. Contabilitatea Remunerarii Personalului Salariat (s.c.c.a. Xyz)

CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚII UNITĂȚII S. C. C. A. “METALICA” CÂMPIA TURZII

1.1 Prezentarea generală a S. C. C. A. “Metalica”

Cooperativa de Producție Meșteșugărească Prestarea s-a înființat la data de 28 Iunie 1968 în orașul Câmpia Turzii. La data înființării, obiectul de activitate era: deservirea populației cu prestări de servicii și executarea diferitelor produse de serie mică.

Unitățile auxiliare pe care le avea erau:

croitorie pentru bărbați și femei;

încălțăminte la comandă;

reparații încățăminte;

confecții de serie mică;

reparații aparate radio și TV;

ceasornicărie;

tinichigerie;

reparații obiecte de uz casnic;

frizerie;

coafură;

atelier fotografie;

magazin desfacere.

Conform Hotărârii nr. 2 din 2 Aprilie 1991 a consiliului U. C. E. C. O. M., Cooperativa de Producție Meșteșugărească Prestarea se organizează în Societate Comercială Cooperatistă pe acțiuni, având denumirea “Metalica”.

În prezent, obiectul de activitate al societății este mai vast, înființându-se secții noi de producție și de prestări servicii. Un pas important în evoluția unității îl reprezintă contractele încheiate cu parteneri străini privind confecțiile de încălțăminte și îmbrăcăminte.

S. C. C. A. “Metalica” este o persoană juridică română și este o asociație economico-socială care face parte din sistemul cooperației meșteșugărești.

Fiind constituită ca și societate pe acțiuni, cotele de participare ale acționarilor (angajaților) sunt reprezentate prin titluri numite acțiuni, iar obligațiile sociale sunt garantate în limita patrimoniului societății, fiecare acționar răspunzând în limita acțiunilor.

S. C. C. A. “Metalica” se constituie pe o perioadă nelimitată.

În societatea comercială cooperatistă pe acțiuni, membrii societății pot avea una din următoarele calități:

de lucrători și societari, primind salariul pentru munca depusă și dividente pentru acțiunile lor;

de societari care primesc dividente în raport cu acțiunile pe care le dețin.

Acțiunile deținute fie de lucrători, fie de societar sunt de valoare egale,indivizibile și conferă posesorilor drepturi egale.

Capitalul social poate fi majorat pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor prin emiterea de noi acțiuni. Majorarea se poate face parțial sau total în natură pe baza evaluărilor efectuate de axperți desemnați de acționari.

Reducerea capitalului social se face pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, propunerea de reducere trebuie comunicată comisiei de cenzori de către consiliul de administrație cu cel puțin 3 zile înainte de date la care se întrunește Adunarea Acționarilor pentru a decide această reducere.

Conducerea societății comerciale cooperatiste pe acțiuni este asigurată de:

Adunarea Generață a Acționarilor;

Consiliul de Administrație;

Comitetul de Direcție.

Adunarea Generală a Asociaților alege Consiliul de Administrație ca organ

executiv de conducere a societății cu respectarea condițiilor cerute de lege și a reglementărilor din sistemul cooperației meșteșugărești.

Consiliul de Administrație este compus din 9 membrii. Președintele Consiliului de Administrație are calitatea de director al societății, calitate în care conduce și Comitetul de Direcție. Consiliul de Administrație poate alege dintre membrii săi Comitetul de Direcție care este compus din 5 membrii. Fiecare administrator trebuie să depună o garanție de 10 acțiuni sau echivalentul a două salarii.

Consiliul de Administrație trebuie să se întrunească cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, iar Comitetul de Direcție cel puțin o dată pe săptămână.

Gestiunea societății și respectarea statutului sunt controlate de acționari, de organe specializate prevăzute de lege sau prin reglementările din sistemul cooperației meșteșugărești, de o comisie de cenzori costituită din 5 membrii și tot atâția supleanți.

Cel puțin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil. Cenzorii sunt renumerați cu o indemnizație satbilită de Adunarea Generală ce i-a ales.

1.2 Obiectul de activitate al S. C. C. A. “Metalica”

Obiectul de activitate al societății comerciale cooperatiste pe acțiuni “Metalica”

Câmpia Turzii se concretizează în:

Prestări servicii:

frizerie, coafură, cosmetică, manichiură și pedichiură;

reparații aparataj de uz casnic;

reparații aparate radio și TV;

reparații ceasuri, aparate audio-video;

reparații și confecționări optică, optică medicală;

confecții îmbrăcăminte femei și bărbați la comandă;

reparații auto-moto;

confecții îmbrăcăminte la comandă;

reparații și confecții metalice, lăcătușeri, tinichigeri;

copiat acte;

înregistrări benzi magnetice, închiriat muzică;

atelier fotografic.

Industria mică:

sticlărie;

lavete;

strungărie;

confecții îmbrăcăminte și încățăminte serie.

Alte activități:

achiziții, recondiționări și vânzări de produse industriale de larg consum;

tranzacții imobiliare;

desfacere de produse-bunuri de larg consum;

import-export.

Obiectul de activitate al S. C. C. A. “Metalica” poate fi completat sau modificat de Adunarea Generală a Acționarilor.

1.3 Structura de producție și fucțională a S. C. C. A. “Metalica”

În cadrul unităților economice se desfășoară două categorii de activități: activități legate de obiectul de activitate și activități fucționale. Verigile organizatorice în cadrul cărora se desfășoară aceste activități sunt de două feluri: organisme producție și organisme fucționale. Aceste organisme alcătuiesc structura organizatorică a unității patrimoniului.Structura de producție în cadrul S. C. C. A. “Metalica” este alcătuită din secții și ateliere. Principalele secții din cadrul societății sunt:

secția “Sticlărie”;

secția “Confecții și îmbrăcăminte”;

secția “Confecții încălțăminte”.

Secția “Sticlărie” cuprinde:

atelier de pregătit materia primă;

atelier de confecționat produse;

atelier de șlefuit produse;

atelier de ambalat și etichetat produse;

magazia de produse finite.

Secția “Confecții îmbrăcăminte” cuprinde:

magazia de materii prime și materiale;

atelier de croitorie;

atelier de confecționat produse, ambalat și etichetat;

magazia de produse finite.

Secția “Confecții încălțăminte” cuprinde:

magazia de materii prime și materiale;

atelier de croitorie;

ateleir de pregătit fețe de încățăminte și cusut;

atelier de tras pe calapod și finisat produsul, etichetat și ambalat;

magazia de produse finite.

Structura funcțională a tuturor categoriilor de unități patrimoniale cuprinde ca verigi organizatorice: servicii, birouri, compartimente de activitate fucțională precum și locuri de muncă.

La S. C. C. A. “Metalica” personalul de conducere, de execuție și de deservire generală este organizat în baza organigramei (Anexa 1) și a statului de funcții aprobat de Consiliul de Administrație și au următoarea structură:

Organele de conducere:

Președintele societății;

Contabilul șef.

Subordonat președintelui este revizorul de gestiune;

Compartimente:

Compartimentul tehnic, producție, protecția muncii, C. T. C. care au următoarele atribuții:

pregătirea tehnică a producției;

programarea și lansarea producției;

urmărirea producției;

introducerea de produse și prestări servicii noi;

modernizarea celor existente.

Compartimentul aprovizionare, desfacere, transport cu următoarele atribuții:

aprovizionarea cu materii prime și materiale;

desfacerea produselor din cadrul societății.

Compartimentul personal-învățământ cu atribuțiile:

încadrarea și promovarea personalului;

perfecționarea profesională.

Compartimentul salarizare-statistică cu atribuțiile:

organizarea și retribuirea muncii;

elaborarea și aplicarea sistemului de salarizare;

întocmirea dărilor de seamă statistică.

Birouri:

Biroul contabilitate-financiar-prețuri cu atribuțiile:

prelucrarea și efectuarea înregistrării operațiilor în contabilitate;

calculația costurilor;

analiza economică și urmărirea realizărilor indicatorilor financiari;

controlul financiar intern;

întocmirea de balanțe de verificare;

întocmirea bilanțului și a anexelor.

Unități de producție cuprind:

confecții îmbrăcăminte și încălțăminte serie;

sticlărie;

țesut lavete.

Unități de prestări servicii cuprind:

reparații aparate radio și TV, ceasuri, aparate uz casnic;

reparații încălțăminte;

unități de prestări servicii la comandă: croitorie, tnichigerie, înregistrări benzi magnetice, frizerie, coafură, manichiură, pedichiură, atelier foto.

Personal de deservire generală:

paznici, muncitori necalificați (curățenie), magazioneri, șoferi, casieri, fochiști, colectari pentru activități de prestări servicii.

1.4 Sarcinile și modul de organizare al contabilității

Organizarea contabilității unei societăți comerciale presupune cunoașterea în prealabil a principiilor de bază care definesc poziția și sfera ei de aplicare, precum și importanța și sarcinile ce-i revin.

În cadrul sistemului informațional economic, un rol important îl ocupă contabilitatea, care prin datele care le furnizează constituie un sprijin prețios pentru conducerea societății. Contabilitatea unei societăți comerciale i-a naștere odată cu înființarea ei și își încheie activitatea în momentul lichidării acesteia.

Se pot menționa următoarele sarcini ale conatbilității:

1. Să urmărească și să reflecte modul de îndeplinire a principalelor indicatori tehnici, economici și financiari ai societății pentru a pune la îndemâna oraganelor interne, datele necesare pentru analiza cheltuielilor și conducerea operativă a activităților;

2. Să se asigure datele necesare calculării exacte și la timp a prețurilor de cost al producției, indicatori prin care se exprimă calitatea activității economico-financiare desfășurate de societate în fiecare perimetru de gestiune în parte;

3. Să contribuie la perfecționarea și realizarea autogestiunii economice în cadrul societății. Acest lucru presupune și obligă în același timp societatea să-și acopere cheltuielile din venituri proprii și să obțină un profit;

4. Să asigure informații necesare calculării indicatorilor economico-financiari realizați;

5. Să asigure integritatea mijloacelor materile bănești, aflate în societate, înregistrarea sistematică a existenței și mișcării tuturor mijloacelor și modul în care au fost utilizate;

6. Să furnizeze la timp conducerii societății date referitoare la rezultatele obținute pe o perioadă de timp.

Contabilitatea ca instrument principal de cunoaștere, de gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute trebuie să asigure:

a) înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatelor obținute atât pentru necesitățile proprii ale personalului, câ și în relațiile acestora cu asociații sau acționarii –clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice și juridice;

controlul operațiilor patrimoniului efectuate și al procedeelor de prelucrare utilizate precum și exactitatea datelor contabile furnizate:

furnizarea informațiilor necesare stabilirii patrimoniului național precum și balanțelor financiare și al bilanțului pe ansamblul economiei.

