.evid Personalului Si Calc Salariilor

=== 26. Cuprins ===

CUPRINS

1. CONSIDERAȚII PRIVIND ACTIVITATEA SI ORGANIZAREA ICVV Valea Călugăreasacă.

1.1. OBIECT DE ACTIVITATE SI EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI.

1.2. PARTICULARIȚATI PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITAȚII.

2. ASPECTE FUNCȚIONALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

2.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

2.2. SUBSISTEMUL INFORMAȚIONAL AL ACTIVITAȚII DE PERSONAL , PARTE INTEGRANTĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL ICVV Valea Călugărească

PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND ACTIVITATEA DE PERSONAL

3.1. OBIECTIVE IN PROIECTAREA SISITEMULUI INFORMATIC

PROIECTAREA CONCEPTUALĂ

MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRLUCRARILOR

PROIECTAREA LOGICĂ

FORMALIZAREA ATRIBUTELOR

MODELAREA ORINTATĂ OBIECT

4. DEZVOLTAREA APLICAȚIEI FOLOSIND SGBD ACCESS

CARACTERISTICI SGBD

CREAREA BAZEI DE DATE ACCESS

MODELUL FIZIC AL DATELOR

PRELUCRĂRI ALE DATLOR

PARTICILARITAȚI LA IMPLEMENTARE

=== CAP 1 ===

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII PRIVIND ACTIVITATEA ȘI ORGANIZAREA ICVV Valea Călugărească

1.1 OBIECT DE ACTIVITATE SI EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Obiectul activității Institutului de Cercetari pentru Viticultura si Vinificație Valea Călugărească are în vedere :

1. Cercetarea științifică fundamentală și aplicativă în domeniul viticulturii și al producerii băuturilor alcoolice și nealcoolice obținute din struguri. Valorificarea produselor secundare rezultate din activitatea de bază;

2. Dezvoltarea în domeniul viticulturii si vinificației privind: ingineria tehnologică , proiectarea organizării , amenajarea terenurilor pentru înființarea și exploatarea plantațiilor viticole ,construcții anexe la plantații, precum și construcții și în stalații industriale pentru prelucrarea strugurilor și producerea băuturilor;

3. Valorificarea produselor secundare. Producția de material săditor viticol , cu valoare biologica ridicată;

4. Asistența tehnică pentru realizarea producței viti-vinicole;

5. Prestari de servicii constând în expertize, analize, privind controlul și certificarea calitații producției vinicole. Analize de sol și plante. Întocmirea schemelor de fertilizare.

Prognoză și avertizare pentru tratamente fitosanitare;

Activitate de informatică în domenul viti-vinicol . Banci de date informationale.

Prognoza producției de struguri, raportată la starea fiziologică a viței de vie la intrarea în iarna, la modul de iernare al planțatiilor și tehnologia de aplicare a tăierilor anuale.

Urmărirea procesului de maturare a strugurilor și stabilirea momentului de cules. Studii tehnico-economice și activitați de prognoză și fundamentare a unor reglementări și acte normative în domeniu.

Activitați pentru perfecționarea postliceală și postuniversitară a specialiștilor. Cursuri de pregătire și instruire a viticultorilor și vinificatorilor.

Elaborarea și difuzarea de lucrări știintifice și tehnice de specialitate.

Organizarea și susținerea de manifestării științifice cu institute din țară și străinatate. Participarea la congrese, întilniri ,mese rotunde, alte manifestări cu subiecte legate de preocupările cercetătorilor din institut .

PRODUSE, SERVICII VALORIFICATE DE ICVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ

Vinul este băutura obținută exclusiv prin fermentația alcoolică, completă sau partială a strugurilor proaspăt zdrobiți sau supuși unor prelucrări autorizate ori a mustului de struguri proaspeți .

Destinate consumului public vinurile trebuie să fie realizate prin practici si tratamente autorizate și să corespundă unor caracteristici stabilite prin norme tehnice și de igienă. Vinurile care nu îndeplinesc condițiile prezentate de aceste norme sunt improprii consumului uman. Ele pot fi însă folosite pentru industrializare , la fabricarea alcoolului din vin sau a oțetului .

Numărul mare de vinuri produse la ICVV și diversitatea lor , datorită materiilor prime și a tehnologiilor de vinificare foarte variate , cît și considerente de ordin economic au determinat adoptarea unor clasificari. Astfel după culoare se disting vinuri albe , roșii și roze ; după aromă ele sunt aromate și nearomate ; după dulceața se grupează în seci , demiseci, demidulci și dulci ; după taria alcoolică pot fi de consum curent și de calitate .

Încadrarea vinurilor din fiecare an de recolta în una din cele două categorii (vinuri de consum curent si vinuri de calitate superioară ) se efectuează și clasarea anuală a vinurilor după în cheierea campaniei de vinificație.

Băuturile alcoolice sunt realizate în combinatul de vinificație propriu , dotat cu o linie de vinificație germană de ultimă oră, automatizată si computerizată, precum și în Laboratorul de vinificație al sectorului de cercetare ( în acesta se produce o cantitate foarte mică , în principal rachiuri ).

Diverse servicii cu caracter științific

Recomandări către producătorii liberi privind înmultirea și plantarea soiurilor de struguri pentru vin și masă;

Soluții tehnologice paralel cu implicarea insitutului în activitatea gospodăriilor populației , asigurarea și organizarea acesteia în etapa actuală;

Stabilirea prognozei apariției bolilor și recomandarea și îndrumarea tratamentelor;

Asigurarea asistenței tehnice pentru gospodăriile populației în ceea ce privește producerea vinurilor, inclusiv tratamete la vinuri;

Asistența tehnică a laboratorului de vinificație pentru unitațile de profil.

MODALITĂȚI PRINCIPALE DE COMERCIALIZARE . CLIENȚI

Gama largă de băuturi alcoolice create de ICVV se comercializează direct din combinatul de vinificație și prin magazinul propriu.

Oferta se în dreaptă atît pe piața internă , cât și spre cea externă:

Livrările interne de vin reprezintă cea mai mare pondere 59.73 % în perioada 1994-1997, fată de 40.27 % cât reprezintă exportul în același interval.

CLIENTII

Deci produsele și serviciile ICVV sunt adecvate clienților cu putere de cumpărare medie.

Producția vânduta variază în funcție de sezoane constatîndu-se un volum mai mare al livrarilor în trimestrul III și IV . În general se lucează cu comercianți care cunosc și apreciază gama sortimentală , caracteristicile de calitate a vinurior și care manifestă seriozitate în relațiile cu institutul, fiind în marea majoritate clienți permanenți după anul 1990.

