUTATUL nu acceptă comisioanele modificate el va notifica acest lucru în scris, băncii. În aceste condiții el este obligat să ramburseze creditul cu dobânzile aferente în 30 zile de la comunicarea primită de la bancă.

Art.6. GARANTAREA ȘI ASIGURAREA CREDITULUI

6.1. ÎMPRUMUTATUL se obligă să garanteze creditul (linia de credit) în suma de 12.000 EUR cu următoarele garanții constituite în favoarea BĂNCII, astfel:

ipoteca asupra imobilului compus din teren cu clădire, hala de producție întăbulat în CF nr.2535 Sebiș nr.top 681-700/5/a/2/4/1 aparținând societății comeriale "Selina" evaluat la suma de 2.550.000.000 lei conform Raport de Evaluare nr.49/20.03.2001 întocmit de Ing Sorin Păiuș. Valoarea în devize a fost estimată la un curs de 26.000 lei/EUR la data de 03.05.2001 și este de 98.077 EUR , din care a fost luată în garanție suma de 36.700 EUR.

(trei) bilete la ordin emise de debitor în favoarea Băncii .Bunurile cumparate din creditul pe obiect vor fi cuprinse în garanția creditului; în acest sens se vor încheia în cel mai scurt timp de la dobândire contractele de garanție corespunzătoare care să conserve privilegiul băncii.

6.2. Bunurile admise în garanție vor fi asigurate la o societate de asigurări autorizată și agreată de bancă și se vor reînnoi până la plata integrală a sumelor datorate băncii. Bunurile sunt asigurate astfel: ____________________________________________ . Drepturile de despăgubire ce vor rezulta din contractele de asigurare încheiate pentru bunurile aduse în garanție sunt cesionate în favoarea BĂNCII. Originalul contractelor de asigurare se păstreaza la bancă .

6.3.Giranții se obligă în mod solidar cu ÎMPRUMUTATUL la rambursarea la scadență a creditului contractat în sumă de 12.000.EUR și a dobânzii datorate, prin semnarea contractului aceștia renunțând în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune prevăzut de articolul 1662 Cod Civil.

6.4. În cazul în care, în urma verificării, se constată diminuarea garanțiilor asiguratorii sub nivelul aprobat, BANCA va solicita ÎMPRUMUTATULUI ca în termen de 10 zile calendaristice de la constatare, să completeze garanțiile și să suporte toate cheltuielile aferente acestei operațiuni (legate de înscrierea și asigurarea garanțiilor) iar acesta se obligă să ducă la îndeplinire solicitarea băncii în termenul stipulat. În caz contrar, după expirarea termenului de 10 zile, în a 11-a zi, BANCA poate declara exigibil creditul angajat și negarantat, printr-o notificare scrisă remisă ÎMPRUMUTATULUI.

Art.7. OBLIGAȚIILE BĂNCII

7.1. BANCA va pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI, integral sau în tranșe creditul convenit prin prezentul contract.

BANCA se obligă ca în cazul operațiunilor care decurg din acest contract, să păstreze secretul acestora și să nu furnizeze informații asupra lor decât cu acordul ÎMPRUMUTATULUI sau în condițiile prevăzute de lege.

Art. 8. OBLIGAȚIILE ÎMPRUMUTATULUI

8.1. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a utiliza creditul (linia de credit) în conformitate cu prevederile art.1 al prezentului contract. Pentru angajarea creditului ÎMPRUMUTATUL se obligă a prezenta la ghișeul băncii documentele doveditoare a destinației acestuia. Plățile din credit se vor face prin virament în cont.

8.2. ÎMPRUMUTATUL are obligația să restituie BĂNCII creditul (linia de credit) primit(ă), potrivit termenilor contractuali și să plătească dobânda și comisioanele aferente.

8.3. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a păstra în bune condiții garanțiile care au stat la baza acordării creditului și obligația să nu creeze sau să permită existența nici unei ipoteci, gaj, sarcini, drept de retenție, cesiune sau alt drept de garanție sau pretenție a terților de orice fel asupra, în legatură cu sau care să afecteze în alt fel, orice parte sau toate drepturile gajate (cu excepția drepturilor băncii) .

