. Bursa de Valori Xyz, Organizare, Functionare Si Rol

Capitolul I

STUDIU COMPARATIV PRIVIND BURSELE DE VALORI

DIN DIFERITE TARI EUROPENE

Evolutia istorica comuna a burselor din Europa a avut drept consecinta un ansamblu de similitudini ale acestora (burselor) in ceea ce priveste organizarea, mecanismul de tranzactionare, precum si rolul lor in viata economica. In ultimele decenii insa, ele au urmat traiectorii proprii, definindu-se in raport cu realitatile nationale, precum si cu sferele de influenta financiara in care au fost implicate.

Cunoasterea diferitelor burse din tarile comunitare prezinta o importanta deosebita pentru realizarea unei mari piete europene, stiut fiind faptul ca fiecare dintre ele are o importanta deosebita in cadrul pietelor financiare nationale.

In ansamblul lor, bursele europene se situeaza pe pozitia a treia in ceea ce priveste volumul capitalizarii bursiere pe plan mondial, dupa pietele americana si japoneza.

In ultimii ani bursele europene au cunoscut un dinamism relativ ridicat, dar diferentiat, unele din ele tinzand sa devina lideri continentali si sa concureze pozitia detinuta de Londra.

Acest dinamism, precum si diferentierea performantelor, se datoreaza masurilor de modernizare a burselor precum si a celor de liberalizare economica ce au fost adoptate in ultimul timp in tarile comunitare, paralel cu cele privind cresterea controlului schimburilor si posibilitatea de a investi mai usor in alte tari decat cea de origine a capitalului. Exemplul care a impulsionat preocuparile pentru modernizare l-a constituit Big-Bang -ul londonez; ulterior, Franta (in 1988), Germania (in 1989), Italia (1990) au anuntat, fiecare, cate un mare salt.

In continuare vom face o trecere in revista a celor mai reprezentative piete bursiere din Europa Continentala.

A. Evolutia principalelor Burse de Valori din Europa

1.1. Bursele din Regatul Unit al Marii Britanii

1.1.1. Scurt istoric al burselor din Regatul Unit al Marii Britanii

Londra a fost considerata, pe buna dreptate, capitala financiara a lumii timp de cateva secole, acest lucru datorandu-se pe de o parte faptului ca era capitala celei mai mari puteri economice, industriale si comerciale precum si centrul celui mai vast imperiu colonial, iar pe de alta parte faptului ca lira strelina era utilizata ca moneda de plata in marea majoritate a tranzactiilor internationale.

Bursa din Londra isi are inceputurile in secolul al XVII-lea, atunci cand se efectuau deja la Londra tranzactii pe actiuni si titluri.

Vechea cladire a bursei londoneze, denumita Royal Exchange, dateaza din secolul al XVI-lea, mai exact din 1554 si a fost construita de Sir Thomas Gresham, consilierul economic al reginei Elisabeta.

In 1773 asociatia agentilor de schimb de la bursa a cumparat un local propriu, la coltul dintre Threadneedle Street si Sweeting Alley, unde este situata si in prezent bursa de valori londonaza.

Bursa de valori londoneza si-a pastrat suprematia pana la primul razboi mondial, moment in care rolul de lider a fost preluat de bursa din Wall Street.

In evolutia moderna a bursei londoneze se remarca doua perioade radical diferite, separate de ansamblul de masuri bazate pe Legea Serviciilor Financiare (Financial Services Act) din 1986 si care au fost puse in aplicare in noiembrie 1986 sub denumirea de marele salt.

1.1.2. Organizarea si reglementarea activitatii bursiere

In 1973 bursele din Insulele Britanice formau Bursa Marii Britanii si Irlandei. In noiembrie 1986 ea a devenit Bursa Internationala de Valori (International Stock Exchange, ISE), fiind cea mai internationalizata piata bursiera din lume.

Alaturi de bursa londoneza, de departe cel mai important centru financiar european, functioneaza si bursele regionale, dintre care mentionam:

– Midland and Western (la Birmingham);

– Northern (la Manchester);

– Northern Ireland (la Belfast);

– Scotish (la Glasgow);

– Irish (la Dublin).

Autoritatea centrala este SIB (Securities and Investment Board), care elaboreaza si aplica reglementarile privind functionarea diferitelor piete financiare.

Inainte de noiembrie 1986, Bursa de la Londra avea trasaturile specifice ale unei burse traditionale, puternic conservatoare, cu un cadru normativ relativ restrictiv, toate acestea conferindu-i caracterul unui club inchis. Negocierea in incinta bursei se realiza prin intermediul agentilor de bursa, persoane fizice, cu atributii strict delimitate: jobberii (care actionau pentru contul lor propriu) si brokerii (intermediari de bursa care actionau in numele clientilor lor).

Bursa londoneza se afla intr-o pozitie competitiva neavantajoasa in raport cu rivalele sale, New York si Tokyo, datorita unor trasaturi cum ar fi:

comisioanele pentru brokeri erau fixe, ceea ce excludea concurenta dintre acestia (din aceasta cauza costul tranzactiilor era ridicat);

patrunderea la bursa era relativ dificila (de fapt pentru banci, companii de asigurari sau firme straine accesul direct la tranzactiile bursiere era practic imposibil).

Aceste trasaturi au determinat scaderea progresiva a city-ului londonez pe piata finaciara internationala.

Evenimentul care a schimbat aceasta stare de lucruri s-a petrecut in 1986, an in care Bursa de la Londra a adoptat formula unei reforme radicale cunoscuta sub denumirea de marele salt (Big Bang). Aceasta actiune s-a concretizat in masuri cum ar fi:

renuntarea la comisionul fix in favoarea celui negociabil si deschiderea, in acest fel, a competitiei intre brokeri;

desfiintarea barierelor institutionale intre brokeri si jobberi, intermediarii numindu-se acum brokers-dealers, care actioneaza simultan pentru contul lor propriu (dealers) si pentru contul clientilor (brokers);

bursa si-a deschis portile pentru banci si pentru straini, prin posibilitatea oferita acestora de a cumpara sau de a cere un loc de bursa (din martie 1986 bancile, casele de asigurari si institutiile financiare britanice si straine pot sa obtina controlul asupra firmelor broker-dealer sau sa fuzioneze cu acestea).

Totodata, a fost inlocuit sistemul de cotatie "floor" printr-un sistem de cotatie international "tabela electronica plus telefon" pentru tranzactiile cu titluri de valoare, cunoscut sub denumirea de SEAQ ( Stock Exchange Automated Quatation System).

1.1.3. Pietele de valori mobiliare

Bursa Internationala de Valori (ISE) cuprinde:

– piata titlurilor nationale; piata titlurilor internationale;

– piata optiunilor; piata valorilor de tezaur.

Piata titlurilor nationale este formata din:

piata principala (oficiala)

piata in afara cotei (secundara)

Piata principala (Stock Exchange sau Full Listing)

Este cea mai veche si reprezinta piata principala pentru titlurile aflate la populatie. Pe aceasta piata sunt cotate cale mai importante societati (aproximativ 2500). Incepand cu ianuarie 1991, titlurile inscrise la cota sunt clasate in mai multe categorii, in functie de volumul mediu zilnic al tranzactiilor. Scopul pentru care s-a facut aceasta clasare a titlurilor pe categorii, il reprezinta cresterea lichiditatii actiunilor. Variatia cursului depinde mult de categoria din care face parte titlul.

Potrivit criteriilor stabilite prin NMS (Normal Market Size), titlurile sunt clasate in alpha, beta si gama:

titlurile alpha sunt acele titluri cu un nivel zilnic al tranzactiilor de peste 2000 de operatiuni. Ele prezinta cea mai mare lichiditate si sunt tranzactionate direct prin intermediul sistemului de cotatie asistata de calculator SEAQ. Astfel informatiile sunt trimise in timp real societatilor de intermediere si birourilor investitorilor interesati.

titlurile beta: in aceasta categorie se includ aproximativ 1000 de titluri, ce se caracterizeaza prin faptul ca nu este obligatorie comunicarea instantanee a tranzactiilor care privesc societatile emitente de dimensiuni mici.

titlurile gamma, sunt, ca si cele beta, putin lichide.

Pentru titlurile care fac obiectul unor tranzactii de mica anvergura (mai putin de 1000 de operatiuni zilnice), sunt desemnati doi market-makers, care trebuie sa asigure lichiditatea acestor valori (la celelalte titluri este nevoie numai de un market-maker) deoarece cu cat valorile au mai putina lichiditate, cu atat piata trebuie mai mult animata.

Pentru a ajunge pe aceasta piata o societate trebuie:

sa existe de cel putin 3 ani si sa comunice informatii pe ultimii 3 ani de activitate

sa ofere public cel putin 25% din actiunile emise

sa difuzeze periodic anumite informatii privind evolutia rezultatelor si perspectivele societatii

Piata secundara (Unlisted Securities Market)

A fost creata in 1980 pentru firmele mijlocii (peste 550) care disponibilizeaza publicului minimum 10% din actiunile lor. Procedura admiterii presupune ca:

societatea sa existe de cel putin 2 ani si sa comunice informatii despre ultimii doi ani de activitate

sa ofere public minimum 10% din actiunile emise.

Exigentele privind informarea pe aceasta piata sunt mai reduse in comparatie cu cele aferente cotei oficiale.

Aceasta forma a pietei bursiere se confrunta cu o lipsa de lichiditate, determinata de absenta investitorilor in asemenea valori. Totusi volumul tranzactiilor este in crestere (peste 4 miliarde ECU in 1992).

Piata titlurilor internationale (International Equity Market, IEM)

In prezent, Londra este cea mai internationalizata piata bursiera din lume, tranzactiile avand loc prin telefon, iar cursurile stabilindu-se prin sistemul de cotatie asistata de calculator SEAQ International. In 1992, din 2559 de valori cotate pe piata principala, 604, respectiv 24%, erau straine. Cele mai reprezentative in acest sens sunt titlurile apartinand urmatoarelor tari: Australia, Canada, Spania, Germania, Hong-Kong, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Africa de Sud, Elvetia, SUA etc.

Piata optiunilor

Piata optiunilor negociabile a fost creata in 1978 in scopuri speculative si pentru acoperirea riscurilor. Optiunile negociabile se mai numesc si optiuni traditionale, existand astazi peste 70 de astfel de optiuni tranzactionate in cadrul city-ului londonez.

Piata valorilor de tezaur (GILT EDGED)

Valorile de tezaur (obligatiuni, bonuri de tezaur) sunt emise de stat si achizitionate, indeosebi, de investitorii institutionali.

1.1.4. Principalii indici bursieri

Financial Times 30 (FT 30) care cuprinde 30 dintre cele mai active valori, dar care se foloseste din ce in ce mai rar. Valoarea lui la 30.01.1994 a fost de 1864 puncte.

Financial Times 100 (numit FOOTSIE 100), cuprinde 100 din cele mai importante actiuni britanice; serveste ca suport pentru contractele futures si options pe indici. Valoarea inregistrata la 30.01.1994 a fost de 2337,3 puncte.

Indicele FT-SE 250 este compus din 250 de societati care succed pe cele 100 luatein calculul indicelui FOOTSIE 100. Cei doi indici formeaza impreuna un alt indice numit FT-SE 350

Financial Times Europe este compus din 1100 valori repartizate pe cele 12 tari care faceau parte, in 1992, din Comunitatea Europeana

EURO TRACK 100, exprimat in DEM, incorporeaza 100 valori negociate in Europa Continentala si serveste, incepand cu 1991, ca suport pentru contractele futures

EURO TRACK 200, calculat in ECU si lansat pe piata in 1991, cuprinde valori negociate pe piata londoneza si este compus astfel:

– valori britanice: 43,30%

– valori germane: 14,23%

– valori franceze: 12,97%

– valori olandeze: 7,79%

– valori elvetiene: 6,90%

– alte valori CE: 15,08%

1.1.5. Sistemele de negociere, decontare si livrare

Intermediarii de bursa

Intermediarii financiari care au relatii cu clientela se numesc brokers/ dealers; acestia pot opera atat pe cont propriu, cat si pe contul clientilor. Alti operatori mai sunt brokerii care executa numai ordinele clientilor; market-maker-ii indica pretul cererii si al ofertei si sunt obligati sa mentina lichiditatea si concurenta libera pe piata. Mai exista Gilt Edged market-makers care sunt intermediari specializati in operatiuni cu bonuri de tezaur.

Cotatia titluriloonale, existand astazi peste 70 de astfel de optiuni tranzactionate in cadrul city-ului londonez.

Piata valorilor de tezaur (GILT EDGED)

Valorile de tezaur (obligatiuni, bonuri de tezaur) sunt emise de stat si achizitionate, indeosebi, de investitorii institutionali.

1.1.4. Principalii indici bursieri

Financial Times 30 (FT 30) care cuprinde 30 dintre cele mai active valori, dar care se foloseste din ce in ce mai rar. Valoarea lui la 30.01.1994 a fost de 1864 puncte.

Financial Times 100 (numit FOOTSIE 100), cuprinde 100 din cele mai importante actiuni britanice; serveste ca suport pentru contractele futures si options pe indici. Valoarea inregistrata la 30.01.1994 a fost de 2337,3 puncte.

Indicele FT-SE 250 este compus din 250 de societati care succed pe cele 100 luatein calculul indicelui FOOTSIE 100. Cei doi indici formeaza impreuna un alt indice numit FT-SE 350

Financial Times Europe este compus din 1100 valori repartizate pe cele 12 tari care faceau parte, in 1992, din Comunitatea Europeana

EURO TRACK 100, exprimat in DEM, incorporeaza 100 valori negociate in Europa Continentala si serveste, incepand cu 1991, ca suport pentru contractele futures

EURO TRACK 200, calculat in ECU si lansat pe piata in 1991, cuprinde valori negociate pe piata londoneza si este compus astfel:

– valori britanice: 43,30%

– valori germane: 14,23%

– valori franceze: 12,97%

– valori olandeze: 7,79%

– valori elvetiene: 6,90%

– alte valori CE: 15,08%

1.1.5. Sistemele de negociere, decontare si livrare

Intermediarii de bursa

Intermediarii financiari care au relatii cu clientela se numesc brokers/ dealers; acestia pot opera atat pe cont propriu, cat si pe contul clientilor. Alti operatori mai sunt brokerii care executa numai ordinele clientilor; market-maker-ii indica pretul cererii si al ofertei si sunt obligati sa mentina lichiditatea si concurenta libera pe piata. Mai exista Gilt Edged market-makers care sunt intermediari specializati in operatiuni cu bonuri de tezaur.

Cotatia titlurilor

Sistemul electronic de cotatie (SEAQ)

London Stock Exchange (LSE) a fost preocupata de informatizarea activitatii sale inca din anii '60. Astfel, in 1979 a fost introdus un nou sistem computerizat de cliring, denumit TALISMAN, care a modificat radical procedurile utilizate. In urmatorii ani sistemul informatic al LSE a fost imbunatatit cu o noua componenta, denumita TAURUS, prin care s-a autorizat transferul de proprietate asupra titlurilor mobiliare si a inregistrarii acestora.

Cea mai importanta imbunatatire a constituit-o insa introducerea sistemului de cotatie asistata de calculator SEAQ (Stock Exchange Automated Quotations). Sistemul SEAQ este capabil sa tranzactioneze simultan peste 2000 de titluri. Brokerii si market-maker-ii au la dispozitie terminale dedicate, prin intermediul carora isi introduc preturile de vanzare sau de cumparare ale respectivelor titluri. Informatiile sunt transmise in timp real societatilor de intermediere si birourilor investitorilor interesati.

Astfel, prin intermediul sistemului SEAQ se pot consulta, pe monitoare, cele mai bune preturi inregistrate de market-makers pentru un anumit titlu. Dialogul intre investitor si agentul de schimb poate avea loc fie prin mijloace clasice de comunicare (telefon, fax, telex), fie prin intermediul calculatorului.

SEAQ International

In 1986 a fost pus in functiune un sistem reglementat: SEAQ International. Aproximativ 700 actiuni ale celor mai mari societati sunt cotate pe IEM (International Equity Market).

Prin intermediul acestiu sistem, contactul cu bursa se realizeaza din afara acesteia si, mai mult, prin retelele de calculatoare internationale, din orice punct de pe glob care este conectat la retea. Preturile sunt stabilite prin market-makers, care sunt in numar de 50. Suma medie a tranzactiilor pe aceasta piata este de ordinul a 120.000 lire. Dezvoltarea sistemului SEAQ a permis legarea bursei irlandeze (Irish Stock Exchange) de cea londoneza, cu facilitati multiple de informare prin reteaua Reuters (Instinet), conducand la internationalizarea acesteia si la cresterea vertiginoasa a importantei bursei londoneze, volumul tranzactiilor crescand de la 132,2 miliarde lire in 1990 la 277,1 miliarde lire in 1992.

Finalizarea tranzactiilor

Plata obisnuita (ordinara)

Reglementarile stabilesc drept perioada de lichidare un termen de minim 15 zile (10 zile lucratoare). Acest mod de plata are in vedere actiunile ordinare si titlurile cu venit fix din sectorul privat.

Plata in numerar (cash settlement)

Transferul electronic al dreptului de proprietate al titlurilor, atunci cand acestea sunt dematerializate, se realizeaza printr-un sistem de compansare si reglementare perfectionat si anume TAURUS (Transfer and Automated Registration of Uncertified Stock). Acest mod de plata priveste obligatiunile de stat si cele emise de colectivitati locale.

1.1.6. Piata britanica de produse derivate si sintetice

LIFFE (London International Financial Futures and Options Exchange), este cea mai importanta dintre pietele europene de produse derivate si sintetice (pietele "futures" si "options") si a treia dintre pietele de acest gen din lume. Succesul sau poate fi atribuit urmatorilor factori:

Diversitatea produselor sale

Produsele care se negociaza in prezent pe LIFFE sunt:

– contracte pe rata dobinzii

– contracte pe indici bursieri (FTSE 100 si FTSE 250)

– contracte pe devize: prin contractele "futures" si "options" pe £, ¥, DM, ECU si lire italiene, LIFFE ofera cea mai cuprinzatoare piata "futures" si "options" din lume.

Datorita fuziunii cu LCE, produsa in septembrie 1996, pe LIFFE se negociaza in prezent o serie de marfuri perisabile si contracte agricole. In aceasta categorie se includ contractele "futures" si "options" pe cacao, cafea, zahar alb, seminte, cartofi si pe indicele Baltic Freight.

Lichiditatea

LIFFE a inceput sa tranzactioneze in septembrie 1982 iar volumul tranzactiilor a cunoscut o ascensiune rapida de la an la an, astfel incat in al doilea trimestru al anului 1996 au fost negociate 37.130.409 contracte, reprezentand un volum mediu zilnic de 608.695 contracte. Datorita marii lichiditati existenta pe aceasta piata sunt facilitate executii oportune si eficiente atat in ceea ce priveste ordinele detinatorilor individuali, cat si pe cele ale investitorilor institutionali.

Internationalizarea vietii bursiere

Gama larga de produse negociate in cadrul LIFFE este sprijinita de tendinta de internationalizare a vietii bursiere. Dintre cele aproximativ 200 de firme membre ale LIFFE, peste 70% sunt firme cu capital strain (categorie in care se includ cele mai importante institutii financiare de pe plan mondial).

Componenta internationala a membrilor LIFFE

Sursa: LIFFE- An Introduction (1996)

Avantajul strategic zonal legat de diferentele de fus orar

Orele de tranzactionare din cadrul LIFFE acopera decalajul care se creaza intre orele de tranzactionare din majoritatea centrelor financiare din Orientul Indepartat si cele din America de Nord, si se suprapun peste orele de tranzactionare ale Comunitatii Europene, oferind astfel acestei piete (LIFFE) si utilizatorilor sai un avantaj strategic zonal legat de diferentele de fus orar. Succesul acestei burse a consolidat pozitia strategica a city-ului londonez in calitate de centru financiar international.

Integritatea preturilor

Una dintre functiile unei piete eficiente este aceea de a-si asigura clientii ca preturile distincte care exista pe piata monetara si pe piata produselor derivate si sintetice reprezinta o reflectare valida a realitatilor pietei curente. Mecanismul cu ajutorul caruia orice pret temporar nefundamentat din punct de vedere economic si financiar este rapid corectat poarta denumirea de arbitraj. Arbitrajul activ este unul dintre cele mai importante motive pentru care perticipantii pe piata pot avea incredere in intergritatea preturilor contractelor negociate pe LIFFE.

Angajamentul de a inova

Situat pe Cannon Bridge in city-ul londonez, ringul de tranzactionare din cadrul LIFFE a fost special conceput pentru a se putea adapta la modelul traditional de tranzactionare prin strigare, asistat fiind de o retea de propagare in timp real a informatiilor cu privire la preturi.

Automated Pit Trading System (APT)

Tranzactionarea prin strigare este asistata de un sistem de tranzactionare bazat pe tabela electronica numit sistem APT cu ajutorul caruia se realizeaza atat o prelungire (o extindere) a zilei de tranzactionare pentru produsele negociate in ring, cat si crearea unui mediu de tranzactionare complet automatizat pentru contractele "futures" pe JGB (Japanese Government Bond) de-a lungul intregii zile. Contractul JGB este singurul contract care se tranzactioneaza prin sistemul APT si nu prin strigare. Contractele, in cadrul APT, se negociaza in birourile membrilor la terminalele care sunt conectate la o retea centrala. Aceasta retea conecteaza toate terminalele APT si tranzactionarea continua de o maniera transparenta intre membrii.

Fast Automated Screen Trading (FAST)

Pentru contractele pe marfuri se utilizeaza un sistem separat de tranzactionare bazat pe tabela electonica numit FAST. Contractele "futures" si "options" pe zahar alb se tranzactioneaza exclusiv prin acest sistem si nu in ring. Ca si in cazul APT, nivelele de informatii accesibile in cadrul tranzactiilor in ring sunt reproduse pe terminale, contractele fiind executate in birourile membrilor, prin intermediul acestui sistem automat.

Trade Ragistration System (TRS) si Clearing Processing System (CPS)

Prin aceste sisteme membrii realizeaza in timp real alocari, ajustari ale tranzactiilor si pastrari de pozitii. Informatiile sunt accesibile rapid, atat in ring cat si in birourile membrilor, si orice erori raportate, atunci cand ele intervin, pot fi prompt corectate. Aceste sisteme ofera informatii on-line (directe) in legatura cu pozitiile tuturor contractelor executate, permitand controlul permanenet si managementul pozitiilor, si deci al riscului.

Numai membri LIFFE pot tranzactiona direct in ring sau prin sistemul APT. Orice alta persoana care este interesata sa obtina o pozitie intr-un contract LIFFE trebuie sa imputerniceasca un membru care sa actioneze in numele sau. Persoanele care tranzactioneaza in cadrul LIFFE sunt de doua tipuri: traderi si brokeri. Un trader actioneaza in nume propriu sau in numele companiei sale, in timp ce un broker actioneaza in numele altei persoane (traderii care actioneaza in nume propriu sunt cunoscuti sub denumirea de "locali"). Un trader realizeaza profit datorita pozitiilor pe care le are in contracte "futures" sau "options", sau datorita pozitiilor avute in cadrul produselor de baza. Un broker realizeaza profit din comisioanele percepute pentru tranzactiile facute in numele altor persoane.

1.2. Bursele din Franta

1.2.1. Scurt istoric al burselor din Franta

In Franta, primele doua orase in care s-au organizat burse de valori au fost Lyon si Toulouse. Apoi a venit randul Parisului. Conform opiniilor unor specialisti, bursa de valori din Paris este una dintre cele mai vechi din lume. Inceputurile ei dateaza din 1138.

In secolele XIII-XV activitatea bursei se desfasura indeosebi pe un pod ce traversa Sena, langa Palatul Justitiei, pod care ultarior a fost denumit, din aceasat cauza, Pont-au-Change. Apoi "sediul" bursei s-a mutat succesiv in curtea Palatului Justitiei, Piata Vendôme, Halle aux Blés, in strada Quincampoix etc. In 1718 au loc faimoasele speculatii cu actiunile emise de compania de comert a bancherului John Law. In 1724, dupa esecul Law, bursa din Paris face obiectul unor reglementari regale. Prin decretul de organizare a activitatii bursiere se preciza ca tranzactiile se efectueaza intr-un interval de 3 ore, iar la tranzactionare pot participa numai "bancherii, financiarii, agentii de schimb si comert, burghezii cunoscuti si domiciliati in oras, precum si strainii care au un reprezentant parizian".

Bursa de Valori pariziana este situata si astazi in cladirea de pe Rue de Quatre-Septembre, in apropiere de Piata Operei.

In preajma Revolutiei, erau cotate 17 valori mobiliare la Bursa din Paris. Numarul valorilor mobiliare cotate a crescut de-a lungul secolului XIX datorita progresului industrial. In 1852, peste 200 de valori mobiliare erau cotate la Paris (societati bancare, de asigurari, din industria chimica etc).

Initial, la bursa din Paris se tranzactionau atat titluri financiare, cat si materii prime. Dupa ce s-a mutat in localul actual, tranzactiile cu marfuri au fost transferate in alte imobile, iar bursa a ramas numai de valori mobiliare.

In urma reformei din 1979 (legea Monroy), care aduce importante avantaje fiscale, are loc o crestere a numarului titlurilor straine negociate. Datorita reformelor din 1983, 1987 si apoi a celor din 1990 si 1991, se produce dezvoltarea accentuata a activitatii pe pietele bursiere franceze.

1.2.2. Organizare si reglementare

Exista in Franta 7 burse de valori:

bursa din Paris

sase burse regionale: Lyon, Nancy, Lille, Nantes, Bordeaux si Marseille

Un titlu nu poate fi cotat decat la o singura bursa.

Piata bursiera franceza, spre deosebire de cea germana, se caracterizeaza printr-un grad inalt de centralizare: desi pe langa bursa de la Paris exista sase burse regionale, bursa centrala centralizeaza cvasitotalitatea tranzactiilor cu titluri (97% din tranzactiile bursiere). In 1990 deverul bursei de la Paris era de 698 miliarde FRF pentru actiuni si 4008 miliarde FRF pentru obligatiuni dar cu toate acestea, cu o valoare capitalizata de 2112 miliarde FRF la sfarsitul lui 1989, Franta se situa la mai putin de jumatate din valoarea inregistrata in Marea Britanie si aproape la valoarea inregistrata de bursele germane.

Cele mai active titluri franceze in 1990 au fost CCE, Elf Aquitaine, Peugeot, Suez si Eaux, iar dintre titlurile straine, Deutsche Bank, Siemens, Royal Dutch, IBM si Nestlé.

1.2.3. Reforma bursei franceze

Incapand cu anul 1983, bursa franceza a intrat intr-un accelerat proces de modernizare si dezvoltare. In martie 1987, ministrul Economiei, Finantelor si al Privatizarii a anuntat o reforma importanta a burselor franceze.

