. Contabilitatea Bugetara la Xyz

CAPITOULUI I

REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

Școala de toate gradele are ca obiect fundamental educarea, instruirea și formarea spirituala pregătirea pentru o munca social utilă a fiecărui membru din societate. Școala este produsul a celei societăți și în aceeași măsură unul din factorii esențial a schimbării și dezvoltării acesteia. Necesitatea schimbărilor a dezvoltării și modernizării învățământului de toate gradele sunt determinate ca ritm și amploare de dinamică schimbărilor din societate. Dintr-un amplu și dificil proces de transformare învățământul nu putea fi exclus. În România anilor ‘90, necesitatea unor schimbări fundamentale în conținutul procesului instructiv educativ și aplicării unor noi mecanisme și politici economice de susținere a modernizării și dezvoltării învățământului a fost amplificata de următorii factori;

nevoi de înlăturare a decalajelor care despart România de tarile bogate și dezvoltate din punct de vedere economic, social, politic juridic

necesitate creșterii gradului de competitivitate pe plan internațional al economiei românești

creșterea gradului de stabilitate economică și de securitate prezentă și viitoare a României

multiplicarea contactelor științifice și culturale cu țările avansate

realizarea obiectivelor de integrare a româniei în rândul statelor avansate din punct de vedere economic și în organismele internaționale de securitate și apărare regionala și mondiala

Aceste procese de modernizare a presupus și cere în continuare un efort financiar deosebit. Acest efort se impune a fi cu atât mai mare cu cat se știe că până în 1989 fiind considerat ca activitate neproductivă, învățământul a funcționat într-o stare de subfinanțare.

Reducerea surselor de finanțare a fost însoțită de fenomenele risipei , corupției și indisciplinei economico-financiare, generate de înțelegerea greșită a democrației în actul de conducere și autonomiei în administrarea fondurilor .

În anii 1991 practic 1992 prin preluarea de către Ministrul Învățământului a bazei materiale a tuturor liceelor industriale acestea vor fi finanțate de la bugetul de stat de către acest minister.

Sursele bugetare de finanțare a învățământului sunt completate cu altele, din păcate greu de cuantificat din cauza sistemului defectuos de evidenta.

Din aceste surse enumerăm;

venituri provenite din programele Tempus

valuta rămasă la dispoziția unităților de învățământ superior din taxele plătite de studenții străini

ajutoare și donații în bani și materiale primite din străinătate de unitățile de învățământ preuniversitară în special casele de copii și unitățile de învățământ speciale

venituri din închirierea spatiilor de învățământ temporar disponibile

Ca urmare a faptului ca aceste resurse capătă un caracter de continuitate și sunt recunoscute prin Hotărâri de Guvern și Ordine ale Ministerului Învățământului ele vor fi consemnate în hotărâri de Guvern 1ce asigura ;

de la bugetul de stat prin Ministerul Învățământului pentru cifra de școlarizare aprobata.

De la bugetul fondului special constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practica a elevilor și studenților

Din fonduri proprii ale agenților economici sau alte surse pentru învățământul complementar, profesional tehnic și postliceal de specialitate, pentru clasele cu care s-au încheiat contracte de școlarizare…’

Conținutul acestui articol reflectă politica practicată în țările dezvoltate de antrenare la efortul financiar material de pregătire a forței de munca a tuturor factorilor interesați în acest proces; statul instituția de învățământ, elevii și studenții și agenții economici ce vor folosi forța de muncă pregătită în școli și universități

Depășirea în timp a acestei stări și realizarea obiectivelor strategice ale obiectivelor cer elaborarea și publicarea unei noi politici și mecanisme economice.

Propunerea de a descentraliza managementul financiar și luarea deciziei în învățământul preunivesitar din România este dictata de contextul și evoluția sistemelor educaționale și de administrație locală. Ministerele și instituțiile administrației centrale sunt preocupate pentru a dezvolta și a implementa sisteme îmbunătățite pentru alocarea și managementul resurselor, pentru a dobândi o mai buna folosire a banilor în învățământul preunivesitar. Este necesara folosirea consultanței și consilierii pentru raționalizarea și simplificarea sectorului legislației și politicilor. Pentru a ne asigura ca soluțiile sunt practice și țin seama pe deplin de problemele locale ca și de constrângeri în măsura necesară pentru îmbunătățirea întregului management bugetar în acest sector, este necesar ca dezbaterea privind domeniul finanțării educației sa devină publica,

implicând atât factori de decizie din ministere, din administrația locala, inspectorate școlare, conducerea școlilor, asociații ale părinților, Camera de Comerț și Industrie, Agenții de Dezvoltare Regionale, diferite ONG-uri având ca preocupare învățământul.

România implementează actualmente un program de reforma major în domeniul educației, pe durata a patru ani. Programul cuprinde componente cheie, din care menționam: dezvoltarea curriculum formarea profesorilor, evaluare și examinare, manuale finanțare și management.

Exista un sprijin larg pentru reforma din managementul și finanțarea învățământului, așa cum arata o evaluare de impact a proiectului derulat. România a pornit un program de semnificativ de descentralizare fiscala , de asemenea un proces de reforma bugetara care include o mișcare către o planificare bugetara cu o derulare pe mai mulți ani și construire unui buget al educației pe o baza de cost unitar. Instituțiile locale își estimează acum opțiunile pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea eficacității serviciilor educaționale și, ca fapt important, există o recunoaștere ca implicarea administrației locale în gestionarea proceselor educaționale trebuie sa fie mai consistenta, lucru ce se va realiza prin punerea în aplicarea Normelor Metodologice 1.

Programul de Guvernare promovează furnizarea unei educații preunivesitare îmbunătățite și dobândirea unei noi valori pentru banul public. Aplicarea masurilor vor putea duce la beneficii sociale astfel furnizarea serviciilor vor putea răspunde nevoilor locale.

Noul sistem de finanțare a învățământului preunivesitar se bazează în continuare pe prevederile fundamentare ale legislației în vigoare2.

Legea învățământului a inclus în conținutul ei prevederi menite sa asigure;

recâștigarea de către unitățile de învățământ a statului de proprietar al bunurilor pe care le dețin le-au deținut sau le vor dobândi ulterior

finanțarea învățământului de la bugetul de stat să se facă în limitele a cel puțin 45 din PIB

implicarea comunităților locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învățământ

utilizarea integrala de către unități a veniturilor pe care le obțin fără vărsăminte la buget și fără afecta volumul alocațiilor bugetare

diversificarea resurselor proprii de venit

creșterea competentei și a autonomiei ordonatorilor terțiari de credite în angajarea cheltuielilor pentru nevoile unităților pe care le conduc

repartizarea și alocarea fondurilor pe unități în funcție de nivelul și specificul instruirii având ca bază de calcul cuantumul din bugetul de stat ce revine unui preșcolar , elev sau student

alocarea fondurilor de investiții în funcție de prioritățile strategice ale dezvoltării învățământului

transparenta în operațiunile de alocare a fondurilor de execuție bugetară

1.2. Scurt istoric

Pe valea Crișului Negru, parte a vechii Dacii, care timp de veacuri a fost sub stăpânire străină, la Beiuș vechi centru românesc, atestat în documentele medievale, în secolul al XII-lea – “Samuil Vulcan” a întemeiat în 1828, liceul din Beiuș care a înflorit din lava fierbinte a cunoașterii, un liceu românesc, care a devenit un vestit așezământ de cultură pentru tinerii români, fără deosebire de confesiune, din Banat, Crișana și Maramureș.

Beiușul este un oraș din sudul Bihorului, atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, este o veche vatra de simțire românească și un important centru național și cultural din părțile de vest ale României care alături de Sibiu, Brașov, Blaj și Oradea și-a adus o mare contribuție la păstrarea limbii strămoșești și la menținerea ființei naționale, mai ales prin liceul, întemeiat aici în octombrie 1828 de către cărturarul luminist Samuil Vulcan, prieten și ocrotitor al lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu , precum și al întregului sau neam apăsat de greutățile coroanei imperiale habsburgice.

Se înființase o episcopie românească la Oradea Mare la 23 iulie 1777, după multe demersuri făcute pe lângă Guvernul Imperial de la Viena. Moise Dragoș (primul vlădica care a condus timp de zece ani acesta episcopie, a obținut, cu greu, de la Iosif al II-lea domeniul Beiușului. Episcopia românească din Oradea, obținând acest domeniu( la 16 februarie 1781), și-a asigurat o mare influență asupra populației de pe acel teritoriu și mai ales mijlocele materiale pe care Samuil Vulcan, mai târziu, le vor folosi și pentru ridicarea și întreținerea gimnaziului românesc din Beiuș.

După Igantiu Darabant (1788-1805), în fruntea eparhiei românești din Oradea, ajunge, la 25 octombrie 1806, Samuil Vulcan, personalitate proeminenta a romanilor de peste munți.

Samuil Vulcan, prin literele sale fundaționale, transforma școala parohiala sau sătească, a bisericii românești din Beiuș, (care fusese înființată în 1784, în urma insistențelor lui Moise Dragoș, pe lângă guvernul imperial), în școala normala (școala primară, urbană), cu două clase, care urma să pregătească elevii necesari, școli gramaticale (cu patru clase), pe care, pe temeiul aceluiași act constitutiv, Samuil Vulcan o înființează la Beiuș.

Actul de întemeiere dat la Oradea Mare, în ziua de 6 octombrie 1828, de către episcopul Samuil Vulcan, stabilea: ”ud hoc institutum praeferenter quidem pro valachis fundatum existat, ab eo tamen nullus adolescens, cuiuscumque religionis aut nationis fuerit, arcebitur, dummodo illudsubeundi qaulificatus secundum leges existat”, (“deși institutul acesta este întemeiat, de ce e drept, cu deosebire pentru valahi, cu toate acestea nu se va opri de la el nici un tânăr, fie de orice religiune sau națiune, numai să fie calificat a intra el după lege”).

Samuil Vulcan ctitorul, gimnaziului din Beiuș s-a născut la 11 octombrie 1760 la Blaj (centrul luminii spirituale a romanilor transilvăneni). Cursul vieții lui roditoare a luat sfârșit la Oradea Mare în ziua de 25 decembrie 1839.

După ce “a cunoscut de aproape lumea țăranilor cu sumane groase de pănura, cu palmele bătătorite în munca grea a țarinei sub soarele torid al verii și cu fetele trase și aspirate de intemperiile anotimpurilor și necazurilor datorite situației lor sociale în grate”, datorită unei conjuncturi favorabile a făcut studii strălucite la Blaj, Oradea, Viena, Agria și Lemberg, însușindu-și o cultură, clasică remarcabilă și devenind și poliglot.

În cadrul cuprinzătoarei contribuții a lui Samuil Vulcan la dezvoltarea învățământului și culturii românești, un loc deosebit îl ocupa întemeierea gimnaziului din Beiuș, transformat mai apoi în liceu și pe urma în colegiu.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ din Beiuș este al doilea ca vechime ( după cel de la Blaj) între liceele românești din Transilvania.

În actul de întemeiere Colegiul Național din Beiuș era prevăzut ca Pedagogiu sau Gimnaziu inferior (școala gramaticala cu patru clase).

Clădirea, necesară acestei instituții de învățământ, a fost construita între anii 1826-1828.

Aprobarea Împăratului, pentru funcționarea ctitoriei lui Vulcan, a fost obținută la 5 februarie 1828, după mai mult de noua luni de la solicitarea episcopului.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ din Beiuș a funcționat, la început timp de noua ani, ca gimnaziu mic luptând cu greutățile începutului. Fiecare clasa a avut din lava fierbinte a cunoașterii, un liceu românesc, care a devenit un vestit așezământ de cultură pentru tinerii români, fără deosebire de confesiune, din Banat, Crișana și Maramureș.

Beiușul este un oraș din sudul Bihorului, atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, este o veche vatra de simțire românească și un important centru național și cultural din părțile de vest ale României care alături de Sibiu, Brașov, Blaj și Oradea și-a adus o mare contribuție la păstrarea limbii strămoșești și la menținerea ființei naționale, mai ales prin liceul, întemeiat aici în octombrie 1828 de către cărturarul luminist Samuil Vulcan, prieten și ocrotitor al lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu , precum și al întregului sau neam apăsat de greutățile coroanei imperiale habsburgice.

Se înființase o episcopie românească la Oradea Mare la 23 iulie 1777, după multe demersuri făcute pe lângă Guvernul Imperial de la Viena. Moise Dragoș (primul vlădica care a condus timp de zece ani acesta episcopie, a obținut, cu greu, de la Iosif al II-lea domeniul Beiușului. Episcopia românească din Oradea, obținând acest domeniu( la 16 februarie 1781), și-a asigurat o mare influență asupra populației de pe acel teritoriu și mai ales mijlocele materiale pe care Samuil Vulcan, mai târziu, le vor folosi și pentru ridicarea și întreținerea gimnaziului românesc din Beiuș.

După Igantiu Darabant (1788-1805), în fruntea eparhiei românești din Oradea, ajunge, la 25 octombrie 1806, Samuil Vulcan, personalitate proeminenta a romanilor de peste munți.

Samuil Vulcan, prin literele sale fundaționale, transforma școala parohiala sau sătească, a bisericii românești din Beiuș, (care fusese înființată în 1784, în urma insistențelor lui Moise Dragoș, pe lângă guvernul imperial), în școala normala (școala primară, urbană), cu două clase, care urma să pregătească elevii necesari, școli gramaticale (cu patru clase), pe care, pe temeiul aceluiași act constitutiv, Samuil Vulcan o înființează la Beiuș.

Actul de întemeiere dat la Oradea Mare, în ziua de 6 octombrie 1828, de către episcopul Samuil Vulcan, stabilea: ”ud hoc institutum praeferenter quidem pro valachis fundatum existat, ab eo tamen nullus adolescens, cuiuscumque religionis aut nationis fuerit, arcebitur, dummodo illudsubeundi qaulificatus secundum leges existat”, (“deși institutul acesta este întemeiat, de ce e drept, cu deosebire pentru valahi, cu toate acestea nu se va opri de la el nici un tânăr, fie de orice religiune sau națiune, numai să fie calificat a intra el după lege”).

Samuil Vulcan ctitorul, gimnaziului din Beiuș s-a născut la 11 octombrie 1760 la Blaj (centrul luminii spirituale a romanilor transilvăneni). Cursul vieții lui roditoare a luat sfârșit la Oradea Mare în ziua de 25 decembrie 1839.

După ce “a cunoscut de aproape lumea țăranilor cu sumane groase de pănura, cu palmele bătătorite în munca grea a țarinei sub soarele torid al verii și cu fetele trase și aspirate de intemperiile anotimpurilor și necazurilor datorite situației lor sociale în grate”, datorită unei conjuncturi favorabile a făcut studii strălucite la Blaj, Oradea, Viena, Agria și Lemberg, însușindu-și o cultură, clasică remarcabilă și devenind și poliglot.

În cadrul cuprinzătoarei contribuții a lui Samuil Vulcan la dezvoltarea învățământului și culturii românești, un loc deosebit îl ocupa întemeierea gimnaziului din Beiuș, transformat mai apoi în liceu și pe urma în colegiu.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ din Beiuș este al doilea ca vechime ( după cel de la Blaj) între liceele românești din Transilvania.

În actul de întemeiere Colegiul Național din Beiuș era prevăzut ca Pedagogiu sau Gimnaziu inferior (școala gramaticala cu patru clase).

Clădirea, necesară acestei instituții de învățământ, a fost construita între anii 1826-1828.

Aprobarea Împăratului, pentru funcționarea ctitoriei lui Vulcan, a fost obținută la 5 februarie 1828, după mai mult de noua luni de la solicitarea episcopului.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ din Beiuș a funcționat, la început timp de noua ani, ca gimnaziu mic luptând cu greutățile începutului. Fiecare clasa a avut profesorul sau care a predat toate obiectele de învățământ.

La 5 februarie 1835, Samuil Vulcan a semnat actul de completare a gimnaziului din Beiuș , la sase clase .Între anii 1837-1851, Colegiul Național “Samuil Vulcan “ din Beiuș a funcționat ca gimnaziu mare, cu șase clase. Cele doua clase, superioare, humaniore, s-au înființat, prima în anul școlar în anul 1837-1838, iar a doua abia în anul școlar 1840-1841.

Pe frontispicului noului gimnaziu mare Samuil Vulcan a hotărât să fie așezată următoarea inscripție: “EDUCATIONI JUVENTUTIS HUIUS PROVINCIAE” (“Pentru educarea tineretului acestei provincii”).

Abia la 8 iulie 1851, guvernul imperial austriac, după repetate demersuri a aprobat ca sa se introducă limba română ca limba de predare, la gimnaziul din Beiuș. Desigur ca nu este vorba de un act de generozitate, din partea guvernanților imperiului habsburgic; trebuie sa consideram lupta popoarelor pentru drepturile lor ca și transformările petrecute în tarile Europei după Revoluția de la 1848-1849.

În urma reorganizării învățământului secundar, hotărâtă în timpul ministrului imperial de culte și instrucțiune publica Leon Thun, Colegiul Național din Beiuș se pomenește dintr-o dată în fața unei grave alternative. Legea școlară austriacă nu admitea decât două categorii de școli secundare, una cu patru iar alta cu opt clase. Samuil Vulcan murise în 1839.Fondurile pe care el le destinase Colegiului Național din Beiuș erau insuficiente pentru opt clase . Prin numeroase stranii și sacrificii și acest moment critic, din trecutul istoric al Colegiului Național, a putut fi depășit. În anul școlar 1851-1852, s-a deschis clasa a-VII-lea , iar în anul școlar 1852-1853 s-a deschis și clasa a VIII-a, introducându-se și limba romana ca limba de predare.

Începând din anului școlar 1927 profesorii, Colegiului Național “Samuil Vulcan “ care pana atunci au fost remunerați din fondurile episcopiei greco-catolice de Oradea, au fost încadrați în bugetul statului român. În urma deciziei Ministrului Învățământului Public, liceul de băieți întemeiat de Samuil Vulcan , a devenit un liceu mixt ( fostul liceu de fete din localitate, întemeiat de episcopul Mihail Pavel în 1896, a fuzionat cu Liceul Samuil Vulcan), care nu menținea în titulatura sa numele ctitorului.

Ulterior Colegiul Național a mai avut denumirea de Școala medie nr. 1 Beiuș și Liceul nr. 1 Beiuș, începând din anul școlar 1977-1978, Colegiul Național “Samuil Vulcan “ era un liceu de matematică–fizică.

În cei 30 de ani după reforma învățământului (1948-1978) în școală au funcționat 656 de clase cu un efectiv de 22239 elevi numai la cursul de zi. S-au amenajat noi laboratoare, noi clase, iar începând din anul școlar 1967-1968 au luat ființă cabinete de specialitate. Toate clasele, laboratoarele, cabinetele, dormitoarele, și cantina au fost înzestrate cu mobilier nou, perdele, covoare etc.

Sala de gimnastica a fost modernizata, și a fost amenajata o baza sportiva. S-a mai amenajat o biblioteca având un fond de 31980 volume, iar pentru odihna și educația estetica a elevilor a fost amenajat un parc în curtea școlii.

Multe și benefice au fost consecințele înființării Colegiului Național “Samuil Vulcan”, pentru locuitorii din Ținutul Beiușului, pentru tinerimea din acest ținut. El a deschis pentru mulți tineri din zonă, porțile instruirii și ale cunoașterii la stimulat cutezanța și le-a inspirat pașii ducând spre afirmarea disponibilității lor creative în câmpul științei, artelor, literaturii și în alte sfere de expresivității umane.

Pentru a ilustra această realitate, ne putem referi la contribuția adusă de mulți din cei care au învățat la în cadrul Colegiului Național din Beiuș ori s-au afirmat printre fruntașii vieții locale la acțiunile ce au premers și au pecetluit Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, precum și la martiriul eroilor nepieritori ai Beiușului – dr. Ioan Ciordaș și dr. Nicolae Bolcaș – care au plătit cu propria lor viață în primăvara anului 1919, izbândă istorică a eliberării Bihorului și a înlăturării lui la România Mare. Cei care au învățat în acest Colegiu Național și-au adus contribuția la Unirea din 1918. “Se poate afirma cu toata certitudinea, ca în actul Unirii din 1918, au jucat un rol însemnat și seriile absolvenților liceului din Beiuș, serii provenind și apoi dispersându-se pe întreg întinsul din apusul și norul Ardealului ca și în Banat”.

După 1 decembrie 1918 Colegiul “Național Samuil Vulcan”, a fost chemat să-și aducă contribuția de organizare a învățământului din Transilvania; din rândurile profesorilor de elită ai acestui istoric Colegiu au fost recrutate cadrele necesare pentru inspectoratele școlare din Oradea, Baia Mare, Salonta și Șimleul Silvaniei. Colegiul Național “Samuil Vulcan“ și-a adus o contribuție de seama la dezvoltarea școlii și culturii românești 1.

