. Contabilitatea Efectelor Comerciale (s.c. Xyz S.a.)

CAP. I. EFECTELE COMERCIALE ALE AGENȚILOR ECONOMICI

CONCEPTUL DE EFECT COMERCIAL

În practica comercială, efectele de comerț, respectiv cambia, biletul la ordin și cecul, mai sunt cunoscute și sub alte denumiri, cum ar fi: efecte comerciale, titluri de credit, instrumente de plată și de credit.

În țara noastră, înainte de 23 august 1944, cambia și biletul la ordin mai erau cunoscute și sub denumirea de “polițe”. S-a constatat că juriștii utilizează cu precădere denumirea de “titluri de credit”, așa cum figurează în numeroase drepturi comerciale naționale, precum și-n dreptul comercial internațional.

Spre deosebire de juriști, economiștii utilizează noțiunile de “efecte de comerț” și “instrumente de plată și credit”. Cu toate acestea, și la unii și la ceilalți, fondul problemelor rămâne același, depinzând numai din ce puncte de vedere sunt tratate: juridic, economic al relațiilor financiare.

În ceea ce privește cambia, biletul la ordin și cecul sunt efecte de comerț, dar totodată și instrumente de plată și credit, deoarece:

iau naștere prin emiterea lor și introducerea în circuitul activității comerciale și bancare; aceste titluri le emit beneficiarilor lor să-și realizeze la scadență drepturile literale și autonome menționate în textul lor.

deși se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca și moneda, pot fi schimbate pe monede prin încasare, scontare, rescontare sau cesiune, efectele de comerț se deosebesc de monedă prin trăsăturile specifice în sensul că sunt:

titluri negociabile;

sunt transmisibile, cu respectarea normelor prevăzute în legislațiile naționale și în dreptul comercial internațional;

au o valoare în lei sau în valută și anume o valoare determinată și nu aproximativă sau variabilă;

ele reprezintă o creanță (datorie) în numerar, cauzată de un act de comerț sau prestare de serviciu (provizoriu) și care urmează a fi plătită la un anumit termen.

Efectele de comerț sau instrumentele de plată și de credit sunt documente sau înscrisuri în lei sau în valută, prin care se reglementează achitarea sau lichidarea unor creanțe provenind din operațiunile de vânzări – cumpărări interne sau internaționale, prestări servicii interne sau externe etc.

Motivele care îl determină pe un vânzător să pretindă drept instrument de plată un efect de comerț sunt numeroase:

a) Cambia, biletul la ordin și cecul conțin în însuși textul fiecăruia în parte elemente esențiale de certitudine că plata va fi efectuată la cadență. Aceste elemente de garanție sunt prezentate:

la cambie, prin ordinul necondiționat de plată, prin acceptare și prin aval;

la bilet la ordin, prin obligația necondiționată de a plăti, precum și avalul;

cecul are ordinul necondiționat de plată și avalul.

b) Dreptul comercial internațional, convențiile internaționale cu privire la cambie, bilet la ordin și cec, precum și drepturile comerciale și alte acte normative cu caracter de lege existente în fiecare țară, conferă acestor efecte de comerț o serie de facilități în favoarea garantării drepturilor beneficiarilor, ca și sub aspectul ușurinței cu care circulă asemenea titluri.

În acest context, ne referim la reprezentarea drepturilor prin care se află juridic incorporarea, facilitatea și simplificarea transmiterii titlurilor, care sunt ușor negociabile, inopozabilitatea excepțiilor personale pe care debitorul le-ar putea opune precedentului titular.

c) Datorită faptului că sunt negociabile, beneficiarii acestor instrumente de plată și de credit prin modalitățile lor de transmitere, respectiv prin scontare , rescontare și cesiune pot obține sume mari de bani înainte de scadență, bineînțeles din valoarea titlului de comerț scăzându-se dobânda acestei sume capitalizate până la scadență și spezele aferente acestor operațiuni.

d) De asemenea, prin girare sau andosare în favoarea unui alt beneficiar, deținătorul efectului de comerț poate să-și achite o datorie, să plătească o marfă etc., înainte de scadență, de plata înscrisă pe aceste titluri comerciale.

Aceste considerente sunt de importanță majoră, pentru vânzătorul sau exportatorul – creditor care a acceptat să i se achite mărfurile după o oarecare perioadă de timp și care, pentru a-și putea continua activitatea productivă sau comercială trebuie să împrumute fonduri la rândul lor. Prin scontarea, cesionarea ori girarea acestor titluri de credit, ei vor fi în posesia unor sume fără să mai apeleze la credite bancare purtătoare de dobânzi destul de substanțiale și costisitoare. Pe de altă parte, prin utilizarea ordinului de plată, achitarea sa urmând să se facă din inițiativa cumpărătorului sau importatorului – debitor, se lasă o portiță deschisă neasigurării încasării. Însă acceptarea plății prin ordin de plată sau cec de virament la o dată convenită prin contract generează o lipsă de resurse care nu poate fi acoperită de vânzător – exportator decât apelând la credite baancare, credite comerciale, purtătoare de dobânzi.

În concluzie, din considerentele expuse mai înainte, precum și datorită faptului că mijloacele tradiționale de plată: moneda, valuta și aurul nu mai pot face față lichidării unor angajamente de plată în volum mereu crescând, corespunzător creșterii volumului schimburilor economice interne și internaționale, s-a ajuns la utilizarea efectelor de comerț, ca instrumente de plată și credit.

UTILIZAREA EFECTELOR COMERCIALE

Circulația efectelor comerciale se realizează prin patru modalități:

a) Decontarea la scadență. În acest caz, pot surveni însă unele dificultăți de trezorerie, datorate incapacității de plată a clienților. În varianta în care trasul prevede că nu-și poate onora obligațiile la scadență va demara cu trăgătorul negocierile privind o reînnoire a efectului în cauză.

În momentul negocierii pentru reînnoirea efectului comercial pot interveni trei situații:

efectul este deținut de trăgător, caz în care trasul (clientul) are posibilitatea să ceară anularea și înlocuirea efectului inițial printr-un efect nou, cu o scadență mai îndepărtată, în aceste condiții va depinde de bunăvoința și de interesele trăgătorului;

efectul comercial nu se mai află în posesia trăgătorului, el trebuind să fie recuperat după care operațiunea va decurge ca în situația precedentă;

efectul comercial nu se mai poate sau nu se mai vrea a fi recuperat, situație în care trăgătorul acordă trasului un avans bănesc necesar plății și creează un nou efect.

În toate cele trei cazuri, valoarea noului efect va fi majorată cu dobânzile penalizatoare și cu cheltuielile diverse suportate de trăgător.

b) Andosarea unui efect comercial constă în transformarea în favoarea unei terțe persoane, de regulă un furnizor sau creditor, a dreptului de creanță deținut la beneficiar al acestui efect, pentru decontarea completă sau parțială a unor obligații.

Prin andosare, beneficiarul efectului transferă deci drepturile sale în favoarea furnizorului pentru a lichida pe această cale datoria sa față de acesta. În acest scop, efectul este scos din portofoliul de valori de către clientul care îl deține, este andosat cu mențiunea prin care se indică noul beneficiar în persoana furnizorului și este predat acestuia.

c) Scontarea efectelor comerciale: în general, efectele de primit sunt ținute în portofoliul de valori până la scadență când vor fi depuse la bancă, spre încasare. În cazul în care întreprinderea are nevoie de bani înainte de scadență, poate decide vânzarea acestora către bancă, operație cunoscută și sub numele de scontare. Termenul provine din limba italiană – sconto – însemnând plata înainte de termen.

Scontul este operația bancară care constă în cumpărarea de către o bancă comercială a unui efect de comerț de la beneficiarul lui, înainte de ajungerea la scadență. Banca plătește vânzătorului suma înscrisă pe efect mai puțin dobânda, socotită până la scadență. Operația se lichidează la scadența efectului, când banca încasează de la debitor suma înscrisă pe efecte.

d) Valorificarea ca titluri de valoare a efectelor de comerț pe piața burselor de valori

CATEGORII DE EFECTE COMERCIALE

Principalele efecte comerciale sunt: cambia (trată sau poliță), biletul la ordin și cecul.

Cambia este un înscris prin care o persoană (trăgătorul) dă ordin altei persoane (trasul) să plătească scadența unei a treia persoane (beneficiarul) o sumă determinată de bani.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane sau la ordinul acesteia.

Cecul este un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci la care are un disponibil să plătească o sumă de bani unei persoane sau la ordinul acesteia.

Având în vedere numărul de persoane care intervin în momentul creării efectelor, acestea se clasifică în:

efecte care solicită intervenția a două persoane: biletul la ordin, warantul *;

efecte care presupun intervenția a trei persoane: cambia și cecul.

CAP. II. CAMBIA, BILETUL LA ORDIN, CECUL – CONCEPTE ȘI MECANISME DE FUNCȚIONARE

2.1. INTRODUCERE PRIVIND CAMBIA. SCURT ISTORIC

Având în vedere evoluția legislației, putem considera trei etape și anume: etapa inițială, etapa comunistă și etapa actuală.

1. Etapa inițială. Codul comercial din 1887 reglementase cambia, biletul la ordin și cecul în art. 270 la 369. Aceste dispoziții au fost abrogate și înlocuite prin cele cuprinse în următoarele acte normative: a) Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei și biletului la ordin; b) Legea nr. 59 din 1 mai 1934 asupra cecului.

Reglementările menționate din 1934 au marcat un progres însemnat în evoluția dreptului cambial în țara noastră. Ele au preluat în cea mai mare parte soluțiile adoptate în materie prin Convenția de la Geneva din 7 iunie 1930 cuprinzând Legea uniformă a cambiilor și biletelor la ordin și Convenția de la Geneva din 19 martie 1931 cuprinzând Legea uniformă a cecurilor. Aceste instrumente internaționale au realizat apropierea dintre reglementările, până atunci într-o măsură apreciabilă divergente, care se aplicau titlurilor comerciale de valoare, în discuție în statele din Europa continentală.

Sistemul legilor noastre din 1934, cărora doctrina vremii le-a consacrat, în cursul unui adevărat deceniu de aur al științei juridice românești, vaste și inegalabile monografii și comentarii, încredințate în principal instanțelor judecătorești atribuțiile procedurale legate de valorificarea drepturilor izvorâte din cambie, bilet la ordin și cec.

2. Etapa comunistă. În această perioadă, cambia, biletul la ordin și cecul, titluri comerciale specifice economiei de piață, și-au încetat practic aplicare în relațiile economice interne, fiind folosite numai în operațiunile de comerț internațional.

Ele au suferit unele modificări după înființarea notariatelor de stat. Din 1950, notarii publici încetaseră și ei să mai existe. În decurs de 30 de ani nu s-a efectuat la notariatele de stat nici o investire cu formula executorie și nici un act de protest în materie cambială, ceea ce a dus la nimicirea economiei de piață în România.