Astfel, la 21 ianuarie 1988 se adopta noua lege bursiera, creandu-se astfel cadrul legal al unei restructurari radicale a pietei. Scopul reformei, dupa declaratiile autoritatilor, era ca Parisul sa devina a doua piata financiara europeana, dupa Londra. Principalele masuri luate cu aceasta ocazie au fost:

abolirea monopolului agentilor de schimb asupra operatiunilor de bursa, monopol datand din 1808: dupa 1 ianuarie 1989 dispare monopolul agentilor de schimb. Societatile de bursa, in numar de 58, se substituie agentilor de schimb. Statutul lor este acela de societati comerciale al caror capital este deschis partenerilor francezi si straini. Bancile franceze controleaza majoritatea societatilor de bursa pariziene (25) si 10 societati de bursa din provincie. Exista, de asemenea, intermediari straini care controleaza un numar de 12 sociatati de bursa din provincie si 4 companii de asigurari.

deschiderea capitalului societatilor de bursa pentru investitorii terti: investitii financiare, societati industriale sau comerciale, alti detinatori de fonduri.

eliminarea diferentelor dintre institutiile care actioneaza pe piata secundara si cele care actioneaza pe piata primara, primele putand sa indeplineasca toate operatiunile din sfera ultimelor (inginerie financiara, gestiune de portofoliu etc).

Incepand din ianuarie 1991 se creaza o piata nationala integrata, inlocuind organizarea anterioara care limita competenta societatilor de bursa la negocierea exclusiv a titlurilor cotate in zonele care le erau repartizate. In consecinta, toate valorile cotate in Franta pot fi tranzactionate de orice agent al pietei financiare, pe oricare din zonele pietei (centrala sau regionala).

Intreaga piata e supravegheata de Comisia Operatiunilor de Bursa (La Comission des Opérations de Bourse, COB), organism similar cu SEC din SUA. COB a fost creata in 1967 in vederea favorizarii dezvoltarii pietei de valori mobiliare din Franta. Este vorba despre un organism public national, astfel incat presedintele sau este numit de catre guvern pe o perioada de 8 ani. Acest organism este compus, in afara de presedinte, de alti 8 membri, al caror mandat e reanoibil o singura data. El dispune de o echipa formata din peste 100 de specialisti, si are o mare libertate de actiune (fiind autonom).

COB vegheaza la protectia investitorilor si la ameliorarea calitatii informatiilor furnizate de societatile cotate: controleaza interventiile de pe piata financiara (din 1986, COB poate nu numai sa controleze retelele de plasament ale valorilor mobiliare, ci si sa controleze gestiunea portofoliului celor ce intervin pe piata). Autorizeaza, totodata, crearea de SICAV-uri (Societati de Investitii cu Capital Variabil) si de FCP-uri (Fonduri Comune de Plasament) si isi da avizul pentru societatile care administreaza portofolii de valori mobiliare.

Mijloacele de actiune ale COB sunt multiple: ea prezinta in fiecare an un raport publicat in Jurnalul Oficial. Ea poate propune modificari de legi si de reglementari; poate, de asemenea, sa ceara sanctiuni penale impotriva societatilor sau persoanelor fizice pe care le supravegheaza.

Alte institutii care garanteaza securitatea pietei si a operatorilor sunt:

Consiliul Burselor de Valori (CBV) este organismul care elaboreaza regulamentul general al pietei, asigurand aplicarea si respecterea regulilor bursiere. CBV este in fapt autoritatea pietei bursiere si este format din 10 membri alesi de societatile de bursa, un reprezentant al societatilor cotate si unul al personalului bursei. Puterea publica este reprezentata de un Comisar guvernamental.

CBV reglementeaza:

conditiile de admitere a activitatii intermediarilor

conditiile de admitere sau radiere a valorilor mobiliare

organizarea si functionarea pietei

dispozitiile de ordin deontologic cu privire la activitatea societatilor de bursa si a salariatilor lor

Societatea Burselor Franceze (SBF) este organul executiv al CBV si asigura buna functionare a pietei, aplicand deciziile CBV. In atributiile sale intra reglementarea, compensarea operatiunilor bursiere intre societatile de bursa, asigurand publicitatea si difuzarea informatiilor bursiere. De asemenea, ea poate decide suspendarea cotatiei unui titlu.

SBF are statutul de institutie financiara de specialitate si este organizata ca societate anonima, actiunile ei fiind detinute de societatile de bursa.

SBF are urmatoarele atributii:

organizeaza functionarea pietei

stabileste masurile de securitate

se ocupa de dezvoltarea si promovarea pietei bursiere si de buna informare a investitorilor

Asociatia Franceza a Societatilor de Bursa reuneste ansamblul societatilor de bursa. In 1991, SBF a creat impreuna cu Casa de Depozite si Consignatie o societate comuna, specializata in tranzactiile bursiere.

AFSB constituie un interlocutor reprezentativ al profesionistilor cu puterea publica (franceza si europeana) si cu autoritatile pietei.

1.2.4. Categoriile de detinatori de valori mobiliare

persoanele fizice (particularii): la finele anului 1986, ei erau estimati de COB (conform studiului efectuat de Brigitte Letellier) la 4.000.000 actionari individuali si 2.000.000 detinatori de obligatiuni.

cluburile de investitii

intreprinderile

bancile

investitorii institutionali care cuprind:

Casa de Depozite si Consignatie

societatile de asigurari

Casele (fondurile) de pensii

SICAV-urile si fondurile comune de plasament

Detinatorii de titluri pot fi clasificati dupa importanta titlurilor pe care le detin. Datele statistice care urmeaza indica repartitia titlurilor in procente din capitalizarea bursiera:

Sursa: La bourse démystifieé (Claude-Annie Duplat)

NOTA: (a) procentajul de obligatiuni detinute de investitorii institutionali este ridicat mai ales datorita reglementarilor care stipuleaza ca obligatoriu ca minim 35% din portofoliul acestora sa fie reprezentat de obligatiuni.

1.2.5. Pietele de valori mobiliare

Inca din secolul trecut au existat in Franta trei sectiuni distincte ale pietei bursiere:

piata oficiala (cota oficiala)

piata secundara

piata in afara cotei

Cota oficiala

Piata oficiala s-a organizat conform unei legi din 1808, prin care autoritatile au recunoscut o asociatie de agenti de schimb, cu un numar de 70 de membri. Operatiunile de schimb, controlate de catre guvern si facute numai de catre persoanele autorizate, au fost in mare masura reglementate, limitand posibilitatea speculatiilor.

Piata oficiala regrupeaza, in prezent, titlurile societatilor reprezentative franceze si straine, precum si cvasitotalitatea imprumuturilor obligatare.

Pentru a fi admise la cota oficiala, societatile trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii impuse de COB:

capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 150 mil. FRF

25% din actiuni sau 500.000 de titluri sa fie difuzate la public

ultimele trei exercitii sa se incheie cu beneficii

difuzarea periodica a unor informatii: cifre de afaceri trimestriale, situatii provizorii ale bilantului, note informative prealabile tuturor operatiuinlor financiare (cresteri de capital, emisiuni de imprumuturi obligatare etc)

Piata oficiala este divizata in doua segmente:

Piata cash (numerar) – pentru tranzactii in numerar

Piata cu reglementare lunara (le marché à règlement mensuel – RM) – care este cea mai reprezentativa si la care coteaza societati franceze si straine de renume.

Piata cu reglementare lunara a inlocuit vechea piata la termen, dupa reforma din 24 octombrie 1983. Aici sunt tranazctionate valorile cele mai active ale cotei.

Pentru a fi admise la cota oficiala, societatile trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii:

capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 150 mil. FRF

25% din actiuni sau 500.000 de titluri sa fie difuzate la public

ultimele trei exercitii sa se incheie cu beneficii

difuzarea unui numar cert de informatii

Pe piata cu reglementare lunara exista posibilitatea negocierii unor contracte conditionate. Principalele tehnici ale pietei conditionate sunt:

operatiunile cu prima: mecanismul lor este relativ simplu: cumparatorul lor nu risca decat o suma limitata, reprezentata de prima

contracte pe optiuni: initial a fost vorba despre optiuni nenegociabile, adica posesorii lor le achizitionau, fara a avea posibilitatea de a le revinde. In iunie 1987 la Bursa din Paris s-a deschis piata optiunilor negociabile.

Piata secundara

A fost creata la 3 ianuarie 1983, si este rezervata intreprinderilor mijlocii, care sunt adesea intreprinderi familiare si care obtin rezultate satisfacatoare, dar care nu dispun de fondurile proprii necesare dezvoltarii viitoare.

Societatile cotate pe piata secundara au dubla origine:

(a) unele sunt societati tranzactionate deja pe piata in afara cotei (pe un compartiment special al acesteia),

(b) altele coteaza pentru prima data la bursa.

Pentru a fi admise pe piata, este necesar sa fie indeplinite anumite conditii:

capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 10 mil. FRF

min. 10% din actiuni sa fie difuzate publicului

difuzarea informatiilor catre public este, in principiu, mai redusa decat in cazul societatilor inscrise la cota oficiala

Piata in afara cotei

Aceasta piata permite negocierea titlurilor care nu sunt admise nici la cota oficiala, nici pe piata secundara si care fac obiectul unui numar mic de tranzactii.

Pe aceasta piata sunt cotate:

obligatiuni francaze

actiuni franceze si straine cu lichiditate scazuta si risc relativ mare

Societatile care doresc sa fie cotate se adreseaza COB, prezentand statutul si bilantul financiar (pe ultimii 3 ani) pentru deschiderea unei linii de cotare.

1.2.6. Principalii indici bursieri de pe piata franceza sunt:

SBF

240 (Societatea Burselor Franceze): este indicele general al Bursei de la Paris si cuprinde 240 de titluri cotate pe piata cu reglementare lunara si in numerar. El este vechiul indice CAC general, din vremea cand bursa era administrata de Compania de Agenti de Schimb. Dupa reforma pietei bursiere franceze (din 1988) aceasta companie este inlocuita de Socitatea Burselor Franceze si astfel indicele si-a schimbat denumirea in SBF 240. Este un indice ponderat. Data de referinta a indexarii este 31.12.1981 (marimea obtinuta la acea data a fost echivalenta cu 100 puncte). Valoarea obtinuta la 31.12.1989 a fost de 540,88 puncte.

CAC 40 (Cotation Assisteé en Continu): regrupeaza 40 de actiuni, cele mai active si care sunt cotate numai pe piata cu reglementare lunara. Poate deci servi drept indicator al tendintei, dar importanta sa vine mai ales din faptul ca serveste drept suport al contractelor "futures" si "options". El este foarte bine corelat cu indicele general SBF 240. Este un indice ponderat. Data de referinta a indexarii este 31.12.1989, marimea obtinuta la acea data fiind echivalenta cu 1000 de puncte. Valoarea la 31.12.1987: 1981,2 puncte.

Indicele AGEFI cuprinde toate valorile negociate pe piata cu reglementare lunara, 200 de titluri negociate pe piata in numerar si aproape toate valorile cotate pe piata secundara. Nu este ponderat.

Indicele INSEE, in a carui compozitie sunt incluse 258 actiuni negociate atat pe piata oficiala (dintre care 50 cotate pe RM in 1989), cat si pe cea secundara. Nu este ponderat.

OMF 50, concurentul privat al CAC 40, serveste drept suport al unei alte piete a optiunilor.

1.2.7. Sisteme de negociere, decontare si livrare

Pietele de negociere sunt:

piata in numerar

piata cu reglementare lunara

Pe piata in numerar executia ordinelor, livrarea si incheierea operatiunilor cu titluri sunt efectuate imediat.

O parte a valorilor admise la cota oficiala si cele ale societatilor cotate pe piata secundara si pe piata in afara cotei pot fi achizitionate sau vandute in numerar. Aceasta piata nu necesita fonduri importante pentru derularea tranzactiilor.

Pe piata cu reglementare lunara executia ordinelor, livrarea si incheierea operatiunilor cu tiluri se realizeaza la un moment ulterior, la lichidare, care dureaza 7 zile, iar ultima zi coincide cu ultima zi de bursa din luna. Cantitatea minima care poate fi apelata, numita cotitate, corespundea (in 1986) unei sume totale a tranzactiilor situata intre 4.000 FRF si 10.000 FRF. Ordinele trebuie sa reprezinte un multiplu al cotitatii. Operatiunile pe aceasta piata trebuie sa fie garantate prin depozite prealabile de acoperire. Aceste depozite pot fi constituite in numerar, in valori mobiliare sau aur astfel: fie 20% sub forma de lichiditati sau bonuri de tezaur; fie 25% in obligatiuni franceze sau aur; fie 40% daca era vorba despre alte valori. Tranzactiile, pe piata cu reglementare lunara, sunt ferme atat in ceea ce priveste pretul, cat si cantitatile negociate: deconterea si livrarea au loc in ziua de lichidare. In cazul in care detinatorii de ordine doresc sa plateasca sau sa livreze imediat, este necesar sa verse un comision majorat.

Stabilirea cursurilor, plata si livrarea

Modernizarea burselor franceze a inclus, pe langa latura juridica si organizationala, si pe cea informatica, prin introducerea unui nou mecanism de cotare asistata de calculator, fiabil si performant.

Acest mecanism s-a impus in primul rand datorita aparitie structurii delocalizate a bursei, care a necesitat inlocuirea, partial, a cotarii prin strigare, cu cea prin calculator, iar in al doilea rand, pentru a tine cont de dinamica extrem de rapida a fenomenului bursier pe piata mondiala de capital.

Prin cotarea asistata de calculator se rezolva si problema ridicata de diferentele de fus orar intre marile burse de valori din lume. S-a trecut astfel de la metoda cotarii prin fixing la cea a cotarii continue, in special pentru titlurile cele mai importante, ale caror tranzactii s-au internationalizat. Incepand cu decembrie 1991, valorile mobiliare franceze sunt clasate in trei categorii de care depinde modul de cotatie:

titluri de categoria 1 si 2, cotate continuu

titluri de categoria 3, cotate la fixing de doua ori pe zi

Titlurile sunt dematerializate, ele neexistand decat sub forma inscriptiilor informatice si circuland prin viramente dintr-un cont de intermediere in altul.

Particularitatile diferitelor categorii de cotatii

Sursa: "Bursele de valori-dimensiuni si rezonante social-economice" (N.Dardac, C.Basno)

Initial s-a optat pentru preluarea unui sistem deja existent, functionabil de un numar de ani la bursa din Toronto (prima bursa informatizata din lume), ale carei caracteristici se apropie de cele ale bursei franceze. Debutand la 23 iunie 1986, cotarea continua asistata de calculator la bursa din Paris a fost, pentru inceput, realizata de sistemul informatic al bursei canadiene, sistem utilizat alternativ de cele doua burse, datorita diferentei de fus orar.

Dupa 1990, sistemul de reglementare-livrare de titluri (RELIT) a demarat, astfel incat astazi sistemul informatic bursier francez este de sine statator, toate societatile de bursa si de intermediere, precum si investitorii, putand fi conectati la reteaua care asigura accesul la bursa prin diverse posibilitati de telecomunicatii: telefon, fax, telex si mai ale Minitel. Utilizarea sistemului Minitel in domeniul bursier a condus la o explozie a investitorilor individuali, a cresterii numarului de tranzactii, a dinamizarii activitatii bursiere. Toate informatiile se transmit in timp real (maxim 7 secunde pentru comunicare si maxim 1 minut pentru executare). Reteaua Minitel, fiind accesibila, prin servicii telematice specializate, de catre banci, organisme financiare, de asigurari etc., permite si executarea contractelor bursiere, prin transferul in conturi personale a sumelor datorate, retinerea taxelor si a curtajului, plata costurilor de utilizare a retelei, preluand o buna parte din activitatile curente ale casei de cliring.

In prezent, piata franceza este a treia piata a Comunitatii Europene (dupa Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord) si a 5-a din lume.

1.2.8. Pietele franceze de produse derivate si sintetice

Piata "futures" si piata optiunilor pe "futures" (Marché à Terme d'Instruments Financiers, MATIF), a fost creata la 20 februarie 1986 si ocupa locul 4 intre pietele financiare de produse derivate si sintetice ale lumii, dupa CBOT (Chicago Board of Trade), CME (Chicago Mercantile Exchange) si LIFFE.

MATIF functioneaza in localul Bursei din Paris, tranzactiile realizandu-se intre 1000 si 1500. Aproape o treime dintre membri MATIF este constituita din institutii financiare straine. Camera de Compensatie a jucat un rol esential in organizarea si controlul MATIF, astfel incat ea este singura piata la termen din lume unde clientii beneficiaza de o garantie de finalizare a tranzactiilor din partea Camerei de Compensatie.

Principale contracte "futures" si optiuni pe "futures" sunt:

contractele pe rata dobanzii

contractele pe termen lung pe imprumut notional in FRF si ECU.

Contractul pe imprumut notional in FRF este primul contract al MATIF si cel mai negociat contract pe rata dobanzii din Europa. El are o valoare nominala de 500.000 FRF si o rata a dobanzii de 10%. Contractul de imprumut notional in ECU are o durata cuprinsa intre 6 si 10 ani si o rata a dobanzii de 10%; el raspunde cererii de acoperire a imprumuturilor in ECU si cunoaste o dezvoltare puternica datorita perspectivei de realizare a integrarii monetare europene.

contractele pe termen scurt:

PIBOR (Paris Interbank Offered), 3 luni

contracte pe bonuri de tezaur la 3 luni

contracte pe EURO-DEM la 3 luni

contracte pe indici bursieri

In aceasta categorie se includ:

contractul "future" pe indicele CAC 40

contractul "future" EUROTRACK 100 (el cuprinde 100 de valori mobiliare dintre cele mai importante ale burselor europene)

contracte de optiuni pe "futures"

Datorita faptului ca acest produs (contractul notional si optiunea sa) reprezinta 80% din volumul global al tranzactiilor pe MATIF, el se situeaza pe primul loc in Europa si pe locul doi in lume, dupa "future" pe optiuni pe Treasury Bond (T-Bond) american.

Piata optiunilor negociabile (MONEP)

La inceput optiunile erau nenegociabile, in sensul ca dreptul conferit detinatorului nu era transmisibil. Acest gen de optiuni au fost folosite pana in 1987 la bursa de la Paris, sub forma drepturilor de vanzare/ cumparare la un anumit pret al unui activ pe piata cu lichidare lunara. Activitatea deosebita a tranzactiilor cu optiuni negociabile a facut insa ca bursa de la Paris, centru traditional al operatiunilor conditionate de tip european, sa renunte la contractele cu optiuni nenegociabile in favoarea celor negociabile. Astfel, in iunie 1987, a fost creata la Paris piata optiunilor negociabile (MONEP).

Buna functionare a pietei este vegheata de MATIF, pe de o parte, si o comisie a optiunilor formata din negociatori (care au controlul pietei) pe de alta parte.

Pe aceasta piata exista 26 de clase de optiuni pe actiuni ale societatilor internationale, dintre care cele mai importante sunt: Accor; Bonygues; CGE; Elf Aquitaine; Eurotunel; Lafarge Coppee; Michelin; Compaigne du Midi; Paribas; Peugeot; Ricard; Saint Gobain; Source Perrier; Suez; Thompson CSF. Exista si optiuni pe indici bursieri (CAC 40) si warranturi pe CAC 40. Optiunile se tranzactioneaza pe scadente (cicluri) trimestriale (martie, iunie, septembrie, decembrie), cu data expirarii in ultima zi de bursa a lunilor respective. In fiecare prima zi de bursa a lunii de scadenta se deschide o noua perioada trimestriala de valabilitate (scadenta decembrie este deschisa la 1 martie)

1.3. Bursele din Germania

1.3.1. Scurt istoric al burselor din Germania

Prima bursa de marfuri a fost deschisa la Frankfurt in 1402, iar primele actiuni negociate la Frankfurt, inca din 1820, au fost cele ale Bancii Nationale a Austriei. In secolul 18 bursa din Frankfurt ocupa un loc important pe plan mondial in materie de arbitraj internaional si de plasament de emisiuni straine. Dupa incheierea celui de al Doilea Razboi Mondial, prima bursa care incepe sa functioneze in Germania este bursa din Frankfurt, in anul 1945. Guvernul federal german a intreprins masuri pentru modernizarea burselor, introduse cu viteza si fermitate, dupa modelul Big Bang-ului londonez; astfel in 1989 Germania a anuntat un "mare salt".

1.3.2. Organizare si reglementare

Piata bursiera germana se caracterizeaza printr-un sistem descentralizat, existand in prezent 8 burse germane:

Frankfurt

Bremen

Hamburg

Berlin

Düsseldorf

Hanovra

München

Stuttgart

Impreuna, ele ocupa locul doi in Europa in urma bursei londoneze. Totusi, numai Frankfurt si Düsseldorf prezinta o importanta nationala, celelalte avand mai degraba un caracter regional. Astfel Frankfurt realizeaza circa 2/3 din tranzactii, in vreme ce Düsseldorf este a 2-a piata europeana in ceea ce priveste capitalizarea bursiera.

Principalele companii care atrag interesul investitorilor sunt Siemens, Deutsche Bank, Daimler Benz, Volkswagen, Veba, precum si firmele din chimie – Bayer si Hoechst. Dinamismul economiei germane se bazeaza insa, in mare amsura, pe firmele mijlocii si mici, acestea fiind considerate mai flexibile, mai creative si mai profitabile decat gigantii industriali.

In Germania, tranzactiile nu sunt limitate numai la nivelul burselor, bancile putand si ele sa efectueze tranzactii cu titluri in afara burselor. Desi tranzactiile au loc pe o piata nereglementata, totusi volumul lor nu este deloc neglijabil, el apropiindu-se de cel al pietei oficiale.

Supravegherea bursiera germana a fost incredintata unei autoritati comune din lumea bancara si financiara: Oficiul de supraveghere a bancilor si a operatiunilor de piata. Exista insa si un responsabil de gestiunea fiecarei burse – Consiliul Guvernatorilor, care este format din 12 membri (brokeri oficiali, curtieri independenti si functionari ai bursei). In atributiile acestui consiliu intra stabilirea regulilor de admitere la cota bursei, procedurile si conditiile de negociere. Coordonarea fiecarei burse este asigurata de Camera Sindicala a burselor germane.

Intermediarii bursei sunt:

brokeri oficiali – sunt numiti de burse. Ei sunt intermediarii care actioneaza pentru contul clientilor lor dar care pot, in anumite conditii, sa actioneze si pentru contul lor propriu; in atributiile lor intra determinarea si mentinerea cursului oficial. Fiecarui broker oficial i se atribuie mai multe valori mobiliare, carora acesta trebuie sa le asigure cotarea.

brokeri neoficiali (independenti) – intervin pe piata fara a avea posibilitatea sa determine cursul. Ei angajeaza un volum de tranzactii adesea superior celui al agentilor oficiali, fiind interlocutorii preferati ai agentilor straini. Ei sunt comercianti in adevaratul sens al cuvantului, dar pentru a-si putea exercita activitatea, ei trebuie sa obtina o autorizare din partea Consiliului Guvernatorilor.

bancile – au proprii functionari specializati in tranzactiile bursiere, care sunt o prezenta foarte activa pe piata si asigura, pentru contul propriu sau pentru contul clientilor, efectuarea tranzactiilor ce se impun. Ele sunt supervizare de Oficiul Federal de Supraveghere a Bancilor.

1.3.3. Pietele de valori mobiliare

Exista trei piete:

piata principala (cota oficiala);

piata secundara;

piata in afara cotei.

Piata oficiala (cota oficiala)

Aceasta piata este deschisa firmelor mari si mijlocii, implicand conditii limitative de acces. Numarul societatilor cotate pe aceasta piata a crescut de la 641 in 1990, la 647 in 1992, iar cifra totala a emisiunii societatilor inscrise la cota oficiala a fost in 1992 de peste 12 miliarde ECU, adica mai mult decat dublul emisiunilor pe piata din Paris.

Numarul obligatiuinlor cu rata fixa cotate pe piata oficiala germana

Sursa: "Bursele de valori-dimensiuni si rezonante social-economice" (N.Dardac, C.Basno)

Volumul tranzactiilor cu obligatiuni pe piata principala

Sursa: "Bursele de valori-dimensiuni si rezonante social-economice" (N.Dardac, C.Basno

Pentru a putea intra pe aceasta piata o societate trebuie:

sa existe de cel putin 3 ani

capitalul sa fie de cel putin 2.500.000 DEM

actiunile distribuite la public trebuie sa reprezinte min. 25% din actiunile emise de societatea respectiva

O obligatie a societatilor deja cotate se refera la difuzarea periodica de informatii: rapoarte intermediare, evenimente importante, modificari de statut.

Piata secundara

Aceasta piata este rezervata firmelor mici (multe dintre ele controlate de grupuri familiale), si a fost creata in 1987. Numarul societatilor cotate pe aceasta piata a crescut de la 128 (in 1990), la 145 (in 1992), iar in ceea ce priveste volumul emisiunilor, el era de circa 950 milioane DEM, in 1992.

Conditia de admitere pe piata secundara este ca societatea sa detina un capital de cel putin 500.000 DEM. Reglementarile privind informarea si publicitatea sunt mai putin restrictive decat pe piata oficiala.

Piata in afara cotei

Aceasta piata functioneaza pe baza legaturilor telefonice, deci nu exista un mod sistematic de realizare a cotarilor. Societatile nu sunt supuse nici unei obligatii legale particulare, numarul lor crescand de la 394 in 1990, la 412 in 1992. Accesul pe aceasta piata se supune controlului autoritatilor bursiere locale – care, la cererea unei institutii financiare agregate, controleaza si accepta societatile respective – si autoritatilor locale, in atributiile carora intra avizarea a tot ce tine de distribuirea dividendelor, modificarile intervenite in marimea capitalului etc.

Volumul tranzactiilor cu obligatiuni pe piata secundara si in afara cotei

Sursa: "Bursele de valori-dimensiuni si rezonante social-economice" (N.Dardac, C.Basno)

Tranzactiile cu obligatiuni in afara cotei oficiale sunt foarte active, acestea fiind, de altfel, o caracteristica a pietei germane comparativ cu alte tari europene.

Ofertantii de obligatiuni pe piata germana sunt:

bancile – care reprezinta mai mult de jumatate din piata

guvernul federal – ale carui nevoi sunt considerabile

emitentii straini

1.3.4. Principalii indici bursieri de pe piata germana sunt:

Indicele FAZ (Frankfurt Allgemeine Zeitung): cuprinde 100 de actiuni si este un indicator reprezentativ pentru economia germana, deoarece include titluri provenind din 15 sectoare diferite de activitate

Indicele DAX ia in calcul 30 dintre valorile mobiliare cele mai active. El serveste ca suport pentru contractele la termen ("futures" si "options") si regrupeaza mai mult de 75% din tranzactiile globale pe actiunile care compun acest indice. El este calculat in fiecare minut si difuzat in timp real. Evolutia indicelui DAX a fost urmatoarea: a crescut de la 534 de puncte(in 1960) la 1432 (in 1986) si apoi la 1000 (in 1989). Dupa ce a inregistrat o valoare de 1398 de puncte in 1990, el a atins in 1992 un maxim de 1881 si un minim de 1420. In 1994 evolutia lui s-a situat intre un maxim de 2271 si un minim de 1960.

1.3.5. Sistemele de negociere, decontare si livrare

Ordinele de bursa sunt exprimate in termeni universal valabili: la curs limitat, la cel mai bun curs si la curs limitat cu mentiunea stop.

