. Contabilitatea Tva (s.c. Xyz S.r.l.)

I. Argument

Impactul taxei pe valoarea adaugata asupra economiei a avut loc pentru prima data in Franta la initiativa lui Maurice Laure in anul 1954.

Ulterior acest impozit indirect a fost introdus si in alte tari din Europa, Asia, Africa si America Latina.

Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri si folosirea ei ca taxa unica perceputa in diferitele stadii ale productiei de catre producatori. Fiecare producator era indreptatit prin lege sa deduca taxa pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de productie propriu.

Pe continentul european in anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

In prima etapa organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adaugata iar in momentul de fata toate tarile comunitare sunt obligate sa foloseasca acest impozit indirect.

TVA-ul nu s-a numit intotdeauna TVA. Când era mic si … comunist, i se spunea ICM (Impozit pe Circulatia Marfurilor) si, desi era spaima gestionarilor dornici sa faca si ei ,,un ban cinstit’’, nu beneficia de mediatizarea postdecembrista.

In conditiile trecerii la economia de piata, impozitul pe circulatia marfurilor ce functiona in economie ca un impozit indirect nu-si mai justifica mentinerea.

Introducerea TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un moment de cotitura in perfectionarea sistemului fiscal si in acelasi timp primul pas facut pe linia reformei fiscale din tara noastra.

Totodata aceasta a constituit o cerinta pentru trecerea la economia de piata si alinierea la standardele europene.

Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata trebuiau intreprinse o serie de masuri pe linia impozitului pe circulatia marfurilor care trebuia inlocuit.

Inainte de implementarea TVA-ului s-a cautat sa se extinda câmpul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de posta si telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri.

Totodata implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita apoi o buna cunoastere a mecanismului functionarii ei, trebuiau cadre pregatite si instruite temeinic pentru a asigura initierea agentilor economici si a personalului din economie pe aceasta linie si nu in ultimul rând tehnica de calcul si formularistica necesara evidentierii colectarii si platii ei la bugetul de stat.

Asa cum a fost stabilita aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul economic, pâna la utilizatorul final al produselor sau serviciilor insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare.

Materia impozabila este suma globala a vânzarii.

Suportatorul este consumatorul final.

TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vânzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului vor fi mai mici.

TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil.

Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi repartizeaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate).

In tara noastra TVA-ul a fost introdus din urmatoarele considerente:

necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;

pentru cresterea resurselor statului;

din ratiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din tarile europene.

Actualmente cota preponderenta de TVA in România este de 19%, insa se mai foloseste incepând cu 01.01.2004 si TVA de 9% pentru carti, medicamente si servicii de cazare turistica.

Pentru platitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfasurarii activitatii sunt mai ,,ieftine’’ cu 19%. Aceasta deoarece taxa aferenta acestora este deductibila. In acelasi fel pentru a fi mai atractiv cu serviciile sau produsele proprii este importanta aceasta calitate si pentru partenerii de afaceri. Si acest motiv trebuie sa fie important in luarea unei decizii pentru ca si pentru acestia produsele sau serviciile pe care le furnizati sunt mai ieftine. In acest context calitatea de platitor confera o mai mare siguranta partenerilor de afaceri, aceasta demonstrând implicit nivelul afacerilor derulate.

II.Prezentarea S.C. QATRO S.R.L.

Denumirea societatii:

Denumirea este S.C. QATRO S.R.L., in toate documentele si publicatiile care emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele S.R.L. – semnificând forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu indicarea numarului de ordine de la Registrul Comertului, a capitalului social si a adresei sediului social.

In cazul in care AGA va hotarâ transformarea formei juridice a societatii, aceasta transformare va determina in mod obligatoriu modificarea din societate cu raspundere limitata in cea dorita, precum si indeplinirea formalitatilor de autorizare, publicitate, inmatriculare si inregistrare, impuse de lege pentru infiintarea societatii.

Constituirea societatii:

Societatea este persoana juridica romana la data inmatricularii sale in Registrul Comertului si se considera legal constituita odata cu inregistrarea sa la Administratia Financiara.

S.C. QATRO S.R.L s-a infiintat in anul 2002, având nr. de inmatriculare in Registrul Comertului/anul: j40/264/2002 din 19.01.2002, si codul fiscal: R24390426 din 19.01.2002.

Sediul social al societatii:

Sediul social al societatii comerciale QATRO S.R.L. este in Bucuresti, Strada B-dul. Maresal Averescu , Nr.9, bloc 5, ap 26, Sector 1.

Durata societatii:

Societatea se constituie pentru o durata de functionare nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii la Registrul Comertului. Durata societatii va putea fi determinata pe parcursul functionarii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Obiectul de activitate al societatii

Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, domeniul principal de activitate este:

(Cod CAEN Diviziunea 281) – Constructii metalice

Activitatea principala este ,,Structuri si tâmplarii metalice”- cod CAEN 2812.

Societatea este micro intreprindere si a fost impozitata pâna la data de 31.12.2004 cu 1,5%, iar incepând cu data de 01.01.2005 conform legislatiei in vigoare societatea este impozitata cu 3%. Societatea isi desfasoara activitatea cu cei trei salariati incadrati cu contracte de munca individuale pe perioada nedeterminata cu fractiune de norma.

Capitalul social al societatii

La constituire, capitalul social subscris si varsat integral de catre asociatul unic este de 2.000.000 lei (douamilioane), impartit in 20 (douazeci) parti sociale egale intre ele si indivizibile, fiecare având o valoare nominala de 100.000 (unasutamii) lei, subscrise si varsate integral de totii la data constituirii societatii. Capitalul social este asigurat de asociat prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, in natura. Societatea este condusa de asociatul unic Gheorghe Visan. Asociatul va decide ulterior, in conditiile legii si ale actului constitutiv, cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupa caz.

