. Contabilitatea Si Analiza Circulatiei Marfurilor In Comertul cu Amanuntul
Introducere
În actualele condiții contabilitatea trebuie să asigure cu informație obiectivă și veridică proprietarii și angajații întreprinderilor, investitorii și creditorii, acționarii, bursele de valori, autoritățile fiscale și alte autorități de stat, structurile de prognozare a dezvoltării economiei și alte categorii de utilizatori ai informației prezentate în rapoartele financiare ale întreprinderii.
Trecerea sistemului de contabilitate la standardele internaționale oferă posibilitate conducătorilor de întreprinderi să dispună de informații privind situația reală financiară și patrimonială, permite să ia, în mod independent, măsuri întemeiate și oportune în vederea prevenirii fenomenelor economice negative. Reforma contabilității este necesară, în special, pentru strategia de investiții și resurse de credit, dezvoltarea exportului și importului de mărfuri.
Exercitarea cu succes a noilor funcții de către contabilitate este posibilă numai pe calea realizării reformelor în conformitate cu cerințele standardelor internaționale. Necesitatea reformei contabilității în Republica Moldova este determinată, de asemenea, de integrarea economică a diferitor țări și de imperativul armonizării diverselor sisteme contabile la baza cărora se află standardele internaționale de contabilitate.
Scopul principal al reformei contabilității îl constituie crearea unei baze informaționale financiare, care să corespundă cerințelor economiei de piață și să reflecte starea și modificarea situației financiare, rezultatele activității întreprinderii ținând cont de interesele tuturor categoriilor de utilizatori.
Reforma contabilității are drept obiectiv crearea unei baze informaționale sigure în vederea dezvoltării piețelor de capital și de hârtii de valoare, atragerii de investiții, aprecierii obiective a activității întreprinderii, extinderii relațiilor economice internaționale, obținerii unui sistem unic de comparare a indicatorilor financiari. Aceasta va permite autorizațiilor de stat să utilizeze datele din rapoarte în calitate de bază informațională principală la soluționarea problemelor ce țin de dezvoltarea economică, de finanțarea diverselor ramuri și regiuni, de impunerea fiscală, precum și la întocmirea bugetului de stat.
În condițiile economiei de piață, în funcție de destinația informației și de categoriile de utilizatori ai acesteia, distingem contabilitate financiară și contabilitate de gestiune. Contabilitatea financiară prevede generalizarea datelor contabile care se conțin în rapoartele financiare, destinate atât utilizatorilor interni, cît și celor externi ai informației. Contabilitatea de gestiune reprezintă un sistem de colectare și prelucrare a datelor aferente cheltuielilor de producție, costului producției și rentabilității întreprinderii. Indicatorii contabilității financiare se publică periodic pentru utilizatorii externi de informație, iar datele contabilității de gestiune nu pot fi date publicității, deoarece constituie secret comercial.
Un element indispensabil al reformei îl prezintă elaborarea noului Plan de conturi și a unei metodologii adecvate de reflectare a operațiilor în conturi. Noul Plan de conturi trebuie să asigure reflectarea precisă a activelor, capitalului propriu, datoriilor, proceselor și rezultatelor activității în conformitate cu cerințele de întocmire a noilor formulare de rapoarte financiare și cu cerințele contabilității de gestiune. Sistemul rapoartelor financiare include bilanțul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind circulația capitalului propriu,
Trecerea produsului de la producător la consumator a fost mult timp considerată ca faza finală a producției. Dezvoltarea producției de mărfuri, intensificarea concurenței și crearea complexității produselor au determinat producătorii să-și intensifice eforturile în etapa finală, cea a comercializării (vânzării), în care se pot realiza însemnat toate reducerile de cheltuieli pron optimizarea timpului de vânzare, se pot obține informații utile pentru activitatea viitoare.
La general comerțul se ocupă de procesele de dirijare, transmitere și repartizare a bunurilor. Comerțul cuprinde ansamblul operațiunilor, care prin cumpărare de la producători și vânzarea pe teritoriul național pun la dispoziția consumatorilor bunuri într-o anumită stare, la un timp și loc conform cerințelor și necesităților consumatorilor.
Obiectul comerțului interior constă în studierea relațiilor economice și sociale, care apar în procesul circulației mărfurilor, dezvoltării acelor relații, a metodelor prognozării activității economice a organizațiilor și întreprinderilor comerciale. În special comerțul se ocupă de studierea circulației mărfurilor cu ridicata și amănuntul Rețeaua comercială acordă servicii producătorilor, adică îi dispensează de necesitatea de a intra în relații cu masa enormă de consumatori. Pe lângă aceasta, rețeaua de comerț permite primirea de către producători a contravalorii mărfii înainte de realizarea bunurilor. Cu ajutorul unităților de comerț cu amănuntul bunurile devin accesibile consumatorilor în cantitate, de calitate, la locul și momentul convenabil lor.
Scopul principal al evidenței circulației mărfurilor la întreprinderile de comerț cu amănuntul reprezintă controlul asupra păstrării și utilizării efective a bunurilor, care permite mobilizarea rezervelor pentru sporirea rentabilității organizațiilor și întreprinderilor comerciale, de a stabili căile de atingere a profitului maxim cu minim de cheltuieli..
Comerțul cu amănuntul este o formă principală a circulației mărfurilor și cuprinde totalitatea întreprinderilor de comerț care efectuiază vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor prin intermediul magazinelor.
Partea practică a lucrării este elaborată in baza materialelor societății comerciale “MS-Publicitate” SRL.
Societatea cu răspundere limitată „MS-Publicitate”, în continuare, întreprinderea, a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu numărul 1003600163198 la 31.01.2002, avînd statut de persoană juridică. Capitalul social este de 11400 lei
Suprafața comercială a SRL „MS-Publicitate” constituie 90m2.Întreprinderea este aprovizionată cu mărfuri de la 7 furnizori . Datoriile față de ei la finile anului 2005 constituie 102049 lei cu o creștere față de finele anului 2004 de 36396 lei sau cu 55,4%.
Activitatea economico-financiară a acestei unități comerciale se caracterizează după indicatorii principali prezentați în tabelul 1( datele din Anexa 13).
Tabelul 1
Analiza indicatorilor principali ai activitățiieconomico-financiare a SRL „MS-Publicitate”
În baza calculelor efectuate în tabelul 1 putem menționa , că la SRL „MS-Publicitate” indicatorii rezultatelor financiare au o tendință de reducere în dinamică. Astfel venitul din vînzări a diminuat cu 12,1%. Paralel se constată și reducerea costului vînzărilor cu 9,9%. Însă ritmul de reducere a veniturilor din vînzări a depășit ritmul de reducere a costului vînzărilor și în rezultat marja comercială a diminuat cu 17,2%.
La întreprinderea analizată odată cu creșterea activelor controlate de întreprindere are loc reducerea considerabilă a veniturilor din vînzări ceea ce atestă utilizarea ineficientă a patrimoniului disponibil.
În perioada de gestiune are loc reducerea stocului mediu de mărfuri cu 14637,5 lei sau cu 4,3% ceea ce a contribuit la încetinirea vitezei de circulație a mîrfurilor. Ca rezultat se constată diminuarea profitului net și a rentabilității vînzărilor respectiv cu 52288 lei (sau cu 58,7%) și 1,74 puncte procentuale.
Ca moment pozitiv putem menționa majorarea volumului vînzărilor în calcul la un lucrător mediu scriptic și un m2 de suprafață comercială respectiv cu 17951,6 și 997,3 lei.
Deci putem concluziona , că situația economico-financiară nu este satisfăcătoare , și managementul întreprinderii trebuie să i-a măsuri de creștere a volumului vînzărilor , marjei comerciale , profitului net și a rentabilității vînzărilor.
În primul capitol vor fi descrise principalele sarcini și principii care stau la baza contabilității operațiilor comerciale in unitățile de comerț cu amănuntul, precum și evaluarea și formarea prețurilor la mărfuri, de asemenea se va lua cunoștință cu formele și documentele aprovizionării cu mărfuri și principalele operațiuni ce se referă la aprovizionare în contabilitatea sintetică și analitică.
Cu privire la formele și documentele vînzării mărfurilor se va lua cunoștintă în capitolul II. Totodată se vor reflecta și principalele operațiuni ale vînzării mărfurilor în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și modul petrecerii inventarierii în unitățile comerciale.
Al treilea capitol este destinat analizei circulației mărfurilor în comerțul cu amănuntul.
Capitolul I: Contabilitea aprovizionării mărfurilor la unitățile comerciale cu amănuntul
1.1. Principii și metode de evaluare a stocurilor de mărfuri.Formarea prețului de vânzare al mărfurilor
Comerțul reprezintă o activitate economică specializată al cărui conținut principal îl constituie realizarea, în cadrul relațiilor de piață, a schimbului de mărfuri de la producător la consumator.
În esență, comerțul se definește ca o activitate continuă de cumpărare a mărfurilor și revânzare a lor în scopul obținerii unui profit.
Contabilitatea unităților de comerț este imfluiențată de o serie de factori printre care pot fi enumerați:
profitul și structura organizatorică a unității comerciale;
componența și sursele de formare ale mijloacelor economice;
căile de circulație a mărfurilor și prețurile corespunzătoare;
legislația economică și financiară;
sistemul de indicatori economici și financiari.
De regulă, drumul urmat de bunurile materiale se înscrie în relația: aprovizionare –stocare-vânzare.
Aprovizionarea – se definește ca act comercial de trecere a mărfii din proprietatea vânzătorului în proprietatea cumpărătorului, cu acordul expres sau tacit al ambilor parteneri.
Momentul intrării mărfii în proprietatea cumpărătorului, poate coincide cu:
primirea facturii și recepția mărfii urmată de achitarea contravalorii ei;
primirea facturii furnizorilor. În acest caz apare un decalaj între momentul cumpărării și cel al recepției, decalaj care determină apariția mărfurilor facturate, dar neprimite (nerecepționate);
recepția mărfii în lipsa facturii, ceea ce determină apariția mărfurilor recepționate, dar nefacturate.
Conform modalităților de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata imediată (în numerar) sau cu plata ulterioră (pe credit sau prin bancă).
Stocarea – este apariția și formarea rezervelor de mărfuri destinate vânzării.
Din punct de vedere contabil, stocul reprezintă:
elementul principal al patrimoniului unui comerciant;
element al calculației costului de aprovizionare al mărfurilor vândute.
În raport cu exercițiul de exploatare, stocul de mărfuri poate fi: inițial (Si), curent sau final (Sf) .
Vânzarea mărfurilor – reprezintă, din punct de vedere juridic, trecerea în proprietatea clientului (cumpărătorului) a unor mărfuri, pe baza acordului dintre parteneri cu privire la obiectul vânzării și a prețului de vânzare.
În principiu, momentul vânzării coincide cu momentul consimțămîntului părților. Din punct de vedere contabil, momentul vânzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contravalorii lor.
Ca și la aprovizionare, apar decalaje între vânzare și expediere (livrare) care determină existența:
mărfurilor livrate, dar nefacturate.
Mărfurilor vândute, dar nelivrate.
Elementele caracterizate mai sus, se determină reciproc, relația dintre ele fiind exprimată de balanța fluxului (circulației) mărfurilor:
Si + A= V + Sf în care:
Si- stocul inițial
aprovizionăre
V- vânzare
Sf- stocul final.
Această relație dă posibilal.
Această relație dă posibilitate determinării mărimii unui element în condițiile cunoașterii celorlalte.
Realizarea neîntreruptă a ciclului de exploatare comercială determină obținerea disponibilităților necesare atît reluării aprovizionărilor cît și asigurării profitului.
Ținînd seama de sortimentul de mărfuri, unitățile comerciale cu amănuntul pot fi grupate în mai multe trepte de specializare, astfel:
– unități strict specializate, care au ca obiect de activitate o subgrupă de mărfuri
(confecții pentru copii, țesături din mătase, etc.);
unități specializate, în care se vând articole dintr-o grupă de mărfuri și un sortiment complimentar, produse care în mod curent sunt cerute o dată cu mărfurile ce constituie obiectul principal al unității (magazine pentru confecții, încălțăminte, etc.);
unități combinate, ce comercializează două-trei grupe de mărfuri înrudite prin cererea de consum a populației ( textile-încălțăminte, tricotaje-galanterie-parfumerie, etc.);
unități generale alimentare și nealimentare, în care se vând mai multe grupe de mărfuri din cadrul categorii respective, dar într-un sortiment restrîns;
unități universale, care au ca obiect de activitate un număr foarte mare de grupe de mărfuri într-un sortiment extrem de variat, comercilizarea mărfurilor realizîndu-se în cadrul raioanelor (secțiilor) specializate și strict specializate;
unități mixte, ce se caracterizează prin vânzarea unor sortimente de mărfuri alimentare și nealimentare, ele fiind specifice comerțului cooperației producției, achiziției și desfacerii a mărfurilor din mediul rural.
Nivelul și formele specializării rețelei comerciale cu amănuntul sunt influențate de o serie de factori, și anume:
volumul și fregvența cererii de mărfuri a populației din raza de activitate a unităților respective. Mărfurile de cerere curentă (în general mărfuri alimentare ) impun desfacerea lor în unități cît mai apropiate de consumatori și deci dezvoltarea magazinelor generale și combinate. Mărfurile cu cerere periodică și relativ rară (țesături, confecții, mobilă, etc.) se pot vinde în bune condiții în unitățile specializate care au o rază mai mare de activitate;
complexitatea sortimentului de mărfuri. Mărfurile de sortiment complex care se vând pe bază de alegere de culori, modele, numere, desene etc. impun creșterea nivelului de specializare a rețelei și deci organizarea de magazine specializate și strict specializate sau a magazinelor universale cu raioane specializate și strict specializate. Mărfurile cu sortiment simplu, ce se vând pe bază de cerere fermă, certă, necesită funcționarea de unități generale sau combinate;
condițiile locale de dezvoltare a circulației mărfurilor și a rețelei comerciale, și anume: numărul populației, puterea sa de cumpărare, densitatea acesteia, afluxul din alte localități, volumul circulației mărfurilor din localitatea respectivă. În localitatea cu un volum mare al circulației mărfurilor, cu o populație numeroasă, este necesară și posibilă existența unităților specializate și strict specializate iar în localități mici cu un număr de locuitori redus, nu există posibilitatea organizării de magazine specializate;
necesitatea desfășurării unei activități eficiente de către fiecare unitate în parte.