Cea mai mare parte a actiunilor fac obiectul unei singure cotatii pe zi. In ceea ce priveste cele mai active actiuni, ele sunt cotate continuu si sunt negociate in loturi de 50 sau multiplii de 50. Pe piata oficiala, cotatia este asigurata de agentii de schimb, care sunt agreati de autoritatile diferitelor landuri, in vreme ce pe piata secundara cotatia este asigurata de curtieri independenti mandatati si controlati de autoritatile bursiere locale. In ceea ce priveste cotatia in afara cotei, ea se face de curtieri independenti de bursa, sau prin telefon intre institutiile financiare.

Exista, de asemenea, sisteme diferite de transmitere a ordinelor de vanzare-cumparare si de stabilire a cursurilor bursiere. Astfel, la 28 noiembrie 1997, Bursa din Frankfurt a inaugurat sistemul de operare integral electronic XETRA, care a inlocuit sistemul IBIS. Scopul acestei modificari de sistem este sporirea competitivitatii pietei financiare germane fata de concurentii sai europeni. Noul sistem electronic, al carui cost este de 150 milioane DEM (88 mil USD), are ca scop asigurarea unei bune desfasurari a sedintelor de tranzactionare, fara intreruperi, cum se intampla cu sitemul IBIS. Punerea in functiune a sistemului XETRA s-a va facut progresiv, intr-o prima etapa realizandu-se prin noul sistem numai tranzactiile de volum mare. In final s-a ajuns ca toate titlurile de valoare cotate la Bursa din Frankfurt sa poata fi negociate prin sistemul XETRA. (Sursa: "Ziua" – 28.11.1997)

1.3.6. Piata germana de contracte "futures" si "options"

Bursa germana de contracte "futures" si "options" (DTB) a fost deschisa la 26 ian. 1990, la Frankfurt. Ea a fost creata de 17 banci si institutii de credit. Deoarece la baza DTB se afla un sistem de detinatori de piata (persoane specializate care se angajeaza in orice moment sa raspunda la toate ordinele de cumparare sau de vanzare), aceasta piata se caracterizeaza printr-o mare lichiditate.

Contracte "futures"

"futures" pe indici, in speta contractul pe indicele DAX 30. Marimea acestui contract este egala cu de 10 ori marimea contractului.

"futures" pe rata dobanzii: este vorba despre un contract la termen pe un imprumut notional (fictiv), bazat pe obligatiuni guvernamentale germane. Marimea contractului este de 250.000 DEM, motiv pentru care acest contract este utilizat mai ales de catre investitorii institutionali; rata nominala a dobanzii este de 6% si durata de viata de la 8 ani si jumatate la 10 ani.

Optiunile

optiuni pe actiuni.

In acest caz fiecare contract se sprijina pe un numar de 50 de actiuni suport, data de expirare fiind 15 ale lunii ianuarie, aprilie, iulie si octombrie, iar livrarea are loc la scadenta sub forma de titluri. La DTB coteaza optiuni pe 15 actiuni germane, actiuni ce reprezinta mai mult de jumatate din capitalizarea bursiera a pietei.

optiuni pe obligatiuni

Valoarea nominala a unei obligatiuni suport este de 100.000 DEM, preturile de exercitiu sunt multiplu de 2 DEM, iar primele se exprima in procente, scadentele optiunilor fiind fixate la 25 ale lunilor ianuarie, aprilie, iulie si octombrie.

B. EVOLUTIA BURSELOR DE VALORI DIN TARILE CENTRAL SI EST EUROPENE

1.4. UNGARIA

Ungaria are o anumita traditie in domeniul bursier: prima bursa a fost infiintata in ianuarie 1864 si opera atat cu marfuri cat si cu titluri financiare. Dupa instaurarea regimului comunist, bursa a fost desfiintata(1948) si, odata cu ea, circuitul titlurilor financiare.

Dupa cum declara domnul Janosz Szasz, presedinte al Comitetului Bursei de Valori Budapesta, “din punct de vedere legal, bursa a reanceput sa functioneze in iunie 1990, iar prima companie cotata a fost cunoscuta firma de turism IBUSZ. Practic, o piata secundara centralizata, reglementata, a fost deschisa inca din anii ‘85 – atunci era o piata a obligatiunilor corporatiste. Intr-o anumita masura, acea piata era mai activa decat cea deschisa formal in 1990”, deoarece atunci se negociau peste 100 de titluri, mult mai multe decat cele negociate in prezent. Acest fapt se datora, in primul rand, inflatiei foarte scazute din 1985, iar pe de alta parte posibilitatii companiilor de a emite, la acea data, obligatiuni, posibilitate care, in prezent, apartine numai statului.

In mod concret, pentru punerea in functiune a unei piete secundare, a fost incheiat (in decembrie 1987) un acord de comercializare a titlurilor financiare, acord incheiat intre Banca Nationala a Ungariei, Ministerul Finantelor si 21 de banci, in baza caruia a inceput organizarea tranzactiilor de tip bursier. La 1 martie 1990 a intrat in vigoare Legea privind titlurile si operatiunile bursiere, menita sa perfectioneze cadrul normativ, iar la 21 iunie a fost inaugurata oficial Bursa de Valori de la Budapesta.

Lansarea pietei s-a facut prin punerea in vanzare publica a 430.000 de actiuni ale firmei de servicii turistice IBUSZ; aceste actiuni, reprezentand 40% din capitalul firmei, erau cotate concomitent la nou infiintata Bursa de Valori de la Budapesta, ca si la Bursa de la Viena. Era vorba despre prima incercare de privatizare prin oferta publica din Europa de Est, ca si de prima companie estica listata la o bursa occidentala. Celelalte valori mobiliare – in special cele emise de catre banci – se tranzactionau pe un fel de a treia piata, desi nu fusesera inscrise la cota. De la inceputul lui 1991, numai aceste hartii se tranzactionau in ring.

Deschiderea bursei a dus la o crestere rapida a cursurilor si un volum de tranzactii care a depasit toate recordurile: 60 milioane forinti in 21.06.1990, fata de o medie de 10 milioane forinti in prima parte a anului. Actiunile IBUSZ, care au fost oferite public la mijlocul lui iunie la 4900 Ft, au fost vandute la deschiderea bursei la 6000 Ft, ajungand la inchidere la 7300 Ft. Ulterior, insa, piata s-a calmat, iar apoi a intrat intr-un declin pronuntat: intre septembrie 1990 si februarie 1991 actiunile ungare au scazut cu 45%, in timp ce pe ansamblul Europei s-a inregistrat o usoara crestere a indicilor de bursa.

In 1991 bursa a avut o evolutie contradictorie: indicele BUX a crescut de la 1000 puncte in ianuarie 1991 la peste 1200 in martie – aprilie; de la inceputul lui mai, insa, indicele a inceput sa scada astfel incat, la sfarsitul anului, a ajuns la sub 800 puncte. In prima parte a lui 1992 bursa a inceput din nou sa creasca, dar anul s-a incheiat pe un trend descendent. In 1993 s-a inregistrat o evolutie contradictorie, dar anul s-a incheiat cu o crestere a indicelui de 28%. La inceputul lui 1994 s-a produs un progres spectaculos (circa 80% in ianuarie) pentru ca apoi bursa sa se temporizeze. In 1995 indicele BUX a inregistrat un minim de 1159,5 si un maxim de 1629,4 puncte. Anul 1995 a fost pentru Ungaria anul privatizarii.

Cele mai spectaculoase vanzari, fara precedent in regiune, au fost cele din domeniile: petrol, gaze naturale, energie electrica si telecomunicatii. In ceea ce priveste anul 1996, bursa din Budapesta a inregistat la sfarsitul lui aprilie o crestere impresionanta a indicelui BUX – cu 130 puncte. Cele mai importante cresteri le-au inregistrat companiile farmaceutice si compania de mase plastice Pannonplast, precum si fabrica de bere Marfu si compania petroliera MOL. Continuand cresterea accentuata din 1996, in primele luni ale lui 1997 cotatiile actiunilor de la Bursa de Valori din Budapesta au fost de asemenea inalte (indexul BUX a crescut de la 1529 puncte la inceputul anului 1996, la 4134 puncte la sfarsitul anului), insa incepand cu jumatatea lunii martie a anului 1997 tendinta s-a inversat, BUX cunoscand o scadere cu 900 puncte. Aceasta scadere a fost determinata, pe de o parte,de faptul ca investitorii asteptau noile emisiuni de actiuni ale unor companii importante (MOL si Richter) – ceea ce a determinat o lipsa de interes a investitorilor in actiunile deja existente, iar pe de alta parte de asteptarile investitorilor privind o crestere a ratei dobanzii pe piata SUA – conditiile de pe aceasta piata avand o influenta considerabila asupra pietei ungare, datorita marii ponderi a investitorilor straini de pe aceasta piata.

Accesul investitorilor straini pe aceeasta piata a fost permis inca de la bun inceput, chiar daca inca si acum este nevoie de acordul Bancii Centrale a Ungariei, datorita reglementarilor privind schimbul valutar; de asemenea, firma trebuie autorizata de catre comisia de reglementare a pietei SCC (echivalentul CNVM de la noi). Asa cum declara presedintele Comitetului Bursei de Valori Budapesta, “la Budapesta majoritatea au fost investitori institutionali straini. Acum, in schimb, noi ne dorim si mai multi investitori locali mici.”.

Structura investitorilor pe piata obligatara primara (%)

Sursa: PIATA FINANCIARA NR. 7-8 1997

In 1996 guvernul ungar a propus amendamente la legea privind titlurile de valoare, amendamente ce vizau indeosebi protectia investitorilor minoritari. Potrivit legii, o companie este considerata publica (deschisa), daca are mai mult de 35 actionari, iar in cazul cand ponderea capitalului detinut de acestia depaseste 75%, va trebui lansata oferta pentru cumpararea tuturor actiunilor disponibile.

Potrivit noului Cod al devizelor, in vigoare de la 1 ianuarie 1996, investitorilor straini li se permite sa achizitioneze titluri guvernamentale cu perioada de scadenta mai mare de un an. Aceasta restrictie s-a mentinut si in 1997, astfel incat pentru scadente mai mici este necesara permisiunea autoritatii valutare.

Ponderea investitorilor institutionali, in general sensibila la evolutiile din economie, a crescut constant de la 0,18% in 1994, la 6,2% in 1996 si la 7,5% in primele doua luni ale anului in curs. Saltul de peste patru procente inregistrat in ‘96, comparativ cu anul precedent, isi gaseste explicatia in relaxarea regimului aplicat investitorilor straini.

Accesul pe piata primara este permis numai dealerilor primari care, incepand cu 1 ianuarie 1997, trebuie sa dispuna de un capital de 500 milioane de HUF, din care activele lichide trebuie sa fie de cel putin 400 milioane. Acestia sunt obligati sa cumpere cel putin 2% din titlurile emise de catre stat intr-un interval de sase luni. Investitorii mici au acces la aceste investitii prin intermediul “network dealers”, care pot executa si ordine mai mici de 500.000 HUF.

La Bursa de Valori sunt tranzactionate contracte futures din 1995, ele acoperind, in 1996, 25% din cifra de afaceri a bursei si 10% din cea a BCE (Budapest Commodities Exchange), fata de 47% din cea a BCE in 1997.

Initial, la 31 martie 1995, au fost oferite patru produse: contracte pentru bonuri de tezaur cu scadenta la trei luni, indicele bursier BUX si rata de schimb forint pe USD si DEM. Ulterior au inceput sa se coteze si contracte pe ECU, bonuri de tezaur cu scadenta la 12 luni, BUBOR la una, trei, 18 si 24 de luni. In prima parte a anului produsul cel mai negociat a fost contractul pe indicele BUX, contract ce a asigurat o cifra de afaceri lunara de 319 milioane dolari. Investitorii straini au acces numai la acest contract, insa se asteapta ca, odata cu ridicarea restrictiei privind accesul operatorilor straini pe piata produselor derivate, cifra de afaceri sa creasca substantial. Incepand din 1998, la dispozitia operatorilor se vor afla si optiuni care vor avea drept active suport actiuni individuale si indicele BUX. Cel mai probabil optiunile vor fi americane, cu exceptia celor pe BUX, pentru care se ia deocamdata in calcul varianta europeana.

In Ungaria, ca si in Cehia, piata OTC asigura volumul cel mai ridicat de tranzactii cu obligatiuni, cifra de afaceri fiind in acest caz de cinci ori mai mare decat cea inregistrata in tranzactiile bursiere. Chiar daca titlurile guvernamentale cotate, in numar de 36 si in valoare nominala de 616,21 miliarde HUF (capitalizare 703,35 miliarde) sunt cele mai tranzactionate, se remarca prezenta pe piata a doua obligatiuni emise de corporatii – valoarea nominala 1,17 miliarde HUF, capitalizare de 1,28 miliarde HUF.

In legatura cu modul de functionare al celorlalte institutii ale pietei de capital, Ungaria a pornit, la fel ca si Romania, cu registratarul, depozitarul si sistemul de compensare la un loc. Acum ele functioneaza separat, iar sistemul central de clearing/depozitar a fost avizat de catre Securities & Exchange Comission (SEC) din SUA, sa functioneze drept “custodian” in strainatate. Sistemul este detinut in proportie de 50% de banca centrala a Ungariei, 25% Bursa de Valori Budapesta si 25% Bursa de Marfuri.

Structura pietei ungare de capital

(piata de capital ungara totalizeaza 28,4 mld. USD, sau 63% din PIB)

Sursa: CITIBANK (26-28 MARTIE 1998)

Budapest Commodities Exchange (BCE), a fost prima institutie din Europa Centrala si de Est care a oferit clientilor sai produse futures, fiind considerata in prezent cea mai importanta piata de acest gen din regiune (cu o cifra de afaceri de aproximativ 1000 miliarde forinti (6,6 milioane de dolari), ea ocupa locul 22 in lume). BCE a fost infiintata si si-a inceput efectiv activitatea in 1989, ca entitate privata, deruland tranzactii spot si futures cu carne si cereale. Tranzactiile cu produse financiare au debutat in martie 1993, cand au fost oferite clientilor contracte pe rata de schimb USD/HUF (valoarea unui contract este de 1000 USD) si DEM/HUF (1000 DEM). Din 1994 se coteaza contracte pe ECU (1000 ECU) si yen (100.000 JPY), ca si contracte pe rata dobanzii pe termen scurt. In 1996, odata cu introducerea a cinci noi produse (contracte pe lira sterlina (1000 GBP), lira italiana (1.000.000 ITL), francul elvetian (1000 CHF), precum si pe BUBOR la una si trei luni), s-a inregistrat boomul sectiunii financiare.

Asa cum reiese din evaluarile privind activitatea BCE pe 1996, cel mai popular produs a fost contractul pe ECU (valoarea totala a tranzactiilor acoperind 263 miliarde forinti), urmat de JPY (142 mld. HUF) si de USD (140 mld. HUF).

Accesul la tranzactionare, care se desfasoara prin strigare, este permis numai membrilor institutiei. Pentru fiecare sectiune sunt disponibile 50 de locuri, din care la mijlocul anului erau ocupate 49 la sectiunea cereale, 38 la sectiunea carne si 27 la sectiunea financiara.

Activitatile de clearing au fost initial asigurate de un departament specializat al BCE, iar din iulie 1994 acestea au fost transferate catre Central Clearing House and Depositary Co. Ltd (KELER), institutie infiintata impreuna cu Bursa de Valori din Budapesta (BSE) si cu Banca Nationala a Ungariei, si care are o capitalizare de 500 de milioane de forinti.

BCE – piata contractelor futures

Sursa: PIATA FINANCIARA NR. 10 1997

BCE – repartizarea cifrei de afaceri la sectiunea financiara 1989-1996

Sursa: PIATA FINANCIARA NR. 10 1997

La 1 frebruarie 1996 a fost lansat Indicele Bursier Central European (CESI – Central European Stock Index), conceput inca din 1994 de specialistii Bursei de Valori din Budapesta.Formula indicelui – ponderat cu capitalizarea de piata – include 27 din actiunile cele mai lichide, listate la bursele din Budapesta, Praga si Varsovia, ceea ce a starnit nemultumirea Bratislavei: “comparativ cu piata ungara (unde sunt listate 50 de companii), la Bratislava sunt cotate peste 800” argumenteaza dna Barbara Lazarova, sefa Departamentului de inscriere la cota de la Bursa din Bratislava. Se parea ca excluderea Bratislavei din Indexul Central European urmarea de fapt indepartarea unui potential competitor al Bursei din Budapesta (numai in primele doua luni din 1996 volumul zilnic al tranzactiilor din Bratislava l-a depasit pe cel de la Budapesta). In octombrie 1997 insa, in componenta indicelui intrau 73 de titluri cotate la Varsovia, Praga, Budapesta, Bratislava si Lliubliana. Specialistii BSE intentioneaza sa lanseze un contract futures pe acest indice, insa exista o serie de probleme ce trebuie rezolvate si anume: in primul rand moneda de cotare (forint sau dolar), apoi adaptarea indicelui la noile realitati – bursele de valori din regiune au evoluat in mod diferit, iar aceasta dinamica nu a fost surprinsa de componenta cosului de calcul al CESI.

In ceea ce priveste "taifunul asiatic", el a afectat si pietele ungare. La inceputul ultimei saptamani a lunii octombrie 1997 forintul a atins cel mai scazut nivel din ultimii doi ani si jumatate, fiind cu 1,25% peste paritatea din cadrul coridorului stabilit de Banca Centrala. Bursa din Budapesta s-a inchis cu 16% mai jos decat inainte de criza, fiind suspendate de la tranzactionare o seama de "nume" ale pietei ungare, intre care si MOL Petroleum. Normal, cele mai atinse titluri au fost cele mai lichide nume din piata in acel moment.

1.5. POLONIA

Prima bursa de valori a fost infiintata la Varsovia inca in 1817, iar inainte de 1939 functionau in Polonia sase astfel de institutii, 90% din tranzactii fiind insa concentrate in capitala tarii.

Initiativa reanfiintarii bursei a revenit Guvernului polonez care, in septembrie 1989, a pus la punct o strategie cuprinzand urmatoarele orientari:

– adoptarea, la 22 martie 1991, a Legii privind tranzactiile publice cu titluri financiare, prin care se definesc conditiile pentru crearea Comisiei Titlurilor Financiare (autoritatea pietei), burselor de valori, societatilor de bursa si fondurilor de investitii colective.

– organizarea Bursei de Valori de la Varsovia, prin adoptarea formelor moderne de incheiere si executare a tranzactiilor, precum si a standardelor internationale in domeniu

– utilizarea de servicii de consultanta si asistenta din partea unor firme si institutii straine la procesul de constituire si punere in functiune a bursei, in special din partea SUA si a Frantei.

Bursa de la Varsovia si-a inceput activitatea la 16 aprilie 1991 cu tranzactii o data pe saptamana, urmand ca, treptat, sa se ajunga la sesiuni zilnice. Constituita ca o societate pe actiuni, bursa avea la inceputul lui 1993, 23 de membrii (societati de bursa si banci care desfasoara tranzactii cu titluri financiare). Volumul tranzactiilor a crescut de la 270 de actiuni in prima sesiune, la peste 17.000 la mijlocul anului 1991, pentru ca in luna septembrie a aceluiasi an sa se inregistreze un volum de 254.000 de titluri. Numarul de detinatori de titluri era la acea data de circa 150.000 persoane.

La inceputul lui 1994 bursa cota 22 de firme, avea o valoare capitalizata de circa 3 miliarde de dolari si un volum al tranzactiilor de circa 150 milioane dolari pe saptamana.

Sistemul de tranzactii adoptat este cel al unei piete intermitente, cu negociere publica in incinta bursei si stabilirea unui pret zilnic pentru fiecare actiune cotata. Executarea contractelor are loc intr-un interval de 4 zile de la incheierea acstora in bursa. Specific pentru Bursa de la Varsovia este faptul ca intregul sistem de lichidare a tranzactiilor se bazeaza pe reglarea electronica in cont, deci fara circulatia efectiva a documentelor de hartie.

Bursa de la Varsovia s-a remarcat in mod spectaculos in lumea financiara internationala in anul 1993. Astfel, indicele bursei (WIG, calculat cu baza 10 aprilie 1990 = 1000 puncte) era la sfarsitul lui 1991 de 919 puncte, crescand la 1042 la finele lui 1992 pentru ca in 1993 sa ajunga la circa 8.000, facand din Varsovia cea mai performanta bursa din lume in acel an (crestere de 717%). Astfel, bursa poloneza a demonstrat de fapt marele potential de crestere de care dispun noile piete de capital create in fostele tari comuniste si, implicit, oportunitatile de afaceri pe care acestea la pot oferi investitorilor nationali si straini.

In 1995 cea mai buna evolutie din Europa Centrala s-a inregistrat tot pe piata poloneza, indicele calculat de Bursa din Varsovia (WIG) a inregistrat o crestere de aproape 6% (7585,9 puncte la 29 decembrie). Valoarea maxima inregistrata pe parcursul anului a fost de 9396,9 puncte, iar cea minima 5904,4 puncte. In aceeasi perioada numarul companiilor listate s-a majorat cu 18, ajungand la 66.

In decursul anului 1996 indicele WIG a crescut cu 89,1%, iar modificarea zilnica medie a acestuia a fost de 1,2%.

Pe piata poloneza, cea mai importanta schimbare pentru anul 1996 s-a referit la infiintarea pietei OTC, care urma sa tranzactioneze certificate de privatizare care puteau fi schimbate pentru actiuni la unul din cele 15 fonduri autorizate in acest sens. Se astepta ca piata OTC sa usureze tranzactiile aferente Programului de Privatizare in Masa, datorita unei mari mobilitati a pietei, fata de conditiile solicitate de Bursa.

Pe fondul cresterii accentuate a datoriei publice interne de la 12,2% din PIB in 1990 la 23,6% la sfarsitul lui ‘93 (s-a remarcat o reducere usoara la 23,1% in ‘95 si 21,9% in ‘96) a aparut si s-a dezvoltat in Polonoia piata titlurilor de stat pe termen mediu si lung.

Polonia dispunea, in 1996, de cea mai avansata piata a titlurilor de stat, al carei volum il depasea pe cel al tranzactiilor pe piata monetara. Capitalizarea bursiera s-a mentinut la aproximativ 5 miliarde de dolari, volumul mediu de tranzactionare coborand in cursul lunii iulie ‘96 sub 100.000 dolari. De altfel, prima emisiune de obligatiuni de tezaur (treasury bonds) din perioada postbelica a fost lansata in 1989 si acoperea 63 milioane dolari. In acelasi an, odata cu debutul procesului de privatizare, au fost emise titluri convertibile in actiuni la companiile privatizate in valoare de aproximativ 256 milioane dolari. In 1991 erau lansate “dollar bonds” , in valoare de 5,5 milioane USD, cu scopul de a formaliza datoriile in devize ale statului fata de bancile poloneze; “conversion bonds” emise in 1993 au urmarit reglarea datoriilor pe care statul le avea fata de banca centrala; valoarea lor totala acoperea 250 milioane dolari.

Structura produselor de pe piata poloneza este relativ sofisticata si ofera investitorilor scadente de la un an la zece ani.

Obligatiunile cu dobanda fixa, emise pe aceasta piata incepand din februarie 1994, acopera scadentele de doi si cinci ani si se adreseaza atat investitorilor nationali, cat si celor straini. Obligatiunile cu dobanda variabila sunt emise pentru scadente de unu, trei si zece ani.

Stabilizarea economiei si inscrierea ei in coordonate previzibile pentru un orizont de timp mai indelungat au permis lansarea, la 5 decembrie 1995, a licitatiilor pentru titluri cu scadenta de zece ani.

Din august 1995 Guvernul imparte piata primara cu municipalitatile si corporatiile.

Aparitia, la inceputul lui 1996, a unei noi Legi a valorilor mobiliare a permis alinierea reglementarilor specifice sistemului de tranzactionare al Bursei de Valori din Varsovia la normele practicate de pietele mature.

Noua lege a permis:

introducerea de titluri derivate pe piata de capital poloneza si administrarea de conturi de valori mobiliare de catre institutiile straine, cu aprobarea prealabila a Comisiei Valorilor Mobiliare poloneze;

mai multa libertate de actiune societatilor de brokeraj, care in prezent transmit ordinele clientilor catre Bursa.

Cel mai important element al sistemului de tranzactionare, ce are drept model Bursa de la Lyon, este Depozitarul Central unde:

sunt reunite in forma dematerializata, toate valorile admise la tranzactionare;

sunt evidentiate conturile de valori mobiliare ale participantilor pe piata;

se realizeaza decontarea tranzactiilor, utilizatorii fiind cei care crediteaza / debiteaza conturile clientilor lor in ziua realizarii tranzactiilor, urmand ca dupa trei zile conturile din Depozitar sa fie actualizate de sistem.

Confirmarea tranzactiei se realizeaza de catre Bursa si nu la nivelul Depozitarului

Un alt element important al sistemului este existenta unui fond de garantare folosit in caz de insolvabilitate a unuia dintre membrii Bursei pentru tranzactiile dintr-o anumita zi. Acest fond se constituie prin aportul realizat de membrii Bursei, si se actualizeaza la interval de doua saptamani, trebuind sa acopere 30% din cifra de afaceri zilnica.

Din perspectiva investitorilor straini, pe piata de capital poloneza modalitatea de realizare a tranzactiilor cel mai des utilizata o constituie folosirea “conturilor in oglinda” – conturi deschise de Brokerul International in numele unui fond de investitii specificat, cu aceleasi caracteristici ca si cele deschise la Banca poloneza (custodele global).

In 1996 existau in Polonia trei banci care puteau furniza servicii investitorilor straini interesati: Citibank Polonia S.A., Bank Handlowy S.A. si Bank Pekao S.A.

In Polonia, implicarea strainilor ramane la un nivel relativ scazut (aproximativ 2,5%), cu observatia ca investitorii straini au achizitionat peste 70% din titlurile la doi ani, cu dobanda fixa. Conform informatiilor furnizate de WSE, aproximativ 30% din investitiile de portofoliu sunt realizate de investitorii straini.

Ponderea cea mai ridicata pe piata primara o detin bancile comerciale si investitorii institutionali, care achizitionasera, la sfarsitul lui ‘96, peste 90% din emisiunile poloneze.

In Polonia, Legea privind tranzactiile publice cu valori mobiliare, care dateaza din 1991 si care a fost modificata in 1996, nu impune restrictii privind achizitionarea de valori mobiliare de catre nerezidenti. Legea prevede ca, in cazul in care un investitor, fie el autohton sau strain, detine actiuni care ii dau dreptul la mai mult de 5% din voturile Adunarii Generale a Actionarilor unei societati, el trebuie sa notifice acest lucru in decurs de sapte zile Comisiei Valorilor Mobiliare, Oficiului Antimonopol si societatii respective.

O particularitate a sistemului de tranzactionare este aceea ca pentru realizarea tranzactiilor, fiecare broker trebuie sa detina in contul sau o suma care sa acopere cel putin 30% din valoarea acestora, suma fiind furnizata sub forma de linii de credit de catre bancile- custode. O alta particularitate se refera la faptul ca nu pot fi realizate tranzactii in afara pietei organizate.

Cifra de afaceri medie pe piata obligatara primara

Sursa: PIATA FINANCIARA NR. 7-8 1997

In ceea ce priveste piata secundara, Polonia si-a dezvoltat o piata interbancara importanta pentru obligatiunile de trezorerie. Aceasta piata este accesibila numai bancilor care beneficiaza de licenta din partea Comisiei pentru valori mobiliare si pot efectua tranzactii in cont propriu sau in contul altor banci.