Înregistrarea în contabilitate se face cronologic și sistematic potrivit planurilor de conturi și normelor emise în condițiile prevederilor Art. 4 din Legea Contabilității nr. 82/1991.

Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, disponibilităților bănești, titluri de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor prevăzute la Art. 1 din Legea 82/1991, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuieli, venituri și rezultate obținute de acestea.

Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt:

1. Registrul-jurnal

2. Registrul inventar

3. Cartea mare

Registrele contabile se țin în mod ordonat și se completează astfel încât să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor efectuficarea și controlul operațiunilor efectuate. Pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate a operațiilor patrimoniului se întocmește lunar balanța de verificare.

Activitatea financiar contabilă este condusă, îndrumată și controlată de Contabilul-șef. În cadrul atribuțiilor ce-i revin, asigură și răspunde de buna organizare și desfășurare a activității financiare a societății, urmărește efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor operațiilor economice, analizează cheltuielile de producție și ia măsuri de reducere a prețurilor de cost, de creștere a eficienței activității economice. De asemenea, el efectuează controlul preventiv asupra tuturor evenimentelor economice, ia măsuri pentru a asigura buna desfășurare a activității compartimentului pe care îl coordonează, respectând în același timp dispozițiile legale.

Forma de înregistrare contabilă este de asemenea o premisă importantă pentru organizarea contabilității. Ea este definită de totalitatea formularelor, jurnalelor, registrelor, situațiilor, a sistemelor de legătură dintre acestea, precum și a modului și a tehnicii utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a operațiilor economice.

Forma de înregistrare contabilă la S. C. C. A. “Metalica” este “maestrul-șah”. Caracteristica de bază a acestei forme este repartizarea cronologică a tuturor sumelor din registrul-jurnal unic sau registrele-jurnal auxiliare în fișele sintetice “Cartea-mare (șah)” descrise separat pentru debitul și creditul fiecărui cont utilizat cu defalcarea pe conturi corespondente.

Lunar pe baza fișelor sintetice “Cartea-mare (șah)” se întocmește registrul “Cartea-mare (propriu-zisă)” sub forma fișelor de cont pentru operații diverse sau direct balanța de verificare a conturilor contabile sintetice.

“Cartea-mare șah” se întocmește într-un singur exemplar în cadrul compartimentului financiar-contabil lunar, separat pentru debit și separat pentru creditul fiecărui cont sintetic deschizându-se după necesități pe măsura înregistrării operațiilor. Acest document se completează pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative, centralizatoarelor și notelor de contabilitate.

Documentul “Cartea-mare șah” servește la ținerea contabilității sintetice a operațiilor economice și financiare, la întocmirea balanței de verificare a conturilor sintetice, la întocmirea bilanțului contabil, la furnizarea datelor pentru analiza economică și financiară.

Documentele cumulative sunt formulare care se completează pe baza documentelor justificative, conțin mai multe coloane: una cu numărul curent, alta cu explicații și restul care se completează de către cei care le întocmesc.

Centralizatoarele se întocmesc pe baza documentelor cumulative.

Notele contabile de asemenea se întocmesc pe baza documentelor cumulative. În ele se înscriu: nr. document, explicația operației pe scurt, simbolul contului debitor, simbolul contului creditor și suma.

Pe baza notelor de contabilitate se întocmește “Cartea-mare șah” separate pentru debitul și separate pentru creditul fiecărui cont sintetic.

Balanța de verificare de întocmește pe baza documentelor “Cartea-mare șah” și cuprinde simbolul contului, denumirea contului, solduri inițiale debitoare, creditoare, rulaje debitoare, creditoare, total sume debitoare, creditoare, sold final debitor, creditor.

CAPITOLUL II Remunerarea muncii prestate – aspecte juridice și mod de calcul

2.1 Conținutul noțiunii de salariu

Salariul este o formă de venit, care în urma procesului de distribuire și redistribuire, este însușit de către lucrători pentru activitatea depusă de aceștia., deducându-se din producția vândută și încasată a întreprinderii la care lucrează.

Existența salariului este determinată obiectiv de necesitatea întreținerii forței de muncă și necesitățile familiei salariatului, suma salariului este determinată obiectiv de prețul forței de muncă.

Pentru contribuția adusă la realizarea muncii ca factor de producție, care concură la desfășurarea oricărei activități, personalul său primește o sumă de bani denumită salariu, denumirea oficială precizată printr-o Hotărâre a Guvernului.

Paul Samuelson precizează că “omul este mai mult decât o marfă” și își “închiriază serviciile pe baza unui preț”. De unde se poate observa că salariul are un comportament asemenător cu cel al prețului oricărei mărfi.

Privit din punctul de vedere al desfășurării activității economice, al faptului că activitatea economică, presupune combinarea factorilor de producție din care munca nu lipsește niciodată, salariul reprezintă un cost, o componentă a costului total al bunului obținut. De asemenea, salariul reprezintă venitul celor care au contribuit prin munca depusă la obținerea rezultatelor respective.

Salariul nu se referă la venitul din muncă al oricărei personae, ci numai venitul din munca unei personae angajată la altă persoană fizică sau juridică, căreia îi închiriază capacitatea sa de muncă.

Este forma de venit cea mai frecventă pe care o îmbracă o mare parte din venitul național, aflându-se în strânsă legătură cu situația economică a unui număr mare de locuitori.

Combinându-se optica salariului-venit cu cea a salariului-cost, pe fundalul salariului-pret, au fost creati si se folosesc numeroși termeni derivati cum sunt: salariul direct, salariul indirect, salariul de bază, salariul brut, salariul net, salariul colectiv, salariul minim garantat etc.

Multitudinea termenilor respectivi pun in evidentă opticile diferite din care este privit salariul.

Salariul direct-exprima remunerația efecivă primită de salariat conform cu cantitatea de muncă prestată și cu efectele ei; este format din salariul net și din sumele ce se cuvin salariatului drept concediu legal și al 13-lea salariu.

Salariul indirect-acea fractiune a salariului-venit, care, teorectic, se detetermină în functie de salariul minim real. Practic, el se calculeaza prin înmultirea salariului orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o lună (sau alt segment de tim).

Salariul de baza-acea formă a salariului, venit, care, teoretic, se determina în functie de salariul minim real. Practic, el se calculează prin înmulțirea salariului (tarifuri), orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o luna.

Salariul brut-constă din sumele ce exprimă salariul de bază și toate adaosurile salariale (venituri brute din muncă).

Salariul net-rezultă din cel brut după ce se scad reținerile obligatorii conform legii.

Salariul colectiv-este forma salariului-cost, care se acorda tuturor salariatiilor unor intreprinderi, ca sume ce semnifică participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilitătii facute salariaților la unele servicii (creșe de copii, cantine, tabere pentru copii).

Salariul minim-salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariațiilor din categoriile defavorizate un venit care sa corespundă minimului de subzistență, minim determinat în raport cu mediul social dat.

2.2 Formele de salarizare

Forma de slarizare ocupă un loc important în sistemul de salarizare și utilizare eficientă a forței de muncă.

Formele de salarizare aplicate în România sunt:

Salarizarea după timpul lucrat (în regie)

deși denumirea acestei forme de salarizare precizează drept criteriu al acordării salariului numai timpul lucrat în realitate se ține seama și de realizările cantitative privind munca prestată în acest timp;

al doilea criteriu după timpul lucrat, este realizarea integrală a atribuțiilor de serviciu stabilite prin norme tehnologice, sarcini de lucru, fișa postului.

Salarizarea în acord direct – se practică individual și colectiv

ambele forme de salarizare în acord au două caracteristici și anume:bazându-se pe norme de timp de muncă sau norme de producție obiectivul activității este clar și mobilizator de la început pentru muncitori, iar rezultatul prestației de muncă este lesne de măsurat;

salarizarea direct proporțională este rezultatul multiplicării numărului de unități realizate cu salariul stabilit pe unitate.

Salarizarea în acord indirect

caracteristica acestei forme de slarizare este aceea că se referă la salariații care deși nu participă la transformarea obiectului muncii, ca cei salariați în mod direct, au o contribuție importantă ajutându-i pe aceștia, creându-le condiții favorabile pentr desfășurarea fără întrerupere a activității lor;

salarizarea în acord direct se face proporțional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor de muncă către muncitorii slariați în acord direct;

în cadrul salarizării în acord indirect se pot deosebi mai multe variante cum ar fi:

salarizarea proporțională

salarizarea cu participare la profit

salarizarea cu privire la productivitate

Salarizarea mixtă (regie + acord)

– se aplică în special, în cazul execritării intermitente atât de activități de aprovizionare cu mărfuri cât și de servire a clientului, caz în care activitatea de aprovizionare sunt plătite în regie, iar cele de deservire propriu-zisă a clientului în acord.

Salarizarea prin cote personale

– are ca scop stimularea activității comerciale privind vânzarea de produse sau

de prestări servicii.

Alte forme de salarizare

– salarizarea pe bază de tarife și cote procentuale din veniturile realizate.

2.3 Salarizarea la organizațiile cooperatiste meșteșugărești S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii

Biroul executiv al Consiliului uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești, având în vedere prevederile Legii Salarizării nr. 14/1991, emite norme abligatorii pentru toate organizațiile cooperației meșteșugărești cu privire la salarizarea și cointeresarea materială a membrilor cooperatori.

Astfel că, sistemul de salarizare la S. C. C. A. “Metalica” este stabilit pe baza Legii Salarizării nr. 14/1991 și a prevederilor Deciziei Biroului Executiv al Consiliului UCECOM nr. 5 din 23.01.1995. Pentru salarizarea personalului din S. C. C. A. “Metalica” se stabilesc următoarele principii de bază:

A) Muncitori

Formele de salarizare care se aplică pentru muncitorii direct productivi, auxiliari și de întreținere cât și personalul operativ al activității comerciale (desfacere cu amănuntul) sunt următoarele:

1) salarizarea de acord

– se va aplica de acord direct, individual sau colectiv în cadrul activităților de producție serie și prestări servicii, iar salarizarea în acord indirect se va face la personalul indirect productiv în raport cu nivelul mediu al salariului realizat de personalul direct productiv la nivelul secției.

