. Contabilitatea Deprecierii Activelor Imobilizate (s.c. Xyz S.r.l.)

ARGUMENT

Deprecierea apare ca un efect al factorilor naturali si morali care duc la pierderea din valoarea initiala a activelor unor intreprinderi.

De aceea pentru buna functionare si desfasurare a activitatilor unei intreprinderi trebuie sa se inregistreze in contabilitate.

Deprecierea imobilizarilor este un proces de deteriorare care dupa modul de manifestare poate fi : fie o depreciere reversibila fie o depreciere ireversibila, lucrarea prezentata in continuare cu tema : deprecierea activelor imobilizate, trateaza teoretic si metodologic deprecierea activelor imobilizate sub cele doua forme ale ei.

Amortizarea este o problema tipica de fiscalitate, gasindu-si expresia atat in regimurile de amortizare opozabile societatilor comerciale, cat si in gradul de deductibilitate al amortizarii la determinarea profitului impozabil. O asemenea situatie se explica atat prin norme la care trebuie sa se alinieze toti agentii economici, cat si prin metodele de amortizare reglementat la noi este dominat de interesul fiscal si mai putin de interesul mentinerii capacitatii de finantare a capitalului. Cunoscandu-se ca amortizarea formeaza sursele de baza ale capacitatii de finantare pentru acoperirea valorii activelor imobilizate in mijloacele fixe si dezvoltarea capacitatii pentru obtinerea de profit, sistemul de amortizare corijat prin intermediul duratelor de utilizare, limitelor de amortizare si gradul de deductibilitate, este in favoarea cresterii masei profitului impozabil si in detrimentul amortizarii.

Pornind de la aceasta realitate, constatam ca metoda amortizarii liniare duce la determinarea amortizarii economice.

Lucrarea este structurata in 3 capitole :

Primul capitol contine prezentarea generala a societatii S.C. Microjet-Services S.R.L. In acest prim capitol este prezentat principalul obiect de activitate al S.C. Microjet-Services S.R.L. , structura organizatorica a acesteia, principalii indicatori economico-financiari ce caracterizeaza activitatea societatii precum si scopul desfasurarii activitatii si serviciilor prestate de intreprindere.

Capitolul II probleme teoretice si metodologice privind contabilitatea deprecierii activelor imobilizate are rolul de a delimita activele imobilizate si cuprind informatii cu privire la evaluarea imobilizarilor, la intrare si la iesire, deprecierea activelor imobilizate in care sunt incluse regimurile de amortizare : lineara, degresiva si accelerata.

Capitolul III, aplicatii practice privind contabilitatea deprecierii activelor imobilizate se refera la punerea in aplicare a metodelor cu privire la deprecierea activelor imobilizate in raport cu activitatile desfasurate de S.C. Microjet-Services S.R.L.

CAPITOLUL I

Prezentarea generala a societatii comerciale

MICROJET-SERVICES S.R.L

SC MICROJET SERVICES S.R.L. persoana juridica romana avand forma de societate comerciala cu raspunderea limitata desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legile romane, infiintata in 1999 cu sediul social in CONSTANTA str. CISMELEI nr. 8 BL. B6, sc. C, ap. 34 cu punct de lucru in CONSTANTA str. CAPITAN DOBRILA EUGENIU nr. 12, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 13/2048/1999 cu nr. De inregistrare fiscala R 12415052, cu un capital social initial de 2.000.000 lei, compus din 20 de parti sociale a cate 100.000 de lei partea si apartine in totalitate asociatului unic doamnei AMET LACRAMIOARA MARCELA, reprezentand 100%.

Partile sociale sunt indivizibile cu privire la societate si nu pot constitui titluri negociabile.

In cazul decesului asociatului unic partile sociale se vor putea transmite catre succesorii legali sau testamentari ai acestuia .

Durata societatii este nelimitata, ea se poate transforma in alta forma juridica in conditiile legii, cu respectarea prevederilor acestora.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.Primul exercitiu incepe la data constituirii societatii.

1.1 SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETAII S.C. MICROJET SERVICES S.R.L

SCOPUL SOCIETATII S.C. MICROJET SERVICES S.R.L

Atingerea unei continuitati si a unui profit rezonabil, acesta fiind necesar si pentru a schimba conceptul de salarizare existent

Extinderea pe plan local atat cat permite piata. Prin aceasta intelegand schimbarea conceptului de CAFE-BAR prin crearea unor locuri linistite si destinse pentru clientii consumatori. Un loc civilizat cu o varietatefoarte mare de cafele pentru orice buzunar (la preturi fara concurenta, pentru o cafea cu traditie, unde sa se respecte bunele maniere atat de uitate in aceasta societate de tranzitie.

Crearea de noi locuri de munca in niste conditii deosebite intr-o atmosfera

destinsa cu salarii atractive, formarea unei « echipe » foarte bine pusa la punct profesional.

1.1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE A S.C. MICROJET SERVICES S.R.L

Domeniile de activitate ale societatii sunt in principal resturante si alte unitati de preparare a hranei, domenii de activitate luate in evidenta la Directia de Munca si Solidaritate Sociala, la Casa de Asigurari de Sanatate, la Casa de Pensii si la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si supuse autorizarii de functionare a comerciantului.

Prin obiectul nostru de activitate noi intelegem punerea la dispozitie pentru diversi clienti consumatori a unei locatii special amenajate si decorate in spirit clasic, unde clienti consumatori sa se simta foarte bine, un mod de relaxare si recreere in limita bunului simt si al bunului gust si bineinteles in limitele legale.

Acestora li se creeaza conditii deosebite pentru consumarea diferitelor produse la preturi acceptabile.

Indeplinirea acestor conditii esentiale duc la atingerea scopului propus prin revenirea clientilor consumatori in aceasta locatie si crearea unui nume in acest domeniu.

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII COMERCIALE MICROJET SERVICES S.R.L

ATRIBUTIILE PERSONALULUI:

ADMINISTRATOR – MANAGER GENERAL

Supravegheaza activitatea in stransa colaborare cu administratorul creeand o atmosfera destinsa de lucru pentru tot personalul, fiind singurul care decide asupra modificarilor importante.

MANAGER ADJUNCT

Primul responsabil in fata directorului executiv in stransa colaborare cu barman preparator, contabil si bucatar sef.

Are grija de buna functionare a intregii activitai comerciale si de continuitatea acestuia ( intelegandu-se aici si buna aprovizionare de la terti cu materialele si materiile necesare activitatii)

Intocmirea documentelor de contabilitate primara ( N.I.R. ; Registru de casa ; Monetare ; Depunerile bancare ; Raport de gestiune ; etc)

Raspunderea prompta in ceea ce priveste activitatea contabila…….

Comunicarea schimbarilor si a deciziilor luate de Directorul executiv catre restul personalului.

CONTABILUL

Prelucrarea documentelor de la administrator.

Intocmirea lunara a acestora ( Registru jurnal, Registru inventar etc.)

Depunerea documentelor la org. abilitate.

Depunerea bilantului si balantelor la org. abilitate

Raspunderea in fata organelor de control in privinta documentelor fiscale

Comunicarea catre directorul executiv a tuturor rezultatelor.

BARMAN PREPARATOR

Creeaza atmosfera necesara, ambientala pentru clientii consumatori.

Comunica permanent cu ospatarii si cu clientii consumatori ( respectand indeaproape cerintele acestora) “Clientul nostru stapanul nostru”.

Prepararea bauturilor, cocktailurile, love drinks, cafelele si alte bauturi speciale.

