. Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor la Primaria Xyz
1. AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN
LUMINA NOII LEGI A ADMINISTRAȚIEI
1.1. FUNCȚIILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Noțiunea de "instituție publică" reprezintă un concept cu accepțiuni diverse în teoria administrației publice și a dreptului administrativ, desemnând orice organizație, care participă la jocul puterii. De la identificarea noțiunii de instituție publică cu noțiunea de organ, și până la aprecierea că , împreună cu organele reprezintă structuri ale sistemului administrației publice, autorii de drept administrativ manifestă opțiuni diverse, cu argumentări specifice. Teoria finanțelor publice, întemeindu-se pe normele dreptului pozitiv, folosește metoda identificării instituțiilor publice prin enumerarea lor. Astfel Legea nr.72/1996 privind finanțele publice, formulează: "Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind: Parlamentul, Președenția României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice locale și centrale, ale autorității publice, autoritatea judecătorească, precum și instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de modul de finanțare a activității acestora." (6, 2001)
În același mod, Legea nr.189/2001 privind finanțele publice locale reglementează: "Instituțiile publice, în înțelesul prezentei legi, cuprind autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora." (12)
Principalele trăsături ale instituțiilor publice, prezentate în doctrina finanțelor publice sunt acelea, potrivit cărora, instituțiile publice sunt instituțiile statului, care desfășoară activități politice sau executive, reprezentând puterea și administrația de stat în societate; sunt instituții care își desfășoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul public, privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia, la nivel central sau local, pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinații stabilite prin clasificație bugetară. Obiectul de activitate al instituțiilor publice este asigurarea în mod regulat și continuu, deci în sistem " non-profit" a unor activități de interes public, în domenii diverse, cum ar fi domeniul social-cultural, apărare națională și ordine publică, acțiuni economice, administrație publică ș.a.m.d.
Conducătorii primăriilor au calitatea de ordonatori principali de credite, având drepturi și obligații legale, care izvorăsc din acest statut.
În cea ce privește termenul de "administrație", acesta reprezintă totalitatea autorităților administrative care există într-un stat, secție sau serviciu și care se ocupă de servicii administrative ale unei instituții sau agent economic, adică conținutul activității puterii executive a statului, conducerea unui agent economic, unei instituții social-culturale sau a unui compartiment din unitățile direct productive sau instituții social-culturale, care nu desfășoară o activitate direct productivă, ci activități "non-profit" în interes public. Deci administrația publică reprezintă acea activitate, care constă în organizarea și asigurarea executării nemijlocite a prevederilor Constituției, a tuturor actelor normative, și a celorlalalte acte juridice emise de autoritățile statului .(5, p13)
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit. Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităților pe care le reprezintă.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, care pot fi formate din unul sau mai multe sate și cătune, orașele și județele, iar delimitarea acestora se face prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii.Orașele sunt persoane juridice, care au deplină capacitate, posedă un patrimoniu și au inițiativă în tot ce privește administrarea intereselor publice locale, exercitând în condițiile legii autoritatea în limitele administrativ – teritoriale stabilite. Ca persoane juridice civile, au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local.
De organizarea administrației publice depinde înfăptuirea rolului statului în organizarea și conducerea societății. Structurile organizatorice și funcționale ale administrației sunt organizate atât la nivelul statului, cât și la nivelul colectivităților locale, unde funcționează administrația publică locală.
Prin autoritățile administrației publice locale se înțeleg consiliile locale – ca autorități deliberative și primării – autorități executive. Consiliile locale și primării se aleg în condițiile prevăzute de lege.Consiliile locale și primării funcționează ca autorități administrative autonome, și rezolvă treburile publice din orașe în condițiile prevăzute de lege. În fiecare județ se alege un Consiliu județean, care coordonează activitățile consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul Județean alege la rândul membrilor săi, președintele și delegația permanentă.
Raporturile dintre administrația județeană și cea locală au la bază principiile autonomiei, legalității și colaborarii în rezolvarea problemelor comune. În relațiile dintre administrația publică locală și cea județeană nu există raporturi de subordonare.
În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice din orașe elaborează și aprobă bugetele de venituri și cheltuieli și au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale. Probleme de interes deosebit din primărie se pot supune aprobării locuitorilor, prin referendum local. Guvernul numește căte un prefect în fiecare județ. Acesta este reprezentantul Guvernului și coordonează și supraveghează serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în unitățile administrativ-teritoriale. Prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ, actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care consideră că acestea sunt ilegale. (9,p206)
Administrația publică îndeplinește mai multe funcții cu caracter politic, funcții ce sunt strâns legate de existența, organizarea și funcționarea statului și a colectivităților locale, fără de care nu se poate întemeia și nu poate exista o societate modernă. Acestea sunt:
funcția de mecanism intermediar de execuție, care cuprinde funcția de pregătire a deciziilor, funcția de organizare a execuției deciziilor politice, funcția de executare directă a deciziilor politice, funcția de asigurare a executării deciziilor politice, iar dacă este necesar, se folosește forța de constrângere a statului, funcția de purtător al cererilor, dorințelor și necesităților membrilor societății în fața autorităților, pentru a lua decizii asupra lor
obiectul de activitate al administrației publice îl reprezintă înfăptuirea deciziei politice, reflectate în legi și în acte normative, care privesc autoritățile statului și colectivitățile locale. Astfel avem funcția de instrument de conservare a valorilor materiale și spirituale ale societății,
funcția de organizare și coordonare a adaptărilor care se impun datorită transformărilor produse în evoluția diferitelor componente ale societății, îndeosebi în structura economică a acesteia.(5,p.13)
Procesul de conducere din administrația publică cuprinde, în proporții diferite toate atributele conducerii , iar pentru ca toate funcțiile să fie realizate, administrația publică trebuie:
– să prevadă și să prognozeze programele de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, fiindcă una din funcțiile acesteia constă în a asigura continuitatea și perenitatea societății.
– să organizeze procesul de execuție, care constituie una dintre cele mai importante laturi, prin care administrația își realizează funcțiile sale. Constituția României, precizează, că principala atribuție a Guvernului se referă la asigurarea realizării politicii interne și externe a țării și la exercitarea conducerii generale a administrației publice. Legea administrației publice locale *reglementează importante atribuții de organizare pentru autoritățile administrației publice centrale de specialitate și pentru autoritățile administrației publice locale.
– să decidă și să pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, adică pe de-o parte să colaboreze la adoptarea deciziilor politice prin pregătirea lor, iar pe de altă parte să adopte deciziile administrative pentru crearea cadrului organizatoric și a condițiilor concrete în vederea implementării deciziilor politice. Administrația publică are rolul de a informa sistematic și complet puterea politică asupra stării sistemului în ansamblul său , iar informația furnizată de administrație trebuie să faciliteze puterii politice opțiuni documentate în elaborarea deciziilor.
– să coordoneze procesul de execuție, care se regăsește aproape la toate nivelurile structurilor administrative și constă în armonizarea și sincronizarea acțiunilor desfășurate în vederea execuției deciziilor politice.
– să controleze întreaga activitate de realizare a valorilor politice, având rolul de a evalua rezultatele acțiunii administrative în aplicarea deciziilor politice. (5,p14)
1.2. STRUCTURA CONSILIILOR LOCALE ȘI
ATRIBUȚIILE ACESTORA
Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în orașe sunt consiliile locale orășenești, ca autorități deliberative și primării ca autorități executive. Consiliile locale și primării fiind alese pe baza legii care are în vedere alegerile locale, au rolul de a rezolva treburile publice din orașe. În fiecare județ se constituie un Consiliu Județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni iar mandatul acestora este de 4 ani. În fiecare județ, Guvernul numește căte un prefect, care reprezintă Guvernul pe plan local conduce serviciile publice descentralizate ale minsterelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice, organizate în cadrul primăriei.
Consiliile orașelor sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea alegerilor locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului , în raport cu populația existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Cum orașul Nădlac are peste 10000 de locuitori, Consiliul Local este format din 17 consilieri. Funcția de consilier este incompatibilă cu funcția de prefect sau subprefect, precum și alte funcții publice ale consiliilor locale și județene, primar, membru al altui consiliu orășenesc, membru în consiliul de administrație al regiilor autonome sau de conducător al societăților comerciale înființate de către consiliile locale sau județene, senator, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat . Din același consiliu orășenesc nu pot face parte soții, ascendenții și descendenții, frații și surorile.
Constituirea consiliilor locale este reglementată de Legea nr.215/2001 a administrației publice locale. Un prim aspect este legat de termenul, în care trebuie să se constituie consiliile locale. Astfel, potrivit acestei legi, constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Acest termen începe să curgă de la data la care au avut loc alegerile și în această perioadămpun datorită transformărilor produse în evoluția diferitelor componente ale societății, îndeosebi în structura economică a acesteia.(5,p.13)
Procesul de conducere din administrația publică cuprinde, în proporții diferite toate atributele conducerii , iar pentru ca toate funcțiile să fie realizate, administrația publică trebuie:
– să prevadă și să prognozeze programele de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, fiindcă una din funcțiile acesteia constă în a asigura continuitatea și perenitatea societății.
– să organizeze procesul de execuție, care constituie una dintre cele mai importante laturi, prin care administrația își realizează funcțiile sale. Constituția României, precizează, că principala atribuție a Guvernului se referă la asigurarea realizării politicii interne și externe a țării și la exercitarea conducerii generale a administrației publice. Legea administrației publice locale *reglementează importante atribuții de organizare pentru autoritățile administrației publice centrale de specialitate și pentru autoritățile administrației publice locale.
– să decidă și să pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, adică pe de-o parte să colaboreze la adoptarea deciziilor politice prin pregătirea lor, iar pe de altă parte să adopte deciziile administrative pentru crearea cadrului organizatoric și a condițiilor concrete în vederea implementării deciziilor politice. Administrația publică are rolul de a informa sistematic și complet puterea politică asupra stării sistemului în ansamblul său , iar informația furnizată de administrație trebuie să faciliteze puterii politice opțiuni documentate în elaborarea deciziilor.
– să coordoneze procesul de execuție, care se regăsește aproape la toate nivelurile structurilor administrative și constă în armonizarea și sincronizarea acțiunilor desfășurate în vederea execuției deciziilor politice.
– să controleze întreaga activitate de realizare a valorilor politice, având rolul de a evalua rezultatele acțiunii administrative în aplicarea deciziilor politice. (5,p14)
1.2. STRUCTURA CONSILIILOR LOCALE ȘI
ATRIBUȚIILE ACESTORA
Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în orașe sunt consiliile locale orășenești, ca autorități deliberative și primării ca autorități executive. Consiliile locale și primării fiind alese pe baza legii care are în vedere alegerile locale, au rolul de a rezolva treburile publice din orașe. În fiecare județ se constituie un Consiliu Județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni iar mandatul acestora este de 4 ani. În fiecare județ, Guvernul numește căte un prefect, care reprezintă Guvernul pe plan local conduce serviciile publice descentralizate ale minsterelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice, organizate în cadrul primăriei.
Consiliile orașelor sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea alegerilor locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului , în raport cu populația existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Cum orașul Nădlac are peste 10000 de locuitori, Consiliul Local este format din 17 consilieri. Funcția de consilier este incompatibilă cu funcția de prefect sau subprefect, precum și alte funcții publice ale consiliilor locale și județene, primar, membru al altui consiliu orășenesc, membru în consiliul de administrație al regiilor autonome sau de conducător al societăților comerciale înființate de către consiliile locale sau județene, senator, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat . Din același consiliu orășenesc nu pot face parte soții, ascendenții și descendenții, frații și surorile.
Constituirea consiliilor locale este reglementată de Legea nr.215/2001 a administrației publice locale. Un prim aspect este legat de termenul, în care trebuie să se constituie consiliile locale. Astfel, potrivit acestei legi, constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Acest termen începe să curgă de la data la care au avut loc alegerile și în această perioadă trebuie să se realizeze constituirea autorităților administrației publice locale. În cazul în care , la alegerile locale ale anului în curs nu s-a organizat un al doilea tur de scrutin pentru consiliile locale, acest termen se calculează de la data de 4 iunie. Acest termen este imperativ și nu poate fi depășit. Consiliul Local este ales pentru un mandat de 4 ani, dar care poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau de catastrofe. Consiliul Local se întrunește în ședința ordinară, lunar la convocarea primarului. Acesta se poate întruni în ședințe extraordinare , ori de căte ori este necesar la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.(8)
În vederea constituirii consiliilor locale, consilierii locali sunt convocați la ședința de constituire de către prefectul județului. Această convocare trebuie să fie explicită și să precizeze data și locul unde va avea loc ședința de constituire. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată. Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vărstă cosilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
În cazul în care la prima ședință de constituire nu se poate asigura prezența a cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși, ședința va avea loc în aceleași condiții peste trei zile. Dacă nici la a două ședință nu participă cel puțin două treimi, din numărul consilierilor aleși, se va proceda la o nouă convocare peste trei zile. În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor aleși, care au lipsit nemotivat la cele trei convocări anterioare. Pentru aceste locuri vacante se vor organiza alegeri în termen de 30 de zile. Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată, dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli, care a necesitat spitalizare sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.
Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cel în cauză la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.
Potrivit prevederilor art. 17 din Legea administrației publice locale, Consiliul este legal constituit, după validarea mandatelor a cel puțin din două treimi din numărul membrilor acestuia. Aceasta înseamnă că un Consiliu Local devine autoritate deliberativă a administrației publice după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. Din acest moment se poate practic vorbi de o existență legală a Consiliului Local. Procesul de definitivare a configurației juridice a Consiliului Local nu se poate opri aici, ci continuă cu depunerea jurământului de către consilieri. Numai după depunerea jurământului se asigură finalizarea constituirii legale a consiliului și aceasta nu se face oricum, ci prin declararea consiliului legal constituit. După declararea ca legal constituit, Consiliul Local alege dintre membrii săi , prin votul deschis al majorității consilierilor în funcție, un președinte de ședință pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta . Consilierul ales ca președinte de ședință poate fi schimbat din funcție din inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorității consilierilor în funcție.
Mandatul de consilier încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate, pierderea drepturilor electorale, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială sau în caz de deces.
Orașele au căte un primar și un viceprimar , aleși în condițiile legii. Primarul îndeplinește funcția de ordonator de credite, iar viceprimarii nu pot fi în același timp și consilierii. Calitatea de primar este incompatibilă cu funcția de prefect și subprefect, alte funcții publice ale consiliilor locale și județene, și din aparatul prefecturilor, ministerelor și a celorlalte autorități guvernamentale; orice funcție de conducere din cadrul societăților comerciale, la care statul sau o unitate administrativ – teritorială este acționar majoritar, ori din cadrul societăților naționale, companiilor naționale sau regiilor autonome; orice alte activități sau funcții publice, cu excepția funcțiilor didactice și a funcțiilor din cadrul unor fundații ori organizații neguvernamentale. Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află orașul. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoștința prefectului și se prezintă în ședința de constituire a consiliului local. Ca urmare, primarul depune în fața consiliului local jurământul.
Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, el este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul participă la ședințele Consiliului Local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. El răspunde de buna funcționare a administrației publice locale. Primarul reprezintă orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice, române sau străine, precum și în justiție. În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții care devin executorii după ce sunt aduse la dispoziția persoanelor interesate. Consiliul local adoptă hotărâri, legate de administrarea domeniului public și privat al orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a orașului, amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii, instituții publice sau agenți economici din țară și din străinătate și care sunt adoptate cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.
Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Fiecare oraș are un secretar salarizat din bugetul local, care îndeplinește atribuțiile stabilite în condițiile legii. El este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Printre principalele atribuții ale secretarului se numără: participă în mod obligatoriu la ședințele Consiliului Local; avizează proiectele de hotărâre ale Consiliului Local; avizează dispozițiile primarului; urmărește rezolvarea corespondenței în termen legal ; efectuează lucrările de secretariat; pregătește lucrările supuse dezbaterii Consiliului Local; asigură aducerea la cunoștință a hotărârilor dispozițiilor cu caracter normativ; eliberează extrasele sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara celor cu caracter secret.(8)
Serviciile publice ale orașului se organizează de către Consiliul Local , în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale , cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune Consiliul Local.
Primarul, viceprimarul, secretarul orașului împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local constituie Primăria orașului , o instituție publică cu activitate permanentă, care execută hotărârile Consiliului Local și soluționează problemele curente ale colectivității locale.
Fig.1. Structura serviciilor publice ale Consiliului Local
Consiliul local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, în probleme de interes local, cu excepția celor care sunt date de lege în competența altor autorități publice.