Specializarea magazinelor prezintă numeroase avantaje și influențează direct asupra activității comerciale și a bunei deserviri a consumatorilor.
Organizarea rațională a evidenței contabile presupune efectuarea unei serii de măsuri, dintre care cele mai importante sunt:
perfectarea documentației primare și a circulației documentelor;
aplicarea formelor progresiste de contabilitate;
folosirea pe scară largă a tehnicii de calcul;
structura corectă a aparatului de evidență.
Evaluarea mijloacelor economice constituie o parte inseparabilă a metodei evidenței contabile . Corectitudinea evaluării, adică caracterul și unitatea evaluării contribuie la caracterizarea întreprinderii, precizia determinării rezultatelor financiare.
Stocurile de mărfuri pot constitui o parte considerabilă a activelor întreprinderii, deaceea evaluarea lor și reflectarea în rapoartele financiare au o importanță deosebită pentru analiza activității economico-financiare a întreprinderii.
Mărfurile se evaluează conform Standardului Național de Contabilitate nr.2 „Stocuri de mărfuri și materiale". Mărfurile intrate în patrimoniu sunt evaluate și înregistrate în contabilitate astfel:
Mărfurile procurate se evaluează la costul de achiziție, care cuprinde prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile (taxele vamale și accizele), cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru intrarea lor în gestiune;
Mărfurile aduse ca aport la capitalul social sau obținute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de utilitate, determinată în funcție de starea acestora și prețul de piață;
Mărfurile care se vând prin magazinele proprii ale producătorilor se evaluează la costul efectiv de producție, care cuprinde costul de achiziție a materiilor prime și materiale consumabile, celelalte cheltuieli directe, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție legate de fabricarea acestora
La ieșirea mărfurilor din patrimoniu mărfurile sunt evaluate și înregistrate în contabilitate conform prevederilor SNC nr.2 „Stocuri de mărfuri și materiale" prin aplicarea uneia din următorele metode:
Metoda identificării specifice (I.S.);
Metoda costului mediu ponderat (C.M.P.);
Metoda primei intrări — primei ieșiri (FIFO);
Metoda ultimei intrări – primei ieșiri (LIFO)
Metoda identificării specifice se utilizează pentru evaluarea stocurilor, produselor destinate unor proiecte speciale precum și pentru acele bunuri care nu sunt reciproc substituibile (automobile, bijuterii, picturi de valoare). Conform acestei metode evidența produselor și evaluarea lor se organizează pe fiecare unitate de produs în parte. Produsul ieșit din patrimoniu se avaluează la același preț la care a fost achiziționat.
Metoda vînzărilor cu amănuntul se aplică, de regulă, în comerț pentru evaluarea unei cantități mari de mărfuri, care au un profit relativ egal în prețul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. În contabilitatea curentă de circulație a mărfurilor evaluarea acestora se efectuiază după metoda vînzărilor cu amănuntul la prețuri de vînzare, cu evidențierea adaosului
Metoda FIFO presupune ca evaluarea ieșirelor din stoc să se efectuieze la valoarea primelor elemente intrate pornind bineînțeles de la stocul inițial. In condițiile acestei metode, evaluările sunt efectuate la costul de intrare cel mai vechi, iar unitățile ieșite din stoc se desting prin data de intrare. Pe măsura epuizării primului lot, mărfurile care ies din gestiune se evaluează la costul de intrare aferent lotului următor etc, în ordine cronologică.
Metoda LIFO reprezintă metoda contabilă de evaluare a stocului la valoarea ultimelor articole intrate în stoc în ordine cronologică. Pe măsura epuizării ultimului lot, mărfurile ce se eliberează din gestiune se evaluează la costul de achiziție aferent penultimului lot aprovizionat, în ordine inversă a intrărilor în gestiune.
Evaluarea după costul mediu unitar ponderat (C.M.U.P.) presupune evidența stocurilor de valori materiale la costul mediu al stocurilor aflate în posesia întreprinderii, adică costul stocurilor de valori materiale ieșite și rămase la sfîrșitul perioadei de gestiune, este determinat în baza costului mediu ponderat al unităților similare, aflate în stoc la începutul perioadei de gestiune și cumpărate sau produse de întreprindere în cursul acestei perioade.
În cadrul metodei C.M.U.P. se includ:
a) metoda C.M.U.P. al ultimei întrări;
b) metoda C.M.U.P. global;
a) Metoda C.M.U.P. după fiecare intrare constă în faptul că după fiecare intrare în stoc se calculează un cost mediu ponderat conform următoarei relații de calcul:
C.M.U.P.i=Vp+Vi/Sp+Ci, în care:
Vp,Sp-stocul(valoric și cantitativ) precedent.
Vi,Ci-intrările (valorice cantitative) a ultimei intrări pentru care se calculează C.M.U.P.i
b) metoda C.M.P. al intrărilor întregii perioade de gestiune care este aplicabilă în cazul combinării inventarului permanent cu cel intermitent. Deci atunci cînd în cursul perioadei de gestiune se înregistrează în “fișele” de stoc numai intrările, ieșirile stabilindu-se la finele periaodei de bază de inventar, după relația:
E=Si+I-Sf
În acest caz costul mediu unitar al tuturor intrărilor (C.M.U.P.t) se determină conform următoarei relații de calcul:
C.M.U.P.t=Vi+Suma Ii / Si + Suma Ci, în care:
Vi,Si-stocul valoric și respectiv la începutul perioadei de gestiune
Ii,Ci-intrările (valorice și cantitative) care au avut loc în cursul perioadei de gestiune.
Un principiu important la evidența mărfurilor îl constituie prețul. Prețul constituie expresia bănească a valorii mărfurilor. Toate prețurile folosite în evidența contabilă în comerț se împart în două categorii:
1) reglamentate de organele de stat – prețuri externe, dictate întreprinderii, de care contabilitatea trebuie să se conducă
2) nereglamentate – prețuri interne, determinate de însăși întreprinderea comercială.
Între prețurile reglementate o mare importanță o au prețurile cu amănuntul a mărfurilor. Prețul cu amănuntul reprezintă prețul, la care mărfurile se vând cumpărătorilor (populației).
Elementele principale a prețurilor la majoritatea mărfurilor, care au trecut etapa prelucrării industriale sunt:
costul de producție – consumuri ale întreprinderii industriale la producerea și realizarea producției (materie primă, materiale, energie etc.);
profitul întreprinderii industriale – difirența dintre valoarea producției realizate la prețuri cu ridicata a întreprinderii și costul de producție a acestei mărfi;
prețul cu ridicata a întreprinderii include costul de producție mediu planificat și beneficiul normativ al întreprinderilor industriale. Prețurile cu ridicata a întreprinderii la mărfurile de larg consum se publică în listele de prețuri, unde se reflectă denumirea mărfurilor, numărul de rînd după listele de prețuri etc.
Taxa pe valoarea adăugată – partea prețului producției, care după realizarea ei se transferă la buget.
adaosul comercial a întreprinderilor cu ridicata este destinat pentru compensarea cheltuielilor de circulație și formării beneficiului.
Prețul cu ridicata al întreprinderii industriale include prețul cu ridicata al întreprinderii, taxa pe valoarea adăugată și adaosul comercial.
Din punct de vedere a participanților posibili la circuitul comercial, se pot identifica trei structuri:
Prețul de vînzare al producătorului ce include costul bunurilor, profitul brut, TVA și accize.
Prețul de vînzare al bazelor angro – include prețul de vînzare al producătorului, TVA și accize, adaosul comercial al unităților de comerț cu ridicata.
c) Prețul de vînzare al unităților de comerț cu amănuntul – include prețul de vînzare al unităților de comerț cu ridicata, TVA și accize, adaosul comercial al unităților de comerț cu amanuntul.
Principiul de bază al formării prețurilor în societatea noastră îl constituie folosirea prețurilor libere, care trebuie să acopere cheltuielile materiale și de muncă la fabricarea și realizarea mărfurilor. Întreprinderile în comerț cu amănuntul, prețul de cumpărare se determină ca diferența dintre prețul cu amănuntul și adaosul comercial, iar în al doilea caz adaosul comercial minus adaosul comercial a întreprinderilor cu ridicata.
Deci principalele elemente ale prețului de vânzare cu amănuntul sunt:
prețul liber de vânzare al producătorului, care constă din cost, profitul întreprinderii, TVA, accize la unele mărfuri stabilite de Guvernul R.M.
prețul liber de vânzare cu amănuntul, care se formează din prețul de cumpărare de la unitățile cu ridicata sau întreprinderile industriale și adaosului comercial pentru unitățile cu amănuntul, destinat venitului global al verigelor comerțului cu amănuntul.
Una dintre cele mai importante cerințe în comerț constă în formarea prețurilor cu amănuntul. Majorarea prețurilor la mărfuri este considerată drept încălcare a regulilor de comerț și se sancționează de lege. Formarea și calcularea prețurilor în comerț la fiecare întreprindere se efectuează amănunțit pe baza documentelor însoțitoare. Respectarea prețurilor stabilite este controlată de către merceolog la sosirea mărfurilor în procesul realizării lor și în timpul inventarierii. Persoanele responsabile pentru bunurile materiale controlează și ele prețurile la intrarea mărfurilor.
Un control organizat a prețurilor la mărfurile de larg consum au o mare importanță pentru asigurarea corectitudinii datelor evidenței contabile.
1.2 Contabilitatea și documentarea aprovizionării mărfurilor
Aprovizionarea cu mărfuri se efectuează nemijlocit de la furnizori ( locali sau din alte orașe ), de la bazele și depozitele organizațiilor superioare, de la întreprinderile de producție proprii prin deplasarea lor de la un magazin la altul în vederea reducerii cheltuielilor pentru transportarea mărfurilor, reducerii pierderilor de mărfuri. În cazul livrărilor locale mărfurile se expediază în rețeaua comercială în mod centralizat sau sunt primite de către reprezentanții unității comrciale cu amănuntul la depozitele întreprinderilor industriale sau de comerț cu ridicata.
Modalitățile de aprovizionare cu mărfuri a magazinelor sunt: aprovizionarea directă și aprovizionarea prin verigi intermediare. Acestea sunt determinate de: felul mărfurilor (dacă sunt mărfuri de sortiment simplu sau de sortiment complex ); distanța față de întreprinderea comercială cu ridicata sau de întreprinderea producătoare; capacitatea de desfacere a unităților comerciale cu amănuntul.
Aprovizionarea directă de la producător – reprezintă cea mai eficientă formă de aprovizionare și are tendința de extindere datorită avantajelor pe care le prezintă: se asigură legătura directă între producător și magazin; se accelerează viteza de circulație a mărfurilor (se reduce numărul de zile cît mărfurile stau în canalele de circulație); se reduce nivelul relativ al cheltuielilor comerțului ; crește rata rentabilității.
Se practică pentru mărfurile alimentare ușor perisabile, pentru mărfurile de sortiment simplu, la care nu este nevoie de formarea sortimentului comercial, la mărfurile provenite din resurse locale, la mărfurile, de regulă, de cerere îndelungată (aparate de radio, televizoare, mobilă etc. ) și pentru care magazinele dispun de capacitate mare de desfacere.
Aprovizionarea prin verigi intermediare – se efectuează de la:
întreprinderile comerciale cu ridicata prin tranzit și prin depozit (pentru mărfuri
de sortiment complex, mărfuri provenite din import, mărfuri cu caracter sezonier, mărfuri ce necesită operațiuni de pregătire și impun intervenția verigii cu ridicata);
– întreprinderile comerciale cu amănuntul când unitățile mici sunt situate la distanțe mari de furnizori, practicându-se foarte rar pentru mărfuri nealimentare în cantități mici, datorită dezavantajelor pe care le prezintă: încetinirea vitezei de circulație a mărfurilor ( crește numărul de zile căt mărfurile stau în canalele de circulație ); nivelul relativ al cheltuielilor comerțului fiind mare determină reducerea ratei rentabilității.
Forma de aprovizionare cu mărfuri poate fi de mai multe feluri:
Aprovizionarea cu mărfuri prin delegat propriu
Aprovizionarea cu mărfuri fără delegat propriu
Aprovizionarea cu mărfuri fără delegat propriu presupune că transportul mărfurilor către întreprinderea de comerț îi revine furnizorului, care poate folosi transportul propriu sau ale unei organizații speciale (întreprinderi de transport auto).
Aprovizionarea cu mărfuri prin delegat propriu, care constă în ridicarea mărfurilor de la furnizori de către delegatul propriu al întreprinderii, de regulă prin intermediul titularului de avans.
De menționat că aprovizionarea se efectuează în baza contractului de vânzare-cumpărare elaborat între furnizori și cumpărători. Imediat după încheierea contractului de vânzare-cumpărare se începe colaborarea între furnizor și cumpărător.
Furnizorul sau expeditorul prezintă factura fiscală în 3 exemplare (Anexa 2) merceologului, precum și persoanei cu răspundere materială, care în conformitate cu datele din factura fiscală controlează cantitatea mărfurilor aprovizionate, iar conform certificatelor de calitate controlează calitatea ecestor mărfuri. Factura fiscală conține următoarele componente: seria și numărul facturii; data eliberării/data livrării; sediul furnizorului și cumpărătorului, i se indică contul și banca de care sunt deserviți; se indică delegatul; punct de încărcare și descărcare; denumirea produsului; unitatea de măsură; cantitatea mărfurilor; valoarea unui articol fără TVA; cota TVA; suma totală fără TVA; accize; suma totală TVA; valoarea mărfurilor precum și alte elemente.
A doua fază a procesului de aprovizionare o reprezintă faza de recepție. Ordinea primirii mărfurilor și documnetarea achiziționării lor depinde de:
► locul recepționării – la depozitul furnizorului, de la întreprinderea de transport sau intermediere, la depozitul cumpărătorului;
► caracterul recepției – după cantitate, după calitate sau componență;
► corespunderea în raport cu condițiile contractuale sau documnetele de însoțire, existența sau lipsa documnetelor de însoțire.
Primirea mărfurilor în gestiune se execută de o comisie specială care funcționează permanent în cadrul întreprinderii. În conformitate cu prevederile articolului 20 a Legii nr.134-XII din 3 iunie 1994 „Legea vânzării de mărfuri” și aarticolului 10 al „Regulamentului cu privire la recepționarea mărfurilor conform cantității și calității în Republica Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1068 din 20 octombrie 2000, cumpărătorul este obligat să verifice cantitatea și calitatea mărfurilor primite în conformitate cu prevederile contractului sau ale legislației în vigoare.