Comunica administratorului necesarul de marfa.

Monotorizeaza permanent activitatea ospatarilor fata de clientii consumatori.

Stransa colaborare cu omul de serviciu al localului.

OSPATAR I ; II ; III

Preluarea clientilor consumatori de la intrarea acestora in locatie.

Conducerea acestora la locurile potrivite. ( in functie de numarul lor si de dorinta acestora)

Le creeaza buna dispozitie prin atitudine, zambet si comunicare deosebita.

Aducerea cu promtitudine a meniului, preluarea comenzii, comunicarea comenzii catre barmanul preparator si bucatarul sef ; si revenirea cu aceasta la masa. ( avand grija ca durata prepararii acesteia sa nu depaseasca timpul normal de asteptare, eventual mentinerea atmosferei prin comunicarea cu clientii consumatori si atitudinea fata de acestia)

Eliberarea meselor dupa plecarea clientilor consumatori si asezarea locurilor in asteptarea altor clienti consumatori.

Stransa colaborare cu omul se serviciu privind curatenia locatiei.

SEF DEPOZIT APROVIZIONARE

Are grija de curatenia locatiei.

Comunica necesarul de produse pentru curatenie si consumabile. ( servetele, prosopele, odorizant, hartie igienica etc)

BUCATARUL SEF :

Are grija ca preparatele sa aiba calitatea impusa tot timpul. (prospetime, cantitate, calitate)

Efectueaza prepararea produselor.

Comunica necesarul de marfa catre magazioner.

Monotorizeaza activitatea ajutoarelor de bucatari.

1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI CE CARACTERIZEAZA ACTIVITATEA SOCIETATII COMERCIALE MICROJET SERVICES S.R.L.

Mii lei

. .. …………

1.4 NORME DE SECURITATE A MUNCII APLICABILE IN ACTIVITATEA DEPARTAMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL

Normele specifice de securitate a muncii se emit de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si au aplicabilitate nationala. Acestea, indiferent la care domenii de activitate sau grupe de activitate se refera, se aplica cumulativ cu Normele generale de protectia muncii.

De mentionat ca normele specifice de securitate a muncii se revizuiesc periodic in concordanta cu modificarile de natura legislativa ,tehnica, tehnologica, organizatorica, survenite la nivelul national al persoanelor juridice si fizice sau al proceselor de munca.

In compartimentul financiar-contabil angajatul trebuie sa ia anumite masuri.

Pozitiile de lucru in timpul activitatilor la calculator sunt:

– distantele si unghiurile de vedere trebuie si fie in conformitate cu cerintele sarcinii de munca,

– ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respective 600(+-)150 mm

-monitoarele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre. Pentru asigurarea cerintelor de securitate stabilite, la locul de munca trebuie:

a) sa se reduca la minimum inerente sau transmise;

b) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca;

c) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentulut de calcul;

d) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;

e) sa asigure accesul usor, iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;

f) conducatorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice;

g) se interzice lucratorilor utilizarea echipamentelor de calcul pe care nu le

cunosc si pentru care nu sunt instruiti necesar.

h) se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara

legatura la pamant.

– se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente,

– se interzice consumul alimentelor pe masa de suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.

– functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata

pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.

– reglarile echipamentelor de lucru se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca. Se vor regla in principal:

1. luminatia ecranului, contrastul si pozitia ecranului;

2. inaltimea si inclinarea suportului pentru documente;

3. inaltimea mesei de lucru;

4. inaltimea scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului.

CAPITOLUL II

Probleme teoretice si metodologice privind contabilitatea deprecierii activelor imobilizate

2.1 DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE

De asemenea,Normele specifice de securitate a muncii se emit de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si au aplicabilitate nationala. Acestea, indiferent la care domenii de activitate sau grupe de activitate se refera, se aplica cumulativ cu Normele generale de protectia muncii.

De mentionat ca normele specifice de securitate a muncii se revizuiesc periodic in concordanta cu modificarile de natura legislativa ,tehnica, tehnologica, organizatorica, survenite la nivelul national al persoanelor juridice si fizice sau al proceselor de munca.

In compartimentul financiar-contabil angajatul trebuie sa ia anumite masuri.

Pozitiile de lucru in timpul activitatilor la calculator sunt:

– distantele si unghiurile de vedere trebuie si fie in conformitate cu cerintele sarcinii de munca,

– ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respective 600(+-)150 mm

-monitoarele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre. Pentru asigurarea cerintelor de securitate stabilite, la locul de munca trebuie:

a) sa se reduca la minimum inerente sau transmise;

b) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca;

c) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentulut de calcul;

d) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;

e) sa asigure accesul usor, iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;

f) conducatorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice;

g) se interzice lucratorilor utilizarea echipamentelor de calcul pe care nu le

cunosc si pentru care nu sunt instruiti necesar.

h) se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara

legatura la pamant.

– se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente,

– se interzice consumul alimentelor pe masa de suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.

– functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata

pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.

– reglarile echipamentelor de lucru se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca. Se vor regla in principal:

1. luminatia ecranului, contrastul si pozitia ecranului;

2. inaltimea si inclinarea suportului pentru documente;

3. inaltimea mesei de lucru;

4. inaltimea scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului.

CAPITOLUL II

Probleme teoretice si metodologice privind contabilitatea deprecierii activelor imobilizate

2.1 DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE

De asemenea, imobilizările sunt structurate după modul de conducere a

evidenței operative, a organizării și conducerii contabilității analitice și sintetice,

pentru asigurarea integrității lor, a calculului în înregistrări a amortizării, a evidenței

deprecierii reversibile a acestora, aspecte ce se vor trata pe parcursul acestui capitol.

Sub aspectul continutului, se disting urmatoarele structuri de imobilizari:

Conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, și a OMFP nr. 306/2002,

imobilizările sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate să deservească o

perioadă îndelungată activitatea unității patrimoniale , fiind caracterizate prin:

a) durata de utilizare, care este de regulă mai mare de un an;

b) nu se consumă și nu se înlocuiesc la prima utilizare;

c) nu își schimbă forma pe parcursul utilizării;

d) nu sunt, de obicei, destinate comercializării.

Activele imobilizate sau fixe, denumite si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de lichiditate si utilitate sunt mai mare de 1 an.

Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ala intreprinderii. Ca bunuri economice activele fixe se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata, cat si prin repetata lor participare la circuitul economic. Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii sau in activitatea altor intreprinderi in cazul investitiilor financiare, fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii. In consecinta, ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare.

Anumite bunuri de mica valoare sau scurta durata ( obiectele de inventar si baracamente) al caror consum este relativ scurt nu sunt considerate imobilizari, fiind incluse intr-o categorie distincta in cadrul stocurilor.

Spre deosebire de definițiile patrimoniale ale imobilizărilor IAS, clarifică

definirea imobilizărilor corelat cu definirea activelor, respectiv: un activ este o resursă

controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se

așteaptă beneficii economice viitoare.

Pentru a fi recunoscut, înscris în bilanț, ca un activ, o imobilizare trebuie să

îndeplinească două condiții, respectiv:

1. posibilitatea de a realiza un beneficiu viitor, și

2. să aibă determinat un cost credibil.

Cadrul legislativ din țara noastră structurează imobilizările în:

a) imobilizări necorporale;

b) imobilizări corporale;

c) imobilizări în curs (corporale și necorporale);

d) imobilizări financiare.