8.4. (1) În termen de 30 de zile, ÎMPRUMUTATUL are obligația să demareze derularea încasărilor și plăților prin contul curent deschis la BANCA TRANSILVANIA și să folosească instrumentele de decontare legale. În caz contrar, BANCA poate suspenda fără preaviz acordarea creditului.

(2) În cazul în care, pe parcursul creditării, BANCA depistează plăți care nu corespund destinației creditului, va atenționa în scris ÎMPRUMUTATUL ca în termen de 5 zile să ramburseze sumele utilizate necorespunzător. În această perioadă, BANCA își rezervă dreptul de utilizare a tuturor încasărilor.

8.5. (1) ÎMPRUMUTATUL are obligația de a depune la bancă balanța de verificare lunar, iar bilanțul contabil și contul de profit și pierderi în termenele prevăzute de reglementările legale pentru depunere la organele fiscale. Aceste acte vor fi înregistrate la împrumutat și vor purta semnătura autorizată și ștampila societății, iar bilanțul contabil va purta și viza organului fiscal competent.

(2) ÎMPRUMUTATUL are obligația de a obține și menține valabile toate licențele, aprobările, înregistrările, asigurările firmei, ale acționarilor sau cerute pentru scopurile activității și va îndeplini și va respecta toate condițiile și restricțiile continute în, sau impuse Împrumutatului de astfel de licențe, aprobări, înmatriculări sau asigurări, și va menține existența societății în conformitate cu legile aplicabile acesteia.

(3) ÎMPRUMUTATUL va menține registrele contabile conform legii pentru a prezenta o imagine corectă și adevărată a situației financiare și a rezultatului operațiunilor sale.

În cazul nerespectării acestor obligații, Banca poate suspenda fără preaviz creditarea.

8.6. ÎMPRUMUTATUL trebuie să comunice BĂNCII cu 30 de zile înainte împrejurările care determină reprofilarea, reorganizarea sau restructurarea. În caz contrar BANCA poate suspenda fără preaviz creditarea.

8.7. (1) ÎMPRUMUTATUL se obligă să asigure bunurile aduse în garanție și cele realizate din creditul acordat și să reînnoiască la timp asigurările până la plata integrală a tuturor sumelor datorate.

(2) În situația în care, indiferent de motive, pe parcursul creditarii (inclusiv la data scadenței), se constată neîndeplinerea obligației de reînnoire a asigurării pentru bunurile aduse în garanție de către ÎMPRUMUTAT, creditorul poate să reînnoiască contractele de asigurare, pe cheltuiala debitorului, până la recuperarea integrală a sumelor datorate băncii.

8.8. ÎMPRUMUTATUL nu va transmite, după semnarea prezentului contract, proprietatea asupra acțiunilor / părtilor sociale sau activelor sale unui terț, fără acordul scris și prealabil al băncii. În caz contrar BANCA poate suspenda fără preaviz creditarea.

8.9. ÎMPRUMUTATUL se angajează să avizezeze BANCA asupra tuturor modificărilor directe sau indirecte ale statutului, formei de organizare și funcționare a societății și a schimbărilor în conducerea firmei, înainte ca acestea să se producă. În cazul în care aceste modificări aduc atingere intereselor Băncii, aceasta va solicita ÎMPRUMUTATULUI renunțarea la aceste modificări sau în caz contrar, va putea aplica una din măsurile prevăzute la art.9.2.

Art. 9. DREPTURILE BĂNCII

9.1. (1) BANCA are dreptul să verifice și să analizeze pe parcursul utilizării creditului (liniei de credit) respectarea condițiilor în care acesta s-a acordat, existența faptică, permanentă și integrală a garanțiilor creditului.

Pentru clienții care au aprobată linie de credit, această analiză se va face trimestrial și presupune redimensionarea nivelului acesteia și a condițiilor de derulare în funcție de rezultatul analizei și necesarul de resurse al clientului.

Eventualele modificări ale nivelului liniei de credit sau ale condițiilor de derulare, vor face obiectul unui act adițional care va face parte integrantă din prezentul contract.