Serviciile oferite se în dreaptă spre micii producători sau spre acționari, care lasa vinul în custodie și păstrare ICVV – ului .

Produsle și serviciile sunt achitate în numerar în principal și mai puțin se deconecteză prin bancă .

CONCURENTA

Principalul concurent este ROVIT S. A. Valea Călugărească (fostul IAS Valea Călugărească) care deține o suprafața foarte mare de vie în podgoria Dealu Mare , precum și ceilalți producători tradiționali din zona înconjuratoare: Dealu Mare Urlați, S.C. Tohani , Vinalcool Prahova, Dionisos Ceptura.

Toate aceste societați , apărute din fostele I.A S.-uri , dețin o suprafața mare de vie pentru struguri de vin (într-o gamă largă de soiuri ), sunt dotate corespunzator cu utilaje , au secții specializate în producerea spirtoaselor (foarte căutate pe piață), produc cu costuri mai mici , cu prețuri competitive , fapt care îi plasează ca potențiali concurenți.

Acestia au în marea majoritate și tradiție la export, după 1990 păstrandu-și în principal relațiile comerciale existente înainte de acest an.

MATERIILE PRIME ȘI FURNIZORII

Pentru a-și desfășura în bune condiții activitatea I.C.V.V. Valea Călugărească are nevoie să-și întretină în primul rând cultura din fermele de producție.

Aceasta înseamnă în fiecare an : substanțe pentru stropit , oferite în principal de firmele mari producătoare din lume prin firmele intermediare românesti create (firmele Hoechst, Imperial Chemical, Industries Agrochemical , Sandaz , Bayer etc ) ,material de legat.

Funcționarea la parametrii a combinatului de Vinificație presupune o aprovizionare permanentă cu materii și materiale de calitate corespunzătoare parcului de utilaje importat și a cerintelor deosebite ale beneficiarilor externi ; astfel se cumpară;

sticle – STIAZ Azuga;

etichete și dopuri – Portugalia , Franța .

EVOLUȚIA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Cheltuieli, venituri

Dacă volumul producției menționate mai sus caracterizează rezultatul cantitativ al procesului de producție, costul exprimă rezultatul lui calitativ.

Dinamica costurilor de exploatare :

Dinamica veniturilor din exploatare în perioada analizată, 1994 – 1997 :

Din datele de mai sus se sesizează o creștere atât a cheltuielilor căt și a veniturilor din exploatare , astfel :

Analizând datele de mai sus remarcăm că pe fondul reducerii producției de struguri în 1997 fața de 1994 și a livrărilor totale de vinuri, cheltuielile cresc în toată perioada analizată paralel cu înregistrarea unor venituri superioare de an la an ( procente apropiate de creștere pentru cheltuieli și pentru venituri ) . Depașirea procentuală a veniturilor fața de cheltuieli duc în final la rezultatele financiare ce vor fi comentate mai jos.

Creșterea cheltuielilor se datorează în principal creșterii celor două elemente principale de cheltuieli ce intra în costul vinului , cheltuieli materiale și cu forta de muncă . Cheltuielile cu personalul și alte cheltuieli cresc exponențial în timp ce cheltuielile materiale cresc linear.

În cadrul cheltuielilor cu materiale ponderea cea mai mare în cadrul acestora o au cheltuielile cu materiale consumabile ( indispensabile producerii , îmbutellierii și desfacerii vinului ): 35.39 % în 1997 din totalul cheltuielilor fața de 26.05 % cele cu materia primă în același an. Ponderea lor se prezinta astfel :

INDICATORI

În perioada 1994-1997 pe o tendința de scădere a producției de struguri (schimbări în microclimat ) se constată o scadere a livrarilor totale de vinuri la intern si export .

Aparent am trage concluzia (din punct de vedere valoric ) că producția mărfurilor vândute e în creștere, ar duce la o situație economică favorabilă.

Comparănd însa cu cantitațile de vin vândute și fluctuația prețurilor , se pare că anul 1994 este cel mai nefavorabil . Analizănd anii 1996 și 1997constatăm că în condițiile creșterii de prețuri și a diminuării producției de struguri respectiv a cantițatii de vin vândute , anul 1997 este favorabil.

Producția de struguri în 1997 este mai mica decăt cea din 1996 cu 59.65 % în schimb valoarea la 1000 litri vânduti este în creștere cu 131.02 %.

Pe un fond al scăderii producției de struguri și a livrărilor totale de vinuri se remarcă o tendința de creștere al volumului fondurilor fixe ,ceea ce ar însemna un aspect favorabil din punct de vedere al tehnologizarii .

În realitate creșterea acestei valori este urmarea reevaluarii repetate a mijloacelor fixe existente conform hotărarilor de guvern.

In ceea ce privește profitul obținut în perioada analizată începand cu anul 1995 scăderea este vizibilă.

O situație deosebită se manifestă în 1997 când inflația , dobânzile scadente, dobânzile aferente creditelor nerambursate la timp , lipsa unor masuri manageriale corespunzatoare etc. , au diminuat considerabil rentabilitatea unitații.

La sfirșitul anului 1998 s-au constatat urmatorii indicatori economico-financiari:

Elemente patrimoniale , din care:

Imobilizari 4 602 983

Stocuri 10 375 307

Disponibilitați 566 787

Clienți si alte conturi asimilate 2 894 295

Alte creanțe 25 045

Conturi de regularizare 26 959

2.Capital permanent , din care: 8 676 090

Capital propriu 1 331 914

Capital împrumutat 7 334 176

3. Venituri totale , din care: 27 744 280

Venituri din exploatare 27 034 524

Venituri financiare 621 975

Venituri exceptionale 87 781

4. Cheltuieli totale , din care: 27 411 564

Cheltuieli din exploatare 24 946 368

Cheltuieli financiare 1 645 473

Cheltuieli exceptionale 819 723

5.Rezultatul brut al exercitiului 332 716

6.Impozitul pe profit 520 825

7.Rezultatul net ( pierdere) -188 109

8.Cifra de afaceri 19 098 842

9.Salarii brute 5 926 309

10.Contribuția privind asigurările

și protecția socială 1 954 280

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ

Pentru a stabili raporturile dintre diferitele elemente patrimoniale și evidența principalelor mutații calitative în situația mijloacelor și surselor generate de schimbările interne și de interacțiunea mediului economico-social se poate face o scurtă caracterizare a structurii partimoniale a instututului.