Consiliul local îndeplinește următoarele atribuții principale:
alege din rândul consilierilor viceprimarul și stabilește în limitele normelor legale numărul de personal din aparatul propriu
aprobă statutul orașului , precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local
aprobă studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar, stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale
aprobă la propunerea primarului, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice , precum și ale regiilor autonome de interes local
administrează domeniul public și domeniul privat al orașului
hotărăște darea în administrare , concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a orașului, precum și serviciile publice de interes local
hotărâște vănzarea , concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a orașului
înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local , urmărește, controlează și analizează activitatea acestora
analizează și aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloace materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase
stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local
aprobă în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrări de investiții de interes local și asigură condiții necesare în vederea realizării acestora
asigură, potrivit competențelor sale, condiții materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă de sub autoritatea sa
asigură buna funcționare a rețelelor edilitare
aprobă și asigură realizarea programelor de organizare și dezvoltare urbanistică a localităților, precum și de amenajare a teritoriului, cu respectarea tradiției locale și a prevederilor legale, asigură realizarea lucrărilor publice
ia măsuri necesare pentru crearea condițiilor necesare petrecerii timpului liber al cetățenilor și asigură desfășurarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement
hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea gardienilor publici, poliției, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă și propune măsuri de îmbunătățire a activității acestora
acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale
contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială; asigură protecția copilului, aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale
înființează și organizează târguri, piete, oboare și asigură totodată libertatea comerțului și a concurenței loiale și încurajează libera inițiativă
înființează și organizează parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora
asigură apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor
atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public sau local
conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al orașului
hotărăște asocierea cu alte consilii locale , precum și cu agenții economici din țară și din străinătate, în scopul realizării și exploatării unor lucrări de interes comun, hotărăște stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare și înfrățire cu localități din străinatate.(5,p18)
1.3. ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTULUI FINANȚE – CONTABILITATE ȘI DIAGRAMA DE RELAȚII CU CELELALTE COMPARTIMENTE
Contabilitatea bugetară este organizată și condusă de fiecare instituție publică, care are calitatea de ordonator principal de credite , în scopul înregistrării la zi a tuturor operațiunilor patrimoniale. Contabilitatea bugetelor locale se organizează și se conduce la nivelul orașelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor și se organizează la compartimentul de finanțe-contabilitate din cadrul Consiliilor Locale.Organizarea contabilității execuției bugetare locale se face pe baza planului de conturi pentru consiliile locale orășenești ,elaborat de Ministerul Finanțelor. Contabilitatea se conduce în partidă dublă , iar pentru conturile de ordine și evidență în afara bilanțului în partidă simplă care evidențiază creditele bugetare aprobate potrivit bugetului local aprobat. Forma de înregistrare utilizată de consiliile locale este "maestru șah", iar înregistrarea operațiilor se face cronologic și sistematic pe baza documentelor justificative. Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității îi revine administratorului, ordonatorului principal de credite, conducătorului compartimentului finanaciar – contabil sau orice altă persoană împuternicită, cu condiția să posede studii economice superioare. Conducătorul compartimentului financiar contabil este subordonat ierarhic conducătorului unității în cadrul căruia funcționează, astfel încât îi revin o serie de atribuții și răspunderi :
El trebuie să se asigure și să răspundă de buna organizare, conducere și funcționare a compartimentului financiar- contabil, să se asigure de întocmirea corectă , clară , completă și la timp a tuturor documentelor justificative,a circuitului acestora, cu respectarea regulilor și reglementărilor în vigoare, precum și înregistrarea cronologică și sistematică a acestora.(5, p18)
Fig.2. Diagrama de relații a compartimentului Finanțe-contabilitate
cu celelalte compartimente
Are rolul de a organiza și ține la zi contabilitatea sintetică și analitică pentru toate activitățile realizate de către primărie, să conducă contabilitatea veniturilor proprii , precum și a celor realizate din activități extrabugetare, înregistrarea în contabilitate a veniturilor cuvenite bugetelor locale pe structura clasificației bugetare, înregistrarea cotelelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale , încadrarea cheltuielilor curente și de capital în limitele creditelor bugetare, aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli, precum și îndeplinirea obligațiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și către terți, potrivit reglementărilor în vigoare. El înregistrează zilnic în contabilitate încasările și plățile prin caserie sau prin conturi deschise la trezorerie, întocmeste zilnic contul de execuție al bugetului local pe baza ordinelor de plată și a extraselor de cont primite de la trezoreria statului, efectuează deschiderea de credite bugetare pe structura clasificației economice pentru necesități proprii și a instituțiilor și serviciilor publice subordonate primăriei, întocmește statele de plată pentru salariații primăriei și pentru consilierii și efectuează plata acestora .
Conducătorul compartimentului finanaciar- contabil are rolul de a verifica și semna toate documentele de încasări și plăți, efectuate prin unitățile trezoreriei statului, să întocmească la timp și cu respectarea reglementărilor în vigoare lunar a balanțelor de verificare sintetice și analitice a situațiilor financiare trimestriale și anuale asupra execuției bugetare și să asigure păstrarea în bune condiții a acestora în arhiva contabil- financiară. Totodată trebuie să analizeze cu conducerea instituției execuția bugetară, și să ia măsuri în vederea îmbunătățirii activității financiare a acesteia. (6)
Conducătorului compartimentului finanaciar- contabil îi revine obligația de organizare și de exercitare a controlului finanaciar preventiv, să întocmească lucrări de planificare bugetară, să întocmească bugetul de venituri și cheltuieli, sa realizeze cel puțin odată pe an inventarierea patrimoniului primărei.
2. FUNDAMENTAREA PĂRȚII DE VENITURI ȘI CHELTUIELI
A BUGETULUI LOCAL
În cadrul activității pe care o desfășoară, primăriile orășenești trebuie să întocmească programe și planuri pentru a ști în ce direcție, în ce ritm, cu ce eforturi și cu ce rezultate se dezvoltă economia, fapt ce impune întocmirea bugetelor de venituri și de cheltuieli, cea ce are rolul de a urmări cuantificarea tuturor resurselor financiare precum și a cheltuielilor pe principalele destinații. Bugetele de venituri și cheltuieli sunt întocmite pe perioade scurte de un an și trimestrial, fiind elaborate ținând seama de prevederile actelor normative care reglementează venituri bugetare și cheltuieli ce se finanțează din resurse bugetare fiind aprobate de către organele de conducere ale acesteia.
În condițiile actuale este necesară stabilirea judicioasă a resurselor financiare necesare primăriilor orășenești în vederea realizării acțiunilor economice, sociale și de altă natură, stabilirea cu rigurozitate a priorităților, creșterea gradului de eficiență în utilizarea fondurilor bugetare și eliminarea cheltuielilor neeconomicoase fără a afecta realizarea acțiunilor. Primăriile orășenești, care primesc alocațiile de la buget sau din fondurile publice extrabugetare sunt obligate să reflecte cu exactitate în bugetele lor resursele publice ce le-au fost aprobate și să respecte reglementările legale cu privire la regimul utilizării acestora.
Bugetul de venituri și cheltuieli al primăriilor orășenești cuprinde, într-o formă sistematizată indicatorii financiari – veniturile și cheltuielile bugetare, corespunzător activității și acțiunilor previzionate a se realiza în anul de plan. Pentru dimensionarea optimă și rațională a fondurilor bugetare necesare pe acțiuni și sectoare de activitate precum și mobilizarea prin plan a veniturilor rezultate din activitățile primăriilor, au fost stabiliți indicatori de calcul și fundamentare ce au la bază elementele specifice acțiunilor bugetare și în funcție de care se fac previziuni de venituri și cheltuieli bugetare. Astfel fiecare primărie, își poate evalua, în mod temeinic necesitățile de fonduri în relație directă cu sarcinile pe care le are de realizat, asigurându-se în acest fel baza materială pentru realizarea activităților .
Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecăți și acțiuni ce se face de către contabilului șef al primăriei împreună cu cadrele economice și de altă specialitate din compartimentele funcționale la dimensionarea și fundamentarea indicatorilor ce se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
Bugetul de venituri și cheltuieli al primăriilor orășenești are rolul de a reflecta fluxurile în lei și în valută acoperite de cuprinderea tuturor veniturilor previzionate a se realiza și efectuarea cheltuielilor pentru efectuarea activităților și acțiunilor acesteia. Elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizărilor cu previziunile și luarea măsurilor de corectare la momentul oportun. (4, p28)
2.1. FUNDAMENTAREA PĂRȚII DE VENITURI
A BUGETULUI LOCAL
În procesul evaluării bugetare a volumului indicatorilor financiari privind veniturile și cheltuielile primăriei orășenești stau indicatorii de calcul și de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor care se aplică în evaluare la toate nivelele organizatorice inclusiv pe ansamblul economiei naționale. Detalierea indicatorilor de calcul și fundamentare se face în mod diferențiat pe subdiviziunile clasificației bugetare fapt ce asigură un mod unitar de calcul al previziunilor de venituri și cheltuieli.
Veniturile instituțiilor publice care se realizează prin practicarea de tarife, taxe sau contribuții pentru serviciile prestate către alte instituții sau agenți economici și persoane fizice după caz se evaluează pe bază de indicatori de calcul și fundamentare fizici și cuantumul venitului pe indicator de exemplu numărul de beneficiari și venitul pe un beneficiar.
Una din sarcinile de evaluare la primăria orășenească o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanță valorificarea tuturor posibilităților pe care aceasta le are, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreținerea și buna funcționare a primăriilor.(4, p31)
Sursele de venituri, precum și structura acestora diferă în funcție de felul instituției, iar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face în funcție de anumite criterii, cum ar fi:
– baza legală a venitului
– analiza execuției preliminate din anul de bază
– utilizarea indicatorilor de calcul și fundamentare
Potrivit Legii nr.36/2002* ,impozitele și taxele locale reprezintă venituri proprii ale primăriei orășenești.Toate persoane fizice, juridice, asociații familiare, asociații agricole, unitățile economice ale unor persoane juridice, precum și cele ale organizațiilor politice și obștești, instituțiile publice, fundațiile, instituțiile de cult , filialele, sucursalele și reprezentanțele autorizate să funcționeze pe teritoriul României, care aparțin persoanelor fizice și juridice străine, care sunt cunoscuți sub denumirea de contribuabili, au obligația de a plăti impozitele și taxele locale, potrivit legii. Aceste fonduri bănești care provin din impozite și taxe locale se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor care se finanțează de la bugetele proprii ale primăriilor. Astfel de impozite sunt impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul asupra mijloacelor de transport și taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decăt pentru agricultură și silvicultură .
Impozitul pe clădiri este anual și se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea acestora , indiferent de locul în care acestea se află și de destinația acestora. Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2 % în mediul urban, asupra valorii clădirii , potrivit normelor și criteriilor de evaluare. Impozitul pe clădiri pentru contribuabili persoane fizice se stabilește pe baza declarației de impunere depusă de către proprietarul clădirii la organul fiscal teritorial pe raza căruia se află clădirea .
Pentru clădirile altor contribuabili decăt persoane fizice, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii cu care sunt înscrise clădirile în evidența acestora, indiferent de zona în care sunt situate. Această cotă se aplică și la persoane fizice , unde sunt înregistrate sedii ale societăților comerciale sau alte activități economice.
Clădirile proprietate de stat care se află în administrarea sau în folosința contribuabililor , impozitul pe clădire se plătește de către aceștia. Pentru clădiri ce constituie fondul locativ de stat, impozitul pe clădiri trebuie să fie plătit de acele unități, care îl administrează.
Pentru clădirile noi, care au fost dobândite în cursul anului, impozitul se calculează pe numele noului proprietar, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite, proporțional cu perioada de timp rămasă până la sfărșitul anului. Pentru clădiri ce au fost demolate, distruse și pentru cele vândute în cursul anului, se scad de la impunere cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una din aceste situații.
Sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri , clădirile care aparțin instituțiilor publice, în afara celor ce sunt folosite pentru alte scopuri, clădiri ce sunt considerate a fi monumente istorice, de arhitectură, arheologice, muzeele și case memoriale, precum și casele de cult care aparțin cultelor ce sunt recunoscute de lege.
Impozitul pe clădiri pentru contribuabili persoane fizice se stabilește pe baza declarației de impunere depusă de către proprietarul clădirii la organul fiscal teritorial pe raza căruia se află clădirea . Acesta se stabilește având în vedere suprafața clădirii, materialele din care aceasta e construită, anul construcției, precum și facilitățile, reducerile ce sunt acordate. Impozitul anual se plătește trimestrial, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.(13)
Pe baza Legii nr 69/1993* ,impozitul pe terenuri se stabilește anual, în sumă fixă pe metru pătrat și este diferențiat pe categorii de localități , iar în cadrul acestora pe zone.(14)
Impozitul asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică și care aparțin contribuabililor se stabilește în funcție de capacitatea cilindrică a motorului și tipul mijlocului de transport. Acestea se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, cu factura de cumpărare sau alte documente legale din care rezultă asta.Taxa asupra mijloacelor de transport se stabilește de către organele fiscale teritoriale, pe raza cărora contribuabilii își au domiciliul sau sediul, pe baza declarației de impunere depusă de către aceștia. Această taxă se datorează începând cu data de întâi a lunii în care au fost dobândite, iar în cazul vinderii sau radierii acestora din evidențele organelor de poliție, în timpul anului taxa se scade începând cu data de întâi a lunii în care a apărut o asemenea situație.
Instituțiile publice precum și societățile comerciale care au ca obiect de activitate transportul de călători în comun, în interiorul localităților sunt scutiți de plata acestui impozit, la fel ca și persoanele cu handicap, ce dețin mijloace de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport se plătește trimestrial, în rate egale, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. (13)
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decăt pentru agricultură și silvicultură se datorează de către regii autonome , societăți comerciale , persoane juridice pentru terenuri proprietate de stat și care se află în administrarea sau în folosința acestora și care sunt utilizate în alte scopuri decăt pentru agricultură sau silvicultură.Taxa este anuală stabilită în lei pe metru pătrat de teren și este diferențiată pe categorii de localități, iar în cadrul acestora pe zone.(14)
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice Tabelul nr.1
Impozit pe clădiri de la persoane juridice Tabelul nr. 2
Impozit pe terenuri de la persoane fizice Tabelul nr. 3
Impozit pe terenuri de la persoane juridice Tabelul nr.4
Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice Tabelul nr. 5
Taxe aspra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice Tabelul nr. 6
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat Tabelul nr.7
2.2. FUNDAMENTAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI
A BUGETULUI LOCAL
Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de muncă sau bănești pentru realizarea activităților și pentru satisfacerea trebuințelor primăriilor orășenești, ale instituțiilor din subordinea acestora. Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior , cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Creditele bugetare reprezintă suma aprobată în bugetele locale, fiind limita maximă până la care se pot angaja și efectua cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor care se înscriu în proiectele bugetelor locale este supusă cerinței de dimensionare a cheltuielilor în funcție de necesitățile reale ale autorităților publice.
Evaluarea și dimensionarea cheltuielilor necesare primăriilor orășenești în anul de plan se face pe baza analizei, opțiunilor și priorităților bugetare pentru fundamentarea nivelului optim al fondurilor necesare pentru realizarea în cât mai bune condiții cu minim de efort material, uman și financiar a obiectivelor și acțiunilor previzionate. Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificației economice, cheltuielile cu salariile și alte drepturi salariale, pentru deplasări în interes de serviciu , cheltuieli cu materiale și servicii , cheltuieli de întreținere și gospodărire , obiecte de inventar, reparații curente și capitale, cărțile și publicațiile , precum și celelalte cheltuieli bănești cu caracter funcțional pentru fiecare instituție , serviciu public de interes local ca și pentru primării și prefecturi , corespunzător structurii organizatorice.
Prin urmare, atât normele, cât și normativele au o rațiune atâta timp cât ele sunt corect stabilite și contribuie la evitarea subiectivismului în activitatea de previziune, fiind necesară revizuirea acestora de câte ori se produc modificări esențiale ale condițiilor avute în vedere la elaborarea lor. (4, p37)
În continuare exemplificăm modul de evaluare a cheltuielilor curente la Consiliul local ,utilizând date ipotetice.
A.CHELTUIELI CURENTE
TITLUL I. Cheltuieli de personal
Articulul 10 Cheltuieli cu salariile – cuprinde toate cheltuielile pe care le are primăria cu cei 95 de angajați ai săi, cu salariile personalului , precum și celelalte drepturi cuvenite acestuia . Articolul 10.01 Salariile de bază (Fd.Sb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților primăriei orășenești și se determină pe baza numărului mediu de salariați (Ni) și a salariului mediu lunar din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb), potrivit relației:
FdSb = Ni x Smb x 13
FdSb = 95 x 4020500 x 13 = 4965317500
Articolul 10.03 Indemnizații de conducere (I.C.) – reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul primăriei și se calculează în funcție de numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc) și indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată cu eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc) , potrivit relației:
I.C. = Nc x Imc x 13
I.C. = 5 x 1590000 x 13 = 103350000
Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv) – salariații beneficiază de un spor de vechime de până la 25% pentru vechimea în muncă, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt în funcție de vechimea personalui angajat și cuantumul sporului de vechime aferent acestuia, iar cheltuielile estimate pentru anul curent sunt de 27410000 lei .