(2) ÎMPRUMUTATUL are obligația de a-și alimenta contul de disponibil la un nivel care să asigure încasarea dobânzilor calculate, a ratelor scadente, a comisioanelor aplicabile, în baza prezentului contract, BANCA fiind autorizată de ÎMPRUMUTAT să-i opereze în cont orice sume scadente aferente creditului acordat.

9.2. În cazul în care ÎMPRUMUTATUL nu și-a respectat obligațiile asumate în contract, BANCA va putea lua măsurile de mai jos:

9.2.1. Sistarea fără preaviz a creditării. Aceasta va fi temporară sau definitivă.

9.2.2. Reducerea liniei de credit.

9.2.3. Declararea creditului (liniei de credit) scadent(ă) anticipat și rambursarea lui (ei) integrală cu plata dobânzilor, comisioanelor și cheltuielilor ocazionate.

9.2.4. Recuperarea creditului (liniei de credit) din conturile de disponibilități ale ÎMPRUMUTATULUI, a dobânzilor, comisioanelor și altor cheltuieli ocazionate.

9.2.5. Valorificarea garanțiilor pe baza cărora s-a acordat creditul, BANCA putând urma fie calea prevăzută de Codul de procedură civilă, fie calea prevăzută în cuprinsul Legii nr.99/1999 (caz în care banca va putea să ia in posesie bunurile aflate în garanție conform prezentului contract și să trecă la valorificarea acestora prin intermediul personalului său de specialitate).

9.2.6. Executarea silită a altor bunuri ale ÎMPRUMUTATULUI.

9.2.7. Recuperarea prejudiciilor cauzate băncii se face și prin urmărirea profiturilor realizate.

Art. 10. LITIGII

10.1. Orice neînțelegere izvorâtă din prezentul contract de credite, va putea fi soluționată de părțile contractate pe cale amiabilă, în termen de maximum 9 zile bancare lucrătoare.

10.2. Dacă din discuțiile avute nu se ajunge la un consens, neînțelegerile se vor soluționa de instanțele judecătorești din Arad.

10.3. Dacă ÎMPRUMUTATUL își modifică patrimoniul prin reprofilare, reorganizare sau restructurare, creditul acordat prin prezentul contract poate deveni exigibil.

BANCA nu preia riscul politic sau cel privat produs de calamități naturale și nu răspunde de autenticitatea și realitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.

Art. 11. ALTE CLAUZE

11.1. În cazul în care data de rambursare a creditului sau ratei este o zi nelucrătoare bancară, rambursarea se va face în prima zi lucrătoare bancară următoare.

11.2. În cazul în care împrumutatul dorește amânarea rambursării creditului sau ratei scadente, acesta va depune în acest sens o cerere către bancă cu 5 zile lucrătoare bancare anterioare datei scadenței la care va anexa actele care motivează cererea sa. Nerespectarea acestui termen se sancționează prin perceperea unui comision de 0,5% din suma care face obiectul cererii de amânare.

11.3. În cazul creditelor de investiții pe termen mediu sau lung, dacă dupa primul an de creditare se constată derularea investiției în parametrii proiectați la acordare, ÎMPRUMUTATUL va putea beneficia de o reducere a nivelului de dobânda la creditul acordat.

11.4. ÎMPRUMUTATUL va putea baneficia de facilități acordate de către BANCĂ, dacă, pe parcursul relației de creditare, acesta se încadrează în indicatorii de performanță stabiliți pentru sistemul de facilități adoptat de Comitetul Director.

11.5. În conformitate cu art. 56 alin 2 din Legea nr. 58/1998, contractul de credit împreună cu contractele de garanție reală și personală constituite în scopul garantării creditului constituie titluri executorii.

11.6. Acest contract intră în vigoare la data semnării lui.

11.7. Contractul a fost încheiat în 3 exemplare originale, din care 2 exemplare rămân la BANCĂ și un exemplar la ÎMPRUMUTAT.

