. Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor Privind Societatile Comerciale (s.c. Xyz S.r.l.)

-INTRODUCERE-

Realitatile societatii moderne ne arata ca dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia necesita asigurarea unei informatii economice operative si complete.

Numai astfel informatia economica ne ajuta sa controlam modul de utilizare a resurselor materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive dar si neajunsurile existente, in vederea luarii masurilor ce se impun.

Lucrarea trateaza contabilitatea cheltuielilor si veniturilor deci rezultatele financiare ale SC”SELDAS”SRL, incercand un echilibru intern ceea ce a acumulat si conservat stiinta si practica contabila pe plan mondial si national si noile curente contabile moderne. Astfel, premisele stiintifice si logice ale contabilitatii sunt abordate prin imbinarea principiilor teoretice fundamentale clasice cu principiile(conventiile) moderne de organizare si conducere a contabilitatii acceptate prin standarde de comunitatea mondiala si europeana.

Avand in vedere obligativitatea respectarii prevederilor planului de conturi general si bazandu-ma pe normele metodologice de utilizare a conturilor contabile precum si de cerintele specifice lucrarii,aceasta este structurata in patru parti:

Cadrul legal

Contabilitate

Analiza economico-financiara

Informatica

-CAPITOLUL I-

CADRUL LEGAL AL CONTABILITATII CHELTUIELILOR SI VENITURILOR:

1.1-GENERALITATI

1.2- PRINCIPIILE CONTABILE

1.3- STANDARDE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

1.3.1- IAS1 “ PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE”

1.3.2- IAS12 “ CONTABILIZAREA IMPOZITULUI ASUPRA BENEFICIULUI”

1.3.3- IAS 18 “ VENITURI”

-Capitolul 1-

CADRUL LEGAL AL CONTABILITATII CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Generalitati

Societatea comerciala este o întreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii afectandu-i bunurile necesare pentru indeplinirea de fapte de comert in conformitate cu scopul sau obiectivele propuse de fondator.

Reglementarile societatilor comerciale in dreptul Romanesc:

-codul comercial

-codul civil – lege 31/1990 privind societatile comerciale modificata cu ordonanta de urgenta 32/1996, devenita legea 195/1997

-codul muncii

Legea 31/1990, articolul 2 prevede 5 forme juridice ale societatilor comerciale:

Societatea in nume colectiv – este societatea al carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspundere nelimitata si solidara tuturor asociatilor.

Societatea in comandita simpla – societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, iar asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor la capitalul social al societatii.

Societate pe actiuni – societati ale carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii si actionarii raspund numai in limita aportului lor.

Societatea in comandita pe actiuni – societatea al carui capital social este impartit in actiuni, iar obligatiunile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, iar asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor.

Societatea cu rapundere limitata – societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu partimoniul societatii, iar asociatii raspund numai in limita aportului lor.

Societatile comerciale se costituie prin acte de constituire, Legea 31/1990 prevede doua acte:

-Contractul de societate

-Statutul

Legea 195/1997 inglobeaza cele doua acte intr-unul singur numit act de constituire a societatilor comerciale

1.2 Principiile contabile

1.Principiul continuitatii activitatii

Aceasta presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

2.Principiul permanentei metodelor

Aceasta presupune continuitatea plecarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

3.Principiul prudentei

Valoarea oricarui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. In mod special, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

-se vor lua in considerare numai profiturile obtinute pana la data incheierii exercitiului financiar

-se va tine cont de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului

– se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere

4.Principiul independentei exercitiului

Se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.

5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv

In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat suma sau valoarea corespunzatoare fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

6.Principiul intangibilitatii

Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

7.Principiul necompensarii

Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile.

8.Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

9.Principiul pragului de semnificatie

Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au acceasi natura sau cu functii similare vor fi insumate, nefiind necesare prezentarea lor separata.

1.3 Standarde internationale de contabilitate

1.3.1 IAS1 – ˝ Prezentarea situatiilor financiare ˝

Abordarea generala a IASC este trasata in ˝cadrul pentru elaborarea si prezentatrea situatiilor financiare˝ care, la randul lui, este legat strans de conceptele de situatii ale organismului american de normalizare. Simplificand argumentele, aceasta abordare cuprinde un model economic simplu, care implica miscarile de valoare in bogatia unei companii de la un exercitiu la altul. Conceptual, intreprinderea ar trebui sa –si intocmeasca bilanturile lor evaluand atat activele cat si datoriile la valorile lor curente la sfarsitul anului. Atunci, evolutia valorii bogatiei de la un bilant la urmatorul ar trebui sa fie analizata fie intr-o situatie a schimbarilor in capitaluri, fie intr-o situatie alternativa privind performantele intreprinderii. In aceste conditii, contul de profit si pierdere ar trebui sa se focalizeze pe elementele definitorii ale rezultatelor operationale si pe cele ale operatiunilor de natura financiara.

OBIECTIV

Obiectivul acestui standard este de a stabili baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea, atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadele precedente, cat si cu situatiile financiare ale altor intreprinderi. Pentru a realiza acest obiectiv, acest standard prevede considerente generale pentru structura acestora si cerinte minime pentru continutul situatiilor financiare. Recunoasterea, evaluarea si evidentierea tranzactiilor si evenimentelor specifice sunt tratate in alte standarde internationale de contabilitate.

CAMPUL DE APLICARE

Trebuie sa fie aplicata la prezentarea tuturor situatiilor financiare cu scop general intocmite si prezentate in conformitate cu standardele internationele de contabilitate. Scopul general al situatiilor financiare vizeaza satisfacerea necesitatilor utilizatorilor care sunt in situatia de a solicita rapoarte intocmite pentru realizarea cerintelor lor specifice. Scopul general face ca in setul de situatii financiare sa fie incluse acele situatii ce sunt prezentate separat sau in componenta altor documente publicate, precum un raport anual sau un prospect. Norma IAS 1 se aplica:

-Intreprinderilor sectoarelor concurentiale, al caror scop este obtinerea de beneficii

-Intreprinderilor sectorului public

-Institutii bancare si de asigurari

SCOPUL SITUATIILOR FINANCIARE

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare si tranzactiilor efectuate de o întreprindere. Situatiile financiare ofera informatii despre:

-Active

-Datorii

-Capital propriu

-Venituri si cheltuieli, inclusiv castigurile si pierderile

-Fluxurile de numerar ale intreprinderii

Componentele situatiilor financiare:

-Bilantul

-Contul de profit si pierdere, o situatie care se reflecta fie:

-toate modificarile capitalului propriu

-modificarile capitalului propriu, altele decat acelea provenind din tranzactii de capital cu proprietari si cu distribuiri catre propietari

-situatia fluxurilor de numerar

-politicile contabile si notele explicative

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere trebuie sa includa, cel putin, elemente randuri care sa prezinte urmatoarele valori:

-veniturile

-rezultatele activitatii de exploatare

-costurile de finantare

-partea din profituri si pierdere aferenta intreprinderilor asociate si in participatia contabilizata prin metoda punerii in echivalenta

-cheltuielile cu impozitul pe profit

-profitul sau pierderea din activitati curente

-elemente extraordinare

-interesul minoritar

-profitul net sau pierderea neta a perioadei.

Alte elemente- randuri sunt incluse in contul de profit si pierdere, iar descrierile utilizate si ordinea elementelor sunt modificate cand este necesar pentru explicarea elementelor de performanta. Factorii ce trebuie avuti in vedere cuprind pragul de semnificatie, precum si natura si functia diferitelor componente de venituri si cheltuieli.

Intreprinderile trebuie sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in notele la contul de profit si pierde, o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. Intrprinderile care clasifica cheltuielile dupa functie trebuie sa prezinte informatii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cu personalul. O întreprindere trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in note, valoarea dividendelor pe actiune, declarate sau propuse, pentru perioada la care se refera situatiile financiare.

1.3.2 IAS 12 – Contabilizarea impozitului asupra beneficiului

Definiri si delimitari

Impozitul pe profit reprezinta o cheltuiala importanta pentru întreprindere. Contabilizarea acestei obligatii fiscale ridica unele probleme, deoarece regulile pentru calculul rezultatului fiscal sunt diferite de cele utilizate in contabilitate, de unde necesitatea clarificarii tratamentului contabil aferent diferentelor intre rezultatul contabil si cel fiscal. In aceptia organismului international de normalizare contabila, rezultatul contabil ( profit sau pierdere ) reprezinta rezultatul inaintea impozitului pe profit. Profitul impozabil este definit ca rezultatul exercitiului stabilit pe baza regurilor fixate de administratia fiscala si care serveste pentru calculul impozitului exigibil (rambursabil). Impozitul exigibil reprezinta impozitul de platit pe termen scurt aferent profitului impozabil al exercitiului. Diferentele intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal, se delimiteaza in diferente permanente si diferente temporare.

Difenual sau un prospect. Norma IAS 1 se aplica:

-Intreprinderilor sectoarelor concurentiale, al caror scop este obtinerea de beneficii

-Intreprinderilor sectorului public

-Institutii bancare si de asigurari

SCOPUL SITUATIILOR FINANCIARE

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare si tranzactiilor efectuate de o întreprindere. Situatiile financiare ofera informatii despre:

-Active

-Datorii

-Capital propriu

-Venituri si cheltuieli, inclusiv castigurile si pierderile

-Fluxurile de numerar ale intreprinderii

Componentele situatiilor financiare:

-Bilantul

-Contul de profit si pierdere, o situatie care se reflecta fie:

-toate modificarile capitalului propriu

-modificarile capitalului propriu, altele decat acelea provenind din tranzactii de capital cu proprietari si cu distribuiri catre propietari

-situatia fluxurilor de numerar

-politicile contabile si notele explicative

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere trebuie sa includa, cel putin, elemente randuri care sa prezinte urmatoarele valori:

-veniturile

-rezultatele activitatii de exploatare

-costurile de finantare

-partea din profituri si pierdere aferenta intreprinderilor asociate si in participatia contabilizata prin metoda punerii in echivalenta

-cheltuielile cu impozitul pe profit

-profitul sau pierderea din activitati curente

-elemente extraordinare

-interesul minoritar

-profitul net sau pierderea neta a perioadei.

Alte elemente- randuri sunt incluse in contul de profit si pierdere, iar descrierile utilizate si ordinea elementelor sunt modificate cand este necesar pentru explicarea elementelor de performanta. Factorii ce trebuie avuti in vedere cuprind pragul de semnificatie, precum si natura si functia diferitelor componente de venituri si cheltuieli.

Intreprinderile trebuie sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in notele la contul de profit si pierde, o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. Intrprinderile care clasifica cheltuielile dupa functie trebuie sa prezinte informatii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cu personalul. O întreprindere trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in note, valoarea dividendelor pe actiune, declarate sau propuse, pentru perioada la care se refera situatiile financiare.

1.3.2 IAS 12 – Contabilizarea impozitului asupra beneficiului

Definiri si delimitari

Impozitul pe profit reprezinta o cheltuiala importanta pentru întreprindere. Contabilizarea acestei obligatii fiscale ridica unele probleme, deoarece regulile pentru calculul rezultatului fiscal sunt diferite de cele utilizate in contabilitate, de unde necesitatea clarificarii tratamentului contabil aferent diferentelor intre rezultatul contabil si cel fiscal. In aceptia organismului international de normalizare contabila, rezultatul contabil ( profit sau pierdere ) reprezinta rezultatul inaintea impozitului pe profit. Profitul impozabil este definit ca rezultatul exercitiului stabilit pe baza regurilor fixate de administratia fiscala si care serveste pentru calculul impozitului exigibil (rambursabil). Impozitul exigibil reprezinta impozitul de platit pe termen scurt aferent profitului impozabil al exercitiului. Diferentele intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal, se delimiteaza in diferente permanente si diferente temporare.

Diferentele permanente includ:

cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal

veniturile pe care fiscul renunta in mod definitiv sa le impoziteze, deoarece ele provin din rezultate deja impozitate

degrevarile fiscale acordate pentru a incuraja anumite actiuni economice promovate de stat

Diferentele temporare- provin din decalajul in timp intre momentul contabilizarii unui element si includerea sa in rezultatul fiscal si imbraca urmatoarele forme:

elemente contabilizate in cursul exercitiului, dar care au fost luate in calculul rezultatului impozabil al unui exercitiu precedent

elementele incluse in rezultatul exercitului, dar care au fost contabilizate in cursul unei perioade anterioare

elementele contabilizate in cursul exercitiului, dar care vor fi impozabile sau deductibile din punct de vedere fiscal in cursul unui exercitiu viitor

elemente incluse in rezultatul fiscal al exercitiului, dar care vor fi contabilizate ulterior

Norma IAS 12 prezinta doua tipuri de diferente temporare, adica:

-diferente temporare impozabile

-diferente temporare deductibile

Metoda impozitului exigibil se bazeaza pe explicatia teoretica, ca impozitul pe profit constituie mai mult o distribuire de rezultat decat o cheltuiala suportata de întreprindere. Metoda raportului de impozit – considera impozitul pe profit mai mult ca o cheltuiala a intreprinderii decat ca o distribuire de rezultat si este o consecinta a principiului conectarii cheltuielilor la venituri.

Calculul si contabilizarea impozitelor amanate

Sunt formulate doua conceptii:

-calculul global

-calculul partial

Calculul global- utilizeaza toate diferentele temporare, indiferent de data la care impozitul va deveni exigibil sau recuperabil.

Calculul partial- tine cont numai de diferentele temporare care vor genera plati sau o reducere de impozit intr-un viitor apropriat

Evolutia legislatiei fiscale este susceptibila de a pune in discutie suma impozitelor amanate constatate la incheierea unui exercitiu anterior.

In legatura cu acest subiect s-au formulat doua conceptii :

-metoda rapotului fix

-metoda raportului variabil

Metoda raportului fix- considera ca definitive impozitele amanate anterior contabilizate, nefiind posibila o ajustare a acestora, chiar in cazul modificarii bazei impozabile sau a cotei de impunere.

Metoda raportului variabil- suma impozitelor amanate trebuie sa fie cea mai reprezentativa posibil in conditiile actuale de impunere.

Suma impozitelor amanate la inchiderea unui exercitiu rezulta din compensarea efectelor diferentelor temporare active si pasive.

Comunicarea financiara privind impozitul pe profit

Intreprinderea trbuie sa mentioneze in mod distinct:

Cheltuiala fiscala aferenta beneficiului provenind din activitati ordinare.

Cheltuiala fiscala aferenta elementelor extraordinare, elementelor provenind din exercitiile anterioare si schimbarilor de metode contabile.

Eventuala incidenta fiscala a reevaluarilor de active.

Intreprinderea trebuie sa furnizeze o explicatie a raportului intre cheltuiala fiscala si beneficiul contabil, daca cotele de impunere in vigoare nu constituie o explicatie suficienta.

In ce priveste pierderile fiscale, trebuie mentionate:

Suma eventualei economii de impozit contabilizata ca urmare a raportului

“in fata” a unei pierderi fiscale

Suma economiei de impozit care rezulta din imputarea unei pierderi fiscale anterioare.

Suma pierderilor fiscale reportabile in cursul anilor ulteriori si a caror incidenta fiscala nu a fost contabilizata, ca si termenele acordate pentru a beneficia de ele.

1.3.3 I AS 18 –VENITURI

OBIECTIV

Veniturile sunt definite in Cadrul General de intocmire a situatiilor financiare drept majorari ale beneficiilor economice in timpul exercitiului financiar ,in urma intrarilor sau maririi activelor ,sau diminuari ale obligatilor care duc la cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele obtinute prin contributii de la detinatorii de capital.

Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii de catre o intreprindere a activitatii sale curente ,termenul fiind regasit si sub alte denumiri ce include vanzari ,onorarii, dobanzi ,dividende ,redevente .

Problema fundamentala a contabilizarii veniturilor este data de alegerea datei de la care vanzarile si prestatile de servicii efectuate pot sa fie incluse in rezultate ,altfel spus momentul in care acestea sunt constante .Veniturile sunt constatate atunci cand este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantaje economice viitoare ,iar acestea pot sa fie masurate in mod fiabil.

ARIA DE APLICABILITATE

Acest standard trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din urmatoarele operatiuni sau evenimente:

–vanzarea bunurilor ;

–prestarea serviciilor

–utilizarea de catre altii a activelor societatii , producatoare de dobanzi, redevente si

dividende.

Dobanzile—incasate pentru utilizarea numerarului sau a echivalentelor numerarului sau pentru sume datorate societatii;

Redevente—incasate pentru utilizarea activelor pe termen lung ale societatii, cum ar fi patentele, marcile ,drepturile de autor si software-ul pentru computere.

Dividende—distribuirea profiturilor catre detinatorii de investitii de capital ,proportional cu partea detinuta dintr-o anumita clasa de capital .

Acest standard nu se ocupa de veniturile provenite din :

–contracte de leasing

–dividende provenite din participatii contabilizate sub metoda punerii in echivalenta

–contracte de asigurariale societatiilor de asigurari

–modificari ale valorii juste ale activelor si pasivelor financiare sau tranzactionarea

acestora

–modificari ale valorii altor active curente

–cresteri naturale ale cirezilor si ale produselor agricole si forestiere

–extactia produselor mineraliere

DEFINITII

Venitul—este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in cursul activitatiilor obisnuite ale acesteia ,atunci cand acest flux se materializeaza prin cresteri ale capitalului propriu ,altele decat cresterile datorate contributiilor din partea participantilor la acest capital propriu .

Valoarea justa—este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie ,de bunavoie ,intre partile aflate in cunostinta de cauza ,in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv .

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit de catre societate in nume propriu .

EVALUAREA VENITURILOR

Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit

Diferenta dintre valoarea justa si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca fiind venit din dobanzi.

Cand valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluata in mod rezonabil ,venitul este evaluat la valoarea justa a bunurilor sau serviciilor cedate ,ajustat cu orice sume transferate in numerar sau echivalente ale numerarului .

VANZAREA BUNURILOR

Veniturile ce provin din vanzarea de marfuri trebuie sa fie contabilizate atunci cand asamblul urmatoarelor conditii au fost satisfacute :

–societatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor

–societatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o

,in mod normal ,in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor

–marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil

–este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre intreprindere

–costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil .

Veniturile sunt recunoscute numai atunci cand este probabil ca beneficile economice asociate tranzactiei sa intre in societate .

Veniturile si cheltuielile ce se refera la aceiasi tranzactie sau eveniment se recunosc simultan ,acest proces fiind denumit in mod curent corespondenta veniturilor cu cheltuielile .

PRESTAREA SERVICIILOR

Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil ,venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in masura executiei contractului la data inchiderii bilantului.Rezultatul unei tarnzactii poate fi estimat in mod rezonabil ,atunci cand toate conditiile urmatoare sunt satisfacute :

–suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil

–este probabil ca avantajele economice associate operatiei sa aduca beneficii

intreprinderii

–gradul de avansare a operatiei la data bilantului poate sa fie evaluat in mod fiabil

–cheltuielile angajate pentru aceasta operatie si cheltuielile de angajat pentru incheierea operatiei pot fi masurate in mod fiabil.

Cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat in mod rezonabil ,venitul trebuie recunoscut doar pe baza cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

DOBANZI , REDEVENTE SI DIVIDENDE

Veniturile aparute din utilizarea de catre altii a activelor societatii ce genereaza dobanzi ,redevente si dividende trebuie recunoscute atunci cand :

–este probabil ca beneficile economice asociate tranzactiei sa intre in societate

–suma veniturilor poate fi determinate in mod rezonabil .

Veniturile trebuie recunoscute in urmatoarele baze :

–dobanzile trebuie recunoscute periodic ,in mod proportional ,pe baza randamentului efectiv al activului;

–redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente , conform realitatii economice a contractului .

–dividendele trebuie recunoscute atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a primi plata .

PREZENAREA INFORMATIILOR

O societate trebuie sa prezinte detailat :

–politicile contabile adoptate pentru recunoasterea venitului ,inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de executie pentru contractele ce implica prestarea de servicii

–suma fiecarei categorii semnificative de venit recunoscute in timpul perioadei ,inclusiv venitul aparut din :

–vanzarea de bunuri

–prestarea serviciilor

–dobanzi

–redevente

–dividende

–suma veniturilor aparute din schimburile de bunuri sau servicii incluse in fiecare categorie semnificativa de venit .

-CAPITOLUL II-

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

2.1- ELEMENTE DE CHELTUIELI SI VENITURI

2.2- COMPARABILITATE INTRE SISTEMUL CONTABIL ROMANESC CU SISTEMUL CONTABIL AL ALTOR TARI, PRIVIND CONTABILTATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

-Capitolul 2-

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

2.1-Elemente de cheltuieli si venituri

Potrivit legii contabilitatii numarul 82/1991:

Contabilitatea chetuielilor se tine pe feluri de cheltuieli,dupa natura lor

Contabilitatea cheltuielilor finantate din mijloace bugetare si extrabugetare si asigura atat evidenta platilor de casa, cat si a cheltuielilor efective,pe structura clasificatiei bugetare.

Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor.

In conditiile progresului tehnic in care lumea adopta tot mai mult o perspectiva internationala,iar situatiile financiare(bilantul, anexa) sunt utilizate intr-o maniera crescanda in context international, a fost creat in anul 1973 Comitetul International de Standarde Contabile(IASC).

Obiectivele IASC sunt:

Formularea si publicarea, in interesul public ,a normelor contabile ce se cer respectate pentru prezentarea situatiilor financiare(bilantul, contul de profit si pierdere, anexe la bilant…) si de a promova acceptiunea si aplicarea acestor norme pe plan mondial.

Deschiderea generala la ameliorarea si armonizarea reglementarilor, normelor contabile si procedurilor necesare la prezentarea situatiilor financiare

Normele contabile internationale vizeaza situatiile financiare de sinteza ale tuturor intreprinderilor industiale , comerciale sau de afaceri. Ele au rolul de a realiza apropierea internationala a diferitelor norme contabile nationale ; de a perfectiona principiile contabilitatii si a ridica fuctia ei sociala.

IASC elaboreza norme(standarde) internationale de contabilitate sub forma unor conventii si a unor metode. Conventiile contabile de baza, care servesc la intocmirea situatiilor financiare sunt:

Continuitatea exploatarii(activitatii)

Permanenta metodelor

Specializarea (independenta) exercitiilor

Prudenta

Prioritatea realitatii asupra formei

Importanta relativa

Metode contabile-cuprind principiile, bazele , conventiile ,regulile si procedurile adoptate de manageri pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Potrivit Ordinului nr 403 din 4 octombrie 1999 elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum urmeza:

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor ,care se concretizeza in cresteri ale capitalului propriu , altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice, inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu altele decat cele rezultate din distrbuirea acestora catre actionari

Definitiile veniturilor si cheltuielilor surprind caracteristicile lor esentiale dar nu specifica criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea fi inregistrate in contul de profit si pierdere.

Veniturile si cheltuielile se pot regasi in contul de profit si pierdere in diferite moduri , astfel incat sa furnizeze informatia relevanta pentru procesul decizional.

De exemplu ,se foloseste adesea distinctia intre acele elemente de venituri si cheltuieli , care sunt rezultatul activitatilor curente ale intreprinderi si cele care nu sunt rezultatul acestor activitati .Acesta distinctie se relizeaza plecand de la prezumtia ca sursa unui element(de venituri sau cheltuieli) este relevanta in procesul de evaluare a capacitatii intreprinderii de a genera in viitor numerar si echivalente ale numerarului .

De exemplu, activitati intamplatoare, cum ar fi instrainarea unei investitii pe termen lung, nu pot aparea in mod curent.In procesul de separare a veniturilor si cheltuielilor in functie de caracterul lor curent sau extraordinar , este necesar analiza naturii si activitatii intreprinderii. Elementele care pentru unele intreprinderi sunt rezultatul unor activitatii curente pot reprezenta ,in cazul altor intreprinderi activitati extraordinare .

De asemenea distinctia dintre elementele de venituri si cheltuieli si combinarea acestora in diferite moduri permite intreprinderii sa-si prezinte in mod variat perfomantele.

Aceste clasificari prezinta diferite grade de cuprindere .

Situatia veniturilor poate include marja bruta ,profitul din activitatile curente inainte de impozitare ,profitul din activitatile curente dupa impozitare si profitul net.

Etapele ocazionarii cheltuielilor si crearii veniturilor influenteaza nemijlocit modul de reflectare a acestora in contabilitate. In functie de modalitatea in care sunt tratate aceste etape deosebim:contabilitatea de angajament si contabilitatea de trezorerie.

Contabilitatea de angajament-inregistreza in momentul generarii lor toate operatiunile care determina cheltuieli si venituri. Ca urmare, cheltuielile sunt reflectate in contabilitate in faza de consum , iar veniturile in momentul obtinerii si facturarii bunurilor si serviciilor indiferent de data incasari echivalentului lor valoric.

Contabilitatea de trezorerie-inregistreza in categoria cheltuielilor si veniturilor numai operatiunile care au fost decontate la trezorerie.Respectiv cheltuielile sunt reflectate numai in momentul platii, iar veniturile in momentul incasarii .

In prezent ,in Romania se practica contabilitatea de angajament.

2.2-Comparabilitate intre sistemul contabil romanesc cu sistemul contabil al altor tari privind contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

Conform principiului independentei contabilitatea franceza presupune clasificarea urmatoarelor aspecte:

Afectarea cheltuielilor

Afectarea veniturilor

Conectarea cheltuielilor la venituri.

1.Afectarea cheltuielilor

Conform teoriei si uzantelor franceze, criteriul de afectare a unei cheltuieli la un exercitiu dat trebuie sa fie cautat in legatura care exista intre aceasta cheltuiala si operatiile exercitiului ,astfel incat:

Cheltuielile trebuie sa fie contabilizate in exercitiul livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

Cheltuielile inca neconsumate trebuie sa fie reportate asupra perioadelor urmatore.

Se deduc ,in consecinta , doua stadii traditionale privind contabilizarea cheltuielilor:

Contabilizarea facturilor ,pe masura sosirii lor de la furnizor, (este momentul in care se recunoaste cheltuiala);

Regularizarea acestei prime contabilizari, pentu a se ajusta consumurile efective si, deci, marirea cheltuielilor.

Cheltuielile contabilizate si neconsumate sunt regularizate prin virare la stocuri, cheltuieli constatate in avans si imobilizari, dupa caz.

Conform regulamentului contabil romanesc, cheltuiala este recunoscuta in momentul consumului ,in contrapartida fiind conturile de stocuri.

Afectarea veniturilor

Veniturile de primit- sunt venituri obtinute de intreprindere, dar a caror marime , nefiind definitiv stabilita , nu este inscrisa in conturile de terti debitori.

Veniturile constatate in avans –vin sa corijeze veniturile obtinute sau contabilizate inainte de furnizarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Planul contabil francez considera ca un venit este dobandit din momentul in care el este sigur din punct de vedere al esentei sale juridice, chiar daca nu este sigur din punct de vedere al marimii.

Doctrina franceza distinge mai multe cazuri:

Venitul este sigur din punct de vedere al esentei sale juridice ,dar nu si al marimii sale

Venitul nu este sigur, din punct de vedere al esentei sale juridice, la data inchideri exercitiului,dar el este probabil; spre deosebire de cheltuieli din acelasi motiv al prudentei, venitul nu poate fi contabilizat; o astfel de solutie ramane valabila chiar daca anumite evenimente ,survenite intre data de inchidere si de intocmire a conturilor, dau certitudine ”venitului probabil”. Aceste nuantari nu sunt realizate in textele contabile romanesti.

Conectarea cheltuielilor la venituri

Foarte multi autori trateza “conectarea cheltuielilor la venituri”, ca un principiu de realizare a postulatului independentei exercitiilor. Acest principiu consta in analizarea cheltuielilor exercitiului N si conectarea lor la acest execitiu(N) sau la exercitiile urmatoare(N+1) ,dupa cum veniturile corespunzatoare sunt constatate sau nu in exercitiu

Pentru ca rezultatul sa fie corect ,se impune ca:

Toate cheltuielile, al caror consum este necesar la executarea obligatiilor vanzatorului sa fi fost contabilizate

Costurile antrenate de realizarea obligatiilor vanzatorului sa fie contabilizate in aceeasi perioada cu veniturile corespunzatoare sau sa se gasesca in productia stocata la sfarsitul exercitiului precedent.

In contabilitatea romanesca ,conectarea cheltuielilor la venituri se realizeaza in special ,prin recunoasterea cheltuielilor in momentul consumului.

-CAPITOLUL III-

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

3.1- DEFINIREA CHELTUIELILOR SI RECUNOASTEREA ACESTORA

3.2- ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR

3.3- DEFINIREA CATEGORIILOR DE CHELTUIELI DUPA NATURA LOR

3.4- CARACTERIZAREA CONTURILOR DE CHELTUIELI

3.5- CONTABILITATEA DECONTARII CHELTUIELILOR

-Capitolul 3-

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

3.1 Definirea cheltuielilor si recunoasterea acestora

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice ,in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor si care au generat o scadere de capitaluri proprii ,alta decat distribuirile catre propritarii de capital. Deci ,orice diminuare de capitaluri proprii,alta de catre reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende, constituie o cheltuiala.

Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente, ale intreprinderii.

De exemplu ,cheltuielile ce apar in cursul activitatilor curente ale intreprinderii includ costul vanzarilor, salariile si amortizarea .

Ele se regasesc,de obicei, sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile si mijlocele fixe.

Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, in acest cadru general ,ele nu sunt considerate ca structura distincta.

In categoria pierderilor sunt incluse ,de exemplu,cele rezultate din dezastre ,cum ar fi inundatiile sau incendiile ,precum si cele rezultate din iesirea activelor pe termen lung. De asemenea definitia cheltuielilor include si pirderile nerealizate ,de exemplu ,cele rezultate din cresterea cursului de schimb valutar in cazul unor imprumuturi pe care intreprinderea le-a contactat in valuta.

De obicei ,in contul de profit di pierdere ,prezentarea pierderilor se efectueaza distinct, datorita importantei cunosterii existentei si valorii acestora in procesul decizonal . Pierderile sunt raportate ,de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Cheltuielielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitore, aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii,modificare ce poate fi evaluata credibil. De fapt ,aceasta inseamna ca recunoastera cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii datoriilor sau reducerii activelor(de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortiyarea mijloacelor fixe)

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si obtinera elementelor specifice de venit. Acest proces,cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri ,implica recunoasterea simultana sau combinata a veniturilor si cheltuielilor care rezulta direct si concomitentdin aceleasi tranzactii sau alte evenimente. De exemplu ,diversele componente ale cheltuielilor care contrbuie la detrminarea costului bunurilor vandute sunt recunoscute in acelasi timp cu venitul din vanzarea bunurilor. Totusi ,aplicarea conceptului conectarii in conformitate cu prevederile prezentului cadru general nu permite recunoasterea in bilant a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor .

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica si rationala, atunci cand se astepta sa se obtina beneficii economice in decursul mai multor perioade contabile si cand asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar vag sau indirect. Aceasta modalitateeste deseori necesara in procesul recunoasterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, ca: terenuri si mijloace fixe,

fond comercial ,licente si marci de comert :in astfel de cazuri, cheltuiala este prezentata ca amortizare.

Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoasterea cheltuielilor in cadrul perioadelor contabile in care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.

O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere cand un cost nu genereaza beneficii economice asociate acestor elemente.

O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul deprofit si pierdere cand un cont nu genereza beneficii economice viitoare sau atunci cand, si in masura in care ,viitoarele beneficii economice nu corespund, sau inceteaza sa mai corespunda conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de activ.

O cheltuiala este, de asemenea ,recunoscuta in contul de profit si pierdere in acele cazuri in care apare o datorie fara recunoasterea unui activ, cum ar fi cazul in care datoria apare ca urmare a acordarii de garantii penru produsele vandute.

3.2-Organizarea contabilitatii cheltuielilor

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteza

patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi de exemplu, consumul de materiale, sau prin marirea pasivului ca, de exemplu, inregistrarea

obligatiei de plata pentru utilitatile prestate de terti (apa,gaze,curent electric) Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualista specifica

tarilor cu economie de piata dezvoltata si anume:

Contabilitatea financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor(exploatare ,financiara, exceptionala) si de natura resurselor utilizate( cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizari,etc

Contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor grupate in functie de destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.

La organizarea contabilitatii financiare a chltuielilor se tine seama de unele din principiile de organizare a contabilitatii:

Potrivit principiului independentei exercitiului toate operatiile care determina cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor fara a tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente.

Principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile.

Principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre chetuieli si venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor ,agentii economici trebuie sa tina seama de prevederile actelor normative in Romania.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel:

Cheltuieli constatate in momentul platii lor care se inregistreza in corespondenta cu conturile de trezorerie

Cheltuieli angajate, cu plata ulterioara,motiv pentru care se inregistreza in corespondenta cu conturile de terti

Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente,fara a angaja o plata ,reprezentate de amortizari si provizioane. Totalitatea cheltuielilor efectuate de unitatea patrimoniala ,in vederea obtinerii de produse noi, executarea de lucrari si prestarea de servicii, poarta denumirea de costul productiei, lucrarilor si serviciilor

Cheltuielile ce fac obiectul contabilitatii financiare se grupeaza, de asemenea ,pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor astfel:

-cheltuieli de exploatare

-cheltuieli financiare

-cheltuieli exceptionale

-cheltuieli cu amortizarile

-cheltuieli cu provizioanele

-cheltuieli cu impozitul pe profit

Ocazionarea chetuielilor se deruleza de regula in patru etape,dupa cum urmeaza:

Angajarea intervine in momentul cumpararii cand se creaza obligatia baneasca fata de furnizori de a plati bunurile sau serviciile primite de la acestia

Plata consta in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor comerciale sau de transfer in cadrul relatiilor financiare. Astfel, achitarea obligatiilor fata de un furnizor reprezinta o plata ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat reprezinta un transfer fara echivalent.

Consumul este specific utilizarii efective a bunurilor economice in vederea satisfacerii unor nevoi ale unitatii patrimoniale

Incorporarea este o etpa strit contabila in cadrul careia cheltuielile sunt decodate asupra rezultatelor exercitiului.

Aceste etape sunt derulate in formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane astfel:

Aprovizionari de la furnizori

Plati catre furnizori

Consumuri din stoc

Consumuri de bunuri nestocabile

Plati care sunt concomitent si cheltuieli(plata unui serviciu primit-nestocat, a dobanzilor bancare)

1 3

2 2 5

4

Nu toate cheltuielile iau nastere in urma parcurgerii acestor etape, unele dintre cheltuieli nu presupun o plata. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) si de deprecierile reversibile(provizioanele) pe care le sufera elementele patrimoniale, asa cum s-a aratat

Cheltuielile sunt constituite din echivalentul valoric al aprovizionarilor consumate, din obligatiile legale ale unitatii si din cheltuielile calculate care nu dau nastere la plati.

3.3-Definirea categoriilor de cheltuieli dupa natura lor

Cheltuielile de exploatare:

Cheltuieli privind marfurile (sau costul marfurilor vandute) sunt constituite din pretul de cumparare,taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport- aprovizionare si alte cheltuieli accesorii legate de achizitia marfurilor

Cheltuieli cu materiile prime – se refera la cheltuielile cu consumul de materii prime

Cheltuieli cu materiale consumabile- constau din cheltuieli cu materiale auxiliare ,piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile

Alte cheltuieli materiale- include costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora , cheltuieli privind baracamentele si amenajarile provizorii,costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor,si costul de achizitie al animalelor si pasarilor

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti- reprezinta cheltuielile cu intretinerea si reparatiile; redevente,locatii de gestiune si chirii; studi si cercetari inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare ;cheltuieli cu primele de asigurare; cheltuieli cu alte servicii executate de terti(colaboratori, comisioane ,inclusiv cele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior si onorarii ;cheltuieli de protocol ,reclama si publicitate; transportulde bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunictii; servicii bancare si altele).

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate- sunt cheltuieli cu impozitele ,taxe si varsminte asimilate suportate de intreprindere, indiferent de rezultatul exercitiului (impozitul pe cladiri,taxa asupra mijloacelor de transport, contributia la fondurile speciale,etc).

Cheltuili cu remuneratiile personalului- reprezinta cheltuielile cu remuneratiile cuvenite personalului, in suma bruta , cat si alte cheltuieli de personal suportate de unitate

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala- se refera la cheltuielile unitatii referitoare la contributia, asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru ajutor de somaj

Alte cheltuieli de exploatare – include pierderile din creante si alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele –se refera la cheltuielile de exploatare privind amortizarea imobilizarilor si la cheltuielile de exploatare privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pentu deprecierea activelor imobilizate sau circulante.

2.Cheltuieli financiare

Pierderi din creante legate de participatii – reprezinta pierderile din creantele imobilizate ale intreprinderii

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate- respectiv pierderea neta din vanzarea titlurilor de plasament, adica diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul lor de cesiune

Cheltuieli din diferente de curs valutar- reprezentate din diferentele nefavorabile de curs valutar , rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in valuta, diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor bancare in devize, disponibilitatilor in devize existente in casierie cat si existentul in conturile de acreditive in devize

Cheltuieli privind dobanzile- respectiv dobanzile datorate sau platite

Alte cheltuieli financiare- reprezentate de sconturile acordate clientilor, debitorilor sau bancilor si alte cheltuieli financiare

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele- sunt cheltuieli cu constiturea de provizioane legate de activitatea financiara a intreprinderii (provizioane pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor financiare si a titlurilor de plasament ) ,cat si cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

3.Cheltuieli exceptionale.

Operatii de gestiune- adica de cheltuieli cu caracter exceptional, dar efectuate in legatura cu operatiile de gestiune curenta a firmei ,cum sunt :pierderi de stocuri datorate calamitatilor; pierderi din debite prescrise sau din debitori insolvabili si scosi din evidenta; valoarea despagubirilor ,amenzilor si penalitatilor datorate sau platite; donatii si subventii acordate sub forma de active circulante; alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune

Operatii de capital –reprezentate de cheltuieli aferente activelor imobilizate corporale, necorporale si financiare iesite din patrimoniu, cat si alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital.

Amortizari si provizioane- respectiv cheltuieli exceptionale efectute ca urmare a amortizarilor si provizioanelor cu caracter exceptional,cum sunt: cheltuieli pentru constiturea provizioanelor reglementate ; cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri si cheltieli sau pentru deprecieri,cucaracter exceptional; cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor necorporale sau corporale.

La nivel global, adica pentu ansamblul activitatii ,intreprinderea suporta cheltuiala cu impozitul pe profit, fiind considerata o remunerare a factorului

„stat”, ca participant la circuitul economic.

3.4-Caracterizarea conturilor de cheltuieli

Conturile din clasa 6”Conturi de cheltuieli” sunt organizate in geupe care au la baza clasificarea cheltuielilor pe feluri de activitatii, fiind constituite urmatorele grupe de conturi:

I .Grupe de conturi ale cheltuielilor de exploatare

60 „Cheltuieli cu materii prime ,materiale si marfuri”

600”Cheltuieli cu materiile prime”

601”Chetuieli cu materiale consumabile”

602”Cheltuieli privind obiectele de inventar”

605”Cheltuieli privind energia si apa”

607”Cheltuieli privind marfurile”

61 „Chetuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”

611”Cheltuieli de intrentinere si reparatii”

612”Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile

62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

621”Cheltuieli cu colaboratorii”

624”Cheltuieli cu transporturi de bunuri si de personal”

63 „Cheltuieli cu impozite, taxele si varsamintele asimilate”

631”Cheltuili cu impozitul pe salarii”

635”Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte

asimilate”

64 „Cheltuieli cu personalul”

641”Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

645”Cheltuieli privind asigurarile sociale si protectia

sociala”

65 „ Alte cheltuieli de exploatare”

654”Pierderi din creante”

658”Alte cheltuieli de exploatare”

II Grupa 66 „Cheltuieli financiare”

663”Pierderi din creante legate de participatii”

665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”

666”Chetuieli privind dobanzile”

III. Grupa 67 „Cheltuieli exceptionale”

671”Chetuieli exceptionale privind operatiile de gestiune”

672”Cheltuieli privind operatile de capital”

IV. Grupa 68”Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele”

681”Cheltuili de exploatare privind amortizarile si

provizioanele”

686”Cheltuieli financiare privind amortizarile si

provizioanele”

687”Cheltuieli exceptionale privind amorizarile si

provizioanele”

V. Grupa 69”Cheltuieli cu impozitul pe profit”

691”Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Regula de functionare a conturilor de cheltuieli este accea ca:

Se debiteaza cu:

sumele reprezentand costul de achizitie al stocurilor consumate

costul lucrarilor si serviciilor executate de terti

suma corespunzatoare salariilor datorate personalului si organismelor sociale pentru contributia la asigurari sociale si ajutor de somaj

suma amortizari calculate si a provizioanelor constituite, in corespondenta cu creditul conturilor care indica natura resurselor consumate sau obligatiilor fata de tertii prestatori de lucrari sau servicii ,precum si alte obligatii

Se crediteza de regula la sfarsitul exercitiului prin debitul contului 121 „Profit si pierderi”, astfel incat aceste conturi se soldeza si nu mai au elemente de continut cu care sa participe la alcatuirea bilantului contabil.

Contul 600”Cheltuieli cu materiile prime”

Tine evidenta cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime in activitatea de productie in scopul obtinerii de produse finite,semifabricate, executarii de lucrari, prestari de servicii pentru terti.

Este cont de activ.

Se debiteaza:

cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime eliberate in consum sau constatate lipsa la inventar neimputabile prin creditul contului

300”Materii prime”;

cu diferentele de pret aferente materiilor prime consumate, prin creditul contului 308”Diferente de pret la materii prime si materiale”

Se crediteaza la sfarsitul perioadei prin transferarea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului, prin debitul contului 121”Profit si pierdere”

La sfarsitul perioadei prezinta sold.

Contul 641”Cheltuieli cu salariile personalului”

Tine evidenta cheltuielilor cu salariile ,adaosurile la salarii si premiile cuvenite pentru munca depusa .Este cont de activ.

Se debiteaza cu suma salariilor si altor drepturi cuvenite personalului prin creditul contului 421”Personal remuneratii-datorate”

Se crediteza la sfarsitul exercitiului prin transferul cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului prin debitul contului 121”Profit si pierdere”

La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Contul 681”cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”

Tine evidenta cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele aferente activelor detinute de unitatile patrimoniale. Este cont de activ.

In debit inregistreza:

amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale si corporale, prin creditul conturilor 280”Amortizari privind imobilizarile necorporale” si 281”Amortizari privind imobilizarile corporale”

valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale, prin creditul conturilor 290”Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale” si 291”Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale”;

valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor in corespondenta cu creditul conturilor 390-397”Provizioane pentru deprecierea….”

Se crediteaza la sfarsitul exercitiului prin debitul contului 121”Profit si pierderi”

Contul se soldeaza la sfarsitul perioadei.

Pentru a se intelege mai bine functionarea conturilor de cheltuieli se dau urmatoarele exemple:

Inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime se face diferit in functie de metoda utilizata pentru gestiunea stocurilor.

Astfel in cazul utilizarii metodei inventarului permanent, materiile date in consum se consemneza in documentele “Bon de consum”sau “Fisa limita de consum” si se inregistreza in contabilitate la pret de inregistrare pe masura eliberarii lor din magazie prin formula contabila:

___________________________ ___________________________

600”Cheltuieli cu materiile prime”=300”Materii prime” 1.000.000 lei

___________________________ ____________________________

Se inregistreaza factura unui institut de cercetari pentru elaborarea unui studiu realizat in favoarea unitatii patrimoniale,

Valorea studiului fiind de 10.000.000 lei, TVA 19%

_______________________ ___________________________________

% = 401”Furnizori” 11.900.000 lei

614”Cheltuieli cu studiile si 10.000.000 lei

cercetarile”

4426”TVA deductibila” 1.900.000 lei

_______________________ ___________________________________

Achitarea de despagubiri, amenzi, penalitati prin contul de diponibil al unitatii patrimoniale in suma de 2.000.000 lei se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza:

______________________ ___________________________________

6711”Despagubiri, amenzi = 5121”Conturi la banci in lei” 2.000.000 lei

si penalitati”

_____________________ ____________________________________

Se inregistreaza scoaterea din evidenta a unui utilaj vandut, a carui valoare neta contabila este de 17.340.000 lei

_________________________ ________________________________

6721”Cheltuieli privind activele = 2122”Echipamente 17.340.000 lei

cedate” tehnologice”

_________________________ _________________________________

a)Se inregistreaza prestatii de interes general cu caracter indirect efectuate de furnizori pe baza de facturi ce se achita ulterior:

______________________ __________________________ % = 401”Furnizori” 11.900.000 lei 621”Cheltuieli cu colaboratorii 10.000.000 lei

4426”TVA deductibila” 1.900.000 lei

________________________ ___________________________

b)Remuneratii datorate colaboratorilor externi utilizati temporar de agentii economici pentru executarea unor lucrari de specialitate, in afara unui contract individual de munca:

_________________________ _______________________________

621”Cheltuieli cu colaboratorii”= 462”creditori diversi” 10.000.000 lei

_________________________ ________________________________

3.5-Contabilitatea decontarii cheltuielilor

In vederea determinarii lunare a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli ,ca si conturile de venituri se inchid provizoriu, prin rezultatul exercitiului.

Asa cum s-a mai aratat ,rezultatul exercitiului respectiv profitul sau pierderea ,se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor

Inchiderea lunara a conturilor de cheltuieli are in vedere soldul acestora la sfarsitul fiecarei perioade.

In contabilitate diminuarea sau rectificarea de cheltuieli colectate anterior se poate face prin doua modalitati:

inregistrarea diminuarilor de cheltuieli in creditul conturilor de cheltuieli cu sume in negru. O asemenea modalitate influenteaza rulajul debitor al conturilor de cheltuieli in sensul ca el nu exprima cheltuielile perioadei, cu cele efectuate care pot sa sufere diminuari.