De-a lungul îndelungatei sale existente liceul , ctitorit de Samuil Vulcan a obținut rezultate prestigioase, situându-se între liceele de frunte ale județului și tarii atribuindu-se astfel titulatura de “COLEGIUL NAȚIONAL SAMUIL VULCAN” în anul 1998.

În acest sens unitatea școlară a fost evaluată conform aprobării standardelor naționale de evaluare a instituțiilor de învățământ preuniversitar, urmărindu-se cu această ocazie:

Procentul din bugetul județean și local planificat pentru învățământ;

Indicatori demografici generale și școlari;

Rata de participare la educație a populației în vârsta de școlarizare;

Comunitatea locala și parteneriatul cu alte instituții și agenți economici;

Gradul de acoperire cu personal didactic calificat;

Baza materială / patrimoniul și concordanța cu numărul elevilor înscriși;

Curriculum scolii pentru fiecare nivel de școlarizare, profil și specializare;

Calitatea activității cadrelor didactice;

Eficiența internă a unității de învățământ;

Eficiența externă unității de învățământ;

Programul managerial și calitatea managementului;

Climatul școlar;

Resurse financiare.

Obiectul de activitate al acestei instituții îl reprezintă procesul instructiv-educativ. Destinele istorice ale Colegiului Național “Samuil Vulcan”, care în cursul existenței sale lupta pentru emancipare și eliberare națională, se împletesc cu dorința fierbinte a întregului popor pentru desăvârșirea unității naționale. Preocuparea majoră a fost și este în continuare ridicarea continuă a procesului de învățământ obținându-se rezultate tot mai bune în condițiile accentuării procesului de modernizare a laboratoarelor și cabinetelor școlare. Drept consecința școala a înregistrat progrese deosebite din toate punctele de vedere: a crescut simțitor numărul de clase , numărul elevilor și al cadrelor didactice, s-a dezvoltat baza materiala a scolii .

În cursul celor 174 de ani de existenta, Colegiul Național “Samuil Vulcan” din Beiuș a instruit și pregătit pentru viața un număr mare de elevi care s-au răspândit pe întreg cuprinsul țării și nu numai, contribuind la propășirea societății noastre în toate domeniile de activitate și au adus faima acestei țări.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ Beiuș funcționează cu următoarele profiluri: informatică – matematică, matematică – fizică, limbi moderne, științe sociale, fizică-chimie, biologie-chimie, sportiv, servicii (economic-administrativ), filologie.

În prezent Colegiul Național Samuil Vulcan școlarizează peste 1200 de elevi, cuprinși în diferite forme de învățământ: gimnazial, liceal, și postliceal, zi și seral. Școala dispune de baza materiala bine dotata, peste 40 de săli de clasa, 9 laboratoare, 2 cabinete de informatica cu rețea de calculatore ,sala de gimnastica, baza sportiva , cabinet medical, cantina și internat.

În cadrul Colegiului funcționează 120 de salariați, din care 84 cadre didactice calificate, diferența reprezentând personal în cadrul contabilității și de îngrijire.

Astăzi vulcaniștii sunt foarte numeroși în diferite părți ale țării unde ei se afirmă viguros în cele mai diverse domenii. Din rândurile lor sunt astăzi mai mulți academici și membri corespondenți ai Academiei Romane, numeroși profesori universitari, scriitori, artiști, medici, ingineri economici etc.

Tradiția Colegiului Național “Samuil Vulcan“, este îndelungata și deosebit de bogata. Esențial este ca această tradiție să nu fie una osificata, un obiect de muzeu, ci fermentul capabil să întrețină, cotidian, interesul pentru studiu, curiozitatea pentru cunoaștere, aspirația spre frumos și creație, atașamentul la valorile morale și civice. Numai astfel tradiția se afirma ca ceva viu fecund, ca un efort mereu reluat și întreținut spre continua ei îmbogățire și contemporaneizare.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A COLEGIULUI NATIONAL SAMUIL VULCAN

Potrivit prevederilor legale1 privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, Colegiul Național „Samuil Vulcan” face parte din domeniul public local al Orașului Beiuș, iar dreptul de proprietate publica aparține statului prin unitatea administrativ-teritoriala.

Colegiul Național ‘Samuil Vulcan’ – este o unitate de învățământ preuniversitară de stat care

este organizată și funcționează în conformitate cu legea 2 republicată, cu modificările și completările ulterioare 3. Statutul personalului didactic ,cu modificările și completările ulterioare. Este subordonata Inspectoratului Școlar și Primăriei locale.

Învățământul este organizat pe niveluri de învățământ cuprinzând: învățământ gimnazial ,

1.Legea nr.213/17.11.1998; 2. cu Legea învățământului nr.84/1995; 3. Legea nr.128/1997

cl.V-VIII, învățământ liceal ,cl. IX-XIII zi și seral și învățământ postliceal an I și II.

Activitatea educaționala și administrativă din unitate este condusă de către Consiliul de Administrație ,format din: director, director adj., contabil șef, cadre didactice, reprezentant al autorității locale, reprezentant al părinților și elevilor. Fiecare membru are sarcini și obligații bine stabilite și conturate.

Cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar, aferente unității școlare studiate, în anul școlar 2001/2002 au fost stabilite prin hotărâri 1 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar 2001-2002.

Elementele structurii organizatorice:

1.Posturi( dețin toți salariații instituției );

2.Functii (de management – conducătorii și de execuție – compartimentele funcționale și de producție);

3.Compartimente (funcțional și operațional. Salariații se supun conducerii pentru realizarea obiectivelor specifice );

4.Nivel ierarhic( 1- casa corpului didactic – inspectoratul școlar – administrația locala; 2. Director-director adjunct ; 3.sef catedra – comisia dirigintilor;4.contabilitate cabinet medical ;5. Îngrijitori – personal bucătărie; 6.elevi – părinți.);

5.Ponderea ierarhica ( persoanele și compartimentele ce se supun nemijlocit conducerii );

6.Relatiile organizatorice (de autoritate, de cooperare și control).

Așa cum reiese din organigrama unității, Colegiul Național ‘Samuil Vulcan’ are o structura

de personal bine determinata în funcție de numărul de elevi, fiind organizat în următoarele compartimente:

compartimentul educațional – cadre didactice

personal didactic auxiliar

compartimentul secretariat-resurse umane –salarizare

compartimentul financiar contabil

compartimentul administrativ

compartimentul gospodăresc

Prezentam în continuare principalele atribuții ale conducerii și compartimentelor din unitate:

Directorul

Este subordonat Inspectoratului Școlar Județean, reprezentat prin inspectorul școlar județean. Fișa postului și fisa de evaluare a directorului sunt elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.

Directorul unității de învățământ cu personalitate juridică care are compartiment financiar contabil propriu sau prin care se realizează și evidența contabilă sintetică și analitică și execuția bugetară a altor unități de învățământ este de drept directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar contabil este subordonat directorului și își desfășoară activitatea conform atribuțiilor stabilite de acesta prin fișa postului.

Directorul are drept de îndrumare și control asupra activității întregului personal salariat al unității de învățământ, colaborează și cu personalul cabinetului medical. Directorul este președintele Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație. Numește prin decizie componenta comisiilor examenelor de corigenta , diferente și este președinte al acestor comisii.

În realizarea funcției de conducere, directorul are următoarea atribuții:

coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unității de învățământ prin care se stabilește politica educațional a acesteia;

poate lansa proiecte de parteneriat cu scoli similare din Uniunea Europeana sau din alte zone;

propune inspectorului școlar general proiectul planului de școlarizare aprobat de Consiliul de Administrație și de Consiliul Profesoral;

numește și eliberează din funcție personalul didactic auxiliar și nedidactic, conform legislației;

coordonează comisia de salarizare și aproba trecerea personalului salariat al unității de învățământ de la o gradație salarială la alta, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;

încheie contracte individuale de munca cu personalul angajat și aproba concediile de odihna ale personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic;

aproba concediu fără plata și zilele libere plătite,1 cu modificările și completările ulterioare și contractului colectiv de munca pentru întregul personal și asigura suplinirea acestuia;

Directorul unității de învățământ preuniversitar de stat, în calitate de ordonator terțiar de credite

răspunde de elaborarea proiectului de buget propriu

urmărește modul de încasare a veniturilor

necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare, în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;

organizarea și ținerea la zi a conturilor de execuție bugetara

numește și controlează personalul care răspunde de sigiliul scolii și de completarea carnetelor de munca;

răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea și gestionarea actelor de studii

răspunde de întocmirea , eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificare, rectificarea și gestionarea documentelor de evidenta școlară;

se preocupa de atragerea de resurse extrabugetare, precum : sponsorizări, donații, prestări de servicii, cursuri de reconversie profesională, consultantă, microproducție, colectarea de materiale, închirieri, taxe și de lansarea de proiecte de finanțare internă și externă

răspunde de corectitudinea încadrării personalului și de întocmirea, la termen a statelor de plata a drepturilor salariale;

solicita consiliului reprezentativ al părinților aprobarea acelor cheltuieli care vizează conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparații, îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanțe școlare, precum și a celor cu situație precara, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al părinților;

răspunde de asigurarea manualelor școlare pentru elevii din învățământul obligatoriu, conform prevederilor legale 2 republicata cu modificările și completările ulterioare

asigura prin diriginți / învățători, distribuirea carnetelor pentru plata alocației de stat pentru copii și răspunde de stabilirea necesarului de burse școlare la nivelul unității de învățământ

răspunde de respectarea normelor de igiena școlară, de protecție a muncii, de protecție civila și de paza contra incendiilor

Directorul adjunct îndeplinește atribuțiile delegate de către director pe perioade determinate, precum și cele stabilite prin regulamentul de ordine interioara al unității de învățământ, cu excepția dreptului de a semna documentele contabile și actele de studii. Numărul directorilor adjuncți se stabilește conform normativelor Ministerului Educației și Cercetării

își desfășoară activitatea în subordinea directorului care îi elaborează fișa postului, îi evaluează activitatea și îi acordă calificativul anual, acesta răspunde în fața directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administrație și a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului.

Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare și instruire practica, titular și suplinitor ai are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ.

Consiliul profesoral se întrunește la începutul și la sfârșitul fiecărui semestru sau ori de către ori directorul considera necesar. El poate fi convocat în ședința extraordinară și la cererea a minimum o treime din numărul membrilor săi

Consiliul profesoral are următoarele atribuții:

dezbate și aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unității de învățământ, prezentat de director;

dezbate și aproba rapoartele de activitate și programele semestriale, precum și planul de activitate’

Decide asupra aplicării sancțiunilor disciplinare pentru elevi;

Decide asupra acordării recompenselor pentru elevi, personalul didactic de predare și instruire practica și personalul didactic auxiliar, conform Legii 1 , cu modificările și completările ulterioare

Aproba proiectul planului de școlarizare

Aproba regulamentul de ordine interioara al unității de învățământ, elaborat împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale din respectiva unitate, în ședința extraordinara la care participa și personalul didactic.

Consiliul de administrație

Consiliul de administrație funcționează, conform prevederilor art 145 alin (3) și (4) din lege2, republicata cu modificările și completările de ulterioare și ale prezentului regulament;

Consiliul de administrație are rol de decizie în domeniul administrativ iar atribuțiile sunt:

Asigura respectarea prevederilor Legii învățământului 84/1995 republica cu modificările ulterioare ale Legii nr. 128/1997 cu modificările și completările ulterioare

elaborează regulamentul de ordine interioara al unității de învățământ, împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale din unitatea de învățământ

stabilește acordarea premiilor lunare pentru personalul unității

stabilește perioadele concediului de odihna pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unității de învățământ

aproba acordarea burselor școlare conform legislației în vigoare

hotărește strategia de realizare și gestionare a resurselor financiare extrabugetare conform legislației în vigoare

membrii consiliului de administrație coordonează și răspund de domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini realizate de director

Consiliul de administrație al unității de învățământ este format potrivit legii din 5-11 membri , între care:

directorul Colegiului Național “ Samuil Vulcan “

directorul adjunct

contabilul șef

cadre didactice alese de consiliul profesoral

reprezentanți ai agenților economici care asigura baza materiala pentru practica

reprezentați ai părinților, ai administrației publice locale, ai consiliului elevilor din cadrul Colegiului național Samuil Vulcan “

secretarul consiliului de administrație este numit de director dintre membrii acestuia

Comisiile metodice

Comisiile metodice se constituie din patru membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau arii curriculare

Consiliul clasei Este constituit din totalitatea personalului didactic care preda la clasa respectiva, din cel puțin un părinte delegat din partea comitetului de părinți și liderul elevilor clasei respective

Președintele consiliului clasei este dirigintele.

Consiliul clasei își desfășoară activitatea la nivelul fiecărei clase având ca și obiective:

armonizarea cerințelor educative ale personalului didactic de predare și instruire practică cu solicitările elevilor și părinților

organizarea de activități

suplimentarea cu elevi

Consiliul clasei se întrunește la sfârșitul fiecărui semestru , sau ori de câte ori este necesar.

Consiliul școlar

Consiliul școlar are următoarea componenta: directorii unităților de învățământ, cadre didactice, părinți, elevi de liceu, primari și alți reprezentați ai administrației publice, ai cultelor ai agenților economici, ai organizațiilor neguvernamentale.

Consiliul școlar urmărește realizarea politicii educaționale la nivel local.

1.4. Atribuțiile compartimentului financiar-contabil

Potrivit Legii contabilității Colegiul Național Samuil Vulcan, având calitatea de ordonator terțial de credite are obligația să organizeze și să conducă contabilitate proprie în scopul înregistrării la zi a tuturor operațiunilor patrimoniale.

Contabilitatea este organizata ca un compartiment distinct, potrivit organigramei, condusă de către contabilul șef .

Contabilul șef împreună cu personalul din compartimentul financiar contabil răspunde de ținerea contabilității potrivit legii. Atribuțiile personalului din compartimentul financiar contabil, numărul de posturi, volumul de munca din acest compartiment potrivit fisei postului se stabilesc de către ordonatorul de credite la propunerea contabilului șef în funcție de volumul activității.

Conducătorul compartimentului financiar contabil este subordonat ierarhic conducătorului unității, iar din punct de vedere funcțional contabilului șef al Inspectoratului Școlar Județean Bihor și al Primăriei locale.

Contabilul șef are următoarele sarcini și atribuții:

asigura și răspunde de buna organizare a compartimentului financiar contabil și de desfășurarea activității financiare a activității în conformitate cu dispozițiile legale;

conduce., coordonează, îndrumă și controlează munca salariaților din cadrul compartimentului;

întocmește planul de munca al compartimentului financiar contabil, întocmește fisele postului pentru personalul din subordine, a fiselor de evaluare și stabilește performantele profesionale individuale;

asigura întocmirea corecta și la timp a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate cu respectarea regulilor de întocmire;

organizează circuitul documentelor justificative și înregistrează lor în mod cronologic și sistematic în contabilitate;

organizează contabilitatea sintetica și analitica și tine evidenta la zi pentru toate activitățile unității;

organizează și exercita controlul financiar și preventiv

organizează și răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare bugetara;

întocmește proiectul de buget de venituri și cheltuieli al instituției;

asigura îndeplinirea obligațiilor către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat și către terți potrivit dispozițiilor legale;

asigura conducerea contabilității veniturilor realizate din activitățile extrabugetare a programelor cofinanțate, de reforma a debitorilor și creditorilor instituției;

asigura încadrarea cheltuielilor curente și de capital în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli;

asigura întocmirea la timp în conformitate cu dispozițiile legale a balanțelor de verificare, a situațiilor lunare, a dărilor de seama trimestriale și anuale asupra execuției bugetare

analizează împreună cu conducerea unității execuția bugetara, luând masurile corespunzătoare de îmbunătățire a activității financiare

îndeplinește orice alte sarcini prevăzute în actele normative referitoare la activitatea financiar contabila;

Compartimentul financiar contabil întreține relații și este în legătură cu următoarele instituții: Inspectoratul Școlar

Primăria locală

Banca Comerciala Română SA

Trezoreria orașului

Administrația Finanțelor Publice a orașului

Cele 9 unități din subordine atribuite Centrului de Informare Colegiului Samuil Vulcan

Răspunderea pentru organizarea și tinerea contabilității îi revine ordonatorului de credite adică directorului.

Contabilitatea este organizata în partida dubla și asigura înregistrarea în mod cronologic și sistematic a operațiunilor patrimoniale pe baza unor documente cum ar fi: facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare recepție, extrase de cont, ordine de deplasare, cerere de deschidere de credite, lista zilnica de alimente.

Deținerea de valori materiale și bănești sub orice forma și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise.

Documentul oficial de gestiune îl constituie bilanțul contabil care trebuie să dea o imagine fidela clara și completa a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute.

Principalele registre ce se folosesc sunt: registrul jurnal și registrul inventar.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitatea operațiunilor patrimoniale se întocmește balanța de verificare.

II.CAPITOLUL

FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

PREUNIVERSITAR DE STAT

2.1. GENERALITĂȚI

Începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror raza acestea își desfășoară activitatea, din credite de la bugetul de stat pentru activitățile prevăzute mai jos1 ,și din alte surse de venituri realizate în condițiile legii.

Din bugetul de stat se finanțează în continuare prin Ministerul Educației și Cercetării următoarele cheltuieli:

burse pentru elevi din Republica Moldova precum și bursele pentru elevi străini;

organizarea examenelor , concursurilor și olimpiadelor naționale;

perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice (cazare, masa, transport, drepturi salariale și cheltuieli ocazionate de desfășurarea activităților de perfecționare);

cluburile , taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și Inspectoratele școlare.

Din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea se finanțează :

cheltuieli de personal;

cheltuieli cu manualele școlare acordate gratuit pentru clasele I-VIII;

bursele elevilor;

cheltuieli materiale de întreținere

alocații de la buget acordate căminelor, cantinelor, internatelor pentru elevi și profesori;

cheltuieli cu reparațiile capitale;

cheltuieli de capital

Finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea, potrivit legislației în vigoare2. Astfel potrivit prevederilor acestor acte normative cheltuielile de personal, bursele elevilor romani și manualele școlare se suporta din sume defalcate din TVA ,iar cheltuielile materiale și de capital din sume defalcate din impozitul pe venit ce rămâne la dispoziția unității administrativ –teritoriale.

Din veniturile extrabugetare ale învățământului preuniversitar de stat:

cheltuieli aferente activităților aducătoare de venituri;

cheltuieli pentru întreținerea și dezvoltarea bazei materiale;

cheltuieli pentru organizarea unor activități cultural educative, sportive, de promovare de imagine a scolii;

cheltuieli organizate de premierea unor elevi , acordarea unor ajutoare sociale și altele;

Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să-și desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu aprobat3 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și4 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea dispozițiilor legale privind angajarea și utilizarea fondurilor publice.

Veniturile extrabugetare ale instituțiilor și serviciile publice de interes local, se încasează, administrează, utilizează și contabilizează de către acestea.

Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, provin din chirii, taxe, manifestări culturale și sportive, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele.

Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale, în limita sumelor primite de la acestea.

Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de interes

local, finanțate integral din venituri extrabugetare, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

Execuția de casa a bugetelor instituțiilor și serviciile publice de interes local se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului.

Plățile pentru investițiile instituțiilor publice de interes local, indiferent de forma de finanțare, se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.

2.1. ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI LA COLEGIUL NAȚIONAL “SAMUIL VULCAN’’

Elaborarea și aprobarea bugetului instituției de învățământ preuniversitar de stat se face conform privind1 aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului pruniversitar de stat. Potrivit acestor prevederi finanțarea cheltuielilor cu pregătirea școlară în cursul exercițiului financiar se efectuează în baza prevederilor2 legii anuale ale bugetului de stat și în conformitate cu principiile înscrise în3 Legea învățământului.

Bugetul se întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea in vigoare a legii bugetului de stat și se aproba o data cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursul execuției bugetare, în situația în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleași etape.

Conducerea instituției de învățământ are obligația să își fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici și valorici care sa reflecte în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor.

2.1.Considerații privind bugetul de venituri și cheltuieli ca instrument al previziunii financiare

Procesul elaborării proiectului de venituri și cheltuieli se desfășoară pe baza unui calendar precizat de legea finanțelor publice, care prevede termene limita. Previziunea veniturilor încasate în buget se face în funcție de cadrul macroeconomic în care trebuie sa se integreze proiectul bugetului general consolidat al statului avându-se în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici (creșterea economica, inflație, coeficient de indexare a salariilor, deflatorul PIB etc.) stabiliți de către Ministerul Finanțelor Publice prin intermediul unor precizări metodologice. Obiectul acestor precizări îl constituie principiile și cadrul general pe baza cărora sunt formulate propunerile de buget și de alocare și utilizare a fondurilor publice în condiții de buna gestiune financiara. Aplicarea acestor principii și a indicatorilor de fundamentare stabiliți de Ministerul Finanțelor Publice asigura creșterea valorii informaționale a bugetului, a accesibilității datelor bugetare și îmbunătățirea coerentei documentelor de prezentare și fundamentare a bugetului, transparentei în alocarea și utilizarea fondurilor publice.

