. Bursa de Valori Xyz

Capitolul I

Istoricul și Organizarea Bursei de Valori București

Bursa este o instituție indispensabilă oricărei economii de piață. În România, ca de altfel și în alte țări, bursele își trag obârșia din târguri, iarmaroace, bâlciuri, unde se realizau numeroase tranzacții comerciale și operațiuni de schimb, care conțineau în embrion elemente specifice activității burselor de mai târziu. În urma transformărilor prin care au trecut în decursul timpului, transformări induse de nevoile și spiritul ce a dominat piețele lor, ele se deosebesc profund, în prezent, de târgurile propriu-zise.

Scurt istoric

Denumirea instituției este atribuită familiei Van der Burse, din Bruges, pe considerentul că cele trei pungi de bani ( Bourses ) gravate în piatră pe frontispiciul hanului lor, loc unde se negociau periodic metale prețioase și, mai târziu, hârtii de valoare, ar sta la originea denumirii de bursă. Coincidență sau nu, același semn – punga cu bani “ la borsa “ – era utilizat în orașele italiene Genova, Florența și Veneția, pentru a indica locul unde se încheiau chiar tranzacții ( în special cu valori ). În aceste orașe din nordul Italiei se negociau, încă din secolul al XIV-lea, titluri pentru împrumuturile de stat emise în 1328. Acest argument ne permite să apreciem că locul de naștere al primelor burse, în sensul de locuri unde se întâlneau bancherii, negustorii, agenții de schimb și curtierii pentru a încheia tranzacții în mod public, poate fi atribuit orașelor – state Genova, Florența și Veneția.

În țara noastră începuturile piețelor bursiere de mărfuri și valori pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut. O dată cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri, din 1 iunie 1881, se poate însa vorbi despre o organizare mai temeinică a burselor din vechiul regat. Legea nr.1888 – tradusă și adaptată după legislația franceză – se referea atât la bursele de valori, cât și la cele de mărfuri. Conform prevederilor ei, bursele se înființau prin Decret Regal, la propunerea Ministerului Agriculturii și Comerțului și numai în orașele în care Camerele de Comerț și Industrie dispuneau de mijloace pentru întreținerea localului și a personalului lor .

Deschiderea Bursei de Valori a avut loc la 1 decembrie 1882, iar peste o săptămână a apărut și cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Volumul tranzacțiilor era însă redus, iar cota oficială dispare în câteva zile, deoarece intermediarii și unele bănci preferau să lucreze în afara cotei, direct cu clienții.

Legea asupra burselor de comerț din 9 mai 1904 aduce o nouă organizare a burselor de comerț în vechiul regat, organizare a cărei necesitate a fost determinată de rezultatele puțin satisfăcătoare ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comerț din 1904 a fost pus principiul libertății tranzacțiilor în materie de bursă. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, pe lângă cel al mijlocitorilor oficiali, și anume cooperațiunea bursei. Dacă în baza Legii din 1881 operațiunile de bursă nu puteau fi făcute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua asemenea operațiuni direct între membrii corporațiunii bursei, însa doar pentru operațiunile pe cont propriu, nu și pentru cele de intermediere.

Activitatea bursei este afectată de evenimentele social – politice ale vremii: în timpul Răscoalei din 1907 cursul unor valori marchează o scădere; războiul balcanic din 1912 -1913 duce la pierderi masive de curs, recuperate însă ulterior; în timpul primului război mondial bursa rămâne închisă. Bursa se redeschide și cunoaște o activitate deosebit de intensă în octombrie 1918: cursurile sunt în continuă creștere; localul bursei devine neîncăpător, “ o psihoză atrage lumea spre speculă “. Întreaga perioadă 1919 -1925 a fost caracteristică pentru o “ piață a taurului “, creșterea fiind impulsionată, pe rând, de diferite categorii de valori: la început acțiunile societăților de transport, apoi cele bancare și ale societăților de asigurare.

Odată cu anul 1926 încep să reapară scăderile la acțiuni, mai întâi lente, apoi precipitate. După șapte ani de piață în creștere urmează alți șapte ani de scăderi dezastruoase. De la o cursă în plină fierbere se ajunge la un număr de operatori ce “ puteau fi lesne numărați “ .

O nouă lege bursieră se votează în 1929, aceasta fiind necesară, înainte de toate, pentru a asigura adaptarea cadrului legislativ la noile realități rezultate în urma Marii Uniri.

Această lege din 1929, care a unificat legislația bursieră, a adus și o serie de modificări de concepție și soluție juridică, impuse de cerințele dezvoltării activității bursiere în țara noastră. În primul rând, a fost mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate instituții publice, beneficiind de personalitate juridică și autonomie, ele fiind puse sub supravegherea și controlul Ministerului de Industrie și Comerț. Separarea burselor de mărfuri constituie o inovație importantă.

La Bursa din București se negociau acțiuni și efecte în operațiuni “ pe bani gata “. Legea din 1929 definește operațiunile “ pe bani gata “ ca fiind toate negocierile care se lichidează în ziua în care au fost încheiate, sau cel mai târziu a doua zi de bursă și pentru care părțile au depus, o dată cu ordinul de negociere, numerarul sau efectele.

O dată cu refacerea economică, după încheierea crizei economice din 1929-1933, “Bursa de efecte, acțiuni și schimb din București“, cunoaște și ea un curs ascendent, care culminează cu anul 1939, când se înregistrează perioada de vârf a acestei instituții din perioada interbelică. În 1939 se tranzacționau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului și al asigurărilor sociale.

Sfârșitul celui de al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică pentru România, a însemnat și sfârșitul pieței de capital și a bursei de valori. Pentru acest sector economic extrem de dinamic lovitura de grație l-a constituit procesul naționalizării economiei din iunie 1948, care a făcut ca, prin instaurarea proprietății de stat, să dispară produsele specifice: acțiunile, obligațiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone și externe (cu echivalent în lei-aur).

1.2. Înființarea Bursei de Valori București

Revoluția din 1989 a însemnat o nouă cotitură importantă în istoria României, ea a impus cu acuitate, prin programul de reformă ce i-a urmat, și necesitatea reclădirii pieței de capital și a instituțiilor acesteia, printre care și Bursa de Valori București.

Un grup de specialiști din diferite sectoare economice au avut șansa de a reconstrui această piață, care își găsește începutul în anul 1992. Procesul de reconstrucție nu a fost ușor, din toate punctele de vedre, începând cu cel legislativ; au fost necesari doi ani până la adoptarea Legii nr. 521 / 1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori – completat cu cel de educare a publicului larg cu noțiuni de mult uitate sau nicicând cunoscute. Acest proces continuând și astăzi, toți cei implicați învață zilnic, ceea ce le impune un dinamism de care numai cei tineri se bucură de obicei.

Bursa de valori a fost reînființată pe piața de capital a României în anul 1995, după o întrerupere de cinci decenii. Ca o componentă a așa – numitei “ economii simbolice“, bursa de valori este o instituție indispensabilă a economiei de piață.

Bursa de Valori este o instituție cu personalitate juridică, având ca principal scop tranzacționarea valorilor mobiliare în mod continuu, transparent și echitabil, prin sisteme, mecanisme și proceduri adecvate.

La 21 aprilie 1995 a fost înființată Bursa de Valori București (BVB) prin Decizia Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu statut de instituție publică, desfășurându-și activitatea ca o persoană juridică după principiul autofinanțării.

Decizia de înființare a Bursei de Valori București a fost dată în urma solicitării a 24 de societăți de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei de a negocia acțiuni emise de 6 societăți comerciale. Conform Legii nr. 521/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, CNVM decide înființarea unei burse de valori numai după ce minimum 5 societăți de valori mobiliare au solicitat și primit autorizația de negociere în bursă .

Bursa a beneficiat la înființare de resurse de la bugetul de stat necesare activității în primul an de funcționare, resurse ce urmau să fie recuperate și vărsate eșalonat la bugetul de stat începând cu cel de-al treilea an de funcționare a bursei, pe parcursul a trei ani consecutivi.

Bursa de Valori București a organizat cursuri de pregătire a personalului societăților de valori mobiliare, premergător începerii activității bursiere, în vederea familiarizării acestuia cu reglementările specifice Bursei, reglementări elaborate în scopul creării unui cadru necesar pentru ca tranzacțiile să se desfășoare în cel mai adecvat climat al economiei de piață, climat configurat în exclusivitate de jocul cererii și al ofertei. Alături de aceste reglementări care ofereau o protecție adecvată investitorilor, tehnologia tranzacțiilor pusă la dispoziție de Bursă face din această instituție sistemul care se aproprie cel mai mult de modelul teoretic al pieței perfecte în care tranzacțiile se realizează în condițiile unei totale transparențe a mecanismului de determinare a prețurilor.

În toamna anului 1995 Bursa de Valori București și-a început activitatea operațională, beneficiind de asistența experților canadieni în elaborarea reglementărilor bursiere.

În data de 20 noiembrie 1995 a avut loc prima ședința de tranzacționare, accesul la sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de tranzacționare aflată în incinta Bursei de Valori București. Au fost tranzacționate acțiunile emise de 9 societăți comerciale prin intermediul a 28 de societăți de valori mobiliare, în cadrul unei singure ședințe pe săptămână.

Pentru că nu exista un organism cși astăzi, toți cei implicați învață zilnic, ceea ce le impune un dinamism de care numai cei tineri se bucură de obicei.

Bursa de valori a fost reînființată pe piața de capital a României în anul 1995, după o întrerupere de cinci decenii. Ca o componentă a așa – numitei “ economii simbolice“, bursa de valori este o instituție indispensabilă a economiei de piață.

Bursa de Valori este o instituție cu personalitate juridică, având ca principal scop tranzacționarea valorilor mobiliare în mod continuu, transparent și echitabil, prin sisteme, mecanisme și proceduri adecvate.

La 21 aprilie 1995 a fost înființată Bursa de Valori București (BVB) prin Decizia Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu statut de instituție publică, desfășurându-și activitatea ca o persoană juridică după principiul autofinanțării.

Decizia de înființare a Bursei de Valori București a fost dată în urma solicitării a 24 de societăți de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei de a negocia acțiuni emise de 6 societăți comerciale. Conform Legii nr. 521/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, CNVM decide înființarea unei burse de valori numai după ce minimum 5 societăți de valori mobiliare au solicitat și primit autorizația de negociere în bursă .

Bursa a beneficiat la înființare de resurse de la bugetul de stat necesare activității în primul an de funcționare, resurse ce urmau să fie recuperate și vărsate eșalonat la bugetul de stat începând cu cel de-al treilea an de funcționare a bursei, pe parcursul a trei ani consecutivi.

Bursa de Valori București a organizat cursuri de pregătire a personalului societăților de valori mobiliare, premergător începerii activității bursiere, în vederea familiarizării acestuia cu reglementările specifice Bursei, reglementări elaborate în scopul creării unui cadru necesar pentru ca tranzacțiile să se desfășoare în cel mai adecvat climat al economiei de piață, climat configurat în exclusivitate de jocul cererii și al ofertei. Alături de aceste reglementări care ofereau o protecție adecvată investitorilor, tehnologia tranzacțiilor pusă la dispoziție de Bursă face din această instituție sistemul care se aproprie cel mai mult de modelul teoretic al pieței perfecte în care tranzacțiile se realizează în condițiile unei totale transparențe a mecanismului de determinare a prețurilor.

În toamna anului 1995 Bursa de Valori București și-a început activitatea operațională, beneficiind de asistența experților canadieni în elaborarea reglementărilor bursiere.

În data de 20 noiembrie 1995 a avut loc prima ședința de tranzacționare, accesul la sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de tranzacționare aflată în incinta Bursei de Valori București. Au fost tranzacționate acțiunile emise de 9 societăți comerciale prin intermediul a 28 de societăți de valori mobiliare, în cadrul unei singure ședințe pe săptămână.

Pentru că nu exista un organism care să exercite atribuțiile specifice acestui proces, activitatea de înscriere la Cota Bursei a fost realizată inițial de către Comitetul Bursei.

Pentru ca o piață bursieră să funcționeze este necesară creșterea continuă a capitalizării bursiere prin sporirea numărului deținătorilor de economii dispuși să vândă sau să cumpere titluri. Este asigurată astfel lichiditatea pieței, posibilitatea vânzării în orice moment a valorilor mobiliare de către deținătorii acestora, în vederea reconstituirii capitalurilor bănești. Ea trebuie să fie transparentă, adică regulile jocului bursier să fie transparente și egale pentru toți, iar costul tranzacțiilor să fie accesibil tuturor participanților.

Pentru ca livrarea titlurilor și derularea tranzacțiilor să se desfășoare în condiții bune, bursa trebuie să fie organizată, accesibilă și fiabilă. Organizarea eficientă a pieței bursiere presupune asigurarea egalității între toți participanții la tranzacții, aplicarea principiului primul sosit, primul servit, pentru același ordin și pentru același preț propus. Ea trebuie să asigure difuzarea rapidă a informației și securitatea realizării tranzacțiilor, adică să existe siguranța că titlul va fi livrat și, respectiv, valoarea lui va fi achitată în cazul când tranzacția s-a realizat.

Aceste câteva aspecte privind necesitatea și avantajele pe care la prezintă o piață bursieră prosperă se constituie o pledoarie pentru o bună funcționare a bursei de valori în țara noastră. Deși acțiunea se arată foarte complexă și dificilă, ținând seama de gravele probleme economice cu care se confruntă în prezent România, considerăm că accelerarea acestui proces trebuie să constituie un obiectiv prioritar al tranziției la economia de piață .

Cel mai important eveniment al primului an de funcționare al Bursei de Valori București îl reprezintă însăși reapariția acestei instituții în peisajul economic românesc. Așa cum s-a întâmplat și în celelalte țări din centrul și estul Europei, activitatea bursieră din primul an nu a fost spectaculoasă, dar a permis familiarizarea participanților din piață cu conceptele, mecanismele și pârghiile bursiere.

Prin mai multe Ordonanțe Guvernamentale de Urgență, în anul 2002, s-au emis noi reglementări pentru piața de capital, urmându-se armonizarea legislativă a acesteia cu standardele europene în materie, dar respectându-se specificul local.

În condițiile existenței Bursei de Valori București, societățile comerciale românești adaugă activității lor de până acum posibilitatea conceperii dezvoltării lor în termini economici noi, eficienți, prompți și creativi, procurând-și capital necesar pe o piață specializată, atent reglementată, profund democratică și concurențială.

Bursa de Valori București realizează aceste caracteristici deoarece este piața care garantează un grad înalt de lichiditate a capitalului investit, în deplină transparență și protecție a intereselor investitorilor, prin tranzacționarea exclusivă a valorilor mobiliare înscrise la Cota Bursei.

Bursa de Valori București oferă societăților comerciale exact cota de prestigiu la care au dreptul și de care trebuie să se bucure, în țară și în străinătate, fiind nu numai barometrul cel mai fidel al activității lor, ci și adevărata tribună de promovare a intereselor lor, prin informațiile de piață bursieră oferite, pe căile cele mai largi, mediilor de informare, fără nici o restricție .

Într-un moment favorabil și dezvoltării economice, Bursa va atrage tot mai multe societăți comerciale care au făcut obiectul proceselor de privatizare, precum și societăți comerciale care au derulat oferte public de vânzare de acțiuni.

În funcție de performanțele lor economice, aceste societăți comerciale vor putea să-și aleagă segmentul de piață pe care vor dori să-și tranzacționeze acțiunile, Bursa oferind grade diferite de acces pe piața de capital, potrivit dezvoltării diferite a fiecărui operator.

Este ușor de constatat că piața românească oferă condiții pentru o extensie neîntreruptă a pieței de capital, respectiv rezervele de care dispun societățile comerciale românești pe piața obligațiunilor, ca și autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și atragerea în Bursă a societăților de investiții.

Caracteristica esențială a Bursei de piață ferm reglementată se datorează solidității garanțiilor de protecție a intereselor investitorilor pe care ea le oferă. Ori, reglementările Bursei asigură tocmai o corelare de maximă eficiență a cererii și ofertei, ca și informarea corectă și nediscriminatorie a investitorilor, eliminând orice influențe care ar putea altera mecanismul formării prețurilor.

Pe măsură ce aceste elemente vor ajunge la cunoștința cât mai multor investitori, piața de capital se va consolida, determinând extinderea posibilităților oferite acestora, servicii tot mai complete și complexe, societățile comerciale găsind motivații solide pentru a grăbi intrarea pe piața bursieră.

Odată cu intrarea Bursei de Valori București pe piața de capital internațională, ca și prin afilierea ei la Federația Europeană a Burselor de Valori și la Federația Internațională a Burselor de Valori, activitatea sa se va perfecționa continuu, Bursa devenind ceea ce este peste tot în lume în statele cu economii de piață consolidate .

Bursa de Valori București este o entitate cu regim de autoconducere sub reglementarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

1.3. Structura organizatorică a Bursei de Valori București

Bursa de Valori București a fost înființată pe baza Deciziei nr.20/21.04.1995 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare și are sediul în București, strada Doamnei nr.8. Bursa de Valori București, denumită în continuare “ Bursa “, este investită cu personalitate juridică, încheie bilanț contabil și are cont bancar. Activitatea Bursei se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul realizării unei piețe organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă și asigurării publicului, prin activitatea intermediarilor autorizați a unor sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată și echitabilă a tranzacțiilor cu valori mobiliare. Bursa se autofinanțează din comisioanele percepute conform reglementărilor bursiere, constituite la dispoziția sa și utilizează fonduri bănești în condițiile legii. Bursa beneficiază de finanțare de la bugetul de stat pentru primul an de activitate, resursele primite în aceste condiții urmând să fie recuperate și vărsate la bugetul de stat, începând cu cel de al treilea an de funcționare a bursei. Bursa deține cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul său și este abilitată să primească donații și subvenții. În exercitarea dreptului său de proprietate.

Bursa posedă, folosește și dispune în mod autohton de bunurile pe care le are în patrimoniu în direcția realizării scopului pentru care s-a înființat. Bursa poate stabili relații de asociere bilaterală cu burse din alte țări și se poate afilia la forurile internaționale ce reunesc instituțiile specifice piețelor de capital.

Asociația Bursei

În cadrul Bursei de Valori București se instituie Asociația Bursei, fiind formată din membrii Bursei și funcționând conform comunității de interese ale acestora. Asociația reprezintă organul suprem de decizie privind activitatea Bursei. Pot fi membre ale Asociației Bursei numai societățile de valori mobiliare autorizate de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare să negocieze în Bursa de Valori București și care au fost acceptate de ceilalți membrii ai Asociației.

În Adunarea Generală a Asociației Bursei fiecare membru are dreptul la un vot. Asociația Bursei este formată și funcționează pe baza comunității și complementarității de interese ale membrilor săi cu privire la: asigurarea execuției continue, ordonate, eficiente, echitabile și transparente a tranzacțiilor cu valori mobiliare înscrise la Cota Bursei de Valori București; asigurarea protecției adecvate a investițiilor; funcționarea mecanismelor de înregistrare, compensare, decontare a tranzacțiilor bursiere, în condițiile de minimizare a riscurilor; asigurarea bunei administrări a Bursei de Valori București .

Membrii Asociației Bursei se angajează să respecte Statutul Asociației Bursei și Regulamentele Bursei, desfășurând o activitate de intermediere a valorilor mobiliare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Asociația Bursei are următoarele atribuții:

alege membrii în Comitetul Bursei de Valori;

aprobă bugetul adoptat de Comitetul Bursei de Valori;

aprobă bilanțul adoptat de Comitetul Bursei de Valori;

desemnează persoanele care urmează a fi pe lista de atribuții

ale camerei arbitrale a Bursei de Valori.

Bursa are drept nelimitat de control și supraveghere a membrilor asociației. La solicitarea directorului general al bursei, membrii asociației bursei vor pune la dispoziția acestuia toate documentele referitoare la activitatea pe care o desfășoară, precum și toate informațiile referitoare la operațiuni cu valori mobiliare efectuate de: membrii consiliului de administrație, ai personalului de conducere, precum și rudele acestora; agenții pentru valori mobiliare și agenții de bursă; angajații; clienții.

Membrii Asociației Bursei poartă răspunderea exclusivă pentru repararea pagubelor survenite ca urmare a folosirii de către agenții bursei a mecanismelor și sistemelor de tranzacționare din cadrul bursei.

Asociația Bursei încredințează conducerea bursei Comitetului Bursei, care asigură conducerea unitară, ordonată și eficientă a Bursei. Este format din 9 reprezentanți aleși în prima ședință a Asociației Bursei.

COMITETUL BURSEI

Comitetul Bursei este organizat și își desfășoară activitatea conform prevederilor cuprinse în propriul regulament de organizare și funcționare, în Statutul Asociației Bursei și Legea nr. 52/1994. În limba engleză denumirea ce va fi utilizată pentru Comitetul Bursei este Board of Governors. Comitetul Bursei va prezenta Adunării Generale a Asociației Bursei și Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare un raport cu privire la activitatea de Bursă în anul precedent. Acest raport va fi înaintat la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare până la data de 31 martie a anului în curs .

Atribuțiile Comitetului Bursei sunt:

numirea și demiterea directorului general al Bursei;

adoptarea și modificarea regulamentelor de funcționare și organizare a bursei de valori, precum și a regulamentelor privind operațiunile de bursă;

adoptarea proiectului de buget al bursei de valori pe care îl supune adoptării Asociației Bursei;

prezentarea și supunerea aprobării Asociației Bursei a bilanțului însoțit de raportul cenzorilor;

stabilirea nivelului și plafoanelor comisioanelor în Bursă;

stabilirea garanțiilor ce trebuie constituite de intermediarii de Bursa și agenții lor pentru a asigura lichidarea integrală și la scadență conform tipului de operațiune a tranzacțiilor cu valori mobiliare negociate în bursă, precum și regimul de utilizare și reconstituire a respectivelor garanții.