3. Etapa actuală. Schimbările survenite în 1960 în legislația cambială au fost suprimate prin Ordonanța Guvernului nr. 11-1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 201 din 23 august. Acest act normativ a reinstaurat, cu unele corective, sistemul procedural. În consecință, instanțele judecătorești au redevenit competente să investească cu formula executorie cambia, biletul la ordin și cecul. Totodată s-a încredințat din nou executorilor judecătorești atribuția de a întocmi proteste în materie. În mod firesc, activitatea corespunzătoare a notariatelor a încetat. (“Legislație cambială” Ed. Lumina Lex București 1994).

2.2. NOȚIUNEA, MECANISMUL DE FUNCȚIONARE ȚI FORMELE CAMBIEI

2.2.1. DEFINIREA ȘI SUBIECTUL RAPORTURILOR CAMBIALE

În țara noastră, cambia și biletul la ordin sunt reglementate prin Legea nr. 58/1 mai 1934, modificată și completată prin O.b. nr. 11/1934. Legea nu cuprinde definiția cambiei, doar anumite condiții de formă și de fond obligatorii, pe care cambia trebuie să obligatorii, pe care cambia trebuie să le îndeplinească.

Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată care pune în legătură în procesul creările sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul (“Banca Națională a României” – Reglementări privind cambia și biletul la ordin – 1994).

Constatăm din definiție că noțiunea de cambie implică participarea a trei persoane:

“trăgătorul” sau emitentul, adică persoana care emite titlul, care dă ordin debitorului său, numit “tras”, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp unui “beneficiar”.

2.2.2. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A CAMBIEI

Conform art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cambia cuprinde:

Denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

Ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată;

Numele aceluia care trebuie să plătească (tras);

Arătarea scadenței;

Arătarea locului în care plata trebuie făcută;

Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;

Arătarea datei și a locului emiterii;

Semnătura celui care emite cambia (trăgător) (“Banca Națională a României” – Reglementări privind cambia și biletul la ordin 1994).

Emiterea unei cambii are la bază existența unor raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi juridice, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea cambiei și efectuarea plății se execută obligația fiecăreia dintre persoanele implicate.

Cele arătate pot fi mai bine înțelese prin următorul exemplu: comerciantul A vinde comerciantului B o cantitate de marfă la prețul de 500.000 lei, plătibil la o anumită scadență. Deci cumpărătorul B datorează vânzătorului A prețul mărfii de 500.000 lei, care va fi plătit la termenul convenit. În același timp, comerciantul A datorează la rându-I, față de comerciantul C, la același termen, suma de 500.000 lei.

În situația dată, pentru simplificarea operațiunilor de plată a sumelor de bani datorate, comerciantul A va trage o cambie asupra comerciantului B în favoarea comerciantului C. Deci, fiind creditor al prețului, comerciantul A (trăgător) va da dispoziție comerciantului B (tras), care este debitor al prețului, să plătească la scadență suma de 500.000 lei direct comerciantului C (beneficiar), care este creditorul comerciantului A. Prin plata la scadență a sumei de 500.000 lei, făcută de către comerciantul B (tras) către comerciantul C (beneficiar), se stinge atât obligația comerciantului B față de comerciantul A, cât și obligația comerciantului A față de comerciantul C.

Cum se poate observa, în situația arătată, în loc să plătească în numerar datoria sa, comerciantul A îi permite comerciantului C cambia trasă asupra comerciantului B, urmând ca la scadență, posesorul cambiei să încaseze suma de 500.000 lei de la comerciantul B.

Cele prezentate mai sus se pot reprezenta schematic astfel:

Rolul cambiei nu se reduce însă numai la operațiunile de plată menționate.

Beneficiarul cambiei (comerciantul), fiind creditor al sumei menționate în cambie, până la scadență va putea folosi cambia pentru a-și achita la rândul său o datorie față de un creditor. Acest lucru se realizează prin transmiterea cambiei printr-o operațiune numită gir.

Conform art. 13 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:

Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir.

Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: “nu la ordin” sau o expresie echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma sa și cu efectele necesare unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat.

Aceștia pot sa gireze din nou cambia (“Banca Națională a României” – Reglementări privind cambia și biletul la ordin 1994).

Dacă beneficiarul cambiei sau dobânditorul ei prin gir, numit girator, are nevoie de bani în numerar, înainte de scadență, poate remite cambia unei bănci, care va achita imediat suma menționată în cambie. Această operațiune se face prin gir și se numește operație de scont. Întrucât cambia va reține o sumă care reprezintă echivalentul dobânzilor pe timpul rămas până la scadență.

2.2.3. FORMELE CAMBIEI

Cambia poate circula într-o diversitate de forme, dintre care amintim:

cambia în alb – cambia care este emisă fără ca-n cuprinsul ei să figureze toate mențiunile obligatorii, cu excepția semnăturii trăgătorului. Omisiunea mențiunilor trebuie să fie voluntară, deliberată, în caz contrar cambia este nulă. Cambia în alb trebuie să cuprindă în mod necesar semnătura trăgătorului, care-i conferă valoare de titlu, precum și autorizarea dată de trăgător beneficiarului de a completa înscrisul cambialîn conformitate cu înțelegerea dintre ei. Completarea se poate face de către beneficiar sau de către un terț care posedă titlul, dreptul de completare transmițându-se odată cu titlul; trebuie efectuată până la prezentarea cambiei spre plată, iar în caz de refuz de plată, până la adresarea protestului de refuz de plată, dar nu mai târziu de 3 ani de la emiterea cambiei.

cambia la vedere – este cambia plătibilă la prezentarea ei debitorului, a cărei scadență coincide cu prezentarea, sau în termen legal de un an de la prezentare, ori în termenul convențional stabilit de trăgător sau de către giranți.

cambia de complezență – este acea cambie semnată de o persoană ce nu are față de cel pentru care își dă semnătura vreo obligație civilă sau comercială, rezultând din vânzarea de mărfuri, prestarea de servicii, împrumutul unei sume de bani, voința de a-i deschide credit etc.

cambia domiciliată – cambia ce cuprinde o clauză specială, numită “de domiciliere”, prin care se declară că plata acesteia se face la domiciliul unui terț în localitatea unde se află trasul sau în altă localitate.

cambia neacceptabilă – este cambia în cuprinsul căreia trăgătorul inserează o clauză prin care interzice prezentarea acesteia la acceptare.

cambia protestată – este cambia în legătură cu care s-a adresat protestul de neacceptare sau de neplată.

cambia în suferință – cambia pe care trasul a refuzat s-o accepte și cu privire la care nu a fost desemnat un indicat la nevoie.

2.3. ASPECTE LEGATE DE CARACTERISTICILE, FUNCȚIILE ȘI CONDIȚIILE CAMBIEI

Fiind un titlu de valoare, cambia are caracteristicile care sunt comune titlurilor comerciale de valoare. Dar pe lângă aceste caractere generale, cambia are și anumite caractere proprii:

Cambia este un titlu de credit

Cambia este un înscris care conferă posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani menționată în cuprinsul său. Plata dispusă de trăgător devine exigibilă după scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorită acestui fapt, prin cambie se realizează o operațiune de credit. Scadența este mică pentru toate obligațiile cambiale rezultate din cambie.

Obiectul cambiei este plata unei sume de bani.

Dispoziția trăgătorului dată trasului privește plata unei sume de bani. Deci obligația cambială poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, excluderea oricărei prestații.

Cambia este un titlu complet.

Dreptul și obligația corelativă sunt cele cuprinse în înscris, în lipsa unei mențiuni esențiale din înscris este exclusă folosirea unor elemente exterioare, chiar dacă în cambie s-ar face trimitere la ele. Această interdicție decurge din caracterul literar al cambiei întemeiat pe formalismul titlurilor comerciale de valoare.

Cambia este un titlu la ordin.

Dreptul cuprins în cambie poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana căreia I-a transmis cambia prin gir. Clauza la ordin este subînțeleasă în orice cambie. Deci emitentul cambiei autorizează pe posesorul ei s-o transmită altei persoane oricând dorește și la infinit.

Cambia este un titlu abstract.

Drepturile și obligațiile rezultate din cambie există în mod valabil, independent de cauza juridică care le-a generat.

Întrucât este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor și realizarea obligațiilor cambiale nu trebuie făcută dovada raporturilor cambiale. Din moment ce a fost emisă, cambia și implicit drepturile și obligațiile cambiale au existență de sine stătătoare. Datorită caracterului său de titlu abstract, cambia se emancipează total de cauza juridică din care s-a născut.

Cambia creează obligații autonome.

Toate obligațiile care se nasc din cambie au o existență juridică de sine stătătoare. Fiecare semnătură pusă pe titlu creează un raport juridic distinct cu regim propriu. În consecință, criticile sau lipsurile unui raport juridic nu afectează valabilitatea celorlalte raporturi juridice.

Astfel, dacă beneficiarul transmite cambia prin gir, el își asumă față de dobânditor (girator) o obligație valabilă, chiar dacă dreptul său era afectat de vicii.

Tot astfel, dacă o persoană garantează obligația trasului acceptat, obligația de garanție este valabilă, chiar dacă obligația trasului este anulabilă pentru vicii de consimțământ sau incapacitate.

Cambia creează obligații necondiționate.

Obligațiile cambiale nu pot fi subordonate unei condiții ori unei contraprestații din partea posesorului cambiei.

Cambia creează obligații solidare.

Prin transmiterea cambiei pe calea girului, obligației inițiale a trăgătorului i se adaugă obligațiile succesive asumate prin semnătura proprie de fiecare transmițător (girant) față de dobânditor (girator). Girul realizează nu numai transmiterea cambiei ci și garantarea dobânditorilor succesivi ai cambiei.

În consecință, fiecare semnatar al cambiei se obligă la acceptarea și plata cambiei la scadență. Obligațiile cambiale născute din semnarea cambiei sunt solidare. Aceasta înseamnă că, la scadență, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata sumei de bani prevăzute în cambie de la oricare dintre semnatarii cambiei, fără a exista o ordine prestabilită.

2.3.2. ENUMERAREA FUNCȚIILOR CAMBIEI

Cambia îndeplinește următoarele funcții:

funcția de instrument de încasare

La inițiativa creditorului el remite cambia, de obicei, băncii sale care, după ce-i va achita sumele cuvenite, va prezenta efectul comercial trasului, la scadență, în vederea încasării.

funcția de instrument de credit

Principala funcție a cambiei este aceea de instrument de credit. Într-adevăr, deoarece suma de bani prevăzută-n cambie nu trebuie achitată imediat, ci la un anumit termen, prin intermediul cambiei se acorda debitorului un credit pe intervalul de timp până la scadență.

funcția de instrument de plată

Având de achitat o datorie față de un creditor de-al său, beneficiarul unei cambii ar putea să sconteze cambia și cu suma de bani obținută să efectueze plata către creditor. Dar în loc sa sconteze cambia beneficiarul poate să-și achite datoria prin transmiterea cambiei prin gir către creditorul său (girator). Acesta, la scadență va obține suma de bani înscrisă-n cambie de la debitor (tras).