Analiza ratelor de structură oferă informații relevante în acest sens, iar în cadrul acestor rate o importanță deosebită au ratele activului.

Rata imobilizărilor corporale reflectă mărimea imobilizărilor sub forma de capital fix și este dependentă de caracteristicile tehnice ale înteprinderii.

Imobilizări corporale

Ric=

Total activ

Rata activelor circulante reprezintă ponderea activelor circulante în totalul bilanțului și se calculează astfel:

Active circulante

Rac=

Total activ

Pentru procesul de decizie sînt operaționale ratele analitice ale activelor circulante:

rata stocurilor

Stocuri

Rs=

Total activ

Durata operațiilor de aprovizionare și desfacere și durata perioadei de producție se reflectă direct în această rată. Totodată ritmul stocurilor se modificăsub influența factorilor conjuncturali și a condițiilor pieței. Anumite compomnente speculative pot determina o majorare a stocurilor, respectiv o diminuare a acestora. Este cazul unor materii prime la care se înregistrează frecvent fluctuații de preț.

Rata creanțelor comerciale

Creanțe comerciale

Rd=

Total activ

Mărimea acestei rate este determinată de natura relațiilor înteprinderii cu partenerii externi, de termenele de plată acordate clientelei.

rata disponibilităților bănești

Disponibilități

Rd=

Total activ

Mărimea disponibilităților poate avea o dublă semnificație: o valoare ridicată a lor poate reflecta o situație favorabilă în termeni de echilibru financiar dar poate fi și semnul unei resurse în eficient utilizate, al unor resurse neproductive.

În cazul ICVV Valea Călugărească ratele activelor se prezintă astfel:

Ratele referitoare la structura pasivului reflectă compoziția resurselor înteprinderii, exprimînd politica de finanțare, aceasta constînd în combinarea resurselor accesibile unității în cele mai bune condiții e cost și durată posibile.

Capitaluri proprii

Rcp=

Total pasiv

Rata capitalurilor proprii exprimă ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor.

Capitaluri proprii

Raf=

Capitaluri permanante

Aceasta rată exprimă autonomia financiară a înteprinderii, adică partea fondurilor proprii în ansamblul resueselor cu durata mai mare de 1 an.

Ananlizînd indicatorii observăm gradul ridicat de îndatorare determinat de contractarea unor împrumuturi pe termen lung a căror nerambursare la termenele scadenta au atras penalizări iar dobînzile aferente au influențat negativ rezultatul exercițiului.

1.2. PATRICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII

Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească creeat în podgoria DEALU MARE , coordonează din punct de vedere științific, cercetările ce se înteprind la nivel național în domeniul viticulturii și vinificației.

Împreună cu cele 10 stațiuni viti-vinicole amplasate în principalele podgorii și centre viticole din țară elaborează planul tematic de cercetare annual, pentru perioade medii și de perspectiva ținind seama de strategia dezvoltarii viticulturii la nivel național.

Tematica de cercetare ordonată pe obiective, teme si experiente se bazează pe discipline a caror specialiști au aprofundat prin studii și specializari domeniul respectiv (biologie, pedologie, fiziologie, agrochimie, chimie, etc) , dar și în mare parte pe relații interdisciplinare în care se implică atât cercetatorii din rețeaua de stațiuni viticole cât și cercetatorii din institute, laboratoare și centre de cercetare cum sunt cele din domeniul industriei alimentare ,chimiei ,industriei farmaceutice , industriei lemnului, ceramica, meteorologie și hidrologie, universitați agronomice.

Institutul de Cercetari pentru Viticultura și Vinificație Valea Călugărească este subordonat Academiei de Știinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisești” -București.

Comenzile și solicitările unor cercetări aplicative și pentru activitatea de dezvoltare se fac de către direcțiile de specialitate din Ministerul Agriculturi si Alimentației care este principalul beneficiar al rezultatelor cercetarilor din domeniul viticulturii si vinificației.

ORGANIZAREA INSTITUTULUI

I.C.V.V. are în structura sa laboratoare colective de cercetare – pe profile activitate de dezvoltare proiectare , secții și ferme de producție experimentală , sectoare compartimente, aparat funcțional și oficiul de calcul.

Activitatea de ceretare științifica -se desfașoara în cadrul :

laboratorul de genetică , ameliorarea viței de vie și producerea materialului săditor viticol ;

laboratorul de tehnoogia culturii viței de vie ;

laboratorul de vinificație și de valorificarea produselor secundare provenite din vinificații;

secretariatul știintific .

b) Activitatea de producție viti-vinicolă are în structura sa unitați pilot:

ferma nr. 1 ;

ferma nr. 2 ;

ferma nr. 3 ;

ferma nr. 4 ;

ferma nr. 5 ;

stația de vinificație ;

sectorul mecanic ;

sectorul investitii-hidro-construcții ;

sectorul aprovizionare-desfacere -transport-export .

c) Aparatul funcțional :

serviciul coordonare – programa de producție ,organizare salarizare , personal și C.T.C. ;

serviciul contabilitate , financiar , analize economice – prețuri si control financiar ;

oficiul de calcul ;

oficiul juridic ;

biroul administrativ , secretariat , paza.

ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTELOR DE MUNCĂ

a) Sector cercetare

Studiul și ameliorarea soiurilor de vițe roditoare și portaltoi , privind latura genetică pentru stabilirea bazelor ameliorării viței de vie, cât și latura agro-biologică pentru cunoașterea comportării soiurilor în scopul îmbunatațirii sortimentelor și ridicarea nivelului calitativ și cantitativ al producției ;

Obținerea de soiuri noi de struguri pentru masă ;

Ameliorarea soiurilor existente prin selecție;

Obținerea de clone de portaltoi cu îsușiri superioare de calitate și productivitate ;

Stabilirea tehnologiei de înfiintare și de întreținere a viilor tinere ;

Stabilirea regimului de irigații și metodele de udare a viței de vie ;

Imbunatățește și perfecționeaza tehnologiile de cultură ;

Stabilește sistemele de tăiere , formele de conducere , sistemele de susținere ;

Stabilrea tehnologiilor de preparare , condiționare și conservare a vinului, băuturilor alcoolice și nealcoolice din struguri ;

Obținerea de vinuri cu conținutul în SO2 , perlate , spumant , aromate , stlab alcoolice , precum și tipuri de vinuri licoroase .

b) Activitatea de producție

Conservă , folosește integral , rațional și eficient , fondul funciar aflat în administrație ;

Conservă , folosește integral , rational și eficient mijloacele fixe și mijloacele circulante cu care sunt dotate ;

Fermele de producție și stațiile de vinificație sunt subunitati pilot ale institutului care aplică în producție rezultatele obținute de cercetarea viticola si vinicola .

c) Sectoare de deservire

(mecanic, A.D.T. construcții , oficiul de calcul )

Sunt subunitați de deservire pentru activitațile de producție și cercetare.