Imobilizările sunt grupate și după natura lor, deosebindu-se:

imobilizări de natură financiară, cum ar fi: investiții financiare;

imobilizări nefinanciare, cum ar fi: imobilizările necorporale și cele

corporale.

După destinația imobilizărilor putem deosebi:

imobilizări profesionale, cum sunt imobilizările care participă la

realizarea obiectivelor de bază ale activității unității, și

imobilizări neprofesionale care participă la îndeplinirea altor funcții ale

unității.

Imobilizari 1. Cheltuieli de constituire

necorporale 2. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare

3. Concesiuni brevete, licente, si _________________________________________valori similare

4. Fond comercial

5. Alte imobilizari necorporale

6. Avansuri si imobilizari _________________________________________necorporale in curs

Imobilizari 1. Terenuri si Construcții

corporale 2. Instalații tehnice și mașini

3. Alte instalații, utilaje și mobilier

Activele 4. Avansuri si imobilizari _________ Imobilizate____________________ corporale în curs de executie

Imobilizari 1. Titluri de participare detinute de __ financiare ___ societatile din cadrul grupului 2. Creante asupra societatilor din ________________________________________cadrul grupului

3. Titluri sub forma de interese de ________________________________________participare

4. Creante din interese de participatie

5. Titluri detinute ca imobilizari

6. Alte creante

7. Actiuni proprii – active imobilizate

2.2 CONTINUTUL SI STRUCTURA ACTIVELOR IMOBILIZATE

2.2.1 IMOBILIZARILE NECORPORALE

Definitie: Imobilizarile necorporale reprezinta active nemateriale referitoare la: cheltuielile efectuate la constituirea societatilor comerciale, cheltuielile pentru cercetare, concesiuni, brevete, licente de fabricatie, marci de fabrica, fond comercial, programe informatice etc.

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material

și deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau

servicii, pentru a fi închiriat terților, sau pentru scopuri administrative.

Toate categoriile de imobilizari necorporale se supun amortizarii. In contabilitate amortizarea presupune inregistrarea treptata a cotei-parti din valoarea imobilizarii (numita valoare de intrare) asupra cheltuielilor de exploatare a societatii. Aceasta reflecta transmiterea esalonata a valorii asupra produselor create, deoarece cheltuielile ocazionate de amortizare, ca si toate celelalte cheltuieli, ajung in final in costul produsului realizat. Amortizarea se inregistreaza in contul 280 „Amortizarea imobilizarilor necorporale”-pasiv (detaliat pentru fiecare categorie in parte), respectiv prin contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”-activ

În bilanț, un activ necorporal trebuie recunoscut dacă se estimează că va

genera beneficii economice pentru persoana juridică și dacă costul său poate fi evaluat

în mod credibil.

Prin beneficii economice viitoare se înțelege potențialul de a contribui, direct

sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalențe de numerar către persoana

juridică.

Conform OMFP nr. 306/2002 imobilizările necorporale cuprind:

1. Cheltuielile de constituire;

2. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

3. Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile, drepturile și alte valori

similare;

4. Fondul comercial;

5. Alte imobilizări necorporale; și

6. Imobilizările necorporale în curs de execuție.

IAS 38 „Active necorporale” prevede ca toate cheltuielile pentru cercetare să

fie recunoscute drept cheltuieli, atunci când sunt efectuate.

De asemenea, IAS 38 precizează că următoarele cheltuieli nu dau naștere la un

activ necorporal, ci se tratează ca și cheltuieli când apar:

a) Cheltuielile la înființarea unui nou domeniu sau a unei societăți

(costurile de constituire);

b) Cheltuielile pentru specializări;

c) Cheltuielile pentru publicitate și/sau pentru promovarea unui nou

produs;

d) Cheltuielile la mutarea sau reorganizarea unei părți sau a întregii

societăți.

Cheltuielile de constituire sunt supuse amortizarii pe cel mult 5 ani.

Cheltuielile de cercetare aplicata si dezvoltare se amortizeaza in maximum 5 ani.

Concesiuni, brevete, licente, marcile de fabrica si alte drepturi similare, toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizari.

Fondul comercial de regula nu se amortizeaza.Daca se constata depreciere ireversibila, acesta poate fi amortizat. Potrivit prevederilor Legii amortizarii nr. 15/1994 modificata si completata prin O.G. nr. 54/1997 in sfera imobilizarilor necorporale figureaza ca pozitie distincta „cheltuieli cu descoperirea rezervelor, de substante minerale utile, neconcretizate in mijloacele fixe, la zacaminte puse in exploatare.”

De asemenea spre deosebire de Planul Contabil General (PCG) din Franta, nu fac parte din cheltuieli de constituire cele privind emisiunea si vanzarea de obligatiuni.

2.2.2 IMOBILIZARILE CORPORALE

Definitie: Imobilizarile corporale reprezinta active materiale (palpabile) –sub forma terenurilor si mijloacelor fixe (utilaje, cladiri, masini, calculatoare, plantatii, animale de munca etc)

Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.

Imobilizarile corporale sunt active care :

sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an; si

c) au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare

Imobilizările corporale cuprind:

1. Terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii:

terenuri

amenajari de terenuri

Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitate, o functie distincta.

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale:

imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din Reglementarile contabile simplificate, in functie de modalitatea de intrare in unitate.

Evaluarea la data bilantului:

imobilizarea corporala trebuie prezentata in bilant la cost, mai putin amortizarea cumulata aferenta si provizioanele cumulate din depreciere.

2.2.3 IMOBILIZARILE FINANCIARE

Definitie: Imobilizarile financiare reprezinta titluri de valoare (actiuni/parti sociale) detinute pe termen mediu si lung in capitalul altor societati, sau creante imobilizate (imprumuturi acordate pe termen mediu si lung altor societati)

Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite in patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de participare, altor titluri de valoare sub forma de actiuni sau parti sociale investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati comerciale sau agentilor economici. Subliniem ca detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influente, notabile sau a unui control in gestiunea societatilor emitatoare de titluri. Amortizarea participatiilor se realizeaza sub forma dividentelor distribuite din profitul obtinut de societatea emitatoare de titluri de participare. Creantele atasate participatiilor, sunt drepturile generate de operatia de acordare de imprumuturi pe termen lung sau mediu intreprinderilor asociate sau societatilor comerciale de grup cu ajutorul carora intreprinderea are o relatie de participare. Toate titlurile de valoare, altele decat titlurile de participare sunt delimitate in contabilitate prin structura de alte titluri imobilizate. De asemenea titlurile (actiuni, parti sociale, obligatiuni convertibile in actiuni) dobandite pentru a realiza la scadenta, pe un termen lung sau curt, o asemuita rentabilitate, fara o interventie in gestiunea societatilor unde sunt detinute, reprezinta titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu.

Ele cuprind titlurile de participare, interese de participare detinute, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.

Imobilizarile financiare nu se amortizeaza.

Alte imobilizari financiare, cuprind in special, depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturile bancare sau in alte institutii financiare si sub forma disponibilitatilor acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute pentru perioadele urmatoare: rambursarea unui imprumut din emisiunea de obligatiuni.