2.2.Elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli

Bugetul se întocmește de fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică. În bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridica din mediul rural se includ și creditele bugetare pentru școlile fără personalitate juridica din aceeași unitate administrativ teritoriala (școlile cu clasele I –IV).

În cazul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat arondate la alte instituții de învățământ sau la unități administrativ teritoriale, bugetele se întocmesc de către conducerile acestora împreuna cu conducerea instituției la care sunt arondate, distinct pentru fiecare instituție preuniversitar de stat.

Bugetul de venituri și de cheltuieli al instituției se fundamentează pe criterii de eficienta urmărindu-se realizarea indicatorilor propuși și trebuie sa reflecte în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor. La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri și cheltuieli se va avea în vedere ca anul financiar bugetar se suprapune peste sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor și se vor lua în calcul numărul de elevi stabilit de către fiecare instituție în funcție de numărul de clase și de costul mediu pe elev stabilit de către “comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituții de învățământ” constituita la nivelul fiecărui județ.

Bugetul instituției de învățământ se fundamentează pe baza:

finanțării proporționale cu numărul de elevi sau preșcolari, pentru cheltuieli de personal , manuale școlare și burse;

finanțării complementare pentru cheltuieli materiale și servicii, alocații pentru instituții publice precum și pentru cheltuieli de capital

Bugetul se întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat și se aproba odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursul execuției bugetare în situația în care au loc rectificări bugetare se urmează aceleași etape.

Conducerea unității de învățământ preuniversitar de stat are obligația să-și fundamenteze cheltuielile, pe baza de indicatori fizici și valorici care sa reflecte un real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente a fondurilor, interesul procesului de învățământ și al elevilor.

Sumele necesare finanțării proporționale se calculează de către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat pe baza numărului de elevi/prescolari, pe profilului de învățământ, și a costului anual orientativ pe un elev/prescolar comunicat de inspectoratul județean de stat.

În faza de elaborare a proiectului de buget se iau în calcul numărul de elevi/prescolari, estimat de către fiecare instituție, în funcție de numărul de clase și costul anual orientativ pe un elev/prescolar.

Finanțarea complementara se efectuează în funcție de necesitatule de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preunivesitar de stat, pe baza numărului de elevi și a costului orientativ pe un elev/prescolar. La propunerea instituției de învățământ preunivesitar de stat, în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, se prevăd cheltuielile materiale și de servicii, alocațiile pentru instituțiile publice și cheltuielilor de capital, care se asigura de către acestea.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ținându-se seama de legislația privind salarizarea în sectorul bugetar, de statutul cadrului didactic și de evaluarea fiecărui post și a fiecărei persoane angajate în unitatea școlara precum și de cheltuielile salariale ocazionate de desfășurarea examenelor de capacitate, bacalaureat ,titularizarea posturilor vacante, perfecționarea cadrelor didactice.

Fundamentarea se realizează pe baza statului de funcții întocmit de unitatea școlara, aprobat de inspectoratul școlar și primăria locala luandu-se în considerare salariile de baza aferente lunii decembrie și indexările salariale stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice pentru anul următor. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în calcul la stabilirea fondului de salarii (contribuția la asigurările sociale de stat, contribuția la fondul de șomaj contribuția la asigurările sociale de sănătate) se au în vedere prevederile legale privind modul de calcul și cotele aferente pentru fiecare element în parte.

Tot în categoria cheltuielilor de personal intra și cheltuielile cu deplasările personalului unității, cheltuieli ce se fundamentează în funcție de nr. mediu de deplasări durata medie și costului mediu al unei deplasări ( diurna + cazare + transport).

Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice fiecărui dome nou de activitate. Se va analiza necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se în condiții normale de funcționare a unității de învățământ. În vederea fundamentării cheltuielilor materiale se vor avea în vedere nivelul preturilor și tarifelor pentru servicii, creșterea prognozată a acestora și inflația prognozată.

Fundamentarea burselor – se are în vedre numărul de elevi ce pot beneficia de bursa de merit, de studiu sau de ajutor social și criteriile specifice stabilite prin actele normative în vigoare.

Pentru fundamentarea cheltuielilor de capital trebuie avut în vedere achiziționarea de mijloace fixe, realizarea de construcții, efectuarea unor lucrări de modernizare a unor construcții sau mijloacele fixe aflate în administrarea unității, efectuarea unor lucrări de consolidare. Volumul anual al cheltuielilor de capital are în vedere programele anuale și multianuale de dezvoltare a bazei materiale a instituției de învățământ aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratului școlar județean și primăriei locale.

Unitățile de învățământ de stat pot utiliza pe lângă finanțarea proporționala și finanțarea complementara , și alte surse de venituri realizate în condițiile legii: venituri proprii din activitatea de producție, prestării servicii, taxe de la persoane fizice, juridice, venituri din închirieri de spatii, donații, sponsorizări, alte venituri realizate în activitatea de învățământ ale internatelor și cantinelor elevilor.

Veniturile extrabugetare1, se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli a activităților extrabugetare pe surse și rămân la dispoziția unității bugetare, astfel:

venituri rezultate din activitatea de producție, prestări servicii, care cuprind sumele încasate de instituțiile de învățământ din activitatea de conversie și reconversie profesionala, școlarizare cursuri de inițiere în informatica, limbi străine, activități de producție de prestări servicii și altele;

taxele de la persoanele fizice și juridice – unitățile de învățământ sunt autorizate sa stabilească nivelul taxelor pentru desfășurarea examenelor de admitere sau a altor examene din care se acoperă cheltuielile aferente activității respective. Pentru stabilirea taxelor fiecare unitate de învățământ își estimează cheltuielile ocazionate pentru organizarea și desfășurarea examenelor și în funcție de numărul de participanți se stabilește și taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc și prevederile din buget la subdiviziunea respectiva. Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau diplomelor de absolvire după caz, reprezintă o alta sursa proprie de venit al cărei nivel se stabilește și se comunica de către inspectoratul școlar.

Estimările bugetare se calculează și fundamentează în funcție de elementele respective: numărul certificatelor sau diplomelor de absolvire înmulțit cu suma pe un certificat sau o diploma.

Tarifele pe elev percepute pentru organizarea de cursuri de pregătire solicitate de persoane fizice sau juridice se stabilesc pe baza de convenție cel puțin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfășurarea cursurilor respective;

veniturile din închirierea spatiilor disponibile se prevăd în buget la nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreținerea și utilitățile folosite,

veniturile din donații reprezintă sumele donate de către persoane fizice și juridice pentru a fi folosite la cheltuielile de funcționare ale instituțiilor de învățământ de stat. Acestea se prevăd fie la nivelul execuției anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercițiul anului curent;

venituri din sponsorizări primite de la persoanele fizice și juridice conform legii precum și alte venituri

Cheltuielile pentru activitățile extrabugetare se înscriu în buget, pe articole și aliniate în funcție de conținutul acestora, avându-se în vedere următoarele:

cheltuielile pentru activitatea de producție se stabilesc pe baza de devize întocmite pentru fiecare activitate de producție prestării servicii în limita veniturilor prevăzute a fi realizate ;

cheltuielile pentru desfășurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de către persoanele juridice și fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. De regula cheltuielile și anume: drepturile cuvenite cheltuielilor de examene, cheltuielile de întreținere a sălilor de examene, procurarea rechizitelor, necesare desfășurării examenelor se încadrează în limita veniturilor prevăzute a se încasa ;

cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor și a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor;

cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spații pentru întreținerea și gospodărirea spatiilor închiriate precum și modernizarea lor;

cheltuielile din sumele încasate drept donații sau sponsorizări se înscriu pentru realizarea acțiunii stabilite de donatori sau în contract de sponsorizare după caz. În situația în care nu au fost stabilite împreuna cu sponsorii și donatorii , sumele din sponsorizări și donații se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcționare ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Diferența dintre totalul veniturilor extrabugetare și suma cheltuielilor se folosește în completare în funcție de necesitatule unităților de învățământ la acoperirea altor cheltuieli. În acest scop se efectuează calcule de fundamentare pentru fiecare categorie de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile, articolele și alineatele respective.

Conducerile unităților de învățământ răspund de exactitatea datelor din notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget a fiecărei unități

2.3.Aprobarea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli

Bugetul astfel elaborat de către unitatea de învățământ preuniversitar de stat și fundamentările corespunzătoare, se prezintă autoritarii administrației publice locale pentru partea de cheltuieli ce este finanțata din credite de la bugetul local și din venituri extrabugetare în completare și inspectoratului școlar județean pentru partea de cheltuieli ce este finanțata din credite de la bugetul de stat.

După aprobarea bugetul unității de învățământ reprezintă documentul pe baza căruia se asigura finanțarea cheltuielilor acesteia în exercițiul financiar respectiv iar creditele bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale și potrivit destinațiilor aprobate. Creditele bugetare sunt nerambursabile și nepurtătoare de dobânda.

Creditele bugetare aprobate, repartizate pe trimestre potrivit competentelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea conductorului unității numai după deschiderea de credite prin dispoziție bugetara. Deschiderea de credite se face lunar, de către primăria locala pentru cheltuielile finanțate din bugetul local sau de către inspectorul școlar pentru cheltuielile finanțate din bugetul de stat. In vederea deschiderii de credite unitatea de învățământ trebuie sa fundamenteze și sa depună cel mai târziu în data de 20 a fiecărei luni necesarul de credite pentru luna următoare.

ANEXA ……și ……..

CAPITOLUL III.

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA COLEGIUL NAȚIONAL “SAMUIL VULCAN”

Contabilitatea, ca instrument principal de cunoaștere., gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute, trebuie să asigure:

înregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniala și rezultatele obținute atât pentru necesitățile proprii ale unității cât și în relațiile acestora cu clienții, furnizorii, trezoreria, organele fiscale și alte persoane juridice sau fizice.;

controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și al procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea informațiilor necesare stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului public național, precum și a întocmirii balanțelor financiare și a bilanțului pe ansamblul economiei naționale.

Colegiul Național ‘Samuil Vulcan’ din Beiuș organizează și tine contabilitatea într-un compartiment de contabilitate, condusa de către un contabil șef.

Obiectul contabilități patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie băneasca a bunurilor mobile și imobile, disponibilitățile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile unității, precum și mișcările și modificările în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de acestea

Obiectul contabilității instituțiilor publice finanțate din bugetul de stat, bugetele locale și din mijloace extrabugetare îl constituie patrimoniul public și cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile și cheltuielile bugetare și extrabugetare, drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată, cu respectarea prevederilor legale.

Deținerea de valori materiale și bănești sub orice formă și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitatea sunt interzise.

Contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii și pe fiecare obiect de evidenta.

Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ și valoric.

Contabilitatea clienților și furnizorilor, a celorlalte creanțe și obligații se tine pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor se tine pe feluri de cheltuieli, după natura lor potrivit bugetului aprobat.

Datorita specificului domeniului bugetar, existenta și mișcarea mijloacelor bănești aflate in conturile de la trezoreria statului, sau sub forma de numerar existent în casieriile instituțiilor publice, ocupa rolul principal în structura elementelor care formează obiectul contabilității bugetare.

Colegiul Național “Samuil Vulcan “ face parte din cadrul instituțiilor publice subordonate administrației publice locale și inspectoratului școlar, are personalitate juridica iar conducătorii acestor unități sunt ordonatori terțiari de credite. Finanțarea activității de învățământ este asigurata de la bugetul de stat, pentru acoperirea cheltuielilor privind activitatea clubului sportiv, cheltuieli cu organizarea examenelor școlare, concursurilor și olimpiadelor școlare și perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, de la bugetul local pentru activitatea de baza: cheltuieli de personal, cheltuieli cu manualele școlare pentru clasele V-VIII, bursele elevilor, cheltuieli materiale și de întreținere, cheltuieli cu reparațiile curente și capitale, cheltuieli de capital. În completarea creditelor bugetare la acoperirea cheltuielilor instituției concura veniturile extrabugetare realizate din: taxe școlarizare elevi școala posticeală , închirierii spatii pentru activități de învățământ, activități sportive și social culturale, donații din contribuția comitetului de părinți precum și alte venituri.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document de document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative, al căror conținut se refera la aceleași operațiuni economice, în mod cronologic și sistematic pe formulare specifice formei de înregistrare folosite.

Se folosesc și documente specifice activității: state de plata a salariilor, extrase de cont, bonuri pentru consum materiale, liste de alimente.

În baza notelor contabile se întocmesc Balanța de verificare și Darea de seama contabila însoțită de Contul de execuție și alte anexe specifice, care se predau trimestrial ordonatorilor principali de credite respectiv Inspectoratului școlar pentru activitatea finanțată de la bugetul de stat și Primăriei locale pentru activitatea finanțata de la bugetul local sau din surse extrabugetare.

Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor și surselor economice aflate în administrarea instituțiilor publice, operațiile economice înregistrate în contabilitate sunt:

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe – intrări de mijloace fixe prin achiziție, transfer, donație sau alte cai și ieșiri de mijloace fixe prin casare, transfer;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor bănești – alimentarea conturilor de disponibil al instituției din surse bugetare de la ordonatorii principali de credite, efectuarea încasărilor și plaților prin casa;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor – decontări interne, decontări cu terții debitori (clienți, debitori).decontări cu terții creditori (cu salariații, creditorii, furnizorii, decontări cu bugetul statului, asigurărilor sociale, de sănătate și alți creditori);

operațiuni economice privind înregistrarea in contabilitate a fondurilor instituției

(fondul mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, fonduri cu destinație speciala, alte fonduri);

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituției pentru bugetul statului, pentru investiții, pentru autofinanțare și activitatea curenta, vărsăminte la buget;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituției;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor și ob. de inventar;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanțărilor și creditelor bugetare.

Contabilitatea se organizează pe secțiuni distincte specifice operațiunilor economice omogene, prin care sa asigure cunoașterea existentei și mișcării elementelor patrimoniale în succesiunea activităților care se desfășoară, furnizând informații consumarea creditelor bugetare repartizate instituției in cursul anului și veniturile obținute ca urmare a activității desfășurate.

Organizarea contabilității bugetare potrivit clasificației bugetare impune utilizarea în acest scop a conturilor de venituri și cheltuieli desfășurate pe părții și fișe deschise pe subdiviziunile clasificației.

Contabilitatea veniturilor încasate prin trezorerie se ține distinct pe bugetul de stat, bugetul local, extrabugetar, iar în cadrul fiecărui buget se organizează contabilitatea veniturilor pe surse de venituri conform capitolelor și subcapitolelor din clasificația bugetara.

Contabilitatea creditelor bugetare, a plaților de casa și a cheltuielilor efective se organizează și conduce la instituțiile finanțate din bugetul de stat, bugetul local pe structura clasificației economice, pe capitole și subcapitole de cheltuieli și în cadrul acestora pe articole și aliniate , potrivit bugetului aprobat.

Clasificația economica grupează cheltuielile bugetare în: cheltuieli curente și cheltuieli de capital ocazionate cu întreținerea și funcționarea instituțiilor publice care se desfășoară pe titluri, astfel:

A .CHELTUIELI CURENTE

Titlul I – Cheltuieli de personal;

Titlul II – Cheltuieli materiale săi servicii;

Titlul III – Subvenții;

Titlul IV- Prime;

Titlul V – Transferuri;

Titlul VI – Dobânzi.

B. CHELTUIELI DE CAPITAL

Titlul VII – Cheltuieli de capital;

Titlul VIII- Împrumuturi acordate;

Titlul IX – Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite;

Titlul X – Rezerve, excedent / deficit.

În cazul Colegiului Național ‘Samuil Vulcan’ Beiuș titlurile se referă la următoarele grupe de cheltuieli, comune tuturor unităților de învățământ și anume:

CHELTUIELI CURENTE

Titlul I – Cheltuieli de personal;

Titlul II – Cheltuieli materiale și de servicii

Titlul V – Transferuri (burse).

CHELTUIELI DE CAPITAL

Titlul VII –Cheltuieli de capital care reprezintă cheltuielile pentru investiții ale instituțiilor publice.

Articolele bugetare sunt subdiviziuni ale clasificației cheltuielilor bugetare în funcție de caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează și care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care se refera.

Conform legii finanțelor publice, cheltuielile bugetare prevăzute în capitolele și articolele de cheltuieli ale clasificației economice au destinație precisă și limitată. Cheltuielile de personal și cele de capital se prezintă distinct față de cheltuielile materiale. De asemenea este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau alte categorii de cheltuieli, includerea cheltuielilor de personal, constând în salarii, diurne, indemnizații sau altele asemănătoare.

Redăm în continuare articolele și alineatele aferente titlului I:

– Titlul I – CHELTUIELI DE PERSONAL

– Articol 10 – Cheltuieli cu salariile

Aliniat 10.01- Salarii de baza

\\ 10.02 – Salarii de merit

\\ 10.03 – Indemnizații de conducere

\\ 10.04 – Spor de vechime

\\ 10.05 – Sporuri pentru condiții de munca

\\……10.06 – Salarii plătite cu ora, plăți pentru ore suplimentare

\\ 10.07 – Fond de premii

\\ 10.08 – Alte drepturi salariale

\\ 10.09 – Salarii convenții civile

Articol 11 – Contribuții pentru asigurări sociale

Articol 12 – Contribuții pentru constituirea fondului de șomaj

Articol 13 – Deplasări, detașări

Articol 14 – Contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate

Titlul II – CHELTUIELI MATERIALE ȘI DE SERVICII

Articol 21 – Drepturi cu caracter social

Aliniat 21.01 – Rechizite școlare

Aliniat 21.02 – Transport elevi

Aliniat 21.03 – Alte drepturi

Articolul 22 – Hrana

– Aliniat 22.01 – Hrana pt. oameni

Articol 23 – Medicamente și materiale sanitare

– Aliniat 23.01 – Medicamente

– Aliniat 23.02 – Materiale sanitare

Articolul 24 – Cheltuieli pt. întreținere și gospodărire

– Aliniat 24.01 – Încălzit

– Aliniat 24.02 –Iluminat și forța motrică

– Aliniat 24.03 – Apa canal salubritate

Aliniat 24.04 – Posta telefon telex

Aliniat 24.05 – Furnituri de birou

Aliniat 24.06 – Materiale pentru curățenie

Aliniat 24.07 – Alte materiale și prestări servicii

Articolul 25 – Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional

Articolul 26 – Obiecte de inventar

Articolul 27 – Reparații curente

Articolul 28 Reparații capitale

Articolul 29 – Cărți și publicații

………

TITLUL V TRANSFERURI

Articolul 40 , Aliniat 02 – Burse elevi

………

TITLUL VII CHELTUIELI DE CAPITAL

Articolul 72 , Investiții ale instituțiilor publice

……….

Organizarea contabilității bugetare pe structura clasificației bugetare facilitează și completarea dărilor de seama cu indicatori necesari pentru analiza execuției bugetare.

Contabilitatea se conduce în partida dubla și trebuie sa asigure:

înregistrarea cronologica și sistematica a tuturor operațiunilor patrimoniale, simultan în debitul și creditul unor conturi, denumite conturi corespondente;

stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, cât și a soldului final al fiecărui cont;

întocmirea lunara a balanței de verificare;

întocmirea trimestrial a darii de seama contabile .

Particularitățile instituțiilor publice determina organizare și conducerea contabilității în mod diferit decât al agenților economici, astfel: nu se acoperă cheltuielile din venituri proprii, cu excepția activităților autofinanțate, nu se calculează și nu se varsă amortizarea mijloacelor fixe.

Datorita acestor particularități caracteristici, instituțiile publice utilizează un plan de conturi specific și o evidența contabilă adaptată la particularitățile impuse de natura obiectului de activitate.

3.1. Alimentarea cu mijloace bănești a Colegiului Național “Samuil Vulcan”

Operațiunile de încasări și plăți se efectuează prin Trezoreria Orașului, unde unitatea își are deschise conturile de disponibilități .

Inspectoratul școlar și primăria locala repartizează creditele bugetare pentru finanțarea activității potrivit solicitării înaintate până la data de 20 ale lunii în curs pentru luna următoare.

Deschiderea și repartizarea creditelor se efectuează de către ordonatorul principal la nivelul capitolului de cheltuieli 57.01 respectiv 57.02 “Învățământ”, cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice și anume: 02 “Cheltuieli de personal,” 20 “ Cheltuieli materiale și servicii”, 34 “ Subvenții “, 38 “ Transferuri”, 70 “ Cheltuieli de capital”. Repartizarea creditelor se efectuează pe baza de dispoziții bugetare între 25-30 ale lunii în curs, pentru luna următoare. La primirea dispoziției bugetare Trezoreria înregistrează creditele bugetare repartizate de către ordonatorul principal de credite în contul instituției de învățământ : 02 “Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetele locale “, care se desfășoară în conturi analitice pe titluri corespunzător repartizării creditelor bugetare. Trezoreria comunica instituției de învățământ primirea dispoziției bugetare privind repartizarea creditelor bugetare eliberând extrase de cont.