PERSONALUL PERMANENT

Structura personalului la 01. 01. 1999 se prezinta astfel :

TOTAL PERSONAL 295

din care -TESA (cadru de conducere, specialiști, funcționari ): 77

-MUNCITORI : 218

Cercetare -TESA : 36

-MUNCITORI : 45

Producție -TESA : 41

-MUNCITORI : 173

În structura personalului de conducere, specialitate, și functionari sunt cuprinse următoarele poziții :

-1 director general ;

-1 director sector cercetare;

-1 director sector producție;

-1 director economic;

-16 șefi sectoare , compartimente , ferme

-77 personal de execuție – cercetare : 30

– producție : 45

-218 total muncitori repartizați astfel :

– sector cercetare – laboranți : 45

– sector producție (ferme si sectoare) : 173

=== Cap 2 ===

CAPITOLUL 2

ASPECTE FUNCȚIONALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATĂȚII DE PERSONAL

2.1. organizarea sistemului informaȚional

Sistemul informațional al ICVV Valea Călugărească tratează toate problemele din toate domeniile de activitate ale institutului, fiind atât un sistem de procucție cât și unul de cercetare. Separerea însă între aceste sisteme pentru cercetare și producție nu se impune pentru faptul că unele informații, provenind din surse comune servesc atât pentru producție cât și pentru cercetare. Rezultă că este necesară structurerea sistemului informațional ținând seama de problematică, de fluxurile informaționale și de utilizatori, orientat pe probleme tematice.

În urma analizei sistemului economic constatăm că se prezintă ca o mulțime de subsisteme intercorelat funcțional, plasate la diferite nivele de conducere și de execuție, investite cu atribuții și competențe prestabilite și legate între ele prin conexiuni directe și inverse.

Putem defini astfel graful organizațional al ICVV Valea Călugărească care cuprinde următoerele subsisteme:

X1- Cercetare științifică și dezvoltare tehnologică;

X2- Aprovizionare, desfacere, transport;

X3- Personal;

X4- Producție;

X5- Economico-financiar.

unde fiecarte sistem se descompune la rândul lui în cel puțin 3 activități principale: -planificare;

-organizare;

-control.

Sistemul informațional realizează conexiunea operativ între sistemul decizional ( de conducere ) și cel operativ (de execuție ) prin culegerea informețiilor necesare de la compartimentale furnizoare, pe baza cărora se iau decizii. Astfel se pot reprezenta relațiile dintre componentele sistemului informațional, dintre care putem defini ca principale următoarele:

X1X2 – decizii cuprivire la utilizarea eficientă a reurselor materiale în procesul de producție;

X3X1 – informații cu privire la modul de utilizare a resurselr umane;

X1X4 – decizii cu privire la producerea unor produse de înaltă calitate;

X4X1 – informații cu privire la realizarea produselor rezultate din cerceterea științifică,

X5X4 – decizii cu privire la respectarea disciplinei de plan și financiare în procesul de producție;

X4X5 – informații cu privire la realizarea producției și încadrarea în disciplina de plan și producție.

Datele și informațiile proprii ciecuitului economic sunt consemnate în documentele contabile. Pe baza acestor documente se formalizează în scris și organizează material procesele de culegere, prelucrare, stocare și teansmitere a datelr. Orice operație economică sau financiară aste consemnată în momentul efectuării ei, într-un document justoficativ, pe baza căruia se fac înragistrările în contabilitate.

Schimbul de informații între subsistemele informaționale se realizează prin intermediul bazei de date, sarcina încărcării, actualizaării informației fiind repartizată pe aplicații informatice, informația primar fiind intridusă o singură dată, asigurându-se posibilitate de utilizare a acesteia de către toate aplicațiile informatice ale sistemului infornațional.

Colectarea informației se realizează prin Oficiul de calcul implicat în prelucrarea datelor. Introducere datelor se realizează interactiv multiterminal, efectuîndu-se și verificare informației cu nimenclaroerele bazei de date. În fundamentarea sistemului informatic s-a ținut cont pe lângă stabilirea caracteristicilor sistemului informațional șo de caracteristicile tehnica și de exploatare ale sistemului de prelucrare.

S-a creat astfel ținând seama de aceste caracteristici un sistem centralizat al prelucrărilor prin concentrarea unui server puternic al rețelei la nivelul Oficiului de calcul .

Astfel organizare prelucrării fluxurilor informaționale este prezentată în tabelul 2.1.

Realizările practice ale sistemmului informatic se caracterizează prin satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii și structurilor organizatorice ICVV.

Ieșirile sistemului informatic sunt redate sub forma de :

Liste / situații ce cuprind indicatori analitici și sintetici ai stării și rezultatelor activității atât de producție cât și de cercetare;

Grafice ce redau evoluția indicatorilor economico-financiari;

Ieșiri către ale sisteme informatice trensmise prin intermediul suporturilor magnetice și prin intermediul rețelei locale de calculatoare.

În sistemul informațional al ICVV Valea Călugărească preocupările pentru realizare unor aplicații informatice a început în 1986 prin prelucrarea datelor pedoclimatice și a unor date exoerimentale ale cercetătii viticole. Este evident că aceste preocupri au creat un avans în domeniu, deci baza de date a mediului viticol a avut condiții de a fi proiectată cu prioritate.

Totodată au fost proiectate o serie de aplicații de mai mică amploare, dar nu lipsite de importanță , din domeniul financiar-contabil, aprvizionare-desfacere, producție, salarizare, aplicații care au creat premizele introducerii unui sistem informatic complet.