2) salarizarea pe bază de cote personale

– se aplică la activități de desfacere cu amănuntul;

– salarizarea se face pe baza raportului de activitate și anume: din valoarea încasărilor se reține redevența și cheltuielile aferente secției respective, iar suma rămasă se împarte sub formă de salariu cu acordul gestionarilor astfel încât unitatea să nu înregistreze pierderi.

3) salarizarea în regie

– se aplică personalului auxiliar la nivelul societății.

La promovarea în categorii a personalului muncitor se vor avea în vedere prevederile Hotărârii Consiliului UCECOM nr. 5/1971 cu unele reactulaizări.

Limitele salariilor de bază brute pentru personalul de execuție și de deservire generală au fost stabilite pe funcții, în mod diferențiat tinându-se seama de:

– complexitatea lucrărilor efectuate;

– gradul de răspundere;

– nivelul de pregătire pwntru realizarea sarcinilor.

Grilele de salarizare pentru personalul muncitor au fost constituite astfel:

a) pentru muncitori necalificați inclusiv paznici și personal de serviciu:

– pentru munci obișnuite;

– pentru munci grele.

b) pentru muncitori calificați:

– muncitori direct productivi;

– muncitori din secția sticlărie: sunt pe 7 categorii și categoria socială;

– pentru cei din domeniul industriei locale și chimiei: sunt 6 categorii;

– pentru muncitorii auxiliari: sunt 3 categorii;

– pentru casierii prestări servicii și pentru activități comerciale și

aprovizionare sunt 3 categorii.

B) Personal TESA

Personalul TESA se va slariza astfel: salariile tarifare la timpul efectiv lucrat, se va acorda în funcție de indicele mediu de realizare a salariilor muncitorilor direct productivi la nivelul societății (excepție fac fiecare procent de nerealizare se aplică o diminuare sau o majorare după caz de 1%, max 10%, minim 10%).

2.4 Legătura dintre salarii și forme de organizare a societății

Salariile se stabilesc în raport cu forma de organizare a unității, a modului de autofinanțare și a caracterului activității după cum urmează:

Pentru societatea comercială, prin contracte colectiv de muncă, pe baza posibilităților financiare ale fiecărei unități, conform Legii nr. 130/1996 a contractului colectiv de muncă și a Legii nr. 14/1990;

Pentru regiile autonome, prin contracte colective de muncă, în fucție de posibilitățile financiare ale unității, excepție făcând regiile cu specific de credit stabilite de Guvern, unde se aplică regulile din unitățile bugetare;

Pentru unitățile bugetare, prin statute aprobate de Guvern, tănând seama de specificul instituțiilor respective: învățământ, ocrotirea sănătății, administarea de stat, etc.;

Pentru organele puterii legislative, executive și judecătorești prin lege.

2.5 Negocierea drepturilor slariale

Persoanele fizice și jurudice care angajează personal salarial nu pot negocia și stabili salariul tarifar prin contractul individual de muncă sub salariul tarifar minim pe țară de 1.750.000 lei (determinat prin raportarea salariului minim brut de 5.091.065 lei la 170 ore în medie pe lună).

Negocierea drepturilor salariale se face la nivelul fiecărei societăți comerciale între patronat și fiecare salariat. În condițiile de existență în societate a unui sindicat, negocierea drepturilor salariale se face între patronat și sindicat.

Atunci când are loc la nivel național, interesele salariaților sunt reprezentate de organizații sindicale de tipul:

federație, în cazul contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grupuri sau ramuri;

confederație, în cazul în care contractul colectiv de muncă se încheie la nivel național.

Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate

fi mai mică de un an sau pe o perioada unei lucrări determinate.

Conținutul contractului individual de muncă se va referi la: durata nedeterminată sau determinată a lui, funcția sau meseria ce o va îndeplini salariatul; locul se muncă al acestuia; condiții de încadrare, specificându-se dacă salariatul este încadrat cu normă întreagă sau fracțiune de normă; condițiile de muncă; salariul de bază; sporurile cu caracter permanent de care va beneficia salariatul; salariul brut lunar prevăzut pentru o persoană de 21-25 zile lucrate în condițiile de realizare 100% a planului; plata orelor suplimentare; evidențierea prin compartimentului financiar-contabil al unității a reținerilor și propririlor din renumerații datorate terților; durata concediului de odihnă și altele. De asemenea, mai trebuie să cuprindă și mențiuni cu privire la obligațiile unității față de persoana angajată și ale salariatului față de unitate. Se încheie în două exemplare din care unul se păstrează la compartimentul resurse-umane, iar celălalt revine salariatului.

Organizațiile cooperatiste mai pot încheia pe lângă aceste contracte individuale și convenții civile de prestări servicii care cuprind: date referitoare la părțile contractante, societate și prestatorul de servicii; obiectivul contractului și onorariul brut plătit; mențiuni cu privire la drepturilor și obligațiilor părților; durata contractului, modificarea acestuia; încetarea lui, răspunderea părților și alte clauze speciale.

Intervenția statului în ceea ce privește salariile se limitează la următoarele aspecte care se reglementează prin hotărâri guvernamentale:

stabilirea salariilor minime pe țară;

indexarea salariilor în condițiile creșterii prețurilor și tarifelor;

pentru stoparea procesului inflaționist, ia măsuri de impozitare suplimentară a salariilor sau de încetare a lor pe anumite perioade limitate timp.

2.6 Organizarea documentației cu privire la drepturile cuvenite personalului angajat

Documentele primare referitoare la prezența la lucru, cantitatea de muncă prestată și rezultatele muncii stau la baza calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în același timp fundamentul pentru analiza modului de utilizare a timpului de muncă și a obligațiilor contractuale. În funcție de conținutul lor, aceste documente se împart în:

Documentele privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și producția obținută;

Documentele privind calculul drepturilor de salariu cuvenite.

2.6.1 Documentele privind prezența la lucru, timpul de muncă prestat și producția obținută

Evidența prezenței la lucru a salariaților se face cu ajutorul unor documente care depind de aspectul ramurii și sectorului de activitate și de categoria de personal:

1. Caietul de predare-primire și buletinul pontajului;

2. Fișa de pontaj;

3. Condica de prezență.

2.6.2 Documentele privind calculul drepturilor de salariu cuvenit

Documentele folosite în calculul drepturilor de salarii sunt:

1. Fișa de evidență a salariațiilor;

2. Lista de avans chenzinal;

3. Stat de salarii;

4. Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă;

5. Centralizatorul statelor de salarii.

Salariile se calculează lunar, plătindu-se de regulă în două tranșe lunare: avans și lichidare, la un interval de cel mult 15 zile.

Statul de salarii reprezintă documentele justificative care reflectă drepturile aferente persoanei lucrătoare sau volumului de muncă executat. Se completează pe baza unei calculații întocmită de compartimentul personal-salarizare, pentru fiecare salariat ținându-se cont de următoarele:

Salariul tarifar de încadrare;

Sporul e vechime practicat de instituție;

Sporul pentru condiții deosebite de muncă;

Salariul brut total;

Impozitul pe salar care se calculează prin aplicarea cotelor de impozitare stabilite de Ministerul Finanțelor (Anexa 3).

Din totalul drepturilor de pe statul de salarii, alături de impozitul pe salariu, mai apar la rețineri și următoarele:

1% – contribuția personalului la fondul pentru plata ajutorului de șomaj;

11,67% – contribuția personalului la pensia suplimentară;

7% – la fondul de sănătate;

alte rețineri datorate terților.

Reținerea acestor datorii rămâne ca obligație a unității față de salariat, salariul net efectiv, care este plătit fie în numerar prin casieria unității, fie prin bancă.

Statele de salarii se centralizează pe un document numit centralizatorul statelor de salarii (Anexa 2) întocmit în cadrul S. C. C. A. “Metalica” într-un singur exemplar.

Pe baza centralizatorului se calculează ți datoriile unității față de organele de asigurare și protecție socială aferente fondului de salarii realizat.

2.7 Drepturile de personal – calcul

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli și decontarea salariilor cuvenite angajaților.

2.7.1 Salariul brut impozabil

Structural salariul brut impozabil cuprinde: salariul brut de bază la care se adaugă sporurile, indemnizațiile și alte adausuri de acest fel, compensările și indexările primite ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, avantajele în natură sau salariul în natură.

2.7.1.1 Salariul brut de bază (S. B. B.)

Salariul brut de bază este format din salariul tarifar de încadrare și indemnizația de conducere diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite și cu mărimea unității și subuniății.

S. B. B. se stabilește în raport cu răspunderea și complexitatea sarcinilor precum și cu nivelul de pregătire necesar funcției ocupate.

Schimbarea locului de muncă sau a condițiilor de muncă conduce la modificarea cuantumului sporurilor și a salariului tarifar după cum prevede contractul colectiv de muncă.

2.7.1.2 Sporuri la salariul de bază

Se acordă în funcție de programul normal de lucru în următoarele cazuri:

pentru vechimea în muncă și în funcție de rezultatele obținute;

pentru condițiile în care se desfășoară activitatea;

pentru munca desfășurată peste programul normal de lucru;

pentru munca desfășurată în timpul nopții;

pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază.

În cadrul S. C. C. A. “Metalica” se acordă următoarele sporuri:

Spor pentru condiții grele de muncă și spor pentru condiții nocive de muncă:

la secția sticlărie 10%

la cuptoari 7%

la secția încălțămite serie și reparații 5%

Spor pentru munca desfășurată în timpul nopții

pentru muncitori direct productivi 20%

pentru paznici 15%

c) Spor de exercitarea unei funcții suplimentare 30%

d) Spor de vechime în muncă:

pentru vechime între 3-5 ani 5%

pentru vechime între 5-10 ani 10%

pentru vechime între 10-15 ani 15%

pentru vechime între 15-20 ani 20%

peste 20 ani 25%

Spor pentru zile lucrate sâmbăa și duminica

la salariul realizat 25%

f) Spor pentru periculozitate

10% la casierul central

2.7.1.3 Adaosuri la salariile de bază

Pot fi adaosuri la salarii reprezentând plusuri de aport și premii ce se acordă din fondul de premiere și care se pot costitui în procent de 10% din fondul de slarii brut lunar realizat și care se repartizează de comun acord cu reprezentanții salariaților cu încadrarea în costurile totale.