Recepția trebuie efectuată după cantitate și calitate.
Recepția după cantitate reprezintă recepția (controlul) mărfurilor la termenii stabiliți după masa neto și cantitatea unităților de marfă neambalate sau cu ambalaj deschis și după masa bruto și numărul mărfurilor ambalate, cu controlul ulterior a masei neto și cantitatea unităților de marfă la fiecare lot primit.
Recepția după calitate reprezintă controlul la termenii stabiliți a calității și existența completitudinii mărfurilor, corespunderii cerințelor standardelor, condițiilor tehnice, modelelor (etichetelor) și altor condiții prevăzute în contract.
În evidența contabilă ordinea recepției mărfurilor după cantitate și calitate este strîns legată de momentul apariției răspunderii materiale.
Răspunderea materială la unitatea de comerț apare din momentul recepției mărfurilor după cantitate de către persoanele responsabile. Recepția mărfurilor după calitate în cazul necoincidenței cu recepția după calitate, se răsfrînge în cele din urmă asupra persoanei responsabile, care va avea răspundere materială totală.
Recepția mărfurilor după calitate și completitudine în cazurile necoinciderii după timp cu recepția după cantitate, va sta la baza anulării sumelor din acte de pe persoanele responsabile și totodată înaitarea pretențiilor și sancțiunilor furnizorului.
Recepția mărfurilor trebuie să fie efectuată în termenii stabiliți și organizată în așa fel, ca să existe posibilitatea de a determina cantitatea și calitatea mărfurilor recepționate, de asemenea de a determina unde, când și din vina cui a apărut insuficiența de mărfuri sau necoincidența (înrăutățirea) calității lor. Recepția mărfurilor trebuie efectuată de persoane competente în determinarea calității, cantității și a completitudinii de mărfuri. Aceasta are o mare importanță pentru a păstra prețurile mărfurilor, micșorarea pierderilor de mărfuri, împiedicarea intrării de mărfuri necalitative în rețeaua comercială și micșorarea datoriei dubioase. Controlul sistematic din partea contabilității privind respectarea regulilor de recepție a mărfurilor la timp permite de a preîntîmpina aspectele negative.
După aceasta facturile fiscale se anexează la „Raport despre rulajul mărfurilor" a gestionarului (Anexa 2).
Evidența sintetică a mărfurilor intrate se ține în contul 217 "Mărfuri", care este destinat generalizării informației privind existența și mișcarea mărfurilor în depozitele întreprinderii, bazele angro, magazine. Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea de intrare a mărfurilor procurate de la fumizori, iar în credit – ieșirea lor din gestiune prin expediere și vânzare. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența mărfurilor la finele perioadei de gestiune în magazine, depozite, bazele angro.
Evidența sintetică a operațiilor cu mărfuri se ține în „Jurnal-order" la contul 2172 „Mărfuri și ambalaje la întreprinderile comerțului cu amănuntul”, la “MS-Publicitate” SRL mașinograma „Jurnalul pe solduri și rulaje pe subconturile contului 217 "Mărfuri"(Anexa 3). La “MS-Publicitate” SRL contul 217 "Mărfuri" are următoarele subconturi :
21700 ”Produse în vînzare”
21710”Produse în vînzare”
21720 ” Mărfuri în stoc”
Un factor important ce imfluiențează organizarea contabilității îl constituie prețurile diferite, utilizate ca prețuri de înregistrare a mărfurilor, de achiziție sau de vânzare. Când evidența mărfurilor se ține la preț de vânzare, este necesară utilizarea contului 821 “Adaos comercial” pentru evidența adaosului comercial conținut în prețul de vânzare a mărfurilor. În creditul acestui cont se înregistrează suma adaosului comercial calculată la întrarea mărfurilor, iar în debit – suma adaosului comercial aferentă mărfurilor vândute. Excedentul rulajului creditor asupra rulajului debitor la finele perioadei de gestiune se înscrie cu semnul minus în debitul contului 217 “Mărfuri”. La începutul perioadei de gestiune următoareaceastă sumă se restabilește cu o înregistrare contabilă suplimentară.
Contul 217 “Mărfuri” se debitează cu valoarea de intrare a mărfurilor intrate în gestiunea întreprinderii astfel:
achiziționate cu plată de la furnizori, în corespondență cu creditul contului 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”; 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate” cu prețul de achiziție față de T.V.A;
cu cheltuielile aferente procurării materialelor prin creditul conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, 539 ”Alte datorii pe termen scurt”, 533 ”Datorii privind asigurările”, 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” etc.
aduse ca aport în natură la capitalul statutar, prin creditul contului 311”Capital statutar”;
primite prin donație sau cu titlu gratuit prin creditul contului 622 ”Venituri din activitatea financiară”;
constatate plusuri la inventariere în corespondență cu creditul contului 612 “Alte venituri operaționale”;
cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în prețul de vânzare, dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la prețul de vânzare prin creditul contului 821 “Adaos comercial”;
cu valoarea mărfurilor returnate la prețuri de utilizare posibilă în corespondență
cu creditul contului 822 “Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute”.
În baza facturilor fiscale intrarea mărfurilor la depozitul întreprinderii de comerț în cazul achitării ulterioare cu furnizorii se reflectă prin următoarele formule contabile (Anexa 3):
Debit contul 217 „Mărfuri" -la valoarea de intrare, subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 25193,75 lei, subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 1138,49 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" – la valoarea datoriei față de furnizori plus TVA – 26332,24 lei
Reflectarea adaosului comercial pentru mărfurile intrate de la furnizori are loc prin următoarea formulă contabilă (Anexa 10):
Debit contul 217 „Mărfuri" -la valoarea de intrare
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 5427,08 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 772,95 lei
Credit contul 821 „Adaos comercial" – la valoarea adaosului comercial în prețul de vânzare – 6200,03 lei.
Reflectarea TVA inclusă în prețul de vânzare pentru mărfurile intrate de la furnizori are loc prin următoarea formulă contabilă (Anexa 11):
Debit contul 217 „Mărfuri" -la valoarea de intrare
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 5427,08 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 772,95 lei
Credit contul 825 „TVA la preț cu amănuntul" – la valoarea TVA inclusă în prețul de vânzare– 4539,14 lei.
Dacă unele mărfuri sunt primite nemijlocit de la depozitul furnizorului, reprezentantului întreprinderii cumpărător i se înmânează o delegație, care este document de evidență strictă. La întreprindere este alcătuită lista persoanelor cărora le pot fi eliberate procure. Procurele se înregistrează în “Registrul de evidență a procurelor”.
În contabilitate achitarea prin virament cu furnizorii se reflectă în „Jurnale-ordere" pe conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", la “MS-Publicitate” SRL mașinograma „Jurnalul pe solduri și rulaje pe subconturile contului 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" (Anexa 7 ) și 242 „Conturi curente în valută națională " (Anexa 6 ) prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" -44562,69lei
Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională " – 44562,69 lei (Anexa 6).
În unele cazuri la recepția mărfurilor se pot depista lipsuri cantitativ-valorice din diferite cauze, atunci acestea în dependență de natura lor se reflectă în contabilitate astfel: ( la“MS-Publicitate” SRL în perioada respectivă nu s-au înregistrat abateri la recepție, deaceea în continuare se va prezenta materialul teoretic prin exemple convenționale)
I.Minusuri din vina furnizorului:
În caz dacă plata pentru mărfuri s-a efectuat m avans, iar la aprovizionare s-au înregistrat lipsuri de marfa din vina furnizorului, atunci în contabilitate aceasta se va reflecta prin următoarele formule contabile pe baza unui exemplu.
Exemplu convențional 1
Un magazin s-a aprovizionat cu mărfuri efectuând plata în avans. La recepție s-au înregistrat lipsuri din vina furnizorului în mărime de 150 lei. Furnizorul a recunoscut reclamația și s-a achitat prin transfer.
1.Stabilirea lipsei din vina furnizorului:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale" – 150 lei
Credit contul 217 „Mărfuri" – 150 lei
2. Trecerea lipsei depistate la creanță:
Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt" – 150 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaționale" – 150 lei
3.TVA aferentă lipsurilor:
Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt" – 30 lei (150*20%)
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA" – 30 lei
4.Restituirea prin virament a lipsei din vina furnizorului:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută națională " – 180 lei (150 + 20)
Credit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt" – 180 lei
II.Minusuri din vina delegatului se recuperează prin imputare la prețul de vânzare la marfa ce lipsește plus TVA aferentă vânzării.
Exemplu convențional 2
La o unitate comercială cu amănuntul la recepție s-au depistat lipsuri de mărfuri în sumă de 70 lei din vina delegatului. Adaosul comercial practicat la această întreprindere este de 20%.
1.Stabilirea lipsei din vina furnizorului:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale" – 70 lei
Credit contul 217 „Mărfuri" – 70 lei.
2 .Apariția creanței a delegatului față de întreprinderea sa la valoarea prețului de vânzare plus TVA:
Debit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului" subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans" – 110,8 lei (16,80 + 84,60)
Credit contul 612 „Alte venituri operaționale" – 84,60 lei (70+70*20% / 100%)
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA" – 16,80 (84,60 * 20%/100%)
III.Minusurile reprezentate de perisabilitățile în limita normelor se recuperează pe seama rezervei sau se trec la cheltuielile perioadei. Minusurile peste normă (când nu se stabilește vinovatul) se trec la cheltuielile perioadei, contul 714 „Alte cheltuieli operaționale".
Exemplu convențional 3
S-au depistat la recepție lipsuri în mărime de 80 lei ce se încadrează în limita perisabilității naturale:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale" – 80 lei
Credit contul 217 „Mărfuri" – 80 lei.
În cazul când se acoperă din contul rezevei atunci avem:
– formarea rezervei:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale" – 80 lei
Credit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminate" – 80 lei
– acoperirea lipsei din contul rezervei:
Debit contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminate" – 80 lei
Credit contul 217 „Mărfuri" – 80 lei.
În cazuri când lipsa este în norma perisabilității se reflectă TVA:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative" – 16 lei (80 * 20%)
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA" – 16 lei
Pierderi din cauza forței majore se trec la pierderi excepționale, contul 723 „Pierderi excepționale" la valoarea de bilanț:
Debit contul 723 „Pierderi excepționale"
Credit contul 217 „Mărfuri"
În caz dacă la recepție se constată plusuri de mărfruri, care pot fi admise sau respinse, atunci se va reflecta prin formule contabile:
I.Magazinul acceptă plusurile consatate:
Debit contul 217 „Mărfuri" subcontul 2172 „Mărfuri în comerțul cu amănuntul" – la valoarea mărfii fără TVA
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA"
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
II.Magazinul nu acceptă plusurile constatate:
1 .Înregistratrea plusurilor neacceptate:
Debit contul 921 „Valori în mărfuri și materiale primite în custodie" 2.Plusurile transmise furnizorului:
Credit contul 921 „Valori în mărfuri și materiale primite în custodie"
Capitolul II Contabilitatea vânzării mărfurilor în unitățile comerciale cu amănuntul prin diferite forme și contabiltatea altor operații cu mărfuri
2.1. Contabilitatea și documentarea vânzării mărfurilor în numerar și cu mică ridicată
2.1.1 Contabilitatea și documentarea vânzării mărfurilor în numerar
Vânzarea este faza de finalizare a circulației mărfurilor, iar din punct de vedere contabil momentul vânzării mărfurilor este considerat momentul facturării sau cel al încasării contravalorii lor, sau momentul livrării sau transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra acestora.
Ne vom opri la descrierea amănunțită asupra vânzărilor de mărfuri cu plata întegrală în numerar, deoarece magazinul SRL “MS-Publicitate” utilizează prioritar acest tip de vânzări.
Vanzarea marfurilor către consumatorii individuali are loc prin urmatoarele forme:
Vânzări mărfuri cu plata integrală în numerar
Vânzări cu mică ridicată
Vânzări de mărfuri cu plata în rate
Vânzări de mărfuri prin cârduri bancare
Vânzări de mărfuri în consignație
Vînzarea mărfurilor cu plata integrală in numerar se realizeaza prin diferite forme:
vînzare pe bază de bonuri emise de vînzători — prezintă dezavantaje pe linia operativității si randamentului lucrului vînzătorului și casierului in detrimentul timpului de desrvire a cumparătorului. Bonurile emise si achitate sunt înregistrate in actul sau borderoul de vînzare pe gestiuni (secții). Totalurile din aceste borderouri, sunt confirmate la sfîrșitul zilei sau schimbului cu sumele înregistrate în documentele de predare a banilor in casă.
vînzare pe bază de tichete – tichetul nu nominalizează marfa, ci atestă incasarea sumei aferente sortimentelor solicitate si dă dreptul vînzătorului de a elibera marfa.
Valoarea tichetelor eliberate e imprimată pe banda de control a aparatului de casă, iar totalurile de pe aceasta bandă, la sfîrșitul zilei sau schimbului, reprezentînd incasările din vînzari, care sunt înregistrate în raportul de gestiune si borderoul de predare a banilor in casă.
c) incasarea contravalorii mărfurilor de vînzător – incasarea sumei din
vînzari este acceptabilă la mărfurile ce se vînd cu bucata sau ambalate. Sumele astfel incasate se predau casierului conform dispoziției de casă sau nemijlocit incasatorului băncii si se inregistrează în raportul de gestiune.
d) Autodeservire – prețul mărfurilor e achitat de catre cumparător la iesirea din secție sau magazin, unde casierul-controlor emite la aparatul de casă tichetul pentru mărfurile procurate.
e) la domiciliu – se bazează pe comenzi adresate de clienți unitații comerciale.
La livrarea mărfurilor magazinul întocmește factura care cuprinde nomenclatura mărfurilor livrate la preț cu amănuntul si comisionul, destinat să acopere cheltuieli de transport. La achitarea mărfurilor livrate, datele din factură se înregistrează în raportul de gestiune, iar banii incasati, in dispozitia de casă.
h) Prin automate – prevede asigurarea tranzacției comerciale pentru anumite categorii de mărfuri (țigări, ediții periodice, băuturi răcoritoare, dulciuri etc.) fară participarea vînzătorului, prin intermediul monedelor metalice sau a jetoanelor.