Produse informatice existente:

Financiar- contabilitate:

1. Contabilitate generală,

2. Evidența clienților, furnizorilor;

3. Evidența mijloacelor fixe , reevaluări;

4. Centralizarea bilanțurilor contabile pe total institut;

5. Evidența contabilă a livrărilor;

6. Evidența datoriilor către bugetul statului;

Aprovizionare tehnico-materială, desfacerea producției, salarizare:

1. Facturare produse și servicii. Evidența veniturilor pe soiuri de vinuri (interne, export);

2. Urmărirea facturilor încasate și neîncasate;

3. Gestuinea cantitativ-valorică a vinurilor / soiuri / gestiuni;

4. Calculul costurilor pe culturi / ferme de producție;

5. Urmărirea contractelr la export – valoric pe țări;

6. Elaborare devizelor de cheltuieli / sectoare, ferme;

7. Calcul salarii, întocmire state de plată.

În cadrul serviciului contabilitate se întrțin relații cu celelale servicii din cadrul societății și în ceea ce privește circuitul documentelor, acesta este redat în figura următoare:

Serviciul financiar trimite verificarea intrărilor, NRCD cu factura;

Documentale justificative se trinit spre operare;

Notele contabile se trimit spre operare;

Relații prin intermediul altor servicii;

Se prezintă statul de salarii

Se prezintă documentele privind materialele gospodărești;

Efectuarea punctajului.

2.2. SUBSISTEMUL INFORMAȚIONAL AL ACTIVITĂȚII DE PERSONAL , PARTE INTEGRANtĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL ICVV Valea Călugărească

Fiind parte integrantă a sistemului informațional economic, sistemul informațional al activității de personal folosește în buna gestiune analitică și operativă a evidenței personalului și specializării acestuia, precum și aspecte specifice salarizării.

Activitatea de personal se desfășoară îcompartimente adecvate, dependente direct de specificul unității, respectiv cercetarea în ddomeniul vini-viticol.

SUBACTIVITATEA DE EVIDENȚĂ A PERSONALULUI

Subactivitatea de evidență a personalului se desfășoară În cadrul compartimentului personal. Aici se întocmește fișa personală a fiecărui angajat al cărei conținul preia informații din statul de plată primit de la Oficiul de calcul și din documentele furnizate de compartimentul Cercetare-dezvoltare.

Subactivitatea de evidență a personalului realizează:

Evidența existentului și mișcării de personal pe profesii, funcții, specializări, grade științifice, pe diferite perioade de timp;

Atestarea pe profesii, funcții și locuri de muncă salariaților în raport cu activitatea de cercetare în domeniul vini-viticol;

Verificarea încdrării personalului pe profesii, funcții și locuri de activitate.

La nivelul fiecărui compartiment se întocmește fișa pentru fiecare post al compartimentului cuorinzând condițiile ce trebuie îndeplinite de angajat pentru a ocupa locul în cauză:

cerințe privind: -studiile;

-cerințe specifice locului de muncă;

atribuții.

La sfîrșitul fiecărui an se întocmește documentul centralizator către Direcția generală de statistică, situație ce conține rubrici referitoare la fondul de salarii, contribuția către bugetul asigurărilor asigurrilor sociale și de stat, numărul mediu al salariaților, câștigul mediu brut și net atât pentru angajații permanenți cât și pentru colaboratori.

SUBACTIVITATEA DE PERFECȚIONARE A CALIFICĂRII PERSONALULUI revine compartimentului Cercerare-dezvoltare sub îndrumarea Academiei de Științe Agricole și Silvice “ Gheorghe Ionescu-Sisești “ și desfășoară următoarele activități:

-analiza raportului dintre nivelul de calificare mediu și nivelulcerut de tehnologiile de producție;

-urărirea activității de școlarizare și atestare profesionă după finalizarea cursurilor;

-stabilirea priorităților în angajarea de noi categorii de angajați astfel încât activitatea institutului să se desfășoare la un înalt nivel de tehnicitate.

Activitatea de evidență a personalului se desfășoară exclusiv manual, motiv ce impune realizarea sub raport informatic a cerințelor enumerate anterior, evidența manuală fiind consumatoare de timp și de forță de muncă.

SUBACTIVITATE DE SALARIZARE

Subactivitatea de salarizare asigură:

Evidența timpului lucrat și nelucrat de către salariați;

Caculul lunar al drepturilor bănești în raport cu activitatea depusă;

Evidența reținerilor din salarii : imputații sau popriri pentru rezultate necorespunzătooare ale activității depuse, determinarea impozitului pe salariu, alte categorii de rețineri.

Datele și informațile proprii activității de personal sunt consemnate în cadrul documentelr contabile. Prin și pe baza acestor document se formalizează în scris și se organizează material procesele de culegere, prelucrare, stocare și transmitere a datelor. Formularele folosite în această activitate sunt prezentate în tabelul 2.2.

GESTIUNEA DOCUMENTELOR

Oficiul de calcul operează cu documentele de intrare și obține documentele de ieșire din luna respectivă: statul de plată, lista avans. Verificarea se face la serviciul Contabilitate, care emite notele contabile ce se trimit spre operare la Oficiul de calcul pentru introducerea înfișe analitice și în balanță. Plata drepturilor salariale ast aprobat de către directorul general și directorul economic și pe baza dispoziției de plată casieria efectuează plățile.

În scopul dimensionrii și raționalizării circuitului documentelor a fost organizat circuitul documentelor. Fiecare document trebuie să circule într-o

anumită ordine, fără rețineri inutile în cadrul compartimentelor, pe această bază asigurîndu-se o rezolvare completă și la timp.

Documentele ce derivă din calculul și plata drepturilor curente ale salariaților sunt documente justificative al căror conținut trebuie să cuprindă:

-numele salariatului;

-descrierea amănunțită a operației ( de exemplu : lista indenizatiilor plătite pentru concediu de odihnă);

-data operațiunii;

-semnăturile :

celui care întocmește documentul;

contabilului șef;

semnătura directorului;

semătura de primire în dreptul fiecărui salariat, de confirmare a plății;

semnătura pentru confirmarea înregistrării în jurnal.

Pentru aceste documente este organizată o evidență operativă , fiind gestionate asameni bunurilor materiale, predîndu-se celor ce le utilizează sub semnătură și preluÎndu-se de la aceștia document cu document. Înainte de a fi date în filosință sunt numerotate , ior elibererea lor în folosință se face numai pe bază de acte distincte întocmite în acest scop.

După înregistrerea documentelor, aceste se arhiveazăși se păstrează în conformitate cu prevederile legaleîn vigoare : statele de plată se păstrează 50 de ani. Atunci când se scot din arhivă se întocmesc procese verbale, care trebuie avizate de către filialele arhivelor statului.

SISTEMUL DE SALARIZARE

Salariul reprezintă drepturi de personal, respectiv drepturi bănaștiȘi în natură cuvenite personalului pentru munca prestată sau acordate ca urmare a calității de salariat.