Majorarea capitalului social se va putea face in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor, prin subscriere si varsare de noi parti sociale, prin includerea de noi asociati, prin incorporarea de rezerve sau beneficii in capitalul social sau in alte forme legale.

Reducerea capitalului social nu se va putea face prin retragerea de parti sociale subscrise sau varsate.

Cesiunea partilor sociale intre asociati este permisa in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor.

A.G.A. este organul suprem de conducere a societatii care poate decide asupra oricaror probleme privind societatea.

A.G.A. are urmatoarele atributii principale:

aproba sau modifica bilantul, contul de profit si pierdere, bugetul de venituri si cheltuieli;

repartizarea si distribuirea beneficiilor;

decide urmarirea, revocarea, salarizarea administratorilor, cenzorilor, personalului angajat;

decide marirea, respectiv reducerea capitalului social;

decide cesiunea partilor sociale;

decide contractarea de imprumuturi;

decide infiintarea, respectiv desfiintarea de sucursale, filiale, agentii sau birouri comerciale.

A.G.A. se convoaca de oricare dintre asociati ori de câte ori este nevoie.

Administrarea societatii:

Conducerea societatii este asigurata de Administratorul Societatii si anume Gheorghe Visan.

Administratorul societatii are si calitatea de director general, calitate in care:

– coordoneaza activitatea societatii

– asigura reprezentarea ei in raporturile cu tertii

– angajeaza patrimonial societatea in limitele prevazute de lege, de Actul constitutiv

– are drept de semnatura in banca

– are raspundere nelimitata dar si solidara

– precum si orice alta insarcinare stabilita de Adunarea generala.

In cazul decesului unuia dintre asociati, partile detinute de catre acesta revin de drept mostenitorilor legali sau testamentari.

Dizolvarea si lichidarea societatii se va face in cazurile si conditiile prevazute de legea nr.31/1990.

Activitatea economica a societatii

Exercitiul economico-financiar – incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie a fiecarui an. Primul execitiu va incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului.

Personalul societatii – schema de organizare si de personal se aproba de Adunarea Generala a Asociatilor. Angajarea personalului se face de catre directorul general pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute de lege. Plata salariilor personalului societatii – inclusiv a salariilor stabilite pentru directorul general, precum si a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislatiei in vigoare.

Conturile societatii – atât in lei cât si in valuta, se vor deschide la bancile autorizate din România. Alimentarea conturilor se face din aportul de capital social subscris, din incasarile societatii, din imprumuturi, credite, precum si din alte surse potrivit legii.

Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si pierdere, se vor tine in lei si in limba româna. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care vor sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi precum si raportul de gestiune se vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii, acestea sunt supuse Adunarii Generale.

Calcularea si repartizarea profitului – Adunarea Generala poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii capitale si alte fonduri prevazute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentrtul de gestiune se vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii, acestea sunt supuse Adunarii Generale.

Calcularea si repartizarea profitului – Adunarea Generala poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii capitale si alte fonduri prevazute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. Dupa deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-parti, sub forma dividendelor ce se platesc acociatului. In cazul in care societatea inregistreaza pierderi, asociatul este obligat sa analizeze cauzele si sa ia masurile ce se impun.

III. Contabilitatea TVA-ului

Definitia taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata.

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in România.

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila.

livrarea bunurilor sau prestatea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice desfasurata de societate.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economica

Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta ai indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate publica, precum si pentru activitatile urmatoare:

telecomunicatii

furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura

transport de bunuri si de persoane

servicii prestate de porturi si aeroporturi

livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare

activitatea târgurilor si expozitiilor comerciale

depozitarea

activitatile organelor de publicitate comerciala

activitatile agentilor de calatorie

activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare.

Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarâri ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.

Operatiuni impozabile

Livrarea de bunuri

Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct prin persoane care actioneaza in numele acestuia.

Prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.

Sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri efectuate cu plata.

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite

trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri

transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vânzare, atunci când comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului

bunurile constatate lipsa din gestiune

Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociati sau actionarii, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.

In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final.

Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu.

Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea intrgrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Nu constituie livrare de bunuri:

bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in conditiile stabilite prin norme

– perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege

bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne

acordarea in mod gratuit de bunuri ca monstre in cadrul companiilor publicitare, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vânzarilor

acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

Prestarea de servicii

Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.

Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

– inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de contract de leasing;

– transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

– angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

– prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

– intemeierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in control comitetului, atunci când intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Se considera prestari de servicii cu plata:

– utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor peraoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

– prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor si/sau al altor persoane.

Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei alte persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insusi acele servicii.

In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza dinstinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

Importul de bunuri

Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in România provenind dintr-un alt stat.

Atunci când bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se afla in regim vamal suspensiv.

Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.

Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive.

Locul operatiunilor impozabile

Locul livrarii de bunuri

Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul când incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;

c) locul unde se gasesc bunurile in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;

e) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii.

Locul prestari de servicii

Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

Prin exceptie pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestarile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, prestatiile furnizate de arhitecti, serviciile de supervizare

locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul transportului de bunuri si de persoane

sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii:

inchirierea de bunuri mobile corporale

operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale

transferul sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare

serviciile de publicitate si marketing

serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare

prelucrarea de date si furnizarea de informatii

operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv de reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri

punerea la dispozitie de personal

telecomunicatiile – sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii

serviciile de radiofuziune si de televiziune

serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice – software – si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze si date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si de evenimente politice, culturale, artistice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamânt la distanta. Atunci când furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu electronic

obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice

prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin in furnizarea prestarilor de servicii

locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile de accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitatii

prestarile accesorii transportului, cum sunt: incadrarea, descarcarea, paza si depozitarea bunurilor si alte servicii asimilate

expertize privind bunurile mobile corporale

prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Reguli generale:

Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci când autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.

Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:

la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii

la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a tazei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii de servicii

Procedura de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile derulate dupa data de 1 ianuarie 2004 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, care ramân valabile pâna la data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate, se realizeaza astfel:

a) beneficiarii au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct la bugetul statului, la data punerii in functiune a investitiei, dar nu mai târziu de data inscrisa in certificatul de amânare a exigibilitatii T.V.A. Taxa pe valoarea adaugata achitata devine deductibila si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma achitata se va diminua corespunzator datoria fata de furnizor. Beneficiarii certificatelor de amanare a exigibilitatii T.V.A. vor fi obligati sa plateasca dobânzi si penalitati de intârziere in cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat in cazul neachitarii la termen a taxei pe valoarea adaugata

b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor catre beneficiarii care au obtinut certificate de amânare a exigibilitatii T.V.A., pentru care nu mai au obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea adaugata respectiva, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma taxei colectate si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnati in conturile de clienti. Furnizorii nu vor fi obligati la plata de dobânzi si penalitati de intârziere pentru neplata in termen de catre beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adaugata a carei exigibilitate a fost amânata.

Furnizorii sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere, semnata de persoana care angajeaza legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care sa rezulte ca bunurile furnizate au fost produse cu cel mult un an inaintea vânzarii si nu au fost niciodata utilizate.

Amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se justifica de catre furnizori pe baza copiei legalizate de pe certificatul de amânare, obtinuta de la beneficiari.

Bunurile respective nu pot face obiectul comercializarii pe perioada acordarii facilitatii prevazute de lege. In situatia nerespectarii acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii livrarii pâna la data platii efective se datoreaza penalitati de intârziere si dobânzi pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare.

In caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fara lichidare, unitatile care beneficiaza de amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata au obligatia de a achita taxa pe valoarea adaugata inainte de declansarea acestor operatiuni si de a anunta concomitent organul fiscal care a emis certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata.

Inregistrarile contabile pentru transpunerea prevederilor referitoare la amânarea exigibilitatii sunt urmatoarele:

A. La furnizori:

a) Inregistrarea livrarii de bunuri:

411 = %

707

4428

b) la data achitarii taxei pe valoarea adaugata de catre beneficiari operatiunea se inscrie in jurnalul de vânzari in coloanele 8 si 9 sau 10 si 11, dupa caz, iar pe baza copiei documentului de plata transmis de beneficiari se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata devenita exigibila:

4428 = 4427

c) Concomitent se inregistreaza reducerea taxei colectate pentru aceste operatiuni, care se evidentiaza la rândul de regularizari din Decontul de taxa pe valoarea adaugata:

4427 = 411

B. La beneficiari:

a) Inregistrarea achizitiei de bunuri:

% = 404

212

4428

b) Achitarea taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat, rezultata din facturile furnizorilor pentru care s-a obtinut certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata:

4426 = 512

Operatiunea se inscrie in jurnalul pentru cumparari in coloanele 7 si 8 sau 9 si 10, dupa caz.

c) Stingerea datoriei fata de furnizor pentru partea privind taxa pe valoarea adaugata achitata in numele sau:

404 = 4428

Exgibilitatea pentru importul de bunuri

In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data când se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.

Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata

urmatoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile sau alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotarâre judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de imopzitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

dobânzile percepute pentru: plati cu intârziere, livrarile cu plata in rate, operatiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii:

daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturilor bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

in situatia in care reducerile de pret, sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepând cu data de la care se declara falimentul;

in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Cotele de taxa pe valoarea adaugata

Cota standard si cota redusa

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, târguri, expozitii;

livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv pubicitatii;

livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

livrarile de produse ortopedice;

medicamente de uz uman si veterinar;

cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor pentru camping.

Operatiuni scutite de plata TVA-ului

Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii

Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strâns legate de acestea, desfasurate de unitati pentru astfel de activitatii, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitatii, cantinele organizate pe lânga aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor catre stomatologi si tehnicieni dentari precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;

prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop;

livrarile de organe, de sânge si de lapte, de provenienta umana;

activitatea de invatamânt prevazuta de Legea invatamântului, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurate de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe lânga aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii livrarile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;

prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strâns legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca având caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au inchiriat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contrvaloarea este decontata pe baza de bilet de tratament;

prestarile de servicii si/sau de bunuri strâns legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca având caracter social;

prestarile de servicii si/sau de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta

prestarile de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica

prestarile de servicii culturale si livrarile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole

realizarea, difuzarea si retransmiterea programelor de radio si de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au un obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale

vânzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si de televiziune, cu exceptia celor de publicitate.

Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:

activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale

livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridical a acestora.

Scutiri la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

importul de bunuri a caror livrare in România este scutita de taxa pe valoarea adaugata

bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice

bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si in magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si al personalului acestora

importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statutul diplomatic sau consular in România, in conditiile de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme

importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in România, precum si de catre cetatenii strainii angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme

importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare

importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe de radio sau televiziune, cu exceptia celor de publicitate

importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin norme

importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si nonprofit din strainatate si din tari, in conditiile stabilite prin norme

importul urmatoarelor bunuri: bunuri de origine româna, bunuri straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunuri care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare si

pentru transportul international

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

livrarile de bunuri expediate sau transportate, in afara tarii, de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;

livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care este stabilit in interiorul tarii, sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat;

prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;

transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate;

transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;

in cazul navelor utilizate pentru transorturi international de persoane si de marfuri, pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare, al navelor de razboi, urmatoarele operatiuni:

livrarea de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe nave, cu exceptia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coasta;

prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si pentru incarcatura acestora;

in cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale pe persoane si de marfuri, urmatoarele operatiuni:

livrarile de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe aeronave;

prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si pentru incarcatura acestora;

prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii;

livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a oricaror cetateni straini având statut diplomatic sau consular in România, in conditii de reciprocitate;

livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in România, precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora, in limtele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;

livrarile de bunuri si prestarile de servicii, catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate in afara tarii si pentru prestarile de servicii, scutirea se acorda potrivit unui procedeu de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;

livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate prin ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de calitate si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;

construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitatea locatiilor de cult religios sau a altor cladiri utiluzate in acest scop;

prestarile de servicii postale, efectuate pe teritoriul României inclusiv serviciile financiar-postale;

servicii prestate de persoane din România, in contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru bunurilor din import aflate in perioada de garantie;

prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in numele sau in contul unei alte persoane.