Premiile se acordă la toate categoriile de salariați care și-au adus contribuția la realizarea sarcinilor de o calitate superioară, a producției de export, la reducerea unor consumuri și a realizării unor sarcini suplimentare la solicitarea conducerii societății. Modalitatea de constituire și asigurarea a fondului de premiere de 1% din profitul realizat, recalculându-se lunar în funcție de cerșterea sau descreșterea profitului.

2.7.1.4 Compensări și indexări

Compensația reprezintă o sumă fixă ce se acordă indiferent de mărimea salariului, iar compensația suplimentară se acordă diferențiat în raport de mărimea salariului, aceasta descrescând odată cu creșterea salariilor.

Indexarea reprezintă suma rezultată din aplicarea unui procent la salariul de bază în urma unor hotărâri guvernamentale. Asemenea indexări au loc în cazul creșterii prețurilor.

2.7.1.5 Avantaje în natură

Cunoscute și sub denumirea de salarii în natură, aceste avantaje reprezintă o parte a renumerației care nu este vărsată sub formă bănească ci sub formă de bunuri și servicii cum ar fi:

masă gratuită;

transport de la domiciliu la locul de muncă și invers, suportate integral sau parțial de unitate;

locuință de serviciu;

produse.

2.7.1.6 Salariul net de plată

Salariul brut impozabil diminuat cu reținerile din salariu reprezintă slariul net de plată. Aceste rețineri sunt:

impozitul pe salarii;

1% pentru fondul de șomaj;

11,67% pentru pensia suplimentară;

7% pentru asigurări sociale de sănătate.

Din salariul net se mai pot reține eventualele avansuri bănești, valoarea avantajelor în natură acordate salariaților, popriri datorate terților, chirii, rate pentru cumpărări și alte rețineri din salariu: ceea ce rămâne reprezintă restul de plată.

2.7.2 Rețineri din salariul realizat

2.7.2.1 Impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii reglementat de Legea 32/1991 republicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 185/1996 modificată și completată prin Ordonanța Guvernului României nr. 6, Partea I, nr. 27 din 27.01.1998 și Hotărârii Guvernului României nr. 87/15 februarie 1999 este suportat de orice persoană fizică care realizează un venit fiind plătit prin metoda stopajului la sursă.

Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității veniturilor realizate în luna expirată de către fiecare salariat.

Impozitul aferent tuturor drepturilor salariale se reține la data plății acestora și se va vărsa la bugetul de stat odată cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine sau la data plății salariului în cazul în care plata se face o dată pe lună.

Impozitul pe salarii e calculează de plătitorii acestora și se reține din sumele cuvenite la a doua chenzină. Impozitul pe salarii se varsă integral la bugetul statului.

Persoanele fizice sau juridice sunt obligate să depună lunar sau trimestrial la organul financiar pe raza căruia își are sediul sau domiciliul, o declarație privind calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe salarii.

Pentru nevărsarea la termen a acestor sume, se aplică o majorare de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere și o penalitate de 0,5% pe lună sau fracțiune de lună.

Controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sunt obligați să depună lunar “Declarația privind obligația de plată la bugetul statului”(anexa 4).

2.7.2.2 Contribuția personalului la asigurările sociale de stat

În afara impozitului pe venituri datorat potrivit Ordonanței Guvernamentale nr. 73/1999, angajatul datorează contrubuția de asigurări sociale de stat potrivit Legii nr. 19/2000.

Atât în cazul angajaților cu contract individual de muncă, cât și pentru cei cu convenție civilă de prestări servicii, cota de CAS reprezintă potrivit Art. 21 din Legea 19/2000 “o treime din cota de CAS stabilită anual pentru condiții normale de muncă”.

CAS pentru condiții normale de muncă este de 35%, astfel încât, în mod invariabil contribuția datorată de angajat va fi de 11,67% indiferent de condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea.

Baza de calcul este formată din salariile individuale brute realizate lunar de ambele categorii de angajați, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contract colectiv de muncă. Baza de calcul nu poate fi însă mai mare decât de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie. În prezent, valoarea salariului mediu brut lunar pe economie este stabilit de Legea nr. 191/2001 la suma de 5.091.065 lei.

În temeiul punctului 8 din Ordonanța de urgență nr. 87/2000, CAS datorată de angajat este deductibilă la calculul impozitului pe venitul global.

2.7.2.3 Contribuția personalului la constituirea fondului de asigurări de sănătate

Contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate prevăzută de Legea nr. 145/1997, modificată prin Ordinul 2288/31 Decembrie 1997, O. G. U. 30/6 Decembrie 1998, Ordinul 819/177 din 28 Aprilie 1998, O. G. U. 30/6 Noiembrie 1998, constă dintr-o cotă de 7% aplicată asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, asupra veniturilor brute realizate de membrii cooperator ai organizațiilor cooperației meșteșugărești, precum și asupra veniturilor brute realizate de persoane aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani.

În ceea ce privește calcularea acestei contribuții, se ivesc următoarele situații:

pentru persoanele ce lucrează efectiv luna întreagă se aplică cota de 7% la venitul slarial brut și se deduce din impozitul pe salariu;

pentru persoanele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, venitul salarial brut realizat (suportat din contribuția la asigurări sociale) se înmulțește cu 7% și se deduce din impozitul pe salariu;

pentru persoanele aflate în concediu medical luna întreagă, echivalentul a două salarii minime brute pe țară se împarte la numărul de zile lucrătoare, media rezultată înmulțindu-se cu numărul de zile lucrătoare aflate în concediul medical și cu cota de 7%; asigurarea se suportă din CAS;

caz în care a prestat muncă și a beneficiat și de zilele de concediu medical în cursul aceleași luni; pentru zilele lucrate efectiv, totalul brut aferent zilelor lucrate efectiv se înmulțește cu 7% și se suportă din impozit; pentru zilele aflate în concediu medical, echivalentul a două salarii minime pe economie se împarte la numărul de zile lucrătoare, suma rezultată se înmulțește cu numărul de zile de concediu medical și se aplică cota de 7%;

în cazul în care persoana este scutită de palta impozitului pe salariu sau dacă impozitul nu acoperă cota de 7% CAS atunci aceasta se suportă din veniturile nete ale angajatului.

2.7.2.4 Contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj

Contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj conform Legii nr. 76/2002, constă dintr-o cotă de 1% din salariul de bază lunar de încadrare brut. Această sumă se calculează și se reține din drepturile personalului de către fiecare unitate patrimonială și se datorează instituției de protecție socială unde se constituie fondul pentru ajutorul de șomaj.

Salariul avut în vedere pentru aplicarea contribuției de 1% cuprinde potrivit legii sau după caz, potrivit contractului colectiv de muncă, sporurile și indemnizațiile care se fac parte din salariul de bază.

2.7.2.5 Avansuri bănești

Salariile se atribuie de regulă chenzinal, plățile făcute pentru prima jumătate a lunii au caracter de avans chenzinal, ceea ce reprezintă o creanță a unității. Avansurile chenzinale se rețin din datoria față de personal după înregistrarea acesteia la sfârșitul lunii, adică la lichidare.

Impozitul aferent acestor sume se reține la plata salariilor, el nu se calculează la acordarea avansului.

2.7.3 Alte drepturi de personal

2.7.3.1 Indeminizații pentru concediul de odihnă

Salariații au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit cu o durată minimă de 18 zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este corespuntătoare activității desfășurate timp de un an.

Cuantumul indemnizației cuvenite pe durata concediului de odihnă pentru fiecare salariat, se stabilesc prin contractul individual de muncă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 6/1992 și a H. G. Nr. 250/1992.

Pentru a stabili durata concediului de odihnă se are în vedere vechimea în muncă a salariaților. Prin vechime de muncă se înțelege timpul cât o persoană a desfășurat activitate pe baza unui contract de muncă. Absențele nemotivate și concediile fără plată se însumează anual și se scad din vechimea de muncă. Dovada acestei vechimi se face prin carnetul de muncă.

Vechimea în muncă a salariaților nu este afectată de următoarea categorie de concedii fără plată:

susținerea examenelor pentru salarații care urmează o formă de învățământ superior, curs fără frecvență;

au de îndeplinit serviciul militar în termen;

salariații urmează cursuri de pregătire profesională sau politică;

susțin examen pentru ocuparea unui post în altă unitate.

În funcție de vechimea de muncă, concediul de odihnă se stabilește după cum urmează:

– până la 5 ani 21 zile;

– de la 5-11 ani 22 zile;

– de la 11-14 ani 23 zile;

– de la 14-17 ani 24 zile;

– de la 17-20 ani 25 zile;

– peste 20 ani 28 zile.

Pe perioada concediului de odihnă, salariații au dreptul la indemnizație calculată în raport cu numărul de zile de concediu, înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporurile de vechime în muncă și după caz, indemnizații pentru funcții de conducere luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.

Media zilnică a veniturilor pentru concediu de odihnă se determină prin împărțirea veniturilor realizate la numărul zilelor lucrătoare existente din luna în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.

În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în decursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.

Orice convenție prin care se renunță total sau parțial la dreptul de concediu de odihnă este interzisă.

Salariații din regiile autonome care nu au efectuat integral sau parțial concediul de odihnă pot să primească o compensare calculată pe baza numărului de zile de concediu neefectuat și a mediei zilnice a salariului de bază, a sporului de vechime și după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzător lunii decembrie a anului respectiv.

Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite salariaților cărora le-a încetat contractul de muncă, vor fi compensate în bani.

De asemenea, au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată, de la începutul anului calendaristic și salariații chemați să-și satisfacă serviciul militar în termen.

Personalul angajat care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar.

Concediile de odihnă suplimentare se acumulează la concediul de odihnă de bază.

2.7.3.2 Stimulente și premii de orice fel care se plătesc din fondul de salarii

Stimulente acordate salariaților în afara concediului de odihnă sunt:

1. Concediul plătit în cazul unor evenimente familiale deosebite conform

O. G. nr. 250/1992;

Concedii fără plată acordate salariaților pentru rezolvarea unor situații

Deosebite conform O. G. nr. 250/1992.