Prin plata cambiei, toate datoriile cambiale se sting inclusiv datoria beneficiarului față de creditorul său.

Cambia poate fi folosită ca instrument de plată și în alt mod. Un comerciant care are de plătit o sumă de bani poate trage o cambie asupra unui debitor al său (tras) în favoarea creditorului pe care îl indică în calitate de beneficiar al cambiei. Datoria se stinge prin plata cambiei.

funcția de instrument de schimb valutar

Cambia a apărut ca o necesitate impusă de nevoile existenței unui instrument juridic prin care să se realizeze schimbul valutar. Funcția cambiei de instrument de schimb valutar are în prezent o valoare istorică. Ea ar mai putea prezenta interes în raporturile comerciale internaționale.

În Evul Mediu, cei care făceau comerț în alte țări, înfruntau mari dificultăți izvorâte din inconvenientele transportului banilor în numerar în țara unde trebuiau să plătească mărfurile cumpărate.

Comerciantul care urma să facă plăți într-o țară străină, în loc să ia cu sine suma necesară și să o schimbe acolo în moneda locală pentru a efectua plățile, se adresa unui bancher din țara sa care avea debitori în țara străină. Comerciantul preda bancherului o sumă de bani în moneda țării lor în schimbul unei scrisori pe care bancherul o adresa unui debitor al său în țara străină, căruia îi dădea dispoziție să plătească aducătorului scrisorii suma de bani arătată în scrisoare în moneda locală. Cu suma de bani primită, comerciantul putea să efectueze plățile pentru mărfurile cumpărate.

Deci, în operațiunile realizate, bancherul avea calitatea de trăgător, debitorul bancherului avea calitatea de tras, iar comerciantul calitatea de beneficiar.

2.3.3. CONDIȚIILE LEGATE DE VALABILITATEA CAMBIEI

Pentru a fi valabilă, adică pentru a produce efecte juridice și a da naștere la acte juridice, cambia trebuie să respecte anumite condiții de fond și de formă obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934.

A. Condițiile de fond ale cambiei

Aceste sunt cele pentru validitatea actelor juridice.

a) Consimțământul și cauza cambiei – în aprecierea cărora trebuie avut în vedere caracterul general și abstract al obligațiilor cambiale. Orice obligație cambială se desprinde de cauza care i-a dat naștere și se manifestă ca o obligație de sine stătătoare.

b) Capacitatea este cea prevăzută pentru încheierea actelor juridice. Codul comercial stabilește condiții speciale pentru capacitatea cerută persoanei fizice pentru a fi comerciant, dar nu reglementează nici o condiție de capacitate pentru încheierea actelor juridice comerciale.

c) Obiectul cambiei îl constituie prestațiile la care se obligă persoanele implicate în raporturile cambiale. Fiecare obligație cambială are un obiect concret, care este determinat de natura obligației asumate.

B. Condițiile de formă ale cambiei

Cambia are un caracter formal și deci, trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă în mod obligatoriu mențiunile prevăzute de lege.

Condiția formei scrise

Cambia este un înscris sub semnătură privată având configurația unei scrisori întocmite de trăgător și adresată trasului. Nimic nu se opune ca înscrisul să fie autentic.

Cambia poate fi scrisă în limba română ori într-o limbă străină, indiferent dacă

persoanele implicate cunosc ori nu această limbă.

O cambie poate fi scrisă de mână, bătută la mașină sau tipărită. Se admit și formularele tipizate, care se completează în spațiile libere. În toate cazurile însă, semnătura trebuie să fie manuscrisă, adică să aparțină persoanei care semnează.

b). Mențiunile obligatorii ale cambiei

În cadrul acestora se cuprind elementele în temeiul art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.

b.l) Denumirea de cambie – n înscris trebuia să fie inclusă mențiunea de cambie, iar aceasta trebuie exprimată în limba folosită pentru redactarea înscrisului.

b.2) Ordinul necondiționat de plată a unei sume de bani determinată

Înscrisul trebuie să cuprindă ordinul pe care trăgătorul îl dă trasului de a plăti

beneficiarului o sumă de bani determinată: "plătiți", "veți plăti", "vă autorizez să plătiți" etc. Ordinul trebuie să fie necondiționat. El trebuie să primească și plata unei sume de bani determinată. În afară de indicarea sumei, trebuie să se precizeze felul monedei. Dacă suma de bai a fost arătată în cifre și litere, în caz de neconcordanță între ele prevalează suma arătată în litere.

b.3) Numele trasului

Înscrisul trebuie să prevadă numele trasului. Se are în vedere numele și prenumele persoanei fizice sau, după caz, denumirea persoanei juridice. Legea permite și posibilitatea indicării mai multor persoane în calitate de tras, dar în mod cumulativ, adică numai dacă fiecare din aceste persoane acceptă plata întregii sume. Nu se admite indicarea alternativă a mai multor trași.

Prin indicarea unei persoane în calitate de tras nu se creează obligația persoanei în cauză de a plăti suma de bani. Această obligație se naște numai prin acceptarea cambiei.

b.4) Indicarea scadenței

Înscrisul trebuie să indice scadența, adică data la care obligația cambială devine exigibilă și posesorul cambiei poate cere plata sumei de bani menționată în înscris.

Scadența trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să fie certă, adică să arate ziua ori termenul maxim în cadrul căruia posesorul cambiei se va prezenta la plată;

– să fie unică;

– să fie posibilă.

În absența scadenței, cambia este socotită plătibilă "la vedere", adică la prezentarea ei.

Scadența poate fi:

– la vedere, care permite ca plata cambiei să se facă "la prezentare" sau "la cerere", potrivit intereselor posesorului cambiei, începând din chiar ziua emiterii și cel mai târziu într-un an de la emitere;

– la un anumit timp de la vedere, care lasă posesorului cambiei posibilitatea prezentării cambiei pentru plată la data care o dorește. Scadența va fi la expirarea termenului prevăzut în cambie, care curge din ziua prezentării cambiei din partea posesorului către tras.

– la un anumit termen de la emiterea cambiei, care poate fi la expirarea termenului prevăzut în cambie, curgând de la data emiterii titlului. Obligația va deveni scadentă în ultima zi a termenului;

– la o zi fixă: modalitatea cea mai frecvent folosită în practică.

b.5) Indicarea locului unde trebuie făcută plata

Înscrisul trebuie să prevadă locul unde debitorul (trasul) va face plata, mai exact, doar localitatea și nu adresa completă a debitorului.

Legea permite indicarea mai multor locuri de plată, iar posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plată la oricare dintre ele. În lipsa unei mențiuni privind locul plății, acesta este cel arătat lângă numele trasului, considerat și loc și domiciliul său. Printr-o clauză specială se poate prevede a în cambie ca plata să se facă la domiciliul unui terț de către el sau tras.

Pct. 27 din cadrul art. 1 din Legea nr. 58/1934:

"Pentru scopurile prezentelor norme – cadru, locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie făcută vor fi denumire adresă sau adrese. Adresa conține locul geografic încadrat într-o unitate administrativ teritorială existentă în prezent – județ, municipiu, oraș, comună – identificată prin denumirea acesteia, însoțită de denumirea exactă a străzii și a numărului, eventual al codului poștal și alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă ("Banca Națională a României" -"Reglementări privind cambia și biletul la ordin" 1995).

b.6) Numele aceluia sau la ordinul căruia se va face plata

În cambie trebuie să se arate persoana căreia i se va face plata sau la ordinul căreia plata trebuie făcută.

Cambia este trasă în favoarea unei persoane bine determinate, care are calitatea de beneficiar al cambiei. De aceea, în cambie trebuie să se indice denumirea beneficiarului cambiei. El este primul posesor legitim al cambiei și prin urmare are dreptul ca, la scadență, să pretindă de la tras plata sumei de bani prevăzută în cambie.

În cambie pot fi indicați mai mulți beneficiari, în mod cumulativ sau alternativ. De asemenea, trăgătorul este îndreptățit să se indice pe sine în calitate de beneficiar.

Este permis ca numele beneficiarului să nu fie indicat la emiterea titlului, ci ulterior.

b.7) Data și locul emiterii cambiei

Înscrisul trebuie să cuprindă data și locul emiterii cambiei.

Data emiterii se indică prin zi, lună și an și este unică chiar dacă ar exista mai mulți trăgători. Ea este certă și opozabilă terților până la proba contrară.

Locul emiterii titlului se trece lângă data emisiunii. În caz că nu se indică, acesta este locul arătat lângă semnătura trăgătorului, iar dacă nici acesta nu există, cambia este lovită de nulitate.

b.8) Semnătura trăgătorului

Faptul că voința exprimată în cambie aparține trăgătorului este atestat de semnătura acestuia pe înscrisul in cauză.

Semnătura trebuie să fie autografă și la sfârșitul textului.

Pe lângă mențiunile obligatorii, cambia poate cuprinde și anumite mențiuni facultative și accesorii: clauze care influențează obligația cambială, clauze care nu au nici un efect asupra obligației cambiale, clauze considerate nescrise și clauze care atrag nulitatea

obligației cambiale.

2.4. GIRUL – CA FORMĂ DE TRANSMITERE A EFECTELOR

COMERCIALE

2.4.1. DEFINIREA GIRULUI

Cambiile cuprinzând sau nu mențiune a "la ordin" pot circula prin gir (pct. 80).

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită girator, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe titlu odată cu predarea acestui a, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat și completat (pct. 81) ("Banca Națională a României" -"Reglementări privind cambia și biletul la ordin" 1994).

Girantul este persoana posesoare a titlului. Deci, primul girant este persoana indicată de către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratorul poate la rându-i să transmită prin gir drepturile dobândite, înseamnă că, ulterior, al doilea girant este primul girator; al treilea girant este al doilea girator etc.

Giratorul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este implicată în raportul cambial.

Uneori girul are drept scop de a da mandat giratorului de a încasa cambia în contul girantului. În acest caz, semnătura girantului trebuie să fie precedată se una din mențiunile: "prin procură", "pentru încasare" sau "valoare pentru acoperire".

2.4.2. CONDIȚIILE GIRULUI

Transmiterea cambiei prin gir se face în condițiile legii. Pentru a fi valabil, girul trebuie să îndeplinească anumite condiții. Acestea sunt de două tipuri și anume condiții de fond și condiții de formă.

a) Condiții de fond:

– girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție care afectează girul este socotită nescrisă.

– girul trebuie să privească întreaga creanță prevăzută în titlu. Girul se dă pentru întreaga valoare a efectului de comerț, girul parțial fiind nul. Această condiție este menită să protejeze indivizibilitatea titlului și, implicit, circulația cambiei.

b) Condiții de formă:

– girul complet denumit și girul plin constă într-o declarație a girantului semnată de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plăti persoanei indicate de girant suma de bani menționată în cambie;

– girul trebuie să fie scris pe cambie. Dacă, datorită numărului mare de giruri spațiul nu este suficient, legea admite ca girul să fie scris pe o foaie lipită la înscrisul cambial (allonge). Mențiunea privind girul figurează de obicei pe dosul titlului (endossement). De aceea, transmiterea cambiei prin gir este cunoscută și sub numele de andosarea cambiei;

– girul se exprimă printr-o formulă adecvată: "plătiți lui …" sau "plătiți la ordinul lui …". În cazul girului plin, această formulă trebuie să cuprindă numele și prenumele, respectiv denumirea giratorului;

– mențiunea privind,girul trebuie însoțită de semnătura autografă a girantului.