În afara atribuțiilor menționate, Comisia Bursei mai poate înființa conform statutului și Comisiei Speciale, organe cu caracter decizional și consultativ cu o componență expres determinată și raportată la un anumit domeniu al activității bursiere (Comisia de etică și conduită, Comisia de înscriere la Cotă, Comisia arbitrală ).

COMISIILE SPECIALE

Comisiile Speciale sunt organe cu caracter decizional și consultativ cu o competență expres determinată și raportată la un anumit domeniu al activității bursiere. Astfel, pe langă Bursa de Valori București, denumită în continuare Bursa, funcționează o serie de comisii speciale guvernate de următoarele principii:

a ) principiul autonomiei;

b ) principiul obiectivității;

c ) principiul protecției investitorilor;

d ) principiul promovării dezvoltării pieței bursiere;

e ) principiul rolului activ.

Comisiile speciale ale Bursei sunt :

a ) Comisia de Înscriere la Cotă;

b ) Comisia de Etică și Conduită;

c ) Comisia de Dezvoltare, Produse Noi;

Rolul și atribuțiile comisiilor speciale sunt următoarele:

a ) Comisia de Înscriere la Cotă

Rolul Comisiei de Înscriere la Cotă constă în asigurarea unei activități unitare, ordonate și eficiente de înscriere, promovare, retrogradare și retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare. Comisia de Înscriere la Cotă are următoarele atribuții:

propune Comitetului Bursei înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei, în cadrul Sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice române și în cadrul Sectorului Internațional;

propune Comitetului Bursei promovarea și retrogradarea valorilor mobiliare în și din Categoria I a Sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice române;

propune Comitetului Bursei includerea și excluderea acțiunilor în și din cadrul Categoriei PLUS;

propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la Cota Bursei;

propune Comitetului Bursei, în temeiul și în condițiile art. 36 din Regulamentul Bursei de Valori București nr. 3 privind înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei și acordarea de dispense;

b ) Comisia de Etică și Conduită

Rolul Comisiei de Etică și Conduită constă în urmărirea respectării prevederilor Codului de Etică și Conduită și a reglementărilor Bursei, în măsura în care este abilitată prin reglementările respective.

Comisia de Etică și Conduită are următoarele atribuții:

dispune măsurile necesare în vederea investigării de către personalul Bursei a împrejurărilor în care s-au săvârșit faptele;

constată săvârșirea faptelor ilicite la regimul juridic bursier date în competența sa potrivit reglementărilor bursiere și Codului de Etică și Conduită;

propune directorului general al bursei aplicarea sancțiunilor corespunzătore faptelor ilicite constatate.

c ) Comisia de Dezvoltare, Produse Noi

Rolul Comisiei de Dezvoltare, Produse Noi constă în susținerea eforturilor de diversificare a tipurilor de operațiuni de bursă și de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum și de îmbunătățire a reglementarilor Bursei de Valori București.

Comisia de Dezvoltare, Produse Noi are următoarele atribuții:

promovează către Comitetul Bursei propuneri și soluții de dezvoltare de produse financiare noi și de operațiuni de bursa noi;

urmărește efectele rezultate din introducerea acestor produse și operațiuni de bursă;

coordonează, cu sprijinul executivului Bursei, activitățile de implementare și realizare a produselor financiare noi și a operațiunilor de bursă noi.

DIRECTORUL GENERAL AL BURSEI

Directorul general este ales de Comitetul Bursei, dar nu face parte din membrii acestuia. Directorul General este reprezentantul legal al Bursei, ca persoană juridică, în fața autorităților publice și în relațiile cu persoanele fizice și juridice, române și/ sau străine. Directorul general angajează prin semnătura sa patrimonial Bursa ca persoană juridică. Directorul General poate delega o parte a competențelor ce-i sunt conferite de lege, permanent sau temporar unor funcționari ai Bursei. În caz de indisponibilitate temporară, directorul general este suplinit de drept de unul din cei doi directori generali adjuncți, în funcție de decizia dată de directorul general al Bursei. Directorul General al Bursei posedă și exercită competențele de administrare a Bursei, inclusiv pe cele de angajare a personalului, de organizare și funcționare a Bursei, de stabilire a măsurilor adecvate pentru respectarea și aplicarea normelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare privind bursele de valori și a reglementărilor Bursei.

Directorul general semnează documentele cuprinzând date și informații referitoare la Bursă, declarațiile, comunicatele, atestările, cererile, întâmplările, notificările, renunțările la drepturi și alte asemenea făcute în numele Bursei ca persoană juridică. Înscrisurile constând în situații sau fapte privitoare la Bursă, drepturi sau angajamente patrimoniale ale acesteia purtând semnătura Directorului General sunt opozabile terților și au forța probantă de act autentic.

DIRECTORI GENERALI ADJUNCȚI

Directorul general al Bursei va propune spre confirmare Comitetului Bursei doi Directori generali adjuncți. Directorul general va emite decizii prin care va desemna pe cei doi directori generali adjuncți, precum și competențele aferente acestora. În caz de suplinire, directorul general va desemna pe unul din cei doi directori generali adjuncți să exercite toate competențele sale, cu excepția unei delegări exprese limitate de competențe, făcute de acesta din urmă.

Atribuțiile compartimentelor bursei

Realizarea obiectului de activitate al Bursei este legată de și necesită îndeplinirea de către fiecare direcție a Bursei a anumitor responsabilități și activități aferente lor, potrivit următoarelor prevederi.

A . Direcția Membrii și Emitenți

Coordonează activitatea legată de funcționarea societăților membre ale Asociației Bursei, precum și a societăților emitente înscrise la Cota Bursei. Activitatea direcției se desfășoară prin intermediul a două servicii: Serviciul Membrii și Serviciul Emitenți.

Serviciul Membrii

Asigură menținerea unei legături permanente cu membrii Asociației Bursei, coordonează activitatea de reglementare a activității membrilor și urmărește activitatea și conduita acestora.

Serviciul Membrii are drept responsabilități:

organizarea Secretariatului Asociației Bursei și a Comitetului Bursei;

urmărește activitatea bursieră a societăților membre ale Asociației Bursei;

întreține programul de evidență tehnico – operativă și contabilă utilizat de societățile membre;

colaborează la efectuarea activităților de investigare a societăților membre ale Asociației Bursei și a agenților;

pregătește materialele de reglementare a activității bursiere a societăților membre ale Asociației Bursei.

Serviciul Emitenți :

Asigură facilitățile necesare înscrierii și menținerii la Cota Bursei a valorilor mobiliare aparținând societăților emitente în vederea tranzacționării respectivelor valori, asigură cadrul necesar funcționării unei piețe transparente.

Serviciul Emitenți are următoarele responsabilități:

efectuează activitățile și operațiile necesare înscrierii la Cota Bursei;

efectuează activitățile și operațiile necesare menținerii la Cota Bursei;

colaborează la efectuarea activităților de investigare a societăților emitente și a personalului acestora;

pregătește materialele de reglementare a activității emitenților;

B . Direcția operațiuni Bursiere și Informatică

Coordonează activitatea de tranzacționare și supraveghere a pieței, depozitare și înregistrare a valorilor mobiliare, compensare și control al decontării precum și administrarea și întreținerea întregului sistem informatic al Bursei.

Activitatea se desfășoară prin intermediul a patru servicii: Serviciul Tranzacționare și Supraveghere a Pieței, Serviciul Registrul Bursei, Serviciul de Compensare și Control al Decontării și Serviciul Informatică.

a ) Serviciul Tranzacționare și Supraveghere a Pieței

Asigură desfășurarea activității de tranzacționare și supraveghere a pieței, urmărind furnizarea continuă a informațiilor de către societățile emitente.

Serviciul Tranzacționare are următoarele responsabilități:

asigură pregătirea participanților pentru desfășurarea operațiunilor bursiere;

asigură organizarea ședințelor de tranzacționare;

desfășoară activitatea necesară dezvoltării sistemelor de tranzacționare;

Serviciul Supraveghere a Pieței are următoarele responsabilități:

supraveghează desfășurarea tranzacțiilor și a fluctuațiilor pieței;

supraveghează furnizarea de informații continue;

colaborează la efectuarea de investigații în legătură cu activitatea de tranzacționare;

pregătește materialele necesare reglementării integrale a activității de tranzacționare;

gestionează soft-ul pentru operațiunile bursiere;

b ) Serviciul Registrul Bursei

Asigură ținerea evidenței valorilor mobiliare înscrise în Registrul Bursei, precum și efectuarea transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare înregistrate.

Are următoarele responsabilități:

realizează pregătirea Registrului;

asigură efectuarea activităților specifice de operare în Registru;

asigură transmiterea de rapoarte către societățile înscrise la Cota Bursei și către societățile membre ale Asociației Bursei;

pregătește materialele necesare reglementării activității de registru și efectuează activitățile de cercetare aferente acestei activități;

c ) Serviciul Compensare și Control al Decontării

Asigură compensarea sumelor rezultate în urma tranzacțiilor efectuate în cadrul Bursei, precum și urmărirea desfășurări în condiții optime a activității de decontare.

Având următoarele responsabilități:

asigură inițializarea procesului de decontare;

asigură desfășurarea activităților de decontare;

asigură administrarea Fondului de Garantare ;

pregătește materialele necesare reglementării activității de decontare și efectuează activitățile de cercetare aferente acestei activități;

d ) Serviciul Informatică

Asigură funcționarea softului de bursă, a calculatorului AS/400, a rețelei de calculatoare, a sistemului informatic de comunicație al Bursei cu societățile membre, precum și alte sisteme.

Având următoarele responsabilități:

administrarea soft de bursă;

administrare calculator AS/400;

administrare rețea;

administrare comunicații;

C . Direcția Relații cu Publicul și Cercetare – Dezvoltare

Coordonează activitățile referitoare la relațiile Bursei cu publicul și cele privind cercetarea și dezvoltarea activităților bursiere.

Activitatea se desfășoară prin intermediul a două servicii: Serviciul Relații cu Publicul și Serviciul Cercetare –Dezvoltare.

a ) Serviciul Relații cu Publicul

Asigură planificarea, organizarea și coordonarea activităților de relații cu publicul și a relațiilor de comunicare.

Are următoarele responsabilități:

efectuează activitatea de informare a publicului;

efectuează activitatea de educare a publicului;

efectuează activitatea de promovare;

efectuează activitățile aferente pregătirii și integrării personalului Bursei;

b ) Serviciul de Cercetare – Dezvoltare

Stabilește strategia de dezvoltare a pieței bursiere și îndeplinește următoarele activități:

realizează analize și studii de piață pentru societățile membre și publicul larg;

realizează buletine semestriale și rapoarte trimestriale privind activitatea Bursei, redactează și urmărește editarea Buletinului bursei;

stabilește formula de calcul și componența indicelui bursier;

elaborează strategia de dezvoltare a Bursei în ceea ce privește mecanismul de tranzacționare, instrumentele tranzacționate, sistemul informatic;

asigură integrarea cu alte sisteme de tranzacționare;

Direcția Juridică

Asigură cadrul legal necesar desfășurării activității membrilor Asociației Bursei și a personalului acestei instituții.

Stabilirea atribuțiilor pe compartimente de specialitate se face prin Decizie a directorului general.

Direcția Juridică are următoarele responsabilități:

– asigură asistență juridică Bursei în raporturile acestei instituții cu terții;

– asigură asistență juridică cu privire la raporturile de muncă ale personalului

Bursei;

– efectuează activitățile juridice necesare domeniului bursier;

efectuează activitatea de informare juridică;

D . Direcția Economică

Asigură premisele desfășurării în mod optim a activității Bursei privitoare la evidența financiar – contabilă, selectarea de personal și achiziționarea dotărilor materiale.

Stabilirea atribuțiilor pe compartimente de specialitate se face prin decizie a directorului general.

Direcția Economică are următoarele responsabilități:

efectuează activitățile aferente organizării Bursei;

efectuează activitățile financiare ce privesc Bursa;

efectuează activitățile de contabilitate pentru Bursă;

efectuează activitățile de organizare a personalului;

efectuează activitățile administrative.

E . Compartimentul Control Intern

Efectuează activitățile de control intern al activității economico – financiare a Bursei de Valori București.

Atribuțiile acestui compartiment se stabilesc prin decizie a directorului general, în baza dispozițiilor legale în vigoare .

1.4. Funcțiile Bursei de Valori București

Bursa este o instituție nonprofit în cadrul căreia au loc tranzacții organizate cu titluri financiare, drepturi și titluri de mărfuri, executate după reguli stabilite, obligatorii pentru toți participanții. Caracteristica principală a bursei este întâlnirea în același loc și în același timp a unei multitudini de cumpărători și vânzători care tranzacționează simultan mai multe obiecte. Fără a efectua tranzacții în folos propriu, bursa asigură condițiile ca ele să aibă loc după reguli stricte de licitație, cu participare egală, nediscriminatorie a partenerilor de piață.

Bursa răspunde la trei tipuri de trebuințe, apropiate și totuși distincte:

trebuințe de ordin macroeconomic (pentru economia națională);

trebuințe de ordin microeconomic (pentru firme);

trebuințe de ordin individual (pentru posesorii de titluri sau pentru cei care dețin economii disponibile pentru a fi investite).

Satisfacerea acestor trebuințe dă conținutul rolului pe care bursele de valori îl îndeplinesc și care își găsește expresia în următoarele funcții:

a ) funcții macroeconomice:

– bursa asigură un circuit mai scurt și mai eficient între economiile pe termen lung și nevoile de finanțare ale întreprinderilor și colectivităților publice. Prin acestea, bursa a devenit un concurent puternic pentru sistemul bancar, deoarece limitarea posibilităților de mișcare a solicitanților de capitaluri este calificată adesea ca un fenomen de dezintermediere. Bursa devine deci un mijloc esențial și alternativ pentru creditul bancar, pentru finanțarea economiei. Emitenții de acțiuni sau obligațiuni nu ezită să folosească simultan ambele modalități de finanțare;

– bursa este un instrument prin care se asigură lichidități în economie. Bursa fiind deschisă practic în toate zilele lucrătoare, deținătorii de valori mobiliare pot realiza foarte simplu și la un cost redus transformarea acestora în bani. Nu trebuie să uităm că bursa este un substituent important pentru posesorii de economii sau deținătorii de titluri, care pot să-și realizeze scopul. Mișcarea capitalurilor nu schimbă însă, în principiu, plasamentul lor originar la bursă, demonstrând pe baza fluxurilor viitoare perspectivele evoluției cursului de bursă;

– bursa este terenul și instrumentul unor restructurări sectoriale foarte importante. Prin oferta publică de cumpărare sau prin oferta publică de vânzare bursa facilitează – pentru societățile cotate – posibilitatea de a bate propria lor monedă și de a cumpăra valori nu numai prin plăți la vederi, ci și remițând acționarilor societăților atacate acțiuni ale întreprinderi atacatoare. Mobilitatea capitalurilor creează premisele găsirii, practic permanente, a celor mai bune plasamente ale momentului. Colectarea capitalurilor disponibile, insuficiente sau chiar insuficient valorificate și plasarea lor în cele mai active sectoare ale vieții economice este una dintre cele mai active sectoare ale vieții economice este una dintre cele mai importante funcții ale bursei de valori;

– bursa este un loc de transfer al riscurilor, mișcarea realizându-se în sens invers în raport cu gradul de adaptare, cu capacitatea de a le suporta. Cu alte cuvinte, cei mai expuși riscurilor sunt micii acționari, cu forța economică scăzută care – în mod obișnuit – pierd de pe urma speculațiilor bursiere. Mirajul câștigurilor deosebite îi menține însă pe micii acționari în caruselul speculațiilor bursiere aidoma unui arc electric ce atrage mii de viețuitoare cu aripi plăpânde.

b ) funcții microeconomice:

– bursa facilitează creșterea sau scăderea notorietății firmelor cotate și, prin aceasta, influențează motivația principală a întreprinzătorilor care se prezintă pe piață pentru a vinde sau cumpăra;

– bursa permite creșterea fondurilor proprii : societățile noi care apar pe piață nu pot să realizeze decât indirect o creștere de capital, prin emiterea de noi acțiuni care vor vinde direct prin bursă;

– bursa incita la o mai bună administrare a întreprinderilor, în scopul sporirii valorii activelor, care să determine o creștere a profiturilor acționarilor; acest argument este invocat mai frecvent de către inițiatorii burselor din țările aflate în tranziție spre economia de piață.

c ) funcții în plan individual: bursa facilitează obținerea lichidității patrimoniului acționarilor și asigură totodată o evaluare cât mai exactă a averii personale. Acționarii pot în orice moment să-și vândă, integral sau parțial, titlurile pe care le dețin în schimbul unui preț de piață acceptabil, fixat de bursă. Numai piața bursieră asigură o asemenea suplețe. Este mult mai greu de găsit în afara bursei un client dispus să negocieze, să cumpere (ori să vândă) titluri pentru valorile necotate. Această mare mobilitate permite acționarilor minoritari să-și lichideze titlurile fără a periclita continuitatea activității firmei respective. Posesorii de titluri trebuie să poată cunoaște în orice moment cum sunt cotate în mod oficial valorile în care și-au investit economiile. Fluctuațiile sale pe termen scurt pot părea total nelegate de conjunctura economică, uneori chiar în poziție flagrantă cu ciclul economic, dacă pe termen lung bursa evoluează în corelație cu creșterea și dezvoltarea economică din țara respectivă. Această realitate face ca bursa să fie considerată, pentru anticipațiile pe termen scurt, un barometru de proastă calitate. De fapt, pe orice termen, bursa este un instrument de anticipare de calitate cel mult medie. Este adevărat că, pe termen lung, există o legătură strânsă între creșterea PIB și creșterile de bursă, așa cum există o legătură între cursul acțiunilor și dezvoltarea societăților, a firmelor emitente, dar dincolo de toate acestea, bursa își conservă astăzi mai mult ca oricând secretele, în pofida faptului că operațiunile de bursă sunt observate și analizate cu cele mai avansate mijloace de cercetare și prognoză de care dispune omenirea. Psihologia operatorilor de bursă joacă, de foarte multe ori, un rol esențial în luarea deciziei de vânzare sau cumpărare, iar această latură a comportamentului uman are, chiar și astăzi, foarte multe componente puțin cunoscute sau chiar necunoscute.

Capitolul II

Cotarea valorilor mobiliare la Bursa de Valori București

Ca pe orice altă piață și la bursă principiul care stă la baza formării cursurilor constă în stabilirea punctului de intersecție a curbei cererii cu cea a ofertei, respective în determinarea stării de echilibru între numărul titlurilor financiare oferite spre vânzare și numărul titlurilor cerute pe piață. Specific bursei este însa faptul că acest proces se realizează după o anumită procedură prin intermediul unor firme specializate (societăți de bursă) și al unor persoane calificate în astfel de tranzacții (agenții de bursă).

2.1. Mecanismul cotării – formarea cursului valorilor mobiliare

În cadrul ședinței de bursă agenții de bursă concentrează în acest scop ordinele de vânzare și cele de cumpărare, iar din confruntarea lor rezultă un preț care exprimă echilibru dintre cerere și ofertă. Rolul agenților de bursă este acela de a constata prețul de echilibru la un moment dat, respectiv cursul bursei, și nu acela de a-l stabili ori de a-l impune.

Modul concret în care se realizează acest lucru depinde de sistemul de negociere adoptat, precum și de natura pieței bursiere. Pe piețele de acțiuni – de tipul pieței clasice – brokerii sunt cei care concentrează ordinele de vânzare și de cumpărare și le canalizează spre locul de negociere din bursă. Pe piețele de negocieri – de tip OTC – funcția de centralizare a cererii și a ofertei revine creatorului de piața (market marker), care ține evidența ordinelor și face cursurile de vânzare și de cumpărare la care este dispus să efectueze tranzacții. În alte cazuri, bursele au un caracter mixt, permițând desfășurarea în sala de negocieri atât a unor tranzacții cu un creator de piața, cât și a unor tranzacții între brokeri.

Pe piețele intermitente, unde negocierile se realizează într-o perioadă delimitată în cursul zilei, cursul se stabilește prin fixing, respectiv în fiecare zi se fixează un curs oficial la o anumită oră. Pe piețele continue, cotația se desfășoară în tot cursul zilei de bursă, fără întrerupere. Principiul acestei piețe este executarea ordinelor în timp real și la cursuri diferite de-a lungul zilei.

De aceea, aceste piețe afișează continuu patru cursuri diferite:

primul curs al zilei (la deschiderea bursei);

cursul cel mai mare;

cursul cel mai mic;

ultimul curs al zilei (la închiderea bursei);

2.2. Tehnicile de cotare

Anunțarea publică a ordinelor (tranzacționare la ring)

Se utilizează atât pe piețele intermitente, cât și pe cele continue. Valorile mobiliare sunt repartizate la un ring din incinta bursei, iar negocierile sunt deschise de un funcționar al bursei care strigă titlu ce urmează să fie negociat. Agenții de bursă anunță cu voce tare prețurile lor de vânzare și de cumpărare. Tranzacția se încheie atunci când un agent de bursă primește un răspuns afirmativ din partea altui agent, pentru cotațiile strigate.

“ Prin casier “

Constă în centralizarea de către agenții de bursă a ordinelor primite de la clienții în carnetul de ordine (“ order book “), care conține ordinele repartizate în funcție de gradul lor de negociabilitate.