Mărimea drepturilor de personal aferente muncii prestate (salariile) se stabilește prin negocieri colective, sau , după caz individuale între persoanele juridice sau fizice care angajează ( patronat ) și salariați sau reprezentanți ai acestora ( sindicate ).

În acest sens ICVV Valea Călugărească a stabilit prin contractul colectiv de muncă propriul sistem de salarizare care cuprinde:

Sistemul tarifar;

Sistemul de sporuri;

Formele de salarizare;

Formele de premiere;

Alte elemente ale sistemului de salerizare.

Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de muncă, aplicând sistemul de salarizare fixat în cintractul colectiv. Plata salariilor se face periodic, la date stabilită în ccontractul încheiat la nivelul instisutului, drepturile cuvenite cuvenite salariaților plătindu-se înaintea oricăror obligații bănești ale unității.În caz de faliment sau lichidare juridică salariații au calitatea de creditori privilegiați.

Salariul de bază constituie pentru fiecare angajat undrept cuvenit ca remunerație a muncii prestate în programul normal de lucru. De asemenea, este baza de calcul pentru acordarea unor drepturi de personal: sporuri, adaosuri, indexări.

Sistemul de sporuri la salariul de bază este format din:

Spor vechime. Se calculează în funcție de procentul acordat pentru vechimea în muncă:

Vechimea în muncă Procent

3 – 5 ani 5%

5 – 10 ani 10%

10 – 15 ani 15%

15 – 20 ani 20%

peste 20 ani 25%

suma pentru spor vechime : ( salariul orar x ore lucrate ) x procent

Spor conducere

Spor șoferi ce se acordă pentru orele lucrate peste programul de lucru normal astfel: cel puțin 50 ore 25%

40 ore 20%

30 ore 15%

20 ore 10%

Spor noapte

Sporul pentru orele lucrate suplinentar

Salariu tarifar

Valoare ore noapte = nr ore noapte x x 125%

168

salariul tarifar

Valoare ore noapte = nr ore x x 125%

168

Salariul tarifar

Valoare ore SD = nr ore x x 125%

168

ICVV Valea Călugăraescă acordă premii în cursul anului în condițiile prevăzute în contarctul colectiv de muncă : obiectul premierii, modalitățile de

constituire și sursa fondurilor de premiere, limitele premiilor ondividuale și alte elemente ce definesc sistemil premial.

Indexările și compensările se acordă ca urma re a creșterii prețurilor și tarifelor la unele binuri și servicii în vederea menținerii unui anumit nivel al puterii de cumpărare. Indexarea reprezintă suma rezultată din aplicarea uniui procent la salariul de bază.

Compensarea reprezintă o sumă fixă cxe se scordă indiferent de mărimea salariului.

Avantajele în natură reprezintă o form de plată în natură stabilită tot prin contractul colectiv, deci acea parte a remunerației care nu este vărsată sub formă bănească, ci sub formă de bunuri și servicii ( de exemplu : acordarea unei locuințe de serviciu, acordarea de servicii de trensport, primirea unei părți din salariu sub forma unor produse, etc. ). Evaluarea avantajelor în natură se face conform legislației în vigoare, la prețul de vănzare practicat de unitate pentru produsele din producția proprie, la preț de arovizionare pentru alte produse, iar în cazul servuciilor pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Prețurilr și tarifele sunt cele practicate la date efectuării plății în natură. Drepturile acordate salariaților sub forma de avantaje în natură fac parte din salariul brut impozabil, ceea ce face ca această componentă a salariului să fie supusă impozitării. De aceea la contabilizarea drepturilor în natură datotate personalului acestea vor trebui evaluate și incluse în cheltuielile cu salariile personalului prin creditare contului ce reflectă obligația față de personal. Prețul sau tariful la care sunt evaluate aceste bunuri include și TVA.

Formale de salarizare aplicate au fost stabilite de Consiliul de Administrație și sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă .

Salarizarea în regie ( după timp ) se acordă personalului pentru timp efectiv lucrat la relizarea integrală de salariului de sarviciu.

Exemplu:

Salrizarea în acord se aplică pentru personalul de la locurile de muncă unde cantitatea de produse sau volumul de lucrări ce trebuie executate de o persoamă sau de o echipă în unitatea de timp sunt stabilite pe baza normelor de timp sau producție. Salariile pentru acest personal se stabilesc pe baza cantității de produse sau lucrări executate, potrivit programului de producție sau a graficului de lucrări și a tarifelor pe unitatea de produs sau de lucrare.

Exemplu in tabel 2.3.

2.2.3.3. STRUCTURI PRIVIND REMUNERAȚIILE

În ordine cronologică, lunar, se întocmesc următoarele documente primare:

LISTA AVANS CHENZINAL pentru acordarea avansului din salarii, personalului. Se poate folosi formularul tipizat sau s poate întocmi o listă de avans chenzinal. Cuprinde prezența personalului și

suma avansului, e regulă 40% din salariul brut, dar se poate modifica după cerințele salariatului.

STAT DE SALARII – reprezintă un document cumolativ care se întocmește pe baza mai multor documente secundare ca:

foaia colectivă de prezență , document secundar ce se întocmește zilnic prin înscriere timpului efectivf prestat în ore, a timpului de muncă suplimentar și a timpului nelucrat, delimitat pe cauze, astfel : concedii de odihnă, concedii medicale, onvoiri, absențe nemotivate, program redus;

lista chiriilor datorate pe baza dispozițiilor primite de la Regia Autonomă de Gospodărire Comunală și Locativă;

lista altor obligații pe baza unor hotărîri judecătorești;

desfășurătorul indemnizațiilor plătite pe baza foii colective de prezență, avizată de Direcția Muncii și Protecției Sociale.

Formarea SALARIULUI NET DE PLATĂ poate fi schematizată astfel:

SALARIUL TARIFAR

+SPORURI

+VALOARE ORE SUPLIMENTARE

+COMPENSĂRI

+PREMII =

SALARIUL BRUT

-CONTRIBUȚIA PERSONALULUI LA FONDUL DE ȘOMAJ

-CONTRIBUȚIA PERSONALULUI PENTRU PENSIA SUPLIMENTARĂ

-SUMA NEIMPOZABILĂ =

SALARIUL BRUT IMPOZABIL

-IMPOZITUL PE SALARIU, din care CASS 7% contribuția la asigurările sociale de sănătate

-AVANS

-REȚINERI

-ALTE REȚINERI, inclusiv partea CASS ne acoperită de impozit

=SALARIUL NET DE PLATĂ

Principalele rețineri din salariu sunt impozitul pe salarii, contribuția personalului la fondul de șomaj și pensia suplimentară, avnasul, rate ( locuință, bumuri ), CAR, chirii intern și chirii externe, popriri, imputații.