Articolul 10.07 Fond de premii (Fd.p) – cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale, fiind determinate în funcție de salarii tarifare aferente salariaților (Fd.Sb) și cotele de acordare a gratificațiilor (C%),după următoarea relație:
Fd.p = Fd.Sb x C%
Fd.p = 4965317500 x 2% = 99306350
Totalul general al salariilor la nivelul Consiliului local rezultă pe baza indicatorilor din tabelul nr. 1
Cheltuieli de personal Tabelul nr. 1
Articolul 11.Contribuții pentru asigurările sociale de stat (C.A.S.) – reprezintă contribuția Consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale și se determină în funcție de cheltuieli cu salariile (Chs) și cota de C.A.S. de 23,33 %, astfel :
C.A.S. = Chs x cota de 23,33 %
C.A.S. = 5195383850 x 23,33% = 1212083052
Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj (Cfd) – reprezintă contribuția Consiliului local la constituirea fondului de șomaj și se determină în funcție de cheltuieli cu salariile (Chs) și cota de 5% reprezentând contribuția primăriei la constituirea fondul de șomaj
Cfd șomaj = Chs x cota de 5%
Cfd șomaj = 5195383850 x 5% = 259769193
Articolul 13 Deplasări, detașări, transferuri (D) – cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în țară și în străinătate în interesul serviciului, având în vedere numărul de persoane care se deplasează (Nr), numărul de zile de deplasare (Nzi), costul transportului pe o persoană (Ktr),după următoarea formulă de calcul :
Cheltuieli de deplasare (D) =Nr x Nzi x Ktr
Cheltuieli de deplasare (D) = 70 x 130 x 227737 = 2072414815
La nivelul Consiliului local nivelul previzionat al acestor cheltuieli de deplasare este de 4875000000 lei.
Articolul 14 Constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate (CASS) – se formează din contribuția datorată și vărsată de către angajatori și din contribuția datorată și suportată de asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate în cotă de 7% , aplicată asupra fondului de salarii și suportată din cheltuieli. Această contribuție se calculează pe baza următoarei relații:
CASS = Venit salarial x cota de 7%
CASS = 5195383850 x 7% = 363676870
Asigurații contribuie cu o cotă de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract de muncă pe durata determinată sau nedeterminată. Această cotă se evaluează tot potrivit relației precedente și se suportă de către asigurat din venituri salariale.
TITLUL II. Cheltuieli materiale și servicii
Articolul 24 Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire – cuprinde fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Consiliului local , reprezentând plățile pentru încălzit, iluminat, apă, poștă, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare Consiliului local.
Articolul 24.01 Încălzit – cuprinde fondurile bănești necesare achitării furnizorilor de energie termică , combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în prețuri curente.
Încălzit Tabelul nr. 2
Articolul 24.02 Iluminat și forță motrică – cuprinde cheltuieli ce se vor efectua pentru plata energiei electrice :
Iluminat și forță motrică Tabelul nr. 3
Articolul 24.03 Apă, canal, salubritate – cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră
Apă, canal, salubritate Tabelul nr. 4
Articolul 24.04 Poștă , telefon, telex, radio – cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio și a cheltuielilor pentru corespondență :
Poștă, telefon,telex, radio Tabelul nr. 5
Articolul 24.05 Furnituri de birou – cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea rechizitelor de birou :
Furnituri de birou Tabelul nr. 6
Articolul 24.06 Materiale pentru curățenie – cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de materiale pentru curățenie:
Materiale pentru curățenie Tabelul nr.7
Articolul 24.07 Alte materiale și prestări servicii – cuprinde costul serviciilor de deratizare și dezinsecție, materiale pentru apărarea locală antiaeriană, și prevenirea incendiilor, materiale și plata lucrărilor pentru întreținerea și amenajarea spațiilor verzi, servicii prestate de către gardienii publici, precum și alte cheltuieli de întreținere a mașinilor de calcul de birou, de multiplicat, a mașinilor de scris:
Alte materiale și prestari servicii Tabelul nr.8
Articolul 25 Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional – cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea carburanților și lubrifianților pentru autovehicule, piese de schimb și alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor:
Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional Tabelul nr. 9
Articolul 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată – cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea obiectelor de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ -gospodăresc cum sunt :
Obiecte de inventar Tabelul nr.10
Articolul 27 Reparații curente – cuprinde fondurile necesare pentru efectuarea reparațiilor la mijloace fixe din patrimoniul primăriei:
Reparații curente Tabelul nr.11
Articolul 28 Reparații capitale – se fundamentează pe baza devizelor pentru reparații capitale la imobilele Consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative în vigoare.
Articolul 29 Cărți și publicații (ChCP) – cuprinde fondurile care sunt necesare pentru procurarea de reviste și publicații de specialitate. Acestea se fundamentează în funcție de numărul necesar de publicății de diferite specialități (P) și de cheltuială medie anuală cu abonamente la publicații (Cha)
Cărți și publicații Tabelul nr. 12
Articolul 30 Alte cheltuieli – cuprinde fondurile care sunt necesare pentru desfășurarea unor acțiuni pentru calificarea , perfecționarea și specializarea profesională a salariatilor, cheltuieli de protocol cheltuieli ocazionate cu protecția muncii și alte cheltuieli autorizate prin dispozițiile legale:
Alte cheltuieli Tabelul nr.13
B.CHELTUIELI DE CAPITAL
Articolul 72 Investiții ale instituțiilor publice – cuprinde fondurile care sunt necesare pentru obiective de investiții noi și dotări independente:
Investiții ale instituțiilor publice Tabelul nr.14
2.3. ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI
ȘI CHELTUIELI PE ANUL 2002
În înțeles practic, bugetul este documentul care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru, lună), atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor unei țări, a unei unități administrativ teritoriale, a unui agent economic folosindu-se și denumirea de "bugetul de venituri și cheltuieli". O caracteristică principală a acestui buget o constituie faptul, că bugetul unei anumite perioade se întocmește înainte de începutul acesteia, el având rolul de a pregăti un anume comportament viitor pentru obținerea veniturilor și efectuarea cheltuielilor.
Prevederile Constituției României privind bugetul public național au fost dezvoltate prin Legea nr.72/1996* privind finanțele publice care a stabilit normele pentru formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul veniturilor financiare ale statului, unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice.
Procedurile de elaborare a bugetelor locale sunt stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice, iar elaborarea acestora este de competența primarilor, aceștia fiind ajutați și de funcționarii de specialitate financiar contabilă. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniția acțiuni de implementare a finanțării bugetare pe bază de programe întocmite, în scopul finanțării unor acțiuni, proiecte și obiective. Programele analizate de către ordonatorii principali de credite vor fi propuse spre aprobare ca anexe la bugetul local.
Operațiuni specifice de elaborare a bugetelor locale sunt cele de fundamentare a veniturilor și a cheltuielilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar. Astfel determinarea veniturilor bugetelor locale se stabilește în comparație cu bugetul anterior avându-se în vedere evoluția veniturilor din impozite și taxe , precum și modificările legislative intervenite. Pe lăngă venituri curente, se prelimină și sume de bani care sunt necesare pentru completarea veniturilor curente, adică sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Determinarea cheltuielilor bugetare se face în funcție de necesitățile reale, corelate cu resursele bugetare posibil de mobilizat. Stabilirea cheltuielilor bugetelor locale are în vedere calcularea cheltuielilor cu salariile personalului precum și a drepturilor bănești salariale, a cheltuielilor de întreținere și gospodărire, reparații curente și capitale, atât pentru primării, cât și pentru instituții subordonate acestora. În bugetul de venituri și cheltuieli al primăriei orășenești, vor fi concentrate atât cheltuielile apartinând acesteia, cât și cele ale unităților subordonate, urmând a fi finanțate împreună.
Evidențierea veniturilor și a cheltuielilor se face într-o anumită ordine, care este obligatorie. La venituri, criteriul de clasificație trebuie să fie natura acestora sau sursa lor de proveniență, iar la cheltuieli, atât natura acestora, cât și destinația lor. Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Proiectele bugetelor locale sunt prezentate Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat de către ordonatorii principali de credite, urmând ca aceștia sa depună la Ministerul Finanțelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului. Ministerul Finanțelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială, cuprinse în proiectele bugetelor locale. Cu acordul Guvernului, Ministerul Finanțelor comunică, Direcțiilor Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate și ale transferurilor cu destinație specială, precum și criterii de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de câtre ordonatorii principali de credite. Limitele sumelor se transmit pentru informare Consiliilor județene .
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor orășenești, în termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Proiectul bugetului se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei, după care în termen de 15 zile , este supus dezbaterii și aprobării consiliului local. Proiectul bugetului local este însoțit de raportul primarului , precum și de contestațiile depuse de către cetățeni în termen de 15 zile de la publicarea sau afișarea proiectului. Consiliul local orășenesc adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, articale și anexe.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat , prin serviciul de buget și achiziții publice, întocmesc și transmit la Ministerul Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și a cheltuielilor, și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare stabilită de Ministerul Finanțelor.
În cea ce privește întocmirea proiectului bugetului local, bugetele locale ale unităților administrative, în calitate de planuri financiare publice cu titlu executoriu, asigură dezvoltarea economico-socială într-un cadru echilibrat, cuantificând resursele financiare și cheltuielile finanțate din acestea, urmărind totodată asigurarea echilibrului pe toată durata anului.
Bugetele locale ale primăriilor sunt componente principale ale finanțelor publice, care grupează procedeele și mijloace de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes public, la nivelul fiecărei unități. Bugetele locale îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale pe plan local. Aceste bugete se constituie de conducere , care țin cont de numeroasele implicații socio-politice ale veniturilor și cheltuielilor bugetare.
De asemenea , bugetul local este un act intervenționist al statului pe plan local, datorită acțiunii sale asupra structurii economice, sociale, culturale a localităților. Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora în funcție de sarcinile ce revin fiecărei unități administrativ teritoriale.(4, p209), (5, p21)
Bugetul local pe anul 2002 este prezentat în anexa nr.1.
3. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA PRIMĂRIA
ORĂȘENEASCĂ
Prin Legea contabilității nr.81/2001 s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilității de către toate instituțiile publice, care au calitatea de ordonator principal de credite, astfel încăt aceștia organizează și conduc contabilitatea în partidă dublă a veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, a mijloacelor extrabugetare concomitent cu contabilitatea patrimoniului aflat în dotare. Totodată ei trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale efectuate, în funcție de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor agenților economici, cum sunt facturi, bonuri de consum, statele de salarii, ordine de plată, extrasele de cont, note de intrare -recepție, precum și pe baza unor documente specifice, cum ar fi cererea de deschidere de credite, dispoziție bugetară, etc. Contabilitatea primăriilor orășenești este organizată în partidă dublă .Aici se practică forma de înregistrare "Maestru șah", cu unele simplificări, care cuprind note de contabilitate, jurnalul de înregistrare, fișa de cont analitic și sintetic, balanțele de verificare. Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, care se anexează la note contabile.La sfârșitul fiecărei luni are loc verificarea tuturor înregistrărilor din contabilitatea sintetică și analitică cu ajutorul balanțelor de verificare, iar trimestrial și anual se întocmesc situațiile financiare privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli.
Primarul orașului , în calitate de ordonator principal de credite , răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității consiliilor locale, potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor care asigură înregistrarea operațiunilor privind:
– evidențierea corectă a veniturilor proprii încasate și a plăților efectuate în numerar sau prin contul de disponibil al bugetului local,
– evidența transferurilor din bugetul de stat în condițiile legii
– evidența patrimoniului public și a celui privat al consiliilor locale
Organele financiar contabile din cadrul primăriilor orășenești au un rol deosebit în organizarea contabilității privind execuția bugetului local, a mijloacelor extrabugetare, în vederea asigurării integrității patrimoniului public și privat al orașului. În acest sens, primăriile locale au prevăzut în statul de funcțiuni un contabil cu studii medii de specialitate pentru a îndeplini concomitent cu activitatea de contabilitate și pe cea de șef al compartimentului financiar- contabil al orașului. De asemenea , alături de celelalte organe ale primăriilor orășenești , organele financiar contabile răspund de respectarea disciplinei financiare și bugetare privind utilizarea eficientă a fondurilor alocate.
Rezultă, că obiectul principal al contabilității la primăria orășenească îl constituie oferirea unei imagini fidele, clare, precise, complete a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute .
3.1. MODALITATEA DE FINANȚARE LA BUGETUL LOCAL
Metodologia de elaborare și de execuție a bugetelor locale se stabilește de către Ministerul Finanțelor Publice. Primăriile orășenești sunt finanțate din :
– venituri proprii ale orașului prevăzute în bugetul local,care provin din impozite și taxe încasate de la persoane fizice și juridice, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, spectacole, prestări de servicii, etc. precum și din veniturile extrabugetare ale primăriilor provenite din taxe speciale, care se încasează , administrează, utilizează și contabilizează de către aceștia ; -cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat – reprezintă acele părți din veniturile bugetului de stat ce se realizează pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale și se încasează la bugetul local pentru a asigura echilibrarea veniturilor cu cheltuielile care sunt prevăzute în bugetele locale. Acestea cuprind sume defalcate din taxa pe valoare adaugată pentru bugetele locale, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenționarea energiei termice livrată populației, sume alocate de către Consiliul Județean pentru echilibrarea bugetelor locale ;
– transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale reprezintă o altă cale de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile, și constă în atribuirea unor resurse bănești de la bugetele de stat pentru bugetele orașelor;
Primăriile orășenești mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor, mijloace materiale și bănești primite de la persoane fizice și juridice, sub forma de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale. Fondurile acordate de persoane fizice și juridice în vederea participării împreună cu autoritățile administrației publice locale la finanțarea unor acțiuni de interes public. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile vor fi utilizate cu respectarea destinațiilor stabilite.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale primăriei orășenești se asigură astfel:
1) integral din bugetul local , în funcție de subordonare
2) din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de subordonare
3) integral din venituri extrabugetare
Potrivit procedurilor Legii finanțelor publice, primăria orășenească varsă veniturile realizate și încasate integral la buget.
Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale ale orașelor se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate în bugetul local și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale orășenești sunt primarii primăriei orășenești iar conducătorii instituțiilor sau ai serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărei primării sunt , după caz , ordonatorii de credite secundari sau terțiari. Deschiderea creditelor din bugetul local se face de către ordonatorul principal de credite – primarul orașului – pe baza cererii de deschidere de credite, cu defalcare pe cheltuieli curente și de capital, întocmită de contabil. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare , aprobate prin bugetele locale, pe unități ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizează la rândul său creditele bugetare aprobate pe unități ierarhic inferioare, ai căror conducătorii sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
Transferurile către bugetele locale se efectuează de către Ministerul Finanțelor, prin Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat , la cererea ordonatorilor principali de credite , în funcție de necesitățile execuției bugetare.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza credite bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor sau serviciilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare. Totodată, ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite, răspund de elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli propriu, de urmărirea modului de încasare a veniturilor, de necesitatea , oportunitatea și legalitatea angajării cât și utilizării creditelor bugetare în limita și cu destinația cu care acestea au fost aprobate prin bugetul propriu, integritatea bunurilor aflate în administrație, precum și de organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.
Angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de către ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispozițiilor legale, încadrarea în credite bugetare și destinația acestora. În situația refuzului de viză de control financiar preventiv intern, ordonatorul de credite poate dispune pe propria răspundere, angajarea și efectuarea cheltuielilor respective.
Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale ale orașelor se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate în bugetul local și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse în dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor. Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții , primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații. Ordonatorii de credite pot efectua plăți în avans de pâna la 30% pentru anumite categorii de cheltuieli, în condițiile dispozițiilor legale.
Excedentul anual al bugetului local , rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează pentru constituirea fondului de rulment , acesta se păstrează într-un cont distinct al primăriei la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat , temporar pentru acoperirea unor goluri de casă provenite din decalaje existente între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității. Utilizarea fondului de rulment este aprobată de către consiliul local.(6,2001), (5, p76)
3.2.CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE
LA PRIMĂRIA ORĂȘENEASCĂ
Potrivit Legii privind finanțele publice, creditele bugetare pot să fie folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, dar numai după deschiderea creditelor bugetare. Ordonatorii principali de credite pot să solicite fonduri , dar numai în limita creditelor bugetare și numai potrivit destinației aprobate – cheltuieli curente și cheltuieli de capital. Totodată ei trebuie să aibă în vedere utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri, astfel încât ele să fie utilizate numai pentru cheltuielile strict necesare pentru realizarea acțiunilor autorizate prin lege și efectuarea cheltuielilor bugetare numai pe bază de acte justificative întocmite, vizate și aprobate de persoane autorizate.
Ordonatorii principali de credite vor solicita lunar trezoreriei statului în raza căreia își au sediul și unde au deschise conturi de disponibilități, deschiderea creditelor bugetare , atât pentru activitatea proprie, cât și pentru cea a unităților subordonate, pentru cheltuieli curente și pentru cheltuieli de capital, pe baza cererii de deschidere de credite. După deschiderea creditelor, ordonatorii principali de credite își rețin sumele necesare pentru activitatea proprie, iar celelalte sume , care aparțin unităților din subordinea sa vor fi repartizate acestora în termen de 3 zile.
În toate cazurile creditele bugetare aprobate pentru anumite destinații reprezintă limite maxime de cheltuieli care nu pot fi depășite. Folosirea creditelor bugetare cu altă destinație decât cea aprobată este interzisă de lege. Creditele bugetare puse la dispoziția instituțiilor sub forma de subvenții sau cele destinate finanțării instituțiilor publice au o singură sursă – veniturile bugetare; ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi și sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivității locale.