Înscrierea pe tablă

Sunt înscrise pe un tablou electronic sau pe o tablă, primele două (cele mai bune) prețuri de vânzare ( ASK ) și de cumpărare ( BID ), astfel încât să poată fi văzute de către toți agenții de bursă prezenți la ședință. Tranzacția se încheie atunci când un agent de bursă terț acceptă o cotație afișată.

Cotarea în “ groapă “ ( “ pit trading “ )

Este o variantă a tehnicii clasice de tranzacționare în ring “ Groapa” este un spațiu semicircular unde se aglomerează agenții de bursă, strigându-și prețurile de vânzare / cumpărare, putând acționa în cont propriu sau în contul unor terți. Se utilizează cel mai frecvent pentru contracte futures și opțiuni.

Cotarea pe blocuri de titluri ( “ block trading “ )

Cotarea se face în afara sălii principale de negocieri a bursei, într-un spațiu special amenajat. Blocurile de titluri reprezintă contracte de volum mare de o dimensiune care poate influența situația pieței. Negocierea lor se face într-un regim special: în tranzacții se ține cont de informațiile din sala de negocieri, deși contractarea blocurilor de titluri se face separat, ulterior tranzacțiile încheiate fiind raportate la bursă.

Cotarea electronică

Se utilizează o tehnologie modernă pentru transmiterea ordinelor și prezentarea lor în bursă. Electronizarea poate merge la executarea ordinelor (contractarea) și lichidarea contractelor.

Înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei

În cadrul unei burse de valori se tranzacționează valori mobiliare de tipul acțiunilor și obligațiunilor emise de societățile comerciale. Dintre valorile mobiliare emise de diverse societăți comerciale, în cadrul Bursei de Valori din București se tranzacționează numai acelea înscrise la cota acesteia .

La începuturile activității bursei de valori, prețurile se determinau prin strigarea ofertei de cumpărare și vânzare în cadrul ringului. Odată cu creșterea volumului de activitate, bursa a început să înscrie prețurile, astfel strigate, pentru fiecare valoare mobiliară, pe un panou din incinta bursei numit tabela bursei. Acest pas a fost foarte important pentru realizarea transparenței activității bursei prin afișarea informațiilor în legătură cu prețul tranzacțiilor efectuate în incinta bursei. Astfel a apărut cota bursei de valori. Aceasta reprezintă lista valorilor mobiliare ce se tranzacționează în cadrul bursei și care sunt înscrise pe tabela acesteia. În prezent, tabela bursei, în unele țări, a fost înlocuită cu tabelele electronice din incinta bursei și cu ecranele calculatoarelor aflate în afara bursei.

De la denumirea de cotă a bursei de valori derivă și noțiunea de cotare care semnifică, pe de o parte, înscrierea valorilor mobiliare ale unei societăți în lista celor pentru care se stabilește un preț în cadrul bursei și, pe de altă parte, activitatea de stabilire a prețurilor în cadrul bursei. Cota bursei, indiferent de tehnica folosită asigură informațiile necesare despre societățile emitente și tipul valorilor mobiliare emise de aceste, precum și prețul și volumul tranzacțiilor.

Ca o valoare mobiliară să poată fi tranzacționată în cadrul bursei de valori ea trebuie să fi fost înscrisă la cotă.

Înscrierea la cotă asigură pentru valoarea mobiliară respectivă accesul la mecanismele bursei, iar pentru investitori posibilitatea tranzacționării pe o piață organizată, supravegheată și transparentă. Înscrierea la cota bursei se face la solicitarea societății emitente a valorilor mobiliare și cu îndeplinirea criteriilor bursei de valori referitoare la înscrierea la cotă.

Criteriile de înscriere la cotă au în vedere două mari principii: furnizarea de informații adecvate de către societatea emitentă a valorilor mobiliare și existența unei lichidități a valorilor mobiliare.

Valorile mobiliare sunt înscrise la Cota Bursei pe baza cerințelor Legii nr. 52 / 1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori și ale regulamentelor și procedurilor Bursei. Aceste reglementări conțin cerințe pentru admiterea, menținerea și promovarea la Cota Bursei, precizează care este documentația necesară în cazul solicitării înscrierii la Cotă și stabilesc obligațiile societăților emitente privind difuzarea de informații necesare pentru desfășurarea în condiții normale a tranzacționării.

2.3.1. Structura Cotei Bursei de Valori București

Cota Bursei este structurată pe următoarele sectoare:

a. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române;

b. Sectorul obligațiunilor și al altor valori mobiliare emise de către stat, județe, orașe, comune, de către autorități ale administrației publice centrale și locale și de către alte autorități;

c. Sectorul Internațional.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe trei categorii:

Categoria a II – a sau Categoria de bază

Categoria I

Categoria plusului de transparență, denumită în continuare Categoria PLUS

Categoria PLUS este o categorie specială în cadrul cărei pot fi incluse acțiunile atât în cadrul Categoriei de bază, cât și în cadrul Categoriei I.

Includerea sau excluderea acțiunilor în sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra menținerii acestora în Categoria de bază sau în Categoria I.

Criteriile de înscriere în Categoria de bază a valorilor mobiliare au în vedere, în principal, următoarele:

efectuarea unei oferte publice primare în scopul de a plasa pe piață valori mobiliare emise în condițiile prevăzute de lege;

înregistrarea acestora la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare , respectiv la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare;

libera transferabilitate a valorilor mobiliare;

evidențierea lor prin înscrierea exclusivă în cont, fără a fi necesară existența fiecărei valori mobiliare în formă fizică;

furnizarea de servicii adecvate către deținătorii de valori mobiliare;

furnizarea de informații adecvate investitorilor;

plata comisioanelor;

numirea unei persoane de legătură cu Bursa;

certificarea datelor furnizate de către emitent, de către un cenzor extern independent;

încheierea Angajamentului de înscriere și menținere la Cota Bursei;

cerințele de lichiditate;

Emitentul va încheia un contract de registru cu bursa, care va acționa ca agent de depozitare, înregistrare și transfer. Plata comisioanelor de înscriere la Cota Bursei se va face de către emitent în conformitate cu prevederile procedurilor bursei, acesta numind și o persoană care va ține permanent legătura cu bursa. Certificarea datelor furnizate de către emitent va fi făcută de către instituții specializate, iar în vederea înscrierii și menținerii la Cota Bursei a valorilor mobiliare emitentul acestora va trebui să adere la condițiile și termenii angajamentului de înscriere și menținere la cotă.

În această categorie vor putea intra toate societățile deschise, deci acelea care au făcut oferta de acțiuni publică, chiar dacă sunt mai puțin performante din punct de vedere financiar, cu un număr mai mic de acțiuni pe piață și cu o cifră mai mică a acționariatului.

Pentru Categoria de bază se va folosi sistemul de tranzacționare fixing, de tip interactiv. La un titlu oarecare se pornește de la prețul zilei anterioare, se dau ordine de vânzare – cumpărare, care se cumulează, formându-se un preț al zilei respective.

Există un algoritm de calcul care orientează spre un preț mediu. Prețul zilei la un titlu oarecare va fi o medie ponderată a tuturor prețurilor din ziua respectivă pentru titlul în cauză. Fixingul este necesar pentru că vor fi pe piață titluri de valoare care se vor vinde la intervale mari și în cantități mici și, în aceste condiții, trebuie găsită posibilitatea să se confrunte cererea cu oferta și să se formeze un preț cât mai aproape de condițiile de funcționare ale pieței.

Criterii de înscriere în Categoria I a valorilor mobiliare sunt cele de la Categoria de bază, la care se adaugă cele referitoare, în principal, la:

tranzacționarea valorilor mobiliare în cadrul primului nivel pentru o anumită perioadă;

desfășurarea activității, de către societatea emitentă, pentru o perioadă de minimul trei ani;

deținerea de către societatea emitentă atât a unui capital circulant, cât și a unui flux de lichidități adecvate desfășurării activității sale curente;

profitabilitatea societății emitente (realizarea de profit net în ultimii doi ani de activitate);

existența unei valori de piață care să justifice promovarea în Categoria I;

existența unui număr de acționari care să dețină acțiuni a căror valoare globală să fie cel puțin egală cu un cuantum valoric stabilit;

personal de conducere recunoscut pentru competența profesională și integritate morală.

Condițiile de intrare în această categorie sunt mai dure, societățile trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulate: 15 % din capitalul social deținut de cel puțin 600 de acționari, un număr minim de 75000 de acțiuni pe piață, cu un anumit grad de răspândire teritorială, indicatori de performanță ridicați. Pentru această categorie se pretează sistemul de tranzacționare continuă, deoarece piața are o lichiditate ridicată.

Procedura de admitere la Cota Bursei constă în parcurgerea a trei etape:

emitentul, prin societatea de valori mobiliare inițiatoare, trebuie să depună la bursă o cerere însoțită de un dosar, care va cuprinde toate documentele prevăzute de procedurile bursei, inclusiv ultimele situații financiar – contabile din care să reiasă îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute pentru înscrierea în categoria de cotare corespunzătoare;

serviciul emitenți examinează cererea. Dacă se constată neconcordanțe sau lipsuri în documentația înaintată, serviciul comunică aceste aspecte și colaborează cu emitentul până la îndeplinirea procedurii, iar dacă procedura este îndeplinită va înainta cererea și dosarul Comisiei de Înscriere la Cotă;

Comisia de Înscriere la Cotă este singura competentă să decidă asupra înscrierii la Cota Bursei. Îndeplinirea setului de cerințe nu atrage după sine aprobarea automată a cererii de înscriere.

2.3.2. Menținerea, suspendarea sau retragerea de la Cota Bursei

Pentru menținerea la cota bursei emitenții, ale căror valori mobiliare sunt înscrise la cotă, trebuie să cunoască și să îndeplinească cerințele reglementărilor Bursei, ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ale Legii valorilor mobiliare și burselor de valori ale căror acte normative care reglementează piața financiară în România. Aceștia vor trebui, de asemenea, să achite comisionul de menținere, respectiv vor realiza furnizarea informațiilor cerute de bursă, informând permanent și complet publicul, atât despre evenimentele importante, cât și despre deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare. În termen de trei luni de la începutul tranzacționării, bursa va stabili și alte cerințe de menținere la Cota Bursei, cum ar fi: capitalizare bursieră, lichiditate , volatilitate.

Bursa poate suspenda sau retrage de la cotă valorile mobiliare ale oricărui emitent în cazul în care:

emitentul nu respectă condițiile angajamentului de înscriere și menținere la Cota Bursei;

în opinia bursei, nu mai poate fi menținută sau restabilită o piață ordonată a respectivelor valori mobiliare;

au loc fuziuni, diviziuni, consolidări, reclasificări;

acționarii iau decizia de retragere din cotă;

emitentul nu respectă cerințele formulate de către bursă în legatură cu furnizarea informațiilor;

emitentul nu întocmește rapoartele financiare conform principiilor contabile prevăzute de legislația în vigoare sau nu se conformează altor cerințe contabile solicitate de bursă;

emitentului i s-a inițiat procedura de faliment.

În timpul suspendării, decisă de către bursă, emitentul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de regulamentele, inclusiv pe cea de plată a comisionului de menținere datorat pe perioada suspendării. Este la latitudinea bursei să decidă dacă suspendarea este urmată de retragerea de la cotă.

Bursa poate retrograda valorilor mobiliare ale oricărui emitent din categoria I (superioară) în categoria a II-a (de bază), în cazul în care: cerințele referitoare la profitul net nu mai sunt îndeplinite; procentul acțiunilor emise și aflate în circulație este mai mic de 10 %, iar cel al obligațiunilor emise și aflate în circulație este mai mic de 20 %; numărul acționarilor, excluzând persoanele implicate și angajații, este mai mic de 500 sau dacă valoarea totală minimă, deținută de fiecare din aceștia, este mai mică de 250 RON etc.

2.4. Indicii Bursei de Valori București

Mișcarea generală a cursurilor acțiunilor pe piață, este evidențiată de indicii bursieri. Indicii sunt, în esență, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acțiuni sau a tuturor acțiunilor ce cotează la bursă.

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendinței de ansamblu a prețurilor corespunzǎtoare celor mai lichide și active 10 societǎți tranzacționate în cadrul BVB. Aceste societǎți sunt selectate exclusiv din cadrul societǎților listate la Categoria I a Bursei de Valori București, aplicându-se totodatǎ și criteriul diversificǎrii activitǎții societǎților respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici (index opus și contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistența acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderată cu capitalizarea prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni cotate la Bursa de Valori București. Mărimea indicelui din fiecare zi este raportata la mărimea indicelui corespunzatoare din data de referință (momentul t0).

unde:

– N este numărul de acțiuni din portofoliul indicelui : 10;

– pi0 este (începând cu 29 Noiembrie 1999) prețul de închidere al simbolului i înregistrat în piața principalǎ (piața Regular) în ședința de tranzacționare de referințǎ (corespunzǎtoare ultimei actualizǎri a coșului indicelui, consideratǎ a fi t=0 );

– pit este (începând cu 29 Noiembrie 1999) prețul de închidere al simbolului i înregistrat în piața principalǎ (piața Regular) în ședința de tranzacționare t;

– qi0 este factorul de ponderare corespunzǎtor simbolului i în ședința de tranzacționare de referințǎ ( t=0 ).

În condițiile în care participarea unui simbol în index este limitatǎ la 25 % din totalul capitalizǎrii simbolurilor incluse în indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele douǎ valori:

numǎrul de acțiuni corespunzǎtoare simbolului respectiv (în cazul în care ponderea capitalizǎrii acestuia în capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse în indicele BET este mai micǎ de 25 %)

un numǎr ajustat (în cazul în care ponderea capitalizǎrii simbolului depǎșește limita procentualǎ impusǎ de 25 %).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra prețului de tranzacționare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

a. divizǎri ( splits ) sau consolidări ale acțiunilor incluse în portofoliul indicelu;

b. modificarea componenței indicelui (înlocuirea unui simbol în portofoliul indicelui);

c. modificǎri survenite în capitalizarea unei societǎți ale cǎrei acțiuni sunt incluse în portofoliul indicelui, astfel încât ponderea acestui simbol sǎ depǎșeascǎ limita procentualǎ de 25 % din capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse în indice;

d. orice modificări în capitalul social al unei firme aflate în portofoliul indicelui;

Valoarea indicelui este ajustată (indicele este racordat) cu un factor de corecție f, în ziua în care are loc schimbarea care afectează prețul. Astfel se realizează continuitatea și comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueazǎ și prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selecția valorilor mobiliare în portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. acțiunile trebuie să fie cotate la categoria I a Bursei de Valori București;

2. acțiunile trebuie să aibă cea mai mare capitalizare bursieră; de asemenea, se urmărește ca suma capitalizărilor firmelor ale căror acțiuni sunt în portofoliul indicelui să depășească 60 % din capitalizarea bursieră totală;

3. acțiunile trebuie astfel alese încât să se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. acțiunile trebuie să fie cele mai lichide, acestă caracteristică fiind aproximată prin totalul valorii tranzacțiilor pe acțiunea respectivă; se urmărește ca suma valorii totale a tranzacțiilor acțiunilor din portofoliul indicelui să fie cel putin 70 % din valoarea totală tranzacționată.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performanțelor societǎților a cǎror acțiuni compun portofoliul indicelui (coșul indicelui), precum și a societǎților recent listate, în vederea unor posibile actualizǎri a componenței indicelui (înlocuirii).

Deciziile de actualizare a coșului indicelui sunt adoptate de cǎtre Comitetul Indicelui.

Indicele BET – C (Bucharest Exchange Trading Indice Compozit)

Indicele compozit BET – C, lansat în mai 1998, s-a născut ca un răspuns dat necesității unei reprezentări complete a evoluției prețurilor tranzacționate la Bursa de Valori București. Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ și de creșterea numǎrului de societǎți listate la BVB.

BET-C, un indice din generația a doua, folosește formula mediei prețurilor medii ale acțiunilor, ponderată cu capitalizarea bursieră. Portofoliul indicelui conține toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi după formarea prețului de piață. Continuitatea și comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corecție, care este însăși valoarea indicelui în ziua anterioară modificării compoziției coșului indicelui.

Deși pe baza sa nu se pot face operațiuni futures și cu opțiuni, BET-C este util pentru că face posibilă calcularea coeficientului de corelație, prin care legăturile dintre două piețe (sau segmente) pot fi puse în evidență și a cărui mărime indică nivelul de legătură existent între piețele respective.

În cazul în care există acțiuni care nu mai corespund criteriilor de selecție în portofoliul indicelui se procedează la o actualizare a portofoliului indicelui. Și în acest caz, factorul de corecție f este recalculat, pentru a compensa această modificare. Astfel se respectă cerința ca indicele să reflecte zilnic schimbările prețurilor acțiunilor față de prețurile acelorași acțiuni, la un moment de referință.

Toate modificările în portofoliul indicelui se fac periodic și se decid de către Comitetul Indicelui, care analizează și decide trimestrial actualizarea acestora.

2.4.3. Indicele BET – FI (Bucharest Exchange Trading – indice sectorial pentru fonduri de Investiții)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000 . BET – FI reflectǎ tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București.

Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET și BET – C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET – FI este numǎrul de acțiuni al simbolului respectiv.

Singura regulǎ privind includerea unui fond de investiții în indicele BET-FI este ca acesta sǎ fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare și modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET și BET – C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea indicelui sunt urmǎtoarele:

– divizǎri (splits) sau consolidǎri ale acțiunilor incluse în coșul indicelui;

– adǎugarea sau ștergerea unui simbol în / din coșul indicelui ca urmare a listǎrii, respectiv delistǎrii;

– modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei acțiuni sunt incluse în coșul indicelui.

Atribuțiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET – FI sunt identice cu cele privind și ceilalți doi indici .

Capitolul III

Sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București

Indiferent de natura contractului și de sistemul tranzacțional, realizarea efectivă a unei operațiuni bursiere presupune următoarele etape: inițierea tranzacției, prin stabilirea legăturii între client și societatea de bursă și transmiterea de către primul a ordinului de vânzare/cumpărare; perfectarea tranzacției, respectiv negocierea și încheierea contractului de către agenții de bursă; executarea contractului, adică îndeplinirea obligațiilor și obținerea drepturilor rezultate din tranzacție.

Sistemul de tranzacționare bursier

Modalitatea de tranzacționare este diferită în funcție de specificul pieței, dar mai ales în conformitate cu sistemul de tranzacționare. În practica internațională sunt utilizate mai multe modalități de negociere, printre care:

negocierea pe baza de carnet de ordin. Presupune centralizarea de către agenții de bursă a ordinelor primite de la clienți într-un document intitulat carnet de ordine. Acesta poate să fie deschis pentru consultarea de către agenții de bursă terți (Tokyo Stock Exchange) sau închis (New York Stock Exchange și American Stock Exchange), unde numai prețul și volumul celor mai bune cotații sunt anunțate în bursă.

negocierea prin înscrierea pe tabelă. Presupune prezentarea ordinelor astfel încât ele să poată fi văzute de toți agenții de bursă care participă la ședința respectivă. Aceasta se realizează prin înscrierea pe un tabel electronic (la Bursa din Toronto) sau prin înscrierea cu cretă (Hong Kong, Sydney, Singapore) a primelor două (cele mai bune) prețuri de cumpărare (BID) și vânzare (ASK).

negocierea prin anunțarea publică a ordinelor. Se practică atât pe piețele intermitente, cât și pe cele continue (Bursele din Zurich și Budapesta). Negocierile sunt deschise de un funcționar al bursei, care strigă titlul ce urmează a fi negociat. Apoi, agenții de bursă anunță cu voce tare prețurile lor “ bid “ sau “ ask “ și caută parteneri interesați.

negocierea în “ groapă “. Este o variantă a metodei descrise mai sus, singura diferență constând în aceea că tranzacționarea se realizează într-un spațiu semicircular, foarte aglomerat numit “ groapă “ unde se află agenții de bursă care își strigă prețurile de vânzare / cumpărare. Este una din metodele cele mai spectaculoase de negociere și se practică pentru produsele care se bucură de un mare dever la bursă. Este o metodă tradițională folosită în SUA.

negocierea pe blocuri de titluri. Are loc, de regulă, în afara sălii principale de negocieri a bursei, într-un spațiu special amenajat în incinta acesteia. LA NYSE se formează așa – numita “ piață de sus “ (upstairs market). Blocurile de titluri sunt tranzacționate într-un volum mare (10.000 acțiuni sau chiar mai mult). Negocierea lor este supusă unui regim special din cauza impactului puternic asupra pieței.

negocierea electronică. Presupune utilizarea tehnologiei moderne în procesul de transmitere a ordinelor și de prezentare a acestora la bursă. Electronizarea poate merge și mai departe cuprinzând executarea ordinelor și decontarea tranzacțiilor. Unul dintre primele sisteme de tranzacții complet automatizate a fost introdus la Toronto, în 1977, sub denumirea “ Sistemul de Tranzacționare Asistat de Calculator “ (Computer Assisted Trading System- CATS).

Deci, valorile mobiliare înscrise la cota bursei pot fi tranzacționate prin mecanismele pieței continue sau intermitente în funcție de situația pieței la fiecare valoare mobiliară, utilizând pentru acestea sistemul de tranzacționare și execuție automată. Accesul la sistem este permis atât la terminalele din incinta sălii de tranzacționare, cât și la celelalte conectate la sistem situate la sediul de tranzacționare este valabil și se supune regulilor bursei până când este executat, expiră, este retras sau este anulat de către bursă.