2.4.3. TIPURILE GIRULUI

A. Girul în alb

Acest gir este scris tot pe dosul cambiei și este format fie numai din semnătura

girantului, fie din ordinul de a plăti, ștampila și data calendaristică astfel:

-"Semnătura autorizată, ștampila și eventual data";

-"Plătiți suma de………(în cifre și în litere sau numai în litere), semnătura autorizată și ștampila, data …".

Ultima formulare este utilizată frecvent în practica de plăți externe.

O cambie transmisă prin "Gir în alb" devine în realitate o cambie "la purtător". În eventualitate a în care o cambie este girată "în alb", noul posesor – beneficiar al titlului are mai multe posibilități de transmitere:

– poate să completeze cu propriul său nume;

– poate să scrie numele altei persoane fizice sau juridice, exemplu numele creditorului său;

– poate să o gireze "în alb" în continuare și să o înmâneze noului beneficiar;

– poate să o remită pur și simplu purtătorului beneficiar fără a completa nici un fel de gir;

– poate să prezinte cambia la scontare la o bancă comercială.

Deținătorul unei cambii este considerat de lege ca beneficiarul său legitim, dacă acesta își justifică dreptul de încasare printr-un șir neîntrerupt de giruri, chiar dacă ultimul este un gir "în alb".

B. Girul la purtător

Acest gir este exprimat prin formula "plătiți purtătorului", urmată de semnătura girantului. Un astfel de gir echivalează cu un gir "în alb".

C. Giruri improprii

Girurile care nu produc efectele specifice raportului cambial, în special efectul translativ, sau produc numai unele dintre aceste efecte sunt considerate giruri anormale sau improprii. Fac parte din această categorie: girul cu clauzele "nu la ordin", "pentru procură", "în

garanție", "fără garanție".

a) Girul cu clauza "nu la ordin". Legea permite trăgătorului să înscrie în cambie clauza "nu la ordin" sau o expresie echivalentă. În acest caz, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni de drept comun. Girul cu clauza "nu la ordin" produce efectele girului, cu restricția că giratorul nu mai poate transmite cambia prin gir altei persoane.

b) Girul cu clauza "pentru procură". Acest gir cuprinde una din mențiunile "pentru încasare", "pentru procură" sau "valoare pentru acoperire", mențiuni care implică un singur mandat. Acest gen de gir nu transferă proprietatea și nici obligațiile cambiale, dacă girantul transferă cambia mai departe în aceleași condiții. Un asemenea gir dă dreptul girantului să încaseze cambia sau, în caz de refuz, să o protesteze.

c) Girul cu clauza "în garanție". Apare în situația în care cambia este dată în garanție pentru asigurarea unei alte creanțe, pe care giratorul o are contra girantului. Posesorul cambiei în favoarea căruia a fost dat girul "în garanție" are un drept real de garanție asupra cambiei din valoarea căreia va fi despăgubit cu precădere creditorul gajist.

d) Girul cu clauza "fără garanție". Această clauză menționată în textul cambiei va putea fi invocată de către girant și numai de către el, împotriva oricărui posesor – beneficiar al titlului. Persoana care primește o asemenea cambie cu acest gir, dobândește atât proprietatea asupra ei, ca și drepturile care izvorăsc din titlu; însă nu va putea exercita acțiunea de regres contra girantului respectiv, pentru plata efectului de comerț. Această clauză are drept scop exonerarea de garanție fie pentru acceptare, fie pentru plată.

2.5. CONȚINUTUL ȘI DEFINIREA NOȚIUNII DE AVAL

Avalul este o garanție personală, prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pe o parte din ea (conf. art. 33 din Legea nr. 58 asupra cambiei și biletului la ordin – pct. 187 -"Banca Națională a României" "Reglementări privind cambia și biletul la ordin").

Cel care garantează – avalistul – intervine pentru a întări încrederea în titlu, obligându-se solidar cu ceilalți semnatari ai cambiei la plata sumei de bani prevăzută în cambie. În calitate de avalist poate figura o terță persoană sau chiar un semnatar al cambiei.

Cel garant – avalizatorul – este un obligat cambial adică trăgătorul, trasul acceptant sau girantul.

Prin aval se poate garanta plata întregii sume de bani menționată în cambie sau numai o parte din această sumă. A valul nu se poate da sub condiție și nu poate cuprinde clauzele contrare naturii sale. Legea permite ca avalul să fie dat după scadență, însă înainte de adresarea protestului pentru neplată sau în termenul prevăzut pentru întocmirea protestului.

Avalul se dă pe cambie sau pe adaus. El se exprimă prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice altă formulă echivalentă și este semnat de avalist.

Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cambiei,

afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului.

A valul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător (art. 34 -"Legislație cambială" – Lumina Lex București 1994).

2.6. ACCEPTAREA ȘI PLATA CAMBIEI

2.6.1. ACCEPTAREA CAMBIEI

Ordinul trăgătorului adresat trasului de a plăti beneficiarului suma de bani menționată, cuprinde numai o obligație a trăgătorului de a face să se plătească suma de bani către beneficiarul cambiei, precum și o desemnare a persoanei (trasul) care urmează să efectueze plata la scadență. Obligația de a plăti suma de bani se naște prin acceptarea ordinului prin care trasul devine debitor cambial și va fi obligat să plătească la scadență suma de bani prevăzută în cambie.

Prezentarea cambiei pentru acceptare are un caracter facultativ. Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător poate prezenta trasului, până la scadență, cambia spre acceptare. Caracterul facultativ al prezentării cambiei pentru acceptare se întemeiază pe faptul că ordinul trăgătorului dat trasului este de plăti cambia, nu de a o accepta.

Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie când scadența cambiei a fost stabilită la un anumit termen de la vedere și în cazul când trăgătorul sau girantul a stipulat în cambie clauza prezentării titlului pentru acceptare.

Cambia se prezintă la acceptarea trasului de către posesorul cambiei sau de orice deținător al ei. Prezentarea cambiei pentru acceptare trebuie să fie efectivă, prin înfățișarea titlului pentru a se îndeplini formalitatea acceptării.

Posesorul cambiei sau deținătorul acesteia poate prezenta cambia pentru acceptare până la scadență, cu excepția cazurilor când prezentarea este obligatorie. Prezentarea se poate face oricând până la scadență; după această dată se poate cere numai plata.

Prezentarea cambiei pentru acceptare se face la domiciliul trasului.

Acceptarea se scrie pe cambie și se exprimă prin cuvântul "acceptat" sau orice altă expresie echivalentă. Acceptarea trebuie să fie semnată de către tras. Simpla semnătură a trasului pusă pe fața cambiei este socotită acceptare, chiar dacă nu există vreo mențiune de acceptare. Dotarea acceptării este facultativă.

Pentru a fi valabilă, acceptarea cambiei trebuie să fie necondiționată. Legea permite însă o acceptare parțială a cambiei.

Orice modificare a cambiei adusă prin acceptare, cu excepția acceptării parțiale, se socotește refuz de acceptare.

Acceptarea cambiei are ca efect nașterea obligației trasului de a plăti la scadență suma de bani menționată în titlu. Acceptând cambia, trasul își asumă o obligație cambială față de toți semnatarii titlului, inclusiv față de trăgător.

Revocarea acceptării de către tras se poate realiza prin ștergerea mențiunii de acceptare de pe cambie într-o formă care atestă intenția de retragere a acesteia; de exemplu, însoțit de cuvântul "anulat" scris pe cambie, însoțit de semnătura trasului. Revocarea se poate face doar înainte de înapoierea titlului către posesorul cambiei.

În cazul când trasul refuză acceptarea, cambia poate fi acceptată de indicatul la nevoie sau acceptantul prin intervenție.

2.6.2. PLATA CAMBIEI

În vederea achitării sumei de bani prevăzută în titlu, cambia trebuie prezentată la plată, prezentarea cambiei la plată trebuie să fie reală și efectivă.

Prezentarea cambiei și deci dreptul la plată îl are posesorul legitim al titlului, care poate fi beneficiarul indicat de trăgător în cambie sau giratorul.

Plata cambiei se poate cere în primul rând trasului acceptant, dar și domiciliatorului (când acesta a fost indicat în cambie) sau de la avalistul trasului.

Plata cambiei se poate cere la scadență. În cazul scadenței "la vedere", cambia trebuie prezentată pentru plată la locul și adresa indicată în titlu. Potrivit legii, locul plății este localitatea arătată în cambie sau, în lipsă, cea indicată lângă numele trasului.

Pentru ca plata cambiei să fie valabilă, ea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– plătitorul să fie capabil și să nu fi fost declarat în faliment;

– plata să se fi făcut la scadență;

– plata să se fi făcut fără fraudă sau greșeală gravă a plătitorului.

Dacă plata este făcută de trasul acceptant, care este debitorul cambial principal, această plată stinge obligația cambială a trasului, precum și obligațiile tuturor debitorilor cambiali (trăgător, girant, avalist). Aceleași afecte se produc când plata s-a efectuat de trasul neacceptant sau de domiciliator, care plătește pentru tras.

2.7. STRUCTURA BILETULUI LA ORDIN

2.7.1. CONCEPTUL ȘI DEFINIREA BILETULUI LA ORDIN

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoarea asemănător cambiei, dar între cele două titluri există și anumite deosebiri.

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.

După cum observăm, spre deosebire de cambie, care implică raporturi juridice între trei persoane, respectiv: trăgător, tras și beneficiar, biletul la ordin presupune raporturi numai între două persoane: emitentul sau sub scriitorul și beneficiarul.

2.7.2. CONDIȚIILE BILETULUI LA ORDIN

Biletul la ordin trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond obligatorii.

Condițiile de formă ale biletului la ordin:

a) Denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în lima întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

Creatorul biletului la ordin trebuie să introducă în textul titlului denumirea de "bilet la ordin".

b) Promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată

În cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obligă în mod necondiționat să plătească o sumă de bani.

Promisiunea de plată neputând comporta nici condiție suspensivă, nici condiție

rezolutorie, ceea ce ar putea afecta încrederea purtătorului în calitatea biletului la ordin. Nu se acceptă decât bilete la ordin cuprinzând formulele: "voi plăti…" sau "mă oblig să plătesc …".

c) Arătarea scadenței. Banca Națională a României și societățile bancare nu vor accepta în operațiile lor decât bilete la ordin care au indicată scadența pe fața titlului, cu excepția biletelor la ordin a căror scadență nu este arătată, acestea fiind socotite plătibile la vedere.

d) Arătare a locului unde plata trebuie făcută.