La Bursa din Varsovia titlurile pot fi cotate pe piata publica, pretul fiind fix pentru o zi de tranzactionare si neputand fi stabilit in afara intervalului de 5% fata de pretul de referinta (pretul zilei anterioare) sau continuu, caz in care pretul de deschidere nu va depasi cu mai mult de 5% inchiderea precedenta, iar nivelul maxim se va situa in aceleasi coordonate fata de pretul de deschidere.

O parte din tranzactii se incheie in cadrul “off session tranzactions”, in cazul obtinerii acceptului din partea Bursei de Valori, pe “block market”. Pe acest segment se negociaza pachete de 10 sau 100 de titluri si au, in general, acces investitori de talie mare. Tranzactiile se incheie, ingeneral, in afara bursei, dar sunt executate prin intermediul Bursei de Valori.

In Polonia sunt tranzactionate public actiunile a 147 de societati, iar actiunile a 110 dintre acestea sunt cotate la Bursa de Valori de la Varsovia. 47,4% din intreprinderile cotate isi desfasoara activitatea in industrie, 31,2% in domeniul finantelor si 21,4% in sectorul serviciilor.

Pe piata de capital din Polonia opereaza 20 de fonduri de investitii, ale caror active s-au ridicat in 1996 la valoarea de 400.000 de dolari, fata de 210.000 in 1995.

Structura pietei poloneze de capital

(piata de capital poloneza totalizeaza 44,4 mld. USD, adica 33% din PIB)

Sursa: CITIBANK (26-28 MARTIE 1998)

In decursul lunii august ‘97 pretul actiunilor companiilor cotate la WSE a crescut cu 14%, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Poloniei de a majora rata dobanzii. In acelasi timp, zlotul a inregistrat o apreciere atat de rapida, incat Banca Nationala a fost obligata sa intervina pentru a tempera aceasta crestere.

Legea privind valorile mobiliare adoptata de Parlamentul polonez in vara anului 1997 creaza cadrul legal pentru introducerea pe piata a instrumentelor derivate. Oficialii lui WSE au declarat ca vor fi disponibile, de la inceputul lui 1998, contracte futures pe indicele WIG-20, urmand ca, in scurt timp, oferta sa se diversifice. Se au in vedere drept active suport ratele de schimb USD/PLN si DEM/PLN, ca si ratele dobanzii. In ceea ce priveste Casa de Clearing pentru tranzactiile cu produse derivate, WSE s-a oferit sa furnizeze capitalul initial.

In luna septembrie 1997 in Polonia au avut loc alegeri, iar rezultatul alegerilor a fost bine primit de pietele poloneze, semn al increderii in viitorul economiei. Multe din motivele de ingrijorare preelectorale au fost inlaturate de reactia imediata postelectorala si, mai ales, de evolutia WIG index in urma crizei asiatice. Indicele a scazut numai cu 3% in prima zi si situatia a fost tinuta sub control. Valurile de vanzari s-au concretizat intr-un nivel ulterior cu 9,8% mai jos decat inainte de criza si au facut din PLN una din cele mai "lovite" valute ale regiunii.

1.6. CEHIA

Deschisa oficial in aprilie 1993, Bursa de Valori de la Praga a devenit in scurt timp una din pietele de capital cele mai interesante pentru cercurile internationale de afaceri.

La inceputul anului 1994 la Praga se tranzactionau 5 titluri cotate si 996 necotate, valoarea capitalizata – circa 14 miliarde de dolari – fiind de departe cea mai ridicata din Europa Centrala; in acelasi an, 80-90% din capitalurile investite in bursa proveneau din strainatate.

In primul val de privatizare (1992-1993) au fost distribuite populatiei prin intermediul sistemului de cupoane (vouchers), actiunile a circa 1000 de companii (banci, firme industriale, hoteluri etc.). In al doilea val de privatizare (1994) au fost puse in vanzare 861 de companii, iar interesul investitorilor s-a dovedit din nou foarte ridicat, dand un impuls bursei de valori.

Piata pragheza se remarca si prin pozitia foarte importanta a firmelor de brokeraj (56 de firme de brokeraj functionau la inceputul lui 1994) si, mai ales, prin activitatea celor circa 440 fonduri de investitii, cu un rol esential in realizarea practica a privatizarii in masa.

Indicele calculat la Bursa din Praga, indicele PX-50, a scazut cu peste 25 de procente in 1995, valoarea maxima inregistrata in ‘95 fiind de 586,6 puncte, iar cea minima de 387,2 puncte. Dupa ce in primele doua luni ale lui 1997 indicele PX-50 a cunoscut o crestere de 17% atingand cea mai ridicata valoare din ultimii doi ani, datorita in principal cresterii investitiilor straine de portofoliu, a urmat apoi o incetinire a cresterii indicelui, determinata pe de o parte de evolutia negativa a monedei nationale, iar pe de alta parte de diminuarea credibilitatii piatei din cauza fraudelor unor societati de investitii.

Schimbarile aduse de anul 1996 au avut in vedere fragmentarea pietei de capital. Astfel, cel mai important segment urma sa fie constituit din 60 de emisiuni, ale firmelor cu o valoare de piata de peste 200 milioane coroane si capitalul social de minimum 500 milioane de coroane. Cinci pana la zece dintre titlurile cele mai lichide urmau sa coteze continuu, iar celelalte zilnic. Companiile incadrate in cel de-al doilea segment, mai putin semnificative ca numar, raspund unor criterii mai putin stricte.Restul de 1600 de companii, care alcatuiau cel de-al treilea segment, coteaza de doua ori pe saptamana.

Piata ceha a titlurilor obligatare ofera o game larga de oportunitati pentru investitori. Pe aceasta piata principalii emitenti sunt bancile (40% din total), urmate de companiile cele mai puternice (30%) si de stat (27%). Ponderea relativ scazuta a titlurilor pe termen mediu si lung emise de stat are drept cauza nivelul scazut al deficitului bugetar. Scadentele agreate de Guvern sunt cele la doi si cinci ani.

Emisiunile de titluri municipale au fost limitate in ‘96 – tendinta urmand sa se pastreze si in ‘97 – dupa ce in perioada anterioara mai mult de 15 orase au oferit obligatiuni pe piata.

Pe piata obligatara ceha market-makerii ofera cotatii pentru cele mai lichide titluri, pentru clientii lor sau pentru ceilalti operatori. Cele mai active obligatiuni (54% din total) sunt cele emise de banci, la care se adauga cele ale companiei de electricitate CEZ – obligatiunile corporatiilor acopera 27% din cifra de afaceri, estimata in 1996 la 50 miliarde coroane. Tranzactiile cu titluri guvernamentale reprezinta numai 18%.

Structura titlurilor tranzactionate la Prague Stock Exchange (1996)

Sursa: PIATA FINANCIARA NR.7-8 1997

Daca la sfarsitul lui ‘96, 63,5% din tranzactiile efectuate la PSE au constituit tranzactii cu actiuni si numai 36,5% cu obligatiuni, la sfarsitul primului trimestru al anului ‘97 situatia s-a inversat, 46,9% fiind tranzactii cu actiuni si 53,1% cu obligatiuni. De asemenea, a sporit interesul pentru obligatiunile pe termen lung si, totodata, actiunile si obligatiunile pe termen scurt au devenit mai putin atractive.

Investitiile de portofoliu provin din Marea Britanie (32%), SUA (21%), Slovacia (19,5%) si ele se indreapta in special spre finantarea datoriei statului si a bancilor (29,3%), spre domeniul transporturilor (18,4%) si cel al energiei (17%).

Legislatia ceha permite investitorilor straini sa realizeze, fara ingradiri, tranzactii cu valori mobiliare, cu o singura exceptie: este vorba de achizitii de actiuni ale bancilor autohtone, pentru aceasta ei trbuind sa obtina autorizatia prealabila a Bancii Nationale.

O companie straina care vrea sa opereze ca firma de brokeraj trebuie sa fie inregistrata ca persoana juridica si apoi sa obtina aprobarea Ministerului Finantelor.

La sfarsitul anului 1997 Parlamentul ceh a luat decizia de a limita portofoliul de actiuni detinut de banci. Acestea nu mai pot detine mai mult de 60% din capitalul propriu in participatii in companii nebancare; mai mult de 15% din capitalul propriu nu poate fi blocat in actiunile unei singure companii. Aceste reglementari au fost anuntate in sprijinul sporirii eficientei si sigurantei pietei de capital cehe.

Accesul la tranzactionarea produselor derivate la Prague Stock Exchange urmeaza sa se faca pe baza unei licente acordate de Ministerul Finantelor, firmele interesate urmand sa indeplineasca anumite conditii legate de nivelul capitalului si de calificarea operatorilor. Sistemul, asigurat de firma norvegiana Por-System, care este in mare masura operational, permite cotarea atat a optiunilor cat si a contractelor futures. Pentru prima faza se au in vedere contractele futures pe indicele PX-50 si rata dobanzii, precum si optiuni americane pe actiunile SPT Telecom, CEZ, Komercni Banka si Unipetrol.

Structura pietei cehe de capital

(piata de capital ceha totalizeaza 59,6 mld. USD, adica 132% din PIB)

Sursa: CITIBANK (26-28 MARTIE 1998)

1.7. SLOVACIA si SLOVENIA

Progresul pietelor de capital in Slovacia depinde de progresul institutiilor care creaza piata. Acestea sunt:

1. Bursa de Valori Bratislava

2. Bursa de Optiuni Bratislava

3. Sistemul RM Slovaki

1. Bursa de Valori Bratislava este o societate pe actiuni avand drept actionari 10 institutii financiare slovace.Tranzactiile au inceput la data de 6 aprilie 1993 cu un interval de 14 zile, care urmeaza sa fie scurtat in functie de cerintele pietei.

2. Bursa de Optiuni Bratislava:

– organizeaza tranzactii cu optiuni si operatiuni la termen (futures) si activeaza ca o casa de clearing pentru acest tip de tranzactii

– capitalul este de 60 milioane coroane slovace, iar 30% din actiuni sunt detinute de Swedish Option Market System International.

3. Sistemul RM Slovaki este o institutie care permite tranzactionarea actiunilor a 497 de intreprinderi slovace utilizand o retea de calculatoare pentru nevoile organizarii pietei.

In ceea ce priveste legislatia din Slovenia, in luna februarie a lui 1997, banca centrala a introdus o serie de reglementari care ridicau costul tranzactiilor pentru investitorii straini cu 10-15%.

Reactia investitorilor straini fata de aceste prevederi a fost dintre cele mai nefavorabile, astfel incat banca centrala a Sloveniei a trebuit sa renunte la restrictiile respective (nerezidentii care faceau investitii de portofoliu trebuiau sa depuna intr-un cont de custodie suma in valuta aferenta valorilor mobiliare achizitionate in dolari). Incepand cu 30 iunie, investitorii straini pot achizitiona valori mobiliare nationale fara sa depuna contravaloarea in valuta a sumelor investite in tolari. In schimb, ei au obligatia de a nu vinde aceste valori mobiliare in decurs de sapte ani. Ei pot totusi sa vanda valorile mobiliare detinute prin intermediul Bursei de Valori de la Liubliana (Ljubljiana Stock Exchange) unui alt investitor strain, daca acesta la randul sau isi asuma aceeasi obligatie. Vanzarea catre investitorii sloveni este interzisa.

Investitorii straini pot cumpara actiuni ale bancilor slovene numai dupa ce au obtinut aprobarea bancii centrale. Conform Legii pietei valorilor mobiliare, Agentia pietei valorilor mobiliare aproba participarea straina la capitalul firmelor de brokeraj, ponderea acesteia neputand depasii 24% din capital. De asemenea, repatrierea profiturilor, dobanzilor si a capitalului investit este garantata prin lege.

Dividendele obtinute de investitorii straini sunt impozitate la un nivel de 15%, iar cele obtinute de investitorii autohtoni cu 25%. Incepand cu 1 ianuarie 1994, castigurile din capitalul investit in tranzactii cu valori mobiliare obtinute de persoanele juridice sunt taxate prin intermediul impozitului pe profit. Cele obtinute de persoanele fizice au inceput sa fie impozitate numai din 1997.

Dobanzile din tranzactiile cu valori mobiliare incasate de persoanele juridice sunt, de asemenea, taxate prin intermediul impozitului pe profit, iar dobanzile din obligatiunile de stat sunt scutite de impozite. Dobanzile obtinute de persoanele fizice din tranzactiile cu valori mobiliare nu sunt impozitate.

Pe langa aceste prevederi fiscale favorabile, exista trei acte normative in diferite faze ale procesului legislativ, care vor contura un cadru legislativ mai favorabil pentru investitorii straini: Legea preluarii societatilor comerciale, Legea investitiilor straine si Legea privatizarii proprietatii nationale.

Structura pietei slovace de capital

(piata slovaca de capital totalizeaza 17,4 mld. USD, adica 102% din PIB)

Sursa: CITIBANK (26-28 MARTIE 1998)

C. EVOLUTIA BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Dupa o intrerupere de cinci decenii, bursa de valori a fost reanfiintata pe piata de capital a Romaniei, in anul 1995. Ca o componenta a asa-numitei economii simbolice, bursa de valori este o institutie indispensabila a economiei de piata.

In anul 1994 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea valorilor mobiliare si a burselor de valori (Legea 52), in baza careia a luat fiinta Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), institutie autonoma, subordonata Parlamentului si avand drept mandat implementarea prevederilor Legii 52, reglementarea si supravegherea pietei valorilor mobiliare.

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost infiintata prin Decizia nr. 20 din 21 aprilie 1995 a CNVM, ca institutie publica investita cu personalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii prin comisioanele percepute si care are ca principal scop tranzactionarea valorilor mobiliare in mod continuu, transparent si echitabil, prin sisteme, mecanisme si proceduri adecvate.

Decizia de infiintare a BVB a fost data in urma solicitarii a 24 de Societati de Valori Mobiliare (SVM) de a negocia la Bursa conform Legii 52/1994. CNVM a decis infiintarea unei burse de valori numai dupa ce minimum 5 SVM-uri au solicitat si primit autorizatia de negociere in Bursa.

Procesul constituirii BVB a beneficiat de finantare din partea BNR, care a asigurat cadrul si mijloacele materiale necesare pregatrii echipei de specalisti, elaborarii normelor bursiere si obtinerii dotarilor necesare functionarii acestei institutii. De asemenea, un sprijin important a fost acordat de guvernul canadian si de organizatia guvernamentala Know How Fund din Marea Britanie, in sensul asigurarii asistentei tehnice necesare organizarii bursei. Odata cu infiintarea Bursei, in conformitate cu prevederile legii, aceasta a beneficiat de finantare de la buget, cu titlu rambursabil in valoare de 1 miliard lei.

Asociatia BVB a fost constituita la 27 aprilie 1995 de catre 24 de societati de valori mobiliare fondatoare. Ea reprezinta organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursei, fiecare societate de valori mobiliare membra avand dreptul la un vot in adunarile generale ale Asociatiei Bursei.

Conducerea BVB revine Comitetului Bursei, format din 9 reprezentanti alesi de catre Asociatia BVB: un presedinte – reprezentantul de drept al Bursei, doi vicepresedinti si sase membri.

Comitetul Bursei are ca principale atributii adoptarea si modificarea, cu aprobarea CNVM, a regulamentului de organizare si functionare a Bursei, a regulamentelor privind operatiunile de bursa, precum si supravegherea respectarii acestora de catre SVM-urile care intermediaza in bursa precum si de catre personalul acesteia.

Directorul General al Bursei, numit de catre Comitetul Bursei, exercita competentele de administrare a activitatii curente de investitie si este abilitat pentru a reprezenta institutia in fata autoritatilor publice si in relatiile acesteia cu persoanele fizice si juridice.

Comisarul General al Bursei, numit de catre CNVM ca reprezentant propriu, are misiunea de a supraveghea si controla activitatea acesteia, participand ca observator la sedintele Asociatiei Bursei si ale Comitetului Bursei si avand acces la toate informatiile si procesele care definesc activitatea Bursei, in scopul de a atentiona conducerea Bursei si de a informa CNVM cu privire la eventualele disfunctii aparute in activitatea institutiei.

Activitatea Comitetului Bursei este sprijinita de doua comisii speciale:

Comisia de Etica si Conduita, care are ca principale atributii constatarea savarsirii faptelor care contravin regimului juridic bursier, investigarea imprejurarilor in care s-au savarsit acestea, precum si formularea propunerilor de sanctionare a persoanelor vinovate si de adoptare a masurilor de reintrare in legalitate. Comisia functioneaza pe baza principiilor:

autonomiei, in sensul ca activitatea sa nu se conformeaza unor dispozitii ierarhice superioare

obiectivitatii, in sensul ca isi fundamenteaza concluziile si propunerile pe existenta unor date obiective

confidentialitatii, in sensul ca desfasoara activitatea cu excluderea oricarei forme de informare a publicului

rolului activ, in sensul de a persista in determinarea tuturor aspectelor cauzei cu a carei instrumentare a fost insarcinata

protectiei investitorilor, in sensul ca elucidarea circumstantelor savarsirii unei fapte ilicite in sfera Bursei de Valori serveste, in ultima instanta, ocrotirii intereselor investitorilor.

Comisia de Inscriere la Cota Bursei, care hotaraste asupra inscrierii, promovorii, suspendarii sau retrogradarii valorilor mobiliare de la cota BVB, si poate propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la cota BVB. Comisia functioneaza pe baza principiilor autonomiei, obiectivitatii, confidentialitatii, protectiei investitorilor, promovarii dezvoltarii pietei bursiere si al atragerii la cota BVB a cat mai multor societati comerciale.

Aceasta Comisie este formata din 6 membri titulari si 6 membri supleanti, dintre care 5 reprezentanti ai SVM-urilor membre ale Asociatiei Bursei, nereprezentate in Comitetul Bursei, si un reprezentant ales de Comitetul Bursei dintre membrii sai.

Camera Arbitrara solutioneaza diferendele dintre membrii Asociatiei Bursei, dintre acestia si agentii lor pentru valori mobiliare, dintre agenti, precum si dintre clienti si membrii Asociatiei Bursei.

In ringul Bursei au acces numai agentii de bursa, reprezentantii autorizati ai societatilor membre.

Calitatea de firma membra a Bursei poate fi obtinuta de orice societate care inainteaza o cerere CNVM si care indeplineste o serie de conditii esentiale:

sa aiba ca activitate exclusiv intermedierea de valori mobiliare

75% din activele societatii sa fie active financiare

sa faca dovada unui minim de capital subscris si integral varsat, cu obligatia de mentinere a unui minim de capital net ce se stabileste de CNVM.

Cotizatiile de membru, stabilite de CNVM, sunt anuale si vor fi activate integral, indiferent de data la care societatea a dobandit calitatea de membru.

Inaugurarea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti a avut loc la 23 iunie 1995, in incinta pusa la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei, iar prima sedinta de tranzactionare a avut loc la data de 20 noiembrie a aceluiasi an, in urma finalizarii regulamentelor si procedurilor tehnice.

In cadrul primei sedinte de tranzactionare, 24 societati de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia actiunile a 7 societati comerciale.

La 5 luni dupa inaugurarea oficiala, BVB isi incepea activitatea prin admiterea pentru inscrierea la cota a nu mai putin de 12 societati comerciale, majoritatea din Ardeal.

Potrivit regulamentelor de inscriere la cota a valorilor mobiliare, toate cele 12 societati se incadrau la categoria a II-a de cotare, denumita "de baza". Criteriile de performanta impuse firmelor cotate nu sunt asa de stricte ca cele valabile pe marile piete bursiere ale lumii ci sunt adaptate realitatilor economiei romanesti.

Actiunile cu volum si frecventa ridicata de tranzactionare pot promova in categoria superioara de cotare (categoria I), dar pentru aceasta trebuie indeplinite cerinte suplimentare cum ar fi:

minim trei ani de activitate; inregistrare de profit net in ultimii doi ani;

cerinte legate de conducerea si activitatea societatii;

cerinte de lichiditate.

Bursa a inceput activitatea de tranzactionare cu o singura sedinta pe saptamana si anume in ziua de marti de la ora 930 la ora 1330. De la sfarsitul lunii martie 1996 sedintele de tranzactionare aveau loc de doua ori pe saptamana, in zilele de marti si joi dupa acelasi orar.

Dupa primele 4 sedinte de tranzactionare in ringul bursei s-a constatat o reticenta a agentilor economici fata de cotarea la bursa determinata de o serie de factori cum ar fi:

lipsa de lichiditate de pe piata – produce o scadere a cursului actiunilor chiar daca societatea cotata este buna

inflatia si evolutia extrem de fluctuanta a cursului de schimb leu/dolar – conjunctura nefavorabila plasamentului de actiuni

mentalitatea celor ce nu prefera sa utilizeze o piata reala ci piata neagra – blocaj de perspectiva a BVB.

Chiar daca bursa a inceput sa functioneze, mai existau inca probleme de solutionat, cum ar fi:

lipsa consultantilor de plasament, autorizati sa ofere sfaturi pentru ca investitorul sa se poata decide asupra efectuarii unui plasament financiar la Bursa in deplina cunostinta de cauza;

lipsa analistilor pietei, care, pe baza informatiilor privind evolutia actiunilor la Bursa si a contextului in care se misca aceste actiuni, inclusiv trendul industriei pe care o reprezinta pot da verdicte de genul cumpara / vinde.

Ziua de 9 ianuarie 1996 a marcat, in scurta istorie a BVB un record absolut prin valoarea de 1,057 miliarde lei, cat au totalizat tranzactiile incheiate cu cele 16.926 actiuni care si-au schimbat proprietarul. Acest salt s-a datorat in principal celor 3 tranzactii speciale (o premiera la Bursa) cu actiuni Sanevit insumand 594.860 milioane lei, adica 56,2% din totalul zilei.

Dar CNVM a suspendat temporar posibilitatea unor astfel de tranzactii, suspendare motivata de lipsa unei proceduri clare, care ar trebui elaborata de BVB privitor la tranzactiile speciale.

Ca urmare, actiunile Sanevit au inregistrat o cadere brusca, antrenand totodata si scaderea valorii totale a tranzactiilor.

Cauza principala a acestei perioade nefavorabile a procesului de tranzactionare a reprezentat-o fragilitatea pietei care nu avea suficienta lichiditate, fapt datorat actionariatului difuz care era, si este in continuare format din salariatii societatilor sau din cei improprietariti in urma ofertei publice de privatizare la care au participat aceste societati.

Aceasta stare nu a durat mult deoarece la 16 ianuarie 1996 actiunile Azomures au fost admise la cota. Datorita performantelor financiare deosebite, a profitabilitatii si a promisiunilor pe care orice monopol le face, Azomures a polarizat interesul brokerilor. Astfel, dupa un pret de deschidere de 10.000 lei / actiune, in cateva minute s-a ajuns la 22.000 lei / actiune, dupa ce atinns recordul absolut pentru o societate cu capital majoritar de stat de 25.000 lei / actiune adica valoarea nominala.

Sedinta din 12 martie 1996 marcheaza sfarsitul primei etape din viata BVB.

Incepand cu saptamana 18 – 25 martie 1996, Bursa a trecut la 2 sedinte de tranzactionare pe saptamana, conform deciziei Directorului General, in urma solicitarilor unor SVM – uri, care presate de o avalansa de ordine de vanzare venite din partea micilor investitori, nu aveau – pe parcursul unei singure sedinte – capacitatea tehnica de a le introduce in sistem, pentru a fi executate.

Se asteapta ca, odata cu trecerea la 2 sedinte de tranzactionare pe saptamana, sa creasca valoarea totala a tranzactiilor saptamanale peste pragul psihologic de 1 miliard lei.

Intervalul 19.03 – 18.04.1996 s-a caracterizat, dupa un debut in forta de peste 1 miliard lei / saptamana (valoare tranzactii), printr-un trend descendent, care s-a incheiat cu cea mai mare scadere a valorii tranzactiilor, de 5,859 milioane lei in 18.04.1996. Cu toate acestea, in acest interval s-a inregistrat si un maxim absolut de la deschiderea Bursei – 1,7 miliarde lei cifra de afaceri la 26.03.1996.

Motivele acestei evolutii sunt: socul de pe piata Fondurilor Mutuale declansat de introducerea noului mod de calcul a valorii activelor nete resimtit si la bursa, investitorii pierzandu-si increderea in piata de capital, precum si dezamagirea investitorilor fata de comunicarea unor rezultate financiare aflate, in cazul unora din firmele cotate, mult sub asteptari (valoarea dividendelor acordate de unii emitenti s-a rezumat la cateva sute de lei pe actiune, inseland asteptarile investitorilor mici care scontau pe un profit pe termen scurt, si nu mediu sau lung, din plasamentul lor bursier).

Contrar asteptarilor, cele 2 sedinte de tranzactionare pe saptamana nu au adus un salt spectaculos in evolutiile din ring, astfel ca, insumate, valorile din ultimele 3 saptamani ale perioadei analizate se aflau sub nivelul mediu al lunii precedente.

Totusi, nu se poate vorbi de o continua scadere a valorii totale a tranzactiilor, ci de oscilatii care nu mai ating varfurile inregistrate in alta perioada. Valorile mici ale acestui indicator se pot explica prin: lipsa capitalului, inexsistenta ofertei de vanzare a unor pachete mari de actiuni atractive pentru investitorii institutionali, de mai mare anvergura, expectativa potentialilor investitori generata de perspectiva ofertelor de vanzare in toamna a actiunilor rezultate din PPM.

Solutiile de ridicare a valorii totale a tranzactiilor tin de dezvoltarea pietei bursiere, care, la randul ei, se poate realiza pe cel putin doua cai:

1. implicarea mai accentuata a societatilor de valori mobiliare in atragerea la cota a unor noi societati emitente;

2. decizia FPS de a promova inscrierea la cota a unei parti a societatilor comerciale aflate in proprietatea sa, ca si vanzarea actiunilor pe care le detin societatile deja cotate la Bursa.

Un record absolut s-a inregistrat la 11 iulie, cand toate cele 13 titluri tranzactionate la Bursa au avut variatii pozitive ale pretului mediu de sedinta.

La sfarsitul verii traficul in ring a inceput sa devina mai animat, volumul si numarul de tranzactii al celor mai active actiuni inregistrand un salt spectaculos, comparativ cu perioada precedenta. Preturile s-au mentinut insa la un palier scazut, asa incat cifra de afaceri a ramas – cu doua exceptii – mult sub 100 milioane lei/sedinta.

Recordul etapei se inregistreaza la 29.08 cand 22.480 actiuni fac piata cu 217,8 milioane lei in 330 tranzactii. Motivul, este trecerea la noul program de operare in ring, adoptat de BVB incepand cu 27.08, prin care s-a marit durata de piata continua la 35 ore, creand posibilitati sporite de manevra asupra pretului.

Totusi, in lipsa unui volum de tranzactii “onorabile” (minim 100 mil. lei – zilnic), Bursa de Valori colectiona noi membri. In numai trei saptamani, actiunile a trei societati au devenit tranzactionabile la BVB fara a reusi insa dinamizarea pietei, cele 34.866 actiuni miscate in ultimele 8 sesiuni marcand o scadere fata de slaba evolutie din perioada anterioara.