Introducerea unui ordin în sistem se face numai în scopul cumpărării sau vânzării de valori mobiliare. Introducerea în orice alt scop va fi considerată ca fiind o încercare artificială de influențare a prețului, respectiv de manipulare a pieței.

Pentru a proteja investitorii împotriva unei modificări excesive pe termen scurt a prețului unei valori mobiliare, datorate mai ales dezechilibrelor de moment dintre cerere și ofertă, cât și pentru menținerea integrității pieței, bursa permite o variație maximă a prețului unei valori mobiliare pentru o ședință de 50 % cu plus sau cu minus din prețul de închidere al ședinței precedente (inițial a fost 10 %). Limita variației de preț permite ordinelor care pot reechilibra piața și asigura lichiditatea acesteia.

Ținând cont că perioada de decontare este T + 3, se calculează variația maximă a prețului (p), astfel:

– ziua T p

ziua T + 1 p + p x 10 % = 1,1 x p

ziua T + 2 1,1p + 1,1p x 10 % = 1,21 x p

ziua T +3 1,21p + 1,21p x 10 % = 1,331 x p

În cazul tranzacționării valorilor mobiliare pe piața intermediară, ședința de tranzacționare poate fi alcătuită din una sau mai multe (maximum cinci) sesiuni de tranzacționare. O sesiune de tranzacționare este formată din următoarele etape:

sesiunea principală cu introducerea ordinelor și fixingul (licitația), care cuprinde identificarea tranzacțiilor, calcularea și afișarea prețurilor pe piață și alocarea ordinelor;

sesiunea suplimentară care cuprinde: introducerea ordinelor, negocierea surplusului de oferte sau cereri netranzacționate și alocarea ordinelor.

La sfârșitul ședinței de tranzacționare, înainte de închiderea pieței, se introduc tranzacțiile speciale și se editează rapoartele de tranzacționare și decontare. Până în momentul stabilirii prețului de piață, un ordin introdus este revocabil sau modificabil. Orice modificare a unui ordin (cu excepția termenului și a numărului de referință) este considerat ca reprezentând un nou ordin, pierzându-și avantajul priorității obținute anterior.

Prețul valorilor mobiliare se calculează prin algoritmul de fixing, care identifică prețul la care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacționată în baza ordinelor de bursă introduse în sistem. În cazul în care se va face tranzacționarea va fi cel mai apropiat de prețul de referință.

Toate tranzacțiile pentru o valoare mobiliară se efectuează la același preț. Prețul la care se încheie o tranzacție bursieră se numește preț de piață pentru acea sesiune a respectivei valori mobiliare. În momentul stabilirii prețului de piață, acesta va fi făcut public imediat. Toate ordinele de cumpărare ale clienților, cu prețul mai mare (mai bun) decât prețul de piață se vor executa integral, în măsura în care cantitatea de valori mobiliare este suficientă. În caz, contrar, alocarea acestora se va face conform algoritmului de alocare. Ordinele cu prețul specificat egal cu prețul de piață se vor executa integral, parțial sau deloc, conform algoritmului de alocare. După calcularea prețului de piață și alocarea ordinelor cu prețuri mai bune, ordinele având prețul egal cu prețul de piață sunt alocate astfel :

toate ordinele clienților care au prețul egal cu prețul de piață au prioritate de alocare față de ordinele proprii (proordine) ale societății;

ordinele clienților sunt executate în ordine crescătoare a cantităților;

dacă este necesară o alocare în cazul a două sau mai multe ordine cu cantități egale, se utilizează principiul precedenței;

dacă toate ordinele de bursă ale clienților au fost executate integral, atunci ordinele proprii ale societăților membre vor fi alocate, prioritatea fiind dată de timpul la care a fost introdus ordinul în sistem, conform principiului precedenței (primul venit, primul servit).

Bursa va tipări rapoarte de tranzacționare pentru tranzacțiile încheiate de către membri și va transmite informațiile către public. Rapoartele de tranzacționare sunt cele stabilite prin procedurile de registru și decontare.

În cazul în care după alocare au mai rămas ordine neexecutate, având prețul egal cu prețul stabilit în sesiunea principală, va avea loc o sesiune suplimentară pentru acoperirea cantității netranzacționate aflată în surplus. Pentru cantitatea de valori mobiliare în surplus, vor fi introduse ordine de sens contrar numai la prețul de piață. După expirarea timpului acordat sesiunii suplimentare, în baza ordinelor introduse și a principiilor de alocare, tranzacțiile se vor executa la prețul stabilit în sesiunea principală. Deoarece proordinele sunt alocate de sistem după ce toate ordinele clienților au fost integral executate, există posibilitatea că în această sesiune să apară ordine care vor conduce la formarea unui nou preț, caz în care sesiunea suplimentara va fi anulată automat și se va activa o sesiune principală.

Ședința de tranzacționare pe piața continuă este formată din următoarele etape:

predeschiderea, cu introducerea ordinelor în sistem;

deschiderea, cu identificarea tranzacțiilor posibile, calcularea și afișarea prețurilor de deschidere și alocarea ordinelor;

sesiunea de tranzacționare propriu – zisă, care cuprinde: afișarea ordinelor rămase neexecutate; introducerea și executarea ordinelor în piață continuă și raportarea permanentă a tranzacțiilor și transmiterea informațiilor de piață;

închiderea, cu tipărirea rapoartelor de tranzacționare, afișarea prețurilor valorilor mobiliare tranzacționate și introducerea ordinelor destinate următoarei ședințe de tranzacționare, având termenul de valabilitate cel puțin până la data efectuării acesteia.

Până în momentul executării, toate ordinele sunt modificabile sau revocabile. În cazul etapei de predeschidere, prețul de deschidere este calculat, pentru fiecare valoare mobiliară, prin algoritmul de fixing. Când în cadrul etapei de predeschidere se determină mai multe prețuri la care se pot executa tranzacții (cantități egale cu prețuri diferite), atunci prețul de deschidere va fi acela care este mai apropiat de prețul de referință.

Ordinele de cumpărare cu un preț mai mare (mai bun) decât prețul de deschidere și toate ordinele de vânzare cu prețul mai mic (mai bun) decât prețul de deschidere se execută integral, în măsura în care cantitatea de valori mobiliare este suficientă. În caz contrar, alocarea acestora se va face conform algoritmului de alocare. Ordinele având prețul egal cu prețul de deschidere pot fi executate integral, parțial sau deloc, conform următoarelor principii de alocare:

ordinele clienților vor fi executate înaintea proordinelor;

ordinele clienților vor fi executate conform principiului precedenței;

proordinele vor fi executate conform principiului precedenței.

Ordinele de cumpărare cu prețul mai mic decât prețul de deschidere și va transmite informațiile de piață către public. După calcularea prețurilor de deschidere și raportarea tranzacțiilor către membrii, cel mai bum (mare) preț de cumpărare și cel mai bun (mic) preț de vânzare al fiecărei valori mobiliare vor constitui cotațiile de piață pentru acea valoare mobiliară.

Cotațiile bursei în orice moment arată în principal cererea și cea mai bună ofertă existente pe piață. Pentru a putea fi executate, ordinele trebuie să coincidă cu unul din aceste prețuri. Fiecare ordin este valabil până când este executat, retras sau anulat. Prioritățile de executare a ordinelor pe piață continuă sunt:

cel mai bun preț (cel mai mare la cerere sau cel mai mic la ofertă);

ordinele clienților înaintea proordinelor la același preț;

dacă mai mulți clienți au dat ordinul la același preț, ordinea de execuție se face pe principiul precedenței;

dacă mai multe proordine au același preț, ordinea de execuție se face pe principiul precedenței.

. Tranzacții speciale

Tranzacțiile speciale sunt acele tranzacții cu valori mobiliare înscrise la cotă , dar care au loc în afara sistemului. Acestea sunt considerate tranzacții bursiere, fiind reglementate prin procedurile bursei, supravegheate și făcute publice de aceasta. Se anunță la bursă până la încheierea ședinței de tranzacționare prin completarea unui formular special în care se înscriu toți termenii propuși ai tranzacției. Prețul negociat al unei tranzacții speciale trebuie să se încadreze într-o marjă procentuală admisă potrivit regulamentelor și procedurilor față de prețul de referință al ședinței precedente pentru valoarea mobiliară respectivă. Tranzacția se consideră încheiată în momentul în care departamentul de tranzacționare și supraveghere a pieței o aproba și se confirmă executarea tranzacției speciale de către ambele părți participante la tranzacție. Sunt considerate tranzacții speciale: oferta publică, preluările și tranzacțiile raportate.

Tranzacțiile raportate sunt cele care au o valoare mai mare de 1 miliard lei (inițial 100 milioane lei) sau o cantitate care depășește 5 % din emisiunea de valori mobiliare efectuată de un emitent.

Tranzacțiile exceptate sunt tranzacțiile rezultate din hotărâri judecătorești sau execuții silite, transferuri private sau directe, donațiile, moștenirile și corectarea erorilor (care presupun transferul de valori mobiliare în scopul corectării erorii apărute în executarea ordinului unui client, în contul de erori al membrului respectiv). Corecțiile se pot efectua pe baza cererii transmise de membrul bursei Serviciului de tranzacționare și supraveghere a pieței.

Aceste tranzacții nu se fac prin intermediul sistemului de tranzacționare al bursei, dar sunt raportate bursei pentru a fi operate în registrul bursei și pentru a fi supravegheate. Aceste tranzacții nu sunt făcute publice.

Tranzacția încrucișată ( CROSS ) este cea la care participă ca intermediar, atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător, aceeași societate de valori mobiliare. Se poate efectua între doi clienți ai aceleași societăți de valori mobiliare, între societatea de valori mobiliare pe cont propriu și un client al său, între un angajat al societății de valori mobiliare și un client al societății sau un angajat al societății de valori mobiliare și societate pe cont propriu.

În funcție de modul în care se introduce și se execută ordinele de bursă, se disting două tipuri de tranzacții încrucișate și anume:

tranzacția încrucișata neintenționată, are loc ca rezultat al introducerii, de către agentul de bursă, de ordine distincte de cumpărare și de vânzare care pot conduce la efectuarea tranzacției pe parcursul ședinței în mod automat;

tranzacția încrucișată intenționată, are loc atunci când agentul de bursă decide să coreleze un ordin de vânzare și un ordin de cumpărare astfel încât acestea să fie introduse direct ca tranzacție printr-o singură comandă care include ambele ordine, fără a fi afectată de celelalte ordine din piață.

3.3. Ordinele bursiere

Ordinul bursier este o instrucțiune calară dată de un operator economic ce dorește să cumpere / vândă titluri financiare, adresată unui agent de bursă, în formă scrisă, prin telex, telegramă, telefon sau verbal, în cursul ședinței bursiere, sub rezerva confirmării ei scrise.

Pot fi utilizate următoarele tipuri de ordine bursiere:

a ) ordinul de piață (“ au mieux “ sau “ market order “). Acest ordin se execută la primul curs după primirea lui. Ordinul de vânzare se execută la cel mai mare curs din interiorul bursei, din momentul în care agentul îl primește. Ordinul de cumpărare se execută la cel mai scăzut curs din momentul primirii. Atunci când ordinele de vânzare / cumpărare se primesc înaintea deschiderii ședinței bursiere, ele se execută la primul curs cotat.

b ) ordinul limită (“ cours limite “, “ limit order “). Clientul stabilește cursul maxim pe care îl acceptă, în cazul ordinului de cumpărare, și cursul minim, în cazul ordinului de vânzare. Nu se acceptă nici o abtere de la prețul prestabilit.

c ) ordinul la limită sau cu clauză “ la un preț mai bun “. În cazul ordinului de cumpărare, clientul stabilește cursul maxim pe care îl acceptă, dar agentul de bursă poate să-l cumpere și la un curs mai mic, iar în cazul ordinului de vânzare, clientul precizează cursul minim prestabilit, agentul putând să-l vândă și la un curs superior.

d ) ordinul stop sau de limitarea pierderii (“ stop loss order “). Ordinul este cu curs limitat, urmat de mențiunea “ stop “. Se utilizează pentru a limita riscurile inversării tendinței pieței și permite limitarea pierderii. Ordinul stop devine un ordin de piață din momentul în care a fost atinsă limita fixată de client. Dacă el nu a fost executat integral sau parțial, ordinul nu permite executarea lui ulterioară, în cazul în care cursul este inferior limitei fixate.

e ) ordinul care poate fi dat folosind expresiile “ în jurul “, “ cu atenție “, “ cu grijă”, “ la aprecierea “ are caracter general și reflectă o convenție între intermediar și clienții lor. Ordinul “ în jurul “ presupune o limită de curs, dar lasă intermediarului o oarecare latitudine în efectuarea tranzacției când se ajunge în jurul cursului indicat de client. Ordinul “ cu atenție “, “ cu grijă “ permite intermediarului să execute ordinul în una sau mai multe ședințe de bursă, în funcție de posibilitățile pieței. Ordinul folosind expresia “ la aprecierea “ este lăsat absolut liber, la latitudinea agentului de schimb. Astfel de ordine se dau din ce în ce mai frecvent pe piața valorilor mobiliare, ele reflectând încadrarea în instituția bursei.

f ) în sfârșit, persoana care adresează ordinul fixează și perioada de valabilitate, la expirarea căreia el devine caduc. Dacă se precizează că ordinul este valabil o zi (la vedere), acesta va fi executat în ședința de bursă care urmează transmiterii ordinului și numai în cadrul acesteia. Dacă nu este precizată o perioadă de valabilitate, ordinul este executabil fără revocare până la sfârșitul lunii în curs, dacă este vorba despre un ordin la termen. Valabilitatea unui ordin expiră, de asemenea, o dată cu desprinderea vreunui drept sau avantaj particular asupra valorii mobiliare considerate; este cazul cupoanelor de dobândă, al dividendelor și al altor sume încasate de deținătorii titlurilor respective.

3.3.1. Termenul de valabilitate a ordinelor de bursă

Agentul de bursă poate preciza în ordinul de bursă un termen de valabilitate în sistemul de tranzacționare al BVB.

a ) Un ordin de bursă poate avea oricare dintre următoarele atribute de timp (termene de valabilitate):

Day – ordin valabil până la sfârșitul zilei de tranzacționare curente;

GTD (Good Till Date) – ordin valabil până la o dată calendaristică specificată acestui atribut i se poate atașa un moment de timp (în format “ ora : minut “ );

GTW (Good Till Week) – ordin valabil până la sfârșitul ultimei zile de tranzacționare a săptămânii curente;

GTM (Good Till Month) – ordin valabil până la sfârșitul ultimei zile de tranzacționare a lunii curente;

Open – ordin valabil până la execuție, retragere sau anulare;

FOK (“ Fill or Kill “ sau “ Execută sau Dispari “) – ordin introdus în vederea execuției imediate, care în cazul executării sale parțiale sau a neexecutării, este eliminat automat din sistem.

b ) La împlinirea termenului său de valabilitate un ordin de bursă este eliminat automat din sistem.

c ) Ordinul GTD este acceptat numai în cazul în care data specificată este validă din punct de vedere calendaristic.

d ) În Pre – deschidere, un ordin FOK rămâne în piață până când simbolul este deschis și participă la cantitatea (volumul) de deschidere în limita cantității (volumului) sale totale. După deschidere, ordinul FOK care nu s-a executat sau s-a executat parțial este eliminat automat din sistem.

e ) Un ordin de bursă care nu are specificat nici un atribut de timp este considerat de sistemul de tranzacționare în mod implicit ca ordin Day.

3.3.2. Modificarea ordinelor de bursă

Modificarea ordinelor de bursă este operațiunea prin care se schimbă caracteristicile unui ordin de bursă existent în sistem.

a ) Ordinul de bursă modificat primește o nouă înregistrare de timp (time mark) dacă:

este schimbat prețul;

este mărită cantitatea (volumul);

este mărită cantitatea (volumul) vizibilă în cazul unui ordin hidden;

Prin schimbarea înregistrării de timp a ordinului de bursă în sistem este afectată prioritatea de execuție a ordinului de bursă și prioritatea de afișare a acestuia în listă.

b ) Ordinul de bursă modificat nu primește o nouă înregistrare de timp dacă:

este micșorată cantitatea (volumul);

este micșorată cantitatea (volumul) vizibilă a unui ordin hidden;

este modificată cantitatea (volumul) totală a unui ordin hidden;

sunt modificate atributele de timp.

c ) Pentru schimbarea următoarelor caracteristici ordinul de bursă trebuie retras:

Piața;

Natura ordinului de bursă;

Tipul ordinului de bursă;

Simbol.

d ) În timpul operațiunii de modificare a unui ordin de bursă, acesta nu este suspendat din piață și astfel poate fi executat în paralel cu operațiunea de modificare, dacă condițiile de execuție sunt îndeplinite.

e ) Dacă prețul sau cantitatea (volumul) unui ordin de bursă s-au schimbat, ca urmare a unei execuții parțiale a acestuia în paralel cu operațiunea de modificare (între cele două faze ale editării unei modificări), agentul de bursă trebuie să reconfirme că dorește să continue efectuarea operațiunii de modificare.

3.3.3. Retragerea ordinelor de bursă

Retragerea ordinelor de bursă este operațiunea prin care agentul de bursă elimină din sistem ordine de bursă.

a ) Pot fi retrase numai ordine de bursă existente în sistemul de tranzacționare BVB.

b ) Un ordin care a fost executat nu mai poate fi retras.

c ) Dacă agentul de bursă retrage un ordin de bursă , care între timp a fost executat parțial, este necesară o a doua confirmare pentru retragerea ordinului rămas în urma execuției parțiale precedente.

d ) Prin procedura de retragere globală a ordinelor de bursă, acestea sunt eliminate din sistem, câte unul, pe baza priorității de preț și în cadrul acesteia de timp (FIFO: primul venit – primul servit).

3.3.4. Suspendarea și reintroducerea ordinelor de bursă

Suspendarea unui ordin de bursă este operațiunea prin care ordinul de bursă este eliminat din Registrul Ordinelor Comune, dar menținut în sistem ca ordin suspendat. Operațiunea de suspendare a unui ordin poate fi efectuată de agentul de bursă, sau, după caz, de BVB. Această procedură diferă de retragerea / anularea ordinului prin faptul că retragerea / anularea determină eliminarea ordinului din sistem.

Reintroducerea unui ordin de bursă este operațiunea prin care un ordin suspendat este introdus din nou în Registrul Ordinelor Comune.

În fiecare piață se definește Registrul Ordinelor Comune ca fiind totalitatea ordinelor de bursă care nu au restricții de execuție și / sau de decontare.

a ) Se suspendă numai ordinele existente în Registrul Ordinelor Comune.

b ) Un ordin suspendat poate fi modificat; în acest caz nu primește o nouă înregistrare de timp și nu este modificată poziția sa în listă ordinelor suspendate.

c ) Ordinele suspendate pot fi retrase / anulate, individual sau global.

d ) Ordinele suspendate nu sunt executate.

e ) Ordinele suspendate pot fi reintroduse în Registrul Ordinelor Comune individual sau global.

f ) La reintroducerea unui ordin, acesta este tratat ca un ordin nou și i se alocă la intrarea în Registrul Ordinelor Comune o nouă înregistrare de timp.

g ) Ordinele suspendate nu sunt luate în considerare la determinarea celui mai bun preț de cumpărare sau de vânzare.

h ) Prin procedura de suspendare/reintroducere globală a ordinelor acestea sunt suspendate/reintroduse din/în Registrul Ordinelor Comune câte unul, pe baza priorității de preț și în cadrul acesteia de timp (FIFO: primul venit – primul servit).

i ) În cazul suspendării dreptului de tranzacționare a societății de servicii de investiții financiare se suspendă și ordinele acesteia.

Reintroducerea ordinelor în sistem se va efectua după restabilirea drepturilor de acces la sistemul de tranzacționare.

Restabilirea drepturilor de acces la sistemul de tranzacționare va fi posibilă începând cu a doua zi după transmiterea situație financiare lunare.

Tipuri de Ordine de Bursă

Sistemul de tranzacționare al BVB admite spre execuție următoarele tipuri de ordine de bursă:

Ordinul limită

Ordinul limită este ordinul prin care se cumpără / vinde un număr de valori mobiliare la un preț specificat sau mai avantajos pentru client (adică mai mic pentru cumpărare și mai mare pentru vânzare).

Introducerea și execuția ordinelor limită presupune următoarele:

Prețul ordinelor limită trebuie introdus în pași de preț predefiniți, corespunzători intervalelor de preț stabilite de BVB;

Valorile curente ale pașilor de preț, pentru toate simbolurile, pe intervale de preț stabilite, sunt prezentate în următorul tabel:

Schimbarea prețului ordinului limită determină modificarea timpului efectiv de înregistrare a ordinului în sistem, în concordanță cu regulile stabilite pentru operația de modificare a ordinelor;

În cadrul operației de modificare a ordinelor sunt definite și alte schimbări ale caracteristicilor ordinului, care au ca efect modificarea timpului efectiv de înregistrare. Prin schimbarea timpului de înregistrare a ordinului în sistem este afectată prioritatea ordinelor de afișare în lisată sau de execuție.

Ordinul La Piață

Ordinul la piață – MKT este ordinul prin care se cumpără / vând un număr de valori mobiliare la cel mai bun preț al pieței, prin mecanismul protecției de preț.

Ordinul la piață este înregistrat cu un preț limită specific (generat de către sistemul de tranzacționare) calculate pe baza protecției de preț și se poate tranzacționa printr-un interval de preț până este atins prețul limită propriu.