Locul sau locurile desemnate pe biletul la ordin ca loc unde plata trebuie făcută vor fi denumite adresă sau adrese.

e) Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută

Legea permite acceptarea acelor bilete la ordin în care numele tras ului este indicat prin numele și prenumele persoanei fizice. Nu se vor accepta acele bilete la ordin în alb necompletate la momentul intrării în portofoliul lor.

f) Data și locul emiterii biletului la ordin

În ceea ce privește biletele la ordin, acestea vor cuprinde mențiuni clare privind ziua, luna și anul emiterii.

Locul se determină prin arătarea localității unde a fost emis titlul; în absența unei mențiuni, locul emiterii titlului este socotit locul arătat lângă numele emitentului.

g) Semnătura emitentului

Înscrisul trebuie să poarte semnătura personală și autorizată a emitentului.

2.7.3. PRINCIPIILE PRIVITOARE LA APLICAREA GIRULUI,

A VALULUI ȘI PLAȚII ÎN STRUCTURA BILETULUI LA ORDIN

Biletului la ordin îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind cambia afară de cazurile când legea dispune altfel. Întrucât dispozițiile referitoare la gir, aval și plata cambiei au fost analizate în capitolul anterior, în acest capitol se vor prezenta numai unele precizări privind realizarea acestor operațiuni în cazul biletului la ordin.

Girul biletului la ordin este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (girator), printr-o declarație scrisă și semnată pe titlu și prin predarea titlului, toate drepturile izvorâte din acesta.

Avalul este actul juridic prin care o persoană (avalistul) se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizatorul).

Plata biletului la ordin. Deoarece în cazul biletului la ordin plata se face de către emitent (subscriitor) și nu de către o altă persoană ca în cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea prezentării biletului la ordin la acceptare. Deci, la scadență, biletul la ordin se prezintă emitentului direct pentru plată. Emitentul este astfel obligat, la scadență, să plătească suma prevăzută în titlu.

Excepție, dacă biletul la ordin are scadența la un anume timp de la vedere, posesorul titlului trebuie să prezinte emitentului biletul la ordin pentru viză într-un termen de un an de la data emiterii titlului.

Refuzul emitentului de a pune viza datată pe titlu se constată prin protest, a cărui dată servește ca punct de plecare pentru termenul de la cedare.

Neplata la scadență a sumei de bani prevăzută în biletul la ordin deschide posesorului titlului dreptul la acțiunile directe sau de regres, ca și la executarea nemijlocită a biletului la ordin.

2.8. CECUL – CA INSTRUMENT DE PLATĂ AL AGENTULUI

COMERCIAL

ASPECTELE REFERITOARE LA NOȚIUNEA DE CEC

În mod obișnuit, cecul este considerat ca făcând parte din categoria titlurilor de credit, alături de cambie și bilet la ordin. În realitate, cecul are numai funcția de instrument de plată, fiind lipsit de funcția de instrument de credit.

Includerea cecului în categoria titlurilor de credit se explică prin aceea că unele principii care guvernează cambia și biletul la ordin sunt aplicabile și cecului.

Ca instrument de plată, cecul creează posibilitatea unei persoane care are la bancă anumite fonduri, de a efectua plăți prin intermediul acestei bănci. Prin folosirea cecului, plătitorul evită plățile în numerar. Beneficiarul cecului poate să încaseze suma de bani menționată în titlu de la banca desemnată sau să gireze titlul pentru plata datoriilor sale.

Legea nr. 59/1934 asupra cecului cuprinde regulile adoptate prin convenție, cu unele completări inspirate de legea italiană a cecului.

DEFINIREA CECULUI

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul.

Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în poziție de beneficiar ("Banca Națională a României -"Reglementări privind cecul" 1994) .

PREMISELE JURIDICE PRIVIND EMITEREA CECULUI

Emiterea cecului implică existența unor premise juridice:

a) Existența disponibilului la bancă

Trăgătorul poate emite cecul numai dacă are la bancă (tras) un disponibil bănesc pentru efectuarea plății de către bancă. Acest disponibil poartă denumirea de provizion sau acoperire. el poate fi un depozit bancar al trăgătorului sau o deschidere de credit în favoarea acestuia.

Disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului și să aibă cel puțin valoarea cecului. disponibilul trebuie să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă și exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul să dispună prin cec.

Emiterea cecului fără acoperire constituie infracțiune.

b) Existența unei convenții privind emiterea cecurilor

Dreptul trăgătorului de a emite cecuri are ca temei convenția încheiată între client și bancă.

Prin convenție, banca autorizează pe client (trăgător) să tragă asupra ei cecuri,

obligându-se să efectueze din disponibil plățile, la ordinul trăgătorului.

Convenția poate fi expresă sau tacită. În temeiul ei, banca remite clientului anumite formulare tipizate, înseriate și imprimate pe o hârtie specială, care vor fi completate de către trăgător.

Emiterea de cecuri fără autorizarea băncii reprezintă infracțiune.

2.8.4. CONDIȚIILE REFERITOARE LA VALABILITATEA CECULUI

Având caracter formal, cecul trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile obligatorii prevăzute de lege.

A. Forma scrisă a cecului

Înscrisul cecului este tipărit sub forma unui formular tipizat. Banca eliberează

formularele în carnete de cecuri de 25, 50 sau 100 de file.

Emiterea cecului constă în completarea formularului de către trăgător cu mențiunile cerute de lege și semnarea înscrisului.

B. Mențiunile obligatorii ale cecului

a) Denumirea de cec este trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba

întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

b) Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani.

Ordinul de a plăti dat de trăgător, trasului, societate bancară, trebuie să fie clar, precis și necondiționat.

Pe înscris este obligatorie înscrierea sumei de plată și a monedei în care urmează să se efectueze plata.

Potrivit legii, în înscris nu poate fi menționată dobânda.

c) Numele celui care trebuie să plătească (tras)

Indicarea numelui trasului, societate bancară, este obligatorie. Lipsa acestei mențiuni duce la nulitatea cecului.

d) Locul unde plata trebuie făcută

Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va face plata. În absența unei asemenea mențiuni, locul plății va fi locul menționat lângă denumirea trasului. Dacă lângă denumirea trasului se menționează mai multe locuri, cecul este plătibil la primul loc arătat.

Dacă în înscris nu este menționat nici un asemenea loc, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul centru de activitate.

e) Data și locul emiterii cecului

Cecurile vor purta mențiuni clare privind ziua, luna și anul emiterii.

Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă și certă.

f) Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul)

Semnătura trebuie să fie scrisă de mână de către trăgător. Ea trebuie să cuprindă numele și prenumele sau firma trăgătorului.

Menționarea numelui și prenume lui beneficiarului în cec este facultativă, iar cecul nu cuprinde scadența obligației de plată, deoarece cecul este plătibil "la vedere", adică la prezentarea titlului.

GIRUL CECULUI

Întrucât cecul este un titlu plătibil "la vedere", beneficiarul cere imediat plata. Dar, beneficiarul poate și să transmită titlul către altă persoană.

a). Transmiterea cecului la ordin.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau Iară clauză expresă, "la ordin", este transmisibil prin gir. Deci, dacă în înscris trăgătorul l-a desemnat pe beneficiar, cecul va putea fi transmis prin gir, indiferent dacă există sau nu o mențiune expresă "la ordin".

Girul poate fi făcut chiar în interesul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. El trebuie să fie necondiționat și integral. Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaus al acestuia și trebuie să fie semnat de girant.

Transmiterea cecului la purtător

Cecul poate fi stipulat plătibil la purtător. El este socotit la purtător și în cazul când s-a prevăzut că este plătibil unei persoane cu mențiune a "sau la purtător", precum și în cazul când cecul nu îl menționează pe beneficiar.

Cecul la purtător se transmite prin simpla tradițiune a titlului.

Transmiterea cecului nominativ

Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului, precum și mențiunea "nu la ordin" ori o expresie echivalentă. Un atare cec se transmite prin cesiune.

AVALUL CECULUI

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval. Garanția poate fi pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din suma menționată în titlu.

Avalul poate fim dat de o terță persoană sau chiar de un semnatar al cecului. Nu se admite însă avalul din partea trasului, adică a băncii care urmează să efectueze plata.

Avalul se dă pe un cec sau pe adaus. El se exprimă în cuvintele "pentru aval" sau prin expresii echivalente. A valul trebuie să fie semnat de avalist.

În mențiunea avalului trebuie să se arate pentru cine este dat. În lipsa unei atare mențiuni, avalul se socotește dat pentru trăgător.

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

2.8.7. PLATA CECULUI

Cecul este plătibil numai la vedere sau la prezentare, orice mențiune contrară fiind considerată ca nescrisă. Deci, plata cecului se face la prezentarea de către posesor a cecului la tras (bancă pentru plată).

Legea stabilește termene scurte pentru prezentarea la plată a cecului emis și plătibil în România: 8 zile – dacă este plătibil chiar în localitatea unde a fost emis, 15 zile – în cazul în care cecul este plătibil în altă localitate.

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa, în termen de 70 de zile.

Pentru a face o plată valabilă, trasul este obligat să verifice îndeplinirea condițiilor de formă ale cecului.

Plata efectuată de trai poate fi integrală sau parțială, posesorul cecului neputând refuza o plată parțială.

În urma plății titlului, trasul poate cere ca cecul să-i fie predat cu mențiunea "achitat" de către posesor. În caz de plată parțială, trasul poate cere să se facă pe cec mențiune de această plată și să i se dea o chitanță.

Prin plata cecului, toți obligații (semnatarii) cecului sunt liberați.

De reținut aspectul că, în funcție de categoria cecului, plata poate fi făcută fie în numerar, fie în cont, iar banca (tras) în momentul achitării este obligată să verifice regularitatea succesiunii giranților, însă nu și autenticitatea semnăturilor giranților.

2.8.8. PRINCIPALELE TIPURI DE CECURI

Legea care reglementează cecul menționează mai multe tipuri de cecuri: cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil, cecul de călătorie și cecul circular.

a) Cecul barat

Trăgătorul sau posesorul cecului poate să-l bareze prin două linii paralele puse pe fața cecului.

Bararea poate fi:

– generală: dacă între cele două linii nu se face nici o arătare sau se face mențiunea "bancher" sau un alt termen echivalent;

– specială: dacă numele unui bancher se înscrie între cele două linii.

b) Cecul plătibil în cont

Trăgătorul sau posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, înserând transversal pe fața cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai pentru virament" sau altă expresie echivalentă.

În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operație de scripte. Operația de scripte echivalează cu plata.

c) Cecul netransmisibil

Înscrisul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plătit decât primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul său curent.

Primitorul nu poate gira cecul decât unui bancher pentru încasare; bancherul nu-l poate gira mai departe.

Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de bancher, la cererea clientului.

d) Cecul de călătorie

În cazul acestui înscris, trăgătorul poate subordona plata cecului existenței pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului.

e) Cecul circular

Acest cec este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare dintre locurile arătate de emitent.