Pentru determinarea cheltuielilor perioadei ce trebuiesc avute in vedere la completarea raportarilor fiscale trebuie sa se scada, in mod extra contabil, din rulajul debitor al conturilor de cheltuieli, rulajul creditor al acestora, format inaintea inchiderii conturilor respective.

Inregistrarea diminuarilor de cheltuieli in debitul conturilor de cheltuieli cu sume in rosu, deci ca o stornare in rosu. In acest mod rulajul debitor al conturilor de cheltuieli exprima si marimea cheltuielilor perioadei.

In prezentarea contabilitatii cheltuielilor din cadrul acestui paragraf vom aborda o asemenea modalitate de inregistrare a operatiilor de diminuare de cheltuieli Exemplificam cateva operatii economice ce reprezinta diminuari de cheltuieli

diminuarea cheltuielilor cu materi prime, materiale si marfuri la sfarsitul perioadei cu stocurile de astfel de valori, trecute la procurare pe cheltuieli, dar neutilizate sau vandute, in cazul unitatilor mici care aplica metoda inventarului intermitent:

_______________________ ____________________________

60”Cheltuieli cu materii = % -in rosu, cu

prime, materiale si 30”Stocuri de materii valoarea

marfuri”(ct 600, 601, 606, 607) prime si materiale” stocurilor

(ct 300, 301) cuprinse in

361”Animale si pasari” intervalele

371”Marfuri” de la

sfarsitul perioadei

___________________________ ____________________________

rectificarea unor cheltuieli inregistrate asupra cheltuielilor perioadei, si care apartin perioadelor urmatoare; de exemplu, prime de asigurare ce se refera la perioadele urmatoare:

__________________________ ___________________________

613”Cheltuieli cu primele = 401”Furnizori” -cu sume in rosu

de asigurare”

__________________________ ___________________________

___________________________ _____________________________

471”Cheltuieli inregistrate = 401”Furnizori” -cu sume in negru

in avans”

___________________________ _____________________________

plusuri constatate la inventarierea stocurilor de materii prime, materiale si marfuri:

___________________ _____________________________

60”Cheltuieli cu materii = % -cu sume

prime, materiale si 300”Materii prime” in rosu

marfuri” 301”Materiale consumabile”

361”Animale si pasari”

371”Marfuri”

___________________ _____________________________

Dupa diminuarea cheltuielilor cu acele cheltuieli care nu apartin perioadei curente se procedeaza la inchiderea, la sfarsit de perioada, a conturilor de cheltuieli.

Ea se face in doua etape si anume:

in prima etapa se inchid conturile de cheltuieli care concura la determinarea rezultatului financiar brut, ce trebuie avut in vedere la calculul impozitului pe profit. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli mai putin contul 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit”, pentru care se face formula contabila

__________________ _______________________________ 121”Profit si pierdere” = %

60”Cheltuieli cu materii prime,materiale

si marfuri”

(ct 600,601,602,603,604,605,606,607,608) 61”Cheltuieli cu lucrarile si seviciile

executate de terti”

(ct 611,612,613,614)

62”Cheltuieli cu alte servicii executate

de terti”

(ct 621-628)

63”Cheltuieli cu impozite, taxele si

varsaminte asimilate”

(ct 631,635)

64”Cheltuieli cu personalul”

(ct 641,645)

65”Alte cheltuieli de exploatare”

(ct 654,658)

66”Cheltuieli financiare”

(ct 663-668)

67”Cheltuieli exceptionale”

(ct 671,672)

68”Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele”

in a doua etapa, dupa determinarea impozitului pe profit si inregistrarea acestuia ca o cheltuiala se inchide si contul 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” prin formula contabila:

_________________ _______________________________

121”Profit si pierdere” = 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit”

_________________ ________________________________

La finele perioadei, adica la finele lunii, dupa inchiderea conturilor de cheltuieli, acestea raman fara sold.

-CAPITOLUL IV-

CONTABILITATEA VENITURILOR

4.1- DEFINIREA VENITURILOR SI RECUNOASTEREA ACESTORA

4.2- ORGANIZAREA CONTABILITATII VENITURILOR

4.3- DEFINIREA CATEGORIILOR DE VENITURI DUPA NATURA LOR

4.4- CARACTERIZAREA CONTURILOR DE VENITURI

4.5- CONTABILITATEA DECONTARII VENITURILOR

-Capitolul 4-

-CONTABILITATEA VENITURILOR

4.1-Definirea veniturilor si recunoasterea acestora

Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar), sub forma de cresteri de active sau de diminuari de pasive, care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Altfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii ,alta decat cresterea capitalului.

Definitia veniturilor include atat venituri din activitatile curente, cat si castiguri din orice alte surse. Veniturile din activitatile curente se pot regasi sub diferite denumiri cum ar fi vanzari ,comisioane, dobanzi,dividente ,redevente si chirii.

Castigurile reprezinta alte elemente care corespund definitiei veniturilor si pot aparea sau nu ca rezultat al activitatii curente a intreprinderii. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere ,nu difera ca natura de venituri. Prin urmare, in acest cadru , castigurile nu sunt privite ca evenimente separate.

Castigurile include, de exemplu, sumele rezultate in urma iesirii activelor pe termen mediu si lung. Definitia veniturilor include totodata si castigurile neralizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament si cele rezultate din cresterea valorii contabile a activelor pe termen lung.

Prezentarea in contul de profit si pierdere se realizeaza , de obicei, distinct,deoarece cunoasterea existentei acestora este importanta pentru decizional. Castigurile fiind prezentate de regula ,la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente .

Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de cative sau pentru cresterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu, numerar, creante, bunuri si servicii primite in schimbul bunurilor si serviciilor funizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor.

De exemplu, o intreprindere poate furniza bunuri si servicii unui creditor in scopul lichidarii unei datorii legate de un credit in derulare.

Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o cresetere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata credibil.

Aceasta presupune ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresteri activelor sau reducerii datoriilor(de exemplu, cresterea neta a activelor rezultata din vanzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii ).

Procedurile adoptate in practica in mod normal pentru recunoasterea veniturilor ,de exemplu cerinta ca venitul sa fie obtinut, constituirea aplicatiei ale criteriilor de recunoastere prezentate in acest cadru general.

Astfel de proceduri conduc in general, la limitarea recunoasterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate credibil si care au un grad suficient de certitudine

4.2-Organizarea contabilitatii veniturilor

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteza patrimoniul intreprinderii prin marirea activului ,daca se fac incasari in numerar ori daca se inregistreza in prealabil creantele asupra clientilor, sau prin diminuarea provizioanelor,daca acestea raman fara obiect.

Tinand seama de momentul formarii lor,veniturile reflectate de contabilitatea financiara se

pot clasifica astfel:

Veniturile angajate , respectiv cu incasare ulterioara fata de momentul inregistrarii lor,motiv pentru care se inscriu in corespondenta cu uncont de clienti.

b) Venituri constatate in momentul incasarii lor, care se inregistreza in contabilitate in corespondenta cu un conturile financiare de trezorerie.

c) Ca in cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizeza in conditiile unei contabilitatii de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face in momentul constatarii lor, indiferent de data incasarii lor.

Din punct de vedere al gradului de realizare, veniturile sunt de doua feluri:

-venituri potentiale

-venituri certe

Venituri potentiale- sunt acele venituri care au insine toate conditiile de a fi realizate, care exista ca posibilitati, ca de exemplu; veniturile din productia -stocata, adica expresia valorica a productiei fizice obtinute

Veniturile certe-sunt fondurile sigure, generatede livrarea semifabricatelor, produselor finite, marfurilor, lucrarilor executate si serviciile prestate, precum si cele rezultate din vanzarea unor titluri de participare sau de trezorerie.

Principalele elemente care formeza veniturile inreprinderii sunt sumele sau valorile incasate, sau de incasat din:

Livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii si din avantajele pe care inreprinderea consimte sa le primeasca;

Executarea unor obligatii legale sau contactuale din partea tertilor;

Venituri exceptionale;

In cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatelor exercitiului se mai cuprind veniturile din: productia stocata, productia imobilizata; diminuarea sau anularea provizioanelor; pretul de vanzare al acivelor cedate.

Prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii, precum si a altor venituri din exploatare, mai putin rabaturile, reducerile si remizele acordate clientilor, se determina cifra de afaceri.

Organizarea contabilitatii veniturilor are in vedere gruparea acestora pe categorii de venituri dupa natura lor, astfel:

-venituri din exploatare

-venituri financiare

-venituri exceptionale

-venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

In cazul agentilor economici veniturile se creaza, de regula, in urma parcurgeriia patru etape:

Obtinerea ,uneori si stocarea, productiei in curs, a lucrarilor si serviciilor executate, a produselor finite si a semifabricatelor receptionate

Facturarea productiei consta in transferul dreptului de proprietate de la vanzator la clientii sai. Facturarea da nastere la un drept de creanta asupra beneficiarilor de produse.

Incasarea reprezinta etapa in care se transforma in bani rezultatele productiei.

Incorporarea este o etapa contabila in cadrul careia veniturile sunt incorporate in rezultate in vederea acoperirii cheltuielilor.

Etapele de creare a venturilor pot fi si ele succesive sau simultane, astfel:

4

6 6

3

2

1 2 5

1.–Venituri din productia stocata

2.–venituri din productia facturata(livrata) stocabila

3.–venituri din productia facturata nestocabila

4.–venituri din productia vanduta, cu plata pe loc(cash) nestocabila

5.–venituri din productia vanduta, cu lpata pe loc stocabila

6.–incasarea creantelor

4.3-Definirea categoriilor de venituri dupa natura lor

1). Veniturile aferente activitatii de exploatare

Veniturile din vanzarea de marfuri- sunt intalnite la intreprinderile comerciale, dar si la alte tipuri de intreprinderi cu activitate de distributie. Vanzarile de marfuri sunt evaluate la pret de vanzare (pretul pietei), exclusiv taxa pe valoare adaugata.

Veniturile din productia stocata-includ veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucrari, prestari de servicii, venituri din studii si cercetari, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, venituri din activitatile anexe. Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare, exclusiv taxa pe valoare adaugata. Insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute, evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile de pret acordate clientilor si TVA, duce la obtinerea indicatorului cifra de afaceri, utilizat in caracterizarea marimii intreprinderii si in analiza situatiei economico-financiare a acesteia.

Veniturile din productia stocata- reprezinta variatia in plus (cazul stocajului ,cand stocul final >stoc initial) sau in minus (cazul destocajului, cand stocul final <stoc initial),intre valoarea la cost de productie a stocurilor de prduse si productie in curs de executie ,de la finele perioadei si valoarea initiala a acestor stocuri, fara a lua in considerare provizioanele constituite pentru depreciere. Variatiile de productie stocata se determina pentru fiecare forma de produse stocate (produse finite, semifabricate, produse reziduale) cat si pentru productia in curs de executie.

Veniturile din productia imobilizata- reprezinta costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitatea patrimoniala, pentru ea insasi, si inregistrate ca active imobilizate corporale si necorporale. Productia stocata si productia imobilizata sunt venituri cae nu genereaza incasari monetare intr-o perioada imediat urmatoare” fiind surse de imbogatire virtuala pentru interprindere, ele sunt evaluate, din ratiuni de prudenta, la nivelul costurilor de productie. Suma algebrica dintre productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata reprezinta productia exercitiului.

Venituri din subventii de exploatare- reprezinta sume primite cu titlu gratuit(nepurtatoare de dobanda si nerambursabile) pentru finantarea activitatii de exploatare, sume alocate din partea statului, colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale.

Alte venituri din exploatare- reprezinta veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si activelor circulante aferente activitatii de exploatare. Suma veniturilor obtinute din vanzarea de marfuri din productia vanduta, productia stocata(+/-), productia imobilizata, subventii de exploatare, alte venituri din exploatare si veniturile sin provizioane privind exploatarea formeaza veniturile din exploatare.

2) Venituri financiare:

Veniturile din participatii, alte imobilizari financare si creante imobilizate- adica dividendele incasate pentru participatiile la capitalul altor societati si din alte titluri imobilizate si dobanzile aferente creantelor imobilizate.

Venituri din titluri de plasament- reprezinta veniturile nete rezultate din vanzarea titlurilor de plasament, atunci cand pretul de vanzare al acestor titluri este superior valorii lor de achizitie.

Venituri di diferente de curs valutar- reprezinta veniturile obtinute din diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma lichidarii imprumuturilor si datoriilor in valuta ale unitatii si din diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor bancare in devize, disponibilitatilor in devize existente in casierie, precum si existentul in conturile de acreditare in devize.

Venituri din dobanzi- includ dobanzile primite pentru disponibilitatile din conturile bancare si pentru imprumuturile acordate.

Alte venituri financiare- se refera la sconturile obtinute de la furnizori si alti creditori cat si alte venituri financiare.

Venituri din provizioane- reprezinta venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor constituite in legatura cu activitatea financiara a intreprinderii cum sunt provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare si pentru deprecierea titlurilor de plasament’

3) Venituri exceptionale:

Operatii de gestiune- respectiv operatiuni cu caracter exceptional, dar care se refera la activitatea de exploatare a intreprinderii, cum sunt primirea de donatii de active ciculante, drepturi de personal neridicate si prescrise, venituri din despagubiri si penalitati si alte venituri exceptionale din operatii de gestiune.

Operatii de capital- sunt venituri din vanzarea activelor imobilizate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, subventiile pentru investiti virate la rezultatul exercitiului cat si alte venituri exceptonale din operatii de capital.

Provizioane- reprezinta venituri exceptionale din anularea sau diminuarea provizioanelor (pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecieri si reglementate)

4.4-Caracterizarea conturilor de venituri

Conturile de venituri plasate in clasa 7”Conturi de venituri” a planului general de conturi sunt grupate pe activitat generatoare, delimitand felurile veniturilor astfel:

I.Grupe de conturi de venituri din activitatea de exploatare

Grupa 70” Venituri din vanzarea de produse, prestari de servicii, marfuri”

701”Venituri din vanzarea produselor finite”

704”Venituri din lucrari executate si servicii prestate”

706”venituri din redevente, locati de gestiune si chirii”

707”venituri din vanzarea marfurilor”

Grupa 71”Venituri din productia stocata”

711”Venituri din productia de imobilizari necorporale”

722”Venituri din productia de imoblizari corporale”

Grupa 74”Venituri din subventii de exploatare”

Grupa 75”Alte venituri din exploatare”

754”Venituri din creante reactivate”

II.Grupa 76”Venituri financiare”

761”Venituri din participatii”

763”Venituri din creante imobilizate”

764”Venituri din titluri de plasament”

765”Venituri din diferente de curs valutar”

766”Venituri din dobanzi”

767”Venituri din sconturi obtinute”

III.Grupa 77”Venituri exceptionale”

771”Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune”

772”Venituri din operatii de capital”

IV. Grupa 78”Venituri din provizioane”

781”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”

786”Venituri financiare din provizioane”

787”venituri exceptionale din provizioane”

Conturile de venituri sunt conturi de pasiv.

Din punct de vedere al caracteristicilor functionale, se pot imparti in:

-conturi din productie stocata si productia de imobilizari

-conturi de venituri din vanzari si alte venituri.

Contul 711”Venituri din productia stocata”

Are rolul de a evidentia veniturile din productia obtinuta care se stocheza inaintea vanzarii.