Ordinul fără preț

Ordinul fără preț este ordinul care nu are specificat un preț în momentul introducerii în sistemul de tranzacționare, dar care devine ordin limită prin alocarea de către sistem a celui mai bun preț al pieței. Ordinul fără preț nu are protecție de preț.

Introducerea și execuția în sistem a ordinului fără preț presupune următoarele:

în predeschidere prețul unui ordin fără preț este potențial de deschidere;

un ordin fără preț presupune o valoare inițială a prețului limită bazată în mod normal pe valoarea celui mai bun preț din contraparte;

dacă nu există piață în contraparte, un ordin fără preț consideră cel mai bun preț cel de pe aceeași parte cu el;

dacă nu există ordine în piață, un ordin fără preț este respins;

un ordin fără preț nu poate tranzacționa printr-un interval de preț decât dacă prețul său este mai bun decât cel mai bun preț în momentul când ordinul este înregistrat efectiv în piață (piața se poate schimba între momentul selectării automate a prețului pentru confirmare și momentul introducerii lui efective în piață).

Ordinul CROSS

Ordinul CROSS este ordinul prin care se realizează, direct, tranzacții între doi clienți ai aceleași societăți de valori mobiliare.

În funcție de modul de introducere și execuție a ordinelor de bursă se disting două tipuri de tranzacții cross:

tranzacția cross neintenționată este tranzacția care rezultă ca urmare a execuției unor ordine de cumpărare și de vânzare introduse independent, ce aparțin aceleași societăți de valori mobiliare;

tranzacția cross intenționată are loc atunci când agentul de bursă corelează un ordin de vânzare și un ordin de cumpărare, astfel încât acestea se introduc direct printr-o singură comandă (ordin cross) care include ambele ordine, fără a fi afectate de celelalte ordine din piață.

Ordinul TAKE

Ordinul TAKE este ordinul de cumpărare a întregii cantități disponibile la cel mai bun preț de vânzare al pieței.

Introducerea și execuția în sistem a unui ordin Take presupune următoarele:

dacă în Registrul Ordinelor Comune există ordine de vânzare, volumul ordinului Take include numai volumul total al acestor ordine;

dacă cea mai bună piață s-a schimbat și ordinul Take nu mai reflectă situația curentă a pieței, ordinul va fi respins. Un ordin Take este în esență un ordin limită sau FOK (“ Fill or Kill “);

un ordin Take se supune regulilor ordinelor “ Limită “ și “ Fill or Kill “;

caracteristicile (volum, simbol, preț) unui ordin Take pot fi modificate și ordinul va fi executat dacă, după efectuarea modificărilor respective, ordinul indeplinește încă condițiile necesare executării tranzacțiilor;

ordinul Take este automat actualizat de către sistem dacă cea mai bună piață se schimbă și fereastra ordinului Take este activă.

Ordinul HIT

Ordinul HIT este ordinul de vânzare a întregii cantități disponibile la cel mai bun preț de cumpărare al pieței.

Introducerea și execuția în sistem a unui ordin HIT presupune următoarele:

dacă în Registrul Ordinelor Comune există ordine de cumpărare, volumul ordinului HIT include numai volumul total al acestor ordine;

dacă cea mai bună piață s-a schimbat și ordinul HIT nu mai reflectă situația curentă a pieței, ordinul va fi respins. Un ordin HIT este în esență un ordin “ Limită “ sau “Fill or Kill “;

un ordin HIT se supune regulilor ordinelor “ Limită “ și “ Fill or Kill “;

caracteristicile (volum, simbol, preț) unui ordin HIT pot fi modificate și ordinul va fi executat dacă, după efectuarea modificărilor respective, ordinul îndeplinește încă condițiile necesare executării tranzacțiilor;

ordinul HIT este automat actualizat de către sistem dacă cea mai bună piață se schimbă și fereastra ordinului HIT este activă.

Ordinul MATCH

Ordinul MATCH este ordinul utilizat pentru crearea unui ordin de sens opus unui ordin selectat din piață, prin preluarea caracteristicilor acestuia. Introducerea și execuția în sistem a unui ordin MATCH presupune următoarele:

orice caracteristică (volum, simbol, preț) a unui ordin MATCH pote fi modificată;

dacă piața se schimbă și ordinul MATCH nu este executat sau este executat parțial, atunci ordinul este reintrodus și înregistrat în piață;

un ordin MATCH poate fi tranzacționat printr-un interval de preț.

Capitolul IV

Mișcările pe piața de capital românească

Din cele mai multe puncte de vedere anul 2005 a fost, din nou, un an foarte bun pentru bursa de valori și pentru investitorii pe această piață. Indicele BET, ce exprimă creșterea medie a prețurilor acțiunilor la bursă, a adus, pentru al cincilea an consecutiv, randamente real pozitive; capitalizarea pieței a crescut cu 64% față de 2004 fără aportul unor listări noi semnificative ca mărime; în mod și mai spectaculos, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu 223 % față de anul 2004; bursa a făcut primii pași (timizi) spre noi instrumente prin tranzacționarea a două emisiuni de drepturi de preferință, piața obligațiunilor și-a continuat dezvoltarea prin emisiuni noi, BVB a consemnat câteva listări noi interesante și a făcut pași concreți spre consolidarea instituțională prin fuziunea cu Bursa Electronică Rasdaq .

4.1. Evoluția pieței de capital în 2005 și perspective pentru 2006

Desigur, situația nu a fost roză în întregime: marile listări de companii de stat înca se lasă așteptate, deși primele erau programate pentru 2005 (de altfel, anul 2005 a fost unul sărac în listări în general, la fel ca și anii precedenți); tranzacționarea titlurilor de stat, vânzările în absență și tranzacțiile în marjă – toate promise (din nou) pentru 2005, încă se lasă așteptate; modificările frecvente ale codului fiscal și dezinteresul guvernanților au destabilizat piața; creșterea acțiunilor a fost mult mai selectivă decât în alți ani (nu toate acțiunile au înregistrat rate de creștere ridicate), iar volatilitatea, și implicit riscurile pe piață, au crescut.

Prezentăm mai jos performanțele individuale ale tuturor acțiunilor listate la bursă în 2005. Calculăm atât performanțele din creșterea de preț, cât și performanțele obținute de investitori din încasarea dividendelor și majorările de capital social din fonduri proprii sau cu numerar la prețuri sub prețul din piață al acțiunilor.

Începem cu categoria I a bursei de valori:

Evoluția generală a acțiunilor listate la bursă s-a încadrat, în general, în previziunile lansate la sfârșitul lui 2004; spre exemplu, creșterea indicelui BET în 2005, de 50,90%, se încadrează în rezultatele unui sondaj lansat în decembrie 2004 pe aceasta temă, sondaj în care în topul răspunsurilor s-a situat o variație estimată a BET în 2005 între +30 și +60%.

Creșterea acțiunilor SIF, însa, a depășit toate așteptările, iar anul 2005 poate fi considerat, pe drept cuvânt, anul Societăților de Investiții Financiare. În 2005 variația indicelui BET-FI, ce exprimă creșterea medie a prețurilor acțiunilor celor cinci societăți de investiții financiare, a fost de 175,24 %, o valoare de peste trei ori mai mare decât creșterea BET, și cea mai mare variație anuală înregistrată de la lansarea indicelui BET-FI.

Performanțele totale pentru patru din cele cinci SIF-uri – +189,81% pentru SIF Moldova (SIF2), +178,77% pentru SIF Banat – Crișana (SIF1), +176,38% pentru SIF Muntenia (SIF4) și +175,24% pentru SIF Oltenia (SIF5) – reprezintă, de altfel, și cele mai bune performanțe înregistrate pe toată bursă de valori în 2005 (cu excepția acțiunilor Silcotub Zalău (SLC), a căror performanță de +217,46 % intervenită pe fondul unei valorii medii zilnice a tranzacțiilor de numai 13,5 mii lei este irelevantă pentru investitori). SIF Transilvania (SIF3), a înregistrat o performanță mai “modesta” decât restul, de numai +87,40%.

Motivele acestor evoluții spectaculoase sunt mai multe. În primul rând, anul 2005 a fost anul în care s-a aprobat mult-așteptata majorare a limitei maxime de deținere în capitalul social al unui SIF de către un singur investitor. După mai mulți ani de discuții și negocieri, această limită a fost în sfârșit majorată de la 0,1% din numărul total de acțiuni la 1,0%, lăsând loc unor investitori mai mari de tipul fondurilor de investiții (și nu numai) să cumpere acțiuni SIF și să determine o apreciere a prețului.

Un alt eveniment major pentru SIF-uri a fost privatizarea Băncii Comerciale Române. Acțiunile BCR – cele mai importante dețineri ale societăților de investiții financiare – au căpătat astfel un reper de evaluare, ce reprezintă de până la 9 ori mai mult decât valoarea la care acestea se regăsesc acum în activele SIF. În perspectiva listării băncii într-un termen de maxim 3 ani, acțiunile BCR ar putea căpăta și o valoare de piață comparabilă cu acest reper, caz în care activul SIF – urilor ar crește semnificativ prin înregistrarea acțiunilor băncii în active la prețurile de la bursă.

În fine, să nu uităm că acțiunile SIF au încheiat anul 2004 subevaluate în mod semnificativ, cu indici P/E între 6,98 și 11,31, și P/B între 0,65 și 0,82 – valori ce lăsau loc în continuare pentru creșteri generoase.

Investitorii care au mizat pe sectorul financiar (și) în 2005 au avut toate motivele să fie mulțumiți, întrucât, pe lângă acțiunile SIF, și acțiunile bancare au crescut foarte bine.

Banca Transilvania (TLV) și-a recompensat investitorii cu o distribuție de acțiuni gratuite peste așteptări ( 67 la 100 deținute ), la care s-a adăugat și o majorare cu numerar. Cu o performanță de +103,57 % acțiunile TLV au dublat banii investitorilor și în 2005, la fel cum o fac de șase ani de zile (performanța medie anuală adusă de acțiunile TLV investitorilor în perioada 1999 – 2004 a fost de +108%), dar această performanță a venit cu un preț – acțiunile TLV au încheiat anul la valori ale P/E peste 30. Acțiunile Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), care au trecut în 2005 printr-o operațiune de consolidare mai puțin justificată, au încheiat anul cu o performanță solidă de +74,08% – un rezultat remarcabil pentru o acțiune stabilă de talia BRD și determinat de rezultatele financiare foarte bune ale băncii în acest an.

Două societăți cu capital majoritar de stat completează plutonul celor mai importante creșteri de la categoria I în 2005: Antibiotice Iași (ATB) cu o performanță de +101,04% intervenită pe fondul creșterii interesului pentru sectorul farmaceutic și Oltchim Rm.Vâlcea (OLT) cu +58,33% – o performanță bună pentru o societate pentru care privatizarea se tot amână și care se află într-un litigiu legat de o majorare de capital social contestată.

Trei dintre acțiunile interesante de la categoria I au înregistrat performanțe modeste: Petrom (SNP), în ciuda unor rezultate financiare excelente spre sfârșitul anului, a încheiat 2005 cu o performanță pentru investitori de numai +37,81%; Turbomecanica (TBM) una din acțiunile de portofoliu “de tradiție”, a înregistrat +32,28%, iar Banca Carpatica (BCC) a spart plutonul performanțelor bancare foarte bune de la bursă, cu un randament total pentru investitori de numai +30,94%.

Dezamăgirile categoriei I sunt reprezentate de societăți din domeniul metalurgic – Alro (ALR) și Otelinox (INX), societăți care altă dată aduceau randamente importante pentru investitori, dar care în 2005 au reușit performanțe totale de numai +2,95%, respective +8,59%. Pe ultimele locuri în clasament găsim două noi listări – Biofarm (BIO) și Socep (SOCP), precum și o serie de societăți cu probleme mai mari sau mai mici: Rulmentul Brașov (RBR) și Rolast Pitești (RLS) pentru care pierderile sunt în creștere, Azomureș (AZO) care încă se reface după ce a luat în calcul posibilitatea lichidării și Rafinăria Astra (ASP) fără activitate operațională.

Să continuăm cu prezentarea performanțelor de la categoria a II-a a bursei:

Numai 8 din cele 45 de societăți listate la categoria a II-a a bursei au adus câștiguri peste 50% în acest an. Cea mai bună performanță de la această categorie (și, de altfel, cea mai bună de la întreaga bursă) aparține Silcotub Zalău (SLC), care a triplat banii investitorilor în 2005, dar pe fondul unei lichidități extrem de reduse, cu multe zile fără tranzacții sau cu tranzacții numai pe piața Odd Lot (volume sub 500 de acțiuni). Acțiunile Silcotub au beneficiat de pe urma redresării situației financiare a societății, aceasta obținând profit pentru prima dată în ultimii trei ani, profit ce poziționează indicele P/E la valori curente în jur de 7-8 .

De altfel, situațiile financiare bune reprezintă explicația și pentru alte performanțe bune de la categoria a II-a. Artrom Slatina (ART), cu o performanța de +130,73% în 2005, a încheiat anul 2004 cu un indice P/E de numai 2,50; la acest nivel de subevaluare și cu un profit net la 9 luni în 2005 de 150% din cel pe 2004, acțiunile ART se tranzacționau și la sfârșitul lui 2005 la valori ale P/E sub 3. Circumstanțele creșterilor bune ale altor acțiuni diferă: Chimopar (CPR) a crescut pe fondul unei lichidități extrem de scăzute (valoarea medie a tranzacțiilor de 3.312 lei/zi) și al transferului unui pachet mai mare de acțiuni în decembrie; Sicomed (SCD) a crescut cu 98,56% ca urmare a preluării pachetului majoritar de către Zentiva Cehia – unul din cei mai mari reprezentanți ai sectorului farmaceutic din Europa Centrală – și intenția acestuia de delistare a societății printr-o ofertă publică de preluare la un preț mult mai mare decât cel la care se tranzacționa Sicomed la începutul anului.

Comelf (CMF), cu o performanță de 92,20%, a beneficiat de o splitare care nu s-a regăsit integral în preț, precum și de zvonuri privind o potențială preluare, Rompetrol Well Services (PTR) de rezultate financiare sensibil mai bune decât în trecut, MJ Maillis (MJM) de o creștere a interesului și a cererii de acțiuni în prima parte a anului, iar Policolor (PCL) de o volatilitate ridicată și o serie de evoluții conjuncturale.

Mai departe, evoluțiile au fost modeste. După creșterile constante din ultimii patru ani, multe din acțiuni și-au cam atins limitele în 2005; în plus, atenția jucătorilor a fost concentrată pe acțiuni precum SIF sau TLV, care au adus, fără complicații prea mari, câștiguri însemnate; în aceste condiții urmărirea altor acțiuni mai mici nu s-a justificat pentru mulți investitori. Consemnăm randamentele de sub 30% ale Compa (CMP) și Prodplast (PPL), acțiuni altă dată aflate pe lista de atenție a multor investitori.

Cea mai dezamăgitoare evoluție de la bursă în acest an a fost cea a Impact (IMP). Societatea de construcții bucureșteană, aflată în continuă dezvoltare operațională dar trecând printr-o perioadă de reducere continuă a marjelor de profitabilitate (de la 32% în 2002 la 25% în 2003, 16% în 2004 și numai 11% în 2005 ), și-a recompensat investitorii cu o performanță de numai 5,60% în 2005 – cea mai mică performanță anuală de la listarea firmei în 1996. O altă dezamăgire a fost evoluția acțiunilor Rompetrol Rafinare (RRC), care, pe fondul unor anchete legate de conducerea societății, au evoluat foarte volatil și au încheiat anul cu o performanță pentru investitori de numai 15,96%.

Două din listările noi efectuate în urma unor oferte publice inițiale, Broker Cluj (BRK) și Flamingo București (FLA), au evoluat foarte stabil în piață, cu performanțe cumulate față de primul preț de tranzacționare între 0 și 2%. Față de prețul din oferta publică, însă, situația este diferită: datorită unui pricing generos BRK a adus investitorilor în oferta publică un câștig în jurul a 160% (este vorba de investitorii care au păstrat acțiunile până la sfârșitul lui 2005), în timp ce pentru FLA, datorită unui preț exagerat de mare în ofertă, performanța raportată la acesta a fost de numai 7% cu toată majorarea de capital social din fonduri proprii foarte generoasă (5 acțiuni gratuite la 1 deținută); de altfel metoda majorărilor de capital social din fonduri proprii nu pare să mai impresioneze investitorii de pe piață.

Nu mai puțin de 18 acțiuni listate la categoria a II-a au adus pierderi investitorilor. Dintre acestea consemnam performanța negativă a acțiunilor Bermas (BRM), aflată în topul creșterilor în alți ani, ale Altur (ALT) și THR Marea Neagră (EFO) – listări din ultimii ani la bursă care nu au confirmat, și Vrancart (VNC) – o altă nouă listare în 2005 ce a adus investitorilor un randament negativ de 35,27% în numai 5 luni de tranzacționare; randamentul VNC față de prețul din oferta publică a fost de -28,80%.

Cele mai mari scăderi la categoria a II-a au fost înregistrate de acțiunile Mefin (MEF), Sofert (SOF) și Carbid Fox (CRB) cu -55,67%, -61.94%, respectiv -63,16% .

Anul 2005 a adus cinci listări noi la bursă – Broker Cluj, Flamingo București și Vrancart Adjud în urma ofertelor publice inițiale de vânzare, și Biofarm București și Socep Constanța în urma transferului de la Bursa Electronică Rasdaq. Structura este diversă: Broker, Flamingo și, într-o anumită măsură, Biofarm, prin domeniile de activitate și caracteristicile emitenților îmbogățesc cota bursei și diversifică oferta pentru investitori, în timp ce Vrancart și Socep se alătură marelui grup de societăți industriale mai mult sau mai puțin anoste de la BVB. Acțiunile Petrolsub (PTS) au fost delistate în 2005 datorită netransmiterii raportărilor către bursă, iar acționarii majoritari ai Sicomed (SCD) și Vel Pitar (VEL) au demarat procedurile pentru delistarea voluntară a respectivelor societăți.

Randamentul mediu înregistrat de acțiunile listate la bursă, calculat ca medie aritmetică pe baza randamentelor totale din tabelele de mai sus a fost în 2005 de numai 26,22% – un randament destul de modest. Acesta arată o serie de tendințe noi pe piață în 2005, în comparație cu anii precedenți. Astfel, volatilitatea pe piață a crescut semnificativ, pe măsură ce multe din acțiuni au ajuns corect evaluate sau chiar supraevaluate de piață (față de diverse nivele de subevaluare în anii precedenți), tendința ce a indus nervozitate multor investitori de pe piață.

Volatilitatea calculată ca abatere medie pătratică a rentabilităților zilnice ale indicelui BET în 2005 a înregistrat 1,99% – o valoare de aproape două ori mai mare decât cea din 2004 (1,10%) și cea mai mare valoare anuală din ultimii cinci ani. De altfel, acest lucru putea fi sesizat și în mod empiric, analizând numai scăderea indicelui BET de aproape 30% din primăvară.

Mai departe, creșterile pe piață au început să devină mai selective – nu mai cresc toate acțiunile simultan ca în anii trecuți. Numai 31 din cele 65 de acțiuni listate, adică mai puțin de jumătate, au adus câștiguri totale peste rata inflației în 2005. Situația în anii precedenți arată cu totul altfel: în 2004 89% din acțiunile listate au adus câștiguri peste rata inflației, în timp ce 61% din acțiunile listate au adus câștiguri peste rata inflației în 2003. În 2005 această nouă tendință este vizibilă și prin diferența mare între performanțele indicilor BET (+50,90%), BET-C (+38,22%) și BET-FI (+175,24%), diferență mult mai mare decât în alți ani (pentru referință, în 2004 variațiile celor trei indici au fost +100,96%, +103,50%, respectiv +115,48% – valori destul de apropiate). A început să conteze din ce în ce mai mult analiza, împreună cu studiul rezultatelor financiare, performanțelor și caracteristicilor fiecărui emitent în parte.

Am calculat și pentru 2005 Indicele TRX. Acesta este un indice de tipul Total Return, calculat anual de Intercapital Invest. Indicele exprimă randamentul mediu al acțiunilor listate la bursă, luând în calcul pe lângă creșterile de preț și dividendele și majorările de capital social (spre deosebire de indicele BET care ia în calcul numai creșterile de preț). Indicele ia în calcul toate acțiunile listate la bursă în cursul anului, fiecare acțiune fiind ponderată cu capitalizarea la sfârșit de an. Ponderea maximă a unei acțiuni în indice este limitată la 10%, randamentul fiecărei acțiuni este ajustat cu perioada de listare pentru acțiunile listate/delistate în cursul anului, iar indicele este ajustat cu rata inflației.

Calculele și valoarea TRX pentru 2005 sunt prezentate mai jos:

Randamentele anuale ale indicelui, de la momentul reînființării BVB în 1995 până în 2005 sunt prezentate în continuare:

Și ceilalți parametric ai BVB au evoluat foarte bine. După cum am văzut, creșterile indicilor oficiali ai BVB, deși mai reduse decât în ultimii ani, au fost totuși foarte bune: +50,90% pentru BET, +38,22% pentru BET-C și +175,24% pentru BET-FI. Evoluția acțiunilor pe parcursul anului, însă, nu i-a scutit de emoții pe investitori. Anul 2005 a început în forță, continuând trendul puternic ascendent lansat în noiembrie 2004; în primele două luni ale anului indicele BET a câștigat 42,64%, însă euforia a fost de scurtă durată: indicele a scăzut la fel de brusc, atingând pe la sfârșitul lui martie valori chiar mai mici decât cele de la începutul anului. Trimestrul II a însemnat o perioadă mai agitată pentru indice, însă începând cu luna iunie trendul ascendent a revenit, indicele câștigând 35,72% în ultimele 6 luni ale anului și încheind 2005 cu un randament pozitiv de 50,90%:

Față de variația înregistrată în 2005 indicele BET arată că bursa a adus, în medie, performanțe de până la 10 ori mai mari decât dobânzile bancare curente la depozite; dacă ne raportăm la indicele TRX, calculat mai sus, performanțele bursei sunt și mai interesante.