Pentru evidențierea operațiunilor legate de finanțarea bugetara se folosesc conturile : 105 “Disponibil al instituției” , 110 “Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit”,700 “ Finanțarea de la buget privind anul curent”, 702 “Finanțarea de la buget privind anii precedenți și alte surse”. În vederea evidențierii concordantei dintre creditele bugetare aprobate , plățile de casa și cheltuielile efective se folosește “fisa pentru operații bugetare”.

În vederea urmării execuției bugetelor ordonatorii terțiari de credite efectuează plățile de casa prin următoarele conturi deschise la Trezorerie prin care își derulează operațiunile de încasări și plați și anume :

24.57.02.02 – cheltuielile bugetului local pentru învățământ – cheltuieli de personal

24.57.02.20 – cheltuieli ale bugetului local pentru învățământ – cheltuieli materiale și de servicii

24.57.02.38 – cheltuielile bugetului local pentru învățământ – transferuri

24. 57.02.70 – cheltuielile bugetelor locale pentru învățământ – cheltuieli de capital

Ordonatorii terțiari de credite conduc evidenta analitica a plaților de casa pe capitole , subcapitole, titluri, articole și alineate în cadrul următoarelor conturi de finanțare bugetara:

700.01 – Finanțarea din bugetul de stat pentru fondurile primite de la bugetul de stat

700.02 – Finanțarea din bugetul local pentru fondurile primite de la bugetele locale

Colegiul Național ‘Samuil Vulcan’’ fiind instituție subordonata primăriei locale finanțarea se realizează sub forma alimentarii cu mijloace bănești a contului de disponibil.

Astfel ,în vederea finanțării de la bugetul local la Trezorerie se deschid pentru ordonatorii de credite următoarele conturi:

pentru ordonatori principali de cont de disponibilități în care li se pune la dispoziție mijloace bănești atât pentru cheltuieli proprii încât și pentru nevoile ordonatorilor secundari și terțiari;

ordonatorilor secundari și terțiari li se deschid conturi de disponibilități în care li se virează de către ordonatorii principali mijloace pentru cheltuieli proprii. Pentru evidențierea operațiunilor legate de finanțarea bugetara la instituțiile publice de subordonare locala se folosesc conturile:

-105 ‘ Disponibil al instituției’

110 ‘ Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit’

115 ‘ Disponibil pentru investiții’

118 ‘ Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valuta’

119 ‘ Disponibil din fondul cu destinație speciala’

120 ‘ Disponibil al instituției publice finanțate din venituri extrabugetare’

700 ‘ Finanțarea de la buget privind anul curent’’

702 ‘ Finanțarea de la buget privind anii precedenți’

Contul 105 ‘Disponibil al instituției’ funcționează la ordonatorii de credit principali și secundari finanțați de la bugetele locale și evidențiază mijloacele bănești virate la dispoziția lor pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli. Este un cont de activ de mijloace bănești .

In debitul acestui cont se înregistrează mijloacele bănești primite drept alimentari de la ordonatorul principal de credite Primăria locala , pentru efectuarea cheltuielilor proprii ,precum și disponibilitățile ramase neutilizate și retrase la sfârșitul anului. Se debitează cu sumele încasate prin creditul conturilor:

13 ‘Casa ‘ cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la unitățile de trezorerie;

150 ;Acreditive’ cu soldul rămas neutilizat la sfârșitul anului virat în contul de disponibil la unitățile de trezorerie;

220 ‘ Debitori ‘ cu sumele încasate de la diverși debitori cu care se reconstituie mijloacele bănești;

232 ‘Decontări cu bugetul statului ‘ cu sumele reprezentând venituri cuvenite bugetului local pentru care nu se stabilesc anticipat debite;

510 ‘Veniturile instituției’ cu venituri proprii încasate în cursul anului, destinat acoperirii cheltuielilor, aprobate prin bugetul propriu.

Se creditează cu toate plățile efectuate de către instituție din mijloacele bănești primite, prin debitul conturilor:

13 ‘Casa’ cu sumele ridicate din contul de disponibil de la unitatea de trezorerie pentru efectuarea plaților în numerar;

110 ‘Disponibil pentru sumele de mandat și sume de depozit ‘la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil pentru achitarea drepturilor salariale aferente chenzinei a II-a pe luna decembrie și alte cheltuieli de personal;

118 ‘Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate in valuta’ cu sumele în valuta obținute prin licitație;

150 ‘Acreditive’ cu sumele virate din contul de disponibil pentru deschiderea unui acreditiv la dispoziția unui furnizor pentru achitarea materialelor livrate, a serviciilor prestate și lucrărilor executate;

159 ‘Alte valori’ cu valoarea timbrelor poștale ,a tichetelor de călătorie plătite din contul de disponibil;

220 ‘Debitori’ cu sumele ce urmează a fi recuperate de la diverși debitori proveniți din plăți făcute eronat din contul de disponibil;

231 ‘Creditori’ cu sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice care au fost reținute in prealabil de la personalul instituției, precum și sumele reprezentând valoarea materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de instituții;

232 ‘Decontări cu bugetul statului’ cu sumele virate bugetului reprezentând impozite reținute precum și alte venituri încasate pentru bugetul statului;

233 ‘Decontări privind asigurările sociale’ la finele lunii, cu soldul contribuției de

asigurări sociale ( 11,67 și 23,33 ), contribuția de sănătate, virate la CASS;

234 ‘Furnizori’ cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele aprovizionate sau pentru lucrări executate și servicii prestate;

235 ‘Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj” cu contribuția de șomaj de 5 % a instituției și de 1% a salariaților la constituirea fonului de șomaj virata la AJOFM ;

236 ‘ Bursieri și doctoranzi’ cu alocațiile de bursa a elevilor;

410 ‘Cheltuielile instituției de la buget’ cu plățile efectuate care prin natura lor sunt cheltuieli efective.

Soldul contului este debitor reprezintă disponibilitățile bănești existente în cont la finele perioadei

Exemple :

Alimentarea cu mijloace bănești primite de la Primăria locala, în baza dispoziției bugetare în suma de 985.000.000 lei pentru efectuarea cheltuielilor pe luna martie.

105 ‘Disponibil al instituției ‘ = 700.02 ‘ Finanțarea de la buget local -985.000.000

privind anul curent’

Ridicarea de numerar conform CEC cu numerar a sumei de 2.835.000 lei necesar efectuări unor cheltuieli materiale.

.

13 ‘Casa ‘ = 105 ‘Disponibil al instituției’ 2.835.000

Se achita cu ordin de plată factura de materiale la SC SANIMET SRL în suma de 1.423.000 lei

234 “Furnizori” = 105 “Disponibil al instituției” 1.423.000

Se achita prin Trezorerie reparație calculator în baza facturii nr. 23458 in valoare de 600.000 lei

410 : Cheltuielile instituției” = 105 : Disponibil al instituiri “ 600.000

Contul 110 “ Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit “funcționează la instituțiile publice finanțate din bugetul administrației centrale de stat și din bugetele locale și evidențiază sumele primite de la alte instituții cu titlul de mandat in vederea efectuării unor operațiuni cum sunt: aprovizionări cu materiale, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, imprimate, prestări de servicii în contul instituțiilor subordonate – cheltuieli de cazare, transport, hrana pentru delegații care participa la congrese, conferințe instructaje, olimpiade și alte cheltuieli neprevăzute a fi efectuate din sumele primite, garanțiile depuse de participanți la licitații pentru achizițiile publice de bunuri.

Tot în el se evidențiază sumele depuse cu titlu “in depozit” pentru plata salariilor la chenzina a II-a a lunii februarie, premiile cuvenite salariaților aferente anului s care nu pot fi achitate pana la încheiere exercițiului financiar.

Contul 110 este un cont de activ care se debitează cu sumele încasate de la unitățile subordonate pentru efectuarea diverselor “operații de mandat” și “ in depozit” prin creditul următoarelor conturi:

105 “Disponibil al instituției” cu sumele virate la finele anului din contul de disponibil in contul “Disponibil pentru sume de mandat și sume in depozit” reprezentând diverse operații, conform normelor legale.

231 “Creditori” cu sumele primite de la alte instituții și agenți economici in vederea efectuării unor operațiuni de mandat

700 “Finanțarea de la buget privind anul curent” la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat cu sumele virate la finele anului în contul “Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit “, reprezentând diverse diverse operații conform normelor legale.

Contul 110 se creditează cu sumele plătite prin debitul următoarelor conturi:

13 “ Casa” cu sumele ridicate în numerar pentru efectuarea unor plăți;

231 “Creditori” cu plățile efectuate în contul de “Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” reprezentând cheltuieli pentru diverse prestări de servicii executări de lucrări în contul operațiunilor de mandat;

cu sumele ramase neutilizate după efectuarea operațiunilor de mandat virate în contul unităților de la care s-au primit;

232 “Decontări cu bugetul statului” cu sumele neutilizate după efectuarea plaților pentru care s-au constituit depozite virate la bugetul statului;

234 “Furnizori” cu sumele plătite pentru materialele achiziționate, lucrările executate și serviciile prestate.

Soldul debitor reprezintă disponibil existent în cont la finele perioadei

Contul 118 “ Disponibil din contravaloarea in lei și sumelor încasate în valuta” este un cont de mijloace bănești de activ. Instituțiile publice cu ajutorul acestui cont țin evidenta sumelor încasate în valuta, transformate în lei la cursul oficial provenind din taxe și activități desfășurate potrivit legii, cât și a plăților ce se efectuează din sumele încasate potrivit bugetului aprobat .De asemenea se evidențiază valuta obținuta în urma licitației. În cadrului contului evidenta se conduce în lei și valuta la cursul oficial dat de BNR.

Contul 118 se debitează cu contravaloarea în lei a sumelor încasate in valuta prin creditul conturilor.

– 13 “Casa” cu sumele în valuta depuse în numerar in contul de disponibil; 220 “Debitori” cu sumele încasate in valuta de la diverși debitori direct cu contul de disponibil; 510 “Veniturile instituției” cu veniturile realizate pentru care au fost create in prealabil debite’ 591 “Venituri pentru finanțarea activității de baza a instituțiilor de învățământ superior” cu sumele încasate in valuta reprezentând venituri proprii, donații, sponsorizări și alte sume nerambursabile; 412 “ Diferente de curs valutar” cu diferența de curs valutar favorabila aferenta contului de disponibil in valuta, potrivit formulei:

Contul 118 se creditează cu plățile efectuate prin debitul conturilor 13 “Casa” cu sume ridicate în numerar din contul de disponibil în valuta pentru efectuarea plăților ; 234 “ Furnizori” cu sumele plătite furnizorilor din contul de disponibil în valuta pentru materialele aprovizionate medicamente și alte aparate medicale achiziționate; 105 “Disponibil al instituției” cu vânzarea la licitație bancara a valutei , 410 “ Cheltuielile instituției” cu sumele plătite din contul de disponibil care reprezintă cheltuieli efective, 412 “ Diferente de curs valutar”, – nefavorabile aferente contului de disponibil in valuta, potrivit formulei:

Soldul contului este debitor și reprezintă disponibilitățile din contravaloarea in lei a sumelor încasate in valuta existente in cont la finele perioadei

Contul 119 “ Disponibil din fondurile cu destinație speciala “ – este un cont de activ de mijloace bănești – se debitează cu sumele încasate pentru constituirea fondurilor cu destinație speciala prin creditul conturilor 13, cu sumele depuse în contul de disponibil, 150 “ Acreditive”, cu soldul nefolosit, 220 cu sumele încasate de la debitori ; 337 cu sumele primite pentru constituirea fondurilor cu destinație speciala; 421 cu disponibilul necheltuit după terminarea obiectivelor, prevăzute în buget potrivit formulei:

Contul se creditează cu sumele plătite, redistribuite sau restituite, din aceste activități prin debitul conturilor 13 cu sumele ridicate în numerar; 150 cu acreditivele deschise la dispoziția furnizorilor, 159 alte valori – cu valoarea tichetelor de călătorie, timbrelor poștale achiziționate, 220 cu sumele preluate eronat; 231 cu sumele virate altor instituții și reținute din salarii, 232 cu impozitele virate bugetului de stat; 233 cu contribuția la asigurările sociale și a fondului de asigurări sociale de sănătate virat ; 234 cu sume; ne plătite pentru materialele procurate și reexecutate, 337 cu sumele restituite sau plătite, 421 cu sumele virate care prin natura lor sunt cheltuielile efective potrivit formulei:

Soldul contului este debitor și reprezintă mijloacele bănești existente in cont la finele perioadei

Exemplu: Se reține garanții materiale gestionarilor din unitate în suma de 300.000 lei.

230 “ Decontări cu personalul “ = 119.19“Garantii materiale “ 300.000

Se virează garanții în contul gestionarilor aferente lunii februarie

119.19”Garanții materiale” = 105 “ Disponibil al inst” 300.000

3.2. Mijloace bănești și alte valori

Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți în numerar se realizează prin intermediul casieriei organizata in cadrul compartimentului financiar contabil. Operațiunile de încasări și plăți in numerar se efectuează cu respectarea stricta a prevederilor regulamentului operațiunilor de casa. Evidența operațiunilor bănești cu numerar se organizează la casierie cât și în cadrul compartimentului financiar contabil. Plățile in numerar se face pe baza de documente justificative avizate pentru controlul financiar preventiv și aprobate de către ordonatorul de credite.

Casierul este obligat sa tina la zi evidenta operativa a încasărilor și plăților în numerar cu ajutorul registrului de casa care evidențiază zilnic încasările și plățile, pe măsura efectuării lor , iar la sfârșitul zilei se stabilește soldul de casa. Actele de casa se predau zilnic, împreuna cu un exemplar din registrul de casa la compartimentul financiar contabil pentru înregistrare.

Operațiunile de încasări și plăți in numerar se țin in contabilitate cu ajutorul contului 13 “Casa”.

Contul 13 “Casa” este un cont de activ care se debitează cu operațiile de încasare a numerarului prin casierie proprie, prin creditul conturilor:

105 “Disponibil al instituției” cu sumele ridicate din contul de disponibil al ordonatorului de credite pentru efectuarea plăților in numerar;

110 “Disponibil pentru sume de mandat și sume in depozit” cu sumele ridicate in numerar din contul de disponibil pentru sume de mandat și sume in depozit;

120”Disponibil al instituției finanțata din venituri extrabugetare” cu sumele ridicate din contul de disponibil privind activitățile extrabugetare pentru efectuarea plăților in numerar;

159”Alte valori” cu sumele depuse la casierie din vânzarea biletelor și programelor de spectacole, biletelor de intrare in muzee, expoziții, din taxe forfetare, legitimații de masa pentru cantine;

220 “ Debitori cu sumele încasate in numerar de la debitorii instituției;

225 “ Clienți” cu sumele încasate in numerar de la clienți

231 “ Creditori” cu sumele încasate in numerar din imputații pentru care nu s-a obținut suspendarea execuției și nici titlul executoriu

232 “Decontări cu bugetul statului” cu plusurile de numerar constatate cu ocazia verificării casieriei

510 “ Veniturile instituției” cu sumele încasate in numerar in cursul anului și destinate acoperirii cheltuielilor realizate;

520 “Veniturile extrabugetare ale instituției publice” cu veniturile din activitatea extrabugetara încasate in numerar

530 “Venituri anticipate “ cu sumele încasate in numerar reprezentând venituri încasate anticipat

620 “Produse” cu sumele încasate in numerar din vânzarea produselor atelierelor-școala și din alte activități

700 “ Finanțarea de la buget privind anul curent” cu sumele ridicate in numerar din contul de finanțarea bugetara.

Contul 13 se creditează cu plățile efectuate prin debitul conturilor:

105 “Disponibil al instituției” cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la trezoreria statului;

110 “Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit “ cu sumele depuse in numerar

120 “ Disponibil al instituției finanțata din venituri extrabugetare” cu sumele depuse în numerar in contul de disponibil la Trezoreria statului

159 “Alte valori” cu valoarea tichetelor de călătorie, timbrelor fiscale și poștale plătite in numerar;

220” Debitori” cu sumele avansurilor spre decontare acordate în numerar titularilor de avansuri și cu minusuri de numerar din casierie imputat casierului;

230”Deconatri cu salariații” cu sumele plătite în numerar drept salarii și alte drepturi cuvenite salariaților;

231 “Creditori” cu sumele plătite in numerar creditorilor instituției

232 “Decontări cu bugetul statului” cu sumele depuse in numerar in contul bugetului statului reprezentând venituri încasate

233 “Decontări privind asigurările sociale “ cu ajutoarele materiale plătite in numerar salariaților;

236 “Bursieri și doctoranzi” cu bursele plătite in numerar elevilor, studenților și doctoranzilor

410 “Cheltuielile instituției de buget” cu sumele plătite in numerar care prin natura lor se înregistrează direct in contul de cheltuieli

420”Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele plătite in numerar reprezentând cheltuieli din mijloace extrabugetare

600 “ Materiale “ cu sumele plătite în numerar pentru achiziționarea materialelor

700 “ Finanțarea de la buget privind anul curent “ cu depunerea veniturilor încasate in numerar in contul de finanțarea bugetara

Soldul contului este debitor și reprezintă numerarul existent in casierie instituției la finele zilei.

Exemple:

Se ridica cu cec numerar suma de 2.023.000 lei pentru achitarea facturii cu materiale la SC Mina Com SRL:

13 “Casa” = 105” Disponibil al instituției 2.023.000.

Se decontează factura de materiale la SC Com Mina SRL în valoare de 2023.000 lei , în baza chitanței și dispoziției de plata din casierie

234” Furnizori” = 13” Casa” 2.023.000

Se ridica numerar chenzina I pe luna martie in suma de 213.700.000 lei

13 “Casa = 105 “ Disponibil al instituției 213.700.000

Se achita chenzina I pe luna martie in suma de 213.700.000 lei .

230 “Decont cu pers unității = 13 “ Casa” 213.700.000

Contul 159 “ Alte valori” ține evidenta timbrelor fiscale și poștale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantități fixe ( B.C.F.) de carburanți și lubrefianți plătită de instituție și care urmează a fi ridicata ulterior de la unitățile de desfacere, valoarea nominala a biletelor de intrare in muzee, expoziții , spectacole, a carnetelor chitanțiere pentru taxe forfetare, legitimații de masa pentru cantine. Este un cont se activ care se debitează prin creditul conturilor 105, 120, 700 in valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor poștale, a bonurilor cantități fixe carburanți plătite din contul de disponibil ; 13 cu valoare tichetelor de călătorie, timbrelor fiscale și poștale a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite cu numerar, 220 cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale procurate din avansuri spre decontare; 531 cu valoarea nominala a biletelor și programelor de spectacole, a biletelor de intrare in muzee, expoziții, parcuri, grădini zoologice, distribuite in vederea vânzării. .

Contul 159 se creditează cu valoarea altor valori consumate, prin debitul conturilor:13 cu sumele depuse la casierie din vânzarea biletelor și a altor valori, 220 cu valoarea tichetelor de călătorie eliberate personalului unității ce urmează a fi decontate ulterior, 410,420, pentru nevoile instituției, , 531 cu valoarea legitimațiilor de masa distribuite și încasate, 600 prețul de înregistrare al carburanților procurați pe baza de bonuri cantități fixe, potrivit formulei:

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea timbrelor fiscale, poștale tichetelor de călătorie, a B C F aflate in cont la finele perioadei

“Alte valori” cum ar fi timbre poștale , legitimațiile de masa pentru cantina și carnetele de cec pentru alocația elevilor se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 159, ținându-se evidenta sintetica și analitica la zi, pe feluri de valori și persoane gestionare.

Exemplu: Se procura timbre poștale in suma de 100.000 lei

159 “Alte valori” = 234 “ Furnizori” 100.000

Se decontează timbre poștale , corespondenta elevi in suma de 100.000 lei

410” Chelt instituției “ = 159 “ Alte valori” 100.000

3.3. Decontări interne și cu terții

Unitatea de învățământ pentru realizarea obiectului de activitate are relații juridice de natura patrimoniala cu diferite persoane juridice și fizice de natura obligațiilor și a drepturilor de creanța pentru aprovizionări cu bunuri sau prestări de servicii pentru care plata se face ulterior obligațiile fata de personalul instituției pentru munca prestata , obligațiile fata de bugetul de stat, asigurări sociale și șomaj privind salariile și altele.

Pentru evidențierea creanțelor unității fata de diferite persoane fizice și juridice se folosesc conturile : 220” Debitori”, – înregistrarea in acest cont făcându-se pe baza proceselor verbale de control , a proceselor verbale de inventariere sau pe baza titlurilor executorii de la instanțele judecătorești, concomitent cu constatarea pagubelor, pentru debitorii proveniți din pagube materiale ( lipsuri de materiale , obiecte de inventar, mijloace bănești, alte valori, mijloace fixe, pagube produse de personalul cu funcții gestionare ) precum și a referatului de avans sau a ordinului de deplasare pentru avansurile acordate in numerar personalului instituției pana la decontarea lor . Tot in acest cont se înregistrează valoarea echipamentului și a uniformelor în cota parte cu personalul unității, valoarea debitelor ce urmează a se incasa din taxe de școlarizare, chirii. Evidenta debitorilor se tine analitic pe persoane și venituri

Contul 220 “ Debitori” este un cont de activ care se debitează cu drepturile instituției fata de debitorii săi și se creditează cu sumele încasate sau decontate de debitori, precum și cu cele scăzute in urma insolvabilității sau prescrierii.