Odata cu debutul noului an (1997), piata romaneasca de capital a inregistrat primele succese in materie de volum de activitate dar si schimbarea trendului descrescator care a caracterizat anul 1996. Valoarea tranzactiilor cu valori mobiliare cotate la Bursa de Valori Bucuresti si pe piata extrabursiera RASDAQ creste intr-un ritm sustinut cu aproximativ 40% pe saptamana, depasind cifra de 4 miliarde lei in saptamana 20-24 ianuarie 1997. Capitalizarea totala a societatilor cotate a crescut la 2,610 miliarde fata de 621 milioane la inceputul lunii decembrie. Valoarea de piata a companiilor cotate prezinta insa 16 procente din valoarea capitalului social al acestora.

La 23 ianuarie 1997 au fost introduse la BVB tranzactiile cross, fapt ce explica cresterea ponderii actiunilor stabile, tranzactiile cross incheiate intre clientii aceluiasi broker fiind estimate a reprezenta peste 50% din volumul total al tranzactiilor.

Tranzactia incrucisata (tranzactia cross) este tranzactia la care participa ca intermediar atat pentru vanzator cat si pentru cumparator aceeasi societate de valori mobiliare.

Tranzactiile incrucisate se pot efectua intre:

doi clienti ai aceleiasi societati de valori mobiliare,

societatea de valori mobiliare pe cont propriu si un client al sau,

un angajat al societatii de valori mobiliare si un client al societatii sau

un angajat al societatii de valori mobiliare si societatea pe cont propriu.

In functie de modul in care se introduc ordinele de bursa, se disting doua tipuri de tranzactii incrucisate in functie de modul de executie:

tranzactia incrucisata neintentionata are loc ca rezultat al introducerii de catre agentul de bursa de ordine distincte de cumparare si de vanzare, care pot conduce la efectuarea tranzactiei pe parcursul sedintei in mod automat.

tranzactia incrucisata intentionata are loc atunci cand agentul de bursa decide sa coreleze un ordin de vanzare si un ordin de cumparare, astfel incat acestea sa fie introduse direct ca tranzactie, printr-o singura comanda care include ambele ordine, fara a fi afectata de celelalte ordine din piata.

Tranzactiile cross se realizeaza numai la preturi din intervalul inchis de cea mai mare cotatie de cumparare si cea mai mica de vanzare, existente in momentul respecitv in piata.

Acest fapt determina interesul brokerilor pentru mentinerea unor preturi cat mai mici in piata, intrucat brokerul se poate constitui ca parte in tranzactia cross, pe pozitie de cumparator. Astfel s-au cumparat in cross actiuni ieftine (marja de variatie de 10% fata de inchiderea precedenta a determinat atingerea unui pret real de piata pe parcursul mai multor sedinte), in scopul de a fi vandute indata ce preturile vor creste.

Valoarea totala a tranzactiilor a crescut spectaculos de la o luna la alta in prima jumatate a lui 1997. Astfel, la sfarsitul lunii ianuarie, acest indicator a atins valoarea de 1,97 mld. lei, urcand apoi la 18,29 mld. lei pe 27 februarie. Nivelul atins in februarie a fost sprijinit in buna parte de recordul de 6,34 mld. lei (din 11 februarie).

La 28 ianuarie are loc deschiderea tranzactionarii la categoria I prin inceperea tranzactionarii actiunilor AZOMURES (AZO), iar la 18 februarie incepe tranzactionarea, tot la categoria I, a actiunilor OLTCHIM (OLT). Pana in luna iunie 1997, au fost admise la categoria I a bursei 8 societati comerciale. Evolutia actiunilor acestor societati comerciale, reprezentative pentru economia romaneasca, a marit semnificativ lichiditatea pietei. Lor li se alatura, cu o evolutie a lichiditatii de asemenea foarte buna, alte cateva societati comerciale dintre cele 37 cotate pana la momentul respectiv la categoria a II-a.

Intre 30 ianuarie si 11 februarie trei tranzactii speciale (care au o valoare mai mare de 1miliard de lei sau o cantitate care depaseste 5% din actiunile emitentului respectiv) au facut sa explodeze valoarea totala a tranzactiilor pana la nivelul record de 6,3 miliarde de lei.

A urmat luna martie cu 26,61 mld. lei, luna in care si valoarea medie zilnica a valorii tranzactiilor a fost mai ridicata (aprox. 2,22 mld. lei pe sedinta).

La 25 februarie s-a majorat numarul de sedinte de tranzactionare pe saptamana, ajungand la 3 (marti, miercuri si joi), astfel explicandu-se in parte si cresterea volumului tranzactiilor in aceasta luna. In aprilie aceasta valoare practic s-a triplat, ajungand la 85,66 mld. lei. Numai tranzactia record de 25,73 mld. lei, din 23 aprilie, a egalat aproape valoarea totala a tranzactiilor din luna martie.

Luna mai a inregistrat un alt record al valorii totale a tranzactiilor, 152,01 mld. lei, datorat in parte valorii medii a tranzactiilor de 7599,75 mld. lei, precum si majorarii, la 5 mai, a numarului de sedinte de tranzactionare la 5 pe saptamana.

Performantele lunii mai au fost practic dublate de cele ale lunii iunie, cand valoarea totala a tranzactiilor a atins cifra de 329,88 mld. lei. In aceasta luna s-a atins si recordul absolut al valorii tranzactiilor la Bursa de Valori: 65,52 mld. lei, la 12 iunie, surclasand cu mult valoarea totala a tranzactiilor pe intregul an 1996 (15,17 mld. lei).

Valoarea totala a tranzactiilor pe primele 6 luni ale anului 1997

SURSA:date prelucrate

O contributie importanta la realizarea acestor performante a avut cresterea semnificativa a numarului de societati cotate, de la 17 societati in luna ianuarie, la 23 de societati la sfarsitul lunii februarie, 26 la sfirsitul lunii martie, 34 la sfirsitul lunii aprilie, 38 la sfirsitul lunii mai si 45 la sfirsitul lunii iunie, din care 8 la categoria I.

Tot in primul semestru al anului 1997 s-au pus bazele necesare pentru a oferi investitorilor straini servicii specifice, precum cele de custode, fapt care a extins colaborarea Bursei cu cateva banci autorizate pentru realizarea unor asemenea servicii si a condus la transferarea operatiunilor de decontare la Banca Nationala a Romaniei.

Astfel la 2 iunie are loc sedinta Comitetului Bursei, in care se iau urmatoarele hotarari: BNR devine banca de decontare-compensare a BVB; se introduc serviciile custode in sistemul de compensare-decontare al BVB (banci custode: ING Bank, ABN AMRO, Société Générale).

La 10 iunie contul grup incepe sa functioneze ca instrument de tranzactionare in BVB.

Semnalul de alarma tras in perioada 7-21 iulie de scaderea semnificativa a pretului celor mai tranzactionate actiuni si-a gasit din pacate o justificare dintre cele mai neplacute prin prabusirea cu aproape 50% a volumului tranzactiilor la bursa bucursteana. Fenomenul este cu atat mai grav cu cat aceasta reducere drastica a fost insotita de o mentinere (ce-i drept, la cote mai putin alarmante) a tendintei descendente (-4% pentru Azomures, -1% pentru Compa si respectiv -9% pentru Oltchim pe parcursul intregii saptamani).

Apropierea sfarsitului verii calendaristice parea sa marcheze si revigorarea activitatii bursiere, sfarsitul saptamanii 15-22 august facandu-ne sa intrezarim un usor reviriment al totalului tranzactiilor la bursa bucuresteana. Dupa un debut de 7,2 mld. lei in sedinta de luni, 18.08, cuantumul operatiunilor s-a redresat lent, atingand 12,2 miliarde vineri, 22 august. Mentinerea acestei tendinte si revenirea volumului tranzactiilor la valori apropiate de cele inregistrate inainte de prabusirea estivala ar fi fost foarte imbucuratoare daca luam in consideratie pronosticurile mai mult decat pesimiste care incepusera sa se faca auzite.

In data de 15 august, dupa numai doi ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucuresti, Comitetul BVB a aprobat metodologia de calcul si modalitatea de implementare a primului indice oficial al BVB.

Numele oficial al indicelui este: in limba romana: Indicele Bursei de Valori Bucuresti; in limba engleza: Bucharest Exchange Trading; numele abreviat: BET.

Data de referinta a indicelui este 19 Sept. 1997; data de start este 22 Sept. 1997; valoarea de start: 1000 puncte.

BET este numai un prim indice oficial al pietei bursiere, BVB dand publicitatii, incepand cu data de 17 aprilie 1998, al doilea indice oficial al bursei, indicele compozit, mai cuprinzator din punctul de vedere al actiunilor incluse in portofoliul indicelui, fata de BET. De asemenea, pe masura diversificarii sectoarelor de activitate ale firmelor cotate la Bursa, se preconizeaza lansarea unor indici pe ramuri economice.

Dupa cum se stie, in toamna anului 1997 a avut loc o puternica criza pe pietele financiare asiatice, care a avut un impact negativ asupra burselor din intreaga lume, ducand la scaderea alarmanta a indicilor bursieri. Acest fapt a afectat si piata romaneasca de capital, astfel incat in data de 28.10.1997 indicele BET al Bursei de Valori Bucuresti a scazut fata de sedinta precedenta cu 81,85 puncte (8,93%). Urmare a hotararii Comitetului Bursei, intrunit in sedinta de urgenta in data de 28.10.1997 si urmare a celor discutate in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Bursei din data de 4.12.1997, Bursa a elaborat o procedura de suspendare a tranzactiilor in cadrul Bursei in situatii de criza.

Pentru mentinerea unei piete ordonate si echitabile si a protectiei investitorilor impotriva variatiilor semnificative de pret, Serviciul Tranzactionare si Supraveghere a Pietei a stabilit, in cadrul noii proceduri un nivel de alertare pentru valori mobiliare (variatie a pretului de referinta al sedintei curente fata de pretul de referinta al sedintei precedente de 20%), un nivel de oprire pentru valori mobiliare (variatie a pretului de referinta al sedintei curente fata de pretul de referinta al sedintei precedente de 30%) si un nivel de suspendare a pietei (variatie procentuala negativa a indicelui BET de 12%, respectiv 15%).

Piata bursiera romaneasca a cunoscut o tendinta de revigorare in luna octombrie, valoarea totala a tranzactiilor ajungand la 235 mld. lei, comparativ cu 200,56 mld. lei in luna septembrie. Reducerea preturilor principalelor societati (cele de la categoria I) pe de o parte, ca si introducerea de noi societati la tranzactionare (S.C. Alro S.A., S.C. Semanatoarea etc.) pe de alta parte, au reprezentat puncte de atractie pentru investitori, ceea ce a determinat ca pe ansamblu performantele acestei luni (octombrie) sa fie incurajatoare.

Valoarea totala a tranzactiilor in luna noiembrie a atins 164 mld. lei, reprezentand numai 70% din valoarea totala a tranzactiilor realizate in luna precedenta. De asemenea, numarul de actiuni tranzactionate si numarul de tranzactii au reprezentat 67% si respectiv 64% din valoarea acestor indicatori in luna precedenta.

Valoarea totala a tranzactiilor in ultima luna a anului 1997 a fost de 120,5 mld. lei, reprezentand numai 73,45% din valoarea tranzactiilor realizate in luna noiembrie. Pe ansamblu performantele acestei ultime luni s-au incadrat in trendul descrescator ce a caracterizat a doua jumatate a anului 1997. De altfel, acalmia caracteristica lunii decembrie a fost intrerupta numai de o revitalizare a activitatii bursiere ce a aparut spre sfarsitul lunii. Aceasta revitalizare s-a datorat in special clarificarii detinerilor in portofoliile investitorilor particulari si/sau institutionali, incurajati fiind de scaderea preturilor in perioada premergatoare Craciunului.

Luna ianuarie a anului 1998 a reprezentat un inceput destul de promitator pentru BVB, in care volumul zilnic de tranzactionare s-a situat in medie la 4-5 mld. lei. In general, performantele acestei luni s-au incadrat in limitele normale pentru aceasta perioada a anului, perioada marcata de preocuparea societatilor de valori mobiliare si a fondurilor de investitii in definitivarea strategiilor de investitii pentru intregul an. Calmul acestei luni a fost perturbat de valorile mari de tranzactionare din 9 ianuarie, datorate unei tranzactii speciale cu actiuni Oltchim, si din 22 ianuarie, volum realizat, de asemenea, in baza unor tranzactii speciale cu actiuni Compa.

Valoarea totala a tranzactiilor in luna ianuarie a fost de 122,2 mld. lei, usor mai ridicata decat cea avuta in luna decembrie. De altfel, toti indicatorii sintetici ai evolutiei activitatii bursiere au prezentat tendinte de crestere. Numarul societatilor cotate a crescut de la 76 la 81, crescand numai numarul societatilor din categoria a II-a.

Perioda la care ne referim a consemnat, din pacate, izbucnirea crizei politice, ca urmare a deciziei Partidului Democrat de a retrage sprijinul acordat primului-ministru. Fara sa insistam asupra acestui subiect, trebuie subliniat faptul ca are consecinte nefavorabile atat in plan economic, propagand o intarziere a procesului de restructurare si privatizare, dar cu siguranta si in ceea ce priveste imaginea tarii noastre in strainatate. Ca urmare, in ceea ce priveste piata secundara, rezultatul imediat si foarte concret a fost scaderea interesului pentru Romania a tot mai multor cercuri investitionale internationale.

In ceea ce priveste capitalizarea bursiera pe sectoare de activitate, situatia se prezenta in felul urmator in luna ianuarie 1998:

Capitalizarea bursiera pe sectoare de activitate

SURSA:BVB, Buletin lunar nr. 1/1998

Cu numai 11% din numarul societatilor tranzactionate, industria chimica detine aproape jumatate din capitalizarea bursiera (47%). Ea este urmata ca pondere de industria metalurgica (22%), care ocupa primul loc ca reprezentativitate (12, 35% din numarul societatilor tranzactionate). Sectoare precum industria alimentara, industria de prelucrare a lemnului sau cea de constructii masini, desi sunt reprezentate de un numar important de sociatati, au o pondere foarte mica in capitalizatrea bursiera.

Debutul lunii februarie a fost, psihologic vorbind, extrem de favorabil pentru starea de spirit a jucatorilor de piata. Climatul bursier international a dat semne de revenire inca din prima zi a lunii: Bursa din Hong Kong inregistra in 2 februarie o crestre de 14,3%, indicele Dow Jones s-a apropiat, in aceeasi zi, la 150 de puncte de valoare record inregistrata la 6 august 1997, iar indicele Standard and Poors 500 a inregistrat pentru prima oara in acel an o valoare superioara nivelului de 1000 de puncte.

Desi criza politica submina in continuare deciziile investitorilor straini in alegerea pietei romanesti, prezenta unora dinte ei a fost vizibila si a impulsionat tranzactiile, chiar daca scopul acestora putea fi numai pe termen scurt, pentru speculatii pe actiunile societatilor care urmau a fi privatizate de FPS.

In luna martie, valoarea medie a tranzactiilor – de peste 15 miliarde lei/sedinta – aproape ca s-a dublat comparativ cu luna februarie, in timp ce indicele BET a avut o evolutie fluctuanta, reusind totusi, la data de 16 martie, sa ajunga la 865,3 puncte, cea mai ridicata valoare atinsa in 1998. Acest maxim relativ a fost inregistrat dupa ce, in prima saptamana a lunii martie, BET a oscilat intr-o marja stransa in jurul valorii de 820 puncte, preturile medii la care s-au tranzactionat majoritatea titlurilor care compun cosul indicelui oficial al bursei (si in special cele cu pondere importanta) ramanand aproape constante: 59.000 lei in cazul actiunilor Alro, 3.300 – Oltchim, 13.500 – Terapia etc.

In a doua jumatate a lunii martie s-a consemnat o inversare a trendului indicelui BET, scaderea sa accentuandu-se in ultimele zile ale lunii. Prin urmare, de la valoarea de 865,3 puncte (16 martie), acesta a ajuns la 783,3 puncte (27 martie), marcand, in doua saptamani, o pierdere de 9,5%. Aceasta miscare negativa consemnata la nivelul global al pietei a fost influentata decisiv de reducerea drastica a cotatiilor afisate in dreptul actiunilor societatilor di domeniul chimic.

Per ansamblu, evolutiile lunii martie demonstreaza in cele din urma ca inca exista in piata investitori (cu siguranta straini) care isi construiesc portofolii cu titluri romanesti. Dar, o crestere sustinuta a activitatii si indicatorilor Bursei ar pute fi anticipata numai in momentul rezolvarii crizei politice, care va duce la conturarea unui program clar in ceea ce priveste reforma economica.

Evolutia saptamanala a pietei de capital (10.oct.'97 – 10 apr. '98)

Sursa: date prelucrate

In luna aprilie, indicele BET a pierdut, in saptamana 6.04 – 10.04, 47 de puncte (respectiv 5,71%, de la 821,76 puncte luni, 6 aprilie, la 775,9 puncte vineri, 10 aprilie), iar totalul tranzactiilor a coborat in ultima zi lucratoare a saptamanii la numai 6,4 miliarde lei.

Chiar daca miercuri, 8 aprilie, volumul operatiunilor a depasit 14 miliarde lei, faptul ca acest total s-a realizat pe fondul unei scaderi drastice a indicelui BET si cu largul concurs al actiunilor Arctic (3,27 miliarde lei – volumul tranzactiilor) arata clar ca piata se afla intr-o pronuntata recesiune.

In luna mai, valoarea de piata a socitatilor BVB a scazut cu 17,07% pana la 677.263.193 dolari, in conditiile unei deprecieri a leului de 1,99% pana la 8511 ROL/USD. La randul sau, indicele BET s-a stabilit la 29 mai la 661,87 puncte, al doilea cel mai mic minim al istoriei sale. Minimul absolut este 603,78 si dateaza din 10 decembrie. Inchiderea BET din 29 mai a fost cu 17,58% mai mica decat cea din 30 aprilie.

Indicele BET-C a scazut in mai cu 16,21%, diferenta mica dintre evolutiile celor doi indici oficiali dovedind inca o data ca piata este condusa de titlurile categoriei I.

Valoarea medie zilnica a tranzactiilor a scazut cu 1,86% fata de aprilie pana la 10.856.992.900 lei, iar volumul de actiuni a crescut cu 24,98% pana la 5.543.841 actiuni, ceea ce confirma tendinta de scadere.

Dupa inregistrarea celui de-al doilea cel mai mic minim istoric al BET, deci si al pietei, corectii in sensul cresterii vor mai interveni, dar ceea ce era mai important s-a pierdut: increderea ca Romania este locul unde promisiunile de castig in investitiile de portofoliu se si indeplinesc la timp. A fost de ajuns ca noilor balbaieli continute de semnalele oficiale ale autoritatilor autohtone sa li se adauge stirile despre problemele marii piete de capital din Rusia, ca lipsa perspectivei castigului a si indepartat banii de actiunile listate la Bursa.

Capitolul II

BET – primul indice oficial al Bursei de Valori Bucuresti

In anul 1935, Bursa de Efecte, Actiuni si Schimb din Bucuresti avea in componenta indicelui general 56 actiuni (inclusiv ale societatilor bancare si de asigurari).

In data de 15 august, dupa numai doi ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucuresti, Comitetul BVB a aprobat metodologia de calcul si modalitatea de implementare a primului indice oficial al BVB.

Indicii bursieri – evolutie si semnificatie

Indicii bursieri reflecta tendinta pietei din punctul de vedere al evolutiei preturilor unor actiuni considerate ca reprezentative, in raport cu un moment de referinta. Ei reprezinta o masura sintetica si sistematica a activitatii si a evolutiei unei burse, a unui sector de activitate sau a unui portofoliu esantion, deci prin intermediul lor se incearca sintetizarea, intr-o singura valoare, a performantei globale (si deci a riscului) unei burse.

Vom sintetiza in tabelul de mai jos elementele ce caracterizeaza indicii bursieri ai tarilor in tranzitie:

Sursa: BVB, Business Central Europe (iulie – august 1997)

Indicele BET. Valoare de start 1000

Deoarece proiectul constituirii indicelui BET (numele oficial este: in limba Romana: Indicele Bursei de Valori Bucuresti; in limba Engleza: Bucharest Exchange Trading; nume abreviat: BET) presupune ca acesta sa fie un "indice cu numar fix de actiuni", reprezentand evolutia celor mai lichide 10 actiuni, data de referinta a fost desemnata cea corespunzatoare intrarii la tranzactionare a societatii Automobile Dacia Pitesti, cea de a zecea societate a categoriei I.

"Din portofoliul indicelui vor face parte actiunile celor 9 societati apartinand categoriei I,plus cele ale societatii "Automobile Dacia" Pitesti care va intra pe Bursa la inceputul lunii septembrie. Pentru completarea cosului,cea de-a zecea societate ar putea fi selectata dintre cele cotate la categoria a II-a, dar s-a decis asteptarea momentului cand va intra "Automobile Dacia", deoarece este considerata o societate reprezentativa. Indicele va fi un barometru care va reflecta performantele economiei. Cresterea sau scaderea indicelui reflecta procesele profunde din economie si influentele politice si sociale", a declarat domnul Stere Farmache, presedintele BVB.

Scopul BET

Prin functia sa descriptiva de indicator al performantei medii a unui segment reprezentativ al pietei bursiere, BET reprezinta baza pentru decizii investitionale in aceasta piata. Cu alte cuvinte, BET reprezinta un prim ajutor oferit de bursa investitorilor persoane fizice sau juridice, prin care acestia isi pot constitui un portofoliu proportional cu ponderea actiuinlor in "cos", putand lua decizii mai rapid urmarind numai variatia cursului BET de la o zi la alta.

Din punct de vedere operativ, BET se vrea a fi un reper pentru viitoarele contracte la termen (options si futures) bazate pe evolutia acestuia, care sa stea la baza aplicarii strategiilor de portofoliu (headging si arbitraj). In conditiile in care, conform evaluarilor unor specialisti ai fondurilor de investitii straine, 80% din valoare cumpararilor si vanzarilor de actiuni apartin capitalului strain, introducerea acestui instrument de protejare impotriva riscului a venit ca o completare necesara a serviciilor pe care o bursa trebuie sa le ofere clientilor sai.

De asemenea, indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului beta, avand astfel la dispozitie o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate. Totodata, indicele BET este exprimat si in USD, prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva.

Nu in ultimul rand, prin lansarea BET s-a dorit imbunatatirea imaginii BVB in mediile de afaceri straine, imagine afectata de faptul ca atunci cand un investitor incerca sa-si formeze o prima parere despre performantele Bursei romanesti, gaseau diferite surse care masurau aceasta performanta (indicii VAB, BIG, GELSOR, MON-ST), dar nu si varianta oficiala.

Constructia si relevanta BET

Formula generala de calcul este cea corespunzatoare indicelui ponderat cu capitalizarea preturilor celor mai lichide 10 actiuni cotate la BVB. Valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile corespunzatore din data de referinta (momentul t=0).

BET =

unde:

N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10,

pi0 este pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul de referinta t = 0 (19 sept. 1997)

pit este pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent

qi0 este numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul t = 0

f este coeficientul de corectie ce permite compensarea oricarui efect artificial asupra pretului de tranzactionare a unor masuri ca: divizari, consolidari de actiuni, fuzionari al firmelor, modificari ale capitalului social al unor emitenti inclusi in structura indicelui; deci f intervine numai in ziua in care are loc o schimbare ce afecteaza pretul. Prin aceasta se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui.

Simulare de calcul al indicelui BET (12.02.1998)

(inainte de prima actualizare a acestui indice, actualizare produsa pe 16.02.1998)

BET =

Rezulta ca valoarea indicelui BET(ROL) in 12.02.1998 a fost de 702,26 puncte de indice.

Regulile selectiei celor 10 valori mobiliare care formeaza portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti

actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60% din capitalizarea bursiera totala

actiunile trebuie alese astfel incat sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui

actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, aceasta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70% din valoarea totala tranzactionata.

Observatii

Mult asteptata aparitie a unui indice oficial al bursei s-a bucurat de o reflectare cat se poate de favorabila in presa.

Necesitatea incontestabila a existentei unui asemenea reper (existent pe orice piata de capital seriosa), a facut ca ecourile sa fie exlusiv pozitive.

Insa la numai o saptamana de la iesirea BET-ului la rampa au aparut primele critici privitoare la modul in care indicele reflecta realitatile bursiere. Criticile vizau formula generala de calcul a indicelui BET, formula frecvent folosita pe pietele dezvoltate de capital, acolo unde foarte rar si numai in situatii exceptionale (schimbari de strategie, calamitati etc.) o actiune importanta nu urmeaza tendinta pietei sau macar pe cea a segmentului de piata de care apartine firma emitanta.

Din pacate, sustin criticii, pe piata romaneasca de capital aflata in prezent intr-un stadiu de dezvoltare mult inferior celui atins de pietele pe care se utilizeaza curent metoda sus-amintita, aceasta modalitate de calcul nu se justifica.

Aceste critici au fost sustinute si de comparatia dintre variatia indicelui BET si cea a indicalui VAB-BX in intervalul 22-26.09.1997.

Evolutia indicilor BET si VAB-BX in perioada 19-26.09.1997

SURSA:Date prelucrate

Asa cum reiese si din grafic, fiind calculat intr-un mod mai apropiat de situatia existenta la momentul respectiv, indicele VAB-BX reflecta corect tendinta usor descrescatore a pietei, in timp ce indicele BET crestea, marcand evolutia ascendenta din zilele de 25 si 26 (respectiv joi si vineri) a pretului majoritatii titlurilor de categoria I.

Evolutiile in contradictie cu "mersul" pietei nefiind straine principalelor actiuni, ne putem usor imagina o situatie in care Dacia si Terapia, spre exemplu, scad puternic, in timp ce aproape toate celelalte titluri cotate cresc usor sau stagneaza. Datorita modului de calcul, indicele va inregistra probabil o scadere semnificativa valoric, dar total nerelevanta pentru evolutia majoritatii actiunilor cotate.

Concluzia criticilor, bazata si pe scenariul prezentat anterior, era aceea ca la momentul respectiv BET era numai un indice al celor mai tranzactionate 10 actiuni si nu un indice al bursei, situatie care nu era de natura sa sporeasca transparenta operatiunilor bursiere sau sa mareasca increderea investitorilor, incredere care reprezinta probabil cel mai important capital pe o piata in formare.

Intr-o prima faza functionarea indicelui a fost afectata si de faptul ca sectorul financiar-bancar din Romania nu era reprezentat cu nici un procent in capitalizarea bursiera, situtie care nu s-a schimbat nici in prezent.