BVB a lansat în 2005, împreună cu Bursa de Valori de la Viena, încă un indice – ROTX.

Variația acestuia din luna martie 2005 (momentul lansării) până la sfârșitul anului a fost de – 0,32%.

Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni la BVB a înregistrat un salt important în 2005: 2,15 mld EURO (7,81 mld RON) față de numai 0,60 miliarde EURO în 2004 și 0,27 miliarde EURO în 2003. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor a fost de 8,7 mil. EURO, față de 2,36 mil. EURO în 2004 și 1,11 mil. EURO în 2003:

O evoluție ascendentă a fost înregistrată și la nivelul capitalizării bursiere: 15,31 miliarde EURO (56,07 miliarde RON) în 2005 față de 8,82 miliarde EURO în 2004 și 2,99 miliarde EURO în 2003:

Capitalizarea a ajuns la o pondere în jurul a 20% din PIB-ul României. Performanțele sunt cu atât mai spectaculoase cu cât sporul de capitalizare adus de acțiunile nou listate (166 mil. EURO) este neglijabil. Creșterea capitalizării a fost determinată în cea mai mare măsură de creșterea valorii de piață a acțiunilor prezente deja la cota bursei.

De altfel, creșterile de preț reprezintă o tendință care trebuie luată serios în calcul pentru viitor. Indicele P/E mediu la BVB a ajuns la 15,78 la sfârșitul lui 2005 (calculat ca medie aritmetică cu profiturile pe trimestrul IV 2004 și primele trei trimestre pe 2005; numai pentru acțiunile cu profit; au fost eliminate valorile aberante peste 50). Ținând cont de baza de emitenți preponderant industrială a BVB, valoarea nu este chiar scăzută. Indicele P/E mediu pentru categoria I este mai ridicat, la 19,29, iar indicele P/B mediu pentru categoria I era de 2,11 la sfârșitul anului.

Câștigurile din dividende s-au redus în continuare în 2005. Sporul de performanță pentru investitori adus de dividendele plătite în 2005 a fost de numai 2,57%, față de 16% în 2004. 21 din societățile listate au acordat dividende în 2004 (plătite în 2005), față de 25 în 2003 (plătite în 2004) și 27 în 2002 (plătite în 2003). Cele mai mari câștiguri din dividende s-au obținut de pe urma acțiunilor Turbomecanica (TBM), SIF Muntenia (SIF4), Aerostar (ARS), SIF Moldova (SIF2), SIF Oltenia (SIF5), Alro (ALR) – randamentele din dividende pentru toate acestea situându-se însă între 6,0% și 8,8%.

Pentru comparație, în 2004 zece acțiuni au asigurat un randament din dividende de peste 10%. Scăderea randamentului din dividende din ultimii ani este o altă consecință a creșterii generalizate a prețurilor acțiunilor (pe lângă condiții specifice legate de conjuncturile fiecărui emitent și rezultatele financiare ale acestuia).

Nici majorările de capital nu mai aduc performanțe foarte ridicate. Numai 14 emitenți au derulat majorări de capital social din fonduri proprii sau cu numerar la prețuri sub prețul acțiunilor în piață. Pe media BVB, sporul de randament pentru investitori din majorările de capital a fost de 13,2% în 2005.

Anul 2005 a fost unul destul de bogat în evenimente pe piață. Cel mai important eveniment l-a constituit fuziunea Bursei de Valori București cu Bursa Electronică Rasdaq .

Piața nou-creată, care va păstra numele și infrastructura tehnică a Bursei de Valori, va prezenta investitorilor locali și străini o ofertă integrată, mai eficientă din punct de vedere al procedurilor și costurilor, și mai vizibilă în context regional. Fuziunea reprezintă unul din evenimentele majore ale pieței de capital de la reînființarea instituțiilor acesteia în 1995. Procedurile juridice și tehnice ale fuziunii, care a fost deja aprobată de adunările generale ale celor două societăți, se vor finaliza în prima parte a lui 2006.

Fuziunea BVB – BER este doar o etapă în procesul de consolidare instituțională a pieței de capital demarat în 2005. Tot în acest an bursa a fost demutualizată, transformându-se în societate pe acțiuni, iar acțiunile sale au fost distribuite cu titlu gratuit societăților de servicii de investiții financiare membre. În 2005 a început procesul de constituire a depozitarului central, instituție ce va prelua atribuțiile SNCDD, departamentului de decontare al BVB și registrelor. Un eveniment legat de acest sector este fuziunea celor mai mari registre independente din România – Regisco și Registrul Român al Acționarilor. În fine, tot în 2005 a fost constituit Fondul de Compensare a Investitorilor, ce va acoperi eventualele pierderi ale acestora în urma unui faliment al unei societăți de intermediere și a imposibilității acesteia de a returna numerarul sau valorile mobiliare către investitori.

Să amintim și faptul că în 2005 Bursa de Valori a sărbătorit 10 ani de la redeschiderea sa în 2005, perioadă în care la BVB s-au încheiat peste 5 milioane de tranzacții cu o valoare totală de 4,2 mil USD și 43 miliarde de acțiuni. Considerăm că mai important decât aceste cifre, care pot părea mari în comparație cu multe piețe din regiune, dar modeste raportate la altele, este faptul că bursa a reușit în numai zece ani să se impună drept o instituție modernă, credibilă și eficientă, pregătită pentru a ataca o poziție fruntașă în ierarhia burselor din regiune. Performanța este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată pe fondul unui dezinteres total din partea autorităților statului pentru piața de capital, și al unei activități a autorității de reglementare, CNVM, de multe ori sub așteptări.

În 2005 pe piață s-au derulat și o serie de oferte publice inițiale de vânzare de acțiuni (deși nu atât de multe pe cât ne-am fi dorit); este vorba de ofertele Vrancart Adjud și Flamingo București, oferte ce s-au încheiat cu succes. La Flamingo s-au subscris 63.066.802 acțiuni în 1.003 ordine, față de 19.550.000 acțiuni oferite și alocate (prețul de vânzare a fost stabilit la 2,3 lei/acțiune). La Vrancart s-au subscris 150.243.996 acțiuni față de 116.500.000 oferite și alocate. Prețul de vânzare a fost de 0,15 lei. În 2005 s-a derulat și o ofertă publică inițială pentru societatea Apa Starețului, ofertă ce nu s-a încheiat cu succes.

La capitolul obligațiuni corporative, în 2005 au fost lansate emisiunile publice Hexol Lubricants, Banca Transilvania, Herăstrău Imobiliare Investiții, Avicola București și International Leasing C2003. Emisiunile Hexol (13.014 obligațiuni subscrise din 15.000 oferite, valoare totală de 1,3 mil RON), Banca Transilvania (2.410 obligațiuni subscrise din 2.500 oferite, valoare totală 24,1 mil. USD) și Internațional Leasing (48.000 obligațiuni oferite în valoare totală de 4,8 mil. RON, suprasubscrise de peste trei ori) s-au încheiat cu succes. Emisiunea Avicola București este încă în derulare și se va încheia în februarie 2006, iar emisiunea Herăstrău Imobiliare Investiții nu s-a încheiat cu succes și a fost anulată.

În 2005 s-au tranzacționat, în premieră, două emisiuni de drepturi de preferință la bursă: o emisiune a Impact tranzacționată în ianuarie și una a Petrom tranzacționată în decembrie. Alte evenimente înregistrate în 2005 au fost: majorarea limitei de deținere în capitalul SIF, denominarea monedei naționale – ce a afectat și piețele de tranzacționare prin exprimarea prețurilor și a indicatorilor în lei noi începând cu luna iulie, introducerea calendarului de comunicare financiară pentru emitenții listați la BVB, extinderea utilizării sistemului de tranzacționare Arena pentru acțiuni și lansarea indicelui ROTX împreună cu bursa de la Viena.

Prin sistemele de tranzacționare ale bursei se tranzacționează și acțiunile a 43 de societăți pe piața valorilor mobiliare necotate tranzacționate prin sistemele BVB. Nu vom intra în detalii legate de acestea, întrucât aceste acțiuni au ajuns pe această piață ca urmare a unor evenimente sau performanțe negative, și nu îndeplinesc aceleași criterii de performanță sau transparență precum societățile listate la bursă.

Prin sistemele BVB se tranzacționau la sfârșitul anului și 15 emisiuni de obligațiuni municipale și 6 emisiuni de obligațiuni corporative (BRD la cota bursei și BCR Leasing, Finansbank, Hexol Lubricants, Raiffeisen Bank și TBI Leasing pe piața valorilor mobiliare necotate). Rata medie a dobânzilor la obligațiunile municipale era la sfârșitul lui 2005 de 8,05% / an (față de 18,68% / an la sfârșitul lui 2004) iar la obligațiunile corporative în lei de 6,89% / an (față de 18,72% / an la sfârșitul lui 2004).

Valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni a scăzut la 29,78 mil. EURO în 2005, față de 71,27 mil. EURO în 2004:

Ce s-a întâmplat pe Rasdaq ? Se poate deja vorbi de piața Rasdaq din cadrul Bursei de Valori București și nu de Bursa Electronică Rasdaq, ținând cont de fuziunea celor două piețe. Indicele Rasdaq-C al pieței Rasdaq a avut o evoluție prea puțin remarcabilă în 2005, înregistrând o scădere de 1,13% – motiv pentru care nici nu vom insista prea mult asupra Rasdaq. Rasdaq-C a evoluat similar cu BET în prima parte a anului: creștere în primele două luni (+15,32%), urmată de o scădere, dar mai abruptă decât cea a indicelui BET și care s-a prelungit până prin iulie (-23,43%). Din acel moment indicele a intrat pe trend crescător, însă a câștigat numai 12% până la sfârșitul anului și nu a mai recuperate scăderea din primăvară:

Ceilalți doi indici ai pieței au încheiat anul 2005 cu performanțe foarte diferite, un semn clar al caracterului eterogen al pieței. Indicele RAQ-I calculat pentru categoria I a Rasdaq a încheiat anul cu o scădere de 20,96%, iar indicele RAQ-II calculate pentru categoria a II-a cu o creștere de 64,36%.

Capitalizarea pieței nu a cunoscut modificări semnificative, piața încheind anul cu o valoare a capitalizarii de 2,24 miliarde EURO (8,21 miliarde RON), adică de vreo șapte ori mai puțin decât capitalizarea BVB. Valoarea tranzacțiilor în schimb aproape s-a dublat în 2005, apropiindu-se de 300 mil EURO (din nou, o valoare de vreo șapte ori mai mică decât la BVB):

Piața de capital trece printr-un amplu program de reorganizare. Structura din ultimii zece ani caracterizată printr-o piață pentru acțiunile de elita (Bursa de Valori) și o piață over-the-counter pentru restul celor câteva mii de acțiuni transformate în societăți deschise prin programul de privatizare în masă (Rasdaq) se va schimba. Toate segmentele de piață pentru acțiuni tranzacționate vor fi gestionate de bursa de valori, ca unic operator de piață. BVB va cuprinde două piețe principale – piața reglementată, pe care se vor regăsi în continuare acțiunile de elită, și sistemul alternativ de tranzacționare, pe care se vor tranzacționa restul acțiunilor listate (o bună parte din acțiunile listate acum pe Rasdaq și care înregistrează doar tranzacții sporadice va fi delistată). Piața reglementată, la rândul său, va avea două secțiuni: o piață la vedere (spot) pentru acțiuni și obligațiuni și o piață la termen pentru derivate. Piața la vedere va cuprinde șase sectoare: sectoarele A și B (acțiuni și obligațiuni) ce înlocuiesc actualele categorii I și II ale BVB, sectorul C pentru acțiuni din domenii high-tech, sectorul D pentru unități de fond, sectorul E pentru obligațiuni emise de autoritățile publice și sectorul F internațional.

Nu mai insistăm asupra evoluțiilor înregistrate pe Rasdaq, ținând cont de interesul în scădere pentru această piață în ultimii ani și așteptăm reorganizarea pieței pentru a depista tendințe și oportunități noi.

În continuare vom trece în revistă o serie de estimări și așteptări pentru 2006. Mai întâi, sondajul nostru tradițional legat de așteptările utilizatorilor cu privire la performanța indicelui BET în anul următor. Rezultatele acestuia sunt următoarele:

Nu mai puțin de 95,80% din respondenți mizează pe o creștere a bursei în 2006, însă așteptările sunt mai moderate decât în urmă cu un an. Cel mai mare număr de răspunsuri indică o creștere așteptată a BET în 2006 între 20% și 40%. Aceste așteptări merită luate în seamă: sondajul similar derulat în 2004 pentru 2005 a indicat drept cea mai puternică opțiune o creștere a BET în 2005 între 30% și 60%, ceea ce s-a și întâmplat: indicele BET a crescut în 2005 cu 51%.

Se consideră că indicele BET poate crește cu un procent în jurul a 30% în 2006, în lipsa altor emitenți noi sau a altor modificări pe piață.

De asemenea, se estimează că, în aceleași condiții și pe baza aceleiași structuri de emitenți ca la sfârșitul lui 2005, o creștere a lichidității pe piață în 2006 cu un procent de cel puțin 50% față de anul s-a încheiat.

Care sunt acțiunile de urmărit în 2006? Desigur, ne vom referi numai la acțiuni listate la actuala BVB. Sectorul petrolier a adus performanțe modeste în 2005. Cu toate acestea, atât Rompetrol (RRC) cât și Petrom (SNP) au înregistrat rezultate financiare foarte bune în 2005, după mai mulți ani cu pierderi și / sau rezultate slabe. Astfel, dacă 2005 a fost anul SIF-urilor, 2006 ar putea fi anul societăților petroliere la bursă, dacă rezultatele bune ale acestora continuă (iar perspectivele arată în această direcție) iar scandalurile legate de Rompetrol se atenuează. În plus, lichiditatea ridicată, poziția în economie și profilul activității fac cele două acțiuni atractive pentru investitorii de talie mare, în special străini. În orice caz, acțiunile SNP și RRC merită urmărite în 2006.

Mai departe, există în continuare acțiuni listate la BVB care nu și-au atins încă întregul potențial de creștere, cu toate performanțele bune din 2005. Calculat cu profitul pe perioada Trim. IV 2004 – Trim. III 2005, indicele P/E mediu al SIF-urilor la sfârșitul lui 2005 era de 18,70. Acesta arăta valori curente rezonabile pentru prețurile acțiunilor SIF, însă, dacă luăm în calcul creșterea profitabilității în 2006 (creșterea medie a profiturilor anuale ale SIF-urilor în ultimii patru ani a fost în jur de 40%), atunci acțiunile pot părea din nou ieftine. Oricum, rezerva de profitabilitate a SIF-urilor este în continuare foarte mare, iar aceasta se va transforma în creștere a marjelor de profit pe măsură ce eficiența administrării activelor crește, iar portofoliile se restructurează (toate acestea fără să mai vorbim de subevaluarea prin prisma P/B determinată de perspectiva listării acțiunilor BCR). În acest context interesul pentru acțiunile SIF, și așa destul de ridicat, se poate menține în continuare crescut și în 2006, generând creșteri de preț.

Aceeași concluzie este valabila și pentru BRD. Cu un P/E de 17,03 la sfârșit de an, prețurile par rezonabile în prezent; însă și la BRD profiturile au crescut anual, în medie, cu vreo 30% în ultimii patru ani. În plus, la fel ca și pentru celelalte acțiuni recomandate mai sus, BRD poate fi o țintă favorită pentru investitorii de portofoliu de talie mare, români sau străini.

Mai departe, acțiunile Broker (BRK) ar putea avea o evoluție foarte bună în 2006. Cu un indice P/E sub 10, o rată a profitabilității de peste 50% și o structură de venituri bazată în mare parte pe investiții pe piața de capital, acțiunile singurei societăți de brokeraj listate ar trebui să confirme în 2006. Impact (IMP) și Flamingo (FLA) sunt alți doi emitenți interesanți, dar care nu au confirmat în 2005; poate în 2006, dacă rezultatele financiare se îmbunătățesc, acțiunile celor două firme devin interesante pentru investitori.

Desigur, orice alte operațiuni noi pe piață merită investigate: oferte publice inițiale de vânzare, listări noi, instrumente noi; nu toate vor fi interesante, dar unele ar putea prezenta interes dacă sunt analizate și utilizate cu atenție. Pentru anul 2006 se anunță listări noi importante: Fondul Proprietatea (listarea acestuia ar putea fi cel mai mare eveniment de pe piața de capital de la înființarea instituțiilor acesteia după 1990), companii de utilități, companii private dinamice. Rămâne de văzut câte din acestea vor ajunge efectiv pe piață în 2006.

Ca o concluzie, se consideră că există condiții pentru un an 2006 bun pentru investitorii pe piața de capital. Se așteaptă creșteri de preț moderate pentru unele din acțiunile solide listate la bursă, se așteaptă surprize în rândul unora din acțiunile din eșalonul 2 al BVB sau de pe actualul Rasdaq, și se așteptă cel puțin câteva evenimente interesante legate de oferte publice inițiale, listări noi sau instrumente noi pe piață.

Atragem din nou atenția, că de fiecare dată în ultimii câțiva ani, asupra necesității « îmbogățirii » pieței cu resurse noi: emitenți, investitori și instrumente noi. În lipsa unui aport semnificativ din partea acestora, 2006 ar putea fi ultimul an bun pentru piață. La acest moment se consideră, însă, că procesul de creștere, dezvoltare și îmbogățire a pieței început mai timid în ultimii ani, va continua și se va extinde în 2006; deci, deocamdată rămânem optimiști și pentru termen mediu.

4.2. Fuziunea Bursei de Valori București cu RASDAQ

Fuziunea prin absorbție a Bursei de Valori București (BVB) cu Bursa Electronică Rasdaq (BER) a fost finalizată, după primirea aprobării CNVM și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului, BVB preluând toate obligațiile și drepturile BER .

" În prezent se poate spune că avem de-a face cu o singură bursă. Din punct de vedere juridic, fuziunea îndeplinește toate aspectele de fond și de formă. S-a realizat și înregistrarea la Registrul Comerțului a noi entități, respectiv radierea Rasdaq", a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.

Potrivit unui comunicat al BVB, până la autorizarea bursei ca operator de piață și de sistem, transferurile cu valorile mobiliare de la Rasdaq se vor derula pe o piață distinctă din cadrul BVB, o parte pe platforma BER, iar altă parte pe platforma tehnică Arena a BVB .

În perioada următoare, în cadrul proiectului de unificare a întregii activități de tranzacționare pe o singură platformă tehnică, un nou grup de 107 emitenți din cadrul Rasdaq va fi translatat pe platforma Arena.

În urma fuziunii, capitalul social al BVB a fost majorat de la 20,57 milioane de lei la 22,69 milioane de lei, iar numărul acționarilor a crescut de la 67 la 71, dintre care 68 sunt societăți de servicii de investiții financiare.

" Crearea unei singure piețe bursiere românești, mai bine capitalizate și mai lichide, cu sisteme și reglementări compatibile cu ale altor burse europene , reprezintă mai mult decât o decizie comercială luată de cele două instituții direct implicate și devine în primul rând o consecință a tendințelor de creștere a economiei românești și a procesului de integrare a României în Uniunea Europeană ", se mai arăta în comunicatul BVB.

Acționarii celor două piețe au aprobat, la 30 noiembrie 2005, proiectul de fuziune potrivit căruia BVB va absorbi Rasdaq.

Denumirea societății de bursă rezultate este Bursa de Valori București SA, iar Rasdaq nu mai există ca entitate juridică distinctă.

Pentru primele luni ale anului 2006 este anunțată intrarea în vigoare a unor noi reglementări în cadrul Bursei de Valori București. Acestea se referă la punerea la dispoziția jucătorilor la Bursă a unor credite acordate de casele de brokeraj (SSIF), ce le vor da acestora posibilitatea achiziționării unui număr mai mare de acțiuni. Operațiunea este cunoscută sub denumirea de tranzacție în marjă, iar pentru a putea fi realizată mai are nevoie de aprobarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Pentru a înțelege mai bine conceptul de tranzacție în marjă, brokerii au dat un exemplu concret: “ Dacă acum investești în 1.000 de acțiuni ale unor societăți listate la BVB și câștigi circa 10 %, prin introducerea marjei vei putea să cumperi 2.000 de acțiuni, accesând un credit de la casa de brokeraj la care apelezi, iar câștigul tău va fi în acest caz dublu, deci 20 % din care, desigur, plătești dobânda și impozitul ”.
Cei care vor acorda aceste credite clienților vor fi într-un număr destul de mic, și anume 11 -1 2 case de brokeraj, care vor trebui să respecte regulile și normele din regulamentele CNVM , la care Bursa a adus reglaje specifice pieței de capital .

Potrivit oficialilor BVB, din 2006, gama de instrumente financiare oferite se va diversifica, urmând introducerea pe piață a împrumuturilor în acțiuni și vânzările scurte.

Directorul General al Bursei, Stere Farmache, declara pentru ziarul Averea: “ Această lărgire a tehnicilor nu era posibilă în urmă cu câțiva ani din cauză că ar fi generat mai multe probleme decât beneficii, acum BVB a ajuns la acel nivel de dezvoltare la care apariția tranzacțiilor în marjă este benefică “.