Cecul circular trebuie să cuprindă următoarele mențiuni: denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului, promisiunea necondiționată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani; numele și prenumele primitorului; arătare a datei și locului emiterii cecului; semnătura emitentului.

CAP. III PREZENTAREA OPERAȚIUNILOR PRIVIND

CONTABILITATEA EFECTELOR COMERCIALE

3.1. FUNCȚIUNEA CONTURILOR UTILIZATE PENTRU EVIDENȚA

EFECTELOR COMERCIALE

Funcția principală a efectelor comerciale este aceea de a facilita vânzările pe credit în cadrul relațiilor comerciale, funcție foarte importantă în condițiile lipsei de capital și a disponibilităților imediate de plată.

În gestiunea unităților patrimoniale, efectele comerciale pot interveni:

– fie în relațiile cu furnizorii, pentru stingerea obligațiilor față de aceștia generate de bunurile sau prestațiile primite, prin emiterea sau acceptarea în calitate de tras a unor efecte comerciale;

– fie în relațiile cu clienții, la livrările de mărfuri, produse sau servicii, unde în schimbul drepturilor de creanță se pot primi, în calitate de beneficiar, diferite efecte comerciale. Acestea sunt păstrate în portofoliul de valori până la scadență, când sunt depuse spre încasare, sau pot fi utilizate și înaintea termenului scadent pentru efectuarea unor plăți, sau pentru obținerea de lichidități prin scontarea lor.

Ele îndeplinesc astfel funcția de credit comercial, pe intervalul de la primirea (acceptarea) lor până la decontare.

O altă funcție este funcția de instrument de trezorerie, efectele de comerț fiind folosite ca mijloc de plată sau compensare, pe intervalul de la depunerea spre încasare, respectiv scontare, până la încasarea lor efectivă.

Datorită celor două funcții ale efectelor comerciale, funcția de credit comercial, în relațiile cu terții și funcția de trezorerie, respectiv potențialul efectelor comerciale din portofoliul de valori, de a se converti în mijloace de trezorerie (în lichidități), pentru contabilitatea efectelor comerciale sunt create conturi atât în clasa conturilor de terți, cât și în clasa conturilor de trezorerie.

Funcția de credit comercial

Credit comercial preluat (obligații):

Contul 403 "Efecte de plătit"

Contul "405" Efecte de plătit pentru imobilizări Credit comercial acordat (creanțe):

Contul 413 "Efecte de primit"

Funcția de trezorerie

Contul 5112 "Cecuri de încasat"

Contul 5113 "Efecte de încasat"

Contul 5114 "Efecte remise spre scontare"

Prin aceste conturi se realizează evidența operațiilor de creare a efectelor comerciale, circulația acestora (andosare, scontare) și cele de încasare a lor.

CONTUL 403 "EFECTE DE PLĂTIT"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale.

Contul 403 "Efecte de plătit" este un cont de pasiv.

A. Operațiuni de creditare a contului 403

a) valoarea acceptată a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise:

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit

b) diferențele nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului, aferente datoriilor față de furnizorii externi, exprimate în devize, ce urmează a se deconta pe bază de efecte comerciale (în negru):

476 Diferențe de conversie – activ = 403 Efecte de plătit

c) reluarea diferențelor nefavorabile la începutul exercițiului financiar următor (în roșu)

476 Diferențe de conversie – activ = 403 Efecte de plătit

B. Operațiuni de debitare a contului 403

a) diferențele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize:

403 Efecte de plătit = 765 Venituri din diferențe de curs valutar

b) diferențe de curs valutar favorabile aferente efectelor de plată în valută, neachitate la închiderea exercițiului (în negru):

403 Efecte de plătit = 477 Diferențe de conversie – pasiv

c) diferențe de curs valutar favorabile aferente efectelor de plată în valută, neachitate la reluarea lor la începutul exercițiului următor (în roșu):

403 Efecte de plătit = 477 Diferențe de conversie – pasiv

d) plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale:

403 Efecte de plătit = %

5121 Conturi la bănci în lei

5124 Conturi la bănci în devize

e) diferențe favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize:

403 Efecte de plătit = 765 Venituri din diferențe de curs valutar

CONTUL 405 "EFECTE DE PLĂTIT PENTRU IMOBILIZĂRI"

Conținutul și funcția acestui cont se aseamănă cu cea contului 403 "Efecte de plătit", cu mențiunea că se folosește de cumpărătorii de imobilizări atunci când datoriile către furnizorii de imobilizări se achită prin efecte comerciale.

Așadar, singura diferență față de contul 403 "Efecte de plătit" este că acest cont 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" se creditează cu valoarea acceptată a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise prin debitul contului 404 "Furnizori de imobilizări" și anume:

404 Furnizori de imobilizări = 405 Efecte de plătit pentru imobilizări

CONTUL 413 "EFECTE DE PRIMIT"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de creanță stabilite pe bază de efecte comerciale.

Contul 413 "Efecte de primit" este un cont de activ.

A. Operațiuni de debitare a contului 413

a) sumele datorate de clienți reprezentând valoarea efectelor comerciale, acceptate:

413 Efecte de primit = 411 Clienți

b) diferențe favorabile de curs valutar aferente creanțelor datorate de clienții externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exercițiului (în negru):

413 Efecte de primit = 477 Diferențe de conversie – pasiv

c) reluarea diferențelor favorabile de curs valutar, la începutul exercițiului următor (în roșu)

413 Efecte de primit = 477 Diferențe de conversie – pasiv

B. Operațiuni de creditare a contului 413

a) diferențe nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor datorate de clienții externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exercițiului (în negru):

476 Diferențe de conversie – activ = 413 Efecte de primit

b) reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar, la începutul exercițiului următor (în roșu)

476 Diferențe de conversie – activ = 413 Efecte de primit

c) efecte comerciale primite de la clienți:

% = 413 Efecte de primit

5112 Cecuri de încasat

5113 Efecte de încasat

d) efecte comerciale remise spre scontare:

5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit

e) încasarea efectelor comerciale, considerate efecte de primit, prin bancă

% = 413 Efecte de primit

5121 Cecuri la bănci în lei

5124 Cecuri la bănci în devize

CONTUL 5112 "CECURI DE ÎNCASAT"

După conținutul economic, acest cont este un cont de plasamente și active bănești, iar după funcția contabilă este un cont de activ.

Contul 5112 se debitează cu sumele reprezentând valoarea cecurilor de decontare depuse la bănci pentru a fi încasate și se creditează cu sumele reprezentând cecurile încasate prin bănci.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cecuri lor depuse spre încasare la bancă, dar încă neîncasate.

Contul se poate dezvolta în analitic pe clienți de la care s-au primit cecuri depuse spre încasare.

A. Operațiuni de debitare a contului 5112

– cecuri cu și rară limită de sumă, primite de la clienți și depuse la bancă spre încasare:

5112 Cecuri de încasat = 411 Clienți

B. Operațiuni de creditare a contului 5112

a) încasarea cecurilor prin conturile bancare deschise în lei:

5121 Conturi la bănci în lei = 5112 Cecuri de încasat

b) încasarea cecurilor prin conturile bancare deschise în valută:

5124 Conturi la bănci în devize = 5112 Cecuri de încasat

CONTUL 5113 "EFECTE DE ÎNCASAT"

După conținutul economic, acest cont este un cont de plasamente și active bănești, iar după funcția contabilă este un cont de activ. Contul 5113 se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la bănci și se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bănci. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci, dar încă neîncasate.

Contul se poate dezvolta în analitic pe efecte comerciale depuse spre încasare:

A. Operațiunea de debitare a contului 5113

– valoarea efectelor comerciale depuse la bancă spre încasare:

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit

B. Operațiuni de creditare a contului 5113

a) sumele încasate în lei prin decontarea efectelor comerciale depuse spre încasare:

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat

b) sumele încasate în devize prin decontarea efectelor comerciale depuse spre încasare:

5124 Conturi la bănci în devize = 5113 Efecte de încasat

CONTUL 5114 "EFECTE REMISE SPRE SCONTARE"

În situația în care posesorul efectului de comerț, care poate fi furnizorul de bunuri și servicii, are nevoie de bani înaintea termenului de scadență, el poate depune efectul de comerț, la o bancă specializată pentru scontare.

În urma scontării, unitate a este creditată de bancă la valoarea efectului de comerț, mai

puțin dobânda socotită din momentul scontării până la scadență.

Creditul bancar se lichidează la scadența efectului comercial, când banca încasează de la

debitor suma înscrisă în el.

Dobânda se consideră o cheltuială financiară privind sconturile acordate.

După conținutul economic, contul 5114 este în cont de plasament și active bănești, iar după funcția contabilă este un cont de activ.

Contul se debitează cu valoarea efectelor comerciale, mai puțin taxa scontului, depuse spre scontare la bănci și se creditează cu sumele încasate din efectele remise spre scontare. Soldul debitor al contului reprezintă contravaloarea efectelor comerciale depuse spre scontare, neîncasate până la data respectivă.

Contul se poate dezvolta în analitice deschise pe efecte comerciale remise spre scontare.

A. Operațiunea de debitare a contului 5114

– valoarea efectelor comerciale mai puțin taxa de scont, depuse spre scontare:

5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit

B. Operațiuni de creditare a contului 5114

a) sumele încasate în lei din efectele remise spre scontare:

5121 Conturi la bănci în lei = 5114 Efecte remise spre scontare

b) sumele încasate în devize din efectele comerciale remise spre scontare:

5124 Conturi la bănci în devize = 5114 Efecte remise spre scontare

EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A CIRCULAȚIEI ȘI DECONTĂRII CAMBIEI

3.l.l.l. EMITEREA CAMBIEI ÎN VARIANTA CU TREI PERSOANE

a) Furnizorul "A" livrează mărfuri clientului "B"

– în contabilitatea furnizorului A""

411 Clienți (B) = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 TVA colectat

– în contabilitatea clientului "B"

% = 40l Furnizori (A)

371 Mărfuri

4426 TVA deductibil

b) Societatea comercială "A" are o datorie față de un furnizor al său, societatea comercială "C", de la care obține un credit comercial la mărfurile primite de la acesta acoperit cu o cambie emisă și trasă asupra clientului societății comerciale "B ", pentru suma reprezentând mărfurile livrate acestui a plus o dobândă, cambie a cărei beneficiar este societatea comercială "C". Cambia este acceptată de tras (B) și predată beneficiarului (C).

– în contabilitatea furnizorului "A"

401 Furnizori (C) = 411 Clienți (B)

– în contabilitatea clientului "B"

% = 403 Efecte de plătit (C)

401 Furnizori (A)

666 Cheltuielile privind dobânzile

– în contabilitatea beneficiarului cambiei (furnizorului lui "A")

413 Efecte de primit (B)= %

411 Clienți (A)

766 Venituri din dobânzi

3.1.1.2. EMITEREA CAMBIEI ÎN VARIANTA CU DOUĂ PERSOANE

a) Furnizorul "A" livrează mărfuri clientului "B"

– în contabilitatea furnizorului "A"

411 Clienți (B) = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 TVA colectat

– în contabilitatea clientului "B"

% = 401 Furnizori (A)

371 Mărfuri

4426 TVA deductibil

b) S-a convenit ca furnizorul să acorde clientului un credit comercial pentru mărfurile livrate, pentru care societatea comercială " A" emite o cambie reprezentând contravaloarea facturii + dobânda, acceptată de societatea comercială "B", în calitate de tras, beneficiarul cambiei fiind trăgătorul "A".