Așadar încasarea mijloacelor bănești în urma vânzării mărfurilor se înregistrează în „Jurnal-order" pe contul 241 „Casa" și în jurnalul-order pe contul 611 „Venituri din vînzări” la SRL “MS-Publicitate” mașinograma „Jurnalul pe solduri și rulaje pe subconturile contului241 „Casa" și 611 „Venituri din vînzări” prin următoarea formulă contabilă:
La suma venitului din vânzarea mărfurilor:
Debit contul 241 „Casa" – 32398,08 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări"
Subcontul 61110 „Venituri din vânzarea produselor" – 12568,07 lei (Anexa 8.1 )
Subcontul 61120 „Venituri din vânzarea mărfurilor" " – 19830,01 lei (Anexa 8.2)
Pornind de la situația ca adaosul comercial referitor la mărfurile realizate si nerealizate poate fi calculat numai la sfarșitul lunii prin determinarea procentului mediu de adaos comercial prin care se poate diviza costul marfurilor vîndute, formulele contabile la ieșirea mărfurilor vîndute în baza rapoartelor gestionarilor se trece la debitul conturilor 711 "Costul vînzărilor" subcontul 711.2 „Costul mărfurilor vîndute" si 821 „Adaosul comercial" într-o sumă nedivizată la valoarea mărfurilor la prețuri cu amănuntul, inclusiv TVA. Divizarea sumelor referitoare la debitul conturilor 711 "Costul vînzarilor" subcontul 711.2 „Costul mărfurilor vîndute" si 821 „Adaosul comercial" din suma totală lunară acumulată prin jurnalul-order generalizat în baza jurnalelor-order analitice contabilizate de persoane gestionare a unității comerciale se efectuează în baza calculului la finele lunii, care are loc astfel:
metoda I
Rc821-Rd821
%AC= —- -100%
Sf 217+Rc 611,534.2
Metoda II
Rc821
%AC= • 100%
Sf217+Rc217
Adaosul comercial aferent mărfurilor realizate se calculă conform urmatoarei
relatii:
% AC • Rd 711.2 / 821 sau % AC • (Rc 611.2 + Rc 534.2)
100% 100%
Adaosul comercial pentru mărfurile vândute(Anexa 10 ):
Debit contul 821 „Adaos comercial" – la valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite – 9305,79 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 4719,13 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 4586,66 lei
Reflectarea costului mărfurilor vândute (Anexa 9):
Debit contul 711 „Costul vânzărilor"
subcontul 71100 „Costul vânzărilor " 18413,87 lei
subcontul 71110 „Costul produselor vîndute" 8983,34 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 18413,87 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 8983,34 lei la valoarea costului fără TVA și adaos comercial
Reflectarea TVA inclusă în prețul de vânzare pentru mărfurile vîndute are loc prin următoarea formulă contabilă (Anexa 11):
Debit contul 825 „TVA la preț cu amănuntul" – la valoarea TVA inclusă în prețul de vânzare– 5832 lei.
Credit contul 217 „Mărfuri"
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 3118 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 2714 lei
2.1.2 Contabilitatea și documentarea vânzării mărfurilor cu mica ridicată
Vînzarea cu mica ridicată (cu plata prin virament) prevede comercializarea mărfurilor în scopul satisfacerii cerintelor unor categorii specifice de consumatori:
– instituții preșcolare, de învățămînt, de medicină;
~ unitațile de alimentație publică în cadrul instituțiilor bugetare, cantinelor din cadrul întreprinderilor;
— diferiți agenți economici pentru vînzarile în partide sau sortiment variat cu achitare in virament
— vînzarea de mărfuri către diferiți cumpărători cu achitarea în baza cardurilor bancare.
La vînzarea mărfurilor cu mica ridicată se presupune eliberarea marfurilor în cantitați relativ mari, de cele mai multe ori, in baza facturilor și cu plata prin virament. În situația acestui tip de vînzari se apreciază relațiile temeinice cu parteneri stabili și în acest scop, la marfurile vîndute se adaugă un adaos comercial minimal, care deseori, acopera doar cheltuielile întreprinderii de comerț, asigurînd un profit neînsemnat.
Comerțul cu mica ridicată este o versiune a comerțului cu ridicata prin care se asigură comercializarea partidelor de mărfuri catre diferiți producători sau intermediari comerciali pentru vînzarea ulterioara sau consumul pentru necesitațile întreprinderii. Partida minimală a mărfurilor vîndute cu mica ridicată nu poate fi mai mică decat cantitatea unităților marfare din completul unui ambalaj.
Vînzarea cu mica ridicată se realizează în baza comenzilor in scris, iar unitatea de comerț eliberează contul-factură și eliberarea mărfurilor se execută după achitarea completa în baza delegației.
Contabilizarea operațiilor de vînzare cu mica ridicată se efectuează în ordine analogică cu vînzarea mărfurilor cu ridicata.
1. În baza facturilor fiscale eliberate cumpărătorilor are loc înregistrarea următoarei formule contabile:
Debit contul 221 „Creanțe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA"
Credit contul 611 „Venitul din vânzări" subcontul 6112 „Venitul din vânzarea mărfurilor"
2. Reflectarea valorii de bilanț a mărfurilor vândute:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor" subcontul 7112 „Costul mărfurilor vândute"
Credit contul 217 „Mărfuri" subcontul 2172 „Mărfuri în comerțul cu amănuntul"
3. Reflectarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute: Debit contul 821 „Adaos comercial"
Credit contul 217 „Mărfuri" subcontul 2172 „Mărfuri în comerțul cu amănuntul"
4. Reflectarea achitării creanței de clienți:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută națională "
Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
2.2. Contabilitatea vînzării marfurilor prin consignație
Conform regulilor comerțului de consignație, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, Nr. 1010 din 31.10. 97, se determină modul de desfacere prin unitațile comerțului de consignație a mărfurilor industriale și produselor alimentare în baza contractului de consignație (acordul consignațional), precum și rapoartele dintre comisionar și comitent privind cumpărarea-vînzarea mărfii recepționate la consignație.
Contractul de consignație (acordul consignațional) se încheie între subiectul activității, care primește mărfurile la consignație (în continuare – comisionarul), și persoana fizică sau juridică care le predă în consignație (în continuare – comitentul), potrivit căruia comisionarul se obligă să efectuieze din însărcinarea comitentului una sau mai multe tranzacții comerciale în numele sau, în scopul de a le vinde cu amănuntul pentru o anumită recompensă (comision).
Contractul de consignație se intocmește în două exemplare, dintre care primul se înmînează comitentului, iar al doilea ramîne la comisionar. Prețul de vînzare a mărfurilor primite în consignație, mărimea comisionului, achitarea cheltuielilor pentru păstrarea lor, termenul si modul reducerii prețurilor, termenele de comercializare a acestor mărfuri pînă la și după reducerea prețurilor, se stipulează în contractul de consignație, în conformitate cu prezentele reguli.
Comitentului i se păstrează dreptul de proprietate asupra mărfurilor predate la consignație pînă la momentul vînzării (transmiterii) cumparătorului.
Comisionarul poartă răspundere deplină in fața comitentului pentru pierderea si deteriorarea mărfurilor receptțonate la consignație.
Întocmirea documentelor pentru operațiunile de comision, gestiunea și evidența contabilă în comerțul de consignație intră în atribuțiile comisionarului.
În conformitate cu legislația în vigoare, la consignație sunt recepționate mărfuri:
de la cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străini și persoanele fară cetățenie, la prezentarea unui document ce identifică persoana;
de la întreprinderi (organizații, instituții), la prezentarea de către persoana împuternicită a întreprinderii a procurii sau facturii întocmite și eliberate în modul stabilit de lege și a documentului care-i identifică persoana.
La consignație se primesc mărfuri noi nealimentare și alimentare ambalate, precum și mărfuri nealimentare care au fost in uz, dar sunt încă utilizabile, nu necesită sa fie reparate sau restaurate și corespund normelor sanitare. Potrivit exigențelor Sistemului Național de Certificare, mărfurile primite la consignație, în loturi mici, trebuie sa fie însoțite de certificate de conformitate (sau de documentele echivalente acestora), iar produsele alimentare de import – și de un certificat igienic.
La primirea mărfurilor în consignație, pe fiecare din ele se aplică o etichetă simplă, iar pe obiectele ieftine mici (ceasuri, mărgele, broșe și alte articole similare) -o etichetă cu numărul contractului de consignație și prețul de vînzare.
Lista mărfurilor primite la comisie si etichetele de marfă se semnează de către comisionar și comitent.
Mărfurile noi de o înaltă complexitate tehnică și cu termene de garanție, se primesc la consignație în cazul cînd sunt însoțite de pașapoarte (instrucțiuni) în limba țării producatoare și de o informație despre marfa în cauză în limba de stat, care, în conformitate cu condițiile în care consumatorii pot preschimba sau restitui marfa de calitate neadecvată.
În cazul depistării la mărfurile luate în consignație a unor vicii (defecte) ascunse, ele nu se vor pune în vînzare sau se vor retrage din vînzare, fapt despre care se va întocmi un act de scoatere din vînzare a mărfurilor și în termen de 4 zile, se va anunța comitentul printr-un aviz în formă scrisă. Păstrarea în incinta unitații comerciale a mărfurilor recepționate la consignație este interzisă.
Prețul de vînzare a mărfurilor primite de comisionar se stabilește de către comitent și se indică în lista mărfurilor recepționate la consignație, pe eticheta fiecarui obiect sau în lista de prețuri. Mărimea comisionului coordonată de către comisionar și comitent se stabilește în procente fața de prețul la care se vinde marfa și se fixeaz în contractul de consignație. Ea poate fi diferentiată după mărfuri aparte sau dupa grupuri de mărfuri.
Ordinea, termenele și mărimile reevaluarii mărfurilor primite în consignație, sunt stabilite de comisionar și comitent la încheerea contractului de consignație, cu respectarea următoarelor condiții: comisionarul are dreptul sa reduca cu 20% prețul mărfurilor nevîndute în decurs de 20 zile lucrătoare. La expirarea a încă 20 zile lucrătoare, după prima reevaluare, comisionarul reduce din nou prețul lor cu 30% față de cel stabilit la prima reevaluare. Dacă aceste mărfuri nu au fost vîndute în decursul următorului termen de 20 zile lucrătoare, comisionarul este în drept sa le ieftinească cu 50% față de prețul stabilit la a doua reevaluare. Dacă mărfurile nu au fost vîndute nici după a treia reevaluare, magazinul le ieftinește pană la prețul de vînzare sigură.
Mărfurile scoase din vînzare și returnate comitentului, se perfectează prin actul special de scoatere din vînzare a mărfurilor.
Mărfurile luate in consignație sunt expuse în sala comercială cel tîrziu a doua zi după recepționarea lor. În cazul în care punerea în vînzare a mărfurilor se amană din vina comisionarului, acesta din urmă platește comitentului o despăgubire în mărimea stabilită prin contractul de consignație, însă nu mai mică de 3% din suma ce-i revine comisionarului pentru fiecare zi de întarziere.
Totodată comitentul este în drept să ceară comisionarului reîntocmirea contractului de consignație pentru un nou termen sau înapoierea mărfurilor fară achitarea cheltuielilor pentru păstrarea lor.
Vînzarea mărfurilor luate în consignație se efectuiază cu utilizarea tehnicii de casierie și control în conformitate cu legislația în vigoare.
Odată cu cumpăratura comisionarul este obligat să elibereze cumpărătorului un bon de casa, iar la vînzarea anumitor tipuri de mărfuri (obiecte de anticariat, bijuterii din metale și pietre prețioase, articole din blană naturală, etc.) – și un bon de marfă cu confirmarea prețului achitat. Cumpărătorul este în drept sa ceară un bon de marfă pentru orice obiect procurat, precum și factura fiscală de la comisionar.
La cumpărarea mijloacelor de transport și a agregatelor cu numere pentru ele, cumpărătorului i se eliberează, pe langa bonul de casă (de marfă), un document ce confirmă dreptul de proprietate asupra acestor mărfuri (certificatul – cont al unitații comerciale), necesar pentru înregistrarea lor la punctele de înregistrare ale poliției rutiere, precum și numărul provizoriu de înmatriculare „tranzit".
La vînzarea mărfurilor noi de înaltă complexitate tehnică, în pașaport sau în alt document însoțitor, se aplică în mod cuvenit ștampila unitații comerciale cu mențiunea privind data vînzării lor, iar dacă termenul de garanție al acestor mărfuri a expirat, în pașaport sau documentul însoțitor, se aplică ștampila unitații comerciale cu mențiunea suplimentară „Fără garanție" ce reflectă valorile mărfurilor vîndute, returnate clienților, precum și suma reducerii prețurilor din reevaluarea unor mărfuri conform contractului.
Primirea mărfurilor în consignație are unele particularități dintre care menționăm:
a) în cazul în care comitentul este subiect impozabil, plătitor de TVA, vînzarea
mărfurilor primite în consignație se evidențiază la prețul de vînzare format din:
valoarea mărfurilor primite de la comitenți, comisionul unitații care a preluat mărfuri
în consignație, plus TVA în marime de 20% din valoarea acestora;
b) în cazul în care comitentul nu este subiect impozabil sau persoană fizică,
vînzarea mărfurilor de consignație se evidențiază în prețul de vînzare format din:
valoarea mărfurilor primite de la comitenți, comisionul unității care a preluat
mărfurile în consignație, plus TVA în marime de 20% , calculat numai din
comisionul unității comerciale.
Evidența vînzării mărfurilor primite în consignație se efectuiază în baza datelor raportului de casă.
Valoarea mărfurilor vîndute in curs de o zi, de o lună la prețuri de vînzare (valoarea inițială minus suma reevaluarii, plus comisionul și TVA), trebuie să corespundă sumei banilor incasati în casă, conform raportului de casa al casierului pe această perioadă.
Valoarea mărfurilor ieșite se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri primite în consignație", conform raportului gestionarului privind mișcarea mărfurilor, care trebuie sa fie egală cu suma totală a valorii mărfurilor vîndute (fără comision și TVA), sumei reevaluarii (reducerii la preț) mărfurilor și valorii mărfurilor returnate.