Cu toate acestea, tranzacțiile în marjă sunt realizate deja la Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri din Sibiu (BMFMS), acolo având loc tranzacții mai complexe, de tip futures, options pe valute, pe indici bursieri și pe derivate – adică cele mai tranzacționate titluri de la BVB.

4.3. Performanțe ale Bursei de Valori București

Bursa de Valori a sărbătorit în anul 2005 zece ani de la redeschiderea instituției. În această perioadă la bursă s-au încheiat 5,3 milioane de tranzacții cu 44,8 miliarde de acțiuni având o valoare totală de 4,7 miliarde USD. Ritmul de dezvoltare al bursei s-a accentuat semnificativ de la un an la altul. Astfel, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni la bursă a crescut în 2005 cu 260 %, față de o creștere de 123123 % în 2004 și 20 % în 2003:

Capitalizarea bursieră a urmat o tendință similară, evoluând de la 2,99 miliarde EURO în 2003 la 8,82 miliarde EURO în 2004 și 15,31 miliarde în 2005:

Desigur, cea mai importantă performanță pe care bursa a asigurat-o investitorilor a fost determinată de performanțele constant bune ale acțiunilor în ultima perioadă. Indicele BET a crescut în 2005 cu 51 %, iar acțiunile listate la bursă au asigurat un randament total mediu de 65 % în același an.

Acest randament total mediu, calculat de Intercapital Invest, include atât câștigurile obținute de investitori din creșterile de preț ale acțiunilor, cât și cele obținute din dividende și majorări de capital social . Luând în calcul toate aceste surse de câștig, investitorii la bursă au toate motivele să fie fericiți: prin prisma acestui indicator anul 2005 a fost al șaselea an consecutiv de Randamente real pozitive la BVB.

Evoluția anuală a randamentului total mediu înregistrat de investitorii la bursă este prezentată în graficul de mai jos:

Câștigurile aduse investitorilor sunt cu atât mai importante cu cât ultimii ani au văzut o reducere constantă a dobânzilor bancare la depozite până la ratele real – negative pe care băncile le practică în prezent, precum și a posibilităților de câștig din păstrarea economiilor în valută pe măsura aprecierii monedei naționale. Investiția în acțiuni listate a devenit o alternativă foarte serioasă pentru economiile publicului investitor. În plus, randamentele ridicate aduse de acțiunile listate au furnizat și "materia primă" pentru performanțele bune ale fondurilor mutuale de acțiuni și diversificate din ultimii ani , precum și pentru unele produse de asigurări de viață.

Mai mult decât aceste performanțe cantitative, bursa de valori a înregistrat și salturi calitative importante, fiind astăzi instituția fanion a pieței de capital din țara noastră. După cei zece ani scurși de la reînființare, BVB prezintă astăzi proceduri și reglementări complete adaptate cerințelor unei piețe de capital moderne, un sistem de tranzacționare eficient, flexibil și modern, și în general condiții care să încurajeze dezvoltarea investițiilor și a pieței de capital în țara noastră.

În plus, bursa oferă investitorilor o structură atrăgătoare de emitenți selectați după criterii stricte, iar în viitorul apropiat, după finalizarea fuziunii cu Rasdaq, va centraliza într-un sistem unic oferta de valori mobiliare pe piața de capital .

La prima vedere ar părea că momentele cele mai grele din istoria bursei au fost depășite, iar instituția și sistemul pe care aceasta îl reprezintă au ajuns la un nivel suficient de dezvoltare care să nu mai pună probleme viitoarei conduceri a instituției, și care să asigure o dezvoltare durabilă.

4.3.1. Capitalizare și Valoare Tranzacții

Însă privite într-un context mai larg, performanțele bursei de valori din ultima perioadă nu mai au aceeași semnificație. Performanțele BVB prin comparație cu cele mai reprezentative piețe din regiune arată un decalaj foarte greu de recuperate. Față de capitalizarea BVB de 15,3 miliarde EURO înregistrată la sfârșitul lui 2005, capitalizarea Bursei de Valori din Budapesta era de 27,6 miliarde EURO, cea a bursei din Praga de 45,9 miliarde EURO, iar cea a bursei din Varșovia de 110,1 miliarde EURO. Decalajul de capitalizare între BVB și toate celelalte trei burse s-a mărit în 2005 față de 2004:

Situația este similară și în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor. În anul 2005 la BVB s-au executat tranzacții cu acțiuni în valoare totală de 2,2 miliarde EURO, față de 19,4 miliarde la Bursa din Budapesta, 35,0 miliarde la cea din Praga și 49,5 miliarde la cea din Varșovia. Din nou, decalajul între valoarea tranzacțiilor înregistrata la BVB și cea de la fiecare din cele trei burse analizate s-a mărit semnificativ în 2005 față de 2004:

În 2005 la BVB s-au executat tranzacții cu instrumente cu venit fix în valoare de numai 0,03 miliarde EURO, față de 1,2 miliarde la Bursa din Budapesta, 17,9 miliarde la cea din Praga și 1,3 miliarde la cea din Varșovia.

Fuziunea BVB cu BER adresează numai în mod marginal aceste decalaje, Rasdaq aducând BVB un spor de lichiditate situat în jurul a numai 300 mil EURO pe an și de capitalizare de aproximativ 2,2 miliarde EURO.

Investitori

În cifre absolute nivelul de dezvoltare al activității bursiere se menținut scăzut în România. În 2005 numărul mediu de persoane fizice care au cumpărat acțiuni listate la bursă a fost de aproximativ 7.875 pe lună, reprezentând un procent nesemnificativ de 0,036 % din populația României.

Acestora li se mai adaugă un număr de 342 persoane juridice rezidente, reprezentând numai 0,057 % din numărul firmelor înregistrate în România.

Datorită capitalizării și lichidității reduse, și a lipsei unei oferte complete de instrumente tranzacționate, piața de capital din România lipsește din analizele majorității covârșitoare a investitorilor instituționali străini. Numărul mediu al investitorilor nerezidenți care au cumpărat acțiuni listate la bursă în 2005 a fost de 278 pe lună. Dintre aceștia numai 72 au fost persoane juridice.

Investitorii instituționali români lipsesc aproape cu desăvârșire de pe piață. Valoarea deținerilor societăților de asigurări și a fondurilor de investiții românești în totalul capitalizării BVB este de sub 0,5 %. Viitoarele fonduri de pensii, administrate în mare măsură de societăți de asigurări, vor urma probabil modelul investițiilor reduse pe piața de capital al acestora din urmă.

4.3.3. Emitenți

Structura emitenților listați la bursă nu reflectă structura economiei românești. Baza emitenților listați la bursă o reprezintă societățile industriale; numai 12 din cei 64 de emitenți listați (19 %) aparțin sectoarelor din servicii, în condițiile în care serviciile reprezintă motorul creșterii economiei (cifra de afaceri a societăților din servicii a crescut în perioada nov. 2004 – nov. 2005 cu 13, 9%, față de numai 5,7 % pentru societățile din industrie, conform Institutului Național de Statistică).

Sectoarele de vârf ale economiei sunt reprezentate foarte slab (industria farmaceutică – 3 emitenți listați la cotă, din care unul a inițiat procedurile de delistare) sau deloc (Telecomunicații – 0 emitenți); situația este similară și pentru sectoarele cele mai profitabile din economie: construcții – 1 emitent, distribuție bunuri de larg consum – 0 emitenți; sectorul utilităților, ce cuprinde unele dintre cele mai importante companii existente în România, este absent de la cota bursei; numai trei din cele 39 de bănci în funcțiune în România și numai una din cele 42 de societăți de asigurări se regăsesc la cota bursei de valori (acestora li se mai adaugă numai o bancă și trei asiguratori listați pe Rasdaq).

Numai 9 din cei 64 de emitenți aflați în prezent la cota bursei (14 %) au fost listați din proprie inițiativă și nu ca urmare a unor măsuri administrative legate de Programul de Privatizare în Masă. Proporția este și mai redusă pentru emitenții listați pe Rasdaq.

BVB este o piață eterogenă și din punct de vedere al structurii valorice a capitalizării, Petrom și Banca Română pentru Dezvoltare înregistrând împreună peste două treimi din capitalizarea totală ( 50,8 % , respectiv 16,4 % ).

4.3.4. Finanțare

La mai mult de zece ani de la înființarea bursei de valori, piața de capital din România rămâne în mare măsură o piață de schimb, și nu una de finanțare a economiei. Valoarea majorărilor de capital social cu numerar efectuate de emitenții listați la bursa de valori și înregistrate în 2005 se ridică la numai 178,0 milioane EURO. Piața de capital rămâne mai mult o alternativă teoretică la finanțarea societăților comerciale prin credit bancar, în condițiile în care valoarea de 178,0 milioane EURO reprezintă numai 1,1 % din valoarea totală a creditului neguvernamental în România.

Valoarea operațiunilor derulate pe piața primară raportată la cea de pe piața secundară arată un dezechilibru major între cele două piețe. Astfel, valoarea emisiunilor noi de acțiuni din 2005 (subscrieri cu numerar) de 178,0 milioane EURO reprezintă numai 8,3 % din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni listate la bursă în același an.

Mai mult de trei sferturi din cei 178,0 milioane EURO au fost reprezentate de aporturi ale acționarilor majoritari la majorările de capital social derulate, numai un sfert fiind finanțări obținute prin subscrieri ale altor acționari.

În 2005 în România s-au derulat numai două oferte publice inițiale încheiate cu succes (Flamingo și Vrancart), cu o valoare totală de 17,3 milioane EURO (0,1 % din creditul intern neguvernamental).

Finanțarea prin oferte publice de vânzare de obligațiuni s-a situat la același nivel extrem de redus. În 2005 s-au înregistrat numai trei asemenea oferte încheiate cu succes (Hexol Lubricants, Banca Transilvania și Internațional Leasing) în valoare totală de aproximativ 18 milioane EURO (0,1 % din creditul intern neguvernamental).

4.3.5. Oferta de servicii investiționale

La peste zece ani de la înființare la bursa de valori se tranzacționează numai acțiuni și obligațiuni; anul trecut s-au tranzacționat la bursă primele două emisiuni de drepturi de preferință. Alte instrumente și operațiuni lipsesc de pe piață.

BVB nu include încă un segment pentru derivate. Astfel, anumite clase de instrumente derivate lipsesc cu desăvârșire de pe piața de capital din România (opțiuni pe acțiuni, spre exemplu), în timp ce altele se tranzacționează numai la Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu (contracte futures pe acțiuni și valute, opțiuni pe contracte futures pe acțiuni și valute). Pentru referință , la bursa din Varșovia s-au tranzacționat în 2005 instrumente derivate în valoare de 61,7 miliarde EURO, iar la cea din Budapesta de 19,1 miliarde EURO. Titlurile de stat lipsesc de asemenea din oferta investițională a bursei de valori .

Printre mecanismele de tranzacționare de bază care nu se regăsesc în oferta bursei de valori la momentul prezent se numără și vânzările în absență de valori mobiliare sau tranzacționarea în marjă.

4.3.6. OBIECTIVE

Activitatea bursieră în România se desfășoară la un nivel încă destul de redus, iar această concluzie este valabilă indiferent de criteriul de analiză folosit (valoare capitalizare, valoare tranzacții, număr investitori, structură emitenți, valoare operațiuni pe piața primară, etc.). Din fericire, nivelul redus al activității bursiere nu se datorează atingerii potențialului maxim de dezvoltare a pieței sau plafonării acesteia: potențialul pentru dezvoltarea viitoare rămâne foarte ridicat.

Există mai multe probleme care determină nivelul redus de activitate bursieră: lipsa unui număr și a unei structuri adecvate de emitenți pe piață; lipsa unui număr și a unei structuri adecvate de investitori pe piață; valoarea redusă a tranzacțiilor și capitalizării; valoarea redusă și numărul mic de operațiuni de finanțare pe piața primară; lipsa unei oferte complete de instrumente investiționale pe piață. Toate aceste elemente sunt inter-conectate și generează relații de tip cauză – efect reciproce; spre exemplu: valoarea redusă a tranzacțiilor generează interes redus din partea investitorilor (în special străini) și un număr redus al acestora; la rândul său, numărul redus de investitori generează valori reduse ale tranzacțiilor. Alt exemplu: lipsa unei structuri adecvate de emitenți pe piață generează valori reduse ale tranzacțiilor și capitalizării, existând clase de investitori pentru care piața românească nu este atrăgătoare din acest motiv; la rândul lor, valoarea redusă a tranzacțiilor și capitalizării generează un interes redus pentru listări noi din partea potențialilor emitenți, care nu regăsesc la bursă prea multe exemple de succes din domeniul lor de activitate.

În aceste condiții abordarea rezolvării problemelor menționate trebuie făcută în mod ordonat.

Se consideră că unul din principalele obiective necesare dezvoltării activității bursiere la acest moment (probabil cel mai important) este creșterea valorii tranzacțiilor. Realizarea acestui obiectiv va genera sau va necesita și rezolvarea celorlalte probleme amintite mai sus.

Problema lichidității este una majoră pe piață, și aceasta este una din principalele bariere de intrare pe piață invocate de investitorii instituționali, atât rezidenți cât și nerezidenți.

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni listate la bursă înregistrată în 2005 a fost de numai 8,7 milioane EURO. În aceste condiții, spre exemplu, un investitor instituțional de talie mică spre medie ce ar fi dorit să plaseze 100 milioane EURO pe piață ar fi avut nevoie de 34 de zile pentru aceasta, presupunând că volumul cumpărărilor sale reprezentă o treime din volumul mediu zilnic al BVB (o simplificare acoperitoare, deși probabil perioada ar trebui să fie mare). În aceleași condiții, o sumă de 100 de milioane EURO ar fi putut fi plasată în două zile la bursele de la Varșovia sau Praga, și în trei zile la bursa de la Budapesta.

Bursa de Valori ridică probleme de absorbție și pentru investitorii de retail rezidenți. Valoarea depozitelor clienților nebancari înregistrate în sistemul bancar românesc la sfârșitul lunii noiembrie 2005 se ridică la 19,3 miliarde EURO. Mutarea și a numai 10 % din aceste sume spre piața de capital și absorbția lor pe piață în condițiile prezentate mai sus (din nou, condiții foarte simplificate) ar necesita nu mai puțin de doi ani și opt luni.

BVB va deveni un jucător regional demn de luat în seamă și o instituție reprezentativă la nivelul economiei românești în momentul în care valoarea zilnică a tranzacțiilor va atinge 100 milioane EURO, ducând valoarea anuală a tranzacțiilor la aproximativ 25 miliarde EURO, adică de peste 11 ori mai mare decât valoarea din 2005.

Acesta este principalul obiectiv propus pentru a fi atins în următorii patru ani.

Deși proporția de 11 este ridicată, aceasta nu este imposibil de atins. Dacă luăm în calcul faptul că valoarea anuală a tranzacțiilor reprezintă aproximativ 64 % din capitalizarea bursieră totală (procent mediu calculat pentru bursele din Polonia, Cehia și Ungaria în 2005), atunci capitalizarea bursieră necesară a BVB pentru a atinge o valoare anuală a tranzacțiilor de 25 miliarde EURO ar fi de 39 miliarde EURO, adică o valoare de numai 2,6 ori mai mare decât în prezent (deși proporția ar trebui să fie poate puțin mai mare , ținând cont de faptul că procentul mediu de free – float în rândul emitenților listați la bursele luate ca referință este probabil mai mare decât cel din România).

O capitalizare de 39 de miliarde EURO reprezintă o valoare rezonabilă. Aceasta ar putea fi probabil atinsă în următorii 2-3 ani numai prin anticipatele listări ale Băncii Comerciale Române, a companiilor de utilități, a Fondului Proprietatea sau a numeroaselor companii mari deținute de stat în prezent care au fost propuse pentru listare.

Listarea companiilor mari de stat sau foste de stat nu este însă singura metodă de creșterea a capitalizării: ținând cont de valoarea capitalizărilor actuale pentru Banca Transilvania și Impact, de exemplu, bursa ar mai avea nevoie de numai 23 de companii noi de talia primei sau de aproximativ 170 de companii de talia celei de-a doua pentru a atinge nivelul dorit de capitalizare.

Desigur, cea mai bună variantă este o combinație între listările de companii mari de stat și cele de companii private dinamice. Această variantă ar asigura saltul cantitativ dorit, apropiind bursa de valori zilnice ale tranzacțiilor de 100 milioane EURO și de un nivel de capitalizare de 39 miliarde EURO (valori care ar face ca bursa să devină o instituție reprezentativă la nivel național și regional, însă totuși doar puncte de plecare; valorile ar trebui să devină, în timp, și mai mari). Mai important, o combinație între cele două surse de emitenți noi ar asigura și un salt calitativ, prezentând o structură de emitenți atrăgătoare pentru toate clasele de investitori români și străini.

Pe termen mediu, într-un interval de 4 ani, se consideră că la cota bursei ar trebui să se regăsească cel puțin 10-15 companii naționale importante deținute de stat (sau privatizate recent, de tipul BCR) și cel puțin 50-70 emitenți privați dinamici noi (de tipul Mobexpert, Altex, Domo, Softwin, Diverta, Ultra Pro Computers, etc) listați în urma unor oferte publice inițiale inițiate de fondatori.

Listările de emitenți noi trebuie să reprezinte una dintre cele mai importante priorități (dacă nu cea mai importantă) pentru bursă în vederea atingerii obiectivului de creștere a valorii tranzacțiilor. Listările noi aduc clase noi de investitori la bursă, determină investiții suplimentare ale investitorilor existenți și contribuie la dezvoltarea generală a activității bursiere, antrenând o creștere și dezvoltare a tuturor parametrilor acesteia (număr investitori, capitalizare, valoare tranzacții, număr emitenți noi ce urmează exemplul primilor, etc).

Se consideră că țintele propuse în trecut de BVB – o valoare a tranzacțiilor anuale de numai 5,0 miliarde EURO în 2009 și a capitalizării de numai 25 miliarde EURO în același an – se situează sub potențialul pieței de capital și economiei românești, și sub așteptările pe care intermediarii le au de la BVB. Valorile propuse în acest document, de 25 miliarde EURO în tranzacții și 39 miliarde EURO în capitalizare, pot fi atinse.

Referitor la numărul de investitori rezidenți de retail (cumpărători), se consideră că acesta ar trebui să crească în același interval de 4 ani de la 7.875 la minim 50.000 – 100.000 pe lună, reprezentând un procent oricum destul de redus situate între 0,23 % și 0,46 % din populația României. Desigur, se dorește și o creștere semnificativă a plasamentelor investitorilor instituționali, rezidenți și nerezidenți, pe piață.

În ceea ce privește gama de servicii, instrumente și mecanisme oferite de BVB, se consideră că în termen de patru ani ar trebui ca aceasta să fie completă, și să includă cel puțin titluri de stat, tranzacții în marjă, opțiuni pe acțiuni și alte clase de instrumente derivate, și vânzări în absență.

4.3.7. Strategii

Obiectivele propuse în capitolul precedent sunt ambițioase. Se consideră că atingerea acestora este posibilă, dar numai în măsura adoptării unor programe și proiecte ample legate de promovarea pieței, atragerea de noi emitenți și investitori și introducerea de noi mecanisme pe piață.

Unele din strategiile necesare și din problemele prezentate nu se află sub controlul direct al bursei de valori: listările companiilor mari sau tranzacționarea titlurilor de stat țin de politica statului; investițiile publicului pe piața de capital țin și de factori precum nivelul de educație financiară sau de contextual macroeconomic (nivel venituri, rata de economisire, parametric piața financiară); listările noi ale firmelor private țin și de nivelul de educație financiară al managerilor sau accesul la credite; introducerea de instrumente noi pe piață ține de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. Totuși, există multe inițiative pe care bursa le poate derula pentru a influența elemente care se află sub controlul său direct, sau pentru a accelera și contribui la rezolvarea unor probleme aflate sub controlul altor instituții.

Mai jos sunt prezentate un număr mai mare de strategii ce pot fi urmate în vederea atingerii obiectivelor propuse. Acestea sunt doar propuneri preliminare ce trebuie ulterior analizate, selectate și dezvoltate de Consiliul de Administrație și de departamentele Bursei de Valori.

4.3.8. Emitenți noi și dezvoltarea operațiunilor pe piața primară

După cum s-a menționat în capitolul legat de obiective, atragerea de emitenți noi pe piață este principala măsură ce poate duce la dezvoltarea activității pe piață și la creșterea valorii tranzacțiilor. În opinia mea aceasta se poate realiza prin implicarea directă a bursei de valori și printr-un rol mai larg al instituției în operațiuni și inițiative precum:

• Contactarea directă a managementului societăților românești private interesante de tipul Altex, Softwin, Mobexpert, Gecad, Domo, Eurisko, Diverta, etc în vederea prezentării procedurilor și avantajelor listării la bursă. Mulți din managerii firmelor românești de succes duc lipsa de informații pe această temă, iar o inițiativă directă din partea Bursei de Valori ar prezenta mai multă încredere și șanse mai mari de succes decât eforturile individuale ale SSIF;

• Informarea managerilor de societăți comerciale private prin seminarii și mese rotunde organizate în mod regulat de BVB în parteneriat cu presa financiară. Parteneriatul cu presa financiară sau cu alți parteneri de marcă ar asigura mai multă vizibilitate acestor inițiative – puținele asemenea seminarii organizate de bursă până acum au avut vizibilitate și amploare relativ reduse. Temele abordate vor include prezentări despre procedura listării la bursă și a finanțării prin emisiuni publice de acțiuni și obligațiuni;

• Efectuarea de demersuri pe lângă comisiile care se ocupă de piața de capital din Parlament și pe lângă Ministerul de Finanțe pentru acordarea de facilități societăților care se listează la bursă (exemplu: reduceri ale impozitului pe profit);

• Inițierea de campanii de promovare a bursei de valori și a avantajelor listării la bursă derulate în principalele publicații destinate oamenilor de afaceri din România sau pe posturile TV. Campaniile publicitare ar trebui însoțite de articole explicative publicate în presă și de emisiuni informative / documentare pe principalele posturi de afaceri. Articolele și emisiunile ar putea include studii de caz prezentând povești de succes legate de listări, oferte publice inițiale, finanțări prin piața de capital, emisiuni de obligațiuni.