Spre deosebire de creditul bancar care reprezintă o sumă de bani primită cu titlu de împrumut rambursabil contra unei dobânzi negociate, creditul bugetar constă în mijloace bănești prevăzute în legea bugetară anuală ca limite maxime pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, în structura aprobată prin lege, cu destinații riguros stabilite prin clasificația indicatorilor finanțelor publice, nerambursabile și nepurtătoare de dobânzi.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat și bugetele locale repartizate pe trimestre, potrivit competențelor acordate prin lege, pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziție bugetară. Indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, primăria orășenească efectuează operațiuni de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza căruia își au sediul și au conturi deschise. Este interzisă efectuarea acestor operațiuni de încasări și plăți prin băncile comerciale.
Resursele financiare publice se repartizează pentru gestionare instituțiilor publice, cărora li se pun la dispoziție fondurile bugetare sub forma creditelor nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli. Unele instituții publice pot să fie finanțate parțial de la buget sub forma subvențiilor acordate în completarea veniturilor proprii pe care sunt autorizate să le folosească potrivit destinațiilor aprobate prin bugetul de venituri și de cheltuieli al instituțiilor respective. De regulă, în această categorie se încadrează, casele de cultură, care sunt subvenționate de la bugetul de stat sau din bugetele locale, îndeosebi pentru plata drepturilor de personal eventualele reparații capitale sau curente la clădiri, investiții pentru construcții noi, cu sume ce depășesc încasările din activitatea proprie.
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat și din bugetele locale se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face de către Ministerul Finanțelor către ministere , celelalte organe precum și sub forma de transferuri direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și municipiului București pentru bugetele locale.
Contabilitatea creditelor bugetare aprobate se ține cu ajutorul conturilor sintetice din afara bilanțului, și anume cu contul 940 "Credite bugetare aprobate". Acesta este un cont de activ, care se debitează cu prevederile trimestriale de credite aprobate precum și cu suplimentarea creditelor, în cursul trimestrului , care duce la majorarea creditelor, și se creditează cu anularea sau reducerea acestora. Soldul acestui cont reflectă credite actualizate la sfârșitul lunii în limita cărora se mai pot efectua plăți. Contabilitatea analitică a creditelor bugetare se ține pe capitole și subcapitole și pe subdiviziunile clasificației bugetare.(3, p173)
În luna martie are loc deschiderea creditelor bugetare pentru plata salariaților de către primăria orășenească, în sumă de 10520000 lei.
940 10520000
3.3. CONTABILITATEA ALIMENTĂRII CU FONDURI ȘI A PLĂȚILOR
DE CASĂ PRIN TREZORERIA STATULUI
Instituțiile subordonate primăriilor orășenești sunt finanțate de la bugetul local, sub forma alimentării cu mijloace bănești a conturilor lor de disponibil. Alimentarea conturilor se face periodic pe baza cererilor aprobate prin bugete de venituri și cheltuieli, precum și de disponibilitățile existente în contul unității administrativ- teritoriale respective. Instituțiile subordonate primăriilor țin evidența atât a creditelor bugetare , cât și a operațiilor de alimentare cu mijloace bănești de la buget.
Contabilitatea acestor credite bugetare aprobate se ține cu același cont în afara bilanțului 940 "Credite bugetare aprobate "care este utilizat și de primăria orășenească, finanțată parțial din BACS. Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanțarea de la bugetele locale și să folosească mijloacele bănești primite pentru efectuarea plăților de casă. Asigurarea cu mijloacele bănești a instituțiilor de subordonare locală se face în două etape. Prima dată se alimentează direct de la buget conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite, separat pentru cheltuieli proprii și pentru cheltuielile instituțiilor subordonate, iar în a doua etapă, ordonatorii principali alimentează conturile de disponibil a ordonatorilor secundari și terțiali de credite.
În luna martie, are loc decontarea între primăria orășenească și școală, ca instituție subordonată primăriei, aceasta primind suma de 15000000 lei , care sunt necesare pentru plata salariilor.
Primăriile orășenești, efectuează operațiuni de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și unde au deschise conturi de disponibilități , fiindcă le este interzis să efectueze astfel de operațiuni prin băncile comerciale. Astfel pentru finanțarea de la bugetul local, la Direcția Generală de Trezorerie se deschid conturi de disponibilități, atât pentru ordonatorii principali de credite – unde acestora li se pun la dispoziție fonduri atât pentru activitatea proprie cât și pentru cea a unităților subordonate, cât și conturi de disponibilități pentru ordonatorii secundari și terțiali de credite – în care li se virează de către ordonatorii principali de credite mijloace pentru cheltuieli proprii. (3, p177)
Contul 103 "Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" evidențiază încasările și plățile efectuate de către Consiliile locale prin contul de disponibil al bugetului local deschis la trezoreria statului. Este un cont de activ, care se debitează cu încasarea veniturilor cuvenite bugetului local din impozite și taxe și se creditează cu plățile de casă reprezentând cheltuieli ale bugetului local. Soldul acestui cont reprezintă disponibilitățile bănești ale bugetului local ,care se află la trezoreria statului la sfârsitul perioadei.
Contul 104 "Disponibil din venituri cu destinație speciala" ține evidența disponibilităților din venituri cu destinație specială deschis la trezoreria statului. Este cont de activ, deci se debitează cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând excedentul bugetului local din venituri cu destinație specială, și se creditează cu utilizarea acestor sume la sfârșitul anului pentru acoperirea deficitului bugetar. Soldul acestui cont reprezintă disponibilul din excedentul constituit din venituri cu destinație specială, care se află la trezoreria statului la sfârșitul perioadei.
Contul 120 "Disponibil al instituței finanțată din venituri extrabugetare" , care are rolul de a evidenția sumele încasate și plățile efectuate din contul de disponibil al activității extrabugetare. Soldul contului este debitor și evidențiază disponibilitățile bănești existente în contul de la trezoreria statului la sfârșitul perioadei. Contabilitatea analitică a acestui cont se organizează pe articole și alineate.
În data de 7 martie are loc înregistrarea încasării în numerar a contravalorii serviciilor prestate clienților, în valoare de 396400 lei.
Contabilitatea se ține cu ajutorul contului 700 "Finanțare de la buget privind anul curent". Acest cont funcționează numai în contabilitatea ordonatorilor principali de credite, fiindcă numai aceștia au relații directe cu buget; fiind un cont de pasiv, se creditează în cursul anului cu sumele virate de către primăria orășenească în conturi de la trezoreria statului și se debitează cu sumele retrase de la trezoreria statului pentru efectuarea plăților.
În luna martie are loc plata furnizorul pentru cumpărarea materialelor de la acesta, în suma de 5200000 lei.
Contul 13 "Casa" evidențiază toate încasările și plățile făcute în numerar de către consiliile locale; se debitează cu încasările efectuate în numerar reprezentând venituri bugetului local de la contribuabili și se creditează cu depunerea acestor sume la trezoreria statului. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă disponibilitățile bugetului local care există în caserie la sfârșitul perioadei.
Primăriile orășenești, depun sumele încasate din impozite și taxe, precum și alte venituri la Trezoreria locală, sau pot să efectueze imediat plăți din ele. Totodată, primăriile orășenesti pot efectua plăți de casă, dar numai după deschiderea creditelor bugetare, din mijloacele bugetare existente la Trezorerie. Plățile de casă cuprind sumele, pe care unitățile Trezoreriei statului le eliberează primăriilor , fie în numerar pe baza cecurilor, necesare acestora pentru plata salariilor, fie prin virarea în contul unității beneficiare,furnizorilor, creditorilor, pe baza ordinelor de plată. O parte din aceste plăți, în cazul în care nu s-au folosit în întregime, se pot restitui la trezorerie, iar cu aceste sume se reîntregesc creditele bugetare și care se pot utiliza în continuare pentru efectuarea plăților.
În luna martie se încasează în numerar suma de 92156000 lei, reprezentând impozite și taxe de la populație iar sumele încasate în numerar se depun la trezoreria statului.
Tot în luna martie are loc plata în numerar a facturilor la energia electrică în sumă de 2197500, a salariilor în sumă de 15620000 și achitarea furnizorului pentru vopsele achiziționate de 2500000 lei.
Contabilitatea plăților de casă se ține cu ajutorul contului 700 "Finanțare de la buget privind anul curent", care fiind un cont de pasiv, se creditează cu toate plățile efectuate în cursul anului, prin deschiderea de credite din mijloace bugetare existente la Trezorerie și se debitează cu sumele recuperate din plățile de casă care nu au fost utilizate integral în cursul anului , și au fost restituite la trezorerie. Soldul acestui cont la sfârșitul anului poate să fie creditor, caz în care plățile nete de plată, adică consumul de credite deschise și repartizate este mai mare decât cheltuieli efective, sau poate să fie debitor, când plățile nete de plată sunt mai mici decât cheltuieli efective.(16)
3.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR BUGETARE EFECTIVE
Primăriile orășenești pot să efectueze plăți de casă și cheltuieli, dar numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita cărora se pot efectua cheltuielile respective. Acestea pot să fie aprobate numai dacă cuantumul lor nu depășește prevederile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli al orașului, defalcate în cheltuieli curente, de personal, materiale și de capital. Din bugetele locale se finanțează cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuielile de întreținere și gospodărie, reparații curente și reparații capitale, acțiuni socio-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul colectivității, cheltuieli cu destinație specială, unele cheltuieli de investiții aprobate potrivit legii, pentru racordări la rețeaua de gaze naturale, alimentări cu apă sau alte lucrări privind îmbunătățirea instalațiilor de încălzire la unități ale învățământului de stat, precum și alte cheltuieli prevăzute de dispozițiile legale. În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local în cotă de până la
5% din totalul cheltuielilor.Acesta se poate utiliza, pe baza hotărărilor consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului,precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale. Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Cheltuielile curente ale bugetului local sunt stabilite pentru anul 2002 în valoare de 11898518000 lei, dintre acestea făcând parte cheltuieli de personal în valoare de 9103328000 lei și cheltuieli cu materiale și servicii în valoare de 2795190000 lei.Cheltuieli de capital sunt în valoare de 15982000 lei, reprezentând studii geo și de proiectare pentru centrul de copii, iar împreună cu cheltuieli curente de 11898518000 lei, rezultă, că cheltuielile totale ale primăriei sunt de 11914500000 lei.
Consiliile locale pot aproba și pot utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, cu condiția, ca depășirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local și să se mențină până la sfârșitul anului și bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum și dobânzi și comisioane neachitate , aferente împrumuturilor contractate.
În bugetele locale nu se pot înscrie și nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.Cheltuielile prevăzute în capitole și în articole de cheltuieli au destinație precisă și limitată. În cursul execuției bugetare,în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloace necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.
Cheltuielile pentru investițiile orașelor și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care se finanțează din bugetele locale, se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local. Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurând totodată utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
Toate cheltuielile și plățile de casă trebuie să fie vizate în prealabil pentru controlul financiar preventiv de către contabilul primăriei precum și de primar, și să se efectueze numai pe baza documentelor justificative.Totodată trebuie să se acorde o atenție sporită asigurării utilizării cu maximă eficiență a fondurilor bugetare alocate prin bugetul local.(3, p187)
Cheltuielile proprii ale bugetelor locale,(10) sunt:
1. Autorități executive
2. Învățământ
a. Învățământ preșcolar
b. Învățământ primar și gimnazial
c. Învățământ liceal
d. Învățământ profesional
3. Cultură ,religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret
a. Biblioteci publice orășenești
b. Casa de cultură
4. Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații
a. Cantine de ajutor social
b. Ajutor social
c. Drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav
d. Alte acțiuni privind asistență socială, ajutoare și indemnizații
5. Servicii de dezvoltare publică și locuințe
a. Întreținerea și reparația străzilor
b. Iluminat public
c. Salubritate
d. Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement
6. Alte acțiuni
a. Protecție civilă
b. Alte cheltuieli
7. Transferuri câtre alte bugete
a. Transferurile din bugetele locale pentru susținerea sistemului de protecție a copilului
8. Fonduri de rezervă bugetară
a. Fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliilor locale și județene
9. Cheltuieli cu destinație specială
a. Servicii publice finanțate din taxe speciale
Cheltuielile prevăzute în bugetele proprii ale orașelor, sunt grupate pe titluri, articole și aliniate, deci detalierea cheltuielilor se prezintă astfel :
A .CHELTUIELI CURENTE
02. TITLUL I. Cheltuieli de personal
10 Cheltuielile cu salariile :
10.01 Salarii de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizații de conducere și alte indemnizații
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru condițiile de muncă
10.06 Plăți pentru ore suplimentare
10.07 Fond de premii
10.08 Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă
10.09 Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază de convenții civile
11 Contribuții pentru asigurările sociale de stat
12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj
13 Deplasări, detașări, transferuri
13.01 Deplasări, detașări, transferuri în țară
13.02 Deplasări în străinătate
14 Contribuții pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
20.TITLUL II. CHELTUIELILE MATERIALE ȘI SERVICII
24 Cheltuieli pentru întreținere și gospodărie
24. 01 Încălzit
24.02 Iluminat și forță motrică
24.03 Apă, canal și salubritate
24.04 Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale pentru curățenie
24.07 Alte materiale și prestări de servicii
25 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament 26.03 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
27 Reparații curente
28 Reparații capitale
29 Cărți și publicații
30 Alte cheltuieli
30.01 Calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților
34.TITLUL III. SUBVENȚII
35 Subvenții
35.01 Alocații de la buget pentru instituțiile publice
B .CHELTUIELI DE CAPITAL
70. TITLUL VI. Cheltuieli de capital
72 Investiții ale instituțiilor publice
În cadrul clasificației economice titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli, iar o dezvoltare analitică a titlurilor de cheltuieli pe articole și alineate este neapărat necesară pentru reflectarea unitară în contabilitate a acestora, potrivit Regulamentul de aplicare al Legii contabilității nr. 81/2001*, care indică felul cheltuielilor efectuate de către primarii și instituții publice din subordinea acestora. Prin urmare, rezultă că la baza contabilității analitice trebuie să se afle clasificația economică.
Cu ajutorul contului 400 "Cheltuielile bugetului local" se ține evidența plăților efectuate prin trezorerii, de la bugetul local pentru cheltuieli curente și de capital ale primăriilor și unităților subordonate acesteia. Fiind cont de activ se debitează cu plățile efectuate din contul de disponibil al bugetului local pentru cheltuieli de personal, materiale și de capital și se creditează la sfârșitul anului cu toate plățile ce au fost efectuate în cursul anului. Sodul acestui cont este debitor și reprezintă toate plățile ce au fost efectuate în cursul anului de la buget pentru finanțarea acțiunilor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.
În luna martie se plătesc cheltuielile curente ale bugetului local, reprezentând furnituri de birou,in valoare de 58000 lei.
Contabilitatea cheltuielilor efective se ține cu ajutorul contului 410 "Cheltuielile instituției publice finanțate de la buget" care evidențiază toate cheltuielile efectuate pentru executarea acțiunilor cuprinse în bugetele de venituri și cheltuieli, cum sunt consumul de materiale pentru nevoile instituției, combustibil, salariile cuvenite personalului, premiile, indemnizațiile și alte drepturi cuvenite personalului, plăți pentru servicii prestate și lucrări executate, plata consumului de curent electric, a căldurii, apei, plata abonamentului radio, televiziune, a convorbirilor telefonice, cheltuieli cu revizia tehnică pentru mașini , materialele și obiecte de inventar achiziționate de la furnizori, plata contribuției la asigurări sociale și la asigurări sociale de sănătate plătite, contribuția primăriei la constituirea fondului de ajutor de șomaj, precum și alte cheltuieli efectuate de către primărie.
Este cont de activ, deci se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul anului, și se creditează la sfârșitul anului cu închiderea acestui cont prin contul de venituri. Soldul acestui cont reflectă toate cheltuielile efectuate în cursul anului. Acest cont se dezvoltă în conturi analitice de gradul I., și anume în conturi 410.1 "Cheltuielile instituției publice finanțate de la buget " și 410.2 "Cheltuielile instituției publice finanțate de la buget – pentru investiții ".
Se înregistrează consumul de materiale pe luna martie, în valoare de 1200000 lei.
Contul 420 "Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare" evidențiază toate cheltuielile care au fost efectuate din mijloace constituite pe principiul autofinanțării unor activități ale instituțiilor publice în conformitate cu reglementările în vigoare, cum ar fi plata cheltuielilor efective, plata lucrărilor executate și serviciilor prestate, plata salariilor și a altor drepturi cuvenite salariatilor, plata furnizorilor ca urmare a achiziției de materiale și obiecte de inventar, etc. Este un cont de activ, deci se debitează prin înregistrarea tuturor plăților care au fost efectuate în cursul anului, și se creditează la sfârșitul anului cu închiderea acestui cont prin contul de venituri. Soldul acestui cont, înaintea închiderii de la sfârșitul anului, reflectă toate cheltuielile care au fost efectuate în cursul anului. Acest cont se dezvoltă în conturi analitice de gradul I., și anume în conturi 420.1 "Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare " și 420.2 "Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare – investitii ".(16)
Se înregistrează cheltuieli cu salarii autofinanțate pe luna martie în valoare de 62066228 lei.