Soldul contului este debitor și reflecta valoarea debitelor existente in evidenta și neîncasate la finele perioadei.

Debitorii insolvabili sau dispăruți se trec in evidenta separata și se înregistrează cu ajutorul contului in afara bilanțului 910 “Debitori scoși din activ și urmăriți in continuare" .Contul 910 se debitează cu sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruți scoși din activul instituției. Contul se creditează când debitorii revin la starea de solvabilitate cu sumele reactivate, iar aceasta se înregistrează in contabilitate, potrivit formulei:

220 Debitori” = 531 “Venituri realizate” 200.000

Soldul contului este debitor și evidențiază debitorii insolvabili existenți in cont la finele perioadei.

Instituțiile publice pot avea debitori grupați analitic după cum urmează:

220/01 “Debitori din avansuri spre decontare”

220/03 “Debitori din pagube de mijloace materiale

220/19 “Alți debitori”

220/20 “ Debitori pentru investiții”.

Contul 220.01 este un cont de activ care tine evidenta avansurilor acordate in numerar( contul 13) și valoarea tichetelor de călătorie (ct159.02) eliberate titularilor de avans pe timp limitat in vederea executării unor atribuții de serviciu in alte localități. Avansul se acorda pe baza de “referat de avans” sau a “ordinului de deplasare” ce constituie dispoziția data personalului ce urmează a se deplasa cat și justificarea cheltuielilor efectuate cu ocazia deplasării. Contul se mai debitează cu sumele acordate de instituțiile publice ca avans agenților economici pentru furnizarea de bunuri , sau executarea de lucrări pe baza de contracte economice prin creditul conturilor 120,700, potrivit formulei:

Contul 220/01 se creditează cu justificarea avansurilor primite prin debitul conturilor 13, cu sumele restituite din avansurile nefolosite ; 159 cu valoarea tichetelor de călătorie a timbrelor fiscale și poștale procurate din avansuri; 230 cu recuperarea avansurilor prin reținerea din drepturile de salarii; 410,420 cu valoarea decontului de cheltuieli de deplasare; 600 cu prețul de înregistrare a materialelor achiziționate din avansuri; 610 cu prețul de provizioane al animalelor tinere și la îngrășat achiziționate din avansuri spre decontare; 700 cu sumele virate de către diverși debitori in contul de finanțare pentru stingerea obligațiilor, potrivit formulei:

Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate și nedecontate la finele perioadei. Contabilitatea analitica a avansurilor spre decontare se tine pe titularii de avansuri.

Exemplu:

Se acorda avans pentru efectuarea deplasării la Olimpiada de sport, potrivit referatului ptr avans spre decontare in suma de 600.000 lei.

220 “Debitori” = 13 “Casa” 600.000

Se decontează avansul acordat , iar diferența se restituie in casierie, in baza decontului de cheltuieli

% = 220 “ Debitori” 600.000

410 “Chelt instituției” 550.000

13 “Casa” 50.000

Contul 220.03 tine evidenta relațiilor cu debitorii proveniți din lipsuri de materiale , obiecte de inventar, mijloace bănești, alte valori, mijloace fixe ca urmare a pagubelor produse instituției , de personalul vinovat ce urmează a le achita.

Contul 220.03 este un cont de activ se debitează cu pagubele materiale prin creditul conturilor: 13 cu minusul numerar , 159 valoarea biletelor, timbre poștale, BCF, constatate lipsa, 231 cu suma imputata pentru mijloace fixe lipsa, 410 , 420., sumele trecute in sarcina persoanelor vinovate ptr cheltuieli nelegale și neeconomicoase, 600 cu materialele constatate lipsa 531 cu diferența dintre suma imputata mai mare decât valoarea materialelor, obiectelor lipsa

Contul se creditează cu ocazia încasării sumelor imputate și stingerea raporturilor de decontare cu debitorii prin debitul conturilor de disponibil : 105, 118, 120, cu sumele încasate direct de la debitori in conturile de disponibil ale unității prin virament; 13 cu sumele încasate in numerar 230 cu sumele reținute pe statul de salarii din drepturile cuvenite 232 cu sumele virate de la buget de către debitori 212 cu sumele debitorilor insolvabili, 700 cu sumele virate de debitori in contul de finanțare bugetara pentru stingerea obligațiilor

Soldul contului este debitor și reprezintă minusurile imputate și neîncasate la finele perioadei. Contabilitatea analitica a acestui cont se conduce pe fiecare debitor in parte.

Exemplu:

Se constata lipsa la inventar alimente in valoare de 250.000 lei conform listei de inventar și dispoziției de imputare emisa magazionerului, considerat vinovat .

220/03 “ Debitori” = 600 “Materiale” – alimente 250.000

Se încasează debitul de la persoana vinovata prin reținere pe statul de plata, in suma de 250.000 lei

230 “ Decontări cu personalul unități = 220.03 “ Debitori” 250.000

Contul 220.19 este un cont de activ care tine evidenta debitorilor proveniți din plăți făcute eronat din contul de disponibil al instituțiilor prin creditul conturilor 105, 120. 700,; cu valoarea debitelor stabilite ce urmează a se incasa venituri din chirii prin creditul contului 531, titluri executorii pentru personalul unității prin creditul contului 231 “Alți creditori, ” cu sumele depuse drept garanție altor unități pentru serviciile ce urmează a fi efectuate prin creditul contului 700 .

Contul se creditează cu sumele încasate de la debitori prin contul 13 in numerar , prin virament prin debitul contului 105 prin debitul contului 231,520,531, cu creanțele înregistrate anterior ca urmare a dispariției debitorilor .

Soldul debitor reflecta debitele neîncasate la finele perioadei. Contabilitatea analitica a acestui cont se conduce pe fiecare cont in parte.

Exemplu:

Se achita prin virament titlul executori parțial in suma de 100.000 lei, și se descărca debitul .

231.09” Alți creditori” = 220.19 Debitori 100.000

Evidențierea decontărilor cu clienții privind materialele rezultate din declasarea bunurilor , scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și a altor materiale vândute se tine cu ajutorul contului 225 “Clienți”.

Contul 225 este un cont de activ care se debitează cu sumele datorate de clienți , cu prețul de înregistrare al serviciilor prestate, facturate care se încasează ulterior prin creditul contului 531 , cu prețul de înregistrare al materialelor vândute prin creditul contului 600.

Se creditează cu sumele încasate prin virament de la clienți prin debitul conturilor de disponibil 105, 120 , 125, și prin numerar prin creditul contului 13 “casa”.

Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți și neîncasate la finele perioadei

Contabilitatea analitica se conduce pe fiecare client in parte.

Exemple:

Se vând materialele obținute in urma casării mijloacelor fixe, conform procesului verbal de casare și facturii fiscale.

225 “Clienți” = 600 “Materiale” 300.000

Se încasează contravaloarea facturii de materiale vândute .

13 “ Casa = 225 “ Clienți” 300.000

3.4. Decontări cu personalul Colegiului Național S. Vulcan și bursele acordate elevilor

Personalul din învățământ este format din: personal didactic, personal didactic auxiliar și personalul administrativ și de serviciu.

Funcțiile didactice pe tipuri și forme de învățământ se stabilesc prin Statutul personalului didactic, iar norma didactica se reglementează prin Statutul personalului didactic.

Necesarul de personal în unitățile de învățământ se stabilește prin statele de funcții la începutul fiecărei an școlar aprobate de inspectoratul școlar

Salarizarea personalului din învățământul didactic se face in conformitate cu statutul personalului didactic , Legea salarizării , Legea asigurărilor sociale de stat și Șomaj.

Stabilirea salariului1 se efectuează in conformitate cu grilele de salarizare funcție de calificare, studii, vechime și norma de lucru.

Norma didactica pentru un cadru didactic este de 18 ore pe săptămână respectiv 72 ore pe luna, iar pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic este de 170 ore.

Personalul didactic poate fi salarizat și prin plata cu ora pana la maxim 8 ore pe săptămână sau cumul ce depășește 9 ore pe săptămână.

Drepturile de salarii cuvenite personalului se calculează la finele lunii când se întocmesc statele de salarii. In cursul lunii se achita un salar chenzinal in cote egale de circa 50% din salariul de baza .

Etapele in stabilirea drepturilor salariale pentru personalul didactic sunt:

Calculul salariului de baza :

Se aduna – salariul de încadrare

sporul de stres conform transelor

sporul de fidelitate (după caz) – 15%

sporul de dirigenție (după caz) – 10 %

salariul de merit (după caz) – 15

gradația de merit (după merit) – 20 %

indemnizația de conducerea (după caz)

Calculul sporului de vechime:

La salariul de baza se aplica procentul sporului de vechime corespunzător transei de vechime

Calculul venitului brut:

Venitul brut = salariul de baza +spor vechime +2% premiu (daca se acorda lunar) + alte sporuri( simultane, metodist, spor rural)

Calcularea venitului – baza calcul impozit:

Din venitul brut se scad sumele provenite din:

CAS :11,67 % din veniturile salariale brute

CASS: 7% din veniturile salariale brute

Șomaj: 1% din salariul de baza

Deducerea personala de baza

Cheltuieli profesionale: 15% din deducerea personala de baza

Deduceri suplimentare de impozit (după caz) – indicele se aplica la deducerea personala de baza

Impozitarea:

Venitul baza calcul impozit obținut se impozitează conform grilei de impozitare obținându-se impozitul pe salar

Venitul net:

Se obține scăzând din venitul brut:

Contribuție CAS (11,67%

Contribuție CASS (7%)

Contribuție șomaj (1%)

Impozitul pe salariu

Rest de plata:

Din venitul net se scade:

Avans

Sindicat (după caz) – 1% din salariul de încadrare

CAR (după caz)

Alte rețineri: rate, chirii, popriri (după caz)

Exemplu: Profesor gradul I : Vechime în munca și în învățământ 21 ani, diriginte, ore suplimentare 8 și salar de merit:

Salar încadrare : 3.827.099 lei;

Salar de merit 765.420 lei

Dirigenție 382.710 lei

Spor stabilitate 15% 574.065 lei

Spor sprasolicitare 21% 803.691 lei

Vechime 25% 1.588.246 lei

Ore suplimentare 534.045 lei

Fond premiere 2% 158.825 lei

Total drepturi 8.634.101 lei

Evidenta drepturilor de salarii inclusiv sporurile la salariul de baza și sporurile de orice fel se tine cu ajutorul contului 230 “ Decontări cu salariații”, care se creditează la finele lunii cu statul de salarii și se debitează in cursul lunii cu avansul chenzinal iar in luna următoare cu plata chenzinei a doua și a viramentelor asupra salariilor.

Plata salariilor se face astfel: in 25 a lunii chenzina I și in 11 a lunii următoare chenzina a II-a . In vederea efectuării plății drepturilor de salarii aferente lunii decembrie se efectuează in primele zile ale lunii ianuarie și potrivit principiului analității bugetare sumele neachitate până la finele anului bugetar își pierd valabilitatea și se anulează. In acest scop pentru a efectua plata chenzinei a II-a a lunii decembrie și al 13-lea salariu ce urmează a fi efectuate in anul următor se virează in ultima zi lucratoare a anului intr-un cont “ sume de depozit” deschis la Trezorerie.

Contul 230 “Decontări cu salariații” este un cont de pasiv de surse atrase – se creditează la finele lunii pe baza statelor de salarii , cu drepturile cuvenite salariaților prin debitul conturilor 410, și 420, potrivit formulei:

Contul se debitează la finele lunii cu plata chenzinei a doua cuvenita personalului prin creditul contului 13 , precum și cu reținerile din salarii : imputații – creditul contului 220; rețineri chirii , rate, titlu executoriu, salarii neridicate la termen – creditul contului 231; cu impozitul pe salarii datorat prin creditul contului 232, contribuția de 1/3 CAS, a contribuției 7%, reținută prin creditul contului 233, cu contribuția de 1% a salariaților la constituirea fondului de șomaj prin creditul contului 235.

Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate personalului neachitate la sfârșitul lunii.

Exemplu:

Se achita chenzina I pentru luna martie, conform listei de avans chenzinal in suma de 213.700.000 lei

230 “ Decontări cu salariații” = 13” Casa” 213.700.000

Se evidențiază salarii aferente lunii martie conform statului de plata in valoare de 513.624.798 lei.

410 “ Chelt instituției” = 230” Decontări cu salariații” 513.624.798

Se retine din salarii: rate, popririi titlu executoriu – 8.659.565 lei, impozit- 48.678.680 lei , CAS 1/3, 7%,- 86.695.986 lei șomaj 1% – 3.723.205 lei.

230 “Decontări cu salariații” = % 147.757.436

231.03 “Creditori” 8.659.565

232.Dec. cu bug. stat 48.678.680

233 Dec priv asig soc 86.695.986

235 Dec priv fd șomaj 3.723.205

Unitățile de învățământ atribuie burse elevilor cu situație deosebită la învățătura, elevilor cu situație precara și celor bolnavi. Bursele se achita beneficiarilor in numerar . Drepturile cuvenite pentru burse se evidențiază pe baza statelor de burse lunar cu ajutorul contului 236 “ Bursieri și doctoranți”, fiind trecute direct pe cheltuiala unității.

Bursele de merit și bursele de studiu se acorda elevilor din învățământul preunivesitar de stat cursuri de zi in funcție de rezultatele obținute la învățătura. În cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanta, acordata câștigătorilor locurilor I, II și III la fazele naționale ale olimpiadelor pe discipline, elevilor calificați la olimpiadele internaționale, a altor categorii de elevi care obțin rezultate de valoare in manifestări interne și internaționale cu caracter internațional artistic – bursa artistica – sau cu caracter sportiv – bursa sportiva – și cu caracter științific – bursa tehnico-științifică .

Numărul beneficiarilor de burse de merit nu pot sa depășească 1% , iar a celor de burse de studiu de 1,5 % din numărul total al elevilor din clasele de zi IX – XII.

Cuantumul burselor de merit de performanta, ale burselor de studiu și de ajutor social se stabilesc de consiliul de administrație in funcție de bugetul aprobat.

Bursele de ajutor social se acorda elevilor in funcție de situația materiala a familiilor sau susținătorilor lor legali , ori alte cazuri prevăzute de lege

Pentru obținerea bursei de ajutor social, elevii sau reprezentații săi legali depun la comisia de atribuire a bursei din unitatea de învățământ, in termenul stabilit de aceasta, o cerere însoțită de acte doveditoare privind dreptul de acordare a bursei de ajutor social.

Bursele de ajutor social se acorda la începutul anului școlar și pot fi revizuite trimestrial in funcție de modificările intervenite privind veniturile nete lunare ale familiei.

La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se ia in calcul toate veniturile cu caracter permanent al familiei cu excepția alocației suplimentare pentru familiile cu mai mulți copii. Bursele se acorda pe perioada cursurilor școlare inclusiv pe timpul pregătiri și susținerii examenului de bacalaureat, iar bursele sociale se acorda și pe perioada vacantelor școlare.

Criteriile specifice și metodologia de acordare a burselor se stabilesc anual in consiliul de administrație , având in vedere fondurile repartizate de la bugetul local la titlul burse și integralitatea efectuării de către elevi a activității școlare

Contul 236 “ Bursieri și doctoranzi “ tine evidenta decontărilor cu elevii pentru drepturile de bursa cuvenite. Este un cont de pasiv , de decontări bănești.

Contul se creditează pe baza statelor de bursa lunar prin debitul contului 410 “ cheltuielile instituției cu sumele reprezentând drept bursa a elevilor și se creditează prin contul 13 “ Casa “ cu sumele achitate in numerar elevilor și 231 “Creditori” cu sumele de burse neridicate in termen.

Exemple:

Se evidențiază în baza statului de plata a burselor suma de 8.000.000 lei reprezentând burse aferente lunii martie:

410 “ Chelt instituției “ = 236 ‘ Bursieri și doctoranzi” 8.000.000

Se achita bursele aferente lunii martie in suma de 8.000.000 lei

236 “ Bursieri și doctoranzi” = 13 “ Casa” 8.000.000

3.5.Decontari cu bugetul statului, privind asigurările sociale și privind contribuția la constituirea fondului de șomaj, alți creditori

Evidenta sumelor cuvenite bugetului de stat ce provin din următoarele surse: veniturile cuvenite bugetului de stat, impozitul de salariu și a altor drepturi de personal , penalizările, aplicate potrivit normelor in vigoare, sume datorate creditelor după expirarea termenului legal de prescripție, sumele încasate din imputații privind lipsuri in gestiune la materiale și obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata diferența dintre valoare de înregistrare și valoarea imputata persoanelor vinovate pentru lipsuri la valorile materiale, plusuri de numerar constatate cu ocazia verificării casieriei – se tine cu ajutorul contului 232 “Decontări cu bugetul statului”. Contabilitatea analitica a acestui cont se tine pe subdiviziunile cadrului general al clasificației bugetare.

Contul 232 “Decontări cu bugetul statului “ este un cont de pasiv, se creditează cu sumele datorate bugetului de stat prin debitul conturilor: 105, cu veniturile cuvenite bugetului local pentru care nu se stabilesc anticipat debite; 13 cu sumele încasate in numerar pentru care nu au fost create in prealabil debite; 212 la ordonatorii terțiari finanțați din bugetul administrației centrale de stat, cu sumele încasate in anul curent de la debitori și din vânzarea materialelor, care provin din finanțarea de la buget a anilor precedenți și care urmează a se vărsa la buget,230 cu impozitul pe salarii reținut de la salariați.; 231 cu sumele datorate creditorilor cuvenite bugetului după prescriere; 233 cu impozitul aferent ajutoarelor acordate salariaților in contul asigurărilor sociale; 234 cu sumele datorate furnizorilor cuvenite bugetului după prescriere; 531 cu sumele încasate din imputații și din venituri pentru acre au fost create in prealabil debite; 702 la ordonatorii principali secundari și terțiari finanțați din bugetul administrației centrale de stat și la ordonatorii principali finanțați din bugetele locale cu sumele încasate de la debitori și din vânzarea materialelor, potrivit formulei:

Contul 232 se debitează cu vărsămintele efectuate in contul bugetului prin creditul conturilor :105,120,13,700, și 220 cu sumele virate la buget de către debitori, potrivit formulei:

Soldul creditor al contului 232 reflecta sumele datorate bugetului statului și neachitate de instituție. Contabilitatea analitica a contului 232 se tine pe subdiviziunile cadrului general al clasificației bugetare.

Exemple:

Se virează impozitul pe salarii aferent lunii februarie in suma de 107.148.180 lei

232 ‘ Decontări cu bugetul statului” = 105 “ Disponibil al instit. 107.148.180

Contul 233 “ Decontări privind asigurările sociale” tine evidenta contribuției instituției și a angajaților la formarea fondului pentru asigurările sociale și contribuția instituției și a personalului permanent sau având calitatea de colaboratori, pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate.

Contribuția la asigurările sociale se calculează lunar prin aplicarea unei cote procentuale stabilite prin lege de 35%, 40%,45% asupra fondului de salarii brut realizat și constituie o cheltuiala ce se suporta in proporție de doua treimi de instituția publica (adică 23,33%) pentru condiții normale de munca și o treime (adica11,67%) de către angajați.

Din contribuția la asigurările sociale astfel calculata , se deduc ajutoarele materiale de asigurări sociale achitate la locul de munca in luna respectiva, iar soldul rămas se vărsa in cu Dispoziției de plata tip CAS in contul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, deschis la unitățile Trezoreriei statului, odată cu ridicarea chenzinei a II-a.

Angajatorii – persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat cu contract individual de munca precum și alte forme asociative, au obligația sa participe la constituirea Fondului inițial de asigurări sociale de sănătate in cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii brut realizat .

In contabilitatea instituțiilor publice contribuția de 7% datorata se înregistrează in debitul conturilor 410,420,421, și creditarea contului 233.03 “Decontări cu Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate”.

Asigurații datorează contribuția pentru asigurări sociale de sănătate in cota de 7% aplicata deasupra veniturilor salariale brute (în bani și în natura) realizate lunar ce se înregistrează în debitul contului 230 și creditarea contului 233.04 “Decontarea asiguraților cu Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate”. Fondul inițial de asigurări sociale de sănătate format din contribuția angajatorului și a asiguraților se virează cu ordin de plata odată cu ridicarea chenzinei a II-a la Casa Județeana de Asigurări Sociale de Sănătate.

Contul 233 este un cont de pasiv care se creditează cu contribuția instituției la asigurările sociale, inclusa in cheltuielile instituției publice finanțate din bugetul de stat sau local, din venituri extrabugetare sau fonduri speciale, din finanțarea de baza a instituțiilor de învățământ superior, precum și cu contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorate prin debitul conturilor: 410, 420,421, astfel:

% = 233” Decontări privind asig.soc

410” Chelt instituției de la buget

an:11,14; an.01 Decontări priv contribuția

420”Chelt. Inst. Publice finanțată instituției la asig soc.