Evidența contabilă a operațiilor privind comerțul de consignație va fi ilustrată prin următorul exemplu convențional:
Exemplu: În baza contractului de comision pentru vînzarea mărfurilor prin consignație de la comitent (subiect impozabil) s-au recepționat mărfuri în valoarea
de 14000 lei (fara TVA). Mărimea comisionului constitute 15% din valoarea mărfurilor recepționate. TVA la vînzare constituie 20%. Peste o lună prețurile mărfurilor s-au redus cu 17%, s-au cu 23800 lei. S-au returnat mărfuri comitentului in sumă de 2100 lei. Pentru mărfurile returnate (nevîndute) comitentului se percepe o taxă de 63 lei (3% de la 2100 lei) pentru păstrarea lor si TVA la suma de servicii de păstrare 12,60 lei (20% de la 63 lei). Comisionul pentru serviciile prestate la vînzarea mărfurilor constituie 1428 lei (15% de la 9520 lei), suma TVA aferentă livrării impozabile constituie 2189,60 lei (20% de la 10948 lei), inclusiv 285,60 lei, TVA la comision (20% de la 1428 lei). Mărfurile rămase s-au vîndut la prețul de vînzare în sumă de 13137,60 lei (9520+1428+2189,60).
În baza acestui exemplu, la comisionar se înregistrează următoarele formule contabile
1) Recepția mărfurilor în contabilitatea extrabilantieră
Debit contul 923 „Mărfuri primite în consignație " 14000 lei
2) Micșorarea stocurilor de mărfuri ale comitentului în legatură cu reducerea
prețurilor și returnarea lor comitentului
Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignație " 4480 lei (2100+2380)
3) Incasarea sumei în numerar din vînzarea mărfurilor, inclusiv TVA 2189,60lei
Debit contul 241 „Casa" 13137,60 lei – suma incasarii
Credit contul 611 "Venituri din vînzări" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea marfurilor" 1428 lei – suma comisionului
Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adaugată" 2189,60 lei – suma TVA
4) Reflectarea TVA de recuperat bugetului conform facturii comitentului
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adaugata" 1904 lei (9520 x 0,2)
Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"1904 lei
5) Achitarea datoriei comitentului 11424 lei
Debit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 1424 lei(9520+ 1904) – suma datoriei pentru mărfuri și TVA
Credit contul 242 " Conturi curente în valută națională"11424 lei
6) S-a incasat de la comitent plata pentru păstrarea mărfurilor returnate în sumă
de 75,60 lei
Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operationale" 63 lei
Debit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adaugată" 12,60 lei (63 x 0,2) – suma TVA
7) Achitarea datoriei față de buget – 298,20 lei (285,6+12,60)
Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 298,20 lei
Credit contul 242 " Conturi curente în valută națională " 298,20 lei 8) Concomitent se crediteaza contul 923 „ Mărfuri primite în consignație ":
Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignație " 9520 lei
Dacă comitentul este persoană fizică, care nu e contribuabil, atunci după exemplu de mai sus, vor avea loc următoarele înregistrări în conturile contabile:
1) Recepția mărfurilor de la comitenți
Debit contul 923 „ Mărfuri primite în consignație " 1400 lei
2) Micșorarea stocurilor de mărfuri ale comitentului în legatură cu reducerea
prețurilor și returnarea lor comitentului
Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignație " 480 lei (2380+2100) -suma mărfurilor ieșite îană la vînzare
3) Incasarea sumei de la vînzarea mărfurilor, inclusiv TVA, calculată din suma
serviciilor de consignație (din comision) -11233 lei (9520+1428+285,60)
Debit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valută națională " 11233,60 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea mărfurilor" 1428 lei – suma comisionului
Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adaugata" 285,60 lei (1428 x 0,2) – suma TVA calculate din comision, ce prezintă serviciile realizării mărfurilor prin consignație
4) Achitarea datoriei față de comitent cu reținerea impozitului de 5% din venit
Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 90441ei
(9520-9520 x 0,05)
Credit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valută națională " 9044 lei
5) Reținerea impozitului din venit de la persoana fizica-comitent în marime de
5% din venit
Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"476 lei Credit contul 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 4761ei
6) Achitarea datoriei față de buget
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adaugataă" 285,60 lei – suma TVA pentru servicii de vînzare în consignație,
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.8 "Datorii privind alte impozite și taxe" 476 lei (9520 x 0,05) – suma impozitului pe venit
Credit contul 242 " Conturi curente în valută națională " 761,60 lei (285,60+476) – datorii către buget
7) S-au incasat de la comitent, pentru păstrarea mărfurilor returnate suma de
2100 lei si TVA de la serviciile de păstrare 75,60 {2100 x 0,03 + (2100 x 0,03 x 0,2)}
Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei – suma pentru păstrarea mărfurilor Credit contul 612 "Alte venituri operaționale" 63 lei
Credit contul 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 12,60 lei – suma TVA din servicii
8) Reflectarea valorii mărfurilor vîndute
Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignație " 9520lei
2.3. Contabilitatea vînzarii mărfurilor cu plata în rate
Vînzările de mărfuri în credit (in rate) sunt convenabile, în primul rînd pentru cumpărătorul (consumatorul) de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul procurării acestora, iar achitarea urmează sa fie efectuată într-o perioadă mai indelungată. Evident, vînzaătorul trebuie sa aibă garanții că benificiarul dispune de mijloace bănești pentru a achita în timpul apropiat pentru marfa procurată în credit. Pentru a putea contracta mărfurile cu plata în rate, cumpărătorul trebuie să prezinte un certificat de la locul de lucru.
La perfectarea documentară a realizarii mărfurilor în credit, se întocmește o dispozitie-obligație în 2 exemplare, care conține: valoarea mărfurilor contractate; acontul; sumele cotelor și modul de eșalonare a acestora; dobînda aferenta creditului acordat.
În cazul lipsei acestor garanții, vînzătorul riscă. În afară de risc, vînzătorul are de rezolvat o problemă economică: Lipsa pe un termen anumit a mărfurilor și mijloacelor bănești. De aceea el este nevoit sa recurgă la credite bancare sau imprumuturi pentru compensarea mijloacelor circulante necesare.
S.N.C 18 „Venitul" prevede că veniturile din vînzarile de produse finite si mărfuri sa fie constatat în baza metodei calculării (specializarii exercițiului) în cazul livrării și transmiterii către cumprător a drepturilor de proprietate asupra acestora (paragraful 16).
La vînzarea mărfurilor în rate, plata parțial achitată de cumparator, conform contractului, se amană pe un termen mai indelungat, dar în perioada de gestiune e necesară constatarea în evidență a sumei totale a veniturilor si cheltuielilor aferente vînzarilor.
Totodată, ținînd cont de cerințele Codului fiscal privind livrările de mărfuri, livrările impozabile (art.93, 95, 99) și evidența lor prin metoda specializării exercițiului (art. 44), TVA se va calcula din valoarea totală a mărfurilor vîndute în rate cumpărătorului.
La realizarea mărfurilor pe credit, magazinul beneficiază de o dobandă de la suma creditului acordat, negociată de ambele parți. Această dobindă va fi constatată la magazin drept venit anticipat cu reflectarea ulterioară a venitului din activitatea de investiții La plata acontului și a dobîndei în casa întreprinderii se intocmește o dispoziție de incasare. Vînzarea mărfurilor pe credit se face la prețurile în vigoare din ziua încheierii contractului.
Achitarea cu magazinul poate fi efectuată dupa cîteva variante:
Întreprinderea în care lucrează cumpărătorul-salariat, îi acordă acestuia în baza certificatului de salarizare și scrisorii de garanție-obligație un credit bancar, achitînd la magazin plata pentru mărfurile vîndute în rate;
Întreprinderea se obligă să rețină lunar din salariul lucratorului suma care urmează sa fie transferată magazinului;
Dobînda pentru credite bancare poate fi restituită sau de cumpărătorul-salariat, sau de întreprindere.
Contabilitatea vînzării mărfurilor în credit va fi redată prin exemplul convențional de mai jos.
Exemplu. Magazinul de mobilă a vîndut în credit cumpărătorului pe baza certficatului de la locul de muncă și buletinului de identitate mărfuri în sumă de 20000 lei, inclusiv TVA (la prețul de vînzare cu amănuntul). Adaosul comercial la mărfurile vîndute constituie 30% sau 4615 lei.
În momentul vînzării, cumpărătorul a achitat 50% din valoarea mărfurilor cumpărate. Cealaltă parte (10000 lei) din valoarea mărfurilor va fi achitată în rate în curs de 12 luni — din luna martie 2005 pînă în luna februarie, inclusiv, anul 2006, cu o dobîndă anuală pentru credit de 12 % din valoarea mărfurilor neachitate.
Dobînda se incasează odată cu incasarea cotei-părți a plății pentru mărfurile vîndute.
Din cele menționate mai sus și în baza exemplului prezentat privind vînzarea cu amănuntul în rate, la unitatea comercială vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile:
Livrarea mărfurilor vîndute în rate la preț de vînzare cu amănuntul
a) costul mărfurilor livrate – 12821 lei (16667-3846)
Debit contul 711 "Costul vînzărilor" subcontul 711.2 „Costul mărfurilor vîndute" 12821 lei
Credit contul 217 " Mărfuri" subcontul" 217. 2 „Mărfuri in comerțul cu amănuntul" 12821 lei
adaosul comercial la mărfurile livrate în rate – 3846 lei
Debit contul 821 „Adaos comercial" 3846 lei
Credit contul 217 " Marfuri" subcontul" 217. 2 „ Mărfuri in comerțul cu amănuntul " 3846 1ei
2. Incasarea numerarului în mărime de 50% din valoarea de vînzare a mărfurilor livrate – 10000 lei (20000 x 0,5)
a) fară TVA
Debit contul 241 „Casa" 10000 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzări" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea mărfurilor" 8333,33 lei
b)TVA
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind TVA" 1666,67 lei
3. Reflectarea venitului aferent lotului de mărfuri neachitate trecute la plata în rate
a) la prețul cu amănuntul fară TVA
Debit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 10000 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzări" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea mărfurilor" 8333,33 lei
b)TVA
Debit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1666,67 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind TVA" 1666,67 lei
4. Incasarea sumelor lunare achitate de cumparator (în luna martie 2005) -833,33 lei (8333,33/10 luni)
Debit contul 242 " Conturi curente în valută națională " 833,33 lei
Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 833,33 lei
5. Calcularea dobîndei aferente marfii vîndute în rate
a) în luna martie (2005) – 100 lei (10000 x 0,01)
Debit contul 221„Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei
Credit contul 621 „ Venituri din activitatea financiară" 100 lei
b) în perioada anului curent (2005) – 1000 lei (100 x 10 luni)
Debit contul 221„Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000
lei
Credit contul 515 „ Venituri anticipate curente" 1000 lei
c) în perioada anulor viitori (2006) – 200 lei (100×2 luni)
Debit contul 134 „Creanțe pe termen lung" 200 lei
Credit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" 200 lei
6. Incasarea dobîndei pentru luna curentă (martie)
Debit contul 242 " Conturi curente în valută națională " 100 lei
Credit contul 221„Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei
7. Constatarea venitului anticipat aferent dobîndei din luna aprilie 2005 drept venit curent
Debit contul 515 „Venituri anticipate curente" 1000 lei
Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiara" 1000 lei
8. Incasarea sumelor de la cumpărător pe luna aprilie (2005) – 933,33 lei
(833,33+100) (tot așa pînă la sfîrșitul anului 2005)
Debit contul 242 " Conturi curente în valută națională " 933,33 lei
Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 933,33 lei
9. Trecerea in luna ianuarie 2006 a dobîndei calculate pe ianuarie-februarie 2006 din venitul anticipat pe termen lung la cel scurt – 200 lei
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" 200 lei
Credit contul 515 „Venituri anticipate curente" 200 lei
10. Înregistrarea creanței privind dobînda calculată pentru ianuarie-februarie
2006 din creanță pe termen lung în creanță pe termen scurt – 200 lei (100 x 2)
Debit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciaie" 200 lei
Credit contul 134 „Creanțe pe termen lung" 200 lei
Uneori, la magazin pot apărea situații neprevăzute, cînd incasarea plății pe credit este suspendată din cauza că cumpărătorul mărfurilor:
a decedat;
a devenit insolvabil și nu mai plătește;
a dispărut fără urmă din care cauză magazinul suportă pierderi. Întreprinderea poate fi silită prin judecată să restituie magazinului plata neachitată de cumpărător.
Daca cumpărătorul a decedat sau a dispărut, iar întreprinderea care a lucrat el nu are nici o vina pentru valoarea mărfurilor neachitate catre magazin se vor intocmi unnatoarele formule:
1. Decontarea venitului anticipat din dobanzi pe termen lung si a creantei
calculate la dobanda aferenta perioadei respective
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" Credit contul 134 „Creanțe pe termen lung"
2. Trecerea la cheltuieli a crenței în mărimea valorii mărfurilor vândute și neachitate :
Debit contul 712 "Cheltuieli comerciale" subcontul 712.2 „Cheltuieli privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute"
Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" sau credit contul 222 "Creanțe privind datoriile dubioase" în cazul în care întreprinderea crează rezerve la datorii dubioase.
3. După reflectarea acestor operații e necesar ca magazinul să ia în evidență extrabilanțiera creanță dubioasă.
Debit contul 941 „Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi" Dacă printr-o hotărâre a organelor judiciare, s-a dovedit că pentru neachitarea datoriei cumpăratorului este de vină întreprinderea unde a activat acesta, se recomandă întocmirea următoarelor formule contabile:
1. Trecerea creanței cumpărătorului pe seama întreprinderii în suma valorii mărfurilor vândute și neachitate în baza pretenției prezentate și recunoscute
Debit contul 229 "Alte creanțe pe termen scurt" subcontul 229.3 „Creanțe pe termen scurt privind pretențiile înaintate și recunoscute"
Credit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" Credit contul 134 „Creanțe pe remen lung" subcontul 134. 2 „Creanțe pe remen lung privind dobânzele și redeventele calculate"
2. Trecerea venitului anticipat aferent dobânzii calculate la venitul perioadei curente
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiară"
Calculul TVA din venitul dobânzei
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative"
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privind TVA"
2.4. Raportul gestionar privind existența și mișcarea mărfurilor și ambalajelor în unitățile de comerț cu amănuntul
Pentru a asigura continuitatea comerțului, întreprinderile comerciale trebuie să dispună de rezerve de mărfuri suficiente pentru vânzarea normală a lor. O serie de mărfuri aduse necesită sortare, ambalare și prelucrare suplimentară.
Volumul stocurilor de mărfuri este determinat de volumul circulației mărfurilor și structura sortimentului, destinația lor constând în asigurarea vânzării ara întreruperi a mărfurilor în corespundere cu cererea populației.