Dupa continutul economic este un cont din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor potentiale.

Are functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu:

Valoarea veniturilor la pret de inregistrare a produselor finite obtinute prin debitul contului 345”Produse finite”

Cu veniturile din semifabricate obtinute prin debitul contului 341”Semifabricate”

Cu veniturile din produsele reziduale prin debitul contului 346”Produse reziduale”

Cu diferentele de pret intre costul efectiv al produselor obtinute mai mare si pretul de inregistrare prin debitul contului 331”Produse in curs de excutie” si contul 332”Lucrari si servicii in curs de executie”

Se debiteza:

Cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale vandute in corespondenta cu creditul conturilor 341”Semifabricate”, 345”Produse finite” si 346”Produse reziduale”

Cu diferentele de pret nefavorabile aferente produselor finite vandute prin creditul contului 348”Diferente de pret la produse”

Cu diferentele de pret favorabile intre pretul de inregistrare mai mare si costul efectiv al produselor obtinute prin creditul contului 348”Diferente de pret la produse”

Soldul creditor la sfarsitul exercitiului se transfera in creditul contului 121”Profit si pierderi”

k-coeficient de repartizare

sold ct 348 inainte de repartizare

K= *100

TSd ct 345+TSD ct 341+TSD ct 346

Contul 701”Venituri din vanzarea produselor finite”

Are rolul de a evidentia veniturile din vanzarea produselor finite evaluate la pret de livrare, mai putin taxa pe valoare adaugata.

Dupa continutul economic face parte din clasa conturilor de venituri grupa veniturilor din vanzari. Are functie contabila de pasiv.

Se crediteaza:

Cu pretul de vanzare al produselor finite livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea adaugata, prin debitul contului 411”Clienti”

Cu pretul de vanzare al produselor finite livrate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata pentru care nu s-au intocmit facturi pana la sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 418”Clienti facturi de intocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obtinute in cursul exercitiului din vanzarea produselor finite.

Se debiteaza la sfarsitul exercitiului prin transferul veniturilor colectate in creditul contului 121”Profit si pierderi”

Contul 781”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”

Are rolul de a inregistra veniturile obtinute din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si pentru deprecierea activelor circulante.

Are functia contabila de pasiv

Se crediteaza :

cu sumele reprezentand veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli prin debitul contului 151”Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”;

cu sumele reprezentand veniturile din anularea sau diminuarea provizioanhelor pentru deprecierea imobilizarilor prin debitul conturilor 290”Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale”, 291”provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale”, 293”Provizioane pentru dprecierea imobilizarilor in curs”

cu sumele reprezentand veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante, prin debitul conturilor de provizioane corespunzatoare felurilor de active circulante.

Se debiteaza la sfarsitul exercitiului prin transferul rulajului creditor asupra contului 121”Profit si pierderi”

Pentru a se evidentia mai bine functionarea conturilor de venituri se dau urmatoarele exemple:

Se vinde unui client marfuri in valoare de 40.000.000 lei, cu plata peste un an, cu o dobanda de 25%

-valoarea marfii: 40.000.000 lei

-TVA 19%: 7.600.000 lei

-total: 47.600.000 lei

-dobanda 25% 11.900.000 lei

-creditul total 59.500.000 lei

a).in momentul vanzarii se va inregistra:

_________ ____________________________________

411”Clienti = % 59.500.000 lei

707”Venituri din vanzarea 40.000.000 lei

de marfuri”

4428”TVA neexigibila” 7.600.000 lei

472”Venituri inregistrate 11.900.000 lei

in avans”

_________ ____________________________________

b) incasarea la scadenta a sumei totale:

_____________ ___________________________

5311”Casa in lei” = 411”Clienti” 59.500.000 lei

_____________ ___________________________

___________________ ____________________________

472”Venituri inregistate = 766”Venituri din 11.900.000 lei

in avans” dobanzi”

__________________ ____________________________

__________________ ________________________________

4428”TVA neexigibila” = 4427”TVA colectata” 7.600.000 lei

__________________ ________________________________

Se incaseaza suma de 4.000.000 lei, reprezentand dobanda pentru un imprumut acordat altei societati comerciale:

_________________ __________________________________

5121”Conturi la banci = 763”Venituri din creante 4.000.000 lei

in lei” imobilizate”

_________________ __________________________________

Se vinde un utilaj la pretul de 16.000.000 lei plus TVA 19%

________________ _____________________________________

461”Debitori diversi” = % 19.040.000 lei

7721”Venituri din cedarea 16.000.000 lei

activelor

4427”TVA colectata” 3.040.000 lei

_______________ ______________________________________

a. Se obtine din procesul de productie, conform bonurilor de predare- transfer- restituire, produse finite evaluate la cost normat de 75.000.000 lei.

_______________ _______________________________________

345”Produse finite” = 711”Venituri din productia 75.000.000 lei

stocata”

______________ ______________________________________

b. La sfarsitul perioadei se determina costul efectiv al produselor finite obtinute in valoare de 80.000.000 lei, stabilindu-se abaterile dintre costul normat si costul efectiv pe baza situatiei de calcul.

_________________ ____________________________________

348”Diferente de pret = 711”Venituri din productia 5.000.000 lei

la produse” stocata”

________________ ____________________________________

Se efectueaza lucrari de punere in functiune a mijloacelor fixe procurate de la terti in valoare de 2.500.000 lei.

______________ ______________________________________

212”Mijloace fixe” = 722”Venituri din productia 2.500.000 lei de imobilizari corporale”

______________ ______________________________________

4.5- Contabilitatea decontarii veniturilor

Pentru determinarea lunara a profitului sau pierderii , conturile de venituri, la fel ca si conturile de cheltuieli, se inchid provizoriu prin rezultatul exercitiului.

Principiul noncompensarii impune ca veniturile perioadei sa nu poata fi compensate cu cheltuielile perioadei ,prin inregistrari contabile de debitare a conturilor de venituri si creditare a conturilor de cheltuieli. In consecinta, decontarea veniturilor, respectiv inchiderea conturilor de venituri, se face numai in corespondenta cu contul 121”Profit si pierdere” la sfarsitul fiecarei luni.

Distingem ,in aceasta privinta, decontarea a doua categorii de venituri si anume:

-decontarea veniturilor din productia stocata

-decontarea celorlalte venituri

In ce priveste decontarea veniturilor din productia stocata s-a retinut faptul ca la sfarsitul lunii contul 711”Venituri din productia stocata” poate avea sold creditor sau debitor.

Soldul creditor al acestui cont reprezinta veniturile obtinute din cresterea stocurilor de produse fabricate si comenzi in curs de executie la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei si se inchide prin inregistrarea contabila:

_____________________ __________________

711”Venituri din productia = 121”Profit si pierdere”

stocata”

____________________ __________________

Acest sold se va lua in considerare la raportarile fiscale, in sensul ca se adauga la celelalte venituri di exploatare.

Soldul debitor al contului 711”Venituri din productia stocata” reprezinta o diminuare a veniturilor curente datorita descresterii stocurilor de produse fabricate si comenzi in curs de executie la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei si se inchide inregistrarea contabila in rosu

_____________________ __________________

711”Venituri din productia = 121”Profit si pierdere”

stocata”

____________________ __________________

In raportarile fiscale ,soldul debitor al acestui cont diminueaza celelalte venituri din exploatare. In ce priveste decontarea celorlalte venituri ale perioadei curente, la sfarsitul fiecarei luni soldul creditor al conturilor de venituri se inchide prin inregistrarea contabila

% = 121”Profit si pierdere”

70”Venituri din vanzarea de produse

marfuri,servicii prestatesi din alte

activitatii”

72”Venituri din productia de

imobilizari”

74”Venituri din subventii de

exploatare”

75”Alte venituri din exploatare”

76”Venituri financiare”

77”Venituri exceptionale”

78”Venituri din provizioane”

Dupa aceasta inregistrare contabila ,la finele lunii, conturile de venituri raman fara sold

-CAPITOLUL V-

RELATIA REZULTAT FINANCIAR- REZULTAT FISCAL

5.1- RAPORTUL CONTABILITATE- FISCALITATE

5.2- CONTABILITATEA REZULTATELOR

5.3- IMPOZITUL PE PROFIT

5.3.1- GENERALITATI

5.3.2- IMPOZITAREA PROFITULUI

-Capitolul 5-

RELATIA REZULTAT FINANCIAR–REZULTAT FISCAL

5.1–Rapor tul contabilitate – fiscalitate

Contabilitatea financiara a societatiilor comerciale ,desi este indatorata si serveste intreprinderea ,ea este croita in principal ,in functi de interesele utilizatorilor externi ,mai ales fiscalitatea ca reprezentant al statului .Din todeauna ,pentru pentru contabilitate a exitat problema concilierii sale cu fiscalitatea .

In conditile in care contabilitatea este conectata la fiscalitate , pentru a concilia disjunctiile intre contabilitate si fiscalitate ,standardul de contabilitate international nr.12 ofera solutia pasajului intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal (impozabil) realizat prin intermediul diferentelor temporare si diferentelor permanente.

Diferentele temporare –apar in rezultatul impozabil si rezultatul contabil al

unui exercitiu in care se includ anumite elemente de venituri si cheltuieli in calculul rezultatului impozabil si exercitiul unde se includ in calculul rezultatului contabil.

Diferente permanente intervin intre rezultatul impozabil sirezultatul contabil al unui exercitiu ,ele se ivesc si absorb inauntrul exercitiului ,fara a mai exista sansa absortiei intr-un exercitiu ulterior.

Diferentele temporare reprezinta cazul in care fiscalitatea impune regurile jocului in contabilitate si cere intreprinderilor o evaluare de tip fiscal in inregistrarile contabile .

Ca urmare ,pornind de la rezultatul contabil corectat cu nededucerele fiscale si deducerile fiscale se ajunge la rezultatul contabil si contul de rezultat fiscal.

Pentru formalizarea diferentelor in cadrul raportului dintre rezultatul contabil si rezultatul impozabil se pot folosi doua metode ,cea a impozitului exigibil si cea a reportarii(amanarii impozitului).

In metoda impozitului exigibil cheltuiala contabila a exercitiului este in mod normal egala cu suma impozitelor exigibile .

Suma si incidenta fiscala eventuala a diferentelor temporare sunt uneori mentionate in anexa la situatia financiara ,respectiv in contul rezultatului impozabil .

Metoda raportarii impozitului:impozitele asupra rezultatului rezultatului sunt considerate ca fiind o cheltuiala suportata de intreprindere cand ea realizeaza un profit si aceasta sunt contabilizate in cursul acelorasi exercitii ca si veniturile si cheltuielile la care se raporteaza .

Incidenta diferentelor temporare este reflectata in cheltuiala fiscala a exercitiului in contul de rezultat si in soldul impozitelor reportate (amanate) in bilant. In cadrul metodei raportului fix impactul diferentelor temporare ale exercitiului este amanat pentru a fi imputat asupra exercitiilor ulterioare in timpul carora diferentele temporare se vor resorbi.

Daca se foloseste metoda raportului variabil ,incidenta viitoare fiscala a oricarei diferentei temporare este determinata si contabilizata ca o datorie relativa la impozitele de platit in viitor ,fie ca o creanta ,reprezentand plata anticipata a impozitelor viitoare .

Dupa metoda raportului,cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde :

a)suma impozitelor exigibile

b)suma impozitelor anticipate

c)ajustarea soldurilor de impozit reportate ca urmare a modificarii procentelor de impozite sau crearea de noi impozite

Intreaga problematica a raporturilor contabilitate-fiscalitate poate fi asezata si rezolvata de o maniera gestionara .Intreprinderea trebuie sa dispuna de o gestiune fiscala cum dealtfel dispunede o gestiune fiscala cum dealfel dispune de o gestiune comerciala si gestiune financiara.

5.2 Contabilitatea rezultatelor

5.2.1 Continutul si structura rezultatelor financiare

Obiectul contabilitatii cuprinde ,pe langa cunoasterea existentei patrimoniului si miscarile ,transformarile interne ale acestuia .

Miscarile se refera la operatiuni simple de intrari si iesiri de elemente patrimoniale ,dar si la modificarile conplexe ce se concretizeaza prin notiunile de cheltuieli ,venituri si rezultate .

Deci ,in cadrul obiectului contabilitatii se studiaza si echilibrul specific proceselor sau activitatilor economice interne care produc transformari cantitative si calitative in

volumul si structura patrimoniului .Efortul este masurat de contabilitate prin cheltuieli ,iar efectul,prin venituri .

Echilibrul specific proceselor economice este oglindit ,la nivelul obiectivului contabilitatii ,ca o relatie intre cheltuieli si venituri si implicit prin rezultatul obtinut pe baza compararii veniturilor cu cheltuielile .

CHELTUIELI+/-REZULTATE=VENITURI

Structurile CHELTUIELI,VENITURI si REZULTATE sunt structuri specifice activitatii economice ,care produc schimbari in masa patrimoniului.

REZULTATELE apar ca diferenta intre venituri si cheltuieli .

Daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile se obtine profit ,in situatia opusa se obtine pierdere .

Si rezultatele (profit sau pierdere)pot fi grupate in functie de activitatea ce le genereaza:

–rezultate din activitatea de exploatare

–rezultate din activitatea financiara

–rezultate din operatiuni exceptionale .

Rezultatul exercitiului –cuprinde rezultatul curent ,rezultatul exceptional si impozitul pe

venit si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii.

Rezultatul curent –reprezinta diferenta dintre veniturile din operatiunile curente ,respectiv, diferentele dintre veniturile din exploatare si financiare si cheltuielile de exploatare si financiare .

Rezultatul exceptional –reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuielile exceptionale ,

obtinute ca urmare a unor operatii efectuate de unitatea patrimoniala care nu sunt legate de activitatea normala ,curenta a acestuia .

In ipoteza in care intr-o anumita perioada veniturile sunt egale cu cheltuielile ecuatia de echilibru fundamentalaa contabilitatii generale este :

Active + Cheltuielile = Pasive + Veniturile

Patrimoniale exercitiului patrimoniale exercitiului

Veniturile apar ca o “sursa de imbogatire” care duce la cresterea situatiei nete ,iar cheltu-

ielile reprezinta o “saracire” care determina o reducere a situatiei nete sau o depreciere a activelor.

Daca in decursul unui exercitiu veniturile sunt mai mari decat cheltuielile ,cresterea activelor patrimoniale este mai mare decat cresterea pasivelor patrimoniale ,iar diferenta dintre acestea reprezinta profitul exercitiului care pentru restabilirea echilibrului patimonial se adauga la capitalurile proprii,la pasiv .

Repartizarea profitului se face pe destinatiile prevazute de lege si se inregistreaza in contabilitate astfel: pentru constituirea fondului de participare a salariatiilor la profit, constituirea rezervelor, constituirea fondului de dezvoltare , remunerarea salariatilor sub forma de dividente, constituirea altor fonduri, varsaminte la bugetul de stat.

Acoperirea pierderilor ,cand rezultatul este negativ se face prin utilizarea rezervelor, daca au fost constituite rezerve in acest scop, sau prin diminuarea sursei proprii permanente, respectiv capitalul social.

Valoarea diferentei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercitiul financiar curent si pentru exercitiile financiare anterioare, pe de alta parte, se va prezenta, in notele la conturile anuale, daca aceasta diferenta este semnificativa pentru scopul calcularii impozitelor viitoare.