În cadrul S. C. C. A. “Metalica” concediul plătit se acordă astfel:

5 zile pentru decesul soțului;

4 zile pentru decesului copilului, părinților și fraților;

3 zile pentru decesul socrilor și al ginerilor;

7 zile la căsătoria salariatului;

5 zile pentru schimbarea locului de muncă în cadrul unității sau mutarea în altă localitate:

3 zile la decesul nepoților sau bunicilor;

2 zile pentru donări de sânge;

1 zi pentru citarea în fața instanței, poliției, etc.

Plata acestor zile de va face la nivelul salariului de bază, similar zilelor concediului de odihnă. În asemenea situații salariații au dreptul la o indemnizație stabilită în raport cu numărul de zile de concediu, înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și după caz indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii în care se efectuează zilele de concediu plătit.

În cazul în care concediul plătit se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.

Pe perioada concediului fără plată, persoana respectivă iși păstrează calitatea de salariat.

2.7.3.3 Indemnizații de asigurări sociale suportate de unitate sau

din bugetul asigurărilor salariale de stat

Dreptul angajaților la ajutoare materiale în cadrul asigurărilor de stat, otrivit Legii nr. 49/1992, constituie unul din drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, garantat prin “noua constituție” elaborată dupa Decembrie 1989. În baza legislației muncii, angajații au dreptul la următoarele categorii de ajutoare materiale:

pentru incapacitate temporară de muncă;

pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sănătății;

în caz de maternitate;

în caz de deces.

Indemnizații medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Conform Legii nr. 19/2000 cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală sau accident este de 75% din salariul de bază si sporurile permanente, indiferent de vechimea în muncă.

până la 2 ani 75%;

de la 2 la 5 ani 75%;

de la 5 la 8 ani 75%;

peste 8 ani 75%.

Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă provocat de accident de muncă, de boală profesională, de tuberculoză sau boli infecțioase din grupa A este de 100% din salariul de bază și sporuri..

Indemnizațiile pentru concediile medicale acordate pentru boli profesionale și accidente de muncă, se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă și până la data încetării acestuia sau pensionării, indiferent de vechimea în muncă, din fondul persoanei juridice la care salariatul își desfășoară activitatea.

În cazul când persoana juridică își încetează activitatea, drepturile de asigurări sociale care au început să curgă anterior acestor situații se plătesc din fondul asigurărilor sociale de stat.

Angajații cu contract pe o perioadă determinată, în cazul pierderii temporare a capacității de muncă datorată unui accident în muncă sau a unei boli profesionale, ajutoarele se acordă pe toată durata incapacității, indiferent de vechimea în muncă.

Ajutoare materiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății

Astfel de ajutoare se pot acorda în următoarele cazuri:

reducerea programului de lucru sau schimbarea locului de muncă din motive de sănătate;

trimiteri la tratament balneoclimateric;

situațiii de carantină;

puneri de proteze.

Persoanele angajate care din motive de sănătate nu mai pot să lucreze în condițiile

de la locurile de muncă avute anterior, vor fi încadrați în locuri de muncă mai ușoare, corespunzătoare capacității lor de muncă.

Reducerea programului de lucru se aprobă de conducătorul unității, cu avizul conducerii sindicale, la propunerea medicului pe cel mult 90 zile calendaristice într-un an. În baza certificatului medical, pe timpul reducerii programului de lucru, se acordă lunar persoanei încadrate următoarele drepturi:

retribuția pentru munca prestată corespunzător timpului lucrat, aferentă salariului de bază, inclusiv sporul de vechime și alte sporuri cuvenite;

o diferență plătită ca ajutor medical, care nu poate depăși 25% din salariul de bază corespunzător la 170 de ore, avut în luna în care se acordă programul redus de lucru, fără alte sporuri;

există o situație specială de carantină, caz în care nu au fost bolnave, deci nu au intrat în contact cu bolavii, li se interzice de către cadrele medicale să meargă la serviciu sau să părăsească domiciliul.

Ajutorul pentru carantină se acordă în cuantum de 90% din slariul de bază și

sporuri prevăzute, indiferent de vechimea în muncă.

Indemnizația din fondul asigurărilor sociale de stat pentru procurarea și confecționarea protezelor dentare sau auditive, se acordă angajaților cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. De aceste ajutoare beneficiază ei care au suferit un accident de muncă, cei suferinzi de boli profesionale care se acordă în procent de 100%, indiferent de mărimea salariului și de vechimea de muncă.

Ajutoare materiale în caz de maternitate și pentru îngrijirea copillului

Concediile plătite femeilor încadrate în muncă, se împart în trei categorii:

concedii pentru sarcină;

concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani conform Legii nr. 120/1997 și a Legii nr. 19/2000;

concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până la împlinirea vârstei de trei ani.

Potrivit Codului Muncii, femeile au dreptul la 126 zile calendaristice de concediu

de maternitate.

Conform Legii nr. 19/2000 cuantumul ajutorului material pentru sarcină și lăuzie este de:

85% din salariul de bază lunar și sporurile care se iau în calcul indiferent de vechime cu condiția sa fi contribuit cu cel puțin 6 luni în perioada anterioară riscului asigurat.

Pentru calcularea indemnizațiilor pe perioada de sarcină și lăuzie se iau în calcul

salariul de bază și sporurile de vechime în muncă.

Aceste ajutoare se suportă din bugetul asogurărilor sociale de stat pe toată durata acestora. Nu se pot desface contractele de muncă din inițiativa angajatorului slariatelor care se găsesc în concediu de maternitate.

Conform Legii nr. 19/2000, femeile salariate au dreptul la un concediu plătit pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, în afară de sarcină și lăuzie de 120 zile calendaristice.

Acest concediu se acordă de către conducerea unității, pe baza cererii scrise a salariațiilor și a certificatului de naștere a copilului sau a altor acte care atestă că solicitarea este reală și legală.

Concediul pentru îngrijirea copilului se acordă în continuarea concediului pentru sarcină și lăuzie sau oricât până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani. Această perioadă de concediu constituie vechime în muncă.

Contractul de muncă în această perioadă se menține, iar pe posturile respective devenite temporar libere, pot fi angajate temporar alte persoane pe durată determinată.

Durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, până la împlinirea vârstei de trei ani, se stabilește în funcție de gravitatea bolii copilului. Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani și a copilului cu handicap în vârstă de până la optsprezece ani pentru afecțiuni intercurente, se acordă pentru perioadele și afecțiunile prevăzute de lege.

Mamele încadrate cu contract de muncă pe perioadă determinată, au dreptul la indemnizație numai dacă au o vechime în muncă de cel puțin patru luni în ultimele 12 luni premergătoare concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, cu 10 luni în ultimii doi ani premergători concediului medical.

La calcularea indemnizației se ia în considerare salariul de bază, inclusiv drepturile care fac parte din salariul de bază, la care se adaugă sporurile permanente din luna în care s-a acordat concediul medical.

Cuantumul ajutorului medical acordat în acest caz se stabilește în raport cu vechimea în muncă a mamei angajate, după cum urmează:

până la 2 ani 75%;

de la 2 la 5 ani 75%;

de la 5 la 8 ani 75%;

peste 8 ani 75%.

Și această categorie de concediu medical se plătește pe toată perioada, din fondul

asigurărilor sociale.

Ajutor în caz de deces

Ajutorul de deces se acordă conform Legii nr. 19/2000 în cazul decesului

Asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie care nu are drept propriu de asigurări sociale și se află în întreținerea titularului la data decesului. În sensul legii, membrul de familie aflat în întreținerea titularului poate fi:

soțul sau soția;

copii în vârstă de până la 18 ani sau dacă urmează studii superioare până la terminarea lor;

copii inapți pentru muncă din cauza stării de sănătate indiferent de vârstă;

părinții și bunicii oricăruia dintre soți.

2.7.3.4 Drepturile și obligațiile salariaților pe perioada delegării

Delegarea înseamnă schimbarea temporară a locului de muncă a unei persoane încadrate în muncă, pe baza dispoziției conducerii unității cu scopul de a îndeplini anumite lucrări.

Delegația se efectuează pe baza ordinului de deplasare, un imprimat anume prevăzut, aprobat de conducerea unității care cuprinde:

numele și prenumele persoanei angajate;

unitatea unde se desfășoară deplasarea;

perioada în care este împuternicit salariatul să efectueze deplasarea;

obiectivul pe care trebuie să-l păstreze angajatul în deplasare;

data emiterii ordinului de deplasare;

semnătura conducătorului și ștampila unității.

Salariații aflați în delegare trebuie să-și desfășoare activitatea în cadrul Programului normal de lucru al unității la care se efectuează delegarea.

Pentru salariații din cadrul regiilor autonome la care drepturile salariale se acordă prin negociere, indemnizația zilnică se stabilește în condițiile prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă.

CAPITOLUL III CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU PERSONALUL ȘI CU ORGANISMELE DE ASIGURARI SI PROTECȚIE SOCIALĂ

3.1 Contabilitatea sintetică a drepturilor de personal

Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a relațiilor ce se nasc din activitatea de exploatare între unitate și personal angajat sunt:

– ”Personal – renumerații datorate”

423 – ”Personal – ajutoare materiale datorate”

425 – ”Avansuri acordate personalului”

426 – ”Drepturi de personal neridicate”

427 – ”Rețineri din renumerații datorate terților”

428 – ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

CONTUL 421 – ”Personal – renumerații datorate”, ține evidența salariilor de

bază și suplimentare, cum ar fi: sporuri, prime, concedii de odihnă cuvenite personalului.

Este un cont pasiv care reflectă decontarea drepturilor de personal pentru salariile cuvenite acestuia.

Pentru contabilizarea plății efective a avantajelor în natură există mai multe variante:

Soldul creditor și contul reprezintă sumele datorate de unitate personalului său, reprezentând salariile și alte venituri asimilate acestora.

CONTUL 425 – ”Avansuri acordate personalului”, este un cont de activ care reflectă creanțele unității față de angajații săi pentru avansurile acordate în cursul lunii în contul renumerației.

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate personalului, deci creanțele întreprinderii față de salariații săi care urmează a se reține din drepturile totale salariale ale acestora.

CONTUL 423 – ”Personal – ajutoare materiale datorate”, apare în situația în care pe lângă salarii, personalul unității mai poate beneficia de diferitele ajutoare sociale cum ar fi: ajutoare de boală, concedii de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la trei ani și pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, ajutoare pentru procurarea de proteze medicale, ajutoare în caz de deces al unui membru al familiei sau a salariatului.