Imobilizarile financiare cuprind:

1 Titluri de participare detinute de societatile din cadrul grupului

2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului

3. Titluri sub forma de interese de participare

4. Creante din interese de participatie

5. Titluri detinute ca imobilizari

6. Alte creante

7. Actiuni proprii – active imobilizate

EVALUAREA IMOBILIZARILOR

Evaluarea consta in exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestora. In legatura cu momentul de efectuare se contureaza:

Evaluarea la intrare:

Costul de achizitie: pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros, format din: pretul de cumparare negociat de furnizor si cumparator inscris in factura, taxele vamale si fiscale nedeductibile, cheltuieli accesorii (transport, montaj, punerea in functiune, probe tehnologice etc)

Costul de productie: pentru mijloacele construite sau produse de unitatea patrimoniala. El este format din costul materiilor prime si materialelor, cheltuieli cu manopera, cotele de cheltuieli indirecte, cheltuieli de productie repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Alaturi de aceste elemente, in costul de productie al unei imobilizari pot intra si cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor necesare finantarii investitiei.

Valoarea actuala: estimata la inscrierea lor in activ tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare, pentru mijloacele fixe, obtinute cu titlu gratuit.

Valoarea de aport: de utilitate acceptata de parti pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu, cu ocazia asocierii, fuzionarii etc, conform statutelor si contractelor.

Evaluarea la iesire: are in vedere recuperarea valorii de intrare a imobilizarilor si se inregistreaza in contabilitate in functie de modalitatea de iesire din activitatea agentilor economici (scoaterea din functiune)

Evaluarea la inventar: se efectueaza la incheierea exercitiului financiar, cand are loc inventarierea patrimoniului si se face la valoarea actuala denumita valoare de inventar. Aceasta se stabileste in raport de pretul pietei si de utilitatea bunului respectiv, gradul de uzura si locul unde se afla.

Evaluarea bilantiera: este propie bilantului contabil.In bilant elementele unitatii sunt inscrise la valoarea bilantiera in vederea determinarii si se compara valoarea contabila neta (aceasta calculandu-se ca diferenta intre valoarea de intrare si amortizarea calculata si inregistrata pana la data inventarului)cu valoarea de inventar. Rezultatul comparatiei poate conduce la:

plus de valoare: care, conform principiului prudentei, referitor la actiune, nu se inregistreaza in contabilitate. In aceasta situatie, valoarea bilantiera a imobilizarilor este egala cu valoarea contabila neta;

minus de valoare: care, conform principiului prudentei, se consemneaza printr-un supliment de amortizare daca deprecierea este reversibila.

Reevaluarea: reprezinta latura principala a evaluarii care in final duce la modificarea preturilor initiale ale unor elemente patrimoniale de activ. Sunt supuse reevaluarii numai elemente de activ imobilizate material si financiar, spre deosebire de imobilizarile necorporale care nu constituie obiectul reevaluarii. In cazul imobilizarilor corporale, reevaluarea reprezinta operatia de actualizare a valorii nete contabile a acestora in sensul majorarii.

Daca reevaluarea s-ar face in sensul reducerii valorii nete, aceasta ar avea ca efect imposibilitatea recuperarii integrale prin amortizarea fondurilor investite pentru procurarea de mijloace fixe.

Sunt supuse reevaluarii atat imobilizarile corporale aflate in patrimoniul agentilor economici cat si cele intrate astfel:

mijloace fixe aflate in patrimoniu;

mijloace fixe concesionate, inchiriate, date in locatie de gestiune;

investitiile efectuate de mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune;

mijloace fixe trecute in conservare;

terenurile aflate in administrarea agentilor economici.

Reevaluarea imobilizarilor corporale presupune calculul valorii ramase actualizate in functie de urmatoarele elemente: valoarea de intrare a imobilizarilor corporale; amortizarea caculata, evidentiata in contabilitate, coeficientii de actualizare determinanti in functie de indicii de preturi; gradul de utilitate a capacitatilor de productie si cursul valutar.

Valoarea ramasa = Valoarea de intrare – Amortizarea calculata

inregistrata in contabilitate

Valorea ramasa = Valoarea ramasa x Coeficientii de actualizare

actualizata in preturi

Valorea ramasa = Valoarea ramasa x Coeficientii de actualizare x Gradul de actualizata_______________________pt imob. corporale de import utilizare a

capacitatilor de

productie

Valoarea de = Valoarea ramasa actualizata + Amortizarea calculata

intrare actualizata

Diferenta din = Valoarea ramasa actualizata – Valoarea ramasa

reevaluare

2.4 CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR

Definitie: Amortizarea reprezinta expresia valorica a uzurii, la care sunt supuse activele imobilizate ca urmare a utilizarii lor indelungate in procesul de productie.

Uzura poate fi:

fizica – constand in degradarea activului

morala – constand in ramanerea in urma din punct de vedere al performantelor tehnice, in raport cu alte active similare.

Dintre categoriile de imobilizari fac obiectul amortizarii:

imobilizarile necorporale;

imobilizarile corporale- concretizate in: amenajari de teren si mijloace fixe; desi nu se supun amortizarii: terenurile fara amortizari;

imobilizarile in curs de executie;

imobilizarile financiare.

Fac obiectul amortizarii si diferentele din reevaluare inregistrate la diverse categorii de activ (amenajari de teren, mijloace fixe) si respectiv modernizarile acestora, ce propun cresterea valorii de inregistrare a imobilizarilor.

Amortizarea se calculeaza in functie de urmatoarele elemente:

valoarea de intrare a imobilizarilor ( V.I. )

durata normala de utilizare ( D )

metode de amortizare aplicata.

Planul de amortizare reprezinta repartizarea in timp a amortizarii.

Principiul care sta la baza amortizarii este principiul prudentei, deoarece in bilant, imobilizarile apar la valoarea neta rezultata prin scaderea din valoarea de inventar a amortizarii si provizioanelor.

Calcularea amortizarii:

Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare si se include in cheltuieli de exploatare.

100

Cma =

(cota medie de Durata normala de utilizare din catalog (ani)

amortizare)

In cazul reevaluarii mijloacelor fixe in baza unor acte normative, cota de amortizare se va aplica asupra valorii ramase, actualizata si se va calcula:

100

Cma =

(cota medie de Durata normala de utilizare din catalog ( ani )

amortizare)

In cazul nerecuperari integrale, pe calea amortizarii a valorii de intrare a mijloacelor scoase din functiune, agentii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate in urma modificarii acestora.

Diferenta ramasa neacoperita se include pe cheltuieli exceptionale nedeductibile fiscal, pe o peroada de maxim 5 ani sau diminueaza capitaluri propii conform legii.

Prin valoarea neamortizata se intelege diferenta dintre: valoarea de inventar si valoarea amortizarii, recuperata prin includerea in cheltuielile de exploatare din care se deduc sumele rezultate in urma valorificarii.

Durata recuperarii si cea de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de catre Consiliul de Administratie al agentilor economici, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.

2.4.1 CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Conturile 2801-2808 pasiv:

se crediteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale existente;

se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale scoase din activul patrimonial;

Soldul creditor reprezinta amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale ce fac parte din activul patrimonial.

Operatii cu privire la ct 2801-2808:

„valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale”

6811 = 2801 ( 2801-2808 )

„amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale vandute”

( 2801-2808 ) = 205, 207, 208

„amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale scoase din activ”

( 2801-2808) = ( 201-208 )

Inregistrarea amortizarii nu se face prin creditarea conturilor de imobilizari ci prin creditarea unor conturi de „amortizari”.

In acest scop se folosesc conturile din grupa 28 „Amortizari privind imobilizarile” care cuprinde doua conturi de gradul II 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” si 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” , ambele conturi fiind dezvoltate pe conturi sintetice de gradul II, dupa structura imobilizarilor.