Contabilitatea analitică a tuturor cheltuielilor se ține pe articole și alineate în cadrul fiecărui capitol și subcapitol potrivit structurii cadrului comun al clasificației indicatorilor financiari.
3.5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU SALARIILE
PERSONALULUI ȘI INDEMNIZAȚIA CONSILIERILOR
Sistemul de salarizare a funcționarilor publici, stabilit conform prevederilor O.G. nr.246/2000* are în vedere crearea unui sistem unitar de salarizare aplicabil tuturor funcționarilor publici; necesitatea de a restrânge costurile administrației publice , în condițiile în care funcționarii publici competenți trebuie motivați și recompensați în mod corespunzător ; crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare, pe categorii , clase și grade precum și stabilirea unui raport just între partea fixă și partea variabilă a salariului, care să țină seama de activitatea depusă și de importanța ei. Pentru activitatea depusă , funcționarii publici au drept la salariu, care se compune dintr-o parte fixă reprezentând salariul de bază și o parte variabilă, formată din sporuri și indemnizații la salariul de bază. Pe lăngă aceasta, funcționarii publici mai beneficiază și de premii, stimulente și recompense din fonduri constituite în condițiile legii.
Primăria Orașului Nădlac are 95 de angajați, dintre care 51 sunt angajați ai serviciului public și 17 consilieri. Serviciul public este format din primar, viceprimar, secretar, 4 ingineri, 2 contabili,2 agenți agronomi,2 casieri, 2 perceptori, 8 angajați cu studii superioare, 2 angajați la biblioteca orășenească,1 angajat la asistență socială, 1 angajat la protecție civilă, 20 de asistenți personali și 4 angajați care sunt plătiți din venituri extrabugetare, aceștia fiind director și îngrijitor casa de cultură și 2 șoferi pompieri. Pe lângă aceștia, primăria mai are și edilitar gospodăresc, format din 25 de angajați, dintre care 3 zidari, 2 zugravi,2 dulgheri,3 mecanici auto, 3 tractoriști, 1 șofer, 3 paznici,1 administrator, 1 dactilograf, 2 administratori piețe, restul fiind muncitori necalificați.Totodată mai are și 2 salariați necalificați, aceștia fiind angajați prin convenție civilă.
Salariile de bază se stabilesc în mod diferențiat, avându-se în vedere activitatea depusă, complexitatea și importanța ei, în funcție de natura competențelor, atribuțiilor, sarcinilor, răspunderilor pe care acesta le are, precum și nivelul de pregătire care este necesar funcției ocupate. La salariul de bază se mai adaugă sporuri pentru vechimea în muncă, pentru condițiile în care se desfășoară activitatea, pentru munca în timpul nopții – pentru paznici, pentru ore suplimentare lucrate, premii pentru rezultatele obținute la locul de muncă, precum și un premiu anual, pentru contribuția la realizările în ansamblul unității. Salariul de bază pentru funcționarii publici de conducere este cel corespunzător funcției publice de execuție, categoriei, clasei și gradului ierarhic, la care se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată în raport cu complexitatea și răspunderea ce revin funcției de conducere, care face parte din salariul de bază.
Indemnizațiile de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază corespunzător funcției publice de excecuție.La Primăria Orășenească Nădlac, 6 angajați beneficiază de indemnizații de conducere și anume primarul, viceprimarul, secretarul, șef serviciu impozite și taxe și șef serviciu acestea fiind stabilite la suma de 103350000 lei pe an. În cariera profesională funcționarul public beneficiază, în urma rezultatelor obținute la evaluarea performanțelor profesionale individuale, de dreptul de a avansa în grad, în clasă, potrivit legii.
Funcționarii publici beneficiază de un spor de vechime în muncă până la 25%, calculat pe baza salariului de bază , în raport cu vechimea efectivă în muncă, corespunzător timpului lucrat în programul normal de lucru, astfel:
Tabelul nr.1
Sporul de vechime în muncă se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, fiind estimat pentru anul 2002 în sumă de 27410000 lei pe an. Sporul de vechime în muncă se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Funcționarii publici pot beneficia de premii în cursul anului dintr-un fond de premiere, care se aprobă prin buget prin aplicarea unei cote de 2 % asupra cheltuielilor cu salariile aferente acestei categorii. Din acest fond pot fi acordate premii funcționarilor publici care au obținut rezultatele deosebite în activitate .Pentru activitatea deasfășurată ei au dreptul la sfârșitul anului calendaristic la un premiu anual egal cu salariul de bază brut din ultima lună a anului pentru care se face premierea.Pentru acei funcționari, care au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă proporțional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul salariul de bază brut din ultima lună de activitate. Funcționarii publici au drepturi la stimulente și recompense din fonduri constituite potrivit legii.Valoarea acestor premii ce urmează a se acorda salariaților primăriei sunt stabilite a fi de 99306350 lei pe an.
Pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul principal de credite bugetare poate acorda, în limita a 25% din numărul total al funcționarilor publici prevăzut în statul de funcții, un salariu de merit lunar de 20% din salariul de bază , care face parte din acesta și care constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază. Funcționarii publici care beneficiază de salariul de merit se stabilesc odată pe an, de regulă după aprobarea bugetului , pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată. Funcționarii publici debutanți nu pot beneficia de salariu de merit.
Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele , informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției sale, ei primesc lunar un spor de confidențialitate de până la 15%, calculat la salariul de bază. Categorii de funcționari publici, care beneficiază de acest spor și procentul concret al acestuia se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.
Pentru orele lucrate din dispoziția primarului peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate ca zile nelucrătoare, funcționarii publici de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul de ore plătite cu sporul de 100% nu poate să depășească 360 de zile într-un an.
Pe lăngă aceasta, funcționarii publici au dreptul la concediu de odihnă și la alte concedii. La plecarea în concediul de odihnă, funcționarii au dreptul pe lăngă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. Totodată ei au dreptul și la concedii de studii, ce se acordă pe o perioadă de 30 de zile, potrivit legii . Pe lăngă aceste drepturi de salarii, personalul mai poate beneficia și de alte drepturi, care sunt acordate în natura, și care constau în tichete de masă gratuite în valoare de 39610000 lei, transport de la domiciliu la locul de munca și invers, acestea fiind suportate integral sau parțial de către unitate.
Fondurile bugetare destinate cheltuielilor cu salariile se alocă anual fiecărui ordonator principal de credite prin legile privind bugetele locale în raport cu numărul de personal încadrat pe baza contractului individual de muncă din cadrul primăriei, pe baza obiectivelor, proiectelor, programelor sau altor activități stabilite potrivit atribuțiilor acesteia.
La fundamentarea fondurilor bugetare destinate cheltuielilor cu salariile, necesare în vederea realizării obiectivelor, proiectelor, programelor sau activităților stabilite potrivit atribuțiilor primăriei, ordonatorii principali de credite vor previziona volumul de muncă, perioadele de realizare, numărul maxim de posturi aferente funcțiilor publice și numărul persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă, precum și salariile individuale aferente. Fondurile bugetare destinate cheltuielilor cu salariile se corectează periodic , în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum și cu evoluția salariilor din alte sectoare de activitate. În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetele locale ordonatorii principali de credite defalchează pentru aparatul propriu și pentru unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, în vederea realizării sarcinilor programate.
Salariile de bază și celelalte elemente ale sistemului de salarizare se stabilesc de ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în resurse financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit prin legile privind bugetele locale .(15)
Evidența drepturilor de salarii , inclusiv sporurile la salariul de bază și premiile de orice fel cuvenite salariaților instituțiilor publice se țin cu ajutorul contului 230 "Decontări cu salariații". Salariile plătite ca avans în prima chenzină se înregistrează în debitul acestui cont, urmând a fi reținute din salariile cuvenite pentru luna respectivă. Salarizarea personalului primăriei se face de regulă după timp, iar salariul de bază stabilit pe lună se acordă acestuia pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu , conform fișei postului. Fiind un cont de pasiv, se creditează cu înregistrarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului, pe baza statului de plată, și se debitează cu sumele plătite efectiv, precum și reținerile de salarii. Soldul contului 230 "Decontări cu salariații" reprezintă sumele datorate personalului, rămase neachitate la sfârșitul lunii. Salarii neridicate în termen se transferă în creditul contului 231"Creditori", prin debitarea contului 230 "Decontări cu salariații", iar sumele respective se depun la bancă urmând a fi ridicate cu ocazia plății lor .Contabilitatea analitică se asigură pe baza statelor de plată a salariilor.
Drepturile de salarii care se cuvin personalului se calculează la sfârșitul lunii, atunci când se întocmesc statele de salarii. Astfel salariul mediu de bază pentru anul 2002 este stabilit a fi de 4020500 lei pe lună iar salariații primăriei beneficiază de 13 salarii pe an, acestea fiind achitate chenzinal, în cote egale de circa 50% din salariul de bază. Necesarul de personal al primăriei se stabilește prin statele de funcțiuni aprobate de organele competente. Plata salariilor la primărie se face pentru chenzina I-a între 16 – 20 ale lunii iar pentru chenzina a II-a între 1 și 5 ale lunii următoare .În vederea efectuării plății drepturilor de salarii aferente lunii decembrie în primele zile ale lunii ianuarie, și potrivit principiului anualității bugetare sumele neachitate până la sfârșitul anului bugetar își pierd valabilitatea și se anulează. În acest scop, pentru a putea efectua plata chenzinei a II-a a lunii decembrie, premiile cuvenite personalului și alte drepturi legale ce urmează a fi efectuate în anul următor, se virează în ultima zi lucrătoare a anului într-un cont de "sume în depozit " , deschis la unitățile Trezoreriei statului .
Cu ajutorul contului 232 "Decontări cu bugetul statului"se ține contabilitatea decontărilor cu bugetul statului pentru venituri încasate de către instituțiile de stat care potrivit normelor în vigoare se varsă la bugetul statului, cum sunt: impozitul pe salarii, veniturile cuvenite bugetului de stat, penalizările aplicate potrivit normelor în vigoare. Este cont de pasiv, care se creditează cu sumele ce sunt datorate bugetului de stat, și se debitează cu vărsăminte efectuate în contul acestuia, iar soldul creditor al acestui cont reflectă sume datorate bugetului de stat și neachitate de instituție.
Cu ajutorul contului 233 "Decontări privind asigurările sociale", se ține evidența contribuției instituției și a angajaților la formarea fondului pentru asigurările sociale și a fondului pentru asigurările sociale de sănătate. Astfel contabilitatea analitică a contului 233 "Decontări privind asigurările sociale" se desfășoară :
233.01 "Decontări privind contribuția angajatorilor la asigurări sociale"
233.02 "Decontări privind contribuția asiguraților la asigurări sociale"
233.03 "Decontări privind contribuția angajatorilor la fondul inițial de asigurări sociale de sănătate"
233.04 "Decontări privind contribuția asiguraților la fondul inițial de asigurări sociale de sănătate"
Contribuția la asigurări sociale se calculează lunar prin aplicarea unei cote de 35 % asupra fondului de salarii brut realizat și reprezintă o cheltuială, suportată în proporție de 23,33% de către instituția publică și în proporție de 11,67 % de către angajați. Cheltuielile cu contribuția la asigurări sociale sunt stabilite a fi de 121283052 lei pe an.
Angajatorii, care angajează personal salariat, au obligația să constituie Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate, în cotă de 7%, aplicată asupra fondului de salarii brut realizat, iar asigurații datorează contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, în cotă de 7% aplicată asupra veniturilor salariale brute realizate lunar, aceste cheltuieli fiind estimate a fi pentru acest an de 363676870 lei.
Este un cont de pasiv, care se creditează cu contribuția instituției la asigurări sociale și la asigurări sociale de sănătate datorate, și cu contribuția salariaților de 11,67% la asigurări sociale și de 7% la asigurări sociale de sănătate.Contul se debitează cu sumele virate sau plătite în contul asigurărilor sociale de stat, cu Dispoziția de plată de tip C.A.S. odată cu ridicarea chenzinei a doua, la Casa Județeană de Pensii precum și cu contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate, virată la Casa Județeană de Asigurări Sociale de Sănătate. Contul se mai debitează și cu ajutoarele materiale plătite în numerar salariaților, cu ajutoarele la asigurări sociale neridicate și cu impozitul aferent ajutoarelor materiale acordate salariaților.
Cu ajutorul contului 235 "Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj", se ține evidența contribuției la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, prin contribuția instituției de 5% aplicată la fondul de salarii brut realizat și prin contribuția salariaților de 1% aplicată la venituri brute realizate lunar. Contabilitatea analitică se ține pe cele două modalități de constituire a fondului de șomaj.(16)
235.01 "Contribuția unității la fondul de șomaj"
235.02 "Contribuția salariaților la fondul de șomaj"
Este cont de pasiv, care se creditează cu contribuția instituției de 5% și a salariaților de 1% la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, și se debitează cu sumele plătite la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, din conturile instituției publice. Soldul acestui cont reprezintă contribuția la constituirea fondului de șomaj, nedecontată la sfârșitul lunii. Cheltuielile primăriei cu contribuția la fondul de șomaj sunt stabilite a fi de 259769193 lei pe an.
Primăria are obligația de a plăti contribuția la asigurări sociale și la asigurări sociale de sănătate, precum și contribuția la fondului de șomaj numai personalului din serviciul public și celui din servicii gospodărești, pe când consilierilor și salariaților angajați prin convenție civilă plătește doar contribuția la asigurări sociale de sănătate de 7% aplicată asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de câtre aceștia. La rândul său, și acestora li se reține din salariu doar contribuția la asigurări sociale de sănătate de 7%.Totodată spre deosebire de ceilalți salariați care beneficiază de 13 salarii pe an, atât consilierii, cât și angajații prin convenție civilă beneficiază doar de 12 salarii pe an.
Se înregistrează cheltuielile cu plata salariilor pe luna martie cuvenite personalului angajat la primăria orășenească , precum și contribuția primăriei la asigurări sociale de 23,33%, asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția la fondul de șomaj de 5%, astfel :
Totodată se înregistrează și reținerile din salariile angajaților pentru contribuția la pensia suplimentară de 11,67%, cu contribuția la asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția pentru ajutorul de șomaj de 1% și impozitul pe salarii, astfel:
Salariul unui muncitor necalificat pe luna martie se calculează astfel:
Tabelul nr. 2
3.6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU OBIECTE
DE INVENTAR ȘI CU MATERIALELE DE
ÎNTREȚINERE ȘI GOSPODĂRIRE
Din categoria obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată fac parte unele bunuri cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc cu o valoare individuală mai mică decât limita prevăzută de lege pentru mijloace fixe (8000000 lei), indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor. La Primăria Orășenească Nădlac, valoarea totală a obiectelor de inventar este de 195459383 lei, din această categorie, făcând parte mobilier de birou, scaunele, cuierele din birouri, perdelele, fețe de masă, covoare, aspirator praf, extinctoare, echipamente speciale, furtunuri, scule și instrumente folosite de către edilitar gospodăresc, etc. Din categoria obiectelor de inventar nu fac parte următoarele bunuri: dulapuri, fiind considerate mijloace fixe, anvelope și camerele din cauciuc auto , procurate pentru schimbarea celor uzate, sticlăria de laborator ,etc. În anul 2002 sunt previzionate a se achiziționa obiectele de inventar de mică valoare sau de scurtă durată în valoare de 32720000 lei, astfel:
Obiecte de inventar Tabelul nr.3
Obiectele de inventar se înregistrează în contabilitatea primăriei orășenești , la prețul de facturare inclusiv TVA și cheltuieli de transport aprovizionare.
Contabilitatea obiectelor de inventar are rolul de a evidenția atât cantitativ, cât și valoric obiecte de inventar aflate atât în magazie, cât și cele date în folosință, pe fiecare loc în parte, până la scoaterea acestora din funcțiune.
Evidența operativă a obiectelor de inventar aflate în magazie se conduce numai cantitativ cu ajutorul "Fișei de magazie pe feluri de obiecte de inventar ", acestea fiind de 23623804 lei.
Evidența operativă a obiectelor de inventar în folosință se ține cu ajutorul "Fișei nominale pentru evidența obiectelor de inventar, a echipamentului de protecție și a mijloacelor fixe în folosință " global – valoric de către contabilul primăriei pe locuri și persoane responsabile. Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar care se află în magazie, se ține atât cantitativ, cât și valoric cu ajutorul fișei de cont analitice pe feluri de obiecte de inventar și pe magazii,valoarea totală a obiectelor de inventar aflate în folosință fiind de 171832579 lei .(3, p246) Contabilitatea obiectelor de inventar se ține cu ajutorul contului 602 "Obiecte de inventar în magazie", care ține evidența stocurilor de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată precum și a mișcării acestora în magaziile primăriei. Este un cont de activ, care se debitează cu obiecte de inventar intrate în magazie și se creditează cu obiecte de inventar date în folosință. Soldul acestui cont reprezintă valoarea obiectelor de inventar aflate în stoc la preț de înregistrare.