Toate aceste indemnizații materiale ce se acordă personalului și se suportă din contribuția unității pentru asigurări sociale, precum și sumele acordate pentru șomaj tehnic sunt reflectate în contul 423 care este un cont pasiv.

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate personalului sau ca ajutoare pentru șomaj tehnic.

CONTUL 424 – ”Participarea personalului la profit”, este un cont de pasiv, care ține evidența stimulentelor datorate de unitate personalului pentru realizarea unei activități eficiente din profitul annual, maxim 10% din profitul net.

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate din fondul de participare la profit, personalului său.

CONTUL 426 – ”Drepturi de personal neridicate”, ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen de trei zile. Sumele rămân înregistrate în acest cont până la achitarea lor, celor în drept sau până la prescrierea acestor drepturi. Est un cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de unitate personalului său și care nu au fost ridicate în termen.

CONTUL 427 – ”Rețineri din renumerații datorate terților”, este un cont pasiv folosit pentru evidențierea sumelor reținute personalului, reprezentând datorii ale acestora față de alte unități sau persoane fizice, consecință a unor contracte sau hotărâri judecătorești. Cunoscute sub denumirea de popriri, aceste rețineri reprezintă contravaloarea chiriilor, ratelor scadente pentru cumpărările de bunuri, amenzi, pensii alimentare datorate personal.

Soldul creditor al contului reprezintă sumele reținute de la salariați datorate terților.

CONTUL 428 – ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, este un cont bifuncțional care se dezvoltă pe următoarele sintetice de gradul II:

4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”;

4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul”.

Contul 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul” ține evidența decontărilor cu salariații la închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exercițiului expirat, precum și alte datorii în raporturile cu personalul. După conținutul ecinomic, este asimilat conturilor de datorii pe termen scurt, după funția contabilă fiind un cont de pasiv.

Se debitează cu sumele achitate personalului, evidențiate anterior în acest

cont.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate salariaților.

Contul 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul” ține evidența decontărilor cu salariații la închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exercițiului expirat, precum și a altor creanțe în legătură cu personalul.

Se va credita cu sumele încasate de la salariați, evidențiate anterior în acest cont.

3.2 Contabilitatea contribuțiilor patronale la asigurările și protecția socială

3.2.1 Contribuțiile unității la asigurările sociale

Datoriile sociale ale unităților patrimoniale sunt strâns legate de cheltuielile salariale și de utilizarea forței de muncă, având ca scop protecția ei prin sistemul asigurărilor sociale și fondurilor speciale pentru ajutor de șomaj.

Fondul asigurărilor sociale se constituie având ca surse principale:

Contribuția unității la asigurările sociale, în limita unor cote procentuale aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă.

Astfel, potrivit Legii nr. 19/2000 și intrat în vigoare la 01.04.2001, contribuția unității la asigurările sociale de stat se stabilește diferențiat după cum urmează:

40% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de

muncă;

35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa II de

muncă;

30% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa III de muncă;

15% asupra câștigului brut pentru personalul casnic angajat de

persoanele fizice.

Contribuția salariaților pentru pensia suplimentară de 11,67% la salariul de bază brut.

Pentru calculul corect al contribuției unității la asigurările sociale, fiecareîntreprindere trebuie să-și nominalizeze salariații pe grupe de muncă, evidențierea făcându-se și pe recapitulația statelor de plată unde se menționează grupa de muncă, numărul de salariați, fondul de salarii și contribuția aferentă la asigurările sociale.

Aceste contribuții se înregistrează lunar, odată cu înregistrarea salariilor cuvenite pe luna respectivă ți se varsă la bugetul asigurărilor sociale odată cu plata chenzinei a II-a.

Contribuția unității se suportă pe cheltuielile de exploatare curente, iar contribuția personalului se suportă din câștigul brut al acestora, fiind reținute pe statele de plată.

Contribuția personalului la asigurările sociale nu se datorează asupra unor drepturi de personal constând din:

drepturile plătite personalului din fondul asigurărilor sociale de stat și din fondurile proprii ale persoanelor fizice și juridice la care salariatul își desfășoară activitatea;

drepturile plătite în perioada preavizului de concediere;

drepturi de colaboratori externi;

drepturi plătite pentru executarea de lucrări su pentru prestarea de servicii de bază de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate ca atare prin legislația muncii;

sumele ce se acordă salariaților din profitul net de către regiile autonome:

indemnizațiile primite de membrii mandatați în consiliul împuterniciților statului, membrii consiliilor de administrație și de cenzori;

indemnizațiile de delegare și indemnizațiile acordate personalului transferat în condițiile legii;

indemnizațiile acordate personalului transferat în condițiile legii.

Fondurile de asigurări sociale se utilizează în mare parte centralizat prin direcțiile județene ale M. M. S. S. pentru:

plata pensiilor pentru limită de vârstă;

pensiile de boală;

alte cheltuieli cu caracter social.

O mare parte din aceste fonduri este utilizată direct pentru:

plata indemnizațiilor materiale pentru concedii de boală;

prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;

procurii de proteze medicale;

concedii de maternitate și pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la trei ani;

ajutor de deces a unui membru de familie sau a salariatului.

În astfel de situații, unitatea care face plata acestor indemnizații din sumele costituite la nivelul acesteia, acționează ca un mandatar al M. M. S. S. asigurându-se prin această operație calculul și decontarea acestor drepturi.

Într-o astfel de situație unitatea reține din contribuția datorată lunar bugetului asigurărilor sociale, sumele necesare stabilite prin documentul “Calculul indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale”.

Pentru a delimita diferențele de vărsat la M. M. S. S. se întocmește lunar “Situația privind decontarea contribuției la asigurările sociale”. În ziua plății chenzinei a II-a, soldul de vărsat se virează pe baza dispoziției de plată.

Neplata la termen a contribuției de asigurări sociale (și pensiei suplimentare) suportate de unitate, duc la majoararea sumelor datorate cu 0,1% pentru fiecare zi de întârziere și o penalitate de 0,5% pe lună sau fracțiune de lună.

Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac la bugetul asigurărilor sociale de stat. Controlul încasării acestor venituri se asigură de organele M. M. S. S., care vor fi constituite în acest scop prin hotărâre de guvern.

Reflectarea în contabilitate a contribuției la asigurările sociale se face cu ajutorul contului 431 – “Asigurări sociale” care se dezvoltă la următoarele două conturi sintetice de gradul II:

4311 “Contribuția unității la asigurările sociale”

4312 “Contribuția personalului la pensia suplimentară”

Contul 4311 “Contribuția unității la asigurările sociale” este un cont de pasiv, după conținutul economic fiind asimilat de datorii pe termen scurt.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale.

Notă: În cazuri excepționale, acest cont poate reprezenta temporar, la sfărșitul lunii și soldul debitor, reprezentând diferența de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, în situația în care ajutoarele materiale acordate salariaților depășesc contribuția unității la asigurările sociale.

Contul 4312 “Contribuția personalului la pensia suplimentară” este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se vor debita sumele virate asigurărilor sociale.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, pentru pensia suplimentară.

Pentru constituirea fondului de solidaritate pentru handicapați se aplică cota de 2% la salariul minim pe economie (1.750.000 lei).

Există posibilitatea ca la sfârșitul exercițiului, unitatea să constate că s-au achiata în plus anumite sume salariaților din fondul de asigurări și protecție socială și în consecință au drepturi față de salariați și respectiv obligații față de M. M. S. S.. Pentru reglementare se va utiliza contul 438 “Alte datorii și creanțe sociale”.

În cealaltă situație prin care la sfârșitul exercițiului se constată că unitățile patrimoniale mai au obligații față de salariați pentru care nu s-au întocmit documentele și care urmează a se achita în anul următor în contul asigurărilor și protecției sociale, se va folosi același cont 438 “Alte datorii și creanțe sociale”, reflectându-se creanțe față de B. A. S. și obligația de plată față de salariați. Este un cont bifuncțional care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:

Soldul creditor și contul reprezintă sumele datorate de unitățile patrimoniale B. A. S.. Soldul debitor reflectă sumele cuvenite salariaților ce urmează a se achita în contul asigurărilor și protecției sociale, creanțe față de M. M. S. S..

3.2.2 Contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj

Reglementările în vigoare prin Legea nr. 76/2002 prevăd următoarele două surse pentru constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj:

contribuția unitățolor de șomaj este de 5% asupra fondului de salarii lunar;

contribuția personalului la fondul de șomaj este de 1% din salariul brut lunar.

Conform acestor rglementări, fondul de salarii lunar asupra căruia se aplică cota de 11,67% va cuprinde:

salariile de bază;

sporurile și indemnizațiile la slariile de bază;

salariul de merit;

salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care acumulează pensia cu salariul;

sumele realizate prin plate cu ora;

stimulentele și premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;

indemnizații pentru concediul de odihnă;

indemnizații pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de unitate;

plățile făcute salariaților zilieri sau temporari;

indemnizațiile plătite personalului ce lucrează pe bază de contracte de prestări servicii sau colaboratori dacă sunt suportate din fondul de salarii;

salariile fixe sau indemnizațiile plătite administratorilor, cenzorilor, împuterniciților statului;

alte sume.

Contribuția unității la fondul de șomaj se varsă în mod obligatoriu, integral bugetului asigurărilor sociale în ziua plății chenzinei a II-a a salariaților. Fondul de șomaj se administrează la nivel centralizat de către M. M. S. S. și este utilizat prin direcțiile sale județene pentru plata:

ajutorul de șomaj în drept;

acoperirea cheltuielilor legate de calificarea și recalificarea șomerilor.

Ajutorul de șomaj nu este impozabil. Contabilitatea contribuției unității și a salariaților la fondul de șomaj se realizează cu ajutorul contului 437 – “Ajutor de șomaj”. Contul se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4371 “Contribuția unității la fondul de șomaj”

4372 “Contribuția personalului la fondul de șomaj”

Contul 437 “Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă contribuția înregistrată la fondul de șomaj și nevirată M. M. S. S.

Conform Legii nr. 76-2001 care a intrat în vigoare la 1 Martie 2002, datorează contribuția de 1% și persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară.