– în contabilitatea clientului "B"

% = 403 Efecte de plătit (B)

401 Furnizori (A)

666 Cheltuielile privind dobânzile

– în contabilitatea furnizorului "A"

413 Efecte de primit(B)= %

411 Clienți (A)

766 Venituri din dobânzi

b) La scadență, cambia se depune la bancă, spre încasare

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit (B)

c) Încasarea contravalorii cambiei, prin contul curent de la bancă

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat

– în contabilitatea clientului "B"

403 Efecte de plată = 5121 Conturi la bănci în lei

3.1.2. EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A ANDOSĂRII

EFECTELOR COMERCIALE

Andosarea unui efect comercial sau transmiterea lui prin gir reprezintă transferarea în favoarea unei terțe persoane (creditor), a dreptului de creanță deținut la beneficiar al acelui efect pentru decontarea completă sau parțială a unor obligații (datorii).

Operația de andosare se reflectă în contabilitate astfel:

– în contabilitatea clientului (andosantul):;

% = 413 Efecte de primit

401 Furnizori

666 Cheltuieli privind dobânzile

– în contabilitatea furnizorului (andosatul):

413 Efecte de primit = %

413 Clienți

766 Venituri din dobânzi

Andosantul cambiei este solidar, prin garanție, la plata cambiei la scadență.

Angajamentul dat prin andosare se înregistrează în contul din afara bilanțului 8001 "Giruri și garanții acordate".

3.1.3. EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A SCONTĂRII

EFECTELOR COMERCIALE

Scontarea unui efect comercial reprezintă remiterea acestuia la bancă pentru a fi încasat înainte de scadență.

La efectuarea acestei operații, banca va reține un comision numit scont.

a) Predarea la bancă a cambiei scontate:

% = 413 Efecte de primit

5114 Efecte remise spre scontare

667 Cheltuieli privind sconturile acordate

b) Încasarea contravalorii efectelor remise spre scontare.

5121 Conturi la bănci în lei = 5114 Efecte remise spre scontare

3.1.4. EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A EFECTELOR

COMERCIALE ÎN DIFICULTATE DE DECONTARE

Dificultățile în decontarea efectelor comerciale pot surveni înainte de scadență sau la scadență.

1. ÎNAINTE DE SCADENȚĂ

A. Efectul este deținut de trăgător, în urma acordului este anulat primul efect comercial și se emite un efect comercial nou.

A1. Contabilitatea furnizorului:

– anularea vechiului efect (în roșu):

413 Efecte de primit = %

411 Clienți

766 Venituri din dobânzi

– înregistrarea noului efect

413 Efecte de primit = %

411 Clienți

766 Venituri din dobânzi

A2. Contabilitatea clientului:

– anularea vechiului efect (în roșu):

% = 403 Efecte de plătit

401 Furnizori

666 Cheltuieli privind dobânzile

– înregistrarea noului efect

% = 403 Efecte de plătit

401 Furnizori

666 Cheltuieli privind dobânzile

B. Efectul comercial nu 'poate fi recuperat, fiind negociat, caz în care reglementarea poate fi făcută prin avansarea de către trăgător a sumei de bani necesare trasului cu care să onoreze efectul comercial și apoi este creat un nou efect comercial.

Efectul comercial este negociat

Trasul anunță (trăgătorul cambiei) că nu poate plăti la scadență contravaloarea cambiei beneficiarului.

Trăgătorul acceptă să avanseze suma către tras pentru a achita cambia la scadență și pentru acoperirea acestei sume avansate emite o nouă cambie pentru o sumă mai mare (care include și dobândă) asupra trasului, beneficiar al acestei noi cambii fiind însuși trăgătorul.

Contabilitatea trăgătorului

– avansarea banilor pentru onorarea de către tras a cambiei

461 Debitori diverși = 5121 Conturi la bănci în lei

– înregistrarea cambiei noi:

413 Efecte de primit = %

461 Debitori diverși

766 Venituri din dobânzi

Contabilitatea trasului

– încasarea sumei de bani avansată de S.C. "ARĂDEANUL"

5121 Conturi la bănci în lei = 462 Creditori diverși

– plata cambiei către beneficiar:

413 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei

– înregistrarea noului efect:

% = 403 Efecte de plătit

462 Creditori diverși

666 Cheltuieli privind dobânzile

2. LA SCADENȚĂ

La scadență, constatarea refuzului la plată a unui efect comercial poate fi făcută de către:

A) trăgător, la prezentarea efectului pentru încasarea la scadență;

B) terțul andosat, când mobilizează efectul pentru încasare.

A) Înregistrarea efectului când este prezentat de către trăgător:

Contabilitatea trăgătorului (furnizor)

– anularea efectului refuzat la plată de client (trasul) și înregistrarea cheltuielilor cu demersurile pentru încasarea efectului.

411 Clienți = %

413 Efecte de primit

5311 Casa în lei

– se constituie un provizion pentru deprecierea creanței

6841 Cheltuieli de exploatare privind = 491 Provizioane pentru

provizioanele pentru deprecierea deprecierea creanțelor-clienți

activelor circulante

Contabilitatea trasului

– efectul comercial poate să rămână în continuare înregistrat în contul 403 "Efecte de plătit", sau constatându-se starea de refuz să se opereze:

413 Efecte de plătit = 401 Furnizori

B) Înregistrarea efectului atunci când este prezentat la încasarea de către andosit

În caz de neplată, ultimul beneficiar (andositul) se întoarce împotriva andosantului pentru a reclama reglementarea încasării efectelor, a cărui valoare nominală este mărită cu cheltuielile de urmărire a încasării.

La scadență, clientul (trasul) nu plătește efectul comercial.

Al doilea beneficiar se întoarce contra andosantului, reclamându-i valoarea efectului și cheltuieli pentru neplată.

Contabilitatea celui de-al doilea beneficiar:

411 Clienți = %

413 Efecte de primit

5311 Casa în lei

Contabilitatea primului beneficiar:

411 Clienți = 401 Furnizori

3.2. REFLECTAREA CONTABILITĂȚII EFECTELOR COMERCIALE ÎN PRACTICA PRIN INTERMEDIUL SOCIETĂȚII S.C. "ARĂDEANUL" S.A.

3..2.1. SCURTA PREZENTARE A SOCIETĂȚII COMERCIALE

3.2.1.1. STATUTUL SOCIETĂȚII

Art. 1. Denumirea societății: ARĂDEANUL S.A.

Art.2. Societatea comercială ARĂDEANUL S.A. este o societate pe acțiuni care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația românească, cu clauzele statutului și contractului de societate.

Art. 3. Obiectul de activitate al societății:

S.C. ARĂDEANUL are ca obiect de activitate:

– producerea, industrializarea și comercializarea produselor agrozootehnice;

– prestări servicii;

– import – export;

– alimentație publică;

– desfacerea cu amănuntul și cu ridicata de produse alimentare, nealimentare și

industriale.

Art. 4. Sediul societății este în Arad, str. Gloriei nr. 42. Sediul va putea fi schimbat în alt loc din România prin hotărâre A.G.A. În funcție de necesitate va putea deschide filiale, sucursale, birouri, agenții în orice localitate din România sau în străinătate proprii sau în participare cu alți parteneri cu respectarea reglementărilor în vigoare.

3.2.1.2. CAPITALUL SOCIAL

Capitalul este constituit din aportul comun al asociaților, este în sumă de 100.000.000 lei numerar, după cum ne este reflectat și în bilanțul societății la 31.12.2000.

3.2.1.3. CONSTITUIREA SOCIETĂȚII

Societatea comercială se constituie la 1.01.2000 prin contractul de societate încheiat între asociați (acționari).

Societatea este persoană juridică din ziua înregistrării la Registrul Comerțului de la Camera de comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad.

3.2.1.5. PIAȚA ȘI COMERCIALIZAREA

În ultima vreme, societatea s-a confruntat cu greutățile specifice acestei perioade de tranziție: creșterea prețurilor de aprovizionare, blocajul financiar, dobânzi ridicate etc., cu consecințe negative asupra situației financiare a societății, respectiv asupra nivelului lichidităților necesare, atât pentru continuarea procesului productiv, cât și pentru efectuarea de investiții.

Pentru produsele societății cererea pe piața internă este mai mare decât posibilitățile de producție ale societăți, problema fiind asigurarea unor prețuri de desfacere care să acopere cheltuielile de producție.

La produsele agricole, valorificarea se face numai pe piața internă, prin intermediul societăților comerciale: S.C. "UTIL-COM" S.A. și S.C."AGRICOM"S.A., cel mai important partener fiind S.C. "AGRICOM" S.A.

3.2.2. EVIDENȚIEREA CONTABILĂ A EFECTELOR COMERCIALE ÎN CONTABILITATEA SOCIETĂȚII S.C. "ARĂDEANUL" S.A.

Contabilitatea S.C. "ARĂDEANUL" S.A.

Operația 1:

– S.C. ARĂDEANUL S.A. achiziționează mobilier de la societatea S.C. AGRIROM S.A., în valoare de 30.000.000 lei + TV A 19%, prin emiterea unui efect comercial:

% = 404 Furnizori de imobilizări 35.700.000

2126 Animale de muncă 30.000.000

4426 TV A deductibilă 5.700.000

Operația 2:

– se acceptă efectul comercial emis de S.C. ARĂDEANUL S.A., al cărui beneficiar

este S.C. AGRIROM S.A.

404 Furnizori de imobilizări = 403 Efecte de plătit 35.700.000

Operația 3:

– se plătește prin bancă contrava1oarea efectului cedat în favoarea furnizorului

S.C. AGRIROM S.A.