În luna martie se achiziționează de la furnizori obiecte de inventar în sumă de 2365000 lei.
Contabilitatea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, aflate în folosința primăriei se ține cu ajutorul contului 603" Obiecte de inventar în folosință". Este un cont de activ, care se debitează cu obiecte de inventar date în folosință și se creditează cu obiecte de inventar scoase din folosință. Soldul acestui cont reprezintă valoarea obiectelor de inventar date în folosință la preț de înregistrare. Contabilitatea analitică se ține global valoric pentru fiecare unitate subordonată, fără organe proprii de contabilitate și cantitativ valoric pe persoane care le au în folosință. (16)
La sfârșitul lunii martie se dau în folosință obiecte de inventar achiziționate în valoare de 2365000 lei.
Formularul "Bon de transfer – restituire" servește ca document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului cât și pentru descărcarea gestiunii unității predatoare și încărcarea gestiunii unității primitoare a obiectelor de inventar.
Gestionarea și contabilitatea obiectelor de inventar la primării se ține după aceleași reguli și pe baza documentelor prevăzute la contabilitatea materialelor. Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată se ține la fel ca pentru materiale.
Primăriile orășenești gestionează și diferite cantități de materiale , în funcție de specificul activității, fiind destinate atât consumului propriu, cât și pentru necesitățile instituțiilor bugetare din subordinea lor. Materiale care sunt puse la dispoziția primăriilor reprezintă o componentă esențială a patrimoniului , cea ce impune o bună păstrare, gestionare și o corectă utilizare a acestora, fiind achiziționate din mijloacele bugetelor locale, din mijloacele extrabugetare.
Căile de intrare a materialelor și documente pe baza cărora se înregistrează ,sunt:
– materiale achiziționate de la furnizori sau de pe piață, care se înregistrează pe baza "facturilor fiscale", "notei de recepție" și "constatării de diferențe "
– materiale rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosință a obiectelor de inventar se înregistrează pe baza " procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale"
– materiale constatate în plus la inventar ,care se înregistrează pe baza "procesului verbal întocmit de comisia de inventariere"
-materiale ieșite din gestiune pentru consumul curent și care se înregistrează pe baza "bonului de consum", pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale precum și pentru lucrări de investiții
În contabilitate, materialele aprovizionate de la furnizori se înregistrează la prețuri de achiziție, prevăzute în documentele justificative primite, materiale refolosibile, recuperate la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, plusuri de inventar se înregistreaza la prețuri de înregistrare, care se stabilesc prin dispoziții legale. În cazul în care, prețul de achiziție al materialelor cuprinde și T.V.A. valoarea materialelor va cuprinde și acestă taxă, deși instituțiile publice nu sunt plătitoare de T.V.A. Cheltuielile efectuate cu transportul și aprovizionarea materialelor de la depozitul furnizorului până la instituție , cheltuieli cu manipularea materialelor , precum și alte taxe și comisioane se înregistrează direct în contul 410 "Cheltuielile instituției de la buget" respectiv în contul 420 "Cheltuielile activităților autofinanțate". Acele materiale, care au fost procurate în cantități mici, sunt date direct în consum, astfel încât nu se mai înregistrează în conturi de magazie, ci în contul 410 "Cheltuielile instituției de la buget" respectiv în contul 420 "Cheltuielile activităților autofinanțate".
Contabilitatea materialelor se ține cantitativ, pe feluri de materiale, sortimente, dimensiuni,cu ajutorul "Fișei de magazie" fiind organizată pe locuri de depozitare de către gestionari. După ce aceste materiale au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, toate documentele de intrare, ieșire de materiale se predau la compartimentul de finanțe -contabilitate pentru a fi înregistrate în contabilitate.(3, p240)
Contabilitatea materialelor se ține cu ajutorul contului 600 "Materiale", care are rolul de a evidenția stocuri de materiale aflate , precum și mișcarea acestora în gestiunea primăriei. Este un cont de activ, care se debitează cu materiale intrate în magazie, și se creditează cu materiale ce au fost date în consum sau în alte destinații, precum și cele constatate lipsă la inventariere. Soldul contului 600 "Materiale" reflectă valoarea materialelor aflate în stoc la magazie. Contul 600 "Materiale", se dezvoltă pe două conturi analitice de gradul I., si anume: Contul 600A "Materiale autofinanțate" și contul 600B "Materiale de la buget", unde intră vopsele, ciment, var, materiale de construcții, țiglă, materiale de curățenie,etc.,valoarea totală a acestora fiind de 72842814 lei, iar pentru anul acesta sunt prevăzute a se cumpăra materiale pentru curățenie în valoare de 7700000 lei, alte materiale și prestări servicii în valoare de 266860000 lei, materiale și prestări servicii cu caracter funcțional în valoare 128000000 lei.
În luna martie se cumpără de la furnizori materiale în valoare de 10000000 lei și totodată o parte din acestea , în sumă de 8000000 lei se dau în consum .
Contabilitatea analitică a materialelor se ține pe feluri sau categorii de materiale, grupate pe magazii potrivit metodei folosite și pe conturile analitice corespunzătoare. În cadrul analiticului "Alte materiale"se înregistrează acele materiale care au fost procurate pentru lucrări de întreținere și reparații curente executate în regie la clădiri, drumuri, instalații și mobilier, materiale procurate pentru reparatii capitale, executate în regie.
Cu ajutorul contului 601 "Materiale în prelucrare" se ține evidența prelucrării materialelor și produselor în cadrul instituției, cât și a materialelor date terților spre prelucrare sau pentru păstrare. În acest cont se înregistrează numai valoarea materialelor date spre prelucrare terților , iar cheltuielile de transport , manipulare și celelalte cheltuieli de prelucrare a materialelor se înregistrează în contul 410 "Cheltuielile instituției de la buget" respectiv în contul 420 "Cheltuielile activităților autofinanțate".
Cealaltă parte a materialelor achiziționate de la furnizori , în valoare de 2000000 lei se dau spre prelucrare.
Contabilitatea analitică se ține pe unități prelucratoare sau pentru păstrare , iar în cadrul acestora pe feluri sau grupe de materiale. Soldul acestui cont reprezintă valoarea materialelor aflate în prelucrare la preț de înregistrare.(16)
Materialele se înregistrează atât la intrări cât și la ieșiri , la prețuri de înregistrare rezultate din documente de recepție, iar în cazul materialelor obținute din producție proprie la costul de producție.
3.7. CONTABILITATEA BUNURILOR CARE ALCĂTUIESC
DOMENIUL PUBLIC ȘI PRIVAT AL UNITĂȚII
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Potrivit Legii 213/1998*, patrimoniul primăriei este constituit din bunuri mobile și imobile, care aparțin domeniului public de interes local, domeniului privat al acestuia, precum și din drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
Domeniului public al orașului Nădlac aparțin acele bunuri, care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național. Bunurile domeniului public de interes local cuprind drumurile orășenești , străzile, rețelele stradale, piețele publice, târgurile,oboarele, parcuri publice, zonele de agrement, terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public local, clădirile, monumentele de interes public local, rețele de alimentare cu apă, canalizare , termoficare, gaze, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, clădirile în care își desfășoară activitatea Consiliile Locale și primării, instituții publice de interes local, biblioteci, case de cultură, locuințele sociale,cimitire și alte bunuri dobândite de câtre oraș, în condițiile legii. Bunurile domeniului public de interes local au o valoare totală de 1222561829 lei.
Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile altele decât cele mențioanate anterior, aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege. Dintre bunurile domeniului privat care aparțin primăriei se numără 22 ha de pământ arabil, pescăria orașului, care este concesionată pe o perioada de 30 de ani, etc. acestea fiind evaluate la 815041219 lei.Toate bunuri aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, întocmindu-se un raport asupra situației acestor bunuri.(8)
Organele financiar contabile din cadrul primăriilor orășenești au un rol deosebit în organizarea contabilității privind execuția bugetului local, a mijloacelor extrabugetare, legal constituite, în vederea asigurării integrității patrimoniului public și privat al orașului. În acest sens, primăriile locale au prevăzut în statul de funcțiuni un contabil cu studii medii de specialitate pentru a îndeplini concomitent cu activitatea de contabilitate și pe cea de șef al compartimentului financiar- contabil al orașului.
Consiliile locale hotărăsc ca bunurile care aparțin domeniului public sau privat, de interes local să fie date în administrarea regiilor autonome, și instituțiilor publice, să fie concesionate sau să fie închiriate. Ei hotărăsc cu privire la cumpărarea sau vânzarea unor bunuri, care fac parte din domeniul public sau privat, de interes local .Totodată ei pot da în folosință gratuită , pe termen limitat bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală, unor persoane juridice care desfășoară activități de binefacere sau de utilitate publică.
De asemenea , alături de celelalte organe ale primăriilor orășenești , organele financiar contabile răspund de respectarea disciplinei financiare și bugetare privind utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Fondurile proprii ale primăriei orășenești cuprind:
– Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale – Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale
Contabilitatea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al primăriei se ține cu ajutorul contului 308 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale" și care reflectă la nivelul primăriilor orășenești, evidența bunurilor care alcătuiesc domeniul public al acesteia, potrivit legii. Este un cont de pasiv, care se creditează cu sursa bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al primăriei, cu valoarea bunurilor existente în patrimoniu, pe baza inventarului bunurilor, cu valoarea terenurilor intrate în patrimoniu, cu valoarea amenajărilor de terenuri intrate în patrimoniu și care alcătuiesc domeniul public al primăriei; cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe intrate în patrimoniu și care alcătuiesc domeniul public al primăriei. Contul se debitează cu diminuarea surselor ca urmare a ieșirii din patrimoniu a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al primăriei, cu valoarea terenurilor ieșite din patrimoniu, cu valoarea amenajărilor de terenuri ieșite din patrimoniu; cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe ieșite din patrimoniu; iar soldul contului reprezintă sursa bunurilor care alcătuiesc domeniul public al primăriei la un moment dat.
Primăria orășenească decide vânzarea unor locuințe sociale, în valoare totală de 560000000 lei.
Contabilitatea bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității primăriei se ține cu ajutorul contului 309 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale " care reflectă la nivelul primăriilor orășenești, evidența bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al acesteia, potrivit legii. Este un cont de pasiv, care se creditează cu sursa bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al primăriei; cu valoarea bunurilor existente în patrimoniu, pe baza inventarului bunurilor, cu valoarea terenurilor intrate în patrimoniu, cu valoarea amenajărilor de terenuri intrate în patrimoniu, cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe intrate în patrimoniu și care alcătuiesc domeniul privat al primăriei. Contul se debitează cu diminuarea surselor ca urmare a ieșirii din patrimoniu a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al primăriei, cu valoarea terenurilor ieșite din patrimoniu, cu valoarea amenajărilor de terenuri ieșite din patrimoniu; cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe ieșite din patrimoniu; iar soldul contului reprezintă sursa bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al primăriei la un moment dat.(16)
Primăria cumpără 10 ha de teren arabil, în sumă de 350000000 lei și îl înregistrează în domeniul privat al acesteia.
3.8. CONTABILITATEA CHELTUIELILELOR DE INVESTIȚII
Cheltuieli de capital reprezintă toate cheltuielile efectuate de către primăria orășenească în vederea modernizării și dezvoltării acesteia, prin investiții în construcții noi, dotări, diferite achiziții etc. Investiții deosebite primăria nu are, singurele invetiții fiind studii geo și proiectare pentru centrul de zi pentru copii, în valoare totală de 15982500 lei. Primăria mai are și alte proiecte, cum ar fi rețele de apă și gaze, dar care nu sunt planificate a se realiza în anul curent. Propunerile acțiunilor de investiții au la bază "Nota de fundamentare" prezentată de instituția publică, în care se motivează necesitatea și oportunitatea propunerii construirii unor spații , birouri, sedii administrative etc.
Achizițiile de bunuri și investiții publice se fac pe baza conținutului cadru al proiectelor , pe faze de proiectare a investițiilor publice , care trebuie să cuprindă date generale cu privire la investiții ce urmează a se efectua, ordonatorul principal de credite, amplasamentul, precizarea necesității și oportunității investiției, valoarea totală estimativă a obiectivului de caracteristicile principale ale construcțiilor investiții, suprafața și situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții. Finanțarea investiției la instituțiile publice se face din surse proprii, fondurile bugetului de stat sau bugetului local , venituri extrabugetare .
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget la titlul "cheltuieli de capital", asigurând totodată utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate. În programul de investiții se nominalizează obiectivele de investiții în continuare, precum și obiectivele de investiții noi. În programele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub denumirea "alte cheltuieli de investiții" : achizițiile de imobile; dotările independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a studiilor de prefezabilitate, aferente obiectivelor de investiții noi; cheltuieli de proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale: cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii și accidente tehnice, precum și alte cheltuieli legate de realizarea investițiilor – consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor. Poziția globală se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de către consiliul local , odată cu bugetul local.
Cheltuielile pentru investițiile orașelor care se finanțează din bugetele locale se înscriu în programul de investiții al primăriei orășenești, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local . Ordonatorii principali de credite, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiali de credite pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 2 miliarde lei , aprobă documentațiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local. Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții numai dacă în prealabil documentațiile tehnico-economice și notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor au fost aprobate după acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice de către Consiliile Locale ale orașelor , pentru investițiile proprii și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor subordonate între 2 miliarde lei și 35 miliarde lei. Documentațiile tehnico-economice pentru obiective de investiții noi , ale căror valori depășesc plafoanele maxime prevăzute, deci de 80 miliarde lei, se aprobă de către Guvern. Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală "alte cheltuieli de investiții" se aprobă de către ordonatorii principali de credite.
Finanțarea investițiilor instituțiilor publice se face de către ordonatorii principali de credite prin unitățile de trezorerie a statului , pe baza listei de investiții, a documentației tehnico-economice și a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora, cuprinse la anexa la legea anuală a BS.
Deschiderea finanțării și efectuarea plăților se face de către ordonatorii de credite în baza fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital prin întocmirea "cererii de admitere la finanțare" pentru fiecare obiectiv în parte în dublu exemplar, care se transmite trezoreriei statului. După verificare și în cazul îndeplinirii tuturor condițiilor, trezoreria statului comunică aprobarea admiterii la finanțare a obiectivului de investiții respectiv, prin transmiterea exemplarului 2 din cererea ordonatorilor de credite , care se înregistrează în contul de ordine și evidență 942 "Credite bugetare pentru investițiile instituțiilor de stat", credite aprobate pentru investițiile instituțiilor publice. Acesta este un cont de activ , care funcționează în partidă simplă, iar soldul acestui cont reprezintă credite actualizate până la care se mai pot efectua plăți la finele perioadei.
Pe baza primirii comunicării admiterii la finanțare, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea plăților pentru fiecare obiectiv în parte . Ordonatorii de credite și institutiile publice finanțate din bugetul de stat,bugetul local, din mijloace extrabugetare au obligația să-și organizeze contabilitatea urmăririi realizării finanțării obiectivelor de investiții, distinct pe obiective și pe surse de finanțare, avându-se în vedere că sursele prevăzute în liste prezintă limite maxime care nu se pot depăși. Plățile pentru finanțarea investițiilor se efectuează din creditele bugetare deschise cu această destinație și a disponibilităților din conturile corespunzătoare privind sursele proprii .(3, p258)
Cu ajutorul contului 415 "Cheltuieli pentru investiții în continuare"se ține evidența cheltuielilor pentru lucrări de investiții care nu au fost terminate și recepționate până la sfârșitul anului și care se reportează în anul următor. Contabilitatea analitică se conduce pe obiective grupate pe surse de finanțare (alocații de la buget, venituri proprii).Este un cont de activ, care se debitează cu cheltuielile aferente investițiilor neterminate la sfârșitul anului, și care se vor continua în anul următor, și se creditează cu investițiile care au fost terminate, recepționate pe baza procesului verbal de recepție, puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe. Soldul acestui cont reprezintă cheltuieli pentru investiții ce se execută în continuare.(16)
Primăria realizează o investiție, care nu a fost finalizată și recepționată până la sfârșitul anului, și care se va continua în următor
3.9. CONTABILITATEA VENITURILOR PROPRII
Cadrul general al bugetelor locale este aprobat prin Legea nr.189/2001 privind finanțele publice locale, care cuprinde lista veniturilor și cheltuielilor prevăzute în aceste bugete și care poate fi actualizată ca urmare a perfecționării Legislației și prin Legile bugetare anuale.
Veniturile primăriilor orășenești, se constituie din impozite, taxe percepute pe baza legii de la persoane fizice și juridice române și străine,din închirierea spațiilor care aparțin domeniului public sau privat, prestări de servicii, donații, și alte venituri fiscale, nefiscale, venituri din capital, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și venituri cu destinație specială. Impozite și taxe locale se stabilesc de către consiliile locale.