11.8. Contractul a fost încheiat în 3 exemplare din care 2 exemplare rămân la BANCĂ și 1 exemplar la ÎMPRUMUTAT.

BANCA TRANSILVANIA S.A DEBITOR,

SUCURSALA ARAD SC “SELINA” SA

Director, Contabil șef, Director general,

EC.HANC LUMINIȚA EC.JICU CORINA VALEA DOREL

Consilier juridic, Director economic,

CONSTANTINESCU ADRIAN GAVRA OVIDIU

Întocmit

Moderator credite MARTIN DOINA

Anexa nr.3

CONTRACT DE GARANȚIE IMOBILIARĂ

Între BANCA TRANSILVANIA SA Sucursala ARAD cu sediul în str. Unirii nr. 5-7, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr J 02 202 1996 reprezentată prin HANC LUMINIȚA director și JICU CORINA Contabil șef, în calitate de “Creditor” pe de o parte și SC SELINA S.A cu domiciliul în SEBIȘ str. CRIȘULUI nr.70A în calitate de”Debitor” (giranți, care se angajează solidar cu debitorul), reprezentată prin VALEA DOREL-director general și GAVRA OVIDIU-director economic, pe de altă parte a intervenit prezentul contract de garanție imobiliară prin care eu, debitorul (giranții) consimt înscrierea ipotecii de rang II în valoare de 22.100 EUR asupra imobilului proprietatea societății, conform încheiere nr.55/1996 , întăbulat în C.F nr.2535 loc. Sebiș, nr.top 681-700/5/a/2/4, teren cu clădire hală producție în suprafață de 4036 mp garantând în acest fel creditul acordat SC SELINA S.A., înmatriculată la O.R.C. Arad sub nr. J02/9/1991, de către Banca Transilvania, prin contractul de credit nr.310/2001 în sumă de 12.000 EUR credit și a dobânzile aferente fluctuante.

Bunul a fost evaluat la suma de 98.077 EUR conform raportului de expertiză întocmit la data de 20.03.2001 anexa la contractul de credit.

Până la data rambursării integrale a creditului acordat și a dobânzilor, conform contractului de credit sus-amintit, girantul se obligă să nu greveze imobilul de alte sarcini sau să-l înstrăineze fără acordul scris al Băncii.

Prezentul contract constituie titlu executoriu în conformitate cu art. 56 alin. 2 a Legii 58/1998.

În cazul nerambursării la scadență a împrumutului (ratelor) și dobânzilor aferente, girantul consimte ca bunul imobiliar ipotecat să fie vândut prin executorii proprii sau prin executorii judecătorești, fără să mai fie nevoie de un alt titlu executoriu. Recunoscând valoarea de titlu executoriu a prezentului contract, girantul renunță expres la beneficiul de discuțiune și diviziune prevăzut de art. 1662, Cod Civil.

Mă angajez / ne angajăm, de asemenea, să cesionez (ăm) în favoarea băncii orice drepturi reprezentând eventuale despăgubiri privind bunul ipotecat, sumele respective putând fi încasate de bancă, pe întreaga perioadă de valabilitate a prezentului contract.

Banca Transilvania S.A. Suc Arad, reprezentată prin Constantinescu Mircea, în baza mandatului special nr.9893/03.05.2001 acceptăm și solicităm înscrierea ipotecii de rang II constituită asupra imobilului înscris în C.F. nr.2535 Sebiș în valoare de 22100 EUR echivalentul a 555.900.000 lei și a dobânzii aferente fluctuante de 20% pe an în vederea garantării rambursării creditului acordat, precum și a interdicției de înstrăinare și grevare.

Încheiat astăzi în 5 exemplare

BANCA TRANSILVANIA SA Debitor (giranți)

Director, Contabil șef,

Consilier juridic

Anexa nr.4

CONVENȚIE DE GAJ

Nr /___________

Anexa la contractul de credit nr. din data de_____________

Între BANCA TRANSILANIA S.A. Sucursala ARAD , cu sediul în- STR UNIRII înregistrată la REGISTRUL COMERȚULUI sub nrJ12/4155/1993, reprezentată prin ____________director și _________contabil șef, în calitate de creditor și ___________ în calitate de debitor, s-a încheiat prezenta convenție prin care detinatorul (girantul) _________ se obligă în mod solidar cu debitorul să garanteze creditul acordat ____________conform contractului de credit nr __________ prin instituirea unui gaj asupra unui nr. de _______acțiuni emise de________________________ proprietatea sa în favoarea Băncii Transilvania, la valoarea ___________/acțiune până la rambursarea totală a creditului și a dobânzilor aferente.