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiuni.

Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri

Sunt scutite de taxa valoarea adaugata:

livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal;

livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte magazine situate in aeroporturile internationale;

urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port liber:

a) introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber, direct din strainatate, in vederea simplei depozitari, fara intocmirea de formalitati vamale

b) operatiunile comerciale de vânzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber

c) scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, in afara tarii, fara intocmirea de declaratii vamale de export, bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in zona libera sau portul liber.

Regimul deducerilor

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila.

Pentru bunurile importate pâna la data de 31 decembrie 2003, in baza certificatelor de suspendarea taxei pe valoarea adaugata, pentru care termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective.

Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:

1. taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa-i fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa-i fie prestate de o alta persoana impozabila

2. taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.

De asemenea, se acorda oricarei persoane impozabile, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adaugata, daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor operatiuni:

livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de TVA

operatiuni rezultând din activitati economice, pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate, daca taxa pe valoarea adaugata ar fi deductibila, in cazul in care operatiunea s-ar desfasura in tara.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru:

bunuri/servicii achizitionate de furnizori sau prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora

bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:

1. pentru taxa pe valoarea adaugata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa-i fie prestate de o alta perssoana impozabila cu factura fiscala si este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Beneficiarii serviciilor care sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, justifica taxa dedusa, cu factura fiscala.

2. pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale; pentru importurile care mai beneficiaza de amânarea platii taxei in vama, se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.

Pentru exercitarea dreptului de deducere, trebuie indeplinite uratoarele conditii:

bunurile respective urmeaza a fi folosite cu drept de deducere

persoana impozabila trebuie sa detina o factura fiscala sau un alt document legal aprobat care justifica suma taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor achizitionate

Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii, stocurilor de produse cu destinatie speciala, finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii se vor restrânge obligatoriu disponibilitatile de investitii. Sumele deduse in cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii. La incheierea exercitiului financiar, sumele deduse si neutilizabile se vireaza de la bugetul de stat sau bugetele locale in conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind incheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Perioada fiscala

Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.

Prin derogare pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.

Persoanele impozabile care au cifra de afaceri sub 100.000 euro la sfârsitul anului au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pâna la data de 25 ianuarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.

Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 de euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii.

Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi calendaristica, iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul.

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atât operatiuni care dau drept de deducere, atât si operatiuni care nu dau drept de deducere, este denumita in continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor achizitionate de orice platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt se determina conform prezentului articol.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparaturi, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce intregal.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatinuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatinui se inscriu in jurnal de cumparaturi, care se intocmesc separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.

Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza pro-rata. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atât pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cât si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmând ca taxa dedusa sa fie ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme.

In cursul unui an fiscal este permisa reflectarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri si servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decât cea prevazuta la data achizitiei. Reflectarile se evidentiaza pe rândurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul asestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere, in calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitatii scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.

Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent.

Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai târziu pâna la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicata, precum si modul de determinare a aceteia.

Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atât realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cât si celor care nu dau drept de deducere.

Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea, de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie.

In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata.

La finele anului vor aplica urmatoarele reguli:

daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri si servicii pe destinatii vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atât realizarii de operatiuni cu drept de deducere cât si pentru operatiuni fara drept de deducere, si taxa aferenta bunurilor si serviciilor destinate operatiunilor cu drept de deducere iar diferenta rezultata se inscrie pe un rând distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat

daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, se aplica pro-rata definitiva asupra achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rând distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.

Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul.

Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor.

Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rând distinct in decontul ultimei perioade fiscale.

In situatii speciale, când pro-rata calculata potrivit prevederilor nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitatea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate.

Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala, aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale.

La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfârsitul anului.

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si a serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Regularizarea si rambursarea taxei

1. Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunule din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.

2. Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat.

3. Se derermina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pâna la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.

4. Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine deferentele dintre sumele prevazute la alin(2) si (3), care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decât suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata in perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

5. Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, aceasta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50 milioane inclusiv, aceasta fiind reportat obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

6. In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea.

7. In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat, cât si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.

8. Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale, in conditiile si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale in vigoare.

Platitorii taxei pe valoarea adaugata

Platitorii taxei pe valoarea adaugata

Pentru operatiunile din interiorul tarii, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt:

beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate, indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.

la importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoane care importa bunuri in România. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in

strainatate

Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi in România, va proceda astfel:

prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in România, care are obligatia de a indeplini, in numele persoanei stabilite in strainatate, toate obligatiile prevazute in prezentul titlu, inclusiv obligatia de a solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata, in numele persoanei stabilite in strainatate;

in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu isi desemneaza un reprezentant fiscal in România beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata, in numele prestatorului.

Prin persoana impozabila stabilita in strainatate se intelege orice persoana care realizeaza activitatii economice care nu are in România sediul activitatii economice, domiciliu stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrarile sunt efectuate.

In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi in România, efectuate de persoane stabilite in strainatate, acestea au obligatia sa desemneze un reprezemtant fiscal in România.

Persoanele impozabile stabilite in strainatate, care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere in România, au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni.

Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.

Regimul special de scutire

Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire

1. Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, denumit in continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.

2. Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire, se considera ca sunt in regim special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.

3. Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Pentru persoanele nou- infiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristrice scurse de la data inregistrarii pâna la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intreaga. Persoanele care se afla in regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzari. Data depasirii plafonului este considerata sfârsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pâna la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se constata ca persoana in cauza a solicitat cu intârziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza are obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data la care inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.

4. Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.

5. Scutirea prevazuta in cele de mai sus se aplica livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile.

6. Cifra de afaceri care serveste drept referinta este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de serfvicii taxabile, incluzând si operatiunile scutite cu drept de deducere.

Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata Facturile fiscale.

Inregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taza pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de TVA.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozitabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata

In intelesul taxei pe valoarea adaugata, o asociere sau alta care nu are personalitate juridica se considera a fi o persoana impozabila separata, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri in numele asociatiei sau organizatiei respective, cu exceptia acociatilor in participatiune.

Evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului

Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile:

1. sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel incât sa poata determina baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri si servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta achizitiilor

2. sa asigure conditiie necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoarea adaugata

3. sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atât la sediul principal, cât si la subunitati

4. sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune. Drepturile si obligatiile legale prrivind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La sfârsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele decontate intre parti fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe nvaloarea adaugata, in cotele prevazute de lege.

Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscala, pâna la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Operatiunile vor fi evidentiate in decontul de taxa pe valoarea adaugata atât ca taxa colectata, cât si ca taxa deductibila.

Plata taxei pe valoarea adaugata la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pâna la data la care au obligatia depunerii acestorra.

Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Responsabilitatea platitorilor si a organelor fiscale

Orice persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adaugata catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata se administreaza de catre organele fiscale si de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate in prezentul titlu, in normele proceduale in vigoare si in legislatia vamala in vigoare.

Dispozitii comune

Documentele fiscale

Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumparari, jurnale pentru vânzari, borderouri zilnice de vânzare/incasare si alte documente necesare in vederea aplicarii prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata.

Corectarea documentelor

Corectarea informatiilor inscrise in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel:

1. in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document

2. in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vânzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada in care a avut loc corectarea.

Furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile inscrise cu semnul minus când baza de impozitare se diminueaza sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vânzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada fiscala in care s-a efectuat ajustarea.

2. Norme metodologice de utilizare a conturilor de TVA

Contul 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata.

Contul 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata” este un cont bifunctional.

Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

4423-,,TVA de plata”

4424-TVA de recuperat”

4426-,,TVA deductibila”

4427-,,TVA colectata”

4428-TVA neexigibila”

Contul 4423-,,Taxa pe valoarea adaugata de plata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului.

Contul 4423 este un cont de pasiv.

In creditul contului inregistram:

– diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare si taxa pe valoarea adaugata deductibila (4427).

In debitul contului inregistram:

– platile efectuate catre bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adaugata (5121)

– taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata (4424)

– datorii anuale (758).

Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.

Contul 4424-,,Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4424 este un cont de activ.

In contul debitului inregistram:

– diferentele rezultate la sfârsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa pe valoarea adaugata colectata (4428)

In creditul contului inregistram:

– taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperat in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata (512, 4423)

Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426-,,Taxa pe valoarea adaugata deductibila”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii.

Contul 4426 este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

– sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugata deductibila (401, 404, 512, 514)

– sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amânata de plata (4428)

In creditul contului se inregistreaza:

– sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata (4427)

– diferentele rezultate la sfârsitul perioadei intre TVA deductibila si cea colectata (4424)

– prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila (635)

Contul 4427-,,Taxa pe valoarea adaugata colectata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata colectata.

Contul 4427 este un cont de pasiv.

In creditul contului inregistram:

– taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta vânzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor prestate (411, 428, 461, 531).

– taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor imputate (428, 461)

– taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila (4428)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor neimputabile, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor in natura (635)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate (512, 411)

In debitul contului inregistram:

– taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului (4423)

– sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila (4426)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie a lucrarilor, retinute de catre beneficiari (4428)

– decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate (411)

La sfârsitul perioadei contul nu prezinta sold.

Contul 4428-,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta TVA neexigibila.

Contul 4428 este un cont bifunctional.

In creditul contului inregistram:

– taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate (411).

– taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-a intocmit factura (418)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor (4427)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila (4426)

In debitul contului inregistram:

– taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate (401, 404)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta vânzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul (371)

– taxa pe valoarea adaugata aferenta vânzarilor de bunuri si servicii sau prestatorilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului (4427)

– taxa pe valoarea adaugata amânata la plata (446)

Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

3. Documente privind TVA-ul

Document cu regim special – cele tiparite, complectate, folosite si pastrate conform unor dispozitii legale speciale. Ele sunt inseriate, numerotate la tipografie sau in cadrul unitatii care le foloseste si contin mentiunea regim special. Documentele cu regim special(exemplu – chitanta) trebuie tinute in evidenta si justificate ca formulare, atât cele folosite cât si cele nefolosite.

Document fara regim special – tipizate sau netipizate, se deosebesc de cele cu regim special prin aceea ca nu sunt strict socotite, nu trebuie justificate formular cu formular atunci când nu sunt completate(exemplu – nota de contabilitate) Ele se intocmesc cu respectarea normelor generale cu privire la intocmirea si circuitul documentelor.

1.Factura fiscala – este un formular cu regim special de inscriere si numerotare ce serveste ca: document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate, ca document de insotire a marfii pe timpul transportului, ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si servicii efectuate catre alta persoana, in documentele emise. Prin norme se stabilesc situatiile in care factura poate fi emisa si de alta persoana decât cea care efectueaza livrarea de bunuri.

Pentru livrarea de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestarile de servicii cel mai târziu pâna la data de 15 a lunii urmatoare celei in care prestarea a fost efectuata.

Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, factura fiscala trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele lunii in care a avut loc livrarea.

Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, acestia din urma, daca sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuarii platii catre prestator, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pâna la aceasta data. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza de catre beneficiarii din România, inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, la data stabilita in contract pentru plata ratelor de leasing si/sau la data platii de sume in avans.

Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabileste prin norme.

Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa, serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, cu exceptiile prevazute in alte acte normative.

In cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie sa fie emisa la fiecare din datele specificate in contract, pentru plata ratelor, chiriei, redeventei sau arendei, dupa caz. In cazul incasarii de avansuri, fata de data prevazuta in contract se emite factura fiscala la data incasarii avansului.

Daca plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data când este incasat un avans, fara a depasi finele luniiin care a avut loc incasarea.

Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:

1. seria si numarul facturii

2. data emiterii facturii

numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al persoanei care emite factura

numele, adresa si codul de inregistrare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii

denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate

valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata

cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de impozitare, dupa caz

valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au obligatia sa emita factura fiscala pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazurilor când beneficiarul solicita factura fiscala:

1. transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor

2. livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente fara nominalizarea cumparatorului

3. livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice aprobate prin lege.

2.Registru-jurnal – este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza sub forma articolelor(formulelor) contabile toate operatiile patrimoniale fie in ordinea cronologica a intocmirii documentelor justificative, fie in ordinea intrarii lor in unitatea patrimoniala.

3.Balanta de verificare – este un procedeu al metodei contabilitatii, de verificare a exactitatii inregistrarilor si de centralizare a conturilor, bazat pe principiul dublei inregistrari.

4.Nota de contabilitate – este un document de inregistrare prin care se inregistreaza o anumita operatie ce nu are le baza alt document justificativ.

5.Monetar – formular cu regim special de tiparire, inscriere si numerotare. Formularul este tiparit in carnete de 100 de file.

a) Serveste ca:

– document justificativ pentru evidentierea la sfârsitul zilei a numerarului existent in carierie corespunzator marfurilor comercializate;

– document justificativ de inregistrare in contabilitate;

– document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casier, respective de catre vânzator.

Monetarul se utilizeaza numai in cazul vânzarii marfurilor cu amanuntul. Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa coincida cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusive cu suma inregistrata de mâna in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.

Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.

b) Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre persoana imputernicita, la sfârsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.

c) Circula:

– exemplarul 1, pentru inregistrarea in Registru-jurnal de incasari si plati.

– exemplarul 2, ramane in carnet.

6.Bon de comanda – formular cu regim special de tiparire, inscriere si numerotare ce serveste ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarii obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.

Chitanta – document de executie prin care se consemneaza incasarea unei sume la casieria unitatii.

IV. Monografii contabile privind TVA la

S.C. QATRO S.R.L.

1. In data de 01.01.2005 se achita prin casa furnizorul Praktiker pe baza bonului fiscal cu numarul 0734721 in suma de 4.827.500 lei. ( ANEXA 1)

401 = 5311 4.827.500

2.a) In data de 06.01.2005 achitam salariile aferente lunii decembrie 2004 in suma de 2.114.840 lei.

421 = 5311 2.114.840

b) Tot in data de 06.01.2005 incasam din banca pe baza retragerii de numerar suma de 5.000.000 lei.

5311 = 581 5.000.000

3. In data de 07.01.2005 achit pe baza bonului cu numarul 165 furnizorului SNP Petrom suma de 1.500.083 lei, contravaloare combustibil. (ANEXA 2)

401 = 5311 1.500.083

4. In data de 14.01.2005 incasam prin viramente bancare pe baza extrasului de cont suma de 7.000.000 lei.

5311 = 581 7.000.000

5. Pe baza bonului cu numarul 00087 se achizitioneaza prin casa un hanorac in suma de 1.599.000 lei.(ANEXA 3)

6581.1 = 5311 1.599.000

6. In data de 17.01.2005 incasam din banca pe baza retragerii de numerar suma de 1.000.000 lei.

5311 = 581 1.000.000

7. In data de 18.01.2005 se achita prin casa furnizorul Pro Expert Standard pe baza chitantei cu numarul 5512893 in suma de 3.300.000 lei.(ANEXA 4)

401 = 5311 3.300.000

8. In data de 20.01.2005 incasam prin casa de la clientul(persoana fizica) Stoian Gabriel pe baza chitantei cu numarul 05158451 suma de 30.000.000 lei.(ANEXA 5)

5311 = 461 30.000.000

9. Se achita prin casa in data de 21.01.2005 pe baza documentului 1863794 furnizorul Selgros cu suma de 2.092.767 lei.(ANEXA 6)

401 = 5311 2.092.757

10. S.C. QATRO S.R.L. emite factura de prestari servicii in data de 14.01.2005 catre Directia Regionala Vamala pe baza facturii numarul 06902701/02 in valoare de 134.481.710 lei.(ANEXA 7)

4111 = % 134.481.710

704 113.009.840

4427 21.471.870

11. S.C. QATRO S.R.L. emite factura fiscala cu numarul 06902702/02 din data de 31.01.2005 catre AIC Construction S.R.L. in valoare de 51.001.496 lei.(ANEXA 8)

4111 = % 51.001.496

704 42.858.400

4427 8.143.096

12. S.C. QATRO S.R.L. primeste factura numarul 8806087 din data de 18.01.2005, cu valoarea totala de 3.300.000 de la S.C. Pro Expert Standard S.R.L. pentru prestari servicii financiar-contabile aferente lunii decembrie 2004.(ANEXA 9)

628 = 401 3.300.000

13. S.C. QATRO S.R.L. primeste factura numarul 2233733 din data de 17.01.2005 in valoare de 782.689 lei, de la furnizorul S.C. Orange România pentru convorbirile+abonament aferente lunii ianuarie 2005.(ANEXA 10)

% = 401 782.689

626 657.722

4426 124.967

14. Societatea primeste factura cu numarul 2233732 in ziua de 17.01.2005 in valoare de 281.312 lei de la furnizorul S.C. Orange România pentru convorbirile+abonamentul aferent lunii ianuarie 2005.