Astfel impozite și taxe de la populație sunt stabilite potrivit bugetului a fi de 4284500000 lei, acestea fiind formate din impozit pe clădiri de la persoane fizice în valoare de 1020000000, impozit pe terenuri de la persoane fizice în valoare de 1080000000, taxe asupra mijloacelor de transport în valoare de 315088385, precum și din alte taxe evaluate la suma de 1869411615.Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat este stabilită la suma de 100000000 lei.Impozite pe clădiri de la persoane juridice sunt 585000000 lei, iar impozitul pe terenuri de la persoane juridice sunt de 115000000 lei.Taxa asupra mijloacelor de transport este stabilită a fi de 198000000 lei.Venituri din capital primăria nu are, iar venituri extrabugetare sunt estimate la suma de 4020000000 lei.
Totodată constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea sumele încasate din vănzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării unor mijloace fixe sau din vănzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni; sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri apartinând domeniului public sau privat, de interes local sau județean; sumele încasate din vănzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al primăriei constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale și se utilizează pentru realizarea de investiții; sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate reprezintă veniturile bugetului local, după deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.
Consiliile locale pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevăd și resursele financiare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de către fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Consiliile locale pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăți comerciale , pentru realizarea de lucrări și servicii de interes public local. Consiliile locale vor crea, vor organiza și vor urmări asigurarea serviciilor publice, de interes local, pe baza unor studii tehnico-economice, fie prin gestionare directă a acestora, fie prin delegarea gestiunii lor persoanelor fizice sau juridice prin încheierea de contracte corespunzătoare.(3, p232)
Potrivit Legii bugetului de stat nr.743/2002, veniturile proprii ale bugetelor locale se structurează în venituri curente, venituri de capital și venituri cu destinație specială. Veniturile curente se împart în venituri fiscale și în venituri nefiscale. Din categoria veniturilor fiscale fac parte impozite directe și indirecte, în raport cu modul de impozitare.(10)
I. VENITURI CURENTE
A.Venituri fiscale
Din categoria impozitelor directe au fost rezervate bugetelor locale, următoarele:
1. Impozite și taxe de la populație unde au fost nominalizate:
a. Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
b. Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice
c. Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
d. Alte impozite și taxe de la populație
2. Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură și silvicultură
3. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice
a. Impozitul pe clădiri de la persoane juridice
b. Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
4. Alte impozite directe:
a. Taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
b. Alte încasări din impozite directe
Din categoria impozitelor indirecte constituie venituri ale bugetelor locale:
1. Impozitul pe spectacole
2. Alte impozite indirecte din care fac parte:
a. Taxe extrajudiciare de timbru
A.Venituri nefiscale
1. Vărsăminte de la instituții publice, constând în:
a. Alte venituri privind circulația pe drumuri publice
2. Diverse venituri, în care se cuprind:
a. venituri din amenzile aplicate potrivit dispozițiilor legale
b. venituri din concesiuni și închirieri
c. penalitățile pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe
d. încasări din alte surse
II. Venituri cu destinație specială
1. Taxe speciale
Pe lăngă veniturile proprii ale orașelor prezentate anterior,primăriile orășenești mai primesc în completare, pentru echilibrarea bugetelor respective :
a) cote și sume defalcate din impozitul pe venit
b) subvenții
Evidența veniturilor proprii a bugetului local se ține cu ajutorul contului 500 "Venituri proprii" Înregistrarea veniturilor se face pe baza contului lunar de execuție a veniturilor transmise de trezorerie fiecărui consiliu local , pe subdiviziunile clasificației bugetare.Este un cont de pasiv , care se creditează cu înregistrarea în cursul anului a veniturilor proprii ale bugetului local realizate și se debitează cu diminuarea veniturilor proprii ca urmare a restituirii unor sume de la buget , iar la sfârșitul anului , totalul veniturilor realizate, pentru închiderea contului. Soldul contului reprezintă în cursul anului venituri proprii realizate.
În luna martie are loc înregistrarea sumelor încasate de bugetul local în numerar reprezentând venituri proprii , în sumă de 152361000.
Contabilitatea veniturilor ce urmează să se încaseze se ține cu ajutorul contului 531"Venituri de realizat" , cum sunt sumele ce urmează să se încaseze din diferite taxe și care nu au fost plătite la timp, sume ce sunt imputate persoanelor vinovate ca urmare a lipsurilor la obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată sau lipsei materialelor, sumele ce urmează a se încasa ca urmare a serviciilor prestate , facturate și care se încaseaza ulterior, etc. Contabilitatea analitică se ține pe feluri de venituri care urmează a se încasa în perioade viitoare.Acesta este un cont de pasiv, care se creditează cu toate veniturile ce urmează a se încasa și se debitează cu încasarea ulterioară a acestora. (16)
În luna martie se înregistrează bilete parcare ridicate, în sumă de 2500000 lei.
Încasarea veniturilor proprii ale bugetului local se realizează prin intermediul casierului primăriei. Din aceste venituri se pot efectua imediat plăți, iar dacă nu, aceste sume vor fi virate de către primăria orășenească în conturi de la trezoreria statului. Primăriile orășenești pot să efectueze plăți de casă și cheltuieli, dar numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita cărora se pot efectua cheltuielile respective. Acestea pot să fie aprobate numai dacă cuantumul lor nu depășește prevederile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli al orașului, defalcate în cheltuieli curente, de personal, materiale și de capital.
3.10. CONTABILITATEA VENITURILOR DE ECHILIBRARE
În concordanță cu descentralizarea instituțiilor publice, autoritățile locale intensifică activitatea de încasare a creanțelor bugetare și inițiază acțiuni pentru atragerea de noi surse de venituri la bugetul statului. Potrivit Legii nr. 189/2001 privind finanțele publice locale, veniturile bugetelor locale sunt formate din venituri proprii ale orașului prevăzute în bugetul local, care provin din impozite și taxe încasate de la persoane fizice și juridice, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, spectacole, prestări de servicii, etc. precum și din veniturile extrabugetare ale primăriilor provenite din taxe speciale, care se încasează , administrează, utilizează și contabilizează de câtre acestea. Atunci când veniturile proprii ale orașului nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor pe care acesta le are, atunci primăria orășenească trebuie să apeleze la obținerea veniturilor din alte surse, astfel încât să se realizeze echilibru între veniturile și cheltuielile bugetelor locale.
Echilibrul între veniturile și cheltuielile bugetelor locale constituie o preocupare permanentă a factorilor de decizie din domeniul financiar. Echilibrul bugetar, care stă la baza evaluării bugetare presupune ca veniturile să acopere cheltuielile atât pe total cât și pe fiecare unitate aflată în subordinea primăriei. Veniturile de echilibru au o strânsă legătură cu nivelul veniturilor proprii, fiind compuse din sume defalcate din impozitul pe venit și din transferurile bugetului de stat câtre bugetele locale.
Sume defalcate din impozitul pe venit reprezintă acele părți din veniturile bugetului de stat ce se realizează pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale și se încasează la bugetul local pentru a asigura echilibrarea veniturilor cu cheltuielile care sunt prevăzute în bugetele locale. Valoarea acestora este stabilită la suma de 1650000000 lei, fiind formată din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată de 563000000 lei, cote și sume defalcate din impozitul pe venit în sumă de 1087000000 lei, această sumă fiind formată din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare de 97000000 lei, sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenționarea energiei termice livrată populației în valoare de 900000000 lei și din sume alocate de Consiliul Județean pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare de 90000000 lei.
Transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale reprezintă o altă cale de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile, fiind în sumă de 320000000 lei și constă în atribuirea unor resurse bănești de la bugetele de stat pentru bugetele orașelor, întocmindu-se "Nota justificativă "și "Nota de fundamentare" pentru deschiderea creditelor bugetare și pentru solicitarea transferurilor pentru energia termică. (4, p215)
Aceste sume defalcate , precum și transferuri de la bugetul de stat sunt acordate categoriilor defavorizate ale populației ale căror locuințe sunt racordate la sisteme centralizate de furnizare a energiei termice. Din această categorie fac parte acele persoane, a căror venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 2000000. La primăria orășenească Nădlac, există 130 astfel de cazuri. Astfel acestora, în funcție de venitul net mediu lunar pe membru de familie pe care îl au, li se calculează suma pe care urmează să o primească, aceasta neputând să fie mai mare decât cheltuielile cu încălzirea și apa caldă menajeră, confirmate de câtre asociația de proprietari sau în factura individuală. (7,2001)
Astfel fiecare primărie orășenească își stabilește numărul familiilor defavorizate existente în orașul respectiv, și în funcție de venitul net mediu lunar pe membru de familie pe care acestea îl au, stabilește categoria în care acestea intră și le calculează sumele pe care ei potrivit legii le-ar avea de încasat. În vederea alocarii sumelor defalcate Consiliile locale întocmesc lunar "Nota justificativă" privind solicitarea sumelor din impozitul pe venit care o prezintă Direcției Generale a Finanțelor publice și Controlului Financiar de Stat județean. Ei examinează această notă, urmărind în mod deosebit stabilirea corectă a elementelor de fundamentare, încadrarea în prevederile bugetelor locale pentru județul respectiv, fiind aprobate de câtre Directorul general. Cu dispoziția de plată se virează suma aprobată din bugetul de stat pe seama Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de stat județean beneficiar. Această sumă, reprezentând sume defalcate din impozitul pe venit și transferurile din bugetul de stat se vor repartiza pe trimestre. În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, unitățile administrativ-teritoriale care au beneficiat de sume defalcate din impozitul pe venit pentru finanțarea cheltuielilor din bugetele locale peste nivelul sumelor defalcate din impozitul pe venit repartizate, vor restitui sumele respective la bugetul de stat.
Contabilitatea sumelor defalcate și a subvențiilor se ține cu ajutorul contului 500 "Venituri proprii", care evidențiază înregistrarea în cursul anului a subvențiilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli prevăzute de lege (investiții nominalizate în legea bugetului anual, diferențe de preț la energia termică ) și a sumelor încasate de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor proprii. Soldul contului reprezintă în cursul anului subvențiile și sumele defalcate primite de la bugetul de stat.(16)
Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat se vor stabili sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, iar din aceasta sumă o parte se alocă bugetelor proprii ale județelor iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de stat. Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subvenționarea energiei termice livrate populației se repartizează de către consiliul județean, în funcție de cantitatea de energie termică livrată populației , la care prețul local depășește prețul național de referință.
Pe baza veniturilor proprii și a veniturilor de echilibrare Consiliul local va elabora bugetul de venituri și cheltuieli.
În luna martie se primesc subvenții de la bugetul statului în valoare de 100000000 lei.
3.11. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITĂȚI EXTRABUGETARE
Instituțiile publice pot organiza anumite activități producătoare de venituri fără finanțare de la buget, care au drept scop realizarea unor venituri pentru autofinanțarea integrală a activităților desfășurate în baza normelor legale. Potrivit Legii 215/ 2001*privind finanțele publice locale, primăriile orășenești pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri extrabugetare pe lăngă unele instituții și servicii publice. Primăriile stabilesc , de asemenea domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor precum și sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.
Pentru a putea realiza asemenea activități, instituțiile bugetare întocmesc anual, separat, bugete de venituri și cheltuieli, pentru fiecare activitate extrabugetară. Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finantațe integral din venituri extrabugetare se întocmesc odată cu bugetul de venituri și cheltuieli al primăriei și se aprobă odată cu bugetul orașului. În situația nerealizării acestor venituri care sunt prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. Soldurile anuale, rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, se reportează în anul următor cu aceași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local orășenesc ,după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.
În cazul în care, la înființarea unor activități finanțate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, ei pot beneficia de împrumuturi temporare din bugetul local pe baza de convenție. Aceste împrumuturi trebuie să fie rambursate integral în termen de un an de la data acordării.(3, p236),(7)
Venituri extrabugetare sunt în valoare de 4020000000 lei, fiind formate din sume, care se încasează de la casele de cultură în valoare de 174000000 lei, sume pronenite din piețe, oboare în sumă de 208000000 lei, sume pronenite din bilete de parcare în sumă de 112000000 lei, taxe din pășuni în sumă de 43500000 lei, sume pronenite din biroul de copiat acte în sumă de 164500000 lei, sume încasate de la unități cu volum mic de producție în valoare de 3248000000 lei, precum și alocații de la buget primite în valoare de 70000000 lei.
Contabilitatea activităților extrabugetare se organizează și se conduce de contabilul primăriei în mod distinct pe fiecare activitate. Încasările realizate din venituri extrabugetare sunt păstrate de instituții în contul de disponibil deschis în acest scop la unitățile trezoreriei statului prin care se fac toate încasările și plățile ocazionate de activitatea extrabugetară. Activitățile extrabugetare pot beneficia de credite bancare pentru acoperirea cheltuielilor până la realizarea primelor venituri.
Evidența operațiunilor privind activitatea extrabugetară la instituții publice este ținută cu contul 520 "Venituri extrabugetare ale instituției publice", care țin evidența veniturilor încasate din activități extrabugetare. Este un cont de pasiv, care se creditează cu înregistrarea veniturilor realizate din activități autofinanțate aferente perioadei curente și se debitează cu unele operațiuni care duc la diminuarea veniturilor, precum și la închiderea la sfârșitul anului a totalului operațiunilor aferente. Soldul acestui cont este creditor și prezintă veniturile încasate în cont la finele perioadei. Contabilitatea analitică a acestui cont se desfășoară pe feluri de activități extrabugetare și pe surse de venituri potrivit clasificației bugetare. (16)
În luna martie se încasează în numerar venituri extrabugetare provenite din taxe speciale în valoare de 3500000 lei.
Pentru efectuarea încasărilor și a plăților privind activitățile economice de producție și prestări de servicii, trezoreria finanțelor publice deschide conturi separate pentru fiecare activitate , la cererea primăriilor. De asemenea se înregistrează drepturile de salarii care se cuvin personalului din aceste activități, precum și amortizarea aferentă mijloacelor fixe utilizate și celelalte cheltuieli de producție.
3.12.MONOGRAFIE CONTABILĂ CU PRINCIPALELE OPERAȚIUNI
PE LUNA MARTIE
Prin Legea contabilității nr.81/2001 s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilității de către toate instituțiile publice, care au calitatea de ordonator principal de credite, astfel încăt aceștia organizează și conduc contabilitatea în partidă dublă a veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, a mijloacelor extrabugetare concomitent cu contabilitatea patrimoniului aflat în dotare. Totodată ei trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale efectuate, în funcție de natura lor, înregistrarea în contabilitate facându-se pe baza documentelor justificative, care se anexează la note contabile.Contabilitatea primăriilor orășenești este organizată în partidă dublă . La sfârșitul fiecărei luni are loc verificarea tuturor înregistrărilor din contabilitatea sintetică și analitică cu ajutorul balanțelor de verificare, iar trimestrial și anual se întocmesc situațiile financiare privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli.
Principalele operațiuni efectuate de către primăria orășenească în luna martie 2002 sunt:
1.În data de 31.03.2002 are loc încasarea veniturilor proprii în sumă de 491185731 lei și a veniturilor extrabugatare în sumă de 47260581 lei de către bugetul local prin casă .
2. În data de 31.03.2002 se depun veniturile încasate în numerar la trezoreria statului .
3. În data de 31.03.2002 se încaseaza veniturile proprii ale bugetul local, provenite din cote defalcate din impozitul pe venit, prin trezoreria statului în valoare de 135417628 lei.
4. În data de 30.03.2002 se încaseaza veniturilor extrabugetare în valoare de 63485698 lei și a avansurilor spre decontare în valoare de 2426249 lei.
5. În data de 30.03.2002 se plătesc în numerar servicii prestate în valoare de 41419126 lei, revizia tehnică pentru mașină în valoare de 22399306 lei, se plătește furnizorul pentru materialele ce au fost cumpărate în valoare de 17896462 lei, se înregistrează cheltuieli cu salariile în sumă de 158845710 lei și cu debitorii în sumă de 10105992 lei.
6. În data de 30.03.2002 se face plata furnizorilor în valoare de 2394040 lei și a cheltuielilor cu servicii prestate în valoare de 5224800 lei din avansuri spre decontare.
7.În data de 31.03.2002 se efectuează plăți prin bancă și se plătesc obligații salariale.
8. În data de 30.03.2002 are loc decontarea sumei de 60186922 lei între primărie și instituția de învățământ privind finanțarea de la buget, și trecerea acestora la cheltuieli.
9. În data de 30.03.2002 se plătesc cheltuielile curente ale bugetului local, reprezentând cheltuieli materiale de învățământ în valoare de 465952328 lei.
10. În data de 30.03.2002 se înregistrează venituri extrabugetare în valoare de 368866810 lei.
11. În data de 30.03.2002 se efectuează plăți din venituri extrabugetare în valoare de 271849798 lei.
12. În data de 28.03.2002 se înregistrează cheltuielile cu plata salariilor autofinanțate pe luna martie cuvenite personalului angajat la primăria orășenească , precum și contribuția primăriei la asigurări sociale de 23,33%, asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția la fondul de șomaj de 5%, în valoare de 62066228 lei.
13.Tot la această dată se înregistrează reținerile din salarii autofinanțate angajaților pentru contribuția la pensia suplimentară de 11,67%, cu contribuția la asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția pentru ajutorul de șomaj de 1% și impozitul pe salarii, în suma de 7383876 lei.