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 35.700.000

Operația 4:

– S.C.. ARĂDEANUL S.A.. mai achiziționează materii prime de la același furnizor, în

valoare de 15..000..000 lei + TV A 19%, prin emiterea unui efect comercial:

%= 401 Furnizori 17.850..000

300 Materii prime 15.000.000

4426 TV A deductibilă 285.000

Operația 5:

– are loc acceptarea efectului comercial

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 17.850.000

1

Operația 6:

– se face plata prin bancă a efectului comercial

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 17.850.000

Operația 7:

– totodată, se achiziționează materiale consumabile, în valoare de 3 milioane lei +

TV A 19% prin emiterea altui efect comercial

% = 401 Furnizori 3.570.000

301 Materiale consumabile 3.000.000

4426 TV A deductibilă 570..000

Operația 8:

– are loc acceptarea efectului comercial

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 3.570.000

Operația 9:

– se face plata prin bancă a efectului comercial

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 3.570..000

Operația 10:

– se calculează amortizarea liniară a mobilierului timp de 5 ani

30.000.000 lei: 5 ani = 6.000.000 (primul an)

– se înregistrarea amortizarea primului an

6811 Cheltuieli de = 281 Amortizarea 6.000.000

exploatare privind amortizarea imobilizărilor

imobilizărilor corporale

Operația 11:

– se amortizează și cheltuielile de constituire

6811 Cheltuieli de= 2801 Amortizarea 5.630.511

exploatare privind amortizarea cheltuielilor de

imobilizărilor constituire

Operația 12:

– se achiziționează obiecte de inventar de la S.C. AGRICOM S.A. în valoare de

7.000.000 lei + TV A 19%

% = 401 Furnizori 8.330.000

321 Obiecte de inventar 7.000.000

4426 TVA deductibilă 1.330.000

Operația 13:

– se dau în consum materiile prime

600 Cheltuieli cu materii prime = 300 Materii prime 1.500.000

Operația 14:

– se dau în folosință imprimate

6018 Cheltuieli privind alte = 3018 Alte materiale 591.500

materiale consumabile consumabile

Operația 15:

– se dau în consum materialele consumabile

601 Cheltuieli cu = 301 Materiale 3.000.000

materiale consumabile consumabile

Operația 16:

– se înregistrează uzura obiectelor de inventar

602 Cheltuieli privind = 322 Uzura obiectelor 7.000.000

obiectele de inventar de inventar

Operația 17:

– se înregistrează uzura obiectelor de inventar

602 Cheltuieli privind = 322 Uzura obiectelor 1.197.227

obiectele de inventar de inventar

Operația 18:

– se dau spre vânzare societății comerciale S.C. UTIL.COM S.A., produse finite în

valoare de 15.000.000 lei + TVA 19%, urmând ca S.C. UTIL-COM S.A. să fie încasat cu un efect comercial

411 Clienți = % 17.850.000

701 Venituri din vânzarea produselor finite 15.000.000

4427 TVA colectată 2.850.000

Operația 19:

– se dau spre vânzare aceleiași societăți produse finite în valoare de 20.000.000 lei +

TVA 19%, prin emiterea unui efect comercial

411 Clienți = % 23.800.000

701 Venituri din vânzarea produselor finite 20.000.000

4427 TV A colectată 3.800.000

Operația 20:

– se acceptă efectul comercial de la S.C. UTIL-COM S.A., prin negocierea unei

dobânzi de 1.100.000 lei

413 Efecte de primit = % 18.950.000

411 Clienți 17.850.000

767 Venituri din sconturi obținute 1.100.000

Operația 21:

– se acceptă efectul comercial de la S.C. UTIL-COM S.A., prin negocierea unei

dobânzi de 1.100.000 lei

413 Efecte de primit = % 24.900.000

41] Clienți 23.800.000

767 Venituri din sconturi obținute 1.100.000

Operația 22:

– se depune la scadență cambia la bancă spre încasare

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit 18.950.000

Operația 23:

– se încasează cambia în contul curent de la bancă

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 18.950.000

Operația 24:

– se achiziționează de la S.C. AGRICOM S.A. mărfuri în valoare de 16.000.000 lei +

TV A 19% și se negociază plata acestor mărfuri prin acceptarea unui efect comercial la o scadență convenită

% = 401 Furnizori 19.040.000

371 Mărfuri 16.000.000

4426 TVA deductibilă 3.040.000

Operația 25:

– se achită furnizorul S.C. AGRICOM S.A. prin emiterea unui efect comercial cu o

dobândă de 1.960.000 lei

% = 403 Efecte de plătit 21.000.000

401 Furnizori 19.040.000

667 Cheltuieli privind

sconturile acordate 1.960.000

Operația 26

– datorită imposibilității de plată a S.C. UTIL-COM S.A. (lipsa disponibilului în

bancă), se acceptă un nou efect comercial. Se anulează primul efect

413 Efecte de primit = % 18.950.000

411 Clienți 17.850.000

767 Venituri din sconturi obținute 1.100.000

Operația 27

– acceptarea noului efect comercial cu o dobândă de 7.650.000 lei

413 Efecte de primit = % 25.500.000

411 Clienți 17.850.000

767 Venituri din sconturi obținute 7.650.000

Operația 28

– se depune spre încasare la bancă

5113 Efecte de încasat = 314 Efecte de primit 25.500.000

Operația 29

– se încasează efectul comercial

5121 Conturi la bănci În lei = 5113 Efecte de încasat 25.500.000

Operația 30:

– se plătește prin bancă contravaloarea efectului cedat în favoarea furnizorului S. C.

AGRIROM S.A.

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 21.000.000

La sfârșitul exercițiului se închid conturile de TVA, venituri și cheltuieli

Operația 31:

Închiderea TVA-ului

4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă 6.650.000

4424 TVA de recuperat = 4426 TVA deductibilă 4.275.000

Operația 32:

Închiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit și pierdere: % 26.879.238

600 Cheltuieli cu materiale

prime 1.500.000

601 Cheltuieli cu materiale

consumabile 3.000.000

602 Cheltuieli privind obiectele

de inventar 8.197.227

667 Cheltuieli privind

sconturile acordate 1.960.000

6811 Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea

imobilizărilor 11.630.511

6018 Cheltuieli privind alte

materiale consumabile 591.500

Operația 33:

Închiderea conturilor de venituri

% = 121 Profit și pierdere 43.750.000

701 Venituri din

vânzarea produselor finite 35.000.000

767 Venituri din sconturi

obținute 8.750.000

CAP.IV. CONCLUZII FINALE

Efectele de comerț sunt înscrisuri prin care o persoană, numită debitor, are obligația de a da sau a face ceva unei alte persoane numită creditor, la o anumită dată convenită, numită scadență.

Între instrumentele de decontare pentru operațiunile de trezorerie, efectele comerciale vor trebui să intervină tot mai mult, datorită funcției lor de a facilita vânzările pe credit, funcție foarte importantă în condițiile lipse; de capital și a disponibilităților imediate pentru efectuarea plăților.

La ora actuală, cambia și biletul la ordin sunt utilizate într-o măsură foarte mică de către agenții economici din țara noastră, datorită faptului că, pentru a putea fi utilizate aceste instrumente de plată, sunt necesare anumite condiții economice, condiții care să constrângă, să stimuleze agenții economici să folosească în cadrul plăților fără numerar aceste instrumente.

Gradul de utilizare al instrumentelor de plată de către agenții economici înclină foarte mult în favoarea ordinului de plată, acesta fiind cel mai sigur instrument de plată, datorită faptului că plătitorul nu poate face dovada efectuării plății decât în cazul unui sold creditor al

contului care să acopere suma înscrisă pe ordin și în urma prezentării către beneficiar a exemplarului verde din ordinul de plată ștampilat și semnat de către referentul la ghișeu al unității bancare unde a fost prezentat ordinul de plată și care atestă efectuarea plății. Cecul prezintă un grad de nesiguranță, mai mare datorită faptului că plătitorul poate efectua o plată către beneficiar cu ajutorul unui cec și în cazul unui sold al contului care să nu acopere suma înscrisă pe el, deși această neacoperire a cecului atrage penalități reglementate prin lege, în dauna trăgătorul ui.

Creditul comercial este deci creditul pe care și-l acordă direct agenții economici participanți la relațiile contractuale, fără intervenția vreunei verigi intermediare. Creditul este acordat, deci, de către furnizor cumpărătorului, pe perioada dintre livrarea mărfurilor și până la încasarea contravalorii acestora.

Acordarea unui credit comercial implică totuși o serie de neajunsuri pentru furnizor, deoarece acordarea acestui tip de credit financiar presupune un efort din partea lui, așa încât pe perioada cât a acordat împrumutul el este nevoit să se refinanțeze de la bancă și, implicit, să plătească dobândă. Aproape toate întreprinderile care acordă credite comerciale, la rândul lor sunt debitor în relațiile cu alte întreprinderi, așa încât pasivele în bilanț la contul "Furnizori" tind să se echilibreze cu activele din bilanț existente la conturile "Clienți".

La încheierea unui contract trebuie să existe cel puțin două părți, condițiile creditului comercial negociindu-se între furnizor și client. Aceste condiții sunt influențate în general de situația economică a furnizorului și anume: poziția pe care o ocupă pe piață, produsele pe care le desface și, nu în ultimul rând, situația financiară.

Creditul comercial prezintă însă unele avantaje, dar și unele dezavantaje.

Avantajele creditului comercial constau în faptul că beneficiarul se poate folosi de mărfuri (produse) fără a plăti, acest credit reprezentând sursă de capital circulant, iar în ceea ce privește furnizorul, își reduce cheltuielile de depozitare odată cu livrarea mărfii în schimbul permisiunii plății.

Dezavantajele creditului comercial își au sursa în așa numitul blocaj financiar,

principalul neajuns cu care se confruntă economia țării noastre și care apare tot mai des, Acest blocaj financiar capătă proporții din ce în ce mai mari în întreaga lume și aceasta afectează buna funcționare a economiei, prin întârzierea plății furnizori lor de către clienți.

Orice fel de întârziere a plăților din partea clienților creează dificultăți serioase

furnizorilor, care por fi aduși în pragul falimentului.

În condițiile unui volum mereu crescând de necesități, ceea ce implică totodată un volum mai mare de angajamente de plată și lichidarea acestora, moneda, valuta și aurul nu mai pot face față.

Astfel, efectele de comerț ocupă un rol din ce în ce mai important în economie, atât internă, cât și externă.

ANEXA 1

CARTEA MARE

121

2801

300

3018

322

2126

281

301

321

322

403

411

4424

4427

404

413

4426

5113

5121

601

602

6811

767

600

6018

667

701

5113

ANEXA 2

BALANȚA DE VERIFICARE

CONTABILITATEA EFECTELOR COMERCIALE

CONTABILITATEA EFECTELOR COMERCIALE

ANEXA 3

JURNAL PENTRU VÂNZĂRI

ANEXA 4

JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

ANEXA 5

REGISTRU JURNAL

Nr. pagina 2

Nr. pagina 3

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Gorbănescu, Emilian -"Manualul expertului contabil și al contabilului

Drehuță, Vasile Darie, Dr. Vasile autorizat"

Pătruț, Drd. Aristița Rotilă

2. Epuran M., BăIăiță V., Grosu C. -"Contabilitatea financiară în noul sistem contabil",

Editura de Vest, Timișoara, 1996

3. Feleagă N., Ionașcu 1. -"Contabilitatea financiară", Editura Economică, 1996

4. Mateș D. -"Contabilitatea și fiscalitatea", Editura Ivan Krasko,

1997

5. Banca Națională a României -"Reglementări privind Cambia și Biletul la Ordin",

1994

6. Banca Națională a României -"Reglementări privind Cecul", 1994

7. Legislație Cambială: -"Cambia", "Biletul la ordin", "Cecul", "Comentarii",

1994

8. Ministerul Finanțelor -"Sistemul contabil al agenților economici, 1994