Raspunsul BVB, prin Directia Relatii cu Publicul si Cercetare-Dezvoltare, nu a intarziat sa apara. Astfel, s-a aratat ca in concordanta cu dorinta Bursei de a furniza investitorilor mediul necesar unor tipuri de investitii cat mai variate, indicele BET a fost astfel conceput incat sa fie adecvat pentru tranzactiile cu instrumente derivate (contracte "futures" si "options"), tranzactii care de fapt au loc la noi in tara (in speta "futures" pe indicele BMS al categoriei I a BVB) incepand cu iulie 1997 la Bursa de Marfuri Sibiu. De asemenea, la 5 decembrie 1997, cu prilejul sarbatoririi a 4 ani de la infiintarea Bursei Maritime si de Marfuri Constanta (BMMC), a avut loc lansarea contractelor "futures" pe diferente de curs valutar. Regulamentele de tranzactionare, organizare si functionare sunt in linii mari asemanatoare celor de la Sibiu, noutatea reprezentand-o sistemul informatic al BMMC

Sursa: Piata Financiara, Nr. 12-1

In consecinta, asa cum reiese din cele prezentate anterior si cum de altfel este cunoscut, criticile aparute in presa nu au determinat nici o modificare in metodologia de calcul a indicelui BET (formula de calcul si criterii de selectie), metodologie care, de altfel, a fost elaborata si cu ajutorul consultantei din partea Institutului de Studii Avansate din Viena. Aceasta metodologie corspunde vastei majoritati a indicilor reprezentativi pentru pietele consacrate, dar si a celor in dezvoltare (a se vedea primul tabel al acestui capitol).

In ceea ce priveste criticile referitoare la sensibilitatea prea mare a indicelui BET, vom supune atentiei ponderile indicelui (functie de capitalizarea bursiera).

SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie 1998

Din tabel se poate observa o buna uniformitate a ponderilor, nici una dintre societati neavand o pondere mai mare de 30% sau sub 1%. Astfel, se elimina posibilitatea ca evolutia unei actiuni sa aiba o influenta mare asupra indicelui, in detrimentul altora. Totodata, actiunile din portofoliul indicelui sunt astfel alese incat valoarea totala a tranzactiilor pe aceste actiuni sa reprezinte cel putin 70% din valoarea totala zilnica, iar capitalizarea firmelor respective sa cuprinda cel putin 60% din capitalizare totala a firmelor cotate.

Totusi, BVB a recunoscut necesitatea existentei unui indice compozit in vederea unei mai bune caracterizari a evolutiei pietei bursiere. Astfel, s-a considerat ca BET era numai un prim indice oficial al pietei bursiere, urmand a fi lansat un indice compozit, acesta fiind mai reprezentativ pentru evolutia Bursei in ansamblu. Indicele compozit urma sa fie folosit de catre specialisti pentru a analiza dinamica preturilor titlurilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, pe masura diversificarii sectoarelor de activitate ale firmelor cotate la Bursa, se preconiza lansarea unor indici pe ramuri economice.

In consecinta, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii, incepand cu 17 aprilie 1998, al doilea indice oficial al BVB, indicele compozit.

Denumirea abreviata a acestuia este BET-C. Data de referinta pentru indicele BET-C a fost stabilita ziua de 16 aprilie 1998, iar valoarea de start a fost stabilita, ca si in cazul indicelui BET, la 1000 puncte.

Indicele BET-C este calculat folosind aceeasi formula ca si in cazul indicelui BET, si anume media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul indicelui. Preturile folosite sunt preturile medii; baza indicelui contine preturile medii din data de referinta, 16 aprilie.

Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cosul indicelui vor fi automat incluse noile societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa formarea pretului de piata.

Evolutia indicilor BET si BET-C in perioada 21-30.04.1998

SURSA: Date prelucrate

Pentru a compensa orice efecte artificiale asupra pretului de piata (datorate adaugarilor de noi titluri, a divizarilor/consolidarilor de actiuni, fuzionarilor de firme sau oricaror modificari ale capitalului social) valoarea BET-C este ajustata cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se asigura continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara modificarii indicelui.

Prin aceasta masura, s-au pus bazele crearii unei familii de indici.

O alta problema care s-a ridicat odata cu lansarea indicelui BET a fost preantampinarea unor evolutii contradictorii care ar fi putut sa apara datorita modificarii structurii detinerilor. In tarile dezvoltate, indicii de tip BET au influentat puternic structura detinerilor investitorilor institutionali, in special a societatilor de investitii. In SUA spre exemplu, pentru un sfert din detinatori, gestionarii de capital au fost tentati sa dea propriului portofoliu aceeasi structura cu cea a indicelui. Prin aceasta, a disparut insa functia de gestiune, eliminandu-se ideile proprii, de angajare si fructificare a capitalului diferitilor administratori, care s-au orientat in plasamente intr-un cadru uniformizat. S-a produs intr-un fel "moartea pietei", respectiv lipsa conditiilor de orientare libera in ceea ce priveste negocierea de actiuni, pe un segment al pietei.

Piata de capital romaneasca nu a fost pana in prezent atat de grav afectata de orientarea investitorilor spre acele valori mobiliare care intra in cosul indicelui oficial, desi aceasta orientare a existat si continua sa existe si in prezent.

Comitetul Indicelui – rolul sau si actualizarea indicelui

Competenta si componenta Comitetului Indicelui a fost decisa de catre Comitetul Bursei. Acesta este abilitat sa ia toate deciziile necesare respectarii regulilor de selectie si a metodologiei de calcul a indicelui.

Comitetul Indicelui se intruneste lunar, luand dupa caz deciziile necesare de actualizare trimestriala a portofoliului indicelui.

Astfel, prima actualizare a indicelui BET a avut loc la data de 16 februarie 1998, decizia fiind luata de Comitetul Indicelui si anuntata de BVB.

Modificarile cosului indicelui BET au fost urmatoarele:

inlocuirea actiunilor Otelinox (simbol: INX) cu Alro S.A. Slatina (simbol: ALR)

modificarea ponderilor actiunilor: Antibiotice Iasi, Terapia Cluj-Napoca si Oltchim Rm. Valcea ca urmare a majorarii capitalului social al acestor societati.

"Indicele BET este actualizat trimestrial pentru a se putea urmari evolutia valorii totale a tranzactiilor titlurilor pe o perioada mai mare de timp. Acesta este motivul pentru care actiunile "Alro" sunt incluse in indicele BET de abia in acest moment, cu toate ca au prezentat de la inceputul tranzactionarii, in luna octombrie, valori totale mari ale tranzactiilor", a declarat domnul Victor Kaznovscki de la Departamentul Cercetare si Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti. "O societate care este cotata in Categoria I si are volume de tranzactionare mari nu este inclusa imediat in indicele BET, in dorinta ca aceasta evolutie sa fie confirmata in timp. Daca volumul tranzactiilor cu actiunile "Oil Terminal" se va pastra la cotele actuale, acest titlu va fi candidat sigur pentru includerea in indicele BET", apreciaza domnul Kaznovski.

Motivele care au stat la baza deciziei de inlocuire sunt:

mentinerea reprezentativitatii portofoliului de actiuni al indicelui prin includerea societatii Alro care are o pondere constant mare in valoarea totala tranzactionata zilnic (peste 30%)

ponderea mare a societatii Alro in capitalizarea bursiera totala (peste 5%); aceasta contribuie si la uniformizarea ponderilor in capitalizarea bursiera folosita in ponderarea indicelui, ceea ce contribuie la o protectie sporita a indicelui impotriva eventualelor variatii artificiale

pastrarea diversitatii actiunilor societatilor din cosul indicelui, conform metodologiei anuntate initial (care a si determinat selectarea societatii Otelinox pentru inlocuire).

Ponderile indicelui BET sunt formate de capitalizarea bursiera in care intra numarul total al actiunilor emise de catre societatile ale caror titluri se afla in cosul indicelui.

In primul tabel de mai jos sunt prezentate societatile din cosul BET in ordinea descrescatoare a valorii medii zilnice de tranzactionare in 1997. Se poate observa ca pe ultimul loc se afla SNC, dar dupa cum se poate observa din al doilea tabel, SNC este singura societate din ramura respectiva, inlocuirea ei afectand principiul diversitatii portofoliului indicelui. De aici rezulta necesitatea alegerii penultimei societati din primul tabel, respectiv societatea Otelinox S.A. Targoviste, inlocuire care indelpineste si criteriul diversitatii cosului.

Tabel nr. 1.

* Preturile care intra in operatia de recalculare a bazei vor fi cele din data de 13 Februarie.

SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie,1998

Tabelul nr. 2.

SURSA: BVB, Comunicat de presa, 10 februarie,1998

Toate modificarile cosului indicelui au fost facute astfel incat sa se asigure respectarea principiului constructiv de raportare a preturilor zilnice ale actiunilor din cos la preturile dintr-o anumita data (aici, data care precede ziua in care se face modificarea). S-a procedat la recalcularea bazei, pretul actiunilor fiind ponderat cu capitalizarea. Aceasta (capitalizarea) asigura aportul diferentiat al preturilor in calcularea indicelui, functie de capitalul social al firmelor respective.

Modificarea portofoliului indicelui s-a facut in conformitate cu uzantele internationale si a fost anuntata conform prevederilor, cu trei zile inainte de efectuarea ei, astfel incat investitorii care doresc sa aiba aceeasi structura a portofoliului cu cea a indicelui sa poata opera modificarile necesare.

Comitetul Indicelui nu intentioneaza sa mareasca numarul de titluri pe baza caruia se calculeaza indicele BET, ci se limiteaza la zece, ca si in prezent, a declarat domnul Kaznovski.

Indicele oficial al BVB (indicele BET) este conceput si pentru a oferi posibilitatea de a tranzactiona instrumente finaciare derivate (futures pe indice) constituind astfel un instrument indispensabil in managementul riscului portofoliului. "Exista un dialog oficial intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa de Marfuri Sibiu, aceasta din urma dorind sa inlocuiasca indicele BMS1 cu indicele BET, pentru tranzactiile cu contracte futures pe indici", a declarat domnul Kaznovski.

Simulare de calcul a indicelui BET (25.03.1998)

(dupa prima actualizare a acestui indice, actualizare produsa pe 16.02.1998)

*Preturile care intra in operatia de recalculare a bazei vor fi cele din data de 13.02.1998

BET =

Rezulta ca valoarea indicelui BET(ROL) in 25.03.1998 a fost de 801,9 puncte de indice.

Evolutia indicelui BET

Luna octombrie (a anului 1997) a fost caractrizata de o scadere semnificativa a titlurilor importante. La nivelul categoriei I, nici o actiune nu a inregistrat o variatie saptamanala pozitiva, numai doua (Policolor si Terapia) terminand pe "zero", iar celelalte zece scazand cu pana la 25% (Sofert Bacau). Indicii BET (ROL si USD) au urmat acelasi traseu, scazand (in saptamana 20-26.10) cu peste 10%, in continuarea evolutiei descendente din aceasta luna.

Situatia nu este nemaiantalnita, luna septambrie fiind si ea caracterizata de scaderi de pret cvasigenerale, dar alarmant a fost modul in care s-a realizat aceasta scadere in saptamana analizata (20-26.10.1997).

Faptul ca aproape toate actiunile categorie I au scazut constant, cu cateva procente la fiecare sedinta, dovedeste ca respectiva curba descendenta avea drept cauza existenta unei diferente (nu foarte mari dar semnificative) intre oferta si cerere, in favoarea celei dintai. Mai mult, nici brokerii nu intrezareau sfarsitul scaderii, ei sfatuindu-si clientii sa vanda actiunile mai "sensibile" (chiar cu pierderi insemnate) pentru a cumpara altele, mai stabile.

Devenea tot mai clar ca piata interna nu avea capacitatea de a absorbi volumul imens de actiuni revarsat asupra tarii de Programul de Privatizare in Masa, majoritatea investorilor romani de pe piata de capital nedispunand de fondurile necesare pentru achizitionarea la nesfarsit platind preturi bune, iar atunci cand pretul scade sub un anumit prag, asa cum s-a intamplat in luna octombrie, oferta practic dispare.

In luna noiembrie indicele BET (ROL) a cunoscut o tendinta descendenta pe intreaga luna, ajungand de la 913,67 puncte la inceputul lunii, la 693,51 puncte pe 28 noiembrie, reprezentand o scadere de 220,16 puncte (24%). De asemenea, indicele BET (USD) a coborat de la 888,66 puncte la 664,66 puncte (25%).

Scaderea accentuata a indicelui BET s-a datorat scaderii semnificative a preturilor actiunilor ce compun acest indice. Astfel, pretul actiunilor societatii Antibiotice S.A. a scazut de la 6829 lei, la inceputul lunii, la 5069 lei la sfarsitul perioadei. La Automobile Dacia pretul actiunilor a scazut de la 952 lei/actiune la 595 lei/actiune, iar actiunile Otelinox au ajuns la sfarsitul perioadei la 25.000 lei/actiune, de la 31.400 lei/actiune la inceputul lunii.

Desi a fost oarecum temporizata in luna noiembrie, cresterea ratei inflatiei in luna octombrie, pe de o parte, ca si inexistenta, pe de alta parte, a cadrului legislativ necesar investitiilor de portofoliu, au fost factorii care au determinat retineri din partea investitorilor. Ezitarile F.P.S. in a privatiza, prin Bursa, societati performante, tranzactionate sau nu la Bursa, a fost un stimulent care a lipsit, de asemenea, potentialilor investitori. Schimbarile anuntate de primul ministru privind remanierea guvernului, precum si neandeplinirea programului de reforma, au condus la o mai putina incredere si apreciere a actualului guvern si la posibilitatile acestuia de a pune in practica si de a duce la capat reforma, si au determinat potentialii investitori, in special cei straini, sa judece "la rece" posibilitatile de investire oferite de piata de capital romaneasca.

Dupa o tendinta descrescatoare in prima jumatate a lunii decembrie (692,61 puncte pe 2 decembrie si 622,47 puncte la sfarsitul lunii), indicele BET (ROL) a inceput sa creasca usor spre sfarsitul lunii, urmare a cresterii preturilor societatilor cotate in Categoria I. Astfel, pretul actiunilor societatii Alro a atins 42.354 lei (39.001 lei/actiune la inceputul lunii), actiunile Arctic s-au vandut cu 4.085 lei (3,983 lei/actiune la inceputul lunii), iar actiunile societatii Terapia au ajuns la 11.868 lei, fata de 11.232 lei/actiune, pretul avut de aceste actiuni la inceputul lunii.

Pe ansamblu, performantele acestei ultime luni s-au incadrat in trendul descrescator ce a caracterizat a doua jumatate a anului 1997.

In luna ianuarie valorile indicelui BET (lei) au scazut de la 762,42 puncte in 5 ianuarie, la 727,65 puncte la sfarsitul lunii. Valoarea minima atinsa a fost de 711,6 puncte pe 23 ianuarie. Totusi, spre sfarsitul lunii, valorile indicelui aratau o usoara tendinta de revigorare.

Evolutia indicelui oficial BET in perioada 5 ianuarie – 28 mai 1998

SURSA: Date prlucrate

La sfarsitul perioadei analizate cotatii au scazut sub influenta evolutiilor negative ale bursei de la Moscova. Indicele BET a pierdut, in ultima zi a perioadei analizate (28.05.1998), 13,72 puncte. De altfel, 5 dintre actiunile din aceasta categorie s-au tranzactionat in aceasta zi la cel mai mic pret din acest an (1998): Antibiotice (200- lei/actiune), Azomures (1200 le/actiune), Rulmentul Brasov (313 lei/actiune), Santierul Naval Constanta (5100 lei/actiune). Aceasta scadere este explicata de un broker care reprezinta fondurile de investitii straine astfel: "In cazul unor crize pe pietele de capital cu grad de risc mai mare, investitorii isi retrag fondurile din aceste piete si le directioneaza catre cele mai sigure, mai mature sau catre piata monetara.".

La sfarsitul perioadei analizate indicele BET a prezentat o scadere destul de importanta, parerea generala fiind aceea ca aceasta scadere este provocata de neancrederea investitorilor intr-o relansare economica a intreprinderilor romanesti in actuala conjunctura de recesiune. Pentru mai multe actiuni, printre care Sinteza si Oltchim s-a consemnat vanzarea indiferent de pretul obtinut.

Capitolul III

SISTEMUL DE TRANZACTIONARE

LA BURSA DE VALORI BUCURESTI

3.1. Cota Bursei de Valori Bucuresti

Valorile mobiliare sunt inscrise la Cota Bursei pe baza cerintelor Legii nr, 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, si ale regulamentelor si procedurilor Bursei. Aceste reglementari contin cerinte pentru admiterea, mentinerea si promovarea la Cota Bursei, precizeaza care este documentatia necesara in cazul solicitarii inscrierii la Cota si stabilesc obligatiile societatilor emitente privind difuzarea de informatii necesare pentru desfasurarea in conditii normale a tranzactionarii.

Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurata pe urmatoarele sectoare:

A. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane

categoria a II-a (de baza)

categoria I

B. sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati

C. sectorul international

Societatile comerciale pot solicita inscrierea valorilor lor mobiliare (actiuni, obligatiuni etc.) la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de baza) sau la categoria I, in functie de indeplinirea cerintelor Legii 52/1994 si ale reglementarilor Bursei privind inscrierea la cota (vezi Fig. 1)

Cerintele prevazute de reglementarile Bursei de Valori Bucuresti, pentru inscrierea valorilor mobiliare ale unui emitent la Cota BVB, sunt prezentate in Fig. 2, iar documentele necesare indeplinirii cerintelor pentru inscrierea valorilor mobiliare ale unui emitent la Cota Bursei de Valori Bucuresti sunt prevazute de reglementarile BVB si sunt prezentate in Fig.3.

3.2. Avantajele oferite societatilor comerciale de cotarea la Bursa

Institutia bursei de valori reprezinta o solutie majora pentru satisfacerea, cu costuri reduse, a nevoilor de capital financiar ale societatilor comerciale. Mecanismul prin care se poate realiza un asemenea efect este urmatorul: pentru a-si mari capitalul o societate comerciala poate face o oferta publica de actiuni, prin care investitorilor li se ofera posibilitatea de a cumpara aceste valori mobiliare si de a deveni asfel proprietari asupra unei parti din capitalul social al respectivei intreprinderi. Pentru investitor, achizitionarea acestor actiuni poate deveni interesanta sub doua aspecte:

in primul rand, ea ii confera drept de vot care, in cazul in care numarul actiunilor achizitionate depaseste un anumit procent din totalul actiunilor emise, poate deveni si drept de control asupra managementului societatii comerciale respective;

in al doilea rand, investitorul va fi interesat ca actiunile cumparate sa constituie o forma de a-si conserva disponibilitatile financiare, la adapost de efectele inflatiei si cu perspectiva unui profit, care se poate realiza atat din dividende, cat si din cresterea in timp a valorii de piata a actiunilor.

Pentru a obtine insa acest lucru, este necesar sa existe o piata de capital pe care aceste actiuni sa se poata vinde si cumpara fluent, o piata care sa le asigure acestor actiuni un pronuntat caracter de lichiditate. Fara existenta acestei piete emisiunea de actiuni operata de societatea comerciala nu ar avea sens si eficienta caci prea putini investitori ar fi dispusi sa isi imobilizeze resursele financiare cumparand hartii de valoare tranzactionabile si lipsite de lichiditate.

Bursa de valori reprezinta un segment important al pietei de capital, fiind zona care ofera, in conditii de siguranta si protectie adcvate, un grad mare de lichiditate al valorilor mobiliare tranzactionate. Existenta ei inchide cu cea mai mare eficienta circuitul necesar pentru satisfacerea atat a nevoilor de capital ale intreprinderilor cat si a necesitatilor de fructificare a economiilor de catre investitori. Dincolo de aceasta relatie stabilita intre nevoile de finantare ale societatilor comerciale si posibilitatea satisfacerii lor prin intermediul bursei de valori, exista insa si o serie de avantaje de care societatile comerciale pot beneficia in urma cotarii la Bursa.

In primul rand, odata produsa inscrierea unei societati comerciale la Bursa, prin cotarea actiunilor ei dintr-o prima emisiune, orice alta emisiune de actiuni ulterioara va fi mult facilitata.

Cotarea la Bursa a actiunilor unei societati comerciale reprezinta prin ea insasi un moment de sporire a prestigiului acesteia in randul investitorilor, cunoscut fiind faptul ca pentru a fi admisa la cota, o intreprindere trebuie sa se alinieze unor standarde ridicate privind statutul ei financiar si transparenta informationala. Statisticile internationale arata de pilda, ca inscrierea la cota bursei mareste pretul actiunilor unei intreprinderi in medie cu aproximativ 20%. La aceasta se adauga, cu urmari pozitive, si simplul efect de reclama obtinut prin promovarea in perceptia publica a imaginii intreprinderii, al carei nume devine astfel mult mai prezent in mass-media, fiind cuprins in fluxul informatiilor care se ofera permanent publicului referitor la evolutia cotatiilor bursiere.

In acelasi timp, cotarea la bursa reprezinta o cuantificare de catre piata a valorii unei societati comerciale, fapt care ofera investitorilor care doresc sa intre in relatia cu societatea respectiva o imagine mult mai corecta asupra acesteia. Prin acelasi efect, sansele unei societati comerciale de a primi credite cresc substantial, caci potentialii creditori au, in valoarea bursiera a acesteia, un reper ferm in luarea deciziilor de a lansa programele de creditare.

Totodata cei care detin actiuni ale unei societati comerciale cotate la bursa le pot folosi drept garantii pentru contractarea unor credite, beneficiind de avantajul ca asemenea garantii sunt mult mai usor acceptate de catre creditori data fiind lichiditatea lor si valoarea recunoscuta de catre piata.

In general, valoarea recunoscuta de piata bursiera este preferata in raport cu valoarea contabila atribuita unei societati comerciale. Acest lucru poate fi util, de pilda, in cazul realizarii unor "joint ventures", in care evaluarea intereprinderilor care fuzioneaza se poate face mai corect prin raportarea la cota maxima.

Cotarea la Bursa diversifica gama alternativelor de finantare ale unei societati comerciale.

Intre acestea se afla si obligatiunile convertibile sau actiunile carea au atasate "warrante" (drepturi), instrumente ale pietei de capital ce ofera o serie intreaga de posibilitati de investire, cum ar fi aceea de a cumpara ulterior actiuni ale emitentului, la un pret prestabilit – formula extrem de atractiva pentru investitori.

Un alt avantaj, care nu trebuie neglijat, este acela ca dupa admiterea la Cota Bursei, inceteaza obligatia societatii emitente de a mai tine un registru propriu al actionarilor, al actiunilor si al obligatiunilor, evidenta acestora fiind preluata de Registrul Bursei cu toate avantajele de profesionalism si siguranta care rezulta de aici.

In fine, alte avantaje ale Cotarii la Bursa sunt:

posibilitatea care se deschide pentru societatea comerciala de a-si cointeresa angajatii prin distribuirea de actiuni catre acestia

cresterea interesului investitorilor straini fata de societatea comerciala

crearea posibilitatii inscrierii valorilor mobiliare ale societatii la Cota altor burse recunoscute pe plan international.

3.3. Functioanarea Bursei de Valori Bucuresti

Functia fundamentala a oricarei burse o reprezinta asigurarea cadrului optim necesar efectuarii de tranzactii bursiere cu valori mobiliare.

Transparenta tranzactiilor bursiere precum si protectia investitorilor sunt de asemenea valori fundamentale ale oricarei burse, valori care se regasesc si in activitatea operationala de zi cu zi a Bursei de Valori Bucuresti.

In cadrul acesteia, tranzactiile au loc intr-un mediu complet informatizat pe suportul unui program asistat de calculator, denumit Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata (S.T.E.A.) , care reprezinta o parte a sistemului informatic integrat ce asigura administrarea totalitatii operatiunilor Bursei.

S.T.E.A. ofera posibilitatea de a realiza in regim computerizat intreaga gama de operatiuni specifice activitatii de tranzactionare:

editarea si introducerea de ordine de bursa

excutarea tranzactiilor

accesul la informatiile referitoare la tranzactii si decontarea tranzactiilor, inclusiv istoricul tranzactiilor

gasirea de diverse alte informatii relevante cu privire la tranzactionare.

Sistemul de desfasurare a tranzactiilor este piata continua, acestea efectuandu-se in momentul in care pretul ordinelor de bursa se incadreaza in variatia admisa pentru o valoare mobiliara intr-o sedinta de tranzactionare.

Exercitarea dreptului de negociere si incheiere a tranzactiilor in cadrul Bursei de Valori Bucuresti apartine exclusiv Societatilor de Valori Mobiliare membre ale Asociatiei Bursei.

Reglementarile elaborate de catre Bursa precizeaza foarte clar cadrul in care se desfasoara activitatea de tranzactionare si responsabilitatile agentilor de bursa, pe cele ale agentilor de valori mobiliare si ale societatilor de valori mobiliare, fata de clienti si fata de ceilalti participanti de pe piata.

In scopul asigurarii efectuarii unor tranzactii corecte, ca garantie a unei piete transparente si eficiente, Bursa a organizat un sistem de supraveghere al carei misiune este aceea de a preveni sau depista orice incalcare a regulamentelor si orice incercare de frauda.

Manipularea pietei prin diferite metode si efectuarea de tranzactii pe baza unor informatii confidentiale sunt considerate fraude majore, care pot afecta negativ increderea investitorilor si imaginea Bursei. Bursa detine insa controlul total al mijloacelor prin care se poate depista orice eventuala neregula aparuta pe piata.

Transparenta pietei presupune asigurarea accesului la informatii a tuturor participantilor, in mod egal, ceea ce reprezinta asigurarea aplicarii principiului fundamental de protectie a investitorilor. Aceasta transparenta este garantata de respectarea obligativitatii pe care o au societatile comerciale emitente, ale caror actiuni sunt tranzactionate in cadrul Bursei privind furnizarea continua de informatii ce pot avea relevanta prin evolutia pretului actiunilor.

Sistemul informatic performant, software-ul modern si profesionistii de care dispune Bursa, confera operatiunilor efectuate in cadrul acesteia un inalt grad de operativitate si siguranta, plasand-o in randul celor mai moderne burse din lume.

3.4. Mecanismul de tranzactionare al actiunilor la B.V.B.

Secventa plasamentului (Ziua T-1)

Ordinul

In terminologia bursiera, investitorul (fie persoana fizica, fie juridica) este denumit generic client. Pentru a vinde sau cumpara actiuni la bursa, investitorul, deci clientul, trebuie sa se adreseze unei Societati de Intermediere de Valori Mobiliare (SVM), firma autorizata de catre CNVM sa execute astfel de operatiuni la Bursa.

Deplasandu-se la sediul SVM, clientul va transmite ordinul de vanzare/cumparare (V/C) agentului de valori mobiliare insarcinat de SVM sa trateze cu clientul. In vederea unui plasament la bursa, pe langa transmiterea verbala a ordinului, clientul va face, in functie de natura acestui ordin, urmatoarele operatiuni:

– pentru un ordin de cumparare, va deschide un cont in numerar, in care se depune suma de bani necesara cumpararii;

– pentru un ordin de vanzare, va deschide un cont de valori mobiliare, in care isi va depune actiunile pe care doreste sa le instraineze (vanda).

Fiecare ordin introdus in sistem trebuie sa contina numarul de cont al clientului (in care sunt evidentiate actiunile sale si care reprezinta codul prin care el este identificat) sau al SVM-ului pentru care se va efectua tranzactia si in conturile caruia se va efectua transferul valorilor mobiliare.

– clientul va incheia cu agentul de valori mobiliare al SVM-ului un contract pentru servicii de intermediere de valori mobiliare, care constituie baza legala pe care brokerul va executa ordinul clientului in ring.