• Campanii de informare și educare a managerilor de societăți comerciale închise derulate prin transmiterea de materiale tipărite prin poștă (direct-mailing). Acestea s-ar putea transmite către topul celor mai mari și / sau mai profitabile societăți comerciale pe acțiuni pe domenii de activitate (informații obținute de la Camera de Comerț și Industrie), și ar include ghiduri despre piața de capital, listarea la bursa și mecanismele și avantajele listării;

• Implicarea bursei de valori în procedura deschiderii și listării marilor companii de stat. La acest moment al dezvoltării sale și ținând cont de anticipatele listări promise de către autoritățile statului (BCR, Fondul Proprietatea, Romtelecom, companiile de utilități, alte companii de stat), bursa ar trebui să dispună de un departament specializat care să urmărească stadiul acestor listări, să ofere asistența necesară accelerării acestor operațiuni, să monitorizeze și să impulsioneze implementarea cadrului juridic necesar listărilor, să impulsioneze listările printr-un contact permanent și prin facilitarea comunicării cu / dintre emitent, parlament, autoritățile statului, intermediari, piața de capital.

• Pe lângă măsurile de atragere de emitenți noi, BVB trebuie să continue procesul de selecție al celor existenți. Astăzi se regăsesc la cota bursei o serie de emitenți (din fericire în număr redus) care atât din punct de vedere procedural cât și din punct de vedere al atractivității pentru investitori nu merită să rămână la cota bursei. O importanță deosebită trebuie acordată procedurii de transfer al unui set de emitenți noi de pe Rasdaq la cota pieței reglementate – această procedură trebuie să se desfășoare într-o manieră atent controlată și respectând toate criteriile și etapele prin care emitenții aflați astăzi la cotă au ajuns acolo. Pentru implementarea acestor măsuri bursa trebuie să dezvolte în mod semnificativ departamentul emitenți împreuna cu departamentul / activitățile de marketing. Departamentul de emitenți trebuie să depășească statutul actual de departament tehnic având ca atribuție procesarea dosarelor de listare și a informărilor de la emitenți, și să devină un departament central al BVB menit să contribuie în mod direct la dezvoltarea activității pe piață prin inițiative de tipul celor prezentate mai sus.

Investitori noi și îmbunătățirea structurii investițiilor pe piață

Există multe concepții greșite cu privire la investițiile pe piața de capital (lichiditate insuficientă, niveluri reduse de preț ale acțiunilor, reglementare și protecție insuficientă, lipsă emitenți de calitate, etc.) în rândul investitorilor instituționali (asiguratori, etc.) sau individuali (marele public).

Pe lângă dezvoltarea ofertei investiționale prin încurajarea listărilor de noi emitenți bursa trebuie să contribuie și la îmbunătățirea structurii de investitori pe piață, precum și la creșterea bazei de investitori. Aceasta se poate obține prin măsuri precum:

• Contactarea directă a unor clase de investitori instituționali care astăzi lipsesc în totalitate sau aproape în totalitate de pe piață. BVB ar putea contacta Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România și Comisia de Supraveghere a Pensiilor pentru ca aceste entități, împreună cu societățile care vor administra fonduri de pensii private în România, să cunoască posibilitățile și avantajele investițiilor pe piața de capital;

• Măsuri de promovare a investițiilor la bursă în rândul publicului investitor din România. Direcțiile abordate pot fi similare cu cele prezentate pentru promovarea pieței în rândul potențialilor emitenți și includ campanii publicitare de promovare a bursei de valori și a mecanismelor și avantajelor investițiilor la bursă în presa scrisă și pe posturile TV, împreuna cu interviuri și articole / emisiuni explicative despre mecanismele de tranzacționare; campanii de direct-mailing cu broșuri de prezentare a investițiilor în zone geografice selectate (cartierele centrale din București și marile orașe, spre exemplu);

• Publicarea de ghiduri de investiții și alte materiale tipărite ce pot fi distribuite gratuit sau la costuri reduse în rândul unor clase importante de potențiali investitori sau lideri de opinie, incluzând absolvenți de facultăți cu profil economic, profesori din universități și instituții de învățământ superior, antreprenori și proprietari de firme, reprezentanți ai profesiunilor liberale sau ai altor profesiuni prin asociațiile profesionale ale acestora (notari, avocați, medici);

• Organizarea de întâlniri, seminarii și prezentări în principalele capitale ale lumii pentru fondurile de investiții regionale; acestea ar putea fi organizate cu sprijinul sau colaborarea unor bănci de investiții sau alte tipuri de instituții financiare internaționale și ar asigura o expunere mai bună a BVB în rândul fondurilor străine de investiții și a altor clase de investitori instituționali sau intermediari străini;

• Contactarea directă a unor clase de investitori instituționali străini în vederea prezentării ofertei investiționale a BVB, a mecanismelor intrării pe piață, a prezentării de informații obiective care să înlăture concepțiile greșite cu privire la investițiile nerezidenților pe piața de capital din România (restricții cu privire la intrare, restricții cu privire la repatrierea profiturilor, etc);

4.3.10. Diversificarea gamei de produse investiționale oferite investitorilor

Bursa de Valori oferă deocamdată investitorilor numai acțiuni și obligațiuni, cărora li se alătură și drepturile de preferință. Deși implementarea de instrumente noi nu ține exclusiv de competența BVB, bursa poate accelera procesul introducerii acestora prin măsuri precum:

• Crearea unui departament specializat în rândul personalului tehnic al BVB care să monitorizeze și să accelereze implementarea din punct de vedere tehnic, juridic, operațional și procedural a unor instrumente și mecanisme noi pe piață precum titlurile de stat tranzacționate, instrumentele derivate, warrant-urile, vânzările în absență și împrumuturile de acțiuni, tranzacționarea în marjă, etc. Acest departament va păstra un contact permanent cu alte instituții implicate în introducerea acestor instrumente (CNVM, MF, BNR, Parlamentul României), și va oferi suport, soluții și propuneri către acestea în vederea accelerării introducerii acestor elemente pe piață;

• Organizarea regulată de întâlniri comune ale BVB împreună cu reprezentanți ai CNVM, MF, BNR și ai Parlamentului în vederea implementării tranzacționării titlurilor de stat în România. Ținând cont de întârzierea introducerii acestor instrumente pe piață, bursa ar trebui să preia rolul de coordonator al măsurilor, întâlnirilor, propunerilor și inițiativelor de tranzacționare a instrumentelor emise de autoritatea centrală pe piață;

• Identificarea soluției optime de tranzacționare a instrumentelor derivate la BVB (fuziunea cu BMFMS sau lansarea unei platforme proprii) și introducerea acestora în regim de urgență la bursa de valori. Măsura este cu atât mai importantă pentru instrumente care astăzi nu se tranzacționează în România, precum opțiunile pe acțiuni (la BMFMS se tranzacționează opțiuni pe contracte futures pe acțiuni) – instrumente ce ar crea posibilități noi pentru investitori (strategii de acoperire a riscurilor) sau emitenți (planuri de recompensare a managementului);

4.3.11. Măsuri de creștere a transparenței în relația cu intermediarii și de eficientizare a activității pe piață

Pe lângă măsurile prezentate anterior și legate de elemente fundamentale necesare dezvoltării bursei precum îmbunătățirea calitativă și cantitativă a ofertei (emitenți și instrumente noi) și a cererii (investitori noi) pe piață, propun și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea activității intermediarilor la bursă, printre care:

• Organizarea de întâlniri regulate (lunare sau trimestriale) între BVB și intermediari în vederea identificării de probleme apărute în activitatea curentă, precum și de sugestii și idei în vederea soluționării acestora sau de proiecte de dezvoltare a bursei pe termen lung;

• Publicarea de către BVB a unui buletin informativ electronic distribuit lunar exclusiv către intermediari, buletin ce ar conține o sumarizare a principalelor noutăți, proiecte, decizii și modificări intervenite în activitatea bursei și provenind de la conducerea și toate departamentele instituției; în prezent diseminarea acestor informații se face prin mai multe canale diferite (comunicate de presă, comunicate ale conducerii bursei, comunicate emitenți, etc.), fără a exista o sursă centralizată a acestora;

• Măsuri de consolidare și extindere a infrastructurii informatice a bursei – proiect absolut necesar în contextul dezvoltării activității pe piață, introducerii de segmente noi (derivate, tranzacții în marjă), creșterii cerințelor de acces (terminale noi) și de informare (extindere fluxuri de date în timp real) din partea intermediarilor;

• Creșterea în continuare a nivelului de informare a investitorilor prin furnizarea în fluxurile de date în timp real oferite către SSIF pentru aplicații web a unor informații adiționale precum un număr de 3 sau 5 nivelele de preț și volum însoțite de volume totale pe bid și ask pentru fiecare emitent, sau prin oferirea de terminale (plătite) în regim view-only pentru investitorii mari;

• Fluidizarea activității de tranzacționare prin analiza oportunității unor modificări în regulamentele de tranzacționare incluzând renunțarea la regula celor 5 minute pentru tranzacțiile de tip cross sau reducerea volumului lotului standard de tranzacționare.

CONCLUZII

Bursa de Valori este locul în care valorile mobiliare sunt tranzacționate după o procedura specifică.

Bursele tradiționale folosesc ca metode de tranzacționare fie piața continuă, fie piața intermitentă, pe de o parte și sistemul de tranzacționare în ring sau pe cel electronic în sisteme integrate de tranzacționare sau cu funcționalități independente, pe de altă parte. Fiecare soluție a fost adoptată în contextul istoric și cultural la țării respective.

Bursa de Valori din București a fost reînființată în anul 1995, printr-o decizie a Guvernului României și a fost finanțată de la bugetul de stat, urmând ca, în termen de 3 ani de la înființare, să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacțiilor efectuate suma necesitată de înființarea sa.

O dată cu înființarea ei, cu sprijin din partea autorităților canadiene, s-a hotărât ca specializarea personalului să se efectueze în instituții similare în Canada, iar sistemul de tranzacționare STEA (Sistemul de Tranzacționare Electronică Automată) să fie adaptat condițiilor specifice României.

Astfel, s-a ajuns nu numai la un sistem compatibil cu marile burse, ci și la un sistem extrem de performant și de bine integrat în privința funcționalităților oferite. În plus conține funcții care, deși sunt implementate din punct de vedere software, ele nu sunt încă utilizate din lipsă de reglementare specifică.

Bursa de Valori București nu are statut de organism de autoreglementare, pe de o parte, iar pe de altă parte, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare nu a hotărât încă executarea de operațiuni în marjă, comune deja marilor burse, sau de împrumuturi de acțiuni pentru tranzacțiile “scurte“.

Bursa de Valori București a definit un set de regulamente aplicabile membrilor Asociației Bursei care se referă la următoarele aspecte:

membri

clienți ai membrilor

documente minime și formatul minimal al acestora

executarea ordinelor și tranzacțiilor

condiții de accedere la tranzacționare

nivelul de capitalizare minim și volumul maxim permis al operațiunilor

evidențierea contabilă a operațiunilor bursiere în nume propriu și în numele clienților

depozitarea, compensarea și decontarea tranzacțiilor

operațiunile de registru

custodia de valori mobiliare

Acestea sunt generate și sunt aplicabile conform specificului sistemului integrat de tranzacționare, compensare, decontare, depozitare și registru al Bursei de Valori București.

Începând cu luna octombrie 1999 sistemul STEA a fost înlocuit cu sistemul de tranzacționare HORIZON, acesta fiind și el schimbat în anul 2005 cu sistemul de tranzacționare ARENA.

Cota Bursei de Valori București

Cota Bursei de Valori București este structurată pe următoarele sectoare:

sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române

sectorul obligațiunilor și a altor valori mobiliare emise de către stat, județe, orașe, comune, de către autorități ale administrației publice centrale și locale și de către alte autorități

sectorul internațional.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe două categorii: categoria a II-a și categoria I.

Admiterea la Cota Bursei de Valori București

Cerințe pentru înscrierea în categoria de bază

Înregistrarea la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare (OEVM).

În vederea înscrierii la Cota Bursei, emitentul va face dovada înregistrării respectivelor valori mobiliare la OEVM, organizat de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Libera transferabilitate a valorilor mobiliare.

Înregistrarea valorilor mobiliare.

Înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei se va face pentru:

valori mobiliare evidențiate prin înscriere în cont

valori mobiliare emise în formă fizică și imobilizate conform procedurilor bursiere.

Emitentul va încheia Contractul de Registru cu Bursa care va acționa ca agent de depozitare, de înregistrare si de transfer.

Furnizarea de servicii adecvate către deținătorii de valori mobiliare.

– în vederea asigurării protecției investitorilor, emitentul trebuie să asigure deținătorilor valorilor sale mobiliare servicii adecvate și un flux de informații corespunzător

calitatea serviciilor și a fluxului de informații mai sus menționate este apreciată de către Bursă, de la caz la caz .

Furnizarea de informații.

Plata comisioanelor.

Legătura cu Bursa.

Emitentul va numi o persoana care va menține legătura permanentă cu Bursa.

Certificarea datelor furnizate de către emitent prin instituții specializate.

Angajamentul de înscriere și menținere la Cota Bursei.

În vederea înscrierii și menținerii la Cota Bursei a valorilor mobiliare, emitentul acestora va trebui să adere la condițiile și termenii Angajamentului de înscriere și menținere la Cota Bursei.

Cerințe pentru admiterea la categoria I

În cazul înscrierii în categoria I emitentul va trebui să îndeplinească pe lângă cerințele acestei categorii și pe cele prevăzute pentru categoria de bază.

Perioada de activitate.

Emitentul trebuie să își fi desfășurat activitatea în ultimii 3 ani.

Cerințe financiare.

Emitentul trebuie să fi obținut profit net in ultimii 2 ani de activitate. În calculul profitului net nu se ia în considerare profitul aferent venitului financiar.

Conducerea și alte aspecte legate de activitatea emitentului.

Bursa poate aprecia competența profesională și integrarea morală a personalului de conducere a emitentului, precum și aspecte legate de activitatea economico-financiară a acestuia, cum ar fi capitalul, fluxul de lichidități etc.

Înscrierea la Cota Bursei a acțiunilor

Cel puțin 15% din numărul acțiunilor emise și aflate în circulație, trebuie să fie deținute de cel puțin 1800 acționari, excluzând persoanele implicate și angajații emitentului.

Fiecare dintre acești 1800 acționari trebuie să dețină un număr de acțiuni a căror valoare totală minimă să fie de 10 RON. Procentul minim de 15% menționat mai sus trebuie să prezinte minim 75000 acțiuni.

Înscrierea la Cota Bursei a obligațiunilor

Cel puțin 30% din numărul obligațiunilor emise și aflate în circulație trebuie să fie deținute de cel puțin 1000 de deținători, excluzând persoanele implicate și angajații emitentului.

Fiecare dintre acești 1000 de deținători trebuie să dețină un număr de obligațiuni a căror valoare totală minimă trebuie să fie de 30 RON. Procentul de minim 30% menționat mai sus trebuie să reprezinte minim 50000 obligațiuni.

Obligațiunile și alte valori mobiliare emise de către stat, județe, orașe, comune, autorități ale administrației publice centrale și locale și de către alte autorități sunt de drept admise la Cotă la primirea de către Bursa de Valori București a respectivului document de emisiune și a plății comisionului prevăzut în procedurile bursiere.

Valorile mobiliare străine, emise de persoane juridice străine, vor fi înscrise la Cota Bursei în cadrul sectorului internațional, fiind afișate distinct de cele autohtone. Pentru a avea înscrise valorile mobiliare în cadrul sectorului internațional emitenții acestora trebuie să întrunească condițiile pe care trebuie să le îndeplinească și emitenții autohtoni, persoane juridice române, cu mențiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comercială de depozitare colectivă a valorilor mobiliare desemnată de Bursă și de a fi înscrise pe o piață organizată din țara în care au fost emise, piața recunoscută de către Bursa de Valori București.

Emitenții persoane juridice străine vor trebui să înainteze către Bursă documentația cerută de către aceasta, legalizată în țara de origine și tradusă în limba română în formă autentică.

Menținerea la Cota Bursei

Pentru menținerea valorilor mobiliare la Cotă, emitenții acestora trebuie să achite comisionul de menținere, respectiv să realizeze furnizarea informațiilor cerute de Bursă, informând permanent și pe deplin publicul atât despre evenimente importante, cât și despre deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare.

Furnizarea informațiilor trebuie să fie subiectul unui anunț făcut către Bursă, înaintea oricărui comunicat destinat informării publicului prin intermediul mass-media. Informațiile furnizate trebuie să aibă un conținut cert, suficient. La furnizarea informațiilor se ține cont de modul de distribuire a informațiilor, de momentul în care are loc această distribuire, de condițiile generale și specifice ale pieței, precum și de alte criterii stabilite de Bursă, de la caz la caz.

Bursa poate solicita emitentului orice documentație necesară analizării comunicatelor destinate informării publicului prin intermediul mass-media. Emitenților li se solicită să păstreze contactul cu Bursa pentru a lua o decizie cu privire la modalitățile și momentul furnizării informațiilor.

Orice fluctuații anormale în prețul de piață la valorilor mobiliare vor fi subiectul unor analize specifice efectuate de către Bursă, iar dacă respectivele fluctuații se vor dovedi rezultatul unor scurgeri de informații, Bursa va interveni, luând măsuri adecvate situației respective.

Începând cu vara anului 1999, regimul furnizării de informații pentru menținerea la Cota Bursei a cunoscut unele suplimentări. Astfel, se accentuează necesitatea menținerii transparenței și, cel mai important în contextul pieței de capital românești, emitenții sunt obligați să stabilească și să aducă imediat la cunoștința Bursei și publicului data limită până la care vor efectua plata dividendelor curente cuvenite, și de asemenea sunt obligați să facă plata dividendelor fără privilegii și fără discriminări, prin stabilirea unor criterii juste și echitabile.

Cazurile de suspendare și retragere de la Cota Bursei

Bursa poate suspenda sau retrage de la Cotă valorile-mobiliare ale oricărui emitent în cazul în care:

emitentul nu respectă condițiile Angajamentului de înscriere și menținere la Cota Bursei

în opinia Bursei, nu mai poate fi menținută sau restabilită o piață ordonată a respectivelor valori mobiliare

au loc fuziuni, reorganizări, diviziuni, consolidări, reclasificări

acționarii iau decizia de retragere de la Cotă

emitentul nu plătește vreunul din comisioane datorate Bursei și menține această situație pe o perioadă de cel mult două luni după data exigibilității comisionului respectiv

emitentul nu respectă cerințele formulate de către Bursă în legătură furnizarea informațiilor

emitentul nu întocmește rapoartele financiare conform principiilor contabile prevăzute de legislația în vigoare sau care nu se conformează altor cerințe contabile solicitate de Bursă

În timpul suspendării decise de Bursă, emitentul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de regulamente, inclusiv pe cea de plată a comisionului de menținere datorat pe perioada suspendării.

Bursa își rezervă dreptul de a lua decizia de ridicare a suspendării, aceasta fiind condiționată de îndeplinirea de către emitent cerințelor prevăzute de regulamentele și normele Bursei.

Bursa are dreptul de a retrage de la Cotă valorile mobiliare ale oricărui emitent căruia i s-a inițiat procedura de faliment.

Este la latitudinea Bursei de a decide dacă suspendarea este urmată de retragerea de la Cotă.

Bursa de Valori și piața de capital din țara noastră se află în prezent la un moment foarte important pentru evoluția și dezvoltarea viitoare a acestora: instituțiile pieței au reușit, prin performanțele, proiectele și inițiativele din ultimii ani, să atragă atenția potențialilor investitori individuali și instituționali rezidenți și nerezidenți și a potențialilor emitenți de instrumente financiare.

Numărul celor care au făcut pasul de la interes la intrarea pe piață este încă mic (sub 10.000 investitori cumpărători pe lună, numai cinci listări noi la BVB în 2005, dintre care numai trei sunt emitenți noi pe piață). Cea mai mare parte a investitorilor și emitenților rămân deocamdată potențiali: aceștia așteaptă în continuare semnale mai clare ale unei dezvoltări viitoare.

După cum știm, autoritățile statului (CNVM, MF, Parlamentul României) nu au capacitatea sau interesul pentru a transmite aceste semnale, iar prin "semnale" ne referim la inițiative și realizării concrete, și nu doar la declarații, bune intenții și promisiuni. În acest context se consideră că Bursa de Valori, continuând inițiativele și performanțele excelente din ultimii ani, trebuie să dezvolte și mai mult activitățile de promovare a pieței și de atragere de noi emitenți și investitori pe piață.

În capitolele precedente au fost propuse un număr mare de măsuri și inițiative; desigur, acestea trebuie completate prin măsuri și proiecte venite din partea tuturor intermediarilor prezenți pe piață.