Se vor prezenta in acelasi timp si infomatii cu privire la proportia in care impozitul pe profit revine rezultatului activitatii curente, respectiv rezultatului activitatii extraordinare.

De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercitiului financiar si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit.

Ccntroversele privind momentul in care trebuie calculate rezultatele ,se duc intre sustinatorii imaginii fidele in contabilitate si sustinatoriiprudentei contabile .

Sustinatorii imaginii fidele in contabilitate cer carezultatele sa fie contabilizate progresiv pe etape ale circuitului economic.

Daca veniturile se contabilizeaza in momentul stocarii productiei nedeterminate ,semi fabricatelor si produselor finite ,atunci si platile se inscriu la cheltuieli in aceeasi faza a circuitului economic .

Acest sistem de lucru se aplica in majoritatea statelor europene.

Sustinatorii prudentei contabile cer ca veniturile sa se contabilizeze numai in momentul vanzarii productiei ,cand exista o certitudine in ceea ce priveste obtinerea rezultatelor.

Aceasta conceptie este aplicata in tarile anglo-saxone.

5.3 –Impozitul pe profit

5.3.1 –Generalitati

Perceput ca rezultatul concret al unei activitati lucrative ,profitul este definit ca diferenta intre veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada ,si cheltuielile care au contrbuit la realizarea veniturilor .

Baza legala pe care se sprijina impozitarea profitului este formata din Ordonanta Guvernamentala 70/31.08.1998 completata si modificata de mai multe ori prin legea 73/12.03.1997 ,prin O.G. 83/23.12.1997,prin O.G. 40/30.01.1998 si prin Ordonanta Guvernamentala de Urgenta nr. 217 din 29.12.1999 .

In categoria platitorilor de impozit pe profit sunt cuprinse persoanele juritice romane si straine care desfasoara activitati lucrative permanente in Romania cat si persoanele fizice si juritice straine asociate cu parteneri romani ,pentru toate veniturile realizate de acestia .

Incepand cu 1.01 2000 cota generala de impozitare este de a profitului este de 25% ,precum si veniturile obtinute din activitatea barurilor de noapte ,a cluburilor de noapte si a cazinourilor – impozate cu o cota aditionala care impreuna cu cota generala creeaza obligatia de plata a impozitului de50% din profitul realizat.

O prevedere noua fata de reglementarile anterioare este aceea ca orice majorare a capitalului social pe seama profitului sau a rezervelor se impoziteaza cu o cota de 10% .

Cu data de 1 ianuarie 2000 contibuabili care achizitioneaza echpamente tehnologice (mai putin autoturisme) beneficiaza de o deducere de cheltuieli reflectate in profitul impozabil anual,de10% .

Contribuabilii care fac dovada incasarii intr-un cont bancar din Romania ,a unor venituri in valuta din exporturile bunurilor rezultate din activitate proprie –vor plati un impozit pe profit aferent de numai 5% fata de cota generala de 25% .

Obiectivele gestunii fiscale a intreprinderii sunt:

cautarea si asigurarea securitatii fiscale,in sensul respectarii prescriptiilor fiscale de fond, de forma si amanare impuse de dreptul fiscal. Procedand la o mai buna alocare si utilizare a resurselor sale, intreprinderea trebuie sa evite sanctiunile si penalitatile fiscale.

Cautarea si asigurarea eficacitatii fiscale in conditiile in care sistemul fiscal ofera modalitati de incitare la dezvoltare si cresterea profitabilitatii. Eficacitatea fiscala nu trebuie identificata in toate cazurile cu gasirea caii “mai putin impusa” ci ca un “ cost al sacrificiului fiscal” care se incadreaza in strategia si obiectivele intrprinderii.

5.3.2 – Impozitarea profitului

Pentru impozitarea profitului ,trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale .De aceea ,trebuie facut distincti intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal .

Rezultatul contabil –reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 “Profit si pierdere “ inainte de impozitare .

Rezultatul fiscal –reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului ,stabilit potrivit regurilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile(sau rambursabile) intr-o abordare generala ,pornind de la standardele contabile internationale relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata principal asfel :

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferentele +/- Diferentele

fiscal contabil permanente temporare

Prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului .

–metoda impozitului exigibil

–metoda impozitului amanat sau reportarii impozitului

Metoda impozitului exigibil –cheltuiala contabila a exercitiului este egala cu suma impozitulor exigibile

Metoda impozitului amanat –se regaseste la randul sau in urmatoarele structurii contabile :

–diferentelor temporare sau reportarii impozitului. Impozite atasate activ sau pasiv

–subventii pentru investitii primite,pentru suma neta ramasa de integrat la rezultatul fiscal .Impozitele amanate atasate sunt pasive .

–provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale de favoare ,la care se cunoaste data reintegrarii in rezultat de o maniera precisa .Impozitele amanate atasate sunt pasive .

Principal in contabilitate ,urmarirea celor doua categoriide impozite exigibile si amanate se realizeaza prin urmatoarele cazuri de inregistrari :

pentru diferentele temporare

–daca este vorba de un impozit amanat-pasiv

_______________ ___________________

696 “Cheltuieli cu = 4491 “Impozit datorat

impozitul amanat” amanat la plata”

_______________ ___________________

–daca este vorba de un impozit amanat-activ ,el poate fi inregistrat daca impunerea lui ulerioara este probabila .

_______________ ___________________

4492“Creanta din = 696 “Cheltuieli cu

impozitul amanat” impozitul amanat”

________________ ___________________

b)provizionul pentru impozite amanate atasate subventiilor pentru investitii,

_________________________ ___________________

138“Subventii pentru investitii = 4491 “Impozit datorat

inscrise in impozitul amanat” amanat la plata”

________________________ ___________________

c)provizoriu pentru impozite amanate atasate la provizioanele reglementate

________________________ __________________

149 “Provizioane reglementate = 4491 “Impozit datorat

inscrise in impozitul amanat” amanat la plata”

________________________ __________________

________________ ______________________________

696“Cheltuieli cu = 6874 “Cheltuieli exceptionale privind

impozitul amanat” provizioanele reglementate”

_______________ ______________________________

In sistemul de contabilitate din Romania ,potrivit legislatiei si reglementarilor fiscale se utilizeaza numai metoda impozitului exigibil,cu recunoasterea numai a diferentelor permanente.

Desi sunt prezentate subventiile pentru investitii nu se contabilizeaza implicarea lor fiscala.

Din punct de vedere fiscal masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Profit Rezultatul exercitiului Cheltuieli Deduceri

Impozabil = inainte de impozitare + nedeductibile din – fiscale(redu-

(profitul contabil sau punct de vedere ceri fiscale)

pierderea) fiscal

La gruparea cheltuielilor este foarte important de retinut care sunt categoriile de costuri stabilite de lege ca necontribuind la realizarea veniturilor.Deci vom spune ca sunt nedeductibile fiscal urmatoarele cheltuieli :

–impozitul pe profit si impozitul pe venitul realizat in strainatate

–amenzile ,confiscarile,penalitatile si majorarile de intarziere

–cheltuielile de protocol peste limita din profitul net ,stabilita prin legea bugetara anuala,

–rezervele constituite sau majorarea acestora cat si provizioanele create peste limita legala(cu exceptia bancilor)

–lipsurile din gestiune ,neimputabile ,valoarea gravitatilor inclusiv TVA ,sau alte avantaje in natura acordate angajatilor,

–cheltuielile de deplasare decontate peste plafonul admis salariatiilor din institutiile publice,

–cheltuieli de asigurare care nu figureaza in activ,

–reduceri de pret ,remise sau alte avantaje acordate clientiilor peste nivelul celor prevazute in contract

–cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatiilor,

–cheltuieli cu perisabilitatile peste limitele admise prin normele legale;

–contributiile unitatilor cooperatiste la unitatile de resort peste nivelul legal aprobat

–sumele angajate in favoarea partenerului contractual peste cele cuprinse in contractul de asociere in participatiune

–cheltuielile de conducere si administare a firmei ,in cota de peste 3%din veniturile realizate in Romania a unor persoane fizice sau juridice straine;

–cheltuielile inregistrate pe baza unor documente justificative ce nu indeplinesc conditiile cerute de Legea Contabilitatii nr.82/1991;

–cheltuielile societatilor sau asociatiilor agricole inregistrate peste nivelul obligatilor fata de asociati ,prevazute in contract;

Deduceri fiscale :

–dividendele primite de la alte persoane juridice ;

–sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva ;

–venituri din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea ;

–alte elemente stabilite prin normele legale.

Profitul impozabil stabilit potrivit prevederilor prezentate mai inainte se calculeaza si se evidentiaza lunar ,cumulat de la inceputul anului .

Impozitului datorat Impozitul pe profit calculat Impozitul aferent profitului

luna in curs = asupra profitului impozabil – impozabil cumulat pana

cumulat de la inceputul anului la sfarsitul lunii precedente

Exemplu:

Avem rezultatul exercitiului de 142.700.000 lei si presupunem ca rezultatul exercitiului ,inainte de impozitare ,este egal cu profitul impozabil

142.700.000lei x 25% = 35.675.000lei (impozit)

_______________ _______________________________

691“ Cheltuieli cu = 441 “ Impozitul 35.675.000lei

impozit pe profit” pe profit”

________________ _______________________________

____________________ ____________________________________

121“Profit si pierdere” = 691 “Cheltuieli cu 35.675.000 lei

impozitul pe profit”

___________________ ____________________________________

Impozitul pe profit datorat pana la 30 septembrie este de 30.150.000

Impozitul pe luna septembrie este de :

35.675.000lei – 30.150.000lei = 5.525.000lei

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial , pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator .

Calculul impozitului pe profit se face pe baza “declaratiei de impunere “depusa la organele fiscale pana la data de 25(trim) aceasta fiind si termenul de plata a impozitului .

Un caz particular al impozitarii profitului il reprezinta piederea anuala declarata de contribuabili.

Legile fiscale permit adeseori sa se utilizeze pierderile fiscale pentru recuperarea impozitelor pletite in cursul unui numar determinat de exercitii anterioare sau pentru a reduce sau elimina impozitele de plata in decursul unui anumit numar de exercitii viitoare Din punct de vedere contabil pentru rezolvarea problemei se pot folosi doua solutii respectiv :

a)intreprinderea poate sa realizeze profit impozital in decursul exercitiilor viitoare

_______________________ ________________________________

4492”Creanta din impozitul = 696“Cheltuieli privind impozitul amanat”

amanat” sau

796 “Venituri din reportul in viitor al

pierderii fiscale”

______________________ _______________________________

Suma calculata este egala cu piederea inregistrata inbilantul fiscal inmultita cu procentul de impozit .

Ulterior, in exercitiile viitoare , pe masura consemnarii de profit ,deci rectificarea fiscalitatii amnate ,pentru impozitele devenite exigibile se face inregistrarea.

_______________ ____________________

696“Creanta din = 441“Impozitul pe profit”

impozitul amanat”

______________ ____________________

b)intreprinderea nu detine elemente suficiente pentru a estima profituri viitoare .In acest caz ,potrivit principiului prudentei se constituie un provizion pentru economia potentiala pentru impozit pe profit ,inregistrarea fiind ,

______________ ___________________

4492“Creanta din = 696“Cheltuieli privind

impozitul amanat” impozitul amanat”

_____________ ___________________

________________________ _________________________

6872”Cheltuieli exceptionale = 1581” Alte provizioane pentru

privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

riscuri si cheltuieli”

__________________________ _________________________

Ulterior ,pe masura rectificarii fiscalitatii amanate ,

________________________ __________________________

1518“Alte provizioane pentru = 7872 “Venituri exceptionale din

riscuri si cheltuieli” provizioane pentru riscuri

si cheltuieli”

_______________________ __________________________

____________________ ____________________

696“Cheltuieli privind = 441 “Impozitul pe profit”

impozitului amanat”

____________________ ____________________

Daca la inchiderea exercitiului ,dupa scaderea cheltuielilor din venituri rezulta pierdere , recuperarea acesteia urmeaza sa fie facuta din profitul urmatorilor 5 ani .

Controlul modului de stabilire a obligatiilor rezultate din orice operatiuni privind impozitele datorate ,revine organului fiscal din subordinea directiei generale a finantelor publice.

-CAPITOLUL VI-

STUDIU DE CAZ

6.1- PREZENTAREA FIRMEI

6.2- INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND CONABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA SC” SELDAS” SRL

-Capitolul 6-

STUDIU DE CAZ

6.1 – Prezentarea generala

S C “S E L D A S” S R L

–Registrul comercial J-08/1202/1996

–Cod fiscal R 8775991

Adresa sediului social :

Strada : Politehnicii nr.6

Judetul Brasov

Tel/fax 068-474618

Director : Marius Burda

Domeniul de activitate al intreprindere :

–restaurante

–cafenele si baruri fara spectacol

–cafenele si baruri cu spectacol

Date financiare despre intreprindere :

Capital social : 100.000.000lei la data de 14.07.1998

Numar total de angajati : 17 angajati

Bancile cu care intreprinderea are relatii de afaceri :

–DemirBank

–Banca Comerciala

–Banca Romaneasca

Conducerea societatii este asigurata de catre cei 2 asociati ,care prin experienta si profesionalism au contribuit la succesul acestei afaceri .

-Descrierea activitatii actuale a intreprinderii—

1)Istoric al activitatii intreprinderii si aspecte legale

SC “SELDAS” SRL este persoana juridica ,existand si functionand in baza legislatiei romane .

Firma a inceput sa functioneze in septembrie 1996 .

In intervalul septembrie 1996 –iulie 1997 a investit in amenajarea ,conservarea si consolidarea unui spatiu comercial din centrul vechi al orasului .

Rezultatul proiectului sa materializat in iulie 1997 prin deschiderea restaurantului TAVERNA . Taverna este ,incepand din 30.04.1998 cu marca nr. 35884-MARCA INREGISTRATA LA OSIM .Cladirea in care functioneaza TAVERNA dateaza de la sfarsitul sec. 18 si a fost restaurata in scopul relevariisubstantei istorice a Brasovului vechi .

Atmosfera specifica localurilor din Cetatea Brasovului este relefata atat prin arhitectura interioara cat si prin iluminatia discreta si gravurile reprezentand imagini din Brasovul Evului Mediu .Succesul inregistrat de afacere s-a reflectat si in evolutia ascendenta a cifrei de afaceri.

2)Produse si servicii oferite de intreprindere

TAVERNA a beneficiat de un succes imediat;in prezent fiind recunoscut drept cel mai bun restaurant ce se adreseaza oamenilor de afaceri si turistilor deopotriva .

Nisa de piata identificata a fost si este determinata de efectuarea unei intense activitati de cercetare de piata .

TAVERNA este din pacate –dupa cum isi exprima parerea turistii –unul dintre putinele restaurante de calitate din Romania .

SC”SELDAS”SRL a reusit sa isi creeze un bun renume si pe piata serviciilor de catering ,prestand asfel servicii pentru :

–Kraft Foods Romania

–Universitatea “Transilvania”

–Mobifon Brasov

–Primaria Brasov

–DemirBank

–Institutul Pajistilor

Preocuparea pentru calitatea produselor a reprezentat o componenta constanta a managmentului ;putandu-se afirma ca la TAVERNA calitatea intregului serviciu a avut un trend ascendent .