Contul 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” se subdivide in conturi sintetice de gradul II pe categorii de imobilizari necorporale:

2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire”

2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”

2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi si valori similare

2807 „Amortizarea fondului comercial”

2808 „Amortizarea altor imobilizari necorporale”

Contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” se subdivide in conturi sintetice de gradul II corespunzator diferitelor categorii de imobilizari corporale:

2811 „Amortizarea amenajarilor de terenuri”

2812 „Amortizarea constructiilor”

2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

2814 „Amortizarea altor imobilizari corporale”

Conturile de amortizari sunt conturi rectificative ale valorilor imobiliare, conturi de pasiv:

se crediteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor in fiecare exercitiu prin debitul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” cu amortizarea transferata pentru pentru imobilizarilor corporale utilizate in operatiile de participatie, conform contractelor, in corespondenta cu debitul contului 458 „Decontari in operatii din participatie”;

se debiteaza la cesionare sau scoaterea din gestiune a imobilizarilor cu amortizarea; aferenta acesteia prin creditul contului de imobilizari necorporale respectiv corporale.

Soldul creditor arata amortizarea aferenta imobilizarilor existente in gestiune.

Reflectarea in contabilitate a amortizarilor se prezinta astfel:

trecerea pe cheltuieli a amortizarii:

6811 = %

280 ( 2801 – 2808 )

281 ( 2810 – 2816 )

amortizarea aferenta imobilizarilor scoase din gestiune sau vandute:

a) imobilizari necorporale:

280 = %

201…

203…

205…

207…

208…

imobilizari corporale:

281 = %

( 2810 – 2816 ) 2112…

212… ( 2121 – 2126 )

2.4.2 CONTABILITATEA AMORIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE: TERENURI SI AMENAJARI DE TEREN

Contabilitatea terenurilor și amenajărilor de terenuri, cum ar fi: racordarea

amenajărilor la sistemul de alimentare cu energie, apă, lucrările de acces,

împrejmuirile, amenajarea lacurilor, bălților, etc., se conduce cu ajutorul contului 211

„Terenuri și amenajări de terenuri”, în cadrul căruia s-aui instituit și nominalizat

două conturi operaționale de gradul II, cu funcția de activ, și anume:

2111 „Terenuri”

2112 „Amenajări de terenuri”

Terenurile nu se amortizează pe motiv că nu au o durată limitată de utilizare,

iar pe măsura utilizării raționale a acestora își sporesc fertilitatea și valoarea, însă

amenajările de terenuri se amortizează , folosindu-se contul 2811 „Amortizarea

amenajărilor de terenuri”, dar ambele se supun deprecierii, utilizându-se pentru

acesta contul 291 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.

2.5 REGIMURI SAU METODE DE AMORTIZARE

Dupa identificarea duratei de utilizare si a valorii amortizabile, se pune problema alegerii regimului sau metodei de amortizare.

Exista 3 metode de amortizare:

metoda lineara

metoda degresiva

metoda accelerata

Amortizarea lineara, degresiva – componentele de aprobare revin Consiliului de administratie, respectiv in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.

Amortizarea accelerata – se aproba de catre organul teritorial al PIF la propunerea organelor mentionate. In legislatia din Romania este prevazuta mentinerea metodelor utilizate pentru calculul amortismentului in vederea compararii de la un ex. la altul.

2.5.1 METODA DE AMORTIZARE LINEARA

Se mai numeste si amortizare contabila sau economica. Presupune repartizarea uniforma a cote-parti egale din valoarea de intrare a imobilizarilor asupra cheltuielilor de exploatare, pe toata durata normala de utilizare.

Se aplica obligatoriu pentru imobilizarile necorporale, amenajari de teren si pentru cladiri. Mijloacele fixe se pot amortiza atat linear cat si degresiv. In acest sens se calculeaza cota lineara, conform relatiei: 1/D x 100 . Aceasta cota se aplica anual asupra valorii de intrare determinand o amortizare constanta:

Ex: O cladire are valoarea de intrare de 60.000.000 lei si se amortizeaza in 6 ani, prin metoda lineara:

Cota lineara: C= 1/6 x 100 = 16,67 %

„se inregistreaza amortizarea:”

AN 1 … AN 6: 6811 = 2811 10.000.000 lei

„se inchide contul de cheltuieli”

AN 2 … AN 6: 121 = 6811 10.000.000 lei

D 6811 C

10.000.000 lei 10.000.000 lei

10.000.000 lei 10.000.000 lei

60.000.000 lei 60.000.000 lei

Sistemul de amortizare linear este metoda fiscala normala, utilizarea aprobandu-se de CA si la data punerii in functiune a mijlocului fix.

TABLOUL DE AMORTIZARE

2.5.2 METODA DE AMORTIZARE DEGRESIVA

Se mai numeste si amortizare fiscala. Presupune repartizarea neuniforma a cote-parti din valoarea de intrare a imobilizarilor asupra cheltuielilor de exploatare, pe durata normala de utilizare.

In acest sens se calculeaza cota degresiva, conform relatiei:

1,5 pentru durata cuprinsa intre 2 si 5 ani (inclusiv 5)

Cd = Cl x 2 pentru durata cuprinsa intre 5 si 10 ani (inclusiv 10)

2,5 pentru durata mai mare de 10 ani

Caracteristic metodei este faptul ca se aplica de fiecare data la valoarea ramasa neamortizata, rezultand amortizari anuale descrescatoare. Se aplica in cazul mijloacelor fixe, alaturi de metoda lineara.

Ex: Un utilaj are valoarea de intrare de 10.000.000 lei si se amortizeaza in 5 ani, prin metoda degresiva.

Cota lineara = 1/5 x 100

Cota degresiva = 20% x 1,5 = 30% ( 2-5 ani )

Amortizarea I AN: 10.000.000 x 30% = 3.000.000 lei

Amortizarea pentru anii urmatori:

( 10.000.000 – 3.000.000 ) x 30% = 4.900.000 x 30%= 1.470.000 lei/an

4.900.000 : 3 ani = 1.633.333 lei/an

Aplicam suma lineara pana la expirarea duratei de functionare:

Si pentru metoda de amortizare este opozabila prorata calculata in functie de numarul de luni folosite – nefolosite.

Exista 2 variante

AD 1 : – mijloacele fixe intrate inainte de 3 ianuarie 1993 – fara influenta uzurii morale – 5ani

AD 2 : – mijloacele fixe intrate in functiune dupa 1993 cu

Aa = V.I. x Rata anuala a amortizarii

100

Rata anuala de amortizare =

Durata normala de utilizare

In cursul anului se produc intrari si iesiri de active imobilizate.

Rata anuala a amortizarii trebuie recalculata in functie de durata efectiva de folosire care este mai mica de 12 luni.