Pentru persoanele care întrunesc condițiile de mai sus și nu au încheiat un contract individual de muncă la o altă unitate și angajatorii au obligația de a calcula și vira o cotă de 5% asupra veniturilor brute lunare obținute de aceștia. Excepție fac veniturile obținute în urma contractelor încheiate cu persoane pensionare.

3.2.3 Contribuția unității la constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate

Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate se constituie potrivit Art. 90, Alin. 1 din Legea nr. 145/1997 din:

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorate și suportate de asigurați;

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată și vărsătă de angajatori.

Prin angajator se înțelege persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat cu contract individual de muncă, precum și alte forme asociative cum ar fi: asociații agricole, obștești, schituri, mănăstiri etc..

Prin fond de salarii se înțelege suma câștigurilor brute salariale realizate lunar de către salariații cu contract individual de muncă, inclusiv sumele plătite potrivit legii din acest fond pentru concediile medicale.

În contabilitatea agenților economici angajatori, contribuția de 7% pentru asigurări sociale de sănătate se înregistrează astfel:

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asigurați se constituie astfel:

o cotă de 7% aplicată asupra veniturilor salariale brute (în bani și în natură), realizate lunar de angajații cu contract individual de muncă, precum și asupra veniturilor brute relaizate de persoanele aflate în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani;

o cotă de 7% asupra veniturilor impozabil realizat lunar de către angajații care lucrează pe bază de convenție civilă;

o cotă de 7% asupra venitului impozabil privind liber-profesioniștii;

o cotă de 7% aplicată la venitul agricol impozabil declarat anual de către persoanele fizice care nu sunt asigurate în condițiile de mai sus;

o cotă de 7% aplicată asupra drepturilor individuale ale pensionarilor;

o cotă de 7% aplicată asupra drepturilor individuale ale șomerilor.

Contribuția calculată asupra veniturilor salariale brute realizate de angajații cu contract individual de muncă, se cuprind într-o coloană distinctă a statului de salarii, diferența care excede impozitul pe salariu suportându-se de către asigurat din veniturile salariale nete.

Contribuția se reține de cître angajatori din impozitul pe salariu și se viează la termenul stabilit pentru virarea impozitului pa salarii. Are calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate persoana aflată în una din următoarele situații, pe durata acesteia:

satisface serviciul militar în termen;

se află în concediu medical sau în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la șase ani;

execută o pedeapsă privată de libertate;

fac parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social.

Contribuția pentru persoanele asigurate aflate în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șase ani, calculată prin aplicarea cotei de 7% asupra valorii a două salarii minime brute pe țară, se cuprind în bugetul asigurărilor sociale de stat și se virează lunar de către angajatorii care plătesc drepturile pentru concediile medicale sau concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, la termenele prevăzute pentru virarea impozitului pe salar, diminuându-se contribuția la asigurările sociale cu sumele vărsate, corespunzătoare zilelor lucrătoare în care s-au aflat în incapacitate de muncă.

Înregistrarea contabilă a contribuției de 7% pentru asigurările sociale de sănătate datorate de angajați se face astfel:

Pentru neplata la termenele stabilite, se aplică majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.

3.2.4 Contabilitatea relaților cu colaboratorii angajați pe baza convenției civile de prestări servicii

Înregistrarea relaților cu colaboratorii angajați pe baza convenției civile de prestări servicii se înregistrează cu ajutorul contului 401 – ‘‘Furnizori’’.

Se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului.

Înregistrarea impozitului pe veniturile colaboratorilor se face astfel:

Contribuția care excede impozitul pe salariu, care se suportă de asigurat din veniturile salariale se înregistrează astfel:

3.3 Studiu monografic privind înregistrarea în contabilitate a relatiilor cu personalul și cu organismele de asigurari și protecție socială la S.C.C.A.’’ Metalica’’

Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor unitati fața de salariați și fața de organismele sociale ale statului pe luna mai 2002 se face pe baza centralizatorului statelor de salarii.

Deoarece în cadrul societății există persoane care beneficiază de concedii pentru îngrijirea copilului păna la vărsta de doi ani, din fondul total de salarii se scad salariile angajatelor respective. Aceste persoane nu datorază contribuția de 11,67% la C.A.S.

314.623.966 – (1.805.094 + 5.404.448 + 2.214.149) = 305.200.275

NOTĂ CONTABILĂ NR. 1 DIN DATA DE 24.05.2002

NOTĂ CONTABILĂ NR. 2 DIN DATA DE 30.05.2002

NOTĂ CONTABILĂ NR. 3 DIN DATA DE 11.06.2002

CAPITOLUL IV APRECIEREA CONTROLULUI INTERN

4.1 Controlul financiar preventiv

În cadrul S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii, controlul financiar preventiv este organizat în conformitate cu prevederile H. G. nr. 720/1991 și prin decizia internă

nr. 14/18.04.1994. Această decizie nominalizează persoanele care exercită controlul financiar preventiv și prevede limitele de competență ale acestora și de asemenea înlocuitorii acestor persoane. Totodată sunt nominalizate și persoanle care certifică, în cazul compartimentelor de specialitate, legalitatea și exercitarea datelor cuprinse în documentele justificative pe care le prezintă pentru controlul financiar preventiv.

Exercitarea controlului financiar preventiv, se realizează cu responsabilitate și profesionalism, însă nu este instituționalizată obligația de a inscripționa documentele vizate pentru control financiar preventiv cu amprenta unei ștampile speciale în acest scop.

4.2 Procedurile de lucru ale unității

Pornind de la definirea imaginii fidele a patrimoniului ce trebuie reflectată prin bilanț, trebuie amintit faptul că alături de regularitate și sinceritate există și obligația respectării în activitatea curentă a unor criterii, respectiv: realitatea, integritatea și înregistrarea corectă.

Toate acestea se aplică asupra modului în care se desfășoară activitatea economică și financiar contabilă a unității. Acest mod de desfășurare poartă denumirea de proceduri de lucru. În ceea ce privește S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii, în absența unor proceduri scrise, grupate fie pe fascicule, fie într-un manual de proceduri, sunt urmate proceduri de lucru în virtutea competenței profesionale a personalului contabil și a reglementărilor generale.

Criterii privind imaginea fidelă:

I. INTEGRALITATEA

Obiectivele urmărite privind integralitatea au fost:

I.1. Contabilizarea sumelor plătite ca drepturi de personal;

I.2. Contabilizarea tuturor statelor de salarii;

I.1. În ceea ce privește primul obiectiv, acesta se asigură prin circuitul statelor de plată. Astfel, statul de salarii se întocmește lunar în două exemplare pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului efectiv lucrat, a salariilor individuale, a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și sunt semnate de persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de plată.

Circuitul este următorul: la persoanele autorizate se exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata, exemplarul I; la compartimentul financiar contabil, ca anexă la exemplarul II al registrului de casă pentru înregistrarea în registrul de contabilitate (exemplarul I împreună cu exemplarul I al borderoului de salarii neridicate); la compartimentul care a întocmit statele (exemplarul II împreună cu exemplarul II al borderoului de salarii neridicate).

Sumele ridicate de la bancă concordă cu totalul statului de salarii de plătit, statul nominal fiind totodată aprobat de un responsabil. Plățile făcute sunt justificate prin existența semnăturilor de primire.

Lista de avans chenzinal se întocmește în două exemplare lunar pe baza documentelor de evidență a muncii și se semnează de persoana care întocmește lista.

I.2. În ceea ce privește cel de-al doilea obiectiv, acesta este asigurat prin aplicația informatică utilizată.

II. REALITATEA

Obiectivele urmărite au fost:

II.1. Acordarea unei remunerații numai salariaților reali ai unității;

II.2. Înregistrarea salariilor o singură dată.

II.1. Acest obiectiv este asigurat prin semnarea statelor de plată înainte de plata lor.

II.2. Facilitățile sistemului informatic utilizat și dubla funcțiune a conturilor de personal asigură realizarea acestui obiectiv.

III. EVALUAREA CORECTĂ

Obiectivul urmărit a fost:

III.1. Stabilirea corectă a salariilor și a asimilatelor.

Atribuțiile funcționale ale personalului implicat și verificarea ulterioară de către șeful serviciului asigură acest lucru.

IV. PERIOADA CORECTĂ

Obiectivul urmărit a fost:

IV.1. Înregistrarea asupra perioadei corespunzătoare prestației reale a serviciului, a salariilor și a asimilatelor.

Ca urmare a datelor furnizate de compartimentul personal și sistemul de dări de seamă lunare, prin care se informează asupra modului de utilizare asupra fondului de salarii, este asigurat acest obiectiv.

V. IMPUTAREA CORECTĂ

Obiectivele urmărite au fost:

V.1. Imputarea de conturi corespunzătoare a salariilor și a asimilatelor;

V.2. Justificarea și autorizarea diverselor operațiuni.

V.1. Exercitarea atribuțiilor prevăzute în fișa posturilor și controlului financiar preventiv asigură acest obiectiv.

V.2. Nu se efectuează înregistrări în absența condițiilor anunțate (justificare, aprobare).

4.3 Alte aprecieri privind personalul și dreptul de personal

În cadrul S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii, pentru fiecare angajat al societății există un dosar ce conține: contractul de muncă individual conform legislației în vigoare, precizând printre altele calificarea, data și salariul la angajare, timpul de lucru zilnic și numărul de zile de concediu. Cartea de muncă este păstrată la sediul instituției.

Există în unitate o evidență a concediilor efectuate, drepturilor de concediu fiind în concordanță cu reglementările legale. Pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite pe timpul concediului de odihnă se folosește “lista de indemnizații” pentru concediul de odihnă.

Totodată există în unitate o evidență a contractelor de colaboratori externi. Printre altele acestea cuprind: numărul de ore de lucru prevăzut, natura prestației, renumerația cuvenită, data la care trebuie efectuată prestația.

Concluzii asupra secțiunii:

Drepturile salariale cuvenite salariaților se achită integral și la timp. Nu sunt cazuri de nerespectare a salariului minim brut pe economie (1.750.000 lei). Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă sunt corect calculate. Obligațiile unității față de diversele organisme publice generate de achitarea drepturilor de personal au fost determinate corespunzător, fiind virate la destinație la termenele legale.

Nu există solduri ale conturilor ce reflectă creanțe și datorii în legătură cu personalul și drepturi sociale. Operațiile privind plata drepturilor salariale au fost înregistrate în conturi corespunzătoare.

Sintetizarea acestor concluzii duce la formularea unor puncte forte și a unor puncte slabe în ceea ce privește drepturile salariale.