Pentru evidența stocurilor de mărfuri, întreprinderele de comerț cu amănuntul î-și deschid subconturi aparte, ceea ce nu este specific întreprinderii SRL „MS Publicitate". La aceste subconturi, întreprinderile țin evidența existenței și mișcării mărfurilor la magazinele universale, magazine, precum și la gherete și alte întreprinderi mici de comerț cu amănuntul. La acelaș subcont se ține evidența vaselor de sticlă (borcane, sticle, etc.) aflate la întreprinderile de comerț cu amănuntul, atât cele deșerte, cât și cele cu marfă.
Mărfurile ce se află în sălile comerciale ale magazinelor și altor întreprinderi de comerț cu amănuntul, precum și în încăperile auxiliare, sunt luate la evidența aparte pentru persoanele responsabile de bunuri materiale (brigăzi) numai în expresie valorică la prețurile cu amănuntul (de vânzare). Excepție fac bijuteriile din aur, platină, argint și pietre prețioase, a căror evidență se ține după cantitate. Mărfurile primite în comision de la populație sunt luate în evidența pe obiecte.
Persoanele responsabile pentru bunurile materiale (gestionarii) de la întreprinderile de comerț cu amănuntul, sunt datoare să întocmească periodic rapoarte gestionare privind existența și mișcarea mărfurilor și ambalajelor (Anexa 1). Principala formă de dare de seamă este raportul gestionar marfar.
În raportul marfar se conțin informații privind volumul vânzărilor de mărfuri, intrările, ieșirile și soldurile de mărfuri și ambalaje la unitățile comerciale. În baza acestora se fac înscrieri în registrele de evidență, se efectuează controlul operativ a îndeplinirii programei volumului vânzărilor de mărfuri, predarea la timp a încasărilor din vânzări, returnării ambalajului, mișcării interne a ambalajului, etc.
Pentru gestionar, rapoartele marfare, reprezintă evidența analitică a mărfurilor și ambalajelor aflate în gestiunea sa. El se perfectează în două exemplare (prin indigo) de către gestionar: primul exemplar, împreună cu documentele primare în baza cărora sunt întocmite, se transmite în contabilitate în termene strict stabilite (șapte zile); a-l doilea exemplar cu semnatura contabilului privind verificarea rapoartelor, rămâne la gestionar.
Ulterior, contabilul procedează la prelucrarea contabilă a rapoartelor care constă în pregatirea lui și a documentelor anexate la el pentru înscrierea în registre.
După verificarea și prelucrarea contabilă, fiecare raport gestionar se înregistrează în jurnalul-order și în borderoul acestuia, care servesc pentru înregistrări în conturile repective. Registrele de evidență a operațiilor comerciaJe, se deschid aparte pentru gestionari.
La documentele primare se referă: facturile fiscale; bonurle de intrare-ieșire; contoarele dispozițiilor de încasare. Fiecare document primar se înscrie în raport cu un rând aparte în ordine cronologică.
În caz de răspundere materială pe brigadă, rapoartele gestionare, trebuie să fie semnate de conducătorul brigăzii sau adjunctul lui și unul din membrii brigăzii (pe rând). În rapoartele gestionare se înregistrează fiecare document aparte, indicându-se data, numărul și valoarea mărfurilor și ambalajelor. La suma stocului de mărfuri de la începutul perioadei de dare de seamă se adaugă totalul intrării, se scade totalul ieșirii în perioada menționată și se obtine stocul de mărfuri la sfârșitul perioadei. În mod analog se determină soldul la ambalaje.
Datele evidenței cantitativ-sumare despre mărfuri se confruntă cu datele evidenței sumare a ambalajelor de pe fața raportului. Totalul sumei stocului de ambalare la începutul perioadei de raportare la toate denumirile trebuie să fie egal cu stocul indicat pe fața raportului gestionar. În acest fel se verifică totalurile de intrare-ieșire și soldul la sfârșitul perioadei de raportare. Folosirea rapoartelor gestionare privind mișcarea ambalajelor după denumire, eliberează contabilitatea de necesitatea de a ține fișe pentru evidenta analitică a ambalajelor.
Rapoartele marfare întocmite de persoanele responsabile pentru bunurile materiale, constituie documente importante, ce caracterizează mișcarea mărfurilor și ambalajelor și servesc pentru control operativ asupra mersului îndeplinirii planului de circulație a mărfurilor și situației stocurilor de mărfuri în cadrul limetelor stabilite. Pe baza rapoartelor marfare se ține evidența sintetică și analitică a mărfurilor și ambalajelor.
Conducătorii întreprinderilor au dreptul de a lipsi la întocmirea rapoartelor gestionare în rețeaua de comerț mărunt cu amănuntul (gherete, chioșcuri, etc.) cu limita stocurilor de mărfuri și ambalaje de până la 2000 lei. În acest caz, fiecărei unități comerciale, care a fost scutită de întocmirea rapoartelor, și se aprobă limitele de stocuri de mărfuri al caror volum se determină în funcție de volumul circulației mărfurilor, condițiile de aducere și vânzare a acestora. Prima livrare se efectuează spre decontare în valoarea limetei stabilite, iar ultima — în valoarea încasărilor predate.
Pentru evidența mărfurilor la întreprinderile de comerț mărunt cu amănuntul (gherete, carucioare, vânzători ambulanți, etc.), care nu folosesc rapoarte marfare, se folosesc facturi de intrare-ieșire. Gestionarii care livrează marfa, întocmesc o factură în două exemplare: un exemplar rămâne la magazin (depozit), al doilea se înmânează persoanei care a primit marfa. În locul facturii menționate poate fi folosită fișa de ridicare a materialelor. La sfârșitul zilei de lucru, vânzătorul predă la casă banii incasați, iar mărfurile rămase le predă la magazinul (depozitul) unde le-a primit.
Dacă în perioada de raportare a fost petrecută inventarierea, atunci se întocmesc doua rapoarte separate: unul până la momentul inventarierii; al doilea – din momentul inventarierii până la sfarșitul perioadei de raportare.
Documentația pentru mișcarea ambalajelor la întreprinderile de comerț cu amănuntul este aceeași ca și la bazele de comerț cu ridicata.
Pentru asigurarea integrității și raționalității folosirii ambalajului, precum și a păstrării acestuia e necesar de organizat corect perfectarea documentarea și la timp a mișcarii lui la întreprinderi, evidența veridică, eficientă și controlul acestuia.
În acest scop se recomandă ținerea evidenței ambalajului după tipurile lui Pentru evidența ambalajelor servește contul 217 „Mărfuri" subcontul 217.3 „Ambalaj cu marfă și gol". La acest subcont se ține și evidența ambalajelor-echipament, care urmează să fie restituite. Vasele de sticlă de la întreprinderile de comerț cu amănuntul se iau la evidența la subcontul 217.2 „Mărfuri la preț cu amănuntul" în expresie valorică.
Ambalajul utilizat la întreprindere ca inventar gospodăresc pentru păstrarea materiei prime, materialelor, produselor în depozite și în producție se înregistrează în contul 123 „Mijloace fixe" s-au 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată" – în funcție de valoarea utilitară și durata de functionare utilă.
Ambalajul intrat împreună cu materia primă, materiale, precum și ambalajul fabricat pentru păstrarea și vânzarea produselor se înregistrează la contul 211 „Materiale", subcontul 211.4 „Ambalaj și materiale de ambalat". La subcontul dat, deasemenea se includ și materiale de ambalat, folosite pentru pastrarea produselor, materialelor, semifabricatelor, articolelor de inventar și pentru pregătirea lor pentru încărcare și livrare.
Evidența analitică a ambalajelor se ține referitor la persoanele responsabile de bunurile materiale, felurile de ambalaje, cantitate, prețuri și suma. La întreprinderile de comerț cu amanuntul, evidența ambalajelor se ține pe verso a rapoartelor gestionare marfare sub formă de listă de verificare pentru conturile analitice materiale.
Contabilitatea s-au grupul de evidență și control trebuie să stabilească în timpul controlării rapoartelelor gestionare următoarele:
– autenticitatea documentelor și corectitudinea înregistrarilor din rapoartele gestionare, întocmite pe baza documentelor anexate, precum și faptul dacă datele documentelor corespund perioadei care a fost prezentate rapoartele gestionare;
– dacă stocurile de mărfuri și ambalaje indicate în rapoartele gestionare la începutul perioadei corespund cu cele indicate în rapoartele gestionare precedente pentru sfârșitul perioadei de dare de seamă;
~ dacă stocurile de mărfuri și ambalaje indicate în rapoartele gestionare la începutul perioadei corespund cu stocuile reale din lista de inventariere, în cazul în care la întocmirea rapoartelor s-a efectuat inventarierea.
~ dacă nu exista o factură a carei dată ar preconiza ca marfa a fost primita până la inventariere, iar factura a fost anexată după inventariere;
legalitatea și temeinicia operațiilor economice (primirea și livrarea mărfurilor, scoaterea de la evidență, etc.)
prezența semnăturilor de dispozitie ale conducătorului și contabilului-șef al întreprinderii referitor la mișcarea interioară a mărfurilor;
— completitudinea înregistrării la intrare în perioada de dare de seamă a mărfurilor pe baza procurilor eliberate, documentelor plătite și celor acceptate pentru a fi plătite;
—dacă s-au controlat prețurile mărfurilor,etc.
Este necesar să se controleze de asemenea: corectitudinea calculelor aritmetice din raportul gestionar, precum și din documentele anexate; corespunderea sumelor mișcării interioare a mărfurilor și ambalajelor, sumelor indicate în partea de intrare a rapoartelor gestionare al altor gestionari, corespunderea sumei incasărilor indicate în partea de ieșire a raportului cu suma înregistrată în raportul gestionar de casă. Persoana ce se ocupă cu controlul, consemneaza acest fapt prin semnatura sa. Erorile care au fost scoase la iveală în timpul controlului, la taxare, calcule și înregistrarea documentelor, se corectează la contabilitate prin tăierea sumelor și înregistrările eronate și înscrierea în locul lor a celor corecte.
Contabilitatea face remarca respectivă privitor la corecții, informand despre aceasta gestionarul și primind de la el confirmarea în scris referitor la justețea corecțiilor.
Capitolul III Analiza circulației mărfurilor în comerț cu amănuntul
Sarcinile și sursele informaționale ale analizei volumului de vînzări
Unul dintre indicatorii importanți ai activității economico-financiare a unităților comerciale cu amănuntul constituie circulația mărfurilor cu amănuntul – volumul de vînzări al mărfurilor. El se calculează luînd în considerație sarcina principală a unității comerciale, care are destinația de a satisface necesitățile mereu crescînd ale consumatorilor în ce privețte mărfurile de larg consum.Îndeplinirea programei de circulație a mărfurilor cu amănuntul acționează asupra nivelului cheltuielilor de circulație, venitului și profitului unității comerciale.
Mărfurile sunt obiectul de bază al evidenței contabile în comerțul cu amănuntul. Aceste valori constituie partea principală a mijloacelor circulante ale unității comerciale.
Pentru ca unitățile comerciale să efectueze acte de comerț neîntrerupt, ele trebuie să fie aprovizionate cu mărfuri. Aprovizionarea se determină ca operațiune comercială de trecere a mărfii din proprietatea vînzătorului în proprietatea cumpărătorului cu acordul ambelor părți. Conform modalităților de plată a contravalorii mărfurilor aprovizionarea poate fi cu plată imediată sau ulterioară.
Circulația mărfurilor cu amănuntul este influențată în mare măsură de aprovizionarea în termen și cu mărfurile, care au o sporită pe piață. De aceea contabilitatea trebuie, în primul rînd, să soluționeze problema soluționărilor.
Asupra circulației mărfurilor influențează și stocurile de mărfuri în unitățile comerciale cu amănuntul. Stocurile au un rol de asigurare cu mărfuri pentru vînzare. Din punct de vedere contabil stocul de mărfuri reprezintă active, ce cuprind mărfurile achiziționate și destinate revînzării.
În raport cu exercițiul de exploatare stocul de mărfuri poate fi inițial sau final.
Volumul stocurilor de mărfuri cere o supraveghere permanentă din partea contabilității. Recepționarea masei de mărfuri de la furnizori conform contractelor de livrare încheiate necesită un control neîntrerupt, care se realizează cu ajutorul contabilității. Plenitudinea, termenele de livrare, calitatea, prețurile mărfurilor, tarifele influențează nemijlocit asupra rezultatelor unutății comerciale.
Vînzarea mărfurilor constituie un element, care de asemenea, influențează circulația mărfurilor cu amănuntul. Momentul vînzării este considerat cel al contravalorii. Relația neîntreruptă a ciclului de exploatare comercial determină obținerea disponibilităților bănești, necesare atît reluării aprovizionarilor, cît și asigurării beneficiului.
În condițiile de trecere la economia de piață creșt și rolul analizei activității economico-financiare a unităților economice ca mijloc de control asupra circulației mărfurilor, de relevare a rezervelor interne, de majorare a volumului de vînzări, accelerate a vitezei de circulație a mărfurilor, de micșorare a cheltuielilor de circulație, de creștere a rentabilității unităților comerciale.
Analiza activității unutății comerciale, ca arie de cuprindere și profunzime, este condiționată de sistemul de indicatori, de capacitatea informațională a fiecăruia. Sistemul de indicatori trebuie să fie cuprinzător, dar rezonabil pentru a permite realizarea scopului informației, respectiv evaluarea și decizia.
Sarcinile de bază ale analizei circulației mărfurilor cu amănuntul sunt:
controlul asupra gradului de îndeplinire a volumului de vînzări în dinamică ;
calculul influenței factorilor la modificarea circulației mărfurilor ;
evaluarea introducerii metodelor progresive în comerț și eficiența lor ;
evidențierea căilor și posibilităților pentru majorarea volumului de vînzări ;
elaborarea măsurilor pentru înlăturarea neajunsurilor evidențiate, asigurarea
efectivă cu stocuri de mărfuri, utilizarea efectivă a resurselor de muncă, bazei tehnico-materiale, ameliorarea activității comerciale.
În mersul analizei se stabilește, cum este satisfăcută cererea cumpărătorilor cu mărfuri,cum unitatea comercială îmbunătățește structura circulației mărfurilor, asigură cumpărătorii cu mărfuri de înaltă calitate, acționează asupra gusturilor estetice ale populației.
Volumul de vînzări este unul dintre indicatorii de bază, după care se apreciază activitatea unității comerciale. El include vînzarea mărfurilor populației pentru consumul personal, iar întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor pentru utilizarea colectivă și nevoile generale administrative.
Analiza volumului de vînzări permite evidențierea rezervelor interne de majorare a acestui indicator.