Prorata temporis a amortizarii:

Se calculeaza in raport cu luna urmatoare celui in care s-a produs intrarea ( punerea in functiune ) sau iesirea ( scoaterea din functiune )

Ex 1:

Mijloace fixe V.I. = 9.000.000 lei

Intrare: 15 martie Durata: D = 5 ani

Prorata = 100/5 x 9 luni folosite/12 luni folosire anuala

Anuitatea amortizarii = 9.000.000 x 100/5 x 9/12 = 135.000.000 lei

Ex 2:

V.I. = 10.000.000 Durata: D = 5 ani

Intrare: 1 iulie an N

Aa = 10.000.000/5 = 2.000.000 lei

Cota = 100/5 = 20%

Prorata = 100/5 x 6/12 = 10%

Aa = 10.000.000 x prorata (10%) = 1.000.000

Ex AD 1:

Utilaj V.I. = 30.000.000 lei Durata: D = 5 ani

Intrare: 1 ianuarie 2002

Ra a = 100/5 = 20%

Rata d = 20 x 1,5 = 30%

14.700.000 x 30% < 14.700.000/3

4.410.000 < 4.900.000

momentul trecerii de la amortizarea degresiva la cea lineara ( TK )

TK = (Dn+1) – 100/Ra

Dn = durata normala de folosire

Ra = rata amortizarii degresive

TK = ( 5 + 1 ) – 100/30 = 6 – 100/30 = anul 3

Ex AD 2:

VI = 6.000.000 lei Durata: D = 10 ani

durata normala de utilizare ( DUM ) 10 ani

durata de utilizare aferenta regimului linear reluata ( DUR ) in functie de rata medie anuala de amortizare degresiva: Ra = Ra x K unde:

K – coeficientul de multiplicare

R~a – rata anuala liniara de amortizare

R~a – rata anuala degresiva de amortizare

R~a = 100/10 x 2 = 20%

DUR = 100/Ra = 100/20 = 5 ani

durata de utilizare in cadrul careia se realizeza amortizarea integrala ( DUI )

DUI = DUM – DUR = 10 – 5 = 5 ani

durata de utilizare in regim de amortizare degresiva ( DUD )

DUD = DUI – DUR = 5 – 5 = 0 ani

durata de utilizare in regim AD fiind egala cu 0 ani, amortizarea se va calcula linear pe 5 ani.

2.5.3 METODA DE AMORTIZARE SUPLIMENTARA

Inregistrarea amortizarii degresive anuale presupune compararea amortizarii degresive cu amortizarea lineara ( constant ) si determinarea amortizarii suplimentare ( derogatorii )

Amortizarea suplimentara reprezinta abaterea amortizarii degresive fata de cea lineara constanta, deci totalul abaterilor este 0.

An 1 6811 = 2812 2.000.000 se inregistreaza an + 3.000.000

6874 = 141 1.000.000 se constituie provizion (am degresiva din I an)

An 2 6811 = 2812 2.000.000 + 2.100.000

6874 = 141 100.000 (am degresiva II an)

2.000.000 – 366.667 =

An 3 6811 = 2812 2.000.000 1.633.333lei amortizare

141 = 7874 366.667 degresiva din anii 3,4,

„se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli si venituri

An 1: 121 = % 5.100.000

6811 4.000.000

6874 1.100.000

An 2: 7874 = 121 366.667

An 3:,4,5: 121 = 6811

2.5.4 METODA DE AMORTIZARE ACCELERATA

Consta in calcularea exercitiului financiar in care imobilizarile intra in activul patrimonial a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare iar in urmatorii ani se calculeaza dupa metoda lineara. Este forma de recuperare in regim rapid a valorilor imobiliare pentru evitarea uzurii morale.

Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare a activului respectiv in care exploatarea acestuia aduce profit respectiv veniturile realizate sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru functioanarea, intretinerea si repararea acestuia.

Deci durata normala de utilizare este mai redusa decat durata de viata fizica a activului respectiv.

Ex: Un utilaj cu valoarea de 60.000.000, durata 15 ani se amortizeaza dupa metoda accelerata

An 1: 60.000.000 x 50% = 30.000.000

An 2: 30.000.000/14 = 2.142.857

Cl = 1/D x 100 =1/4 x 100 = 7,14

A = ( 30.000.000 x 7,14)/100 = 2.142.857/an ( lunar, se imparte la 12 )

2.6 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

Pentru deprecierile reversibile ale imobilizărilor neamortizabile se constituie

provizioane pentru a acoperi riscurile posibile să se producă în exercițiile financiare

viitoare.

OMFP nr. 306/2002 prevede posibilitatea deprecierii reversibile pentru toate

categoriile de imobilizări, indiferent că sunt sau nu amortizabile, aspect discutabil.

Pentru imobilizările corporale și necorporale se constituie provizioane pentru

depreciere numai dacă valoarea stabilită la inventar a acestora este mai mică decât valoarea netă contabilă.

Provizionul constituit pentru deprecierea imobilizărilor, majorează cheltuielile,

care sunt în totalitate nedeductibile din punct de vedere fiscal și se reiau la venituri când acestea nu mai au obiect, deducându-se din masa impozabilă.

Pentru constituirea și anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

pe lângă conturile de venituri și cheltuieli intervine și structura de conturi din grupa

29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”, cu următoarele conturi

operaționale:

290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”;

291 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”;

293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs”;

296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”.

În contabilitate, în legătură cu deprecierea imobilizărilor, conform OMFP nr.

306/2002 sunt posibile următoarele înregistrări:

contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale, corporale și în curs:

% = 6813

290

291

293

contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

financiare:

6863 = 296

reluarea la venituri a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale, corporale și a celor în curs, când rămân fără obiect:

% = 108

290

291

293

7813

preluarea la venituri a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor

financiare, rămase fără obiect:

296 = 7863

Ex:

„se constituie un provizion pe seama cheltuielilor”

6813 = 2906 296,2931

6863 = 296

„anularea provizionului pe seama veniturilor”

291, 291,293 = 7813

296 = 7863 amandoua cu aceiasi suma

„inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri”

121 = 6813/6863

7863/7813 = 121

2.6.1 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Se refera la deprecierea reversibila a cheltuielilor de constituire, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, a concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare, a fondului comercial si alte imobilizari necorporale.

Contabilitatea sintetica a provizioanelor respective se realizeaza cu ajutorul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale” care dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a imobilizarilor – cont pasiv:

se crediteaza cu provizioanele constituite sau majorate pentru deprecierea imobilizarilor necorporale;

se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor existente in patrimoniu la sfarsitul exercitiului financiar.

Ex:

„se constituie provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale”

6813/6871 = 290

„suplimentarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor necorporale”

6813/6871 = 290

„anularea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor necorporale”

290 = 7813/7871

„diminuarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor necorporale”

290 = 7813/7871

2.6.2 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Asemenea provizioane privesc deprecierea reversibila a terenurilor, amenajarilor de teren, a mijloacelor fixe. Contabilitatea sintetica a provizioanelor in cauza se realizeaza cu ajutorul contului 291 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale” care dupa continutul economic este un cont rectificativ a valorii de inregistrare a imobilizarilor – pasiv

se crediteaza cu provizioanele constituite sau majorate pentru deprecierea imobilizarilor corporale;

se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor corporale existente in patrimoniu la sfarsitul exercitiului financiar.

Ex:

„se constituie provizion pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

6813/6871 = 291

„suplimentarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

6813/6871 = 291

„anularea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

291 = 7813/7871

„diminuarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

291 = 7813/7871

2.6.3 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR IN CURS

Imobilizarile in curs atat necorporale cat si cele corporale pot suferi la finele exercitiului financiar deprecieri reversibile, pentru care se constituie provizioane de depreciere. Contabilitatea sintetica a acestor provizioane se realizeaza cu ajutorul contului 293 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs” , care dupa continutul economic este un cont rectificativ a valorii inregistrate a imobilizarilor – pasiv

se crediteaza cu provizioanele constituite sau majorate pentru deprecierea imobilizarilor in curs;

se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor in curs anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor in curs existente.