(ANEXA 11)

% = 401 281.312

626 236.397

4426 44.915

15. Societatea primeste factura cu numarul 2233734 in valoare de 348.784 de la funizorul S.C. Orange România pentru convorbirile=abonamentul aferent lunii ianuarie 2005.(ANEXA 12)

% = 401 348.784

626 293.096

4426 55.688

16. S.C. QATRO S.R.L. a achizitionat un autoturism prin leasing financiar prin Eurial Invest S.A. Pe baza facturii numarul 210065630 din data de 12.01.2005 in valoare totala de 12.873.795 lei se platesc ratele lunare.(ANEXA 13)

% = 404 8.265.785 % = 404 3.353.390

167 6.946.038 665 2.817.975

4426 1.319.747 4426 535.415

1671 = 404 892.525 665 = 404 362.093

17. S.C. QATRO S.R.L. achizitioneaza de la Praktiker România pe baza facturii cu numarul 0734712/05 din data de 01.01.2005 cu suma de 4.827.500 lei urmatoarele:

– obiecte de inventar(covor) – 3.899.000

– materiale consumabile – 928.500

(ANEXA 14)

Având in vedere legislatia in vigoare sunt considerate cheltuieli deductibile doar cele care fac obiectul activitatii societatii consider ca ciorapii sunt cheltuieli nedeductibile.

6581.1 = 401 27.251

Cheltuielile cu mâncarea consider ca sunt cheltuieli aferente obiectului de inventar intrucât au fost necesare in vederea efectuarii unei mese de protocol cu potentiali viitori clienti.

% = 401 1.698.689 % = 401 366.817

6231 1.427.470 6028 308.250

4426 271.219 4426 58.567

18. S.C. QATRO S.R.L. achizitioneaza cu factura numarul 8572098 din data de 25.01.2005 in suma de 3.345.120 lei de la S.C. Hyundai Auto România S.R.L. piese auto.(ANEXA 15)

% = 401 3.345.120

611 2.811.025

4426 534.095

19. S.C. QATRO S.R.L. achizitioneaza in data de 07.01.2005 de la SNP. Petrom benzina in suma totala de 1.500.083 lei cu bonul numarul 165.

% = 401 1.500.083

6022 1.260.574

4426 239.509

20. In data de 31.01.2005 se inregistreaza statul de plata aferent lunii ianuarie 2005.(ANEXA 16)

641 = 421 3.100.000

421 = % 732.760 6451 = % 734.607

4312 294.500 4311 682.000

4372 31.000 4311.1 52.607

4314 201.500

444.1 205.760

6452 = 4371 93.000

6453 = 4313 217.000

635 = 447.3 23.250

21. S.C. QATRO S.R.L. da in consum covorul achizitionat in data de 01.01.2005 numarul 0734712/05 de la S.C. Praktiker România S.R.L.

603 = 303 3.276.471

22. Decontarea furnizorilor in avans.

404 = 409 1.000.000

23. Inchidere cont profit an precedent.

121 = 129 736.215.548

24. Amortizarea mijloacelor fixe (ANEXA 17)

a) apartament Busteni

6811 = 2812 854.886

b) amortizare motosapa

6811 = 2813 225.406

c) amortizarea calculator Intel PIV 2.8 GHZ S

6811 = 2813 1.498.983

d) amortizare Sistem DVD SONY DAV-SC6

6811 = 2813 1.249.577

e) amortizare VUW 242-3 CC Centrala Termica

6811 = 2813 388.027

f) amortizare HYUNDAI TUCSON

6811 = 2813 16.411.104

g) amortizare PEUGEOT 307 XT Premium

6811 = 2813 2.715.483

h) amortizare biblioteca Aramis

6811 = 2813 205.519

i) amortizare biblioteca junior

6811 = 2813 110.126

j) amortizare dulap 4 usif pliante + oglinda

6811 = 2813 78.598

k) amortizare mocheta

6811 = 2813 128.262

l) amortizare televizor

6811 = 2813 569.356

m) amortizare fax Philips 174

6811 = 2813 275.084

25. Bon de consum – dare in consum tipizate.(ANEXA 18)

6028 = 3028 340.000

26. In data de 06.01.2005 se plateste prin banca societatii QATRO S.R.L. urmatoarele Ordine de plata aferente lunii decembrie privind obligatiile la bugetul de stat; comision bancar in suma de 5.000.000 lei si se plateste o garantie in suma de 85.000.000 in vederea obtinerii unei lunii de credit.(ANEXA 19)

– plata prin banca a Ordinelor de plata

a) OP 125 – CAS unitate 22% in suma de 616.000

4311 = 5121.1 616.000

b) OP 126 – CASS unitate 7% in suma de 196.000

4313 = 5121.1 196.000

c) OP 124 – somaj unitate 3% in suma de 84.000

4371 = 5121.1 84.000

d) OP 123 – Comision 0.75% camera de munca in suma de 21.000

447.3 = 5121.1 21.000

e) OP 131 – Fond de risc si accidente in suma de 14.000

4311.1 = 5121.1 14.000

f) OP 130 – somaj angajati 1% in suma de 28.000

4372 = 5121.1 28.000

g) OP 129 – CAS angajati in suma de 266.000

4312 = 5121.1 266.000

h) OP 127 – CASS angajatif 6.5% in suma de 182.000

4314 = 5121.1 182.000

i) OP 128 – impozit pe salarii in suma de 209.160

444.1 = 5121.1 209.160

– plata comisionului bancar in suma de 984.799 lei

627 = 5121.1 984.799

– retragerea numerarului din banca

581 = 5121.1 5.000.000

– plata garantiei pentru obtinerea unei linii de credit

267 = 5121.1 85.000.000

27. Pe baza extrasului de cont numarul 6 din data de 07.01.2005 S.C. Qatro S.R.L plateste comision Bancar in suma de 5.808.000 lei in vederea acordarii liniei de credit.(ANEXA 20)

627 = 5121.1 5.808.000

28. In data de 13.01.2005 S.C. QATRO S.R.L. plateste pe baza extrasului de cont un comision bancar in suma de 680.800 lei.(ANEXA 21)

627 = 5121.1 680.800

29. In data de 14.01.2005 societatea retrage numerar din banca in suma de 7.000.000 lei si plateste un comision bancar in suma de 35.000 lei.