Ca principiu ,se urmareste mentinerea oricarui nivel de calitate atins .Din punct de vedere al diversitatii produselor ,fata de momentul initial ,cand oferta era foarte restransa (15-20 produse de bucatarie ; 20-25 produse de bar) s-a ajuns in acest moment ca numarul de preparate culinare sa depaseasca sensibil 100 ,iar a celor de bar 150 .

O caracteristica esentiala a ofertei culinare consta in depasirea steriotipilor cu care isi intampina clientii restaurantele traditionale ,precum si adaptarea listei de preparate la sezoane ,in sensul modificarii radiale a acesteia de 4-6 ori pe an .

–Piata actuala a intreprinderii—

1)Clientii : Segmente de piata vizate inprezent includ atat reprezentantii mediului de afaceri local ,cat si turistii care viziteaza Brasovul In afara acestor categorii ,un segment in crestere este reprezentat de firmele locale care apeleaza la serviciul de catering :

–Oameni de afaceri – 45%

–Institutii publice – 5%

–Turisti –20%

–Firme :protocol –16%

–Persoane fizice –10%

–Expatiati – 4%

2)Sistemul de distibutie utilizat si cel necesar :

Vanzarea produselor se efectuiaza ,datorita specificului activitatii ,asfel :

–vanzare in unitati proprii – 98%

–catering – 2%

3)Caracteristicile produsului TAVERNA

–ambianta

–atmosfera familiara

–calitatea serviciului de vanzare

–calitate ,aspectul si diversitatea preparatelor

–curatenia spatiilor de vanzare si productie

–corectitudinea personalului si amabilitatea acestuia de a-l determina pe client sa revina

–aplicarea cu succes a variantei de conducere democratice .

–6.2 –Inregistrari contabile priviind contabilitatea cheltuielilor

si veniturilor la SC ”SELDAS” SRL

Restaurantul receptioneaza marfuri primite de la furnizori in baza unei facturi care cuprinde :pret de cumparare 17.500.000 si TVA 19% .Restaurantul pracica un adaos de alimentatie publica de 100% .In cursul lunii s-au realizat incasari in numerar de 25.000.000lei si s-au facturat clientiilor marfuri in valoare de 20.000.000 .La lunii se descarca gestiunea restaurantului cu marfurile aferente vanzarilor(in numerar si pe baza de factura) ,in conditiile unui coeficient de adaos mediu de alimentatie publica de calculat pentru luna in curs de 40%

inregistarea receptiei marfurilor primite de la furnizori, evaluate in pretul de alimentatie publica care cuprinde:

1. pretul de cumparare 27.500.000 lei

2. adaosul de alimentatie publica 27.500.000 lei

100%(27.500.000*100%)

3.pretul de alimentatie publica 55.000.000 lei

fara TVA(rd 1+rd2)

4.TVA 19%(55.000.000*19%) 10.450.000 lei

_______________________________________________________________________

5.pretul de alimentatie publica, 65.450.000 lei

inclusiv TVA(rd3+rd4)

_____________________________ __________________________________

70.675.000 lei % = % 70.675.000 lei

65.450.000 lei 371”Marfuri” 401”Furnizori”

5.225.000 lei 4426”TVA deductibila” 378”Diferente de pret 32.725.000 lei

la marfuri”

4428”TVA neexigibil” 10.450.000 lei

___________________________ __________________________________

inregistrarea vanzarilor de marfuri in numerar si pe baza de factura , evaluate in preturi de alimentatie publica, inclusiv TVA, care cuprind:

1. pretul de alimentatie publica,inclusiv TVA, 45.000.000 lei

din care:- in numerar 25.000.000 lei

-facturat 20.000.000 lei

2. TVA inclus 15,966%(45.000.000*15,966) 7.184.700 lei

3.pretul de alimentatie publica, exclusiv 37.815.300 lei

TVA(rd1-rd2)

!Cota de TVA de 15,966% este determinata din cota de 19% pe baza metodei sutei majorate [ 19/(100+19)]*100=15,966

_____________________________ ________________________________

45.000.000 lei % = % 45.000.000 lei

25.000.000 lei 5311”Casa in lei” 707”Venituri din 37.815.300 lei

20.000.000 lei 411”Clienti” vanzarea marfurilor”

4427”TVA colectata” 7.184.700 lei

____________________________ _________________________________

descarcarea gestiunii restaurantului cu marfurile aferente vanzarilor ,evaluate in preturi de alimentatie publica care cuprinde:

1.pretul de alimentatie publica,inclusiv TVA 45.000.000 lei

2.adaosul mediu de adaos de alimentatie

publica(45.000.000*40%) 18.000.000 lei

3. TVA inclus de pretul de alimentatie

publica(45.000.000*15,966) 7.184.700 lei

4.cheltuieli cu marfurile aferente 19.815.300 lei

vanzarilor(rd1-rd2-rd3)

______________________________ ___________________________

% = 371”Marfuri” 45.000.000 lei

607”Cheltuieli privind marfurile” 19.815.300 lei

378”Diferente de pret la marfuri” 18.000.000 lei

4428”TVA neexigibila” 7.184.700 lei

_____________________________ ___________________________

2) Se inregistreaza factura primita de la o institutie specializata pentru publicitatea efectuata unitatii patrimoniale in valoare de 5.000.000 lei plus taxa pe valoare adaugata de 19%

_______________________ ___________________________

% = 401”Furnizori” 5.950.000 lei

623”Cheltuieli de protocol, 5.000.000 lei

reclama si publicitate”

4426”TVA deductibila” 950.000 lei

______________________ ___________________________

3) Titularul unui avans de 10.000.000 lei primit pentru deplasare in interes de serviciu in alta localitate prezinta, la revenirea in unitate, decontul de cheltuieli si actele anexe, justificand suma de 8.000.000 lei, din care taxa pe valoare adaugata 1.520.000 lei si restituind 2.000.000 lei

la casierie.

________________________ _________________________________________

% = 542”Avansuri de trezorerie” 10.000.000 lei

625”Cheltuieli cu deplasarile, 6.480.000 lei

detasari si transferari”

4426”TVA deductibila” 1.520.000 lei

5311”Casa in lei” 2.000.000 lei

_______________________ __________________________________________

4) Societatea comerciala care beneficiaza de munca prestata are obligatia inregistrarii cheltuielilor cu salariile, plata salariilor, virarea contributiilor aferente conform dispozitiilor legale in vigoare. Salariul brut realizat 25.000.000 lei, plata se face o singura data pe luna

.

inregistrarea statelor de salarii brute realizate cuvenite personalului

_________________________ ____________________________________

641”Cheltuieli cu remuneratiile = 421”Personal remuneratii 25.000.000 lei

personalului” datorate”

________________________ ____________________________________

b)inregistrarea retinerilor din salarii

_____________________ _________________________________________

421”Personal remuneratii = % 5.678.000 lei

datorate” 4312”Contributia personalului 1.250.000 lei

pentru pensia suplimentara”

4372”Contributia personalului la 250.000 lei

fondul de somaj”

4311”Contributia unitatii la 1.750.000 lei

asigurarile sociale”

444”Impozitul pe salarii” 2.428.000 lei

____________________ _________________________________________

c)salarii nete achitate personalului

_____________________ _______________________________

421”Personal remuneratii = 5311” Casa in lei” 19.322.000 lei

datorate”

____________________ _______________________________

d) plata prin banca a retinerilor din salarii

________________________ _____________________________________

% = 5121”Conturi la banci in lei” 5.678.000 lei

4312”Contributia personalului 1.250.000 lei

pentru pensia suplimentara”

4372”Contrbutia personalului 250.000 lei

la fondul de somaj”

4311”Contributia unitatii la 1.750.000 lei

asigurarile sociale

444”Impozitul pe salarii” 2.428.000 lei

_______________________ ______________________________________

e) contributia socitatii la asigurarile sociale. Marimea contributiei depinde de categoria de incadrare pe grupe de munca a societatii

grupa I- 40%

grupa II-35%

grupa III-30%

25.000.000*30% = 7.500.000 lei

_________________________________ ___________________________________

6451.01”Cheltuieli privind contributia = 4311.1”Contributia unitatii 7.500.000 lei

unitatii la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”

________________________________ ___________________________________

sumele virate la bugetul asigurarilor sociale

___________________________ ____________________________________

4311.01”Contributia unitatii la = 5121”Conturi la banci in lei” 7.500.000 lei

asigurarile sociale”

__________________________ ____________________________________

g) contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

_________________________ ____________________________________

6451.02”Cheltuieli privind = 4311.02”Contributia unitatii 1.750.000 lei

contributia unitatii la la asigurarile sociale

asigurarile sociale de sanatate” de sanatate”

_________________________ ___________________________________

contributia unitatii la fondul de somaj, se calculeaza prin aplicarea unei cote de 5% la castigul brut realizat de salariatii angajati cu carte de munca

_____________________ __________________________________

6452”Cheltuieli privind = 4371”Contributia unitatii 1.250.000 lei

contributia unitatii la fondul de somaj”

pentru ajutorul de somaj”

_____________________ _________________________________

j) sumele virate reprezinta contributia unitatii pentru constituirea fondului de somaj.

____________________ ____________________________________

4371”Contributia unitatii = 5121”Conturi la banci in lei” 1.250.000 lei

la fondul de somaj”

___________________ ____________________________________

k) fonduri speciale constituite si virate de unitatea economica

A: fond special de solidaritate pentru persoane cu handicap

B: fond special de sustinere a invatamantului de stat

A:- 3% aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar de persoanele incadrate cu contract individual de munca, asupra castigurilor realizate pentru colaboratori.

_______________________ _____________________________________

635”Cheltuieli cu impozite, = 447”Fonduri speciale-taxe si 750.000 lei

taxe si varsaminte asimilate” varsaminte asimilate”

______________________ ____________________________________

B:-2% asupra fondului salariului brut realizat lunar

______________________ _____________________________________

635”Cheltuieli cu impozite, = 447” Fonduri speciale-taxe 500.000 lei

taxe si varsaminte asimilate” si varsaminte asimilate”

______________________ _____________________________________

l) pentru servicile prestate de camera de munca unitatea economica care nu are compartiment de resurse umane calculeaza si vireaza 0,75% aplicata asupra fondului de salarii

________________________ ____________________________________

635”Cheltuieli cu impozite, = 447”Fonduri speciale-taxe 187.500 lei

taxe si varsaminte asimilate” si varsaminte asimilate”

________________________ ____________________________________

5) Se inregistreaza factura privind energia electrica pentru consumul unitatii

a) _________________ ____________________________

% = 401”Furnizori” 10.115.000 lei

605”Cheltuieli privind 8.500.000 lei

energia si apa”

4426”TVA deductibila” 1.615.000 lei

__________________ ____________________________

evidentierea repartizarii cheltuielilor cu energia (efectuate in avans) conform scadentarului cont 471 la sfarsitul lunii

________________________ ____________________________________

605”Cheltuieli privind energia = 471”Cheltuieli inregistrate 850.000 lei

si apa” in avans”

_______________________ ____________________________________

6) Se inregistraza impozitul pe cladiri in suma de 6.300.000 lei datorat bugetului statului de catre unitatea patrimoniala

_________________________ ____________________________________

635”Cheltuieli cu alte impozite, = 446”Alte impozite, taxe 6.300.000 lei

taxe si varsaminte asimilate” si varsaminte asimilate”

________________________ _____________________________________

7) Se factureaza unui client intern contavaloare unei lucrari executate, in suma de 9.000.000 lei, cu TVA 19%

__________ _______________________________________________

411”Clienti” = % 10.710.000 lei

704”Venituri din lucrari executate 9.000.000 lei

si servicii prestate”

4427”TVA colectata” 1.710.000 lei

_________ _______________________________________________

8) Se achita unui furnizor datoria de 25.000.000 lei, cu anticipatie fata de termenul stabilit, beneficiind din partea acestuia de un scont de 1.700.000 lei

___________ _____________________________________________

401”Furnizori” = % 25.000.000 lei

5121”Conturi la banci in lei” 23.300.000 lei

767”Venituri din sconturi obtinute” 1.700.000 lei

__________ ______________________________________________

9) Se obtin produse finite din productia proprie la costul de productie de 20.000.000 lei. Se trec produsele finite la marfuri pentru a fi vandute ca atare, ele se vand prin magazinele proprii de desfacere.

-obtinerea produselor finite

_______________ ____________________________________________

345”Produse finite” = 711”Venituri din productia stocata” 20.000.000 lei

______________ ____________________________________________

-transferarea produselor finite la marfuri

__________ ___________________________________

371”Marfuri” = 345”Produse finite” 20.000.000 lei

_________ ___________________________________

-vanzarea prin magazine proprii

__________ ____________________________________

5311”Casa” = % 23.800.000 lei

707”Venituri din vanzarea 20.000.000 lei

de marfuri”

4427”TVA colectat” 3.800.000 lei

_________ ____________________________________

-descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute

_______________________ ____________________________

607”Cheltuieli cu marfurile” = 371”Marfuri” 20.000.000 lei

______________________ _____________________________

10) Dobanzile la creditele bancare existente aferente exercitiului financiar curent care au termeni de rambursare la finele exercitiului financiar viitor sunt de 8.000.000 lei. Se estimeaza cresterea lor pentru anul viitor la 14.000.000 lei.

constituirea provizionului

________________________ ________________________________

6874”Cheltuieli exceptionale = 141”Provizioane 6.000.000 lei

privind provizioane reglementate”

reglementate”

_______________________ _________________________________

dupa plata dobanzii se anuleaza provizionul

_________________________ _____________________________________

141”Provizioane reglementate” = 7874”Venituri exceptionale din 6.000.000 lei

provizioane, reglementate”

________________________ _____________________________________

-CAPITOLUL VII-

ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARA PE BAZA DE CONT DE PROFIT SI PIERDERE

7.1- PREZENTARE INDICATORI

7.2- ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

-Capitolul 7-

-Analiza economico- financiara

7.1- Prezentare indicatori

Prin solduri intermediare de gestiune se inteleg principali indicatori economico-financiari stabiliti pe baza datelor din contul de profit si pierdere cu ajutorul carora se caracterizeaza folosirea resurselor umane, materiale si financiare ale interprinderii.Structura contului releva metodologia de calcul si analiza a rezultatului exercitiului. Relatiile delimitate in acest sens sunt:

a) marja = venituri din – costul marfurilor

comerciala vanzari de marfuri vandute

b) productia = venituri din + variatia + productia

exercitiului vanzarea productiei productiei de imobilizari

stocate

c) valoarea = productia + marja – consumul exercitiului

adaugata exercitiului comerciala provenit de la terti

din care:

valoarea = valoarea – amortizari de

adaugata neta adaugata exploatare

d) excedentul = valoarea + subventii de – impozite, taxe – cheltuieli

brut de adaugata exploatare si alte de personal

exploatare varsaminte

e) rezutatul = excedentul + alte venituri – cheltuieli de – alte cheltuieli

exploatarii burt de din exploatare exploatare cu din exploatare

exploatare amortizarile si

provizioanele

f) rezultatul curent = rezultatul + venituri – cheltuieli

inainte de impozitare exploatarii financiare financiare

g) rezultatul = venituri – cheltuieli

exceptional exceptionale exceptionale

h) rezultatul = rezultatul curent +/- rezultatul – impozitul pe

exercitiului iainte de impozitare exceptional profit

Asa cum rezulta din schema de mai sus, in cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune se calculeaza ihn cascada o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. De aceea , indicatori TSIG mai sunt codificati si prin denumirea de marje de acumulare.