Ex:

„se constituie provizion pentru deprecierea imobilizarilor in curs”

6813/6871 = 293

„suplimentarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor in curs”

6813/6871 = 293

„anularea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor in curs”

293 = 7813/7871

„diminuarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor in curs”

293 = 7813/7871

2.6.4 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

Imobilizarile financiare care pot suferi deprecieri temporare reversibile sunt titlurile de participare, titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate – pasiv

se crediteaza cu provizioanele constituite sau suplimentate pentru deprecierea imobilizarilor financiare;

se debiteaza cu provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare anulate sau diminuate;

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor financiare existente.

Ex:

„se constituie provizion pentru deprecierea imobilizarilor financiare”

6863 = 296

„suplimentarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor financiare”

6863 = 296

„anularea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor financiare”

296 = 7863

„diminuarea provizionului pentru deprecierea imobilizarilor financiare”

296 = 7863

2.7 ORGANIZAREA DOCUMENTELOR PRIMARE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE

Organizarea documentelor primare necesita elaborarea nomenclatorului si a circuitului rational al acestora pentru toate operatiile care antreneaza imobilizarile, indiferent de natura lor.

In functie de operatiile care intervin in evidentierea existentei miscarii si deprecierii activelor imobilizate de caile de intrare si de iesire din patrimoniu se intocmesc documente specifice, care se pot grupa pe 3 categorii: documente privind intrarea in patrimoniu a imobilizarilor, documente ce consemneaza deprecierea lor si documente privind iesirea din gestiune.

Documente primare privind deprecierea imobilizarilor:

deprecieri ireversibile ( amortizarii )

deprecieri reversibile ( provizioane )

Pentru imobilizarile corporale si necorporale:

plan de amortizare

fisa de calcul a amortizarii

Documente de iesire a imobilizarilor din patrimoniu:

Pentru imobilizarile corporale si necorporale:

prin casare:

proces verbal de scoatere din functiune de declansare a unor bunuri materiale.

prin cesiune:

factura fiscala.

chitanta fiscala.

contract de vanzare – cumparare.

prin donatie:

proces verbal de predare – primire.

proces verbal de constatare.

calamitati sau furt:

contract de asigurare.

retrase de asociati:

cerere de retragere aprobata de adunarea generala a asociatilor.

Pentru imobilizarile in curs, corporale si necorporale:

Transformarea lor in imobilizari necorporale si corporale in urma terminarii lor:

proces verbal de receptie.

Pentru imobilizarile financiare:

chitanta.

cecuri.

extras de cont

CAPITOLUL III

Aplicatii practice privind contabilitatea deprecierii

activelor imobilizate la S.C. MICROJET-SERVICES S.R.L

1. Societatea comerciala S.C. Microjet-Services S.R.L achizitioneaza un automobil DACIA-NOVA (second-hand) la cost de achizitie 60.000.000lei , TVA 19% la data de 2.02.2004 de la furnizor cu factura nr. 8235988. Durata normala de functionare conform catalogului este de 10 ani. Se intocmeste tabloul de amortizare in regim AD1, pret de vanzare al autoturismului este de 50.000.000 lei.

a) se inregistreaza achizitionarea autoturismului conform facturii nr.8235988: (anexa 1)

% = 404 71.400.000

2124 60.000.000

4426 11.400.000

b) se inregistreaza achitarea furnizorului din cont curent conform O.P. nr1: (anexa 2)

404 = 5121 71.400.000

Cml= 100\D = 100\10 = 10%

Am = VI x Cl = 60.000.000 x 10% = 6.000.000

c) se inregistreaza amortizarea lunara:

6811 = 2814 500.000

TABLOUL DE AMORTIZARE

se inregistreaza vanzarea autoturismului la pret de vanzare 50.000.000 :

461 = % 59.500.000

7721 50.000.000

4427 9.950.000

e) se inregistreaza formula contabila specifica scoaterii din functiune a autoturismului ___incomplet amortizat presupunand ca ar fi scos din functiune dupa cel de al doilea an ___( 31 – XII – 2005 )

% = 2124 60.000.000

2814 12.000.000

6721 48.000.000

Am degresiva = VI = 60.000.000 D = 10 ani

Cml = 10%

Cd = 10% x K = 10% x 2 = 20%

Aa = VI/D = 60.000.000/10 = 10.000.000/an

2. a) La data de 4.02.2004 societatea comerciala Microjet-Services S.R.L primeste ___programe informatice aduse ca aport de catre asociati in valoare de 8.000.000 lei :

208 = 456 8.000.000

b) receptia de programe informatice realizate de unitate, costul de productie este de 12.000.000

208 = 721 12.000.000

c) receptia altor imobilizari necorporale, efectuate pe cont propriu, in situatia in care cheltuielile aferente anului expirat de 16.000.000 lei au constituit imobilizari in curs necorporale :

208 = 233 16.000.000

d) daca valoarea altor imobilizari necorporale se scoate din activul patrimonial inainte de amortizarea lor integrala :

– valoarea totala ………………………………………………………12.000.000lei

– diferenta neamortizata ………………………………………………..2.000.000lei

% = 208 12.000.000

2808 10.000.000

6583 2.000.000

e) valoarea altor imobilizari necorporale retrase de asociati sunt in suma de 5.000.000 lei

456 = 208 5.000.000

3. Conform procesului verbal de receptie societatea comerciala Microjet-Services __S.R.L primeste la data de 7.02.2004 prin donatie un calculator evaluat la pretul __efectiv de 20.000.000 lei. Calculatorul se amortizeaza prin metoda lineara pe parcursul __a 5 ani.

se inregistreaza primirea unui calculator prin donatie :

2132 = 131 20.000.000

b) se inregistreaza amortizarea calculatorului prin metoda lineara :

6811 = 281 1.000.000

20.000.000 x 5/100 = 1.000.000lei

c) se inchide contul de cheltuiala :

121 = 6811 1.000.000

4. In data de 9.02.2004 S.C Microjet-Services S.R.L achizitioneaza un autoturism Cielo (second-hand) a carui valoare de intrare este de 90.000.000 TVA 19% durata de utilizare de 5 ani. Autoturismul va fi amortizat in regim accelerat. Conform regimului de amortizare accelerata, in primul an autoturismul va fi amortizat in proportie de 50%, valoarea ramasa amortizandu-se in regim linear.

Am I an = VI x 50% = 90.000.000 x 50% = 45.000.000

Am lunara = Aa/12 = 45.000.000/12 = 3.750.000/luna

Val ramasa = 90.000.000 – 45.000.000 = 45.000.000

Am pentru urm. 4 ani = 45.000.000/4 = 11.250.000

Plan de amortizare a mijlocului fix in regim accelerat

a) achizitionarea si receptia autoturismului :

% = 404 107.100.000

2124 90.000.000

4426 17.100.000 ( 90.000.000 x 19% )

b) inregistrarea amortizarii la sfarsitul lunii :

6811 = 2814 3.750.000

c) se inchide contul de cheltuiala :

121 = 6811 3.750.000

5. La data de 11.02.2004 societatea comerciala Microjet-Services S.R.L. o data cu |__ achizitionarea unui spatiu comercial dobandeste un fond comercial in valoare ___de 30.000.000 lei, TVA 19%.

se inregistreaza dobandirea fondului comercial:

% = 404 35.700.000

207 30.000.000

4426 5.700.000

b) se inregistreaza achitarea prin virament a fondului comercial:

404 = 5121 35.700.000

c) se cedeaza fondul comercial altei societati pentru suma de 30.000.000lei , TVA 19% :

461 = % 35.700.000

7583 30.000.000

4427 5.700.000

d) se inregistreaza incasarea prin banca:

5121 = 461 35.700.000

e) se inregistreaza scoaterea din activ a fondului comercial:

6583 = 207 30.000.000

6. S.C Microjet-Services S.R.L contracteaza cu un furnizor la data de 15.02.2004 un dozator (de cafea si ciocolata calda) in valoare de 60.000.000 lei . Conform contractului incheiat, se acorda furnizorului un avans de 20.000.000 lei. La data stabilita prin contract, furnizorul livreaza dozatorul contractat si intocmeste « Factura fiscala » cu urmatorul continut :

-valoarea utilajului …………………………………………………60.000.000 lei

-cheltuieli de transport facturate de furnizor…………………………1.000.000lei

-T.V.A. deductibila 19%……………………………………………11.590.000lei

-Total factura……………………………………………………….72.590.000 lei

-Avans acordat………………………………………………………20.000.000 lei

-Valoarea neta de decontat………………………………………….52.590.000lei

a) se inregistreaza avansul acordat furnizorului conform chitantei nr 428964: (anexa 3)

232 = 5121 20.000.000

b) inregistrarea operatiunii privind receptia dozatorului achizitionat :

% = 404 72.590.000

2131 61.000.000

11.590.000

c) inregistrarea operatiunii privind stingerea obligatiilor de plata fata de furnizor:

= % 72.590.000

232 20.000.000

52.590.000

7. Societatea S.C Microjet-Services S.R.L. la data de 17.02.2004 achizitioneaza un polizor (pentru ascutirea obiectelor taioase din incinta restaurantului) cu valoarea de intrare de 50.000.000lei, TVA 19%. Durata normala de functionare conform catalogului este de 10 ani. Polizorul se amortizeaza prin metoda lineara

a) se inregistreaza achizitionarea polizorului conform facturii 4589125: (anexa 4)

% = 404 59.500.000

2131 50.000.000

4426 9.500.000

b) se inregistreaza achitarea prin virament a facturii furnizorului, conform

extrasului de cont : (anexa 5)

404 = 5121 59.500.000

c) se inregistreaza amortizarea polizorului prin metoda lineara :

6811 = 2814 5.000.000

– norma anuala liniara: 100/T = 100/10 = 10%

– suma amortizarii anuale = 50.000.000 x 10/100 = 5.000.000

d) se inchide contul de cheltuiala :

121 = 6811 5.000.000

8. La data de 21.02.2004 S.C Microjet-Services S.R.L. achizitioneaza mobilier avand valoarea de 100.000.000 lei; cheltuielile de transport aferente sunt de 10.000.000 lei, TVA 19%; total factura fiscala 130.900.000 lei. Mobilierul se amortizeaza pe o durata de 10 ani.

a) se inregistreaza primirea mobilierului:

% = 404 130.900.000

214 110.000.000

4426 20.900.000

b) se inregistreaza achitarea prin virament a facturii furnizorului, conform extrasului de cont :

404 = 5121 130.900.000

c) se amortizeaza mobilierul prin metoda lineara :

6811 = 281 10.000.000

100.000.000 x 10/100 = 10.000.000lei

d) se inchide contul de cheltuiala :

121 = 6811 10.000.000

9. La data de 24.02.2004 in contabilitatea societatii Microjet-Services S.R.L se inregistreaza constituirea unui provizion in valoare de 160.000.000lei reprezentand deprecierea imobilizarilor necorporale (50.000.000lei), corporale (70.000.000lei) si in curs (40.000.000lei). Operatiile sunt intocmite in nota contabila.

a) se inregistreaza constituirea provizionului pe seama cheltuielilor : (anexa 6)

681 = % 160.000.000

290 50.000.000

291 70.000.000

293 40.000.000

b) se inregistreaza anularea provizionului pe seama veniturilor : (anexa 6)

% = 781 160.000.000

290 50.000.000

291 70.000.000

293 40.000.000

c) se inregistreaza inchiderea contului de cheltuiala si de venit prin contul de rezultate 121 : (anexa 6)

121 = 681 160.000.000

si respectiv

781 = 121 160.000.000

10. Societatea comerciala Microjet-Services S.R.L achizitioneaza la data de 27.02.2004 instalatii de iluminat avand valoarea de intrare de 32.500.000lei. TVA 19%. Acestea se amortizeaza prin metoda degresiva pe o durata de 7 ani.

a) se achizitioneaza instalatiile de iluminat conform facturii nr. 271688: (anexa 7)

% = 404 38.675.000

214 32.500.000

4426 6.175.000

b) se plateste furnizorul prin ordin de plata nr. 2: (anexa 8)

404 = 5121 38.675.000

Amortizarea degresiva

1. Varianta AD1

freza : valoare de intrare : 32.500.000

durata normala de functionare conform catalogului ( T ) 7 ani

norma anula limita : 100/T = 100/7 = 14,3 %

norma anula degresiva : 14,3 % x 2 = 28,6 %

2. Varianta AD2

utilaj pentru productia de otel : valoare de intrare 100.000.000

durata normala de functionate conform catalogului ( T ) 15 ani

norma anula de limita 100/T = 100/15 = 6,67 %

norma anula degresiva : 6,67 % x 2,5 = 16,67 %

CONCLUZII

Societatea comerciala MICROJET-SEVICES S.R.L care are ca obiect de activitate restaurante si alte unitati de preparare a hranei pentru deservirea clientelei in scopul nobil pentru realizarea profitului i-si atinge scopul prin serviciile sale de calitate superioara pe care le presteaza pentru clienti.

Pornind de la aceasta realitate in lucrarea prezentata anterior din multitudinea operatiunilor contabile eu am tratat „ Contabilitatea deprecierii activelor imobilizate”.

Aceasta lucrare a fost conceputa din necesitatea de a exemplifica modalitatea de contabilizare a deprecierii activelor imobilizate la o societate comerciala care are ca obiect de activitate deservirea populatiei.

Operatiile atat teoretice cat si metodologice prezentate anterior reflecta contabilitatea deprecierii activelor imobilizate iar aplicatiile au fost realizate pe baza societatii comerciale S.C. MICROJET-SERVICES S.R.L.

Bibliografie

1. O. Calin, I. Vaduva, M. Ristea, H. Neamtu: Bazele contabilitatii,

Editura Didactica si Pedagogica, 1995

2. Ministerul Finantelor, Sistemul contabil al agentilor economici, editura

Economica, 1994,

3. N. Feleaga (coordonator), Contabilitatea aprofundata, Editura

Economica, 1996

4. N. Feleaga, I. Ionascu, Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Editura

Economica, 1996

5. M. Ristea, Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I, Editata de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor autorizati din Romania, 1995

6. Ion Morosan – Contabilitatea practica (vol. I si II), Editura Evcon

Consulting Suceava 2003

7. Gh. Cristea, O. Calin, Circulatia costurilor, Editura Didactica si

Pedagogica, 1980

8. Iacob Pantea – Contabilitatea financiara, sinteze si aplicatii practice

Editura Inrelcredo: Deva 2001

9. Violeta Isai – manual clasa a XI-a Editura All Bucuresti 2000

10. Violeta Isai – Contabilitatea financiara, Editura Didactica si pedagogica

Bucuresti 2000

11. Mihai Ristea – Contabilitatea intreprinderilor, vol. I, Editura Margaritar, Bucuresti 1997

12. Mihai Ristea – manual clasa a X-a, Editura Pedagogica si Didactica

Bucuresti 2001

=== Anexa2 ===

..

…… …