Volumul de vînzare cu amănuntul constituie indicatorul de bază al SRL de mărimea căruia depinde profitul și rentabilitatea unității comerciale.
Informația despre volumul de vînzări se culege din următoarele surse :
Raportul statistic anual nr.3 comerț „Vînzări și stocuri de mărfuri”
Raportul statistic nr.1 ÎM „Efectivul de salariați și locurile de muncă”
Raportul financiar.
3.2 Analiza generală a dinamicii și structurii volumului de vînzări
Vînzarea mărfurilor este un proces complex și de mare responsabilitate pentru conducerea unității comerciale cu amănuntul. Din punct de vedere juridic, vînzarea reprezintă trecerea în proprietatea cumpărătorului a unor mărfuri , pe baza acordului dintre partenei cu privire la obiectul vînzării și prețul de vînzare.
Unitatea comercială cu amănuntul îndeplinește funcția de intermediar între producător și consumator final, asumîndu-și totodată o serie de sarcini economice și sociale menite să conteribuie la satisfacerea cerințelor populației.
Conducerea unității comerciale trebuie să urmărească și să controleze prin toate verigile sale organizatorice procesul de vînzare cu ajutorul analizei. Rezultatele analizei contribuie la luarea deciziilor corecte în ceea ce privește organizarea și desfășurarea activității de comercializare a mărfurilor cu amănuntul.
Fluxul valoric al mărfurilor, ce trec din sfera producției în sfera consumului se
regăsește în indicatorul volumul vînzărilor de mărfuri.
La nivel macroeconomic, volumul vînzărilor de mărfuri reflecta:
nivelul de trai al populației, corelînd cu consumurile gospodăriilor.
circulația banilor, fiindcă circulația lor este legată, în principal, cu deservirea circulației de mărfuri (informativ, circa 45% din încasările băncilor, constituite numerarul din rețeaua comercială).
La nivelul microeconomic, volumul vînzărilor de mărfuri reflectă:
nivelul activității economice a întreprinderii, cota ei pe piață.
conjunctura pieței.
Gradul de satiafacere a cererii populației cu mărfuri.
Volumul vînzărilor de marfuri se va supune analizei în continuare.
Una din sarcinile principale ale analizei volumului vînzărilor constă în studiul sub aspectul aprecierii modificării în dinamicî pe total și pe grupe de mărfuri.
Această sarcină poate fi rezolvată pe baza următoarelor surse informaționale :
Raportul privind rezultatele financiare.
Raportul statistic nr.3-comerț „Vînzări și stocuri de mărfuri”.
Registrul de evidență a livrărilor
Analiza dinamicii presupune în primul rînd aprecierea ritmului de creștere a volumului vînzărilor ce se efectuează prin utilizarea următorului tabel analitic
(tab 2).
Tabelul 2
Analiza volumului vînzărilor în dinamică la „MS-Publicitate” SRL
În baza datelor din tabelul 2 se observă , că la SRL „MS-Publicitate” volumul vînzărilor în dinamică are o tendință de majorare. Astfel în anul 2005 volumul vînzărilor a crescut față de 2004 cu 89758 lei sau 14,92%.
Creșterea volumului vînzărilor apreciază activitatea întreprinderii comerciale ca fiind pozitivă , deoarece volumul vînzărilor se consideră factor cu acțiune directă asupra profitului întreprinderii.
Pentru a da o apreciere mai obiectivă a acestui indicator în continuare modificarea volumului vînzărilor se va analiza pe trimestre , pentru ce se va utiliza următorul tabel (tab.3).
Tabelul 3
Analiza volumului vînzărilor pe trimestre
Conform datelor din tabelul 3 putem constata că tendința de creștere a volumului de vînzări în anul 2005 față de anul precedent se menifestă în fiecare trimestru analizat. Însă cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în trimestrul I și a constituit 49025 lei sau cu 39,34% mai mult față de trimestrul I al anului precedent. Creșterea volumului de vînzări în trimestrele II,III și IV a constituit respectiv 24358 lei sau 16,79% , 9915 lei sau 6,38% , 6460 lei sau 3,66%. Necătînd la creșterea înregistrată în fiecare trimestru, conducerea întreprinderii ar trebui să depisteze cauzele vînzării unui volum de mărfuri mai mic în trimestrele II și IV și să eleboreze măsuri de înlăturare a acestor cauze.
Însă în general mărimea volumului de vînzări depinde de mai mulți factori :
– preferințele consumatorului;
– capacitatea de cumpărare a populației;
– sortimentul mărfurilor propuse;
Modificarea volumului de vînzari este condiționată și de gradul de aprovizionare cu mărfuri.
După cum s-a menționat mai sus SRL „MS-Publicitate” este o unitate de comerț cu amănuntul care comercializează doar produse alimentare. Pentru a analiza mai detaliat volumul vînzărilor, adică pentru a stabili dacă întreprinderea și-a format un sortiment ce corespunde cererii cumpărătorilor, este necesar de a analiza în continuare vînzările pe sortimente. Pentru aceasta v-a fi utilizat tabelul analitic 4.
Tabelul 4
Aprecierea modificării volumului vînzărilor pe sortimente de mărfuri în dinamică
Conform calculelor efectuate în tebelul 4 putem constata că la SRL „MS-Publicitate” în anul 2005 față de anul 2004 creșterea vînzărilor se observă aproximativ pe întreg sortimentul de mărfuri cu excepția produselor lactate și macaroanelor.
Cea mai considerabilă creștere în volumul total al vînzărilor se observă pe următoarele grupe de mărfuri:
băuturi alcoolice cu 49102,2 lei;
băuturi nealcoolice cu 15541,2 lei;
conserve din legume cu 13606,9 lei;
Analizînd structura volumului de vînzări (tab. 4) observăm , că ponderea cea mai mare o dețin băuturile alcoolice , care în anul 2005 ocupă 40,9% cu o majorare în dinamică de 2,06 puncte procentuale. Pe locul doi în structura vînzărilor urmează pîinea și produsele de panificație 17,73 necătînd la reducerea în dinamică cu 2,4 puncte procentuale. Locul trei în structura vînzărilor o dețin băuturile nealcoolice – 15,17% cu o creștere de 0,32 puncte.Conservele din legume ocupă un loc impunător în volumul vînzărilor – 8,19% cu o majorare in anul 2005 de 1,04 puncte procentuale.
Aceste modificări în structura vînzărilor , cît și ponderea înregistrată pe grupe de mărfuri în mare măsură depinde de prețul de vînzare cît și de calitatea mărfurilor. Conducerea SRL „MS-Publicitate” a întreprins măsuri pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor și anume: aprovizionarea cu mărfuri se efectuiază direct de la producători, iar în cazul mărfurilor importate din alte țări – direct de la distribuitori oficiali. La orice sortiment de marfă este solicitat certificatul de calitate, se examinează termenele de comercializare, marfa propusă spre vînzare este la prețuri accesibile.
Deci putem menționa că conducerea SRL „MS-Publicitate” studiază dinamica volumului vînzărilor și întreprinde măsuri pentru majorarea acestui indicator al activității sale.
Însă toate aceste măsuri nu sunt suficiente , deoarece creșterea volumului vînzărilor pe diferite grupe de mărfuri este diversă respectiv și ponderea la unele grupe de mărfuri s-a micșorat în totalul vînzărilor față de anul precedent.
3.3 Analiza factorială a volumului de vînzări
Volumul vînzărilor exprimă rezultatul final al activității unității comerciale cu amănuntul și este un indicator asupra căruia acționează mai mulți factori. Acești factori pot fi interni sau externi, dependenți sau independenți de efortul colectivului de muncitori. Scopul analizei factoriale a volumului vînzărilor constă în determinarea factorilor de influență și cuantificarea mărimii influenței lor. Putem evidenția trei grupe principale de factori ce acționează asupra volumului de vînzări și anume :
I Factorii legați de aprovizionarea și stocarea mărfurilor;
II Factorii legati de asigurarea și utilizarea forței de muncă;
III Factorii legați de baza tehnico-materială;
În continuare v-om analiza influența acestor factori pe fiecare grupă în parte.
3.3.1 Analiza influenței factorilor legați de aprovizionarea și stocarea mărfurilor
Procesul neîntrerupt al vînzărilor este asigurat prin intrările succesive de mărfuri pe măsura epuizării stocurilor. Aprovizionarea constituie o importantă funcție a întreprinderii comerciale cu amănuntul. De modul cum sunt aprovizionate unitățile comerciale cu cantități și sortimente cerute de populație, în timpul potrivit, de la furnizorul cel mai indicat, depinde în mare măsură eficiența activității unității comerciale.
Dependența factorială a volumului de vînzări poate fi exprimată prin următoarele relație:
VV = Si + I – E – Sf (1)
unde:
VV – volumul vînzărilor
I – intrări de mărfuri
E – alte ieșiri de mărfuri
Sf – soldul final al stocurilor de mărfuri
Pentru calculul influenții acestor factori asupra modificării volumului de vînzări vom utiliza următorul tabel analitic (tab.5).
Tabelul 5
Calculul influenții factorilor legați de aprovizionarea și stocarea marfurilor asupra modificării volumului de vînzări la SRL „MS-Publicitate”
Notă: Intrările de mărfuri s-au calculat prin relația :
I = VV – Si + Sf (2)
Balanța influenței factorilor : ∆VV = ∆Si + ∆I + ∆Sf+89758 = -77339+215161+(-48064)
Conform calculelor efectuate în tabelul 5 observăm , că volumul vînzărilor s-a majorat față de anul 2004 cu 89758 lei. Creșterea a fost condiționată de majorarea întrărilor de mărfuri cu 215161 lei. O influență negativă asupra volumului vînzărilor a exercitat-o reducerea stocului inițial, care a condus la diminuarea volumului vînzărilor cu 77339 lei.
La fel negativ a influențat majorarea stocului final ceea ce a redus posibilitatea sporirii vînzărilor cu 48064 lei. Totodată creșterea stocului final semnifică tendința de majorare a volumului vînzărilor pentru perioada următoare.
3.3.2 Analiza influenței factorilor legați de asigurarea și eficiența utilizării forței de muncă
Efectul utilizării forței de muncă se începe cu studierea structurii personalului și utilizării timpului de muncă. În procesul de vînzare a mărfurilor efectul utilizării forței de muncă se reflectă în corelația ce există între volumul vînzărilor , pe de o parte și numărul de lucrători și productivitatea lor , pe de altă parte.
Toată informația privind factorii generali și detaliați ai utilizării forței de muncă se acumulează în tabelul 6.
Tabelul 6
Date inițiale pentru analiza asigurării și utilizării forței de
La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali de muncă la devierea volumului vînzărilor. Aceștea sunt:
Modificarea numărului mediu scriptic de lucrători (∆L);
Modificarea productivitășii medii a unui lucrător (∆Wl );
Dependența factorială a volumului de vînzări cu factorii nominalizați se exprimă după relația:
VV = L * Wl (3)
Pentru a calcula influența acestor factori v-om utilaza metoda diferențelor absolute cu doi factori după tabelul analitic 7.
Tabelul 7
Calculul influenței factorilor generali de muncă la devierea volumului vînzărilor în SRL „MS-Publicitate”
Balanța influenței factorilor: ∆VV = ∆VVl + ∆VV Wl +89758=0 + 89758
În baza calculelor efectuate în tabelul 7 se poate constata , că la întreprindere volumul vînzărilor s-a majorat numai sub acțiunea pozitivă a productivității medii a unui lucrător cu 89758 lei [(+17951,6) * 5].
Deci rezultatul analizei factoriale ne dă posibilitatea să deducem că ponderea decesivă îi revine factorului caliattiv ceea ce corespunde cerințelor de piață și este meritul întreprinderii, deoarece ne dovedește că productivitatea medie a unui lucrător în cea mai mare măsură a sporit comparativ cu anul precedent pe cale intensivă.
În afară de factorii generali de muncă asupra volumului vînzărilor au o influență și factorii detaliați de forță de muncă și anume :
Modificarea numărului mediu scriptic de lucrători (∆L);
Modificarea numărului mediu de zile lucrate de 1 lucrător pe an (∆Z);
Modificarea duratei medii a zilei de lucru (∆h);
Modificarea productivității medii pe oră a unui lucrător (∆Wh);
Astfel dependența factorială poate fi exprimată prin relația : VV = L x Z x h x Wh (4)
Tabelul 8
Calculul mărimii influenței factorilor detaliați legați de forța de muncă asupra modificării volumului vînzărilor prin metoda diferențelor absolute cu 4 factori.
Balanța infuenței factorilor: +89758= +12595,97+(-5317,07)+82478,96
În baza rezultatelor obținute în tabelul 8 putem constata , că sporirea volumului vînzărilor în anul 2005 față de 2004 e asigurată de cresterea productivității medii pe oră care a contribuit la creșterea volumului vînzărilor cu 82478,96 lei. Creșterea activității de mincă a unui lucrător a condus la sporirea volumului vînzărilor cu 12595,97 lei. Totodată sub influența negativă a duratei zilei de muncă volumul vînzărilor a diminuat cu 5317,07 lei.
Deci, rezultatele analizei ne dă posibilitatea să constatăm că SRL „MS-Publicitate” dispune de rezerve interne de majorare a volumului vînzărilor.
Astfel, dacă durata medie a zilei de lucru va fi respectată la nivelul anului 2004, atunci volumul vînzărilor se va majora suplimentar cu 5317,07 lei.
3.3.3 Analiza influenței factorilor legați de baza tehnico-materială
Mișcarea mărfurilor de la producător la locurile de consum, realizarea lor la timp și fără întrerupere nu pot fi concepute fără existența, dezvoltarea și modernizarea continuă a bazei tehnico-materiale a unității de comert cu amănuntul.
Majorarea volumului vînzărilor necesită măsuri , pe de o parte pentru utilizarea cît mai intensivă a bazei tehnico-materiale existente, pe de altă parte , pentru dezvoltarea, extinderea acesteia astfel încît să fie capabilă să satisfacă cerințele consumatorilor la un nivel cît mai ridicat de servire.
Baza tehnico-materială cuprinde totalitatea mijloacelor de muncă folosite în activitatea comecială, care în mare măsură este legată de mijloace fixe. Însă specificul mijloacelor fixe pentru ramura comerțului constă în aceea că în componența lor predomină partea pasivă.