Impozitul pe salarii se stabilește pe tranșe de venit, ce sînt realizate de salariați indiferent că sînt angajați cu contract de muncă sau convenție civilă. Aceste tranșe nu au caracter de premananță datorită modificărilor legislative.

Asupra salariului impozabil se aplică următorul algoritm de calcul:

Pentru angajații permananți

Pentru colaboratori

Contribuțiile la asigurările și protecția socială. Schematic, contribuțiile la asigurările si protecția socială se pot reprezenta astfel:

Contribuții ale salariaților (angajați permananți):

contribuția personalului la fondul de șomaj constă într-o cotă de 1% din salariul brut de bază lunar. Această sumă se calculează și se reține din drepturile personalului de fiecare unitate patrimonială care folosește personal salariat și se datotează instituției de protecție socială unde se constituie fondulde șomaj;

contribuția personalului pentru pensia suplimentară. Personalulu care are calitatea de salariat și este cuprins în sistemul asigurărilor sociale de stat contribuie cu o cotă de 5% din sumele incasate drepr salariu, inclusiv sporuri;

contribuția personalului la fondul de asigurări sociale de sănătate

Contribuții ale unității :

contribuția unității la asigurările sociale a cărei procent se stabilește în funcție de grupa de muncă a angajatului cu contract de muncă;

contribuția unitții la fondul de șomaj;

contribuția unității la fondul de asigurări socilale de sănătate.

CONCEDIUL DE ODIHNĂ

Dreptul personalului la concediul annual de odihnă din societăți comerciale, regii autonome și instituții publice prsupune în mod necesar, potrivit prevederilor din legea de bază 6/1992 , calitatea de angajat a beneficiarului, deci existența unui contract individual de muncă din care decurge:

Durata concediului de odihnă;

Cuantumul indemnizației cuvenite pe durata concediului.

Legislația în vigoare eșalonează concediul de odihnă în raport cu vechimea în muncă a angajatului, variind între 18 și 24 zile lucrătoare, depșind chiar aceasă limită în anumite domenii.

În cazul ICVV Valea Călugărească, salariații au dreptul la in concediu de odihnă după cum urmează:

Vechimea în muncă Durata CO în zile

Până la 5 ani 18

5 – 15 ani 21

peste 15 ani 25

Indemnizația cuvenită salariaților este calculată în raport cu numărul de zile de concediu înmulțit cu media zilnică a salariatului, sporul de vechime și , după caz, sporul, de conducere.

Salariul de bază+spor vechime+spor conducere

Valoare CO= nr zile CO x

21

Programarea concediilor de odihnă se face la sfîrșitul anului pentru anul următor de către conducerea unității, cu consultarea reprezentanților salariaților. Programatrea se realizează prin intermadiul unui grafic,

contribuind la buna desfășurare a activității pe timpul când o parte din salariați se află la odihnă. Aceast evidență cuprinde:

numele angajatului, funcția, compartimtentul;

perioada în care se face concediul;

numărul de nile la care este îndreptățit;

salariații care îi vor înlocui pe cei aflați în concediul de odihnă.

CONCEDIUL MEDICAL

Valoarea concediului medical acordat salariaților depinde de tipul certuficatului medical și se calculează astfel:

pentu boală sau accident, în funcție de vechimea în muncă:

până la 2 ani vechime 50% x salariul de încadrare

2 – 5 ani 65%

5 – 8 ani 75%

peste 8 ani 85%

pentru accident la locul de mincă sau boli infecțioase : 100%

pentru lehuzie și sarcină, în funcție de vechimea în muncă:

până la 12 luni vechime 85%

6 – 12 luni 65%

sub 6 luni 50%

de la al treilea copil 94% .

Sumele calculate pentru plata concediilor medicale sunt indemnizații de asigurări socialesuportate de unitate din fondul de salarii pentru primele 10 zilelucătoere în caz de boală, prevenitea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente survenite în timpul delpasăriila sau de la locul de muncă, în perioada și pe traseul normal al deplasării.

Indemnizațiile pentru boli profesioneleși accidente de muncă se suportă integral din fondurile ICVV.

2.2.4 EVALUAREA CRITICĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT

Sistemul informațional existent respectă legislația în vigoare, cuprinzând toate documentele necesare evidenței personalului din unitate și calculului salariilor. Sistemul informațional nu răspunde cerințelor proprii ale întreprinderii, nefurnizând toate informațiile necesare în fundamentarea deciziilor economice-financiare.

În ceea ce privește calitatea informațiilor vehiculate în cadrul sistemului informațional, aceasta corspund din punctul de vedere al preciziei informațiilor. Procesele informatice curente sunt întotdeauna reflectate în rubricile formularelor, sunt respectate relațiile de calcul și corelațiile dintre informații. Sistemul informatic este deficitar în ceea ce privește cantitatea de informații furnizarte către celalalte compartimente deoarece nu există o evitență automatizată a salariaților, calculul datoriilor către bugetul asigurărilor sociale se efectuează manual în cadrul compartimentului Personal pe baza statelor de plată primite de la Oficiul de calcul.

Din punct de vedere al operativității informațiilor, se remarcă o durată de timp mare de culegere a datelor și în stocarea acestora.Nu se respectă frecvențele de difuzare informațiilor. Abateri de la frecvența de difuzare apar în principal la elaborarea documetntelor de sinteză, datorită volumului mare de muncă .

Evaluarea critică a sistemului informațional existent furnizează conducerii informațiile necesare stabilirii oportunității proiectării și realizării unui nou sistem informațional.

=== CAP 4 ===

4. DEZVOLTAREA APLICAȚIEI FOLOSIND SGBD ACCESS

4.1. CARACTERISTICILE SGBD

4.2. CREAREA BAZEI DE DATE ACCESS

4.3. MODELUL FIZIC AL DATELOR

4.4. PRELUCRĂRI ALE DATELOR

4.4.1. SCHEMA GENERALĂ A APLICAȚIEI

4.4.2. FORMULARE PENTRU INTRODUCEREA DATELOR

4.4.3. DIALOGUL CU UTILIZATORII

4.4.4. SITUAȚIILE DE IEȘIRE

4.4.5. PROCEDURILE APLICAȚIEI

4.5. PARTICULARITĂȚI LA IMPLEMENTAREA SISTEMULUI

4.1. CARACTERISTICI SGBD

Un SGBD se definește ca un software generalizat capabil să pună la dispoziție facilitați de organizare, acces și control. Obiectul unui SGBD il constituie baza de date.