Din venituri extrabugetare”an.11,14

421”Chelt din fonduri cu dest. an.03 Decontări priv contrib angajatorului

speciala “ an:11,14 la fondul de asig soc de sănătate

Contul 233 se creditează cu contribuția de 11,67 % a salariaților la asigurările sociale și contribuția de 7% a asiguraților pentru fondul de asigurări sociale de sănătate, potrivit formulei:

230”Decontari cu salariații”` = 233” Decontări priv asig soc

an:02:Decontari priv contrib asiguraților

la asig.soc

an:04:Decontari priv contrib asiguraților

la fondul de sănătate

Contul 233 se debitează cu sumele virate sau plătite in contul asigurărilor sociale de stat cu dispoziția de plata tip CAS odată cu ridicarea chenzinei a II-a la Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, precum și cu contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate virata la Casa Județeana de Asigurări Sociale de Sănătate prin creditul conturilor 700,120,119,191.

Contul 233 se mai debitează prin creditul conturilor: 13 cu ajutoarele materiale plătite in numerar salariaților beneficiari de ajutoare din contul asigurărilor sociale;232 cu impozitul aferent ajutoarelor materiale acordate salariaților, potrivit formulei:

Decontări priv.asig soc = %

an:01,02,03,04 700 “Finanțare de la buget priv a.c.

120”Disponibil al instituției

finanțata din venituri extrabugetare

119”Disponibil din fonduri cu

destinație speciala

191”Disponibil pentru finanțarea

activ de baza a instit de inv sup

13”Casa”

231” Creditori”

232”Decontari cu bugetul statului”

Soldul creditor al contului reflecta contribuția la asigurările sociale nedecontate de instituție la finele perioadei

Contabilitatea analitica a contului 233 se desfășoară astfel:

“Decontări privind contribuția angajatorilor la asigurările sociale “

“Decontări privind contribuția asiguraților la asigurările sociale “

“Decontări privind contrib. angajatorilor la fondul inițial de asig. Soc. de sănătate”

“Decontări privind contribuția asiguraților la fd inițial de asig. Soc. de sănătate

Exemplu:

Se virează CAS 1/3, aferent lunii februarie in suma de 87.657.432 lei și CAS 2/3 in suma de 167.876.158 lei

% = 105 “Disponibil al instit” 255.533.590

233.02 “Decont cu asig soc prv CAS” 87.657.432

233.04”Decont cu asig soc prv 2/3 CAS” 167.876.158

Se virează contribuția unității și a personalului de 7% la fondul de sănătate aferent lunii februarie in suma de 112.111.079 lei

Se achita salarii in suma de 76.034.971 lei pentru luna februarie , ajutor boala pentru luna februarie in suma de 7.363.597 lei și deplasări in suma de 2.317.000 lei

% = 13 : Casa” 85.715.568

230 “ Decontări cu pers unității 76.034.971

233.02” Decontări priv asig soc 7.363.597

410 “ Chelt instituției 2.317.000

Se evidențiază CAS 2/3 aferent lunii martie și contribuția unității la fondul de sănătate aferent lunii martie in valoare de 141.016.602 lei

410” Chelt instit” = 233.02 “ Decontări priv asig soc” 141.016.602

Contul 235 “Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj” tine evidenta constituirii fondului pentru ajutorul de șomaj prin contribuția instituției publice de 5% aplicata la fondul de salarii brut realizat lunar și a salariaților de 1% din totalul veniturilor brute realizate de salariați in fiecare luna

Contul 235 este un cont de pasiv se creditează cu contribuția unității de 5% și a salariaților de 1% la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj prin debitul conturilor: 410,420,421,230.

Contul se debitează cu sumele virate la AJOFM din conturile de disponibilități ale unității :

700,105, 120, 119.

Soldul contului este creditor și reflecta contribuția la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj neachitată de către instituție la finele perioadei

Contabilitatea analitica a contului 23 se desfășoară astfel:

235.01” Contribuția unității la fondului la fondul de șomaj”

235.02 “ Contribuția salariaților la fondul de șomaj”

Exemplu

Se virează contribuția la fondul de șomaj aferente lunii februarie in suma de 43.303.449 lei

235” Decontări priv ajutorul de șomaj” = 105” Disp al instit “ 43.303.449

Se evidențiază contribuția la fondul de șomaj aferent lunii martie in suma de 25.110.025 lei

410” Chelt instit “ = 235 “Decontări priv fd șomaj 25.110.025

Relațiile de decontare cu o serie de creditori care pot fi persoane fizice sau juridice provenind din:

sume reținute din salarii pe baza hotărârilor instanțelor judecătorești in favoarea altor instituții agenți economici și persoane fizice

salarii și burse neridicate in termene legale de plata

sume reținute pentru achitarea ratelor la locuințe proprietate personala și la unități comerciale

sume reținute pentru constituirea garanțiilor materiale

contribuția la costul biletelor de tratament balnear și de odihna

sume primite de la alte instituții pentru efectuarea operațiunilor de mandat

imputațiile pentru mijloacele fixe constatate lipsa

Evidenta acestora se tine cu ajutorul contului 231 “ Creditori “

Contul 231 “ Creditori “ este un cont de pasiv se creditează cu obligațiile instituției fata de creditori prin debitul conturilor 13 cu sumele încasate in numerar de la personalul instituției, 220 cu sumele imputate pentru lipsuri de mijloace fixe, 230 cu sumele reținute prin statul de salarii pentru rate chirii , cu salariile neridicate in termen, 233 cu ajutoarele de asigurări sociale neridicate la plata chenzinei a II-a , 236 cu bursele neridicate in termen , 600 cu materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de unitate

Contul 231 se debitează prin creditul conturilor 105, 120, 700 cu sumele plătite acestora reținute sau prescrise potrivit legii cu sumele virate altor instituții agenți economici și persoanelor fizice pentru rate, chirii, popriri; 13 cu sumele plătite in numerar creditorilor ; 232 cu sumele datorate creditorilor cuvenite bugetului statului după prescrierea lor.

Soldul contului este creditor și reflecta sumele datorate creditorilor și neachitate la finele perioadei. Contabilitatea analitica a decontărilor cu creditorii se organizează pentru fiecare instituție sau persoana fizica.

Exemplu:

Se virează CAR 3.140.000 lei sindicat 340.000 lei rate apartament 1.000.000 lei popriri 100.000 lei , aferente lunii februarie

231.03 “Creditori” = 105 “Disponibil al instituției” 5.780.000

O alta categorie de creditori cu care unitatea are relații de decontare – sunt agenți economici – fata de care au datorii temporare ocazionate de aprovizionările de materiale și alimente , obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata , lucrări executate și servicii prestate pentru activitatea curenta . Evidenta acestora se tine cu ajutorul contului 234” Furnizori” ținându-se analitic pe fiecare furnizor in parte.

Contul 234 “Furnizori “ este un cont de pasiv se creditează cu sumele datorate furnizorilor prin debitul conturilor 410, 420. Cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar, mijloacelor fixe achiziționate al serviciilor prestate și lucrărilor executate;600 cu materialele aprovizionate .

Contul 234 se debitează cu sumele plătite furnizorilor prin virament prin creditul conturilor 105, 110, 120,. 700 și numerar prin creditul contului 13; cu sumele plătite furnizorilor din avansuri spre decontare prin creditul contului 220 cu sumele datorate furnizorilor cuvenite bugetului statului după prescriere , prin creditul contului 232. Soldul contului este creditor și reprezintă datoria către furnizori neachitată la finele perioadei. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor in parte.

Se înregistrează facturi neachitate la finele lunii privind materialele de curățenie, imprimate și rechizite la SC Michelina SRL in valoare de 8.145.437 lei, materiale de întreținere la SC Sanimet SRL in suma de 11.870.032 lei, obiecte de inventar in valoare de 874.000 lei, și transport olimpiada școlara la SC Tricia Com SRL in valoare de 850.119 lei .

% = 234 “ Furnizori” 21.739.588

600.2 “ Materiale de curățenie” 8.145.437

600.9” Materiale de întreținere” 11.870.032

410” Cheltuielile instituției” 1.724.119

Se achita cu ordin de plata factura de materiale la SC Azur Chimicale in suma de 2.093.498 lei, la SC Nufăru SRL materiale de întreținere in valoare de 3.028.000 lei, și se decontează in numerar imprimate și rechizite de birou in suma de 2.023.000 lei, la SC Michelina Com SRL.

234 “ Furnizori “ = % 8.567.498

105 “Disponibil al instituiri” 6.544.498

13 “casa” 2.023.000

Se achita transport elevi la olimpiadele școlare in suma de 1.700.000 lei, prin virament la SC Omnitrans SRL

234” Furnizori” = 105” Disponibil al instituiri 1.700.000

3.6 Cheltuielile bugetare efective ale unității

Prin Legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărei exercițiu bugetar precum și structura funcționala și economica a acestora.

Clasificația bugetara grupează cheltuielile atât in faza de elaborare și aprobare a bugetelor cat și in faza de execuție și raportare a execuției bugetare – pe titluri, articole și aliniate in :

A cheltuieli curente

Titlul I cheltuieli de personal;

Titlul II cheltuieli materiale și servicii;

Titlul III subvenții

Titlul IV transferuri

B Cheltuieli de capital

Titlul VII cheltuieli de capital

Contabilitatea sintetica și analitica a plaților de casa și cheltuielilor efective se organizează efectiv pe structura clasificației economice potrivit bugetului aprobat .

Înregistrarea cheltuielilor efective in contabilitate , indiferent de sursa din care au fost efectuate se face pe baza documentelor justificative vizate de controlul financiar preventiv și aprobate de ordonatorul de credite.

Cheltuielile instituției din perioada curenta se înregistrează in conturile din clasa IV cheltuieli : contul 41 “ Cheltuielile instituției” și contul 42 “ Cheltuielile altor activități “.

Cheltuielile bugetare efective cuprind :

consumuri de materiale, combustibili, alimente, medicamente

plăți pentru servicii prestate și lucrări executate

salarii cuvenite personalului

bursele elevilor

prețul de înregistrare a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata și a mijloacelor fixe procurate in executarea acțiunilor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli

Salariile in unitatea de învățământ studiata se stabilesc conform Legii1 modificata, exemplificând in acest sens următoarele:

– pentru funcții auxiliare din învățământ coeficienții de multiplicare au fost schimbați2

salariile de baza pentru personalul didactic și didactic auxiliar s-au modificat conform legislației in vigoare3 , privind4 statutul personalului didactic.

Contabilitatea cheltuielilor efective se tine cu ajutorul contului 410 “Cheltuielile instituției de la buget “ – este un cont de activ ce se debitează in cursul anului, pe măsura efectuării cheltuielilor prin creditul conturilor”: 105, cu plățile efectuate direct din contul de diponibil , care prin natura lor sunt cheltuieli efective de tipul convorbiri telefonice, consum de curent electric apa și canalul, încălzirea termica , plata chiriei alte servicii,13 cu plățile in numerar care prin natura lor se înregistrează direct in contul de cheltuiala; 159 cu valoarea timbrelor poștale și a altor valori utilizate pentru nevoile instituțiilor, 220 cu cheltuielile de deplasare decontate de personalul unității titularii de avansuri; 230 cu salariile premiile și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestata, 233 cu contribuția la asigurările sociale și contribuția la asigurările sociale de sănătate datorata; 234 cu prețul de înregistrare al obiectelor de mica valoare și scurta durata achiziționate, serviciile prestate și lucrările executate de aceștia; 235 cu contribuția de 5 % a instituției publice la constituirea fondului de șomaj; 236 cu bursele e cuvenite elevilor ; 600 cu prețul materialelor consumate efectiv pentru nevoile unității ; 601 cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate in prelucrare la terminarea lucrărilor; 611 cu valoarea animalelor folosite pentru îndeplinirea acțiunilor prevăzute in BVC; 700 cu plățile făcute din contul de finanțare bugetara la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat ce se înregistrează direct la cheltuieli in momentul plății

Contul 410 se creditează prin debitul conturilor 212 la ordonatorii terțiari finanțați din bugetele locale cu totalul cheltuielilor efectuate in cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli bugetare, 220 cu sumele trecute in sarcina persoanelor vinovate ptr cheltuieli nelegale și neeconomicoase, 510 la sfârșitul anului cu cheltuielile efectuate in cursul anului și acoperite in primul rând din veniturile proprii realizate, 700 la ordonatorii principali, secundari și terțiari finanțați din bugetul administrației centrale de stat la ordonatorii principali finanțați din bugetele locale la finele anului cu soldul cheltuielilor efectuate in cursul anului pentru închidere,

Contul 410 se creditează la ordonatorii finanțați din bugetul local într-o corespondenta diferita, dacă ne referim la ordonatorii terțiari sau principali.

Soldul debitor în cursul anului reprezintă cheltuielile efective ale instituțiilor la finele perioadei , iar după închidere contul se soldează.

Contabilitatea analitica a contului 410 se desfășoară pe structura clasificației economice pe articole și aliniate cu ajutorul “ fisei pentru operații diverse bugetare” care grupează plățile înainte de casa și cheltuielile efective pe cele doua conturi 105 și 410. Cheltuielile efective ca și plățile nete de casa nu pot sa depășească creditele bugetare aprobate atât pe total cat și structura clasificației economice.

Exemplu:

Se achita cu ordin de plata factura apa și canal aferente lunii februarie in valoare de 7.070.602 lei:

410” Chelt instituției “ = 105” Disponibil al instituției” 7.070.602

Se achita cu ordin de plata factura încălzire termica in valoare de 30.485.301. aferente lunii februarie

410” Chelt instituiri “ = 105 “Disponibil al instituției 30.485.301

Se achita cu ordin de plata energie electrica aferente lunii februarie in valoare de 10.717.548 lei, telefon cu valoarea de 2.576.000 lei, și transport olimpiada elevi in suma de 2.832.200 lei, obiecte de inventar, băncuțe școlare in suma de 22.610.000 lei

410” Cheltuieli inst” 0 105 “ Disponibil al instituției” 38.735.748

Contul 411 “Cheltuieli din credite externe” cu ajutorul acestui cont se evidențiază creditele externe contractate cu garanția statului sau creditele externe cu garanție guvernamentala, a cheltuielilor efectuate din aceste credite, pana la rambursarea lor.

Contul 411 este un cont de activ care se debitează cu cheltuielile efectuate din creditele externe, pentru cumpărarea de bunuri de la furnizorii externi și recepționate pe baza documentelor transmise de furnizori externi, potrivit acordurilor de împrumut încheiate prin creditul contului 234 astfel:

411 Cheltuieli din credite ext” = 234 “Furnizori externi”

Contul 411 se creditează prin debitul conturilor 706 și 707 , cu valoarea ratelor scadente, achitate pentru rambursarea creditelor externe, pentru închiderea contului de cheltuieli din credite externe:

% = 411 “Cheltuieli din credite externe”

706”Finatare din credite ext guvern.”

707”Finantare din credite ext cu

garanția statului”

Soldul debitor al contului reprezintă cheltuielile efectuate din credite externe nerambursate la un moment dat.

Contabilitatea analitica se conduce distinct pentru fiecare credit contactat.

Contul 412 “Diferente de curs valutar”. În cadrul acestui cont se evidențiază diferente de curs valutar rezultate in urma lichidării creanțelor sau datoriilor in valuta, disponibilităților in devize aflate in conturi bancare sau casierie, precum și cele aferente creditelor externe cu garanția statului sau neguvernamentale, urmare a reevaluării acestora la cursul valutar din ultima zi a lunii.

Este un cont bifuncțional, care se debitează prin creditul conturilor 118 cu diferentele de curs nefavorabile rezultate in urma lichidării datoriilor, ca urmare a creșterii cursului valutar , la finele lunii diferentele de curs nefavorabil rezultate in urma reevaluării disponibilităților in devize aflate in conturi bancare, 13 la finele lunii, cu diferente de curs nefavorabile in urma reevaluării disponibilităților in devize aflate in casierie, 225 cu diferentele de curs nefavorabile rezultate in urma încasării creanțelor urmare a scăderii cursului valutar,706, 707 la finele lunii, diferentele de curs nefavorabile rezultate in urma reevaluării creditelor externe la cursul valutar din ultima zi a lunii,

Contul 412 se creditează prin debitul conturilor:118 cu diferentele de curs favorabile rezultate în urma încasării creanțelor, urmare a creșterii cursului valutar la finele lunii, cu diferentele favorabile din reevaluarea disponibilităților in devize din conturile bancare; 13 la finele lunii cu diferente de curs favorabile rezultate în urma reevaluării, disponibilului din casierie;235.0o2 du diferentele favorabile in urma lichidării datoriilor, urmare a scăderii cursului valutar, 706,707 la finele lunii cu diferențele de curs favorabile rezultate în urma reevaluării creditelor externe la cursul valutar din ultima zi a lunii.

Soldul debitor sau creditor al contului 412 la finele anului se raportează in anul următor.

Contul 420 “ Cheltuielile instituției publice finanțata din venituri extrabugetare” evidențiază cheltuielile efectuate din mijloacele constituite pe principiul autofinanțării unor activități ale instituțiilor publice. Este un cont de activ , se debitează cu cheltuielile efectuate prin creditul conturilor 120 cu plățile efectuate care prin natura lor sunt cheltuieli efective , 159 cu valoare a timbrelor poștale consumate, 220 cu deconturile avansurilor primite , 230 cu salariile cuvenite personalului 233 contribuția la asigurările sociale datorata 234 cu valoarea serviciilor prestate , a lucrărilor executate, obiectelor de inventar achiziționate , 235 cu contribuția de 5% la constituirea fondului de șomaj , 600 cu materialele consumate efectiv – procurate din veniturile extrabugetare și privind activitatea extrabugetara.

Se creditează contul; 420 prin debitul conturilor 13 cu sumele plătite in numerar 220 cu sumele imputate persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase , 520 la sfârșitul anului cu toate cheltuielile efectuate in cursul anului , pentru închiderea contului de cheltuieli.

Soldul contului in cursul anului este debitor și reprezintă cheltuielile efectuate, iar la sfârșitul anului nu prezintă sold.

Contabilitatea analitica se desfășoară pe articole și aliniate pentru fiecare activitate autofinanțata in parte.

Contul 421 “Cheltuieli din fonduri cu destinație speciala “ tine evidenta cheltuielilor efectuate din fondurile speciale constituite la nivelul ordonatorilor principali de credite: fonduri de rezerva pentru mijloace circulante, fond de asigurare, fond de cercetare-dezvoltare, fond de premiere

Contul 421 este un cont de activ care se debitează cu cheltuielile efectuate prin creditul conturilor care arata natura cheltuielilor:13, cu plățile in numerar care sunt cheltuieli efective , 119 cu plățile prin virament, 159 timbre poștale și alte valori utilizate din fondul cu destinație speciala , 230 , 233, 235, cu salariile respectiv viramentele asupra salariilor din fonduri cu destinație speciala, 234 cu facturile neachitate privind cheltuielile directe și 600 cu materialele consumate din fondul cu destinație speciala.

Contul se creditează in cursul anului cu contul 220 pentru sumele trecute in contul persoanelor vinovate pentru cheltuieli neeconomicoase și nelegale și la sfârșitul anului pentru închiderea cheltuielilor prin debitul contului 337.

Soldul contului in cursul anului este debitor iar la sfârșitul anului nu prezintă sold .

3.7. Operații privind materialele

Materialele ce se utilizează de unitățile de învățământ sunt de natura materialelor de întreținere, gospodărie și curățenie, materiale didactice și de laborator, precum și alimente.

Valorile materiale intra in gestiunea unității pe mai multe cai și anume :

achiziționarea de la furnizori

rezultate din prelucrare, din activitatea proprie a instituției

din casarea mijloacelor fixe sau din scoaterea din folosința a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata

din plusurile constatate la inventar .

Materialele achiziționate se predau la magazie, înregistrându-se pe baza de facturi , avize de expediție in notele de recepție și constatare de diferențe, iar materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar se înregistrează pe baza procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale Plusurile de inventar se înregistrează pe baza procesului verbal întocmit de comisia de inventariere.

Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza :

bon de consum pentru consum curent a materialelor destinate curățeniei, întreținerii și reparațiilor din unitate ;

lista zilnica de alimente pentru alimentele necesare preparării hranei la cantina școlara .

Evidenta operativa a intrărilor și ieșirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari, cantitativ pe feluri de materiale cu ajutorul fisei de magazie, după care se predau la compartimentul financiar contabil pentru înregistrare.

Contabilitatea sintetica a materialelor se tine cu ajutorul contului 600 “Materiale” ce evidențiază operațiile de primire , eliberare de materiale in gestiunea unității.

Cheltuielile efectuate cu transporturi și aprovizionarea materialelor se înregistrează direct in contul 410 sau 420 după caz.