In cazul ordinului de cumparare, valoarea sumei depuse se calculeaza pe baza pretului de referinta (pretului mediu) din ultima sedinta de tranzactionare. Conform regulamentelor Bursei, preturile de "stigare" la o sedinta de bursa nu trebuie sa varieze cu mai mult de ±10% fata de pretul de referinta al sedintei precedente.

La incheierea contractului, agentul de valori mobiliare va negocia cu clientul comisionul aplicat serviciului prestat, care nu poate depasi 8% din valoarea tranzactiei incheiata in ring.

Transmiterea ordinului catre SVM-ul ales poate avea loc in orice zi intre doua sedinte de tranzactionare in Bursa. Pana in acest moment, desi SVM-ul a preluat ordinul de vanzare-cumparare de la client, sistemul computerizat al Bursei nu recunoaste inca acest ordin.

"Crearea clientului"

In faza premergatoare tranzactiei, agentul de valori mobiliare de la sediul firmei va transmite brokerului din ringul bursier datele de identificare ale clientului (nume, adresa, B.I., telefon), in vederea introducerii lor in baza de date aferenta Registrului Bursei. In cazul ordinului de vanzare, clientul inregistrat deja in zona asa-numitilor clienti "nearondati" (printre care se numara cei ce detin actiuni la societatile cotate la bursa in urma privatizarii prin oferta publica desfasurata in primavara lui 1995), va fi transferat in zona clientilor "arondati".

Totodata, cu aceasta ocazie, se va verifica exactitatea datelor de identificare prezentate de client, inclusiv numarul de actiuni detinute pana in prezent (numite pozitia clientului in Registrul Actionarilor).

Secventa tranzactiei (Ziua T)

Ordinul fiind plasat SVM-ului iar banii sau actiunile depuse in cont, din acest moment brokerul este gata sa execute ordinul clientului sau in ringul computerizat al bursei. In ziua T, la orele 930, brokerul se afla la terminalul sau in ring.

ora 930-1130

Faza de Pre-deschidere "Call market"

In acest interval, agentul de bursa va introduce in sistem toate ordinele primite de la clienti. Ordinele sunt de tip pret limita, adica se cere un pret limita la vanzare (mai mare sau egal cu valoarea X lei/actiune), respectiv cumparare (mai mic sau egal cu Y lei/actiune). In aceasta perioada, nu se executa nici o tranzactie, numai piata este chemata sa-si spuna cuvantul (din engleza – call market).

Fiecare broker cunoaste numai ordinele introduse de el, in timp ce sistemul afiseaza pe terminal piata cumulata, respectiv toate ordinele de vanzare-cumparare introduse de toti brokerii in sitem.

Aceasta etapa este importanta pentru ca brokerul isi poate da seama unde se situeaza ordinul sau fata de piata.

ora 1130

Stabilirea pretului de deschidere

Faza de pre-deschidere se incheie cu stabilirea – de catre calculator – a pretului de deschidere pentru sedinta de tranzactionare respectiva.

Pretul de deschidere este pretul tuturor tranzactiilor care se efectueaza in momentul in care se deschide piata, fiind calculat pe baza ordinelor introduse in sistem in cadrul etapei de pre-deschidere, pentru fiecare valoare mobiliara, printr-un algoritm de fixing (licitatie) care identifica pretul la care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzactionata.

In cazul in care la deschidere s-au determinat mai multe preturi la care se pot executa tranzactiile (cantitati egale cu preturi diferite) si pretul de referinta al sedintei precedente este in afara intervalului format de aceste preturi, atunci pretul de deschidere va fi acela care este cel mai apropiat de pretul de referinta.

In cazul in care pretul de referinta al sedintei precedente este cuprins in intervalul dintre aceste preturi, atunci pretul de deschidere este chiar pretul de referinta.

ora 1130-1330

Piata

In aceasta perioada, dupa afisarea pretului de deschidere pentru fiecare actiune cotata, brokerii trec la executarea efectiva a ordinelor primite. Bursa de Valori Bucuresti a optat pentru sistemul "in piata continua", care permite incheierea de tranzactii diferite de pretul de deschidere, pe baza actiunii libere a cererii si a ofertei.

Toate ordinele de cumparare cu un pret mai mare decat pretul de deschidere si toate ordinele de vanzare cu un pret mai mic decat pretul de deschidere se vor executa integral in masura in care cantitatea de valori mobiliare este suficienta; in caz contrar, alocarea acestora se va face conform algoritmului de alocare descris in continuare:

Fiecare ordin introdus este valabil pana cand este executat, retras, anulat sau blocat de catre Bursa.

Prioritatile de executare a ordinelor in piata continua sunt:

cel mai bun pret (cel mai mare la cerere/cel mai mic la oferta)

la acelasi pret priorotatea de alocare a valorilor mobiliare este data de tipul contului, dupa cum urmeaza: cont client, cont institutie financiara, cont propriu, cont angajat

in cadrul fiecarui tip de cont, ordinea de executie se stabileste conform principiului primul veni-primul servit.

Din punctul de vedere al pretului, ordinele pot fi, in functie de dorinta clientului:

a. ordine "la piata" (sa se vanda / cumpere la cel mai bun pret al pietei)

Introducerea unui ordin "la piata" este posibila numai pentru tranzactionarea in piata continua. Pentru piata intermitenta este obligatorie precizare in ordin a pretului valorii mobiliare.

In cazul in care campul pentru pret este necompletat, S.T.E.A. interpreteaza ordinul ca fiind ordin "la piata", considerand ca pret al tranzactiei in mod automat cel mai bun pret de vanzare, respectiv de cumparare. In aceasta situatie tranzactia se poate executa la mai multe preturi, care devin succesiv ordin cu cel mai bun pret (prin executarea celor precedente), pana cand se acopera toata cantitatea specificata in ordin.

Ordinul "la piata" are sens si este posibil numai cand exista in piata contrapartea.

b. ordine "la pret limita" (sa se vanda la cel putin un pret minim / sa se cumpere la un pret maxim);

c. ordine "stop" (el devine un ordin de vanzare-cumparare la piata, atunci cand pretul titlului evolueaza in sens contrar asteptarii clientului, respectiv creste sau scade la nivelul specificat);

d. ordine "interval" (Range)

Pentru tranzactionarea pe piata continua sistemul permite utilizarea ordinelor "la piata" pentru care se poate preciza limita maxima a pretului (ordin de tip "stop"): cel mai mic pret de vanzare pana la care esti dispus sa vinzi sau cel mai mare pret de cumparare pana la care esti dispus sa cumperi.

Utilizand aceasta posibilitate se pot executa tranzactii la preturi diferite printr-un singur ordin pana la limita de pret precizata.

Din punctul de vedere al duratei de executie, ordinele se clasifica in:

a. ordine "la zi fixa" (sunt valabile si raman in piata pana la sfarsitul zilei; daca ordinul nu a fost executat pana la inchiderea pietei atunci va fi eliminat in mod automat la sfarsitul zilei de tranzactionare);

b. ordine "deschise" (daca nu s-au finalizat la o sedinta de tranzactionare, se transmit la sedinta urmatoare si se mentin pana la executarea completa, pana li se va schimba termenul de valabilitate sau pana la eliminarea din piata).

Pasul de cotare reprezinta diferenta minima dintre cel mai bun pret al unui ordin de cumparare si cel mai bun pret al unui ordin de vanzare.

In functie de pretul de piata al valorilor mobiliare pasul de cotare va fi:

Primul venit – primul servit

Timpul este factorul de alocare sau executie a ordinelor. Mecanismul de executie a ordinelor introduse de broker are la baza criteriul "timp de introducere". Fiecare ordin introdus de broker in sistem are atasat momentul de timp la care s-a efectuat introducerea. La executarea unui ordin de vanzare-cumparare pentru o actiune oarecare, la care cererea s-a intalnit cu oferta, pentru ordine de valori egale introduse la momente diferite de timp, va avea prioritate ordinul introdus mai devreme in sistem. Deci calculatorul, care face alocarea ordinelor, va satisface mai intai, sa spunem, cererea venita la momentul "h" si apoi cea de la momentul "h+1", conform asa-numitului principiu FIFO (First In – First Out adica primul venit, primul servit). De asemenea, potrivit regulamentelor bursei, brokerul va executa intotdeauna ordine in numele clientilor sai si numai pe urma in nume propriu (deci al SVM-ului pe care il reprezinta).

In cazul in care, in faza de call market, nu se intalneste cererea cu oferta sau exista numai cerere, respectiv oferta, nu vom avea un pret de deschidere, ci o cotatie (exact ca la casele de schimb valutar), adica afisarea unui pret de vanzare sau de cumparare.

Modificarea ordinelor:

daca se modifica un ordin prin diminuarea cantitatii de valori mobiliare, locul in coada nu se pierde

daca se modifica un ordin prin cresterea cantitatii de valori mobiliare, locul in coada se poate pierde.

locul in coada se pierde prin modificarea pretului unui ordin

Valorile mobiliare se pot tranzactiona si in blocuri, a caror marime va fi stabilita pentru fiecare in parte.

ora 1330

Inchiderea sedintei

La ora 1330 fix, sistemul afiseaza automat pretul de inchidere al sedintei care poate fi:

a. pretul la care s-a incheiat ultima tranzactie, pentru fiecare actiune, sau

b. ultima cotatie – un pret de vanzare-cumparare, daca cererea nu s-a intalnit cu oferta

La incheierea sedintei de tranzactionare, sistemul bursei tipareste automat cate doua rapoarte pentru fiecare broker si anume:

Raportul de Tranzactionare, care evidentiaza ordinele executate (volum, valoare);

Raportul de Decontare, care stabileste pozitia fiecarui SVM, in urma tuturor ordinelor executate in ziua respectiva.

Aplicand sistemul numit "compensare multilaterala pe baze nete", sistemul de calcul stabileste daca SVM-ul figureaza ca vanzator net (a vandut mai mult decat a cumparat) sau drept cumparator net (a cumparat mai mult decat a vandut).

Finalizarea sedintei

La incheiarea sedintei de tranzactionare, brokerul se poate gasi in una din urmatoarele situatii:

– ordin partial executat;

– ordin integral executat;

– ordin neexecutat.

Chiar daca incheierea efectiva a tranzactiei are loc la momentul de timp T+3 (zile lucratoare), la sfarsitul sedintei, dupa primirea rapoartelor, brokerul isi poate deja anunta clientul despre executarea ordinului.

Decontarea (Ziua T+1)

A doua zi, brokerul revine la sediul bursei cu cele doua rapoarte confirmate si avizate de catre SVM si insotite de ordinul de plata, in care SVM-ul este cumparator net. De mentionat ca orice diferend intre Bursa si SVM privind executarea datelor din rapoarte se rezolva la momentul T+1, la sediul Bursei.

Bursa va centraliza toate ordinele emise de SVM-uri, in calitate de cumparatori. La randul ei Bursa, substituindu-se celor ce au platit, emite ordine de plata in numele SVM-urilor care au de incasat bani, ca vanzator net de titluri de valoare. Asadar, pentru o gestionare mai buna a "riscului sistematic", Bursa se interpune intre vanzator si cumparator. Toate aceste ordine de plata, venite fie de la SVM-uri, fie emise de Bursa, sunt trimise la banca de decontare, respectiv la BNR (la 2 iunie 1997 are loc sedinta Comitetului Bursei, in care se iau urmatoarele hotarari: BNR devine banca de decontare-compensare a BVB; se introduc serviciile custode in sistemul de compensare-decontare al BVB (banci custode: ING Bank, ABN AMRO, Société Générale)).

Pentru a elimina eventualele intarzieri ale sistemului bancar, banca de decontare efectueaza toate decontarile intre SVM-uri prin contul Bursei, respectiv: se debiteaza conturile celor care au platit si se crediteaza conturile celor care au de incasat.

Finalizarea platilor (Ziua T+3)

Standardul T+3, potrivit caruia lichidarea tranzactiei (adica a obligatiilor de plata si a transferului de proprietate asupra titlurilor V/C) se face in urmatoarele trei zile lucratoare dupa ziua sedintei de tranzactionare (T), este un standard intrenational. El a fost adoptat inca din iunie 1995 de catre cele mai mari piete din SUA si Canada.

La momentul T+3, banca va informa Bursa asupra finalizarii platilor, moment in care prin sistemul computerizat se trece la efectuarea transferului efectiv de proprietate in Registrul Bursei, potrivit principiului unanim folosit – "delivery versus payment".

In rapoartele emise de Bursa dupa fiecare sedinta de tranzactionare sunt evidentiate sumele nete de plata sau de incasat pentru fiecare societate de valori mobiliare in parte.

Societatile de valori mobiliare care au sume nete de plata vor intocmi ordine de plata pentru transferul banilor in conturile societatilor de valori mobiliare care trebuie sa incaseze ordine care vor fi executate de catre Banca de Decontare in a treia zi de la incheierea tranzactiilor.

3.5. Fluxul de documente si operatiuni utilizate de Societatea de Valori Mobiliare

Documentele utilizate de Societatea de Valori Mobiliare in relatia cu clientul

Aceste documente sunt:

contractul incheiat intre societatea membra si client

cererea de deschidere de cont pentru persoane fizice sau juridice

ordinul de bursa

confirmarea tranzactie

extrasul de cont si situatia activitatii contului clientului

Continutul minim al documentelor mai sus mentionate este cel prevazut in Anexa 1.

Fluxul documentelor cuprinde:

deschiderea conturilor clientilor

preluarea si executarea ordinelor

transmiterea confirmarii tranzactiei

transmiterea extrasului de cont si a situatiei activitatii contului

deschiderea conturilor clientilor presupune:

– incheierea contractului si negocierea comisionului

– completarea si semnarea cererii de deschidere de cont; anexarea documentatiei

– aprobarea cererii de deschidere de cont

– informarea agentului pentru valori mobiliare

– alocarea numarului de cont provizoriu

– transmiterea cererii si documuntatiei spre pastrare

preluarea si executarea ordinelor implica:

– necesitatea existentei:

numerarului necesar acoperirii valorii totale a unui ordin de cumparare, inclusiv comisionul

valorile mobiliare in portofoliu necesare acoperirii unui ordin de vanzare

– completarea ordinului de catre agent

– listarea si semnarea ordinului de catre client si agent

– transmiterea ordinului agentului de bursa

– executarea ordinului la Bursa

transmiterea confirmarii tranzactiei cel tarziu a doua zi dupa executarea tranzactiei presupune:

– introducerea tranzactiei executate in programul de back-office

– listarea confirmarii tranzactiei

– semnarea confirmarii tranzactiei de catre o persoana autorizata

– expedierea confirmarii tranzactiei pe adrsa indicata de client

transmiterea extrasului de cont si a situatiei activitatii contului

– se efectueaza lunar, si anume in prima saptamana a fiecarei luni, pentru luna precedenta

– continutul:

soldul contului in numerar

soldul contului de valori mobiliare

descrierea activitatii zilnice

Fluxul operatiunilor (Fig. 4)

1. Preluarea ordinului de vanzare-cumparare de agentul pentru valori mobiliare de la client

2. si 3. Completarea si transmiterea ordinului la departamentul Tranzactionare, agentului de bursa

4. Introducerea ordinului in sistemul de tranzactionare al Bursei

5. Primirea Rapoartelor de Tranzactionare, Comision, Compensare si Decontare dupa executarea ordinului

6. Transmiterea Rapoartelor de Tranzactionare si de Comision Departamentului de Tranzactionare pentru verificare

7. Transmiterea tranzactiilor executate cu datele aferente executiei tranzactiei

8. Transmiterea Rapoartelor de Decontere si Compensare Departamentului de Contabiliate pentru verificare si evidentierea in contabilitate a tranzactiilor efectuate

9. Transmiterea Rapoartelor de Tranzactionare, de Comision, de Compensare si Decontare confirmate Serviciului de Compensare si Control al Decontarii din cadrul Bursei

10. Transmiterea de catre Bursa a Raportului de Decontare Bancar catre fiecare Banca de Decontare participanta

11. Transferul din conturile curente in conturile de decontare a sumelor necesare achitarii obligatiilor fata de Bursa, rezultate din tranzactiile efectuate.

BNR confirma Bursei efectuarea decontarii.

Bursa confirma Bancilor de Decontare participante efectuarea decontarii.

12. Transmiterea confirmarilor tranzactiei catre clienti, cel tarziu a doua zi dupa efectuarea tranzactiei.

13. Transmiterea extraselor de cont si a situatiei activitatii contului clientului, in prima saptamana a fiecarei luni, pentru luna precedenta.

Aplicatie practica – prezentarea unei tranzactii

Vom privi in continuare dinamic toate fenomenele care au fost prezentate in mod static in subcapitolele anterioare: orice investitor, indiferent de categoria din care face parte (mic investitor – persoana fizica, investitor persoana juridica, investitor institutional etc.), care doreste sa-si diversifice investitiile si sa participe pe piata de capital in aceasta calitate trebuie sa se adreseze unei (sau mai multor) societati de valori mobiliare prin intermediul careia sa realizeze operatiunile de cumparare si vanzare de valori mobiliare.

Tipic, etapele procesului de vanzare-cumparare de valori mobiliare sunt urmatoarele:

Momentul contractarii de catre investitor a unei societati de valori mobiliare. Procedura de deschidere de cont.

Colaborarea unei persoane fizice sau juridice cu o societate de valori mobiliare incepe prin efectuarea unei operatii de deschidere de cont. Presupunem ca un client, pe care il vom denumi in continuare Popescu, isi deschide un cont la S.C. "Global Valori Mobiliare".

Vom prezenta in continuare tipurile de conturi ce pot fi deschise de un client:

cont la vedere individual (cash account)

cont administrat

cont comun (joint account)

Formularul de vanzare unica a actiunilor rezultate din programul de privatizare in masa (F.V.A.D.) si Formularul pentru vanzare integrala

cont in marja (margin account)

Momentul plasarii ordinului de vanzare sau cumparare

Dupa terminarea procedurii de deschidere de cont, clientul va completa si semna un ordin de vanzare sau de cumparare pentru fiecare tip de valoare mobiliara, in parte, pe care doreste sa o achizitioneze sau, daca o detine, sa o instraineze. Din momentul in care clientul a dat ordinul, moment care se consemneaza obligatoriu (zi, ora, minut), acesta este transmis catre agentii de bursa. Momentul la care ordinul a ajuns in sedinta de tranzactionare a bursei este numit in limbaj tehnic momentul T.

Actul de vanzare-cumparare de valori mobiliare presupune doua fluxuri de transfer intre cumparator si vanzator: fluxul de transfer al banilor si fluxul de transfer al valorilor mobiliare (corelativ obligatiilor de plata a pretului din orice contract de vanzare-cumparare). Complexitatea acestui sector de activitate nu permite executarea transferurilor sus-mentionate instantaneu, ci pe parcursul mai multor zile.

Tranzactionarea

Agentul de bursa care primeste ordinul va incerca sa-l execute in cele mai bune conditii. In situatia in care conditiile inscrise in contract nu pot fi indeplinite ordinul nu va fi executat iar acest lucru ii va fi comunicat clientului. Daca insa ordinul se executa, atunci se declanseaza procedura de decontare si transfer.

Dupa efectuarea tranzactiei societatea de valori mobiliare la care clientul are contul deschis este obligata sa transmita acestuia, nu mai tarziu de doua zile de la data decontarii, o "Confirmare" scrisa care atesta faptul ca tranzactia a fost efectuata. Aceasta confirmare indica si termenii in care aceasta a fost efectuata.

Compensare, decontarea si transferul

La sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare serviciul de tranzactionare si supraveghere al bursei transmite fiecarei societati de valori mobiliare in parte, care a efectuat tranzactii in bursa in ziua respectiva, raportul de tranzactionare, raportul de compensare, raportul de decontare si raportul de comision. Simplificat, un raport de tranzactionare al societatii va cuprinde pe o coloana toate operatiile de vanzare, iar pe cealalta coloana toate operatiile de cumparare efectuate in bursa de societatea respectiva, indiferent de faptul ca aceste operatiuni sunt efectuate in numele clientilor sau in cont propriu. Se calculeaza "Total cumparari" si "Total vanzari", precum si diferenta dintre cele doua totaluri. Va rezulta un "Net de primit" daca "Total vanzari" este mai mare decat "Total cumparari" sau un net de platit in situatia inversa.

Exemplu: Ordinul dat de clientul Popescu a fost executat, iar Raportul de tranzactionare al societatii Global Valori Mobiliare se prezinta, simplificat, astfel:

Asadar, S.C. Global Valori Mobiliare va avea de platit suma neta de 120.000.000 lei (460.000.000 – 340.000.000). A doua zi dupa data tranzactiei (T+1) S.C. Global Valori Mobiliare va prezenta Bursei de Valori Bucuresti un exemplar din fiecare raport semnat si stampilat si va alimenta contul de decontare pe care il are deschis la o banca de decontare cu suma de 120.000.000 lei. Este foarte importanta semnarea repoartelor de tranzactionare, compensare, decontare si comision deoarece aceasta presupune ca persoanele responsabile din cadrul societatii de valori mobiliare confirma faptul ca cele inscrise in rapoarte sunt conforme cu evidentele interne referitoare la tranzactii, ca rezultat al compararii lor. Operatiunile sus mentionate sunt efectuate de catre toate societatile de valori mobiliare participante la tranzactionare in BVB. Conturile de decontare sunt alimentate numai de catre societatile de valori mobiliare care au net de platit. Atat pentru societatile de valori mobiliare care au net de primit cat si pentru cele care au net de platit, Bursa va intocmi o balanta de decontare din care sa rezulte sumele (de platit/primit), conturile si numele tuturor bancilor prin care trebuie sa se faca transferul. Acum intervine rolul BNR, care are indatorirea de a efectua decontarea propriu-zisa a banilor dupa modelul urmator: BNR are, in acest scop, deschis cate un cont pentru fiecare societate bancara de decontare care tine conturile de decontare ale societatilor de valori mobiliare ce opereaza in bursa; are, de asemena, deschis un cont special de decontare al BVB. Cel tarziu la T+3 dimineata, BNR va primi ordinele de plata de la bancile de decontare ale societatilor de valori mobiliare care aveau bani de platit (debitoare), in baza carora va efectua transferul banesc din aceste conturi in contul special al BVB. In baza ordinelor de plata si a balantei de decontare finala intocmite de BVB, BNR va efectua transferul din contul special al BVB in conturile bancilor de decontare ale societatilor de valori mobiliare care aveau de primit bani (creditoare).

La T+3 dupa amiza BNR confirma BVB efectuarea tuturor operatiunilor, daca nu au fost probleme in decontare si daca evidentele bancii corespund balantei de decontare finala a BVB. Numai dupa aceasta operatiune de confirmare, BVB procedeaza la transcrierea noilor actionari in registrele societatilor emitente ale caror actiuni au fost tranzactionate. Transferul valorilor mobiliare se realizeaza prin miscari intre cele trei sectiuni ale registrului prezentate in subcapitolul 3.9. Aceste miscari se executa in baza documentelor de transfer inaintate registrului bursei de catre societatile de valori mobiliare si bancile custode pentru fiecare client in parte care a vandut sau a cumparat. In urma efectuarii operatiei Registrul Bursei va transmite celor indreptatiti (banci custode, societati de valori mobiliare, persoane fizice) "Confirmarea de efectuare a modificarii numelui/denumirii".

Se observa, asadar, ca in acest sistem de decontare neta continua, transferul valorilor mobiliare se realizeaza numai la sfarsitul celei de-a treia zi, dupa ce banii au ajuns in conturile vanzatorilor.

3.6. Prezentarea generala a Sistemului de Compensare, Decontare, Registru si Depozitare

Sistemul de Compensare, Decontare, Registru si Depozitare a fost dezvoltat pentru a opera intr-un mediu cu valori mobiliare materializate si/sau imobilizate si/sau dematerializate.

Acest sistem este proiectat fie sa interactioneze cu un sistem de tranzactionare automata (cum ar fi Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata dezvoltat de firma EFA Software Services Ltd), fie sa opereze ca un sistem de sine statator.

Dupa confirmarea platilor de catre banca de decontare, pozitiile detinatorilor de valori mobiliaare sunt modificate in Registrul de Depozitar astfel incat sa corespunda cu rezultatele decontarii pentru tranzactiile efectuate. Sistemul respecta Recomandarile Grupului celor 30 si este proiectat sa includa functii specifice pentru pietele cotate si necotate.

Sistemul poate oferi informatii la nivel de detaliu, pana la detinatorul final, folosind drept cheie de legatura numarul de identificare al detinatorului.

Sistamul contine functii prin care se realizeaza operatiuni de livrare de valori mobiliare contra plata.

Sistemul este format din patru module integrate:

Compensare si Decontare

Registru si Depozitare

Imprumut valori mobiliare

Gajare valori mobiliare

Compensare si Decontare

Modulul ofera posibilitati de control si management al riscului prin folosirea urmatoarelor facilitati:

definirea si utilizarea limitei de tranzactionare

rezerve de lichiditate

evaluarea valorilor mobiliare imprumutate in momentul imprumutului si in cel al returnarii, precum si in orice alt moment intermediar

apeluri in marja pentru instrumentele derivate

garantii bancare

Modulul ofera membrilor Sistemului de Compensare si Decontare facilitatea compensarii si decontarii propriilor tranzactii. Membrii au de asemenea acces la sistemul de imprumut de valori mobiliare, precum si la conversia in alta valuta a valorilor tranzactiilor.

Modulul ofera participantilor si mijloacele specifice pentru oferirea serviciilor de custodie, permitandu-le sa compenseze si sa deconteze tranzactii efectuate pentru clientii proprii prin mai multe societati de valori mobiliare.

Modelul ofera de asemenea rapoarte detaliate cu privire atat la pozitia cash cat si la cea a detinerii de valori mobiliare pentru clienti si pentru societatea de valori mobiliare in nume propriu.

ARHITECTURA APLICATIEI

(SURSA: Prezentarea Generala a Sistemului de

Compensare, Decontare, Registru si Depozitare)

Registru si Depozitare

Modulul asigura gestionarea automata a evenimentelor din cadrul societatilor emitente, cum ar fi: schimbari de nume, divizari/consolidari, plata dividendelor si a dobanzilor, acordarea drepturilor de subscriptie/warrante etc. .

Modulul ofera emitantilor posibiliatatea de a vira banii necesari platii dividendelor pentru actionarii proprii la Registru sau Depozitar pentru a fi distribuiti de catre acesta direct in contul bancar al clientului final (indiferent de cate conturi detine acesta la diferite societati de valori mobiliare) prin interfata electronica.

Listele actionarilor pot fi puse la dispozitia emitentilor in orice moment.

Decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare neanscrise la cota Bursei se realizeaza respectand principiul "livrare contra plata" prin modificarea pozitiilor dupa confirmarea platii.

Modulul asigura de asemenea facilitati pentru:

atribuirea de actiuni gratuite

warrante

consolidari

divizari de actiuni

dividende

plata dobanzilor

bonuri de tezaur

drepturi de subscriere

obligatiuni negarantate

instrumente cu venit fix

preluari

contracte de vanzare cu clauza de rascumparare

certificate de depozit

Sunt disponibile mai multe metode de evaluare a valorilor mobiliare imprumutate, in momentul incheierii imprumutului si in momentul returnarii acestuia, precum si in orice alt moment intermediar. Portofoliul clientului poate fi evaluat utilizand metode bazata fie pe pretul de inchidere, fie pe pretul mediu.