581 = 5121.1 7.000.000

627 = 5121.1 35.000

30. In data de 17.01.2005 societatea retrage pe baza extrasului de cont numerar din banca in suma de 1.000.000 lei si plateste un comision bancar in suma de 10.000 lei.(ANEXA 22)

581 = 5121.1 1.000.000

627 = 5121.1 10.000

31. In data de 25.01.2005 societatea incaseaza pe baza OP 13 care se reflecta in extrasul de cont din trezoreria societatii suma de 135.000.000 lei reprezentând transfer sold si plateste un comision bancar in suma de 11.000 lei (ANEXA 23)

5121.1 = 5125 135.000.000

627 = 5121.1 11.000

32. In data de 26.01.2005 societatea plateste prin banca pe baza OP 134 furnizorului Eurial Invest suma de 11.873.795 lei si un comision bancar in suma de 51.000 lei.(ANEXA 24)

404 = 5121.1 11.873.795

627 = 5121.1 51.000

33. In data de 27.01.2005 societatea plateste cu OP 132 impozitul pe venit aferent trim. IV an 2004 in suma de 6.504.285 lei si un comision bancar in suma de 51.000 lei.(ANEXA 25)

441 = 5121.1 6.504.285

627 = 5121.1 51.000

34. In data de 28.01.2005 societatea plateste cu fila CEC numarul 35681 furnizorului Hyundai Auto România suma de 3.345.120 lei si un comision bancar in suma de 30.000 lei. (ANEXA 26)

401 = 5121.1 3.345.120

627 = 5121.1 30.000

35. In data de 31.01.2005 societatea incaseaza pe baza extrasului de cont o dobânda in suma de 37.652,50 lei aferenta disponibilului din cont de la aceasta data.(ANEXA 27)

5121.1 = 766 37.652,50

36. In data de 01.01.2005 societatea incaseaza pe baza extrasului de cont suma de 82.449,40 lei reprezentând dobânda aferenta disponibilului din cont la aceasta data.(ANEXA 28)

5121.1 = 766 82.449,40

37. In data de 21.01.2005 societatea incaseaza prin contul de trezorerie al societatii suma de 134.481.710 lei de la clientul Directia Regionala Vamala.(ANEXA 29)

5121.1 = 4111 134.481.710

38. In data de 24.01.2005 S.C. QATRO S.R.L. transfera din contul de trezorerie al societatii in contul bancar al societatii suma de 135.000.000 lei.(ANEXA 30)

5125 = 5121.1 135.000.000

39. In data de 31.01.2005 dupa introducerea tuturor cheltuielilor, veniturilor se inchid conturile de venit si cheltuieli si se inchide TVA-ul.

a) Se inchide contul 4426

4427 = 4426 3.954.899

b) Se inchide contul 4427

4427 = 4423 25.660.067

c) Compensare TVA

4423 = 4424 25.660.067

d) Se inchide contul 6022

121 = 6022 1.260.574

e) Se inchide contul 6028

121 = 6028 648.250

f) Se inchide contul 603

121 = 603 3.276.471

g) Se inchide contul 611

121 = 611 2.811.025

h) Se inchide contul 6231

121 = 6231 1.427.470

i) Se inchide contul 626

121 = 626 1.187.215

j) Se inchide contul 627

121 = 627 7.661.599

k) Se inchide contul 628

121 = 628 3.300.000

l) Se inchide contul 635

121 = 635 23.250

m) Se inchide contul 641

121 = 641 3.100.000

n) Se inchide contul 6451

121 = 6451 734.607

o) Se inchide contul 6452

121 = 6452 93.000

p) Se inchide contul 6453

121 = 6453 217.000

r) Se inchide contul 6581.1

121 = 6581.1 1.626.251

s) Se inchide contul 655

121 = 665 3.180.068

s) Se inchide contul 666

121 = 666 2

t) Se inchide contul 6811

121 = 6811 24.710.411

t) Se inchide contul 704

704 = 121 155.868.240

u) Se inchide contul 766

766 = 121 120.101,90

V. Concluzii privind S.C.QATRO S.R.L.

la sfârsitul lunii ianuarie 2005

Societatea QATRO S.R.L. inregistreaza la sfârsitul lunii ianuarie 2005 urmatoarele:

– un profit brut in suma de 100.731.149 lei

– datoriile societatii catre furnizori sunt in suma de 1.412.785 lei cu termen scadent 28.02.2005

– clienti de incasat in suma de 111.001.496 lei

– TVA de recuperat in suma de 24.749.682 lei care provine din:

a) TVA de recuperat de la sfârsitul lunii decembrie 2004 in suma de 50.409.749 lei.

b) TVA colectat in luna ianuarie 2005 in suma de 29.614.966 lei care provine de la facturile emise catre clienti cu numarul 06902701 din data de 14.01.2005 si factura cu numarul 06902702 din data de 31.01.2005.

c) TVA deductibil in luna ianuarie 2005 in suma de 3.954.899 lei care provine de la achizitiile facute de societate pe parcursul lunii ianuarie 2005

Concluzie la TVA:

-50.409.749 + 29.614.966 – 3.954.899 = -24.749.682

BIBLIOGRAFIE

1. Bazele contabilitatii – O. Calin, M. Ristea, I. Vaduva

2. Elemente de contabilitate generala – O Calin

3. Reglementari contabile pentru agentii economici – Editura Economica

4. Contabilitatea societatilor comerciale – M. Ristea

5. Monitorul Oficial al României – Partea I: Legi, Decrete, Hotarâri si alte acte

6. www.google.com

7. www.mfinante.ro

8. www.conta.ro