Materialele aprovizionate de la furnizori se înregistrează in contabilitate la prețul de achiziție prevăzute in documentele justificative primite, materialele refolosibile recuperate la scoaterea din folosința a mijloacelor fixe și din declasarea unor bunuri altele decât mijloacele fixe altele decât mijloacele fixe, plusurile de inventar și resturile menajere ale cantinelor se înregistrează la preturile de înregistrare stabilite potrivit dispozițiilor legale

Contul 600 “ Materiale “ este un cont de activ, se debitează cu materialele intrate in magazie prin creditul conturilor 13 , cu materialele plătite in numerar , 105 cu materialele plătite prin virament , 213 cu materialele plătite de la instituția superioara, 220, cu materialele procurate din avansuri spre decontare 231 cu materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, 234 cu materialele primite de la furnizori , 337 cu materialele primite prin donație , 531 cu materialele rezultate din casarea obiectelor de inventar .

Contul se creditează cu materialele eliberate pentru consum sau alte destinații prin debitul conturilor 213 cu materialele transmise unităților subordonate prin transfer, 220 cu materialele constate lipsa și imputate 337 cu materialele din donații consumate 410 și 420 cu materialele consumate efectiv, 520 cu prețul de înregistrare a materialelor degradate

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate in stoc la prețul de înregistrare.

Contabilitatea analitica a contului se tine pe feluri de materiale, pe gestiuni cantitativ valoric și pe conturi analitice : 01- medicamente, 02 – materiale de întreținere și gospodărire, 03 – alimente, 04 – materiale cu caracter funcțional , 09 – alte materiale

În contabilitatea Colegiul Samuil Vulcan, materialele mai des utilizate sunt de natura: – Materiale didactice( creta școlara, manuale școlare primite pe baza de comanda de la I.S.J. și decontate din fondurile bugetului local pentru clasele de gimnaziu, iar pentru cele de liceu procurate direct de către elevi, diferite instrumente și materiale de laborator necesare cabinetelor și laboratoarelor școlare), materiale de gospodărire și întreținere și rechizite și imprimate pentru birou.

În contabilitatea analitica evidenta materialelor care nu aparțin unității dar se regăsesc in unitate se tine in conturi de ordine și evidenta in afara bilanțului astfel: materialele primite in custodie sau nerecepționate in contul 902 – “Valori materiale primite în custodie" ; ambalajele de restituit nefacturate în contul 905 “Ambalaje de restituit“; materialele primite gratuit de la Comitetul de părinți se înregistrează in contul 906 “ Materiale primite gratuit de la comitetul de părinți”. Toate aceste conturi sunt conturi de activ, se debitează cu primirea materialelor și se creditează cu restituirea sau eliberarea lor in folosința

Exemple:

Se achita rechizite și imprimate in valoare de 215.000 lei, materiale de curățenie 1.812.500 lei, și de întreținere de 530.000 lei, in numerar.

600.02 “ Materiale” = 13 “casa “ 2.557.500

Se achiziționează materiale de la furnizori și nu se achita pana la finele lunii

% = 234” Furnizori”

600.02 “Materiale de curățenie”

600.09 “ Materiale de întreținere”

Se da in consum materiale astfel: imprimate, rechizite, și materiale de curățenie , combustibili în valoare de 13.767.961 și alte materiale și de întreținere in valoare de 16.510.556 lei

410 “ Cheltuieli instituției : = % 30.278.517

600.02 “ Materiale de curățenie 13.767.961

și rechizite”

600.09 “ Alte materiale” 16.510.556

3.8. Operații privind obiectele de inventar

Din categoria obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata fac parte unele bunuri cu caracter funcțional sau de uz administrativ gospodăresc cu o valoare individuala mai mica decât limita prevăzuta de lege pentru mijloacele fixe (8 milioane), indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an indiferent de valoarea lor . Din aceasta categorie fac parte :

echipament de protecție, echipament de lucru, îmbrăcăminte speciala, echipamentul ce se acorda copiilor din casele de protecție , elevilor, studenților,

aparate de măsura și control, scule și instrumente folosite in ateliere

băncile, scaunele, cuierele din sălile de clasa, perdelele

Rolul contabilității obiectelor de inventar este de a reflecta cantitativ și valoric obiectele aflate in magazie și a celor predate in folosința pe fiecare loc in parte pana la scoaterea definitiva din serviciu sau casarea lor.

Evidenta operativa a obiectelor de inventar aflate in magazie se conduce numai cantitativ cu ajutorul ‘fisei de magazie pe feluri de obiecte de inventar. Evidenta operativa a obiectelor de inventar în folosința se organizează pe locuri și persoane responsabile cu ajutorul formularului "fișa nominala pentru evidenta obiectelor de inventar a obiectelor de protecție și a mijloacelor fixe in folosința “

Contabilitatea analitica a obiectelor de inventar aflate in magazie se conduce cantitativ și valoric cu ajutorul fisei de cont analitice pe feluri sau grupe de obiecte de inventar și pe magazii.

Contabilitatea sintetica a obiectelor de inventar se tine cu ajutorul conturilor 602 “ Obiecte de inventar in magazie “ și 603 “ Obiecte de inventar in folosința “

Contul 602 “ Obiecte de inventar in magazie “ se reflecta stocurile de obiecte de inventar și mișcarea acestora din magaziile unității , este un cont de activ și de debitează cu intrările provenite din aprovizionări , producție proprie , donații, sau plusuri de inventar, prin creditul conturilor:311 cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar intrate in instituție, 604 cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar intrate de la terți, astfel:

602”Obiecte de inventar in magazie” = % 1.150.000

311 “ Fondul obiectelor de inventar” 1.000.000

604” Obiecte de inventar aflate la terți” 150.000

In același timp se înregistrează la cheltuieli valoarea obiectelor de inventar achiziționate de la furnizori astfel:

410” Cheltuielile instituției de la = 234 “ Furnizori” 1.000.000

buget”

Contul 602 se creditează cu obiectele de inventar ieșite din magazie prin debitul conturilor:311, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar declasate, cu cele constatate lipsa sau degradate imputate persoanelor vinovate. In același timp pentru cele imputate se face înregistrarea 220.03 “ Debitori” = “Venituri de realizat”, 603 cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar date in folosința 604 cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar predate terților pentru reparare, recondiționare sau prelucrare

Soldul debitor al contului 602 reprezintă valoarea obiectelor de inventar aflate in stoc la preț de înregistrare, la finele perioadei.

Contul 603 “ Obiecte de inventar in folosința “ tine evidenta obiectelor de inventar in folosința . Este un cont de activ care se debitează cu obiectele de inventar date in folosința prin creditul contului 602.Contul se creditează prin debitul contului 311 cu obiectele de inventar scoase din folosința prin casare.

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea obiectelor de inventar la finele perioadei

Exemple:

Se înregistrează scaune și băncuțe școlare procurate in valoare de 22.610.000 lei.

602 Obiecte de înv in magazie = 311 “ Fondul ob de inv 22.610.000

Se da in folosința la sfârșitul lunii obiecte de inventar, una bucata mașina de calcul in valoare de 874.000 lei

603 “ Ob de inventar in folosința = 602 “ Obiecte de inventar in mag. 874.000

Se casează obiecte de inventar uzate.

311 “ Fond . ob. De inventar = 603 “ Obiecte de inv in folosința”

3.9 Operații privind mijloacele fixe

Potrivit legislației în vigoare, se considera mijloc fix, obiectul singular sau complexul de obiecte, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

are o valoare nominala de intrare mai mare decât limita stabilita de lege (8 milioane lei)

are o durata normala de utilizare mai mare de un an

Pentru obiectele care se folosesc în loturi, seturi sau formează un singur corp la încadrarea loc ca mijloace fixe se are in vedere valoarea întregului corp, (lot sau set de exemplu băncile școlare fixate in podea sau prinse in șir pe rânduri, scaunele din sălile de spectacole legate intre ele pe rânduri, diferite piese au instrumente in truse sau garnituri)

Sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe următoarele categorii indiferent de valoarea sau durata lor:

cărțile din biblioteci, discurile și benzile magnetice imprimate definitiv

investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie

investițiilor efectuate pentru amenajarea terenurilor

Mijloacele fixe care se folosesc in instituțiile publice au o structura diferita în funcție de natura activității pe care o desfășoară și au o serie de trasaturi prin care se deosebesc de cele aparținând agenților economici.

Instituțiile publice nu calculează uzura și nu amortizează mijloacele fixe din gestiunea lor întrucât alcătuiesc proprietatea publica ce aparține statului sau unităților administrativ teritoriale .

Înlocuirea acestora cu ocazia scoaterii din funcțiune se face prin finanțarea bugetara la bugetul de stat sau local, in funcție de subordonare de sub forma creditelor bugetare pentru cheltuielile de capital sau din venituri extrabugetare.

Caile de intrare a mijloacelor fixe in instituțiile publice sunt:

prin înzestrare de la stat la înființarea instituției

prin investiții

prin transfer cu titlu gratuit de la alte instituții

prin plusuri de inventar

confecționări in atelierele proprii

prin donație

prin luare de chirie

Intrările de mijloace fixe se consemnează in documente justificative ce diferă in funcție de calea de intrare in instituție astfel:

proces-verbal de recepție,

proces-verbal de recepție preliminară

proces-verbal de punere in funcțiune,

proces-verbal de transformare

proces-verbal de inventariere

proces-verbal de închiriere

Caile de ieșire a mijloacelor fixe din instituțiile publice sunt

prin scoatere din funcțiune

prin transferare

minusuri de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii

prin calamități naturale

prin concesionare

prin închiriere potrivit legii

Documentele de ieșire a mijloacelor fixe sunt

proces-verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale

proces – verbal de constatare a calamităților întocmite de organele abilitate

Înregistrarea in contabilitate a mijloacelor fixe la instituțiile publice se face la valoare de intrare (valoarea contabila) care diferă in funcție de modalitatea de achiziționare astfel:

totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiției, inclusiv cota de transport, cota de aprovizionare

cărțile procurate pentru biblioteci se înregistrează la prețul de achiziționare fără cheltuielile de transport și cele efectuate pentru legatul lor

mijlocele fixe intrate prin transfer se înregistrează la valoarea consemnata in documentele de transfer, iar cheltuielile de transport și montare ocazionate de transfer nu măresc valoarea de inventar

valoarea stabilita prin documentele de evaluare in cazul plusurilor de inventar sau a mijloacelor fixe independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe complexe

bunurile primite prin donații se înregistrează la valoarea estimata conform normelor in vigoare

modificarea valorii contabile a mijloacelor fixe se face cu cheltuielile efectuate pentru completări îmbunătățiri sau modernizări ori in caz de reevaluare a mijloacelor fixe , conform dispozițiilor legale, precum și in cazul scoaterii parțiale din funcțiune a unor mijloace fixe

Bunurile mobile și imobile de natura mijloacelor fixe pot aparține proprietarii publice sau private a statului sau unităților administrativ teritoriale.

Mijlocele fixe intrate in patrimoniul instituțiilor publice se înregistrează in contabilitate cu ajutorul contului 01 “ Mijloace fixe și terenuri" , ce se desfășoară în următoarele conturi sintetice de gradul II : 011 – Terenuri ce se desfășoară în următoarele analitice

011.01 – terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului

011.02 – terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului

012 – Amenajări de terenuri

013 – Mijloace fixe ce se desfășoară în următoarele conturi analitice

01 – Construcții

02 – Echipamente tehnologice

03 – Aparate și instalații de măsurare, control și reglare

04 – Mijloace de transport

05 – Animale și plantații

06 – Mobilier, aparatura birotica , echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

Contul 011.01 “Terenuri care alcătuiesc domeniul public al statului” evidențiază terenurile aflate in administrarea instituțiilor publice ce aparține de domeniul public al statului. Este un cont de activ care se debitează prin debitul contului 306 cu intrarea sau dobândirea de orice fel a terenurilor. Contul se creditează cu ieșirea terenurilor de domeniu public prin debitul contului 306. Soldul contului este debitor .

Contul 011.02 “ Terenuri care alcătuiesc domeniul privat al statului” tine evidenta terenurilor aflate in administrarea instituțiilor publice . Este un cont de activ, se debitează cu intrarea in patrimoniu a terenurilor care alcătuiesc domeniul privat ala statului prin creditul contului 307 “ Fondul obiectelor care alcătuiesc domeniul privat al statului”. Contul se creditează cu ieșirea terenurilor din patrimoniu prin debitul contului 307. Soldul contului este debitor.

Contul 013 “Mijloace fixe “ – este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor 307 și 306 cu mijloacele fixe intrate prin orice cale in patrimoniu, plusurile de inventar, modernizarea mijloacelor fixe existente care alcătuiesc domeniul public al statului respectiv, domeniul privat al statului .

Contul se creditează cu ieșirea din patrimoniu prin casare, transfer, lipsa din inventar, a mijloacelor fixe . Soldul este debitor.

Contabilitatea analitica a contului 013 se desfășoară pe domeniul public și cel privat al statului, iar in cadrul acestora pe cele sase categorii de mijloace fixe., conform 1– Hotărârii privind aprobarea clasificației și a duratelor normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Grupa 1 – Construcții

Grupa 2 – Echipamente tehnologice ( mașini, utilaje și instalații de lucru);

Grupa 3 – Aparate și instalații de măsurare , control și reglare

Grupa 4 – Mijloace de transport

1. H.G. 964/1998

Grupa 5 – Animale și plantații

Grupa 6 – Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

Exemplu:

Se achiziționează cărți biblioteca in valoare de 350.000 lei

013 “ Mijloace fixe “ = 309” Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul privat al unității adm-teritoriale 350.000

Bunurile proprietate publica aflate in administrarea unităților se inventariază anual pe liste de inventariere distincte. Bunurile ce se afla in concesiune, închiriere sau folosința gratuita din domeniul privat sau public al statului sau din domeniul unităților administrativ teritoriale au obligația inventarie anuale al bunurilor respective pe liste de inventariere distincte, care se transmit și titularului dreptului de administrare

Răspunderea pentru organizarea lucrărilor de inventariere revine ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligația gestionarii patrimoniului și care elaborează și transmit comisiilor de inventariere instrucțiuni scrise in acest sens, adaptate la specificul unității.

La Colegiul Național Samuil Vulcan “ se organizează la finele fiecărui an prin lunile noiembrie și decembrie, sau ori de cate ori este cazul inventariere generala a patrimoniului, respectiv parțiala cuprinzând magazia de materiale, magazia de alimente , magazia obiectelor de inventar, precum și obiectele de inventar și mijloacele fixe aflate la locul lor de folosința, casa, alte datorii și creanțe.

Inventarierea patrimoniului se organizeaza,1 stabilindu-se comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa. Decizia cuprinde componenta comisiei, modul de efectuare al inventarierii, numele responsabilului comisiei, gestiunile supuse inventarierii, data de începere și de terminare a operațiunii. Pentru identificarea bunurilor ale unității școlare se au in vedere și Normele privind organizarea inventarierii patrimoniului 2

Inventarierea patrimoniului se organizează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa

Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere potrivit prevederilor legale. Persoanele care fac parte din comisie trebuie sa aibă o pregătire corespunzătoare tehnica și economica pe tipuri de gestiuni, care sa asigure efectuarea corecta și la timp a inventarierii

Patrimoniului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii magaziilor supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidenta gestiunii respective.

Înainte de începerea operațiunii de inventariere, se ia o declarație scrisa de la fiecare gestionar responsabil de gestiunea valorilor patrimoniale din care sa rezulte următoarele:

daca gestionează valori materiale și in alte locuri de depozitare;

daca in încăperile respective deține și alte valori aparținând terților, primite cu sau fără documente;

are cunoștință de plusuri sau minusuri in gestiunea sa;

are valori materiale nerecepționate sau in curs de expediere pentru care s-au întocmit documentele aferente;

a primit bunuri in magazie fără documente legale;

are documente de primire –eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;

ultimul document de intrare și ieșire înregistrat, fel ,număr și data

Declarația se da in fata comisiei de inventariere ,se datează și semnează de către cele două părți. Fișele de magazie se barează și semnează la ultima operațiune de către un membru al părți. Fișele de magazie se barează și semnează la ultima operațiune de către un membru al

1.H.G.nr.548/08.07.1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public; 2. Normele privind organizarea inventarierii patrimoniului aprobate prin O.M.F. nr.2.388/15.12.1995, publicat in M.O.nr.292/18.12.1995

comisiei. Comisia controlează daca instrumentele de măsura sau cântărire au fost verificate și daca sunt in stare de funcționare.

Pe toata durata inventarierii, programul și perioada inventarierii vor fi afișate la loc vizibil.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurile aflate in ambalaje originale se desfac numai prin sondaj, menționându-se aceasta și in lista de inventar.

Bunurile aflate asupra angajaților la data inventarierii se inventariază și se trec in liste separate, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor.

Creanțele se verifica pe baza extraselor confirmate de terți.

Clădirile se inventariază prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate și a documentelor de atestare a existentei acestora.

Inventarierea faptica a patrimoniului se materializează prin înscrierea tuturor valorilor materiale pe liste de inventar.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și înscrise in listele de inventarie cu cele din evidenta contabila.

3.10. Operații privind cheltuielile de capital

Cheltuielile de capital reprezintă cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea bazei materiale a instituiri publice prin investiții in construcții noi, dotări, achiziții de echipamente precum și cele pentru asigurarea siguranței in exploatare a clădirilor prin consolidări .

Achizițiile de bunuri și investirii publice se face pe baza proiectelor pe faze de proiectare a investițiilor publice , ce cuprinde :

date generale privind obiectul de investiții, ordonatorul principal de credite amplasamentul , tema , fundamentarea necesitații și oportunității investiției;

evaluări pentru proiectarea studiului de fezabilitate referitor la valoarea totala estimata a obiectivului de investiții, cheltuieli pentru obținerea vizelor legale cheltuieli privind ofertarea și organizarea licitației;

date tehnice ale investiției

finanțarea investiției pe surse de finanțare: surse proprii, fondurile bugetului de stat sau bugetului local , fondurile special constituite prin lege , și venituri extrabugetare.

Dimensionarea alocațiilor bugetare se face in conformitate cu prevederile legii finanțelor publice, iar alocațiile anuale in funcție de legea bugetului de stat pentru anul in curs.

Cheltuielile pentru instituțiile publice ce se finanțează din bugetul de stat și din bugetele fondurilor speciale se cuprind in proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiții cu desfășurarea acestora atât fizic cat și valoric elaborata de fiecare ordonator principal de credite și anexata la bugetul propriu

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile in realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris in listele de investiții, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget la Titlul Cheltuieli de capital.

Exemplu:

Se procura una bucata xerox in valoare de 30.000.000 lei

410 “ Cheltuielile instituției = 234 “Furnizori” 30.000.000

01 Mijloace fixe = 309 “ Fd. Mijloacelor fixe” 30.000.000

CAPITOLUL IV

SISTEMUL INFORMATIC DE ANALIZĂ A MODULUI DE UTILIZARE A

FONDURILOR BUGETARE LA COLEGIUL NAȚIONAL

“SAMUIL VULCAN”-BEIUȘ

4.1.Sistem informațional și sistem informatic

În cadrul teoriei generale a sistemelor, un sistem informațional se constituie din fondul de informații, tehnici de culegere și transmitere, proceduri de prelucrare a datelor destinate asigurării unei funcționări eficiente a sistemului din care fac parte. Acel subsistem al sistemului informațional, care folosește echipamente de prelucrare automată a datelor (hardware) și aplicații pentru echipamentele în cauză (software de bază și software de aplicații), necesare furnizării de informații sistemului informațional, se numește sistem informatic.

Pentru a defini un sistem informatic în cadrul unui sistem informațional, trebuie să se precizeze în mod corect regulile, procedurile, mijloacele și metodele utilizate în cadrul acestuia. Dacă ar fi să reprezentăm sistemul informațional și sistemul informatic ca mulțimi de elemente, ele vor arăta ca în figura 4.1., mulțimi care în condițiile progresului tehnico-științific vor coincide într-un viitor nu prea îndepărtat.

Fig. 4.1. Sistemul informatic ca parte a sistemului informațional

Ansamblul informațiilor, surselor și nivelelor consumatoare, canalelor de circulație, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor din cadrul unei activități sau organism economic, social sau cultural se numește sistem informațional al unui organism sau activități.

Prin informație se înțelege starea actuală a unui fenomen variabil, cu un număr finit de stări, care mărește gradul de cunoaștere al unui individ în raport cu mediul înconjurător. Informațiile se exprimă prin semnale, date, obiecte și fenomene; ele poartă amprenta activității, sau sunt funcții ale activității la care se referă. Informațiile sunt generate, parțial consumate în scopul de genera alte informații, restul fiind îndrumate spre alte nivele de prelucrare a informațiilor.

Sistemul informațional trebuie să asigure organismului sau activității căruia îi aparține informații complete, în cantități suficiente, corecte, la momentul potrivit și la nivelul consumator necesar. Un sistem informațional se dezvoltă ori este în continuă mișcare și devenire, consecință a devenirii și mișcării organismului sau activității pe lângă care există.