Ținînd cont de formele de vînzare a mărfurilor dependența factorială poate fi exprimată prin relațiile :
La realizarea prin autoservire:
VV = S x VV/1m2 ; (5)
VV = S x Z x VV/1m2 / zi ; (6)
VV = S x Z x h x VV/1m2/oră; (7)
unde:
VV – volumul vînzărilor,
S – suprafața comercială m2 ,
Z – numărul de zile lucrate pe an de un lucrător,
h – durata a zilei de lucru,
VV/1m2 – volumul vînzărilor la un metru patrat de suprafață comercială,
VV/1m2/ zi – volumul vînzărilor la un metru patrat de suprafață comercială într-o zi,
VV/1m2/ oră – volumul vînzărilor la un metru patrat de suprafață comercială într-o oră,
La realizarea prin metoda clasică:
VV = Loc x VV/ 1 loc; (8)
VV = Loc x Z x VV/ 1 loc / zi; (9)
VV = Loc x Z x h x VV/ 1 loc / oră; (10)
unde:
VV – volumul vînzărilor,
L – numărul locurilor de muncă,
Z – numărul de zile lucrătoare,
h – durata a zilei de lucru,
VV/ 1 loc – volumul vînzărilor la un loc de muncă,
VV/ 1 loc / zi – volumul vînzărilor la un loc de muncă pe zi,
VV/ 1 loc / oră – volumul vînzărilor la un loc de muncă pe oră,
Pentru a calcula influența acestor factori la modificarea volumului vînzărilor v-om selecta datele inițiale necesare în tabelul 9.
Tabelul 9
Date inițiale pentru analiză
La SRL”MS-Publicitate” deservirea cumpărătorilor se rfectuează prin metoda clasică. Reeșind din cele menționate asupra modificării volumului de vînzări acționează următorii factori general legați de baza tehnico-meterială:
Modificarea numărului de locuri de muncă (∆Loc)
Modificarea productivității unui loc de muncă (∆Wloc)
După cum s-a menționat mai sus dependența factorială a volumului de vînzări cu acești factori poate fi exprimată prin relația 8:
VV = Loc x Wloc
Pentru aprecierea influenței acestor factori se va utiliza următorul tabel analitic 10:
Tabelul 10
Calculul influenței factorilor legați de baza tehnico-materială asupra modificării volumului de vînzări
Influența modificării productivității unui loc de muncă :
∆VV(w) = ∆Wloc x Loc =+8,192 x 7 = +89758 lei
Conform datelor din tabel putem menționa că la SRL „MS-Publicitate” creșterea volumului de vînzări în anul 2005 s-a datorat majorării productivității unui loc de vînzare cu 8,192 lei, ceea ce a contribuit la majorarea volumului de vînzări cu 89758 lei.Această situație se apreciază pozitiv în activitatea unității de comerț cu amănuntul, deoarece indicatorul rezultativ s-a majorat pe cale intensivă.
Pentru o analiză mai detaliată a acestei creșteri vom studia în continuare influența factorilor detaliați ai bazei tehnico – materiale și anume :
Modificarea numărului de locuri de muncă (∆Loc)
Modificarea numărului de zile lucrate (∆Z)
Modificarea duratei zilei de muncă (∆h)
Modificarea productivității pe oră a unui loc de muncă (∆Wloc/h)
Astfel dependența factorială a modificării volumului vînzărilor în acest caz se v-a exprima după relația 10 : VV = Loc x Z x h x Wloc/h
Pentru a calcula influența acestor factori legați de baza tehnico – materială se va folosi tabelul analitic 11, avînd la bază metoda substituțiilor în lanț.
Tabelul 11
Calculul influenței factorilor detaliați legați de baza tehnico – materială asupra modificării volumului vînzărilor
Verificare : 691274,0 – 601516,0 = + 89758,0
Din rezultatele obținute în tabelul 11 putem constata că asupra majorării volumului vînzărilor au contribuit pozitiv următorii factori :
─ mărirea numărului de zile lucrătoare cu circa 4 zile , ce a dus la majorarea volumului vînzărilor cu 12617,2 lei;
─ creșterea productivității unui loc de lucru pe oră cu 8,192 lei a contribuit la majorarea volumului vînzărilor în cea mai mare măsură cu 82458,0 lei.
Concomitent sub înfluența negativă a reducerii duratei medii a zilei de lucru cu 0,06 ore , volumul vînzărilor s-a micșorat cu 5317,2 lei. De menționat că durata medie a zilei de lucru s-a micșorat sub influența factorilor calendaristici.
În general se poate de menționat că situația la SRL „MS-Publicitate” este satisfăcătoare deoarece s-a înregistrat o creștere semnificativă a volumului vînzărilor.
Și totuși pentru a majora pe viitor volumul vînzărilor este necesar de a extinde activitatea comercială, adică de a deschide noi locuri de vînzare, de a încadra un personal calificat care ar contribui la creșterea în continuare a productivității muncii.
Analiza factorială a vitezei de circulație a mărfurilor
Prin viteza de circulație a mărfurilor se sintetizează eficiența întregului proces de aprovizionare, stocare și vînzare a mărfurilor. Accelerarea vitezei de circulație a mărfurilor duce de regulă la eliberarea mijloacelor circulante depuse în stocuri de mărfuri.
Analiza vitezei de circulație a mărfurilor are ca scop evidențierea influenței , factorilor care acționează asupra modificării ei. Viteza de circulație a mărfurilor reprezintă un important factor care condiționează mărimea stocului de mărfuri.
Totodată, trebuie să se țină seamă, că există o anumită identitate de conținut între stoc și viteza de circulație, în sensul că aceasta din urmă este o formă de exprimare a stocului mediu de mărfuri.
Se constată că modificarea vitezei de circulație a mărfurilor se explică prin influența directă a doi factori și anume:
Modificarea volumului de vînzări (∆VV)
Modificarea stocului de mărfuri (∆SM)
Influența acestor factori se poate exprima prin următoarele relații :
Or(nr.de rotații) = VV/SM (11)
V(zile) = SM x T/VV (12)
unde:
Or – numărul de rotații a vînzărilor;
VV – volumul vînzărilor;
SM – stocul mediu de mărfuri;
V(zile) – viteza de circulație a mărfurilor exprimată în zile;
T – timpul (30,90,360) zile.
Pentru calculul influenței factorilor respectivi asupra vitezei de circulație a mărfurilor vom utiliza datele din tabelul 12.
Tabelul 12
Date inițiale pentru analiză
În continuare se va analiza înfluența factorilor asupra vitezei de circulație a mărfurilor.
În acest scop v-om utiliza formula 12 prezentată mai sus:
V= SM x 360/VV
Pentru a calcula înfluența factorilor după această relație v-om folosi metoda substituțiilor în lanț (tab.13)
Tabelul 13
Calculul influenței factorilor generali asupra modificării vitezei de circulație a mărfurilor
Verificare: 760,3-633,3 = +127
Balanța influenței factorilor: +94,5+(+32,5)=+127
În baza rezultatelor obținute în tabelul 13 se constată că la SRL „MS-Publicitate” viteza de circulație a mărfurilor a încetinit față de anul precedent cu 127 zile. La aceasta au influențat negativ ambii factori. Astfel sub influența volumului vînzărilor (factor indirect) viteza de circulație a încetinit cu 94,5 zile. Reducerea stocului mediu de mărfuri cu 14637,5 lei a adus la încetinirea vitezei de circulație cu 32,5 zile.
Deci rezultatele analizei factoriale ne permit să deducem, că SRL „MS-Publicitate” dispune de rezerve interne privind accelerarea vitezei de circulație a mărfurilor pe viitor. Astfel, dacă mărimea stocului mediu de mărfuri v-a fi respectată la nivelul anului 2004 atunci viteza de circulație a mărfurilor se v-a accelera cu 32,5 zile.
Încheiere
Din toate momentele evidențiate pe parcursul lucrării, am putea face unele concluzii referitoare la evidența contabilă și analiza cu amănuntul a mărfurilor la întreprinderile de comerț cu amănuntul, atît din punct de vedere teoretic, cît și referindu-ne la întreprinderea analizată.
În general se poate afirma, că evidența contabilă a mărfurilor la SRL”Valentina” se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare.
După cum s-a mai menționat o importanță deosebită i se atribuie circulației cu amănuntul a mărfurilor, care reprezintă indicatorul de bază al activității economice a oricărei întreprinderi din comerțul cu amănuntul, cît și a comerțului în întregime ca ramură. Volumul lui determină benefîciul, cheltuielile suportate, veniturile, rentabilitatea și în genere starea financiară a întreprinderii. Urmărind activitatea întreprinderii am putea evidenția cîteva momente mai esențiale.
La SRL „MS-Publicitate”evidența contabilă a mărfurilor se ține într-o ordine bine determinată, conform unor metode stabilite pentru toate întreprinderile comerciale, dar totodată conține și unele momente cu caracter specific.
În primul rînd, o atenție deosebită prezintă automatizarea lucrărilor contabile. Prelucrarea informației contabile cu ajutorul mașinilor de calcul permite de a folosi timpul de lucru a lucrătorilor aparatului contabilității și altor secții (merceotogi etc.) cît mai util. La SRL „MS-Publicitate” se utilizează programa de contabilitate Grossbuh V-5.1. Utilizarea mașinilor de calcul pentru contabilitatea mărfurilor asigură înregistrarea sistematică a operațiilor privind circulația mărfurilor, prelucrarea complexă a informației primite și posibilitatea obținerii și prezentării informației privind acest sector al contabilității în orice moment.
Utilizarea programelor contabile automatizate ia permis întreprinderii de a raționaliza organizarea contabilității, de a economisi timpul de muncă și cheltuielile materiale.
Referinde-ne la analiza întreprinderii putem menționa că analiza desfacerilor de mărfuri este un proces destul de variat și dificil. Însă, luînd în vedere necesitatea acestei analize, ea trebuie efectuată regulat
În rezultatul analizei circulației mărfurilor la SRL „MS-publicitate” am constatat următoarele:
1.Volumul vînzărilor în dinamică a înregistrat o creștere de 89758 lei sau cu 14,9% mai mult față de anul 2004. Creșterea volumului vînzărilor se datorează întrărilor de mărfuri cu 215161 lei.Creșterea stocului final și reducerea stocului inițial a contribuit la diminuarea volumului vînzărilor respectiv cu 48064 și 77339 lei.
Cauzele principale care au determinat majorarea stocului final de mărfuri sunt:
aprovizionări peste plan cu mărfuri;
existența unui ritm mai lent al desfacerilor decît cel al întrărilor de mărfuri;
existența unor stocuri de marfă cu vînzare lentă;
stocuri dezasortate , rău conservate sau demodate;
2.Rezultatele calculelor influenței factorilor legați de utilizarea forței de muncă denotă faptul , că la întreprindere se observă majorarea indicatorilor productivității muncii datorită cărora s-a înregistrat creșterea volumului vînzărilor.
3.În anul 2005 la SRL „MS-Publicitate” situația privind utilizarea bazei tehnico-materiale este satisfăcătoare. Astfel mărirea numărului de zile lucrătoare (cu 4 zile) și creșterea productivității unui loc de lucru pe oră (cu 8,192 lei) a contribuit la majorarea volumului vînzărilor respectiv cu 12617,2 și 82458 lei. Ca rezervă înternă se consideră stabilirea unui orar mai efectiv de lucru care v-a asigura creșterea volumului de vînzări cu 5317,2 lei.
4.În perioada analizată la SRL „MS-Publicitate” s-a constatat încetinirea vitezei de circulație a mărfurilor cu 127 zile. Rezultatele analizei la această etapă ne permit să deducem, că întreprinderea dispune de rezerve interne privind accelerarea vitezei de circulație pe viitor.Astfel creșterea stocului mediu de mărfuri pînă la nivelul anului 2004 v-a condiționa accelerarea vitezei de circulație a mărfurilor cu 32,5 zile.
Bibliografie
I.Acte legislative și normative
Legea vânzării mărfurilor (nr. 134 – Xllîdin 3 iulie 1994 // Monotor Oficial al RM nr.17 din 08.12.94);
Legea cu privire la comerțul interior (nr. 749 – XIII din 23 februarie 1996 // Monitor Oficial al RM nr 31 din 23.05.96);
Codul Civil, art. 254 cu privire la vânzarea mărfurilor cu plata în rate;
Hotărârea Consiliului Colegial al Departamentului Comerțului privind normele perisabilității (nr.22 din 3 septembrie 1996 // Monitor Oficial nr.22-23 din 10.04.97);
Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova privind vânzarea mărfurilor în consignație(nr.l010 din 31 octombrie 1996);
Standarde Naționale de Contabilitate aprobate prin ordinul Ministrului Finanțelor al RM (nr.16 din 29 ianuarie 1999 // Monitor Oficial nr.35/38 din 15.04.99);
Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 MO 176 – 181/ 643 30.12.205;
„Regulamentul privind inventarierea nr.27 din 28.04.2004 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004;
Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu cârduri pe teritoriul RM (nr.58/11 – 02 din 25.05.97[modificat] // Monitor Oficial al RM nr.38-39 din 12 iunie 1997);
II.Manuale, monografii, cărți, broșuri
10. Asociația contabililor și auditorilor profesioniști din RM. Contabilitatea financiară. Chișinău 1999.- 113p.;
11. Dumitrana Mihaela. Contabilitatea în comerț și turism. București, Editura Maxim 1996.- 5p.;
12. Halpern. Finanțe manageriale în modelul canadenian. București, Editura Economică 1998.-245p.;
13. Mărgulescu D. Analiza economico-fmanciară a întreprinderii.Metode și Tehnici. București, Editura Coresi 1994.- 90p.;
14.Mărgulescu D. Niculescu M. Robu V. Diagnosticul economico-financiar. Concepte, metode și tehnici. București, Editura Coresi 1994.- 138p. 15.Needles împreună cu un colectiv de autori. Principiile de bază ale contabilității. Chișinău, Editura Arc 2000.- 185p.;
16. Niculescu M. Diagnosticul global strategic. București, Editura economică 1997.- 124p.;
17. Șerban Petre. Analiza activității economico-financiare, București, Editura Didactică și Pedagogică 1995;
Toma Mihai. Finanțe și gestiunea întreprinderii. București, Editura Economică 1998.-252p.;
Tuhari Tudor. Contabilitatea operațiilor în comerț. Chișinău, Editura ASEM 2000.- 29p.;
R.Harea Contabilitatea operațiilor comerciale, Chișinău, Editura ASEM – 290 p;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitatea Si Analiza Circulatiei Marfurilor In Comertul cu Amanuntul (ID: 131827)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.