Un SGBD trebuie să pună la dispoziția utilizatorilor facilitați de stocare a datelor într-o structură adecvată, facilitați de regasire a lor, de protecție, toate in condițiile obținerii unei bune performanțe. Unele dintre aceste obiective sint greu de atins, altele chiar contradictorii. Dar se admite în general că un SGBD trebuie să asigure:

Independență fizică;

Independență logică;

Utilizarea datelor și de către nespecialiști;

Eficacitatea accesului la date;

Administrarea centralizată a datelor;

Eliminarea redundanțelor datelor;

Coerența datelor;

Partajarea informațiilor;

Securitatea datelor.

Pentru a asigura atingerea obiectivelor prezentate anterior, există trei nivele de descriere a datelor : nivel conceptual, nivel intern și extern.

Nivelul conceptual corespunde structurării datelor din realitate cu semantica lor, comună pentru toate tipurile de utilizatori.

Nivelul intern corespunde structurii de memorare a datelor (schema internă). La acest nivel se utilizează următoarele concepte:

Fișier de date caracterizat de nume, tip de organizare, localizare, dimensiune.

Articolul fișierului, definit de lungime, câmpuri, componente

Căi de acces la articol prin intermediul indecșilor, a fișierelor diverse.

Nivelul extern este propriu fiecărui grup de utilizatori, care văd datele conform specificului aplicației lor (schema externă).

O schemă externă vede doar o parte a bazei de date și într-o structură proprie. Această particularitate are și avantajul că oferă un mecanism în plus pentru asigurarea calității și integrității datelor

Dacă pentru o bază de date există o singură schemă conceptuală și o singură schemă internă, există în schimb mai multe scehme externe. Mai mult, este posibil să se construiască subscheme externe pentru subgrupuri de utilizatori.

4.2. CREAREA BAZEI DE DATE ACCESS

Sistemul informatic utilizează o bază de date relaționară ce cuprinde urmatoarele tabele:

ANGAJAT ce stocheză date referitoare la angajații unității ținînd evidența tuturor angajaților care au lucrat in cadrul ICVV Valea Calugarească;

LUCREAZĂ ce prezintă evoluția angajților cu privire la schimbarea locului de muncă de la un compartiment la altul, modificări ale salariului de încadrare, funcțiile ocupate și caracteristici ale locului de muncă;

COMPARTIMENT prezinta compartimentele unitații;

FCP – foaia colectiva de prezență ce asigură evidența prezenței angajaților pe luna / compartiment;

PREZENTA conține prezența anagajaților la locul de munca, evidența timpului lucrat și nelucrat, zilele de concediu de odihnă, pentru fiecare lună;

RETINERI ce conține rețineril;e din drepturile salariale, pe perioade de rețineri;

CM – certificatul de concediu medical ce asigură evidența concediilor medicale, tipul acestora;

MONITOR IMPOZIT și MONITOR CONTRIBUTII SOCIALE asigură actualizarea la legislație privind calculul obligațiilor fiscale și sociale ale personalului și unitații.

Pentru sistemul informatic în disciție s-au stabilit urmatorii identificatori:

BAZA DE ATRIBUTE

4.4. PRELUCRĂRI ALE DATELOR

4.4.1. SITUAȚII DE IEȘIRE

În vederea obținerii unor situații utile procesului de conducere a activității, dar și informarea angajaților se relizaeză prelucrarea datelor și gruparea acestora in următoarele situații de ieșire:

Lista avans;

Stat plată;

Fluturaș privind drepturile și obligațiile salariale;

Lista indemnizațiilor pentru concediile de odihnă;

Lista indemnizațiilor pentru concediile medicale;

Situația concediilor de odihnă;

Situația taxelor și impozitelor către bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale;

Fișa personală a angajatului.

4.4.2. SCHEMA GENERALĂ A APLICAȚIEI

4.4.3. FORMULARE PENTRU INTRODUCEREA DATELOR

Pentru obținerea situațiilor de ieșire sunt necesare intrările informaționale grupate in tabelele enumerate, date de inyrare ce vor fi preluate din documentale primare și adaptate cerințelor impusa de prelucrarea automată a datelor.

Legătura dintre documentale sursă și tabelele bazei de date este intermadiată de formulareși prezentată în tabelul următor:

< formular access >

4.4.4. DIALOGUL CU UTILIZATORII

Pentru lansarea în execuție a programului s-a proiectat un meniu principal avînd opțiuni specifice operațiunilor de executat, definind în acest fel cadrul conversațional dintre utilizator și program în timpul execuției lui. Butoanele de comandă de pe ecran conțin mesaje cu privire la operația ce se va executa, utilizatorul putîndu-se astfel informa cu privire la facilitățile de care dispun procedurile aplicației.

Structura meniului pentru dialog este prezentată în figura următoare:

< menu access >

4.4.5. PROCESAREA DATELOR

Procesarea datelor sa face prin interogări ( query ) care crează tabele virtuale cu caracrer temporar, elimiminîndu-se astfel pericolul unor reziduuri care să necesite o atenție specială din partea sisiemului. De asemenea procesarea datelor pornește de la tabele permanente ceea ce elimină pericolul unor inadvertențe intre datele permanente și cele temporare. Procesarea datelor este descrisă in termeni declarativi în limajul SQL care asigură portabilitatea sistemului în alte medii de prelucrare. Se va observa utilizarea tabelelor permanente ca suport al tabelelor dinamice ( query ), temporare ce formează mai multe straturi pînă la obținerea situației centralizatoare.

Prezentăm in continuare interogările necesare precum si inlănțuirea lor în fluxul prelucrării.

1.Obținere lista avans pe compartimente și lista centralizatoare

Primul pas în obținerea acestei situații îl constituie crearea unei tabele denumite ISTORIC ce prezintă cronologic modificări intervenite in evidența personalului. Intrerogarea este necesară celor următoare pentru identificarea in timp a salariului.

QUERY ISTORIC

LUCREAZA.[COD COMP], COMPARTIMENT.[DEN COMP], ANGAJAT.[VECHIME MUNCA], ANGAJAT.[DATA ANG], LUCREAZA.[TIP ANGAJAT], LUCREAZA