14. Se înregistrează concediile medicale în sumă de 816657 lei, care se suportă din C.A.S.
15. În data de 28.03.2002 se înregistrează cheltuielile cu plata salariilor de la buget pe luna martie cuvenite personalului angajat la primăria orășenească , precum și contribuția primăriei la asigurări sociale de 23,33%, asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția la fondul de șomaj de 5%, în valoare de 232281881 lei. lei.
16. Tot la această dată se înregistrează reținerile din salarii angajaților de la buget pentru contribuția la pensia suplimentară de 11,67%, cu contribuția la asigurări sociale de sănătate de 7% și cu contribuția pentru ajutorul de șomaj de 1% și impozitul pe salarii, în suma de 34598039 lei.
17. Se înregistrează concediile medicale în valoare de 44545 lei, care se suportă din C.A.S. 18. În data de 28.03.2002 se înregistrează aprovizionarea cu materiale, obiecte de inventar și alte valori de la furnizori în valoare totală de 97391540 lei.
19. Concomitent are loc evidențierea obiectelor de inventar în valoare de 22327804 lei
20. Tot la această dată are loc darea în folosință a obiectelor de inventar achiziționate.
21. În data de 31.03.2002 se restituie garanții din 1998/30.04 de la Romtelecom, în valoare de 3185000 lei.
22. În data de 31.03.2002 se înregistrează greșit contabilitatea cu suma de 900 lei.
23. În data de 31.03.2002 se înregistrează NRC 55 GiMotor cu suma de 746041 lei.
24. În data de 31. 03 2002 se înregistrează consumul de materiale în valoare de 15405542 lei
25. În data de 31. 03 2002 se înregistrează consumul de materiale în valoare de 53666151 lei suportate din cheltuieli extrabugetare.
26. În data de 31. 03 2002 se înregistrează consumul de timbre ajutor social în valoare de 6800 lei.
27. În data de 31. 03 2002 se înregistrează consumul de timbre legea Lupu în valoare de 4464050 lei.
28. În data de 31. 03 2002 se înregistrează consumul de tichete masă suportate în valoare de 13124000 lei din cheltuieli extrabugetare și în valoare de 26486000 lei de la buget.
29. În data de 31. 03 2002 se înregistrează bilete de parcare ridicate în valoare de 41785 lei, suportate din cheltuieli extrabugetare.
30. În data de 31. 03 2002 se înregistrează bilete de parcare care urmează să se încaseze în valoare de 1000000 lei și cu încasarea acestora în valoare de 288000 lei.
31. În data de 31. 03 2002 se înregistrează bilete de piață care urmează să se încaseze în valoare de 6000000 lei și cu încasarea acestora în valoare de 7048000 lei.
Monografia cu principalele operațiuni pe luna martie este prezentată în anexa nr. 2.
4. ANALIZAREA EXECUȚIEI BUGETULUI LOCAL PE
TRIMESTRUL I. 2002
4.1. ÎNTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE
Balanțele de verificare, împreună cu contul și bilanțul contabil fac parte din categoria procedeelor specifice metodei contabilității. Ele îndeplinesc un rol important în cadrul lucrărilor periodice de sinteză contabilă, fiind un document intermediar între conturi și bilanț. Cu ajutorul lor se verifică și se asigură pe de-o parte, simultaneitatea înregistrărilor în conturi, iar pe de altă parte, identitatea înregistrărilor în fișele registrului jurnal și din fișele Registrului Cartea Mare.
Prin intermediul balanțelor de verificare se realizează nu numai un control formal, ci și un control de fond privind corectitudinea și legalitatea înregistrărilor contabile. Prin egalitatea sumelor debitoare cu cele creditoare, pe care le stabilește balanța de verificare, se reflectă principiul dublei înregistrări contabile (egalitatea soldurilor debitoare cu cele creditoare, respectiv a elementelor patrimoniale) , iar prin legătura pe care o fac între conturi și posturile de bilanț, balanțele de verificare asigură corecția dintre dubla înregistrare și dubla prezentare a elementelor patrimoniale, principii de bază ale contabilității.
Balanța de verificare asigură totodată concordanța necesară dintre conturile sintetice, precum și legătura organică dintre acestea și posturile de bilanț. Făcând parte din categoria lucrărilor premergătoare întocmirii bilanțului contabil, balanțele de verificare îndeplinesc și funcția de grupare a datelor contabile și de centralizare a acestora, operație ce precede funcția de generalizare periodică a datelor contabilității curente și care se realizează cu ajutorul bilanțului. În urma grupării și centralizării lor, datele reflectate în conturi permit managerilor să stabilească volumul și structura modificărilor elementelor patrimoniale de-a lungul perioadei pentru care se întocmește balanța de verificare, ritmul și stadiul de desfășurare a proceselor economice, gradul de îndeplinire a obiectivelor și rezultatelor exercițiului financiar.
Concomitent, balanțele de verificare îndeplinesc și o funcție de analiză a activității economice, permițând confruntarea datelor înregistrate în mai multe posturi, precum și compararea balanței de verificare întocmită pentru perioada curentă cu cele precedente.
Întocmirea balanței de verificare se realizează succesiv, în mai multe etape, și anume:
– înregistrarea în conturi a tuturor operațiunilor economice din luna pentru care se întocmește balanța de verificare, (soldurile inițiale), folosind fișa sintetică șah, Registrul "Cartea Mare" precum și alte registre după caz
– se închid conturile în sensul că se calculează, pentru fiecare cont folosit, rulaje debitoare și creditoare, totalul sumelor debitoare și creditoare și soldul final
– se completează formularul tip de balanță de verificare cu numele primăriei, perioada pentru care se întocmește, numărul de pagini, etc.
-se înscriu în balanță toate conturile folosite în perioada de gestiune, pentru care se întocmește lucrarea cu simbolul, denumirea și conturile în ordinea rezultată din planul de conturi
-se preia, pentru fiecare cont, din balanța lunii precedente, totalul sumelor debitoare și a celor creditoare, înscriindu-se în balanțele lunii curente.
După transcrierea sumelor se recomandă totalizarea lor pentru evitarea unor erori care ar putea influența calcule ulterioare. Se înscriu în balanța de verificare rulajele curente, care se preiau din registrele contabile în care sunt înscrise conturile.
Este bine ca și acestea să fie riguros calculate. Apoi , pe formularul balanței, se calculează totalul sumelor debitoare și creditoare ale fiecărui cont după care se calculează soldurile finale ale tuturor conturilor înscrise în balanță, făcându-se diferența între totalul sumelor debitoare și a celor creditoare , după care se finalizează lucrarea.
Balanța de verificare are un rol important și în identificarea erorilor de înregistrare a operațiunilor în conturi, care poartă denumirea "lipsa egalității contabile". Astfel de erori sunt posibile, fiind datorate de mai multe cauze, cum sunt greșeli de calcul la înscrierea balanței, a soldurilor inițiale, greșeli de transcriere a sumelor din conturi, greșeli la controlarea rulajelor, a totalului sumelor, greșeli de înregistrare a operațiunilor economice în conturi, înscrierea eronată, inversarea sau înregistrarea dublă a aceleași sume .
Cercetarea sumelor eronat înregistrate se face după aceleași reguli stabilite pentru corectarea documentelor , iar corectarea formularelor contabile are loc prin stornarea acestora în roșu sau în negru, urmată de întocmirea formularelor contabile corecte.
Balanța de verificare pe trimestrul I. a anului 2002 este prezentată în anexa nr.3
4.2. ÎNTOCMIREA SITUAȚIEI FINANCIARE ȘI A CONTURILOR DE EXECUȚIE ASUPRA EXECUȚIEI BUGETARE
Exercițiul bugetar se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, când are loc încetarea tuturor operațiunilor aferente bugetului local pe anul încheiat . Ordonatorii de credite principali și terțiali , finanțați din bugetele locale , întocmesc la sfârșitul fiecărei luni din trimestru contul de execuție al bugetului local privind execuția bugetului , atât pentru partea de venituri , cât și pentru partea de cheltuieli.
Primăriile orășenești sunt obligate să întocmească trimestrial și anual "Situația financiară", ca lucrare de sinteză generală care evidențiază , prin informațiile pe care le conține, modul de desfășurare a activității organelor financiare ale primăriilor, privind execuția bugetară și de încheiere a exercițiului financiar. Situațiile financiare constituie un instrument de analiză și control cu privire la execuția bugetară, oferind posibilitatea cunoașterii felului în care s-a respectat disciplina bugetară și financiară, dă posibilitatea sesizării unor deficiente, a unor necorelări de indicatori , precum și a altor lipsuri manifestate în activitatea primăriei orășenești, permit cunoașterea modului de gospodărire a mijloacelor materiale și bănești din patrimoniul primăriei și al instituțiilor publice subordonate acestora și totodată are rolul de a furniza datele necesare în evaluarea și previzionarea bugetară.
Situația financiară se compune din următoarele formulare:
1. Bilanțul- care cuprinde informațiile de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de raportare atât trimestrial, cât și anual. Bilanțul se întocmește pe baza datelor evidențiate în registrele contabile conduse la nivelul primăriilor orășenești, în partidă dublă. Bilanțul pe luna martie a anului 2002 este prezentat în anexa nr. 4.
2. Contul de execuție a bugetului local -se întocmește trimestrial și anual și cuprinde informații privind execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului local, astfel că la partea de venituri se cuprind informațiile referitoare la prevederile anuale, prevederile trimestriale definitive cumulate și încasările realizate la finele trimestrului de raportare pe capitole și subcapitole, potrivit clasificației bugetare. Cheltuielile se completează sub forma plăților de casă efectuate, raportate atât la prevederile anuale de credite bugetare aprobate, cât și la prevederile trimestriale cumulate. Pentru întocmirea acestui cont de execuție datele se completează din Registrul de venituri și Registrul de cheltuieli al orașului. Contul de execuție a bugetului local pe luna martie 2002 este prezentat în anexa nr.5 .
3. Contul de execuție al bugetului instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare – se întocmește trimestrial și anual și cuprinde informații privind indicatorii de venituri și cheltuieli, fiind prezentat în anexa nr. 6.
4. Detalierea cheltuielilor – reflectă informații privind cheltuielile pe capitole și subcapitole. Formularul Detalierea cheltuielilor se completează cu prevederile anuale, trimestriale și plățile efectuate pe articole și alineate la nivel de capitol și de subcapitol pentru cheltuielile finanțate din bugetul local și pe domenii de activități pentru cheltuieli finanțate din mijloace extrabugetare.
5. Disponibil din fonduri cu destinație specială – cuprinde indicatorii care furnizează informații cu privire la sume încasate din taxe speciale.Formularul consemnează informațiile privind disponibilul la Trezoreria statului la începutul anului, încasări, plăți și disponibilul la sfârșitul perioadei de raportare, trimestrială și anuală.
6. Situația obligațiilor de plată restantă la finele trimestrului – cuprinde informațiile cu privire la creanțele și obligațiile totale ale primăriei orășenești față de creditorii primăriei, furnizorii de bunuri materiale și servicii cât și alte obligații de plată peste termenul legal de plată .Primăria nu are împrumuturi,ea încercând să-și limiteze activitatea la veniturile proprii, și totodată nu are nici datorii, nici plăți restante toate obligațiile acesteia fiind achitate la timp.
Situația financiară privind execuția bugetelor consiliilor locale are o structură unitară, dar prezintă și unele particularități în funcție de perioada la care se referă și de nivelul la care se întocmește. Situațiile financiare anuale se disting de cele trimestriale , prin prisma lucrărilor pe care le conțin și prin faptul că întocmirea lor se face numai după ce se iau unele măsuri premergătoare.
În cea ce privește închiderea conturilor, ordonatorii principali de credite și celelalte persoane ce au obligația gestionării patrimoniului , vor lua toate măsurile pentru închiderea corectă a exercițiului financiar, cum ar fi asigurarea efectuării inventarierii tuturor bunurilor aflate în administrarea primăriei, a creanțelor, a obligațiilor și a disponibilităților bănești în lei și în devize precum și a bunurilor deținute cu orice titlu aparținând altor persoane fizice și juridice, stabilirea rezultatelor inventarierii și înregistrarea lor în contabilitate.
Consiliile locale orășenești întocmesc trimestrial și anual situațiile financiare pe care le înaintează la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de stat. După terminarea lucrărilor de încheiere a anului bugetar și după întocmirea și înaintarea situațiilor financiare anuale , se închid toate registrele de evidență sub semnătura primarului și a contabilului primăriei.
Pe baza situațiilor financiare primite de la primărie, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de stat întocmește situația financiară centralizată privind execuția bugetului local, pe ansamblul județului, care se depune la Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a Trezoreriei Statului, la termene legal stabilile.(5, p147)
4.3. ANALIZAREA EXECUȚIEI PĂRȚII DE VENITURI ȘI DE CHELTUIELI PE TRIMESTRUL I. 2002
Analizarea execuției părții de venituri și de cheltuieli se întocmește trimestrial și anual , evidențiind execuția bugetară a veniturilor și cheltuielilor pe surse de venituri , comparativ cu prevederile și evaluările trimestriale și anuale. Cheltuielile se urmăresc pe destinații , conform clasificației bugetare a cheltuielilor față de credite bugetare aprobate prin buget. Se analizează cauzele unor nerealizări de venituri față de evaluările făcute și măsurile preconizate pentru înlăturarea lor în viitor. Analiza execuției cheltuielilor bugetare în raport cu realizarea indicatorilor de calcul și fundamentare permite aprecierea gradului de eficiență a cheltuielilor efectuate pentru realizarea acțiunilor și activităților previzionate.
Organele financiar contabile din cadrul primăriilor orășenești organizează și țin la zi contabilitatea primăriei, în vederea asigurării disciplinei financiare și bugetare privind utilizarea eficientă a fondurilor alocate și integrității patrimoniului public și privat al orașului.
Totodată ei au în vedere utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri, astfel încât ele să fie utilizate numai pentru cheltuielile strict necesare pentru realizarea acțiunilor autorizate prin lege și efectuarea cheltuielilor bugetare numai pe bază de acte justificative întocmite, vizate și aprobate de persoane autorizate. Ordonatorii de credite utilizeaza creditele bugetare numai în limita și cu destinația cu care acestea au fost aprobate prin bugetul propriu pentru cheltuieli strict legate de activitatea lor și cu respectarea dispozițiilor legale. Creditele bugetare aprobate pentru anumite destinații reprezintă limite maxime de cheltuieli care nu pot fi depășite și astfel ei încearcă să nu depășească cheltuielile care au fost previzionate în bugetul propriu. Ei încearcă să – și limiteze cheltuielile numai la venituri proprii, și doar în situațiile, când acestea nu sunt suficiente apelează la subvenții, acestea având o singură sursă – venituri bugetare fiind utilizate în interesul general al statului sau al colectivității locale. Goluri temporare de casă primăria de obicei nu are, iar în cazul în care acestea există, sunt acoperite cu fondul de rulment. Totodată primăria nu are împrumuturi, ea încercând să-și limiteze activitatea la veniturile proprii, și totodată nu are nici datorii, nici plăți restante toate obligațiile acesteia fiind achitate la timp.
BIBLIOGRAFIE
1. R.Dobrescu și colectivul – Surse de venituri ale bugetelor locale , București 1999
2. C.Manda – Administrația publică locală în România, Editura Lumina Lex, București, 1999
3. A.Șoșdean – Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Mirton, Timișoara, 2001
4. A.Șoșdean – Contabilitatea financiară a instituțiilor publice, Editura Mirton, Timișoara 1997
5. A.Șoșdean, D.Popovici – Contabilitatea primăriilor în economia de piată, Editura Amarcord,Timișoara , 2000
6. X X X – Economie și administrație locală, colecție 2000, 2001
7. X X X -Tribuna economică, colecție 2000, 2001
8. Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală, publicată în M.O. nr. 204 / 2001
9. Legea nr. 743/ 2001 a bugetului de stat pe anul 2002, publicată în M.O. nr. 784 / 2001
10. Legea nr. 213/ 2001 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia , publicată în M.O. nr. 44 8 / 1998
11. Legea contabilității nr. 81 / 2001,republicată în M.O. nr.147 / 2001
12. Legea nr. 189/ 2001 privind finanțele publice locale, publicată în M.O. nr. 196 / 2001
13. Legea nr. 36/ 2002 privind impozite și taxe locale, publicată în M.O. nr 92 / 2002
14. Legea nr.69/ 1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decăt pentru agricultură și silvicultură, cu modificările ulterioare, publicată în M.O. nr.250/1993
15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.246 / 2000 privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, publicată în M.O. nr.635 / 2000
16. Legea nr. 76/1996 privind finanțele publice, publicată în M.O. nr. 152/1996
17. Planul de conturi pentru unități administrativ – teritoriale
=== Anexa3 ===
Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2002 ANEXA nr. 1
– mii lei –
Monografie contabilă cu principalele operațiuni pe luna martie 2002 ANEXA nr. 2
Balanța de verificare pe luna martie 2002 ANEXA nr.3
– mii lei –
Situatia financiara pe luna martie 2002 ANEXA nr. 4
– mii lei –
Contul de execuție al bugetului local pe luna martie 2002 ANEXA nr.5
– mii lei –
Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare ANEXA nr.6
– mii lei –
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor la Primaria Xyz (ID: 131850)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.