Alte facilitati oferite de modulul de Registru si Depozitare:

gestiunea portofoliilor de valori mobiliare

facilitati pentru casete de depozitare multiple

categorii multiple de conturi de valori mobiliare

calculul automat al comisioanelor pentru emitenti si participanti

vizualizarea on-line a detinerilor si a obligatiilor banesti pentru membrii sistemului de Compensare si Decontare si clientii acestora.

Imprumut valori mobiliare

Modulul faciliteaza luarea si darea cu imprumut a valorilor mobiliare intre societati de valori mobiliare si clienti sau alte societati de valori mobiliare, in scopul acoperirii tranzactiilor scurte si a apelurilor in marja pentru instrumente derivate.

Sistemul afiseaza in permanenta cererile si ofertele de imprumut de valori mobiliare care sunt disponibile in piata.

Gajare valori mobiliare

Modulul ofera clientilor care detin valori mobiliare in sistemul de Registru sau de Depozitare Posibilitatea de a le gaja la o institutie participanta (banca) oferindu-le ca garantie in schimbul unui imprumut.

Institutia care a luat in gaj valorile mobiliare poate vizualiza in permanenta detalii referitoare la valorile mobiliare gajate, avand posibilitatea de a reevalua zilnic valorile pe baza pretului de inchidere sau a pretului mediu al zilei precedente.

FACILITATI GENERALE

Modulul este proiectat astfel incat sa permita gestiunea si functionarea sistemului de Compensa, Decontare, Registru si Depozitare ca o entitate separata sau in cadrul unei Burse de Valori.

De asemenea, se ofera posibilitatea definirii de catre utilizator a parametrilor de functionare ai sistemului, in concordanta cu reglementarile specifice fiecarei piete. Modulul ofera posibiliatea de comunicare intre participanti si Registru sau Depozitar.

Alte faciliati importante ale sistemului de Compensare, Decontare, Registru si Depozitare:

control si audit complet

intretinerea informatiilor referitoare la valorile mobiliare

recuperarea datelor in caz de incident

controlul integritatii operatiunilor si a relatiilor dintre diferite entitati

3.7. Managementul riscului

In vederea limitarii expunerii la riscul de neplata a obligatiunilor societatilor de valori mobiliare, rezultate din tranzactionare, Bursa stabileste, prin procedurile sale o limita de tranzactionare pentru fiecare societate in parte. In cazul in care se constata ca la data decontarii societatea de valori mobiliare nu are suficiente disponibilitati in contul de decontare, Banca de Decontare are obligatia, conform contractului incheiat cu Bursa de Valori, de a credita contul societatii de valori mobiliare debitoare cu o suma ce nu va depasi valoarea scrisorii de garantie a acesteia, mai putin comisionul pentru efectuarea operatiei si dobanda pana la data incasarii contravalorii scrisorii de la banca emitenta.

In masura in care operatiile mentionate nu sunt suficiente pentru asigurarea decontarii, Bursa va prelua, iar societatile de valori mobiliare vor transmite, cu titlu gratuit, proprietatea asupra valorilor mobiliare existente in contul propriu, cat si asupra celor cumparate in nume propriu si aflate in curs de decontare.

Bursa va putea folosi valorile mobiliare dobandite in conditiile alineatului precedent in scopul obtinerii de la banca a sumelor necesare efectuarii decontarii tranzactiilor. In situatia in care nici fondurile obtinute prin valorificarea valorilor mobiliare mentionate nu sunt suficiente pentru acoperirea obligatiei de plata a societatii de valori mobiliare, se apeleaza la Fondul de Garantare. In situatia in care masurile prevazute mai sus nu asigura efectuarea decontarii tranzactiilor, toate societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei vor contribui la acoperirea sumelor ramase, conform deciziei Comitetului Bursei luate in procedura de urgenta.

In vederea limitarii riscului ca societatile de valori mobiliare debitoare sa nu isi onoreze obligariile de plata fata de societatile creditoare, Bursa stabileste, prin regulamentele si procedurile sale, anumite mecanisme de acoperire a acestui risc.

Toate aceste macanisme au rolul de a asigura desfasurarea in bune conditii a decontarii banesti respectiv a transferului banilor de la cumparatori la vanzatori.

In urma realizarii acestui transfer de bani, prin intermediul Bancii de Decontare, Bursa efectueaza in Registru transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare in sensul mutarii acestora din contul vanzatorului in cel al cumparatorului care devine astfel noul proprietar al valorilor mobiliare.

3.8. Fondul de Garantare

Fondul de Garantare este unul din mecanismele de acoperire a riscului de neplata a obligatiunilor banesti de catre societatile debitoare. Fondul se constituie prin deschiderea de catre Bursa de Valori a unui cont la Banca de Decontare, cont administrat de catre Bursa.

Fondul de Garantare este astfel dimensionat incat sa acopere obligatiile de plata ale unei societati debitoare care din anumite motive nu poate face platile, avand rolul de a proteja investitorii si de a le da certitudinea incasarii banilor la momentul decontarii tranzactiilor incheiate de ei, si anume la trei zile de la efectuarea acestora in Bursa.

Alimentarea Fondului

Bursa a contribuit initial la Fondul de Garantare, cu suma de 300 milioane lei din bugetul propriu, cu aprobarea Asociatiei Bursei.

Fondul se constituie pe baza contributiilor initiale si curente ale tuturor membrilor Asociatiei Bursei. Valoarea contributiei initiale trebuie sa reprezinte cel putin 3% din valoarea capitalului social al societatilor de valori mobiliare.

Sumele astfel calculate sunt datorate de toate societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei dupa primele 6 luni de la inceperea tranzactionarii in cadrul Bursei.

3.9. Registrul Bursei de Valori Bucuresti

Registrul reprezinta acele evidente ale Bursei care au ca principal scop tinerea Registrului de Actiuni, a Registrului Actionarilor si a Registrului Obligatiunilor. In Registrul Bursei de Valori Bucuresti sunt inregistrate valorile mobiliare emise in forma dematerializata si cele emise in forma fizica si imobilizate conform "Procedurilor privind imobilizarea valorilor mobiliare emise in forma fizica". Bursa de Valori asigura depozitarea valorilor mobiliare, atat a celor emise in forma dematerializata cat si a celor emise in forma fizica si imobilizate conform procedurii mentionate.

Continutul Registrului

Registrul contine informatii referitoare la:

numele si prenumele persoanelor fizice si denumirea (numele comercial) persoanelor juridice;

cetatenia, respectiv nationalitatea persoanelor inregistrate;

numarul de identificare al persoanelor fizice si juridice;

domiciliul/resedinta persoanelor fizice si sediul social pentru persoanele juridice;

tipul si clasa valorilor mobiliare detinute.

Eventualele modificari ale datelor mentionate, ca rezultat al unor evenimente specifice (schimbarea numelui, a adresei etc.), sunt operate in Registru in cel mai scurt timp.

Totodata, ca urmare a tranzactiilor bursiere, sau a altor situatii prevazute de lege (tranzactii intre rude, mosteniri, donatii, hotarari judecatoresti) se transfera dreptul de proprietate de la vanzator la cumparator, sau, dupa caz, de la vechiul propietar la noul proprietar.

Sectiunile Registrului

Registrul este organizat in trei sectiuni:

sectiunea conturilor clientilor care nu au contul deschis la o societate de valori mobiliare – contine informatii referitoare la detinatorii de valori mobiliare care nu au contul deschis la o societate de valori mobiliare.

sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare – contine informatii referitoare la detinerile de valori mobiliare ale clientilor unei societati de valori mobiliare.

sectiunea conturilor proprii ale societatilor de valori mobiliare – contine toate informatiile referitoare la detinerile de valori mobiliare ale unei societati de valori mobiliare in nume propriu.

Bursa poate transmite, la cererea societatilor emitente, lista actionarilor necesara in vederea convocarii Adunarii Generale a Actionarilor, a platii dividendelor sau pentru alte scopuri. De asemenea, Bursa poate pune la dispozitia fiecarei societati de valori mobiliare lista propriilor clienti si inregistrarea detinerilor de valori mobiliare ale acestora, pentru confruntarea cu evidentele proprii ale societatii.

Avantajele oferite de Registrul Bursei de Valori Bucuresti

Conform Legii nr. 31/1990 societatile comerciale pe actiuni sunt obligate sa tina prin grija Consiliului de Administratie urmatoarele registre:

Registrul de Actiuni

Registrul Actionarilor

Registrul Obligatiunilor

Serviciul de Registru al Bursei de Valori Bucuresti preia insa obligatia tinerii acestor registre de la societatile emitente. Utilizand aceasta facilitate oferita de catre Bursa, transferul dreptului de proprietate se efectueaza rapid si riguros, cu cost redus si in deplina siguranta.

Printre alte avantaje pe care le ofera Registrul Bursei, mai pot fi enumerate urmatoarele:

este complet integrat cu sistemul de tranzactionare, accesul la date fiind diferentiat, in functie de tipul de utilizator;

realizeaza un istoric al detinerilor si al transferurilor de valori mobiliare de la data inscrierii in Registru;

conduce la reducerea substantiala a eforturilor financiare si umane ale societatilor emitente;

confera o protectie sporita a datelor.

3.10. Comisioane

Comisioanele specifice ce revin a fi platite de catre membrii Asociatiei Bursei si de societatile inscrise la Cota Bursei, ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul Bursei, sunt stabilite de catre Comitetul Bursei.

Comisioane percepute la tranzactionare

Pentru efectuarea tranzactiilor Bursa percepe un comision de tranzactionare (0,3%), atat la vanzare, cat si la cumpararea de valori mobiliare.

Acesta este datorat Bursei in momentul confirmarii de catre SVM a raportului de transformare si trebuie achitat Bursei in ziua decontarii.

Comisioane privind inscrierea si mentinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei

Odata cu inaintarea catre Bursa a cererii de Inscriere/promovare a valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti se face plata comisionului de procesare, cu valoare fixa de 500.000 lei.

Comisionul de inscriere a valorii mobiliare la Cota Bursei va fi platit de catre emitent dupa aprobarea cererii sale; acest comision se calculeaza in functie de valoarea nominala totala a valorilor mobiliare respesctive, emise si aflate in circulatie.

Comisionul de mentinere la Cota Bursei va fi platit de catre emitent la fiecare 12 luni.

Comisionul de admitere, modificare a datelor si mentinere in Registru

Comisionul de admitere in Registru este de 1.000.000 lei si va fi platit de toti emitentii care solicita inscrierea in Registru.

Comisionul de modificare a datelor in Registru a societatilor emitente se va plati anual, diferentiat pe transe, in functie de numarul de actionari.

Comisionul pentru efectuarea transferurilor in Registru se percepe pentru transferurile efectuate in cadrul Sectiunii 2 a Registrului si va fi platit de societatea de valori mobiliare la care clientul isi transfera contul.

INCHEIERE

Inca din primul an de functionare Bursa de Valori Bucuresti si-a facut simtita prezenta in viata economica romaneasca.

Asa cum s-a intamplat si in celelalte tari din Centrul si Estul Europei, evolutia Bursei de Valori Bucuresti in primul an de activitate nu a fost spectaculoasa, ci poate chiar a inselat asteptarile unora, dar asa cum se cunoaste, o bursa nu se construieste sau nu poate sa functioneze la parametri normali intr-o luna-doua sau, cum a fost cazul nostru, chiar intr-un an si aceasta din mai multe motive: in primul rand ca, pentru ca o bursa de valori sa functioneze normal, are nevoie de un mediu economic si de un cadru institutional, de participanti maturi, care sa inteleaga mecanismele, are nevoie de o anumita cultura a participantilor si, nu in ultimul rand, depinde de alti indicatori macroeconomici din economia in care functioneaza.

"Pentru aceste motive", declara domnul Stere Farmache, director general al BVB, la aniversarea a doi ani de la redeschiderea Bursei, "primul an de functionare, desi a demonstrat ca Bursa este o institutie sigura, care are mecanisme ce raspund comenzilor, totusi, sub aspectul indicatorilor financiari, el nu a fost relevant. Au fost foarte putine societati pe care le-am convins sa vina la cota Bursei, din putinele societati care se puteau califica pentru Bursa de Valori Bucuresti. Aici a fost vorba si de o rezerva, o reticenta a managerilor societatilor comerciale, de o lipsa de interes din partea fostului FPS, care era – si inca mai este – principalul actionar in marea majoritate a societatilor comerciale."

Daca in tarile cu economie de piata dezvoltata bursele de valori au aparut printr-un indelungat proces istoric si in conditiile unui reglaj natural al datelor lor institutionale si al mediului social carora ele se adresau, Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata printr-o decizie administrativa care raspundea, desigur, unei necesitati vitale a economiei romanesti. 1996 a fost, deci, anul in care evolutia Bursei de Valori Bucuresti s-a exprimat mai degraba ca evolutie a pietei si nu a institutiei ca atare. Din punct de vedere institutional Bursa de Valori Bucuresti a aparut inca de la deschidere ca un produs institutional finit, de buna calitate, aliniat standardelor de varf in materie. Problema care s-a pus insa cu prioritate a fost aceea a formarii pietei bursiere la nivelul operatorilor ei, investitorilor individuali si institutionali, si mai ales la nivelul mecanismelor care stimuleaza activitatea in piata bursiera.

De asemenea un alt aspect legat de infiintarea bursei bucurestene a fost hotararea luata de anumite societati comerciale, dintre care unele de prima marime, de a se orienta catre Cota Bursei, in conditiile in care stimularea deciziei acestor societati de a se inscrie la cota a fost mai dificila decat se anticipase initial. Astfel, dupa ce Bursa de Valori Bucuresti a debutat, in noiembrie 1995, cu tranzactionarea actiunilor a sase societati comerciale, la sfarsitul lui 1996 numarul societatilor ale caror actiuni erau tranzactionate a ajuns la 12, patru dintre acestea fiind inscrise la cota in ultimele doua luni ale anului 1996.

Relativ la dificultatea procesului de atragere la cota a societatilor, trebuie remarcat faptul ca un program mai ferm din partea FPS, avand ca obiectiv vanzarea cotei de capital detinute in calitate de actionar majoritar, ar fi putut contribui foarte mult la dezvoltarea pietei bursiere, marind numarul actiunilor disponibile pentru piata.

1996 a fost, de asemenea, anul in care s-a manifestat cu pregnanta specificul pietei bursiere privitor la transparenta informationala, care a constituit o noutate in peisajul investitional romanesc: Bursa de Valori Bucuresti a furnizat in mod continuu informatii referitoare la activitatea bursiera, pentru a realiza o informare eficienta si nediscriminatorie a investitorilor si, prin aceasta, protectia intereselor acestora. In acest sens, relatia sa cu presa interna a fost constanta si activa, iar informatia bursiera a fost plasata si pe plan exetrn in medii de mare eficienta informationala, respectiv in programele agentiilor de stiri Reuters si Dow Jones Telerate, precum si pe Internet.

Toate aceste realizari trebuie privite in contextul in care valoarea totala a tranzactiilor, respectiv 17 miliarde lei, a fost mult sub ceea ce a constituit obiectivul initial, fapt reflectat si in nivelul veniturilor Bursei.

Din punct de vedere institutional, Bursa de Valori Bucuresti avea la acel moment toate datele unei functionari optime, fiind o structura fiabila si pregatita sa suporte incarcatura unei activitati bursiere dezvoltate. Pe aceasta baza, perspectiva anului 1997 se contura in conexiune cu perspectiva pe termen lung a Bursei, care era conceputa, sub raport institutional, astfel incat ea sa poata deveni principala piata secundara de capital din Romania, pe masura ce economia romaneasca va urma traiectoriile de dezvoltare specifice unei economii de piata.

In acest context, anul 1997 poate fi considerat semnificativ pentru dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti, iar aniversarea bursei bucurestene, prilejuita de implinirea a doi ani de la redeschiderea sa, a constituit pentru toti cei implicati in viata pietei romanesti de capital un prilej de bucurie, dar si de reflectie.

Analizand indicatorii de lichiditate ai BVB, se pot delimita doua etape distincte care au caracterizat evolutia pietei bursiere romanesti in anul 1997. Prima dintre ele, derulata pana in luna august, a consemnat o imbunatatire continua a capitalizarii, dar si o crestere a valorii tranzactiilor derulate si deci, implicit, a ratei lichiditatii (definita ca raport intre valoarea cumulata a tranzactiilor realizate intr-o luna si capitalizarea medie pe aceeasi perioada). Acest din urma indicator a atins, in luna iunie, cea mai ridicata cota: 9,4%. Capitalizarea medie a ajuns sa insumeze aproape 5.000 de miliarde lei in luna iulie, dupa ce la inceputul anului abia depasea 270 miliarde. O astfel de evolutie a fost posibila atat datorita cresterii interesului investitorilor straini pentru piata de capital romaneasca, cat si aplicarii concomitente a unor masuri menite sa imbunatateasca functionarea sistemului de tranzactionare. Introducerea tranzactiilor cross (la sfarsitul lunii ianuarie 1997), marirea limitei de variatie a pretului la 50% pentru actiunile inscrise la cota, trecerea (incepand cu data de 25 februarie) la trei si apoi (din 5 mai) la cinci sedinte de tranzactionare pe saptamana, sau introducerea serviciilor custode in sistemul de compensare-decontare al BVB au fost numai cateva dintre masurile care au contribuit la sporirea flexibilitatii pietei. In plus, deschiderea tranzactionarii la categoria I si marirea progresiv a numarului de societati cotate (de la 17 la inceputul anului, la 52 – dintre care 8 la categoria I – in iulie) au diversificat (nu suficient insa) oportunitatile de plasare a capitalurilor in actiuni. Acest lucru explica, de altfel, stabilirea, luna de luna, de noi recorduri in ceea ce priveste volumul actiunilor tranzactionate (care a atins un maxim absolut in 12 iunie: peste 26,5 milioane titluri) si valoarea lunara a tranzactiilor: de la nici 2 miliarde lei in luna ianuarie, la peste 350 miliarde in luna iulie.

Mijlocul verii a fost, din pacate, momentul de inflexiune al graficului eficientei Bursei de Valori Bucuresti.

Dupa boom-ul din prima jumatate a anului trecut, regresul consemnat de tranzactiile din ringul Bursei a facut din Romania o piata mult prea putin lichida, ea nemaiputand capta atentia investitorilor straini de portofoliu.

Pe intreg parcursul anului 1997, pozitia de vanzator pe piata secundara romaneasca a fost detinuta aproape in exclusivitate de subscriitorii Programului de Privatizare in Masa. Prin efortul societatilor de valori mobiliare de a aduna cupoane (efort care nu a fost dezinteresat), s-a ajuns in situatia in care numarul actiunilor (considerate interesante) disponibile la populatie sa fie din ce in ce mai redus. Implicarea pe piata a unui alt potential ofertant major, si anume Fondul Proprietatii de Stat, a fost numai simbolica. Cazuri precum vanzarea celor 13.100.794 actiuni Electroaparataj (39,9% din capitalul social) derulata prin BVB, chiar daca s-au dovedit modalitati eficiente de privatizare si s-au bucurat de un real succes, au fost rare.

Vom prezenta in continuare cateva din avantajele cuplarii privatizarii la mecanismele pietei secundare de capital (oferta publica): in primul rand, implicarea pietelor valorilor mobiliare in privatizare contribuie la realizarea unui exercitiu extrem de util pentru fluidizarea circulatiei actiunilor pe piata secundara, care va grabi formarea unor preturi de piata echilibrate. Reglajele vor fi sustinute de participarea la tranzactii a investitorilor straini, stimulati la randul lor de cresterea ofertei de titluri prin distribuirea secundara prin Bursa si RASDAQ. Nu in ultimul rand, succesul subscrierii ofertelor secundare va crea apetitul emitentilor pentru apelarea la piata de capital in vederea finantarii (emisiuni publice de actiuni).

Ca urmare, o diversificare a pietei este foarte necesara, vanzarea pe piata de capital a cotelor detinute de FPS la o serie de societati, dar si urgentarea procesului de privatizare si listare a unor emitenti importanti (banci, societati nationale – de petrol, telecomunicatii s.a.) fiind numai cateva solutii pentru cresterea capitalizarii, crestere ce va contribui cu siguranta la cresterea lichiditatii; un demers in acest sens trebuie insa facut in primul rand in plan calitativ pentru ca, experienta anului 1997 a evidentiat ca doar marirea numarului de societati cotate nu poate sustine exclusiv relansarea tranzactiilor.

Spre deosebire de strategia anului '97, cand au fost folosite aproape exclusiv ca metode de privatizare negocierea directa (pentru 1064 de societati) si licitatia (pentru 231 de societati comerciale), pentru anul 1998 se urmareste cresterea importantei vanzarii de actiuni prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si a pietei extrabursiere RASDAQ. Propunerile FPS pentru anul acesta vizeaza privatizarea a 290 de societati prin oferta publica de vanzare.

Incercand o evaluare a pozitiei Romaniei in contextul unei analize regionale, trebuie spus de la bun inceput ca lichiditatea oricareia dintre pietele central si est-europene este considerata scazuta. Desigur exista diferentieri (piata romaneasca fiind inca foarte departe de majoritatea celorlalte), dar ele sunt date de decalajele intre stadiul reformelor, dar si de experienta castigata din practica tranzactionarii efective, respectiv distanta intre momentul (re)infiintarii burselor in fiecare dintre aceste tari. In plus, exista si diferentieri date de diversitatea solutiilor alese ca sisteme de tranzactionare, in acest sens strategia autoritatilor romane fiind de a adapta un model apropiat de cel nord-american, cu doua piete organizate: Bursa de Valori si piata extrabursiera RASDAQ.

Fara indoiala, dezvoltarea pietelor de capital din tarile central si est-europene au urmarit indeaproape evolutia proceselor de reforma. In cazul Cehiei, Poloniei si Ungariei efectele pozitive sunt deja palpabile. Cresterile economice din aceste tari au fost, in primul rand, rezultatul aplicarii programelor de restructurare a economiei reale, resursele atrase prin piata de capital sustinand si alimentand, la randul lor, aceste cresteri.

In ceea ce priveste Romania, pe parcursul anului 1997 a fost demonstrata numai functionaliatea mecanismelor pietei de capital. Acesteia i-a lipsit insa ramura de feed-beck – atat din planul legislativ, cat si din cel practic, al implementarii reformei in economia reala – fara de care succesele in atragerea resurselor externe s-au dovedit efemere.

In ceea ce priveste anul 1998, pentru a doua oara, in scurta perioada de existenta, si pentru prima data in acest an (1998), membrii Comitetului Director al BVB au fost obligati sa revizuiasca pragurile de alerta si limitele de variatie a preturilor, in urma apropierii tot mai amenintatoare de nivelul minim de siguranta al liniei de plutire. Deciziile Comitetului BVB s-au constituit in masuri de precautie menite sa limiteze puseul panicii instalate in ringul bursier la sfarsitul lunii mai, in urma prabusirii cursurilor unor titluri, si nu oricare, ci tocmai ale catorva dintre cele considerate blue-chip-urile pietei secundare: Antibiotice, Oltchim, Azomures. De fapt, intreaga luna mai a fost marcata de amplificarea tendintei de reducere a cotatiilor bursiere, in aceasta perioada recordurile negative tinandu-se lant.

Caracteristica acestei perioade este dependenta covarsitoare a pietei locale de capitalul strain, lucru normal, in fond, si care nu trebuie sa nasca neliniste sau frustare. Dimpotriva, grav este faptul ca Romania nu a mai reusit, in ultimele luni, sa capteze atentia investitorilor straini, care, la inceputul anului trecut, declarau ca lucreaza la elaborarea unor stategii de intrare pe aceasta piata.

Consecintele schimbarii de atitudine sunt vizibile inca din toamna anului trecut, de atunci monotonia evolutiilor bursiere romanesti fiind rareori intrerupta de acutizarea tendintelor negative. Orice abandonare, de catre un investitor strain, a pozitiilor (nici macar semnificative) detinute pe un titlu a antrenat, in conditiile cererii tot mai reduse, o cadere mai mare sau mai mica a cursului actiunii respective.

Cauzele declinului, cu originile in toamna anului trecut, sunt mult mai profunde. Pe de o parte, exista caracteristici ale pietei de capital romanesti care limiteaza accesul resurselor financiare de proportii importante. Asa cum declara David Wilson, analist la "Robert Flemings & Co" Londra, "piata bursiera se afla inca intr-un stadiu incipient al dezvoltarii ei. Poate cel mai important indicator care sustine aceasta afirmatie este capitalizarea globala, a BVB si RASDAQ, relativ scazuta in comparatie cu celelate piete din centrul si estul Europei." In ciuda cresterii continue a numarului de actiuni listate, care a largit reprezentativitatea economica a bursei, piata a ramas relativ ingusta. "Lichiditatea este, pentru investitorii straini, un factor-cheie in analizarea oportunitatilor de a face plasamente pe pietele in ascensiune. Din acest punct de vedere, atractivitatea in Romania se limiteaza numai la cateva societati", sustine David Wilson. Lipsa unor reglementari care sa promoveze protectia drepturilor actionarilor minoritari si transparenta inca redusa a pietei sunt si ele elemente care coboara standardele bursei romanesti.

Dincolo de aceste dezavantaje, nu imposibil de surmontat, esecul tot mai clar conturat al reformei structurale din economie, la un moment dat blocata complet de criza politica devastatoare, au strangulat fluxurile de capital externe.

Tergiversarile in lansarea, de fapt, a ceea ce, in vorbe, s-a numit "supraoferta" de societati ce urmau sa fie privatizate au facut ca, pentru tot mai rarele pachete de actiuni scoase de FPS la vanzare in cautarea unor parteneri strategici, cererile sa lipseasca aproape cu desavarsire.

Anticipari ale posibilelor directii de evolutie a pietei de capital romanesti sunt greu de facut. Este clar ca atitudinea investitorilor internationali este foarte retinuta, chiar daca fundamentele macro-economice – inflatie, rezerve valutare, datorie publica – nu sunt scapate de sub control. Stabilitatea lor depinde insa de respectarea coordonatelor programului de guvernare si corelarea politicilor monetare, fiscale, salariale, dar si a celor de privatizare si restructurare.

Descentralizarea activitatii FPS, prin alocarea responsabilitatii privatizarii (in cazul societatilor mici si mijlocii) filialelor acestei institutii, ar putea eficientiza acest proces. In acest context, derularea privatizarii societatii Rom-Telecom, respectiv a bancilor Banc Post si BRD, va putea avea o importanta contributie la schimbarea perceptiei vizavi de vointa politica si capacitatea de a adanci reformele din Romania.

Urmatoarele doua luni vor fi decisive in stabilirea pozitiei Romaniei in circuitul financiar international. O evolutie pozitiva a relatiilor cu FMI si BM ar reprezenta semnalul dat comunitatii internationale de a reanaliza oportunitatile oferite de piata locala, cu influente inclusiv asupra rezultatelor viitoarelor tentative de imprumuutri de pe pietele de capital international (chiar si a celei de iulie).

Fara sa fim patetici, putem spune ca Romania se afla intr-un moment de cumpana…

Similar Posts