Marja comerciala –exprima performanta activitatii de cumparare pentru vanzare sub forma diferentei dintre pretul de vanzare si costul de cumparare a marfurilor vandute.

Productia execitiului- dezvaluie performanta activitatii de productie sub forma productiei vandute, productiei de imobilizari si productiei stocate.

Valoarea adaugata definete crestera sau crearea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie(munca si capital) peste valoarea consumurilor de materii prime, materiale si servicii furnizate de terti. Valoarea adaugata se poate determina prin doua procedee dupa cum umeaza :

metoda productiei,

valoarea = productia + marja – consumurile de bunuri si servicii

adaugata exercitiului comerciala primite de la furnizori

metoda distribuirii sau aditionala

valoarea adaugata = suma remuneratiilor tuturor factorilor de productie

inclusiv statul

O asemenea formula dezvaluie faptul ca valoarea adaugata reprezinta o sursa de acumulari din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica respectiv:

Salarii si alte cheltuieli sociale

+impozite si taxe

+dobanzile

+amortismentul

+rezultatul execitiului

=VALOAREA ADAUGATA

Excedentul brut de exploatare- exprima resursa sau acumularea bruta rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii, remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite , excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare deci implicit capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor. Daca rezultatul este negativ poatra denumirea de insuficienta bruta de exploatare.

Rezutatul din exploatare- evalueaza rentabiliotatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii normale si de baza privind “productia” de acumulare.

Rezutatul curent al exercitiului- este marja care defineste rentabilitatea activitatii normale si curente(exploatare si financiara a intreprinderii).

Rezultatul exceptional – sintetizeaza rezultatul sub forma de profit sau pierdere degajat de activitatea cu caracter de exceptie a intreprinderii, care se refera la operatiuni de gestiuni sau de capital, dupa caz.

Rezultatul exercitiului-exprima profitul sau pierderea neta a intreprinderii luata in totalitatea sa.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE- este formata din ansamblul surselor interne de finantare generate de activitatea intreprinderii, surse neceare pentru a se autofinanta ssi pentru a asigura capacitatea de a distribui dividende actionarilor. Rolul principal a CAF este de a permite intreprinderii sa mentina si sa dezvolte potentialul tehnico- productiv, sa remunereze actionarii si sa asigure rambursarea imprumuturilor. CAF reprezinta in esenta fluxul potential de lichidati aferente intregii activitatii a firmei fiind diferenta dintre veniturile monetare totale si cheltuielile monetare totale.

Diferenta dintre CAF si profitul net este determinata de veniturile si cheltuielile firmei care nu presupun incasari,respectiv plati.

CAF se poate stabili in doua moduri, respectiv prin metoda aditiva si prin metoda diferentei.

Metoda aditiva-potrivit acestei metode CAF se calculeaza adaugand la excedentul brut al exploatarii alte venituri monetare si scazand alte cheltuieli monetare. Relatia de calcul a CAF, potrivit metodei aditive este urmatoarea:

CAF = excedentul (deficitul) brut al exploatarii + alte venituri din exploatare + venituri financiare (cu exceptia celor din provizioane) + venituri exceptionale (cu exceptia celor privind amortizarile si provizioanele) – cheltuieli financiare (cu exceptia celor privind amortizarile si provizioanele) – cheltuieli exceptionale (cu exceptia valorii contabile nete a activelor cedate si a cheltuielilor exceptionale privind amortizarile si provizioanele) – impozit pe profit

Metoda diferentei-pe baza acestei metode CAF se stabileste

CAF= rezultatul exercitiului(profit net sau pierdere) + cheltuieli cu amortizarea si provizioanele(din exploatare, financiare si exceptionale) – venituri din provizioane(din exploatare ,financiare si exceptionale)+ valoarea neta contabila a activelor cedate – venituri din vanzarea de active – subventii pentru investitii virate la venituri.

In cazul folosiri in acestei metode de calcul are in vedere profitul net care se adauga la cheltuielile nemonetare si corectandu-e cu plusul sau minusul de valoare rezultat din cedarea elementelor de activ.

In esenta, CAF este un indicator al independentei financiare a intreprinderii, reflectand un flux de disponibilitati potential sau real care depinde, pe de o parte, de rentabilitatea intreprinderii, iar pe de alta parte de politica de investitii si de metodele de amortizare a activelor imobilizate

7.2Analiza soldurilor intermediare de gestiune

MARJA COMERCIALA

MC = (ct707) – (ct607)

2001: MC = 845.022 – 758.300 = 86.722 mii lei

2000: MC = 676.018 – 649.440 = 26.578 mii lei

PRODUCTIA EXERCITIULUI

PE = (ct 70 ct707) + /- (ct711) + (ct721.722)

2001: PE = 13.549.700 + 1.354.200 + 143.000 = 15.046.900 mii lei

2000: PE = 12.542.486 + 2.419.800 = 14.962.286 mii lei

3) VALOAREA ADAUGATA

VA = MC +PE – (gr 60 – ct607, gr 61, 62)

2001: VA = 86.722 + 15.046.900 – 11.300.125 – 342.538 = 3.490.959 mii lei

2000: VA = 26.578 + 14.962.286 – 11.005.188 – 765.477 = 3.218.199 mii lei

EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE

EBE = VA + (ct 741 )- (gr 63) – (gr 64)

2001: EBE = 3.490.959 – 173.350 – 1.212.350 = 2.100.259 mii lei

2000: EBE = 3.218.199 – 126.883 – 1.050.500 = 2.040.816 mii lei

REZULTATUL EXPLOATARII

RE = EBE + (gr 75) + (ct 781) – (gr 65) – (ct 681)

2001: RE = 2.100.259 – 416.379 = 1.683.880 mii lei

2000: RE = 2.040.816 – 362.675 = 1.678.141 mii lei

REZULTATUL CURENT

RC = RE (+/-) + (gr 76) + (ct 786) – (gr 66) –(ct686)

2001: RC = 1.683.880 + (34.278 + 85.971 +1.728) – (9.832 + 95.176+ 839)

=1.700.010 mii lei

2000: RC = 1.678.141 + (99.876 + 16.445 + 835) – (64.357 + 194.300 +562)

= 1.536.078 mii lei

REZULTATUL NET

RN = RC + (gr 77) + (ct 787) – (gr 67) – (ct 687) – (ct691)

2001: RN = 1.700.010 + 234.671 – 121.203 – 379.540 n= 1.433.938 mii lei

2000: RN = 1.536.078 + 105.714 – 83.974 – 289.454 = 1.268.364 mii lei

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

CAF (metoda deductiva)= EBE + (GR75) – (gr 65) + (gr 76.77-ct 7721,7727)-(gr 66,67-ct6721) – (ct 691)

2001: CAF =2.100.259 + (34.278 + 85.971+ 1.728) – (9.832 + 95.176 + 839) – 379.540

= 1.736.849 mii lei

2000: CAF = 2.040.816 + (99.876 + 16.445 + 835) – (64.357 + 194.300 +562)- 289.454

= 1.609.299 mii lei

CAF (metoda aditionala)= RN + (gr 68) + (ct6721) – (gr 78) –(ct7721) – (ct7727)

2001: CAF = 1.433.938 + 416.379 + 121.203 – 234.671 = 1.736.849 mii lei

2000: CAF = 1.268.364 + 362.675 + 83.974 – 105.714 = 1.609 299 mii lei

-CAPITOLUL VIII-

8.1- GENERALITATI

8.2- PROGRAM INFORMATIC FOXPRO

-Capitolul 8-

8.1-Generalitati FoxPro-

FoxPro este un system de gestiune a bazelor de date relationale realizat in anii ’80 de firma Fox Software din Seatle-SUA. Face parte din gama produselor Xbase alaturi de dBase , Foxbase , Paradox, Clipper, produse caracterizate prin usurinta de utilizare si invatare si facilitate de dezvoltare a aplicatiilor. Prima versiune aparuta pe piata , FovPro2.0, a fost realizata numai pentru platforma Dos si a constituit un success, find apreciata ca cea mai buna din gama produselor Xbase la acea data . Dup ace a fost preluat de firma Microsoft, sistemul FoxPro a cunoscut un salt calitativ, fiind rezolvata si problema portabilitatii lui pe mai multe platforme: Windows, SCO Unix si Macintosh.

Sistemul de gestiune a bazelor de date relationale FoxPrpo 2.6 sub platforma MS-DOS este disponibil in variantele standard si profesionala. Varianta profesinala include toate componentele functionale ale celei standard si in plus:

Distribution Kit- care prmite realizarea aplicatiilor FoxPro in format executabil( fisiere de tipul.EXE);

Connectivity Kit si Client-Server Query Wizard – care permit realizarea de aplicatii client/ server prin conectarea la un server ORACLE, SQL Server etc;

Library Construction Kit – care permite crearea / utilizarea bibliotecilor de functii C.

Utilizarea sistemului FoxPro se poate realiza in unul din urmatoarele moduri: modul de lucru asistat; modul de lucru comanda; modul de lucru programat; prin utilizarea generatoarelor sistemului.

Componentele functionale ale sistemului FoxPro, prezentate sunt:

Nucleul sistemului

Generatoarele sistemului

Utilitarele sistemului FoxPro

Instrumentele pentru instruirea si asistarea utilizatorului

Distribution Kit

Connectivity Kit si Client- Server Query Wizard

Library Construction Kit

8.2- Program informatic FoxPro-

1.Tabele si relatiile dintre ele.

Societati.

In acest tabel se vor introduce societatile , ca si caracteristici specifice.

Campuri:

Id-identificatorul unic al tabelei

DenFirm- denumirea societatii

Adresa- adresa societatii

Nr_Reg_Com- numarul din registrul comertului

Activ- tipul de activitate

CodFisc-codul fiscal al societatii

Tel- numar telefon

Cont- numarul de cont al societatii

Venituri – Cheltuieli

In acest tabel se vor introduce veniturile si cheltuielile

Campuri:

Id- identificatorul unic al tabelei

V.E- venituri din exploatare

C.E- cheltuieli din exploatare

V.F- venituri financiare

C.F- cheltuieli financiare

V.Ex- venituri exceptionale

C.Ex- cheltuieli exceptionale

id_soc- identificatorul societati, se selecteaza din tabela societatis

an- anul

Legatura dintre ele se realizeza prin campul id( tabela societati) si id_soc(tabela venituri_cheltuieli).

Crearea tabelei societati:

CLOSE DATABASES

CREATE TABLE C:\ PROIECT\SOCITATI.DBF(;

ID C( 4), ;

DENFIRM C(20), ;

ADRESA C(50), ;

NR_REG_COM C(15), ;

ACTIV C(50), ;

CODFISC C(10), ;

TEL C(15), ;

CONT C(20) ;

)

Crearea tabelei venituri-cheltuieli.

CLOSE DATABASES

CREATE TABLE C:\PROIECT\VENITURI_CHELTUIELI.DBF( ;

ID C( 4), ;

V.E N(25), ;

C.E N(25), ;

V.F N(25), ;

C.F N(25), ;

V.EX N(25), ;

C.EX N(25), ;

ID_SOC N( 4), ;

AN N(10);

)

2.Introducerea datelor.

Se poate face direct prin deschiderea tabelei. De asemenea pentru usurinta si design s-au construit doua ferestre care se numesc societatis si venituri_cheltuieli. La introducerea veniturilor sau cheltuielilor se va selecta identificatorul unic din tabela societati pentru campul de societate.

-Adaugarea inregistrarilor in tabela societati.

SET TALK OFF

USE societati

r=’D’

DO WHILE UPPER(r)=’D’

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1, 2 SAY “SC. SELDAS. SRL”

@ 2, 2 SAY “ BRASOV “

@ 4, 28 SAY “Fisa societatii”

@ 5, 28 TO 5, 49 DOUBLE &&trasare linie orizontala

@ 7, 7 TO 15,69 DOUBLE && trasare dreptunghi

@ 8, 10 SAY “ID:” GET ID

@ 8, 39 SAY “ Societate: “ GET DenFirm

@ 10, 10 SAY : Adresa: “ GET Adresa

@ 12, 20 SAY “ Nr_Reg_Com: “ GET Nr_Reg_Com

@ 12, 40 SAY “ Activ :” GET Activ

@ 14, 10 SAY “ CodFisc: “ GET CodFisc

@ 14, 25 SAY “ Tel: “ GET Tel

@ 14, 47 SAY “ Cont la banca: “ GET Cont PICTURE;

“ AAAX99999999999”

@ 19, 29 SAY “ Continuati ? (D/N): “ GET r

ENDDO && UPPER ( r ) =’D’

USE

CLEAR

SET TALK ON.

3.Raportul de rezultate financiare

Pentru raport s-a construit o interogare a bazei de date , care se numeste societatis query. Pe langa datele introduce se mai calculeaza inca 6 expresii necesare pentru raport.

Venituri_Totale, Cheltuieli_Totale, Rezultatul_Exploatare, Rezultatul _Financiar, Rezultatul_Exceptional, Rezultatul_Brut.

Pentru a vedea datele pentru o anumita societate si an s-au pus doua criterii:[Enter Denumire:]-pentru societatis si [Enter an:] –pentru an

Raportul se numeste Rezultate_Financiare. La rularea acestuia se cer parametrii mai sus mentionati.

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

încheiat la 31.XII.2001

(se completează cumulat de la începutul anului)

bilanț

încheiat la 31.XII.2001

4

5

6

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective

***) Solduri creditoare ale conturilor respective

****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

-BIBLIOGRAFIE-

1) Octavian Bojian Bazele contabilitatii, Ed Eficient, BUC 1997

2) Partenie Dumbrava Contabilitatea de gestiune in comert si

Atanasiu Pop turism, Ed IntelCredo, Deva 1995

3) Vasile Darie, Manualul expertului contabil si al

Emilian Drehuta ,S.a contabilului autorizat, Ed Agora 2000

4) Gabriel Dima FoxPro 2.5,2.6 pentru DOS

Mihai Dima Ed Teora 1999

5) Mihail Epuran Bazele contabilitatii, Ed de vest Timisoara

Valeri Babaita 1997

6) Niculae Feleaga Tratat de contabilitate volI, ED EC 1998

Ion Ionascu

7) Niculae Feleaga Tratat de contabilitate vol II , Ed Ec 1998

Ion Ionascu

8) Niculae Feleaga Sisteme contabile comparate ed a- II-a

vol II : Normele contabile internationale

Ed Ec BUC 2000

9)Ion Negescu Logica inregistrarilor contabile, ED EC

BUC 1997

10)L. Possler, Ch. Lambru Sistemul contabil al agentilor economici

N. Cucui Ed “ Andrei Saguna”. Constanta 1998

11) Petru Pantea, S.a Contabilitatea financiara a agentilor

economici din Romania, ed a-II-a, Ed IntelCred

Deva 1995

12) Petru Pantea ,s.a Bazele contabilitati agentilor economici din

Romania ed a-II-a, Ed IntelCredo,1996

13) Mihai Ristea Contabilitatea intreprinderii volI,

Corina Cucu Ed Margaritar BUC 1999

Corina Lazarescu

14) Vasile Robu Analiza economico-financiara ,Ed Omnia UNI

Nicolae Georgescu Sast SRl ,Brasov 2000

15) Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed Rolcris

Marina Vuta BUC 2000

16) *** Standarde Internationale de Contabiolitate,2000

17)*** Ordinul nr.403 pentru aprobarea reglementarilor

contabile armonizate cu Directiva a –IV-a

a Comunitatilor economice Europene si cu

Standardele de Contabillitate Internationala