Instituirea gajului asupra acțiunilor nu are efect asupra dreptului la vot al titularului acestora iar dividendele se cuvin cu condiția rambursării la scadență a creditului și a dobânzilor aferente contractului de credit nr._______

În caz de nerambursare a creditului și a dobânzilor la termenele prevăzute în contract, deținătorul (girantul) este de acord ca acțiunile cu care garantează creditul să fie vândute în condițiile legii.

În acest caz, asupra dividendelor cuvenite acționarului debitor (girant) va opera compensarea legala conform art. 1143-1145 Cod Civil fără să fie nevoie de nici un alt titlu executoriu.

Prezentul act constituie titlu executoriu în conformitate cu art. 56 alin. 2 a legii 58/1998 prin semnarea convenției girantul renunțând expres la beneficiul diviziunii și discuțiunii prevăzut de art. 1662 Cod Civil.

Încheiat astăzi în 4 exemplare din care 1 exemplar s-a înmânat debitorului (girantului) la data semnării convenției.

Director, Contabil sef, Debitor (Girant)

Anexa nr.5

DECLARAȚIE DE RESPECTARE

A PREVEDERILOR DE MEDIU

Subsemnații, VALEA DOREL și GAVRA OVIDIU, prin prezenta declarăm următoarele:

1. Proiectul de asigurarea de capital de lucru pentru care sunt destinate fondurile acordate de Banca Transilvania este conceput și implementat, iar sediul și echipamentele Proiectului sunt concepute, instalate, utilizate și întreținute, în mod corespunzător din punctul de vedere al protecției mediului și în conformitate cu:

2. Legislația, standardele și orice reglementări naționale, regionale sau locale aplicabile de protecție a mediului, sănătate și siguranță.

3. Nici clientul, nici firma, patrimoniul sau orice activitate a acesteia nu sunt implicați în vreun litigiu cu o autoritate guvernamentală sau orice altă persoană, în probleme legate de mediu, sănătate și siguranță.

SEMNĂTURA SOLICITANTULUI:_______________________________

Data: 02.mai 2001

Anexa nr.6

SC SELINA SA

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Contul de Profit și Pierdere este prezentat în variantă românească.

Anexa nr.7

SC SELINA SA

SITUAȚIA PATRIMONIULUI

Anexa nr. 8

SC SELINA SA

Situația principalilor indicatori financiari

18 pct grupa “C”

Anexa nr.9

Încadrarea performanțelor firmei în grupele de performanță economico-financiară:

Clasificarea creditelor conform matricei din N.3/1991 ale B.N.R.

Anexa nr. 10

SC SELINA SA

BILANȚUL CONTABIL

Anexa nr.11

BALANȚA DE VERIFICARE

S.C. SELINA SA pe luna martie 2001

DIRECTOR, CONTABIL ȘEF, ÎNTOCMIT.

BIBLIOGRAFIE

1. Basno C. – Moneda, credit, banci, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1999.

2. Coman F. – Activitatea bancara, profit si performanta, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000.

3. Dedu V. – Management bancar, Editura Silrom, Bucuresti, 1996.

4. Diaconescu M. – Banci, sisteme de plati, riscuri, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

5. Ionescu L.C. – Bancile si opertiunile bancare, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

6. Isarescu M. – Sistemul bancar în România, Bucuresti, 1996.

7. Opritescu M – Moneda si credit-teorie si practica, Reprografia Universitatii din Craiova, 1998.

8. Turcu I. – Operatiuni si contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995.

*

* *

9. XXX – Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara.

10. XXX – Legea nr.101/1998 privind statutul BNR.

11. XXX – Norme de creditare ale Bancii Transilvania, 1998.