Elementul novator în cadrul sistemelor informaționale este automatizarea prin calculatoare electronice care duc la sisteme informatice.

Sistemul informatic este un ansamblu structurat și corelat de reguli, proceduri și mijloace (în primul rând calculatoarele electronice), care permite aplicarea de metode unui organism sau unei activități pentru a obține sau realiza obiective predeterminate măsurabile între anumite limite.

Sistemul informațional și sistemul informatic se întrepătrund și nu pot fi separate unul de celălalt. Ele se întrepătrund și se determină reciproc. Sistemul informațional al unui organism, fără suportul asigurat de sistemul informatic este sortit să furnizeze informații eronate sau să le furnizeze după o perioadă de timp în care informația și-a pierdut parțial sau total semnificația pentru sistemul decizional. Reciproc, sistemul informatic nu poate exista fără sistem informațional.

Privit din perspectiva scopului său, sistemul informațional prelucrează un complex de informații, ce se constituie în intrări, pentru a furniza subsistemului decizional rezultate, care se constituie în ieșiri. Reprezentarea schematică a sistemului informațional este prezentată în figura 4.2.

…

Fig. 4.2. Structura generală a unui sistem informațional.

Pentru un sistem informațional complex (economico-social), blocul de prelucrări se constituie dintr-o mulțime de noduri de prelucrare conform unor legi, metode etc. care se constituie în circuite. De asemenea, atât intrările cât și ieșirile, sunt multiple în diferite puncte ale sistemului.

Mulțimea datelor vehiculate într-o rețea informațională poate fi structurată pe subsisteme, care în cadrul unui sistem economico-social ar putea fi: cercetare-dezvoltare, proiectare, planificare, aprovizionare-desfacere, personal, financiar-contabil, etc.

Într-un sistem informațional funcțional, sursele de date, nodurile de prelucrare, traseele informațiilor de diferite categorii sunt astfel realizate încât să asigure la timp, elementelor din structura organizatorică, acele informații care le sunt necesare, să evite circuitele non-sens, să se asigure securitatea datelor în cadrul circuitelor.

Sistemul informațional al oricărui organism, este sistemul cu cele mai multe legături, el atingând limitele întregului ansamblu a cărui informație o vehiculează. Sistemul informatic prelucrează automat informațiile și elimină o parte din riscul de a furniza informații eronate.

Pentru prelucrarea datelor se utilizează următoarele mijloace și tehnici:

culegerea și pregătirea datelor, constă în colectarea datelor de la surse pentru a fi introduse în sistemul informatic. Datele sunt înregistrate pe documente sursă (primare), care constituie mediul folosit pentru introducerea datelor în sistem;

organizarea datelor este necesară pentru a pregăti datele astfel încât ele să devină informații utile. Datele care nu sunt organizate după anumite criterii nu pot fi folosite de către sistemul decizional. Organizarea este un proces de identificare a elementelor de date și de plasare a acestora într-o schemă care le grupează după caracteristici comune

sortarea constă în ordonarea datelor după anumite criterii. Sortarea presupune aranjarea datelor într-o ordine aleasă (alfabetică, numerică etc.);

prelucrarea este un proces de realizare a unor operații cu date, prin care se obțin date noi. Acest proces este extrem de facil pentru calculatorul electronic, în comparație cu procesul de prelucrare manuală a datelor;

înregistrarea este operația de exprimare a datelor într-o formă care poate fi recunoscută de om sau mașină. Ea constă în înscrierea datelor originale pe un suport (hârtie, bandă magnetică, disc magnetic etc.) pentru utilizări ulterioare;

memorarea este o înregistrare structurată a datelor pe un suport în scopul păstrării și regăsirii lor atunci când sunt necesare. Datele sunt memorate sub formă de înregistrări păstrate în fișiere.

transmiterea datelor este procesul de transferare a informației sau a datelor între nodurile rețelei informaționale a organismului sau în exteriorul acestuia.

Clasificarea sistemelor informatice a fost impusă de anumite criterii, și anume: domeniile de activitate cărora li se adresează, gradul de concentrare sau dispersare a capacităților de prelucrare și memorare a datelor, modul de tratare a lucrărilor etc.

4.1.1. Etapele ciclului unui sistem informatic

Un sistem informatic se constituie din trei tipuri de componente care interacționează ordonat, formând un tot unitar, și anume: hardware-ul, echipamentele auxiliare și software-ul. Dacă una din aceste componente lipsește, funcțiile sistemului sunt realizate parțial sau deloc.O redare a etapelor ciclului de viață a unui sistem informatic o constituie figura 4.3.

Fig. 4.3. Etapele de realizare a unui sistem informatic

a).Etapa de definire a cerințelor sistemului

Ciclul de viață al sistemelor informatice este inițiat prin apariția unei cereri. Inițial se formulează o cerință, conformă cu necesitățile de informație ale organismului beneficiar al noului sistem informatic, cerință pe baza căreia se vor defini funcțiile de realizat. Se realizează astfel un proiect care va stabili exact modul în care sistemul informatic va realiza fiecare funcție. La finalizarea acestei faze vor rezulta cerințele hardware și software pentru realizarea sistemului informatic.

b).Etapa de definire a arhitecturii funcționale

În această etapa se formulează concepția funcțională a sistemului, rezultând în final o multitudine de funcții de realizat și o mulțime de “obiecte” asupra cărora acționează aceste funcții.

c).Etapa de proiectare a arhitecturii sistemului

În urma acestei etape va rezulta structura de sistem care să realizeze funcțiile prevăzute de arhitectura funcțională. Din această etapa sistemul începe să se contureze în părțile constituente: echipamente, programe etc. În această etapa funcțiile sunt alocate componentelor constituente ale sistemului și se definesc interacțiunile dintre ele.

d).Etapa de proiectare de detaliu și realizarea componentelor sistemului

În unele cazuri, componentele pot exista deja sau pot exista într-o formă din care prin mici modificări pot fi adaptate la cerințele noului sistem. Pentru componentele noi de tip hardware există metode bine definite de proiectare și introducere în domeniile bugetare. Pentru componentele software, metodele de proiectare și realizare pot fi adaptate chiar unei unități școlare.

e).Etapa de integrare și testare

Această etapa presupune depanarea tuturor eventualelor erori de exploatare, actualizându-se în același timp și documentația aferentă noului sistem informatic.

4.2. Conținutul bazelor de date in sistemului informatic

4.2.1. Studiul dotării cu tehnică de calcul

Rețeaua de calculatoare a Colegiul Național ”SAMUIL VULCAN”- Beiuș este o rețea locală LAN (Local Area Networks) de tip Ethernet care permite exploatarea în comun de către toți utilizatorii acestei rețele a resurselor informatice din cadrul scolii.

Rețeaua de calculatoare acoperă practic întreaga suprafață fizică a unității fiind controlată de un File Server Digital Prioris, dual procesor la 133 MHz cu o capacitate de stocare a informației de 8Gb, asigurând în același timp și o securitate a informațiilor printr-un mod de organizare a datelor pe suport magnetic într-un sistem modern de „disk array”.

În rețea sunt legate un număr de 16 de calculatoare de diferite tipuri (Digital Venturis, SCT, etc) și configurații, repartizate pe cele 4 tronsoane principale ale rețelei. Pentru ca viteza de transmisie a informației să nu fie afectată de lungimea tronsonului la care sunt legate calculatoarele, trei dintre tronsoane sunt prevăzute cu HUB-uri, care sunt practic repetoare de semnal.

Datele prelucrate în cadrul rețelei sunt listate atât pe imprimantele locale cu care sunt dotate toate calculatoarele (imprimante de tip Panasonic, Epson FX-1170, Hewlett Packard, Manesmann, etc), cât și pe imprimantele de rețea de mare viteză Manesmann Tally și Epson DF-X care deservesc toți utilizatorii rețelei și care sunt legate la rețea prin intermediul unui Print Server.

Pe lângă calculatoarele care sunt legate în rețea, unitatea școlară mai are în dotare 15 calculatoare de înaltă performanță utilizate de către serviciile de proiectare ale unității, calculatoare la care sunt legate periferice necesare pentru realizarea plăcilor grafice, plotter, etc., precum și 4 stații grafice INDIGO utilizate pentru proiectare.

Softuri utilizate:

– ca sisteme de operare sunt utilizate pentru File Server, NetWare-Novell 4.10, iar pentru stațiile de lucru MS-DOS 6.2 și Windows 95.

– pentru editare de texte și prelucrarea unor informații izolate se utilizează pachete Windows 3.1 și MS-Office 4.2.

– datele din cadrul rețelei sunt introduse și prelucrate de către fiecare utilizator de la stațiile proprii cu ajutorul aplicațiilor specifice realizate de către specialiștii Oficiului de calcul cu ajutorul unui soft specific pentru baze de date Fox 2.0.

– calculatoarele utilizate în proiectare utilizează pachete de soft specifice proiectării (Autocad, Euclid).

4.2.2. Sistemele de calcul minime necesare pentru utilizarea aplicației financiare: Cerințe software și hardware.

Programul de analiză bugetară a fost conceput utilizând programul Microsoft Excel 7.0. În consecință cerințele minime reclamate de aplicație coincid cu cerințele hardware și software necesare unei funcționări optime a sistemului Microsoft Excel 7.0.

Astfel, sub aspectul componentelor logice (software) sistemul de calcul necesită în primul rând gestionarea de către un sistem de operare compatibil cu Microsoft Excel 7.0. Sistemele de operare sub care poate rula Microsoft Excel sunt: Microsoft Windows 95, Microsoft Windows 98, Microsoft Windows NT și Microsoft Windows 2000. Sub unul din sistemele menționate mai sus este necesar a se instala pachetul Microsoft Office deoarece Excel este o componentă a acestuia. Există trei posibilități de instalare a acestuia: instalarea tipică, instalarea compactă și instalarea particularizată. În cazul Excel, cele trei tipuri de instalare au următoarele rezultate:

instalarea tipică: nu include macro-auxiliare, Microsoft Query, Data Access Kit, Data Acces Objects, Data Map, Graphic Filters sau Templates și ocupă aproximativ 15 Mocteți din spațiul de disc;

instalarea compactă: nu include macro-auxiliare, Microsoft Query, Data Access Kit, Data Acces Objects, Data Map, Graphic Filters, Templates, Template Wizard, UpdateLinks, Analysis Toolpack, SpellChecker și ocupă aproximativ 8 Mocteți din spațiul de disc;

instalarea particularizată: permite instalarea completă a tuturor componentelor sau alegerea numai a celor strict necesare și ocupă aproximativ 36 Mocteți din spațiul de disc (instalarea completă).

Din punct de vedere al dotării hardware sistemul de calcul va trebui să îndeplinească următoarele cerințe de minim:

să dispună de o unitate centrală de procesare de cel puțin generația a IV-a și cu o viteză a ceasului intern de cel puțin 100 MHz: exemplu 486 DX4/100 MHz;

să aibă un minim de memorie RAM de 16 Mb;

un harddisk cu o capacitate de stocare a informației de minim 240 Mb, pentru a permite instalarea sistemului de operare și a pachetului Microsoft Office și pentru a rămâne un spațiu suficient de mare pentru bazele de date pe care le va crea programul de analiză financiară;

unitate de disc flexibil;

un mouse;

o imprimantă.

Colegiul Național ”SAMUIL VULCAN”-Beiuș dispune de dotarea tehnică care îndeplinește condițiile de funcționare optimă a programului de analiza financiara bugetară exemplificat așa cum rezultă din secțiunea 4.2.1.

4.3. Funcționarea sistemului informațional financiar

Sistemul informatic de analiză bugetară prezintă o arhitectură funcțională care poate fi redată sub forma unei structuri arborescente a modulelor și a interacțiunilor dintre acestea (vezi fig. 4.3.).

Modulele principale, conform arhitecturii funcționale, sunt:

Modulul Introducere date – permite afișarea foii de lucru cu macheta de introducere a datelor;

Modulul Modificare date – permite afișarea foii de lucru cu datele introduse și posibilitatea modificării în celulele ale căror valori nu au fost introduse corespunzător;

Modulul Valorile indicatorilor – permite afișarea valorilor fiecărei grupe de indicatori calculați, prin intermediul unei casete de dialog;

Modulul Interpretarea indicatorilor – realizează afișarea rapoartelor privind evoluția principalilor indicatori, prin intermediul unei casete de dialog;

Modulul Grafice – permite afișarea graficelor, prin intermediul unei casete de dialog.

Modulul Valorile indicatorilor are în componența sa următoarele submodule funcționale:

Bilanț

Contul de execuție

Detalierea cheltuielilor

Bugetul de venituri și cheltuieli

Registrul de casă

Statul de funcții si de plată

Listă inventariere

4.4. Proiectarea sistemului

4.4.1. Situațiile si rapoartele de ieșire din sistem

Toate situațiile de ieșire (tabele, rapoarte, grafice, etc.) reflectă, pe de o parte, cerințele informaționale ale conducerii unității bugetare, ale compartimentelor funcționale și, pe de altă parte, obligațiile privind sistemul de informare.

Situațiile de ieșire trebuie să reflecte prin conținutul lor starea și dinamica proceselor economice.

În general, determinarea concretă a conținutului, formei și circuitului informațional al situațiilor de ieșire sunt realizate în funcție de natura activității concrete, cerințele informaționale ale managementului școlii, obiectivele propuse, cadrul legislativ aplicabil, normele metodologice, dar și de cerințele specifice ale sistemului informațional al unității beneficiare.

Determinarea concretă a conținutului, formei și circuitului informațional al situaților de ieșire se realizează în funcție de:

specificul funcțiunilor unității bugetare – listele de ieșire se împart în cinci categorii omogene aferente celor cinci funcțiuni de bază (cercetare-dezvoltare, execuție, financiar-contabil, buget si personal);

destinația situațiilor de ieșire permite structurarea acestora în două categorii: liste și situații destinate unității beneficiare și situații de ieșire destinate altor unități economice și organisme de stat;

gradul de sintetizare a indicatorilor permite structurarea situațiilor în două categorii: situații ce cuprind date cu caracter sintetic ce servesc conducerii generale a unității bugetare și situații cu caracter analitic cuprinzând descrieri detaliate ale elementelor de patrimoniu sau ale operațiunilor economice;

momentul generării situațiilor de ieșire: operativ- frecvențe mici de prelucrare; periodic- lunar, trimestrial, semestrial, anual; aleator- nu sunt generate la un anumit moment în timp, sunt cerute de situații nedeterminate;

referința în timp asigură structurarea situațiilor de ieșire în trei categorii: situații de stare- conțin informații ce evidențiază nivelul și disponibilitatea resurselor financiare la un moment dat; situații statistice- conțin date aferente unor perioade anterioare de gestiune și urmăresc fenomenul economic din punct de vedere al relațiilor factorial cauzale între factori și fenomen; situații previzionale- conțin informații ce reflectă tendința fenomenului studiat;

modul de obținere a situațiilor asigură structurarea acestora în funcție de unitățile periferice de ieșire din configurația sistemului electronic de calcul (imprimante, plottere, ecran etc.).

Situațiile de ieșire furnizate de aplicație sunt destinate funcțiunii financiar-contabile. Funcție de destinație, ele sunt situații de ieșire pentru uzul intern al unității beneficiare.

Din punct de vedere al gradului de sintetizare a indicatorilor programul furnizează ieșiri conținând date sintetice necesare conducerii scolii. După momentul generării lor, situațiile de ieșire sunt generate aleator, oricând conducerea consideră că este necesar a se informa asupra situației financiare unității școlare. Toate situațiile de ieșire sunt situații statistice și sunt generate pe monitor.

4.4.2. Baza informaționala

4.4.2.1.Determinarea conținutului bazei informaționale

Determinarea conținutului bazei informaționale are loc prin structurarea informațiilor și datelor din documentele de intrare, respectiv situațiile de ieșire, sub forma unui tabel (tab.4.1.).

Informațiile suplimentare, de natură temporară, care sunt utilizate doar pentru determinarea unor alte informații sunt marcate în tabelul tab.4.1. pe ultima coloană.

Totalitatea acestor date și informații care compun baza informațională sunt denumite atributele bazei informaționale.

Dintre aceste atribute, unele sunt preluate din documentul de intrare, iar celelalte se regăsesc în documentele de ieșire, fiind marcate în tabel pe coloanele corespunzătoare.

Atributele al căror conținut este determinat printr-o relație de calcul între alte atribute, sunt marcate în tabelul tab. 4.1. pe coloana „calcul”.

Tab.4.1. Conținutul bazei informaționale

4.4.2.2 Definirea entităților bazei informaționale

Atributele din cadrul bazei informaționale sunt structurate sub forma unor entități. Denumirea acestor entități și structura lor este prezentată în tab. 4.2., respectiv:

Tab. 4.2. Entitățile bazei informaționale

Tab. 4.3 Conținutul entităților

4.5. Avantajele sistemului informatic

Pentru orice manager informația este resursa resurselor deoarece de ea depinde identificarea, evaluarea și utilizarea celorlalte resurse ale unei entități economice. Informatica economică transformă sistemele informatice din instrumente de gestiune în mijloace de cunoaștere și decizie asupra întregii conjuncturi în care se manifestă un mecanism economico-social, așa cum este și orice unitate economica sau bugetară.

O unitate bugetară trebuie privita ca un sistem microeconomic cu “intrări” asupra cărora se aplică proceduri specifice în vederea obținerii unor “ieșiri” corespunzătoare activității școlare, in cazul nostru.

Starea de echilibru sau dezechilibru a unei unități economice se apreciază prin intermediul diagnosticului financiar, care este și scopul activității de analiză financiară.

Utilizarea sistemului informatic de analiză financiară exemplificat de noi, prezintă cel puțin următoarele avantaje pentru unitate:

Automatizarea unui număr mare de operații, ceea ce contribuie la reducerea timpului de lucru reclamat de efectuarea calculelor diferiților indicatori bilanțieri și interpretarea acestora, rezultatul fiind creșterea eficientei utilizării fondurilor bugetare și evitarea unor erori ale factorului uman în efectuarea de calcule. Acest atribut al formei informatizate de analiză financiară poate constitui premisa degrevării compartimentului financiar-contabil de o serie de activități operaționale, favorizând procesul decizional.

Operativitatea deciziilor conducerii prin cunoașterea situației financiare a unității în orice moment.

Cu toate acestea, există și avantaje ale inteligenței naturale (factorul uman), asupra calculatorului. Omul este creativ, pe când în sistemul informatic sunt necesare construcții mai dificile pentru acest lucru. Oamenii, din instinct pot realiza lucruri extrem de dificile pentru un calculator: recunosc relațiile dintre lucruri, simt calitățile obiectelor cu care intră în contact, explică relațiile dintre diferite structuri făcând uz de experiența acumulată. Interpretările pot fi dezvoltate de factorul uman pe baza experienței sale în domeniu. Din aceste avantaje ale factorului uman asupra calculatorului rezultă și limitele sistemului informatic propus.

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

MONOGRAFIA CONTABILĂ PE LUNA MARTIE 2002

REGISTRUL JURNAL

Anexa 4

COLEGIUL NAȚIONAL

“SAMUIL VULCAN”

B E I U Ș

BALANȚĂ DE VERIFICARE

Încheiată pe luna martie 2002

Anexa 5

DAREA DE SEAMA CONTABILĂ

încheiată la data de 31 martie 2002

mii lei

CONDUCATORUL INSTITUTIEI – CONTABIL SEF

VIZA TREZORERIEI STATULUI

Anexa 6

COLEGIUL NAȚIONAL “SAMUIL VULCAN “ BEIUȘ

CONT DE EXECUȚIE

LA DATA DE 31 MARTIE 2002 Mii lei

CONDUCATORUL INSTITUTIEI CONDUCATORUL COMP.

FINANCIAR CONTABIL

BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Aleodor Șoșdean – Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Mirton

2. Sinteze și studii privind finanțarea

Învățământului preuniversitar de stat – Ministerul Educației și Cercetării, București

3. xxx – Finanțarea sistemului de învățământ

4. xxx – Sistemul de școlarizare a învățământului preuniversitar

5. OUG 30/2000 – Completarea legii învățământului

6. O.U. 32/2001 – Reglementarea unor probleme financiare

7. OU 80/2001 – a învățământului public

8. xxx – Finanțarea cheltuielilor unităților învățământului de stat

9. xxx – Legea finanțelor 72/1996

10 xxx – Legea contabilității 82/1991

11. xxx – Potrivit aprobării standardelor naționale de evaluare a

instituțiilor de învățământ preuniversitar

12. xxx – Privind proprietatea publică și regimul juridic

13. xxx – aprobarea de școlarizare pentru învățământ

preuniversitar și superior de stat în anul școlar 2001-2002

14. HG. 558/07.06-2001 – Finanțarea învățământului preuniversitar de stat

15. xxx – Legea 154/1998

16. OG nr.2 /09-02-2000 – Coeficienți de multiplicare pentru funcții auxiliare

17. Ștefan A. Petrov – Fundamentul proiectării realizării sistemelor informative

Editura Mirton 1995

18. D. Oprean

D.M. Racovi – Informatica de gestiune managerială

V. Oprean Editura B