PUNCTE FORTE:

controlul financiar preventiv;

competența profesională a personalului financiar contabil;

sistemul informatic utilizat.

PUNCTE SLABE:

procedurile urmate nu sunt grupate într-un manual de proceduri sau pe fascicule;

nu există organizat un control ierarhic interior, sarcinile de acest gen fiind cuprinse în fișele individuale ale posturilor, dar au un caracter general, neexistând prevederi referitoare la valorificarea rezultatelor controalelor desfășurate.

Formule utilizate și alte observații legate de renumerarea personalului

S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii:

Datorită faptului că numărul angajaților de la S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii este foarte mare, am considerat că pentru o evidențiere clară a drepturilor și obligațiilor legate de renumerarea personalului, este necesar a întocmi state de plată atât pentru angajații care prestează muncă în baza unui contract de muncă cât și a unei convenții de prestări servicii, din care să reiasă toate cazurile existente în această unitate.

Aceste cazuri fac referire la angajații care prestează muncă în baza unui contract de muncă, care în luna mai 2002:

s-au aflat în concediu de odihnă

formula utilizată pentru a determina indemnizația cuvenită se regăsește mai sus la punctul g;

s-au aflat în incapacitate temporară de muncă

în acest caz indemnizația pentru primele 10 zile de concediu medical se suportă de către unitate iar următoarele zile se suportă:

în cazul bolilor obișnuite pentru a determina cuantumul material, la media zilnică se aplică un procent de 75% iar suma rezultată se înmulțește cu numărul zilelor de concediu medical;

în cazul bolilor profesionale procentul cu care se înmulțește media zilnică va fi de 100%.

au beneficiat de indemnizație pentru concediu plătit pentru îngrijirea copilului de până la doi ani

în cazul prezentat în satul de plată, cuantumul ajutorului material este în proporție de 85% din salariul de bază plus sporurile acordate, deoarece angajata are o vechime în muncă de peste 12 luni.

au beneficiat de sporuri pentru condiții grele de muncă, pentru ore suplimentare, pentru ore de noapte, pentru gestiune, pentru faptul că fac parte din consiliul de administrație, sporuri care sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă și la care am făcut referiri în cuprinsul lucrării

au de plată pensie alimentară, C. A. R., imputări și alte rețineri.

Observație: consider importante referirile la deducerile personale necesare pentru întocmirea unui stat de plată.

– deducerea personală de bază (DPB) din luna mai, era fixată la 1.600.000 lei;

– deducerea personală suplimentară poate fi:

pentru persoanele aflate în întreținere:

– 0,5% din DPB indiferent de gradul de rudenie fără a depăși 2,5%;

în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere:

– 1% din DPB /pentru invalizii de gradul I;

/pentru persoane cu handicap grav;

– 0,5% din DPB /pentru invalizii de gradul II;

/pentru persoane cu handicap accentuat.

Cheltuielile profesionale se determină aplicând procentul de 15% deducerii personale de bază, respectiv 240.000 lei.

Referitor la persoanele fizice care prestează muncă în baza unei convenții civile de prestări servicii, dar posedă carte de muncă la o altă unitate, aceștia nu beneficiază de deduceri personale și sunt obligați la plata CASS-ului și a impozitului. În cazul în care nu are carte de muncă la o anumită unitate pe lângă CASS și impozit, angajatul este obligat și la plata CAS-ului.

CAPITOLUL V CONCLUZII SI PROPUNERI

5.1 Concluzii

Analizând în final modul de salarizare la S. C. C. A. “Metalica” Câmpia Turzii, reiese clar complexitatea sistemului de salarizare.

Datorită faptului că modul de calcul al salariilor diferă în cadrul aceleași secții în funcție de categoriile de personal, în funcție de activitatea desfășurată (există angajați care pe parcursul unei luni întregi lucrează la mai multe locuri de muncă după necesitatea impusă de procesul de producție), calculul salariilor se face mai greoi necesitând un volum foarte mare de muncă.

S-a impus introducerea salariilor pe calculator astfel încât să fie eliminate toate eventualele erori ce pot apărea din greșeli de calcul. De altfel, în prezent unitatea beneficiază de programe de calcul al salariilor.

Comparativ cu salariul mediu pe economie, salariile de încadrare sunt destul de mici, media salariului din anul precedent fiind de 2.300.000 lei.

În același timp, față de alte unități din cooperație, salariile de încadrare sunt mai mari cu o medie de 15%.

Plata salariilor în funcție de producția realizată, face ca de cele mai multe ori, angajații să ia un procent de peste 100%.

Nu a existat nici o lună când unitatea din lipsă de fonduri bănești să nu-și poată achita datoriile față de personal, astfel că zilele de plată a salariilor sunt respectate întocmai.

O problemă sunt secțiile de prestări servicii unde realizările sunt foarte mici, simbolic chiar, existând secții care lunar nu depun nici o încasare (ex. cosmetica).

Pentru aceste secții care nu realizează un venit foarte mic (ex. foto, cosmetică, reparații auto, vulcanizare), s-ar impune luarea unor măsuri urgente pentru ca salariații să realizeze un venit lunar care să echivaleze cu salariul minim pe economie.

Creșterea productivității muncii prin mărirea producției realizate (fără însă a se lucra pe stoc, ci numai pe bază de contracte ferme) ar duce la destinderea unor venituri mai mari.

Deoarece cererea pe piața internă este redusă deținute de S. C. C. A. “Metalica” (confecții, încălțăminte, sticlărie, lavete), conducerea unității își orientează eforturile pentru obținerea unor contracte ferme la export (cu precădere sistem lohn).

De altfel, cele mai mari salarii au fost realizate de personalul secției croitorie care lucrează în sistem lohn, confecții copii pentru o firmă clujeană de export.

În această direcție se impune însă creșterea calității produselor și reducerea costurilor de producție.

Nu se practică stimularea salariaților prin sistemul de premiere deoarece nu există resurse pentru acordarea de prime.

Îmbunătățirea activității, deținerea unui profit mai mare ar putea deschide calea stimulării salariaților prin acordarea de prime cel puțin trimestrial, fapt ce ar duce în final la obținerea unor venituri mai mari.

Este destul de ridicat numărul zilelor de concedii medicale. Acest lucru produce dereglări în desfășurarea activității e producție ajungându-se până acolo încât programul de producție să nu poată fi realizat din lipsă de personal.

Se impune necesitatea înființării unei comisii de anchetă socială, care să verifice deplasarea la domiciuliul bolnavului, adevărul înscris în certificatele medicale. Practicarea acestei metode ar duce cu siguranță la reducerea numărului zilelor de concedii medicale.

Orice majorare de salarii care s-ar face fără:

creșterea productivității muncii

reducerea costurilor

îmbunătățirea calității produselor fabricate

neîncasarea în termen de cel mult 30 zile a facturilor

ar duce la majorarea nejustificată a cheltuielilor cu salariile, existând riscul ca unitatea să lucreze în pierdere.

S. C. C. A. “Metalica” a putut acorda pe trimestrul I o indexare a salariilor cu 30%, aceasta în paralel cu reducerea consumurilor și majorarea prețurilor și tarifelor.

5.2 Propuneri

În condițiile actuale ale economiei naționale tebuie avut continuu în vedere o cât mai bună organizare a activității întreprinderii care să aducă ulterior la rezultate pozitive și la creșterea productivității muncii.

Pornind de la acesată idee, recomand să se utilizeze oprtunitatea următoarelor măsuri:

instituționalizarea formalizată a unui control exercitat de diverși șefi ierarhici;

precizarea persoanelor, obiectivelor și peridiocizarea controalelor de efectuat;

acordarea de sporuri salariaților pentru condiții grele de muncă;

pentru o cât mai bună eficiență în folosirea resurselor bănești obținute, este de recomandat ca fiecare salariat să aibă conturi personale deschise la bancă iar palta salariilor să se facă direct în cont sau prin intermediul cardurilor.

Pentru înregistrarea în contabilitate a relațiilor cu colaboratorii angajați cu convenție civilă de prestări servicii consider că utilizarea contului 401’’Furnizori’’ recomandată de MF nu este cea mai bună soluție, colaboratorul nefiind un furnizor care ne factureaza serviciul prestat ci el este remunerat pe baza unui stat de salarii deci are caracteristici comune cu personalul angajat pe baza contractului de munca. Propun a se introduce în planul de conturi un cont nou 422 ’’Colaboratorii – onorarii sume datorate’’ sau un analitic distinct ca 421 sau utilizarea contului 462 ’’Debitori diverși’’.

BIBLIOGARFIE

Iacob Petru Pântea, “Contabilitatea financiară a agenților economici din România”, Ed. Intelcredo, Deva, 1995

UBB Cluj, Gheorghe Bădică, “Contractul colectiv de muncă”, Ed. Economică, București, 1997

Feleagă Niculaie, Ion Ionașcu, “Contabilitatea finaciară”, Ed. Economică, București, 1993

Dobrotă Niță, “Economie politică”,Ed. Economică, București, 1997

Dumitru Scurtu, “Auditul financiar contabil”, Ed. Economică, București, 1997

Ristea Mihai, “Noul sistem contabil al agenților economici din România”,

Ed. Corpul experților contabili și al contabililor autorizați din România, București, 1993

Ristea Mihai, “Contabilitatea societăților comerciale”, vol. I, Ed. Cecar, București, 1995

Epuran Mihail, Băbăiță Valeria, “Bazele contabilității. Noul sistem contabil”, Ed. De Vest, Timișoara, 1994

Beligrădeanu Șerban, “Legislația concediilor de odihnă, a altor concedii și a concediilor medicale cuvenite salariaților”, Ed. Economică, București, 1996

Legea nr. 82/1991 a Contabilității

O. G. nr. 6/23 Ianuarie 1998, pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1991

Legea nr. 14/1991 privind Salarizarea

Legea nr. 6/1992 privind Concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților

Legea nr. 19/2000 privind Sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

Legea nr. 49/1992 privind Modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale

Ministerul Finanțelor, “Sistemul contabil al agenților economici”, Ed. Economică, București, 1994

Monitorul Oficial al României, 1995-1998

Revista “TRIBUNA ECONOMICĂ”, 1993-1998

O. G. nr. 85/1997

Revista “FINANȚE – CREDIT – CONTABILITATE”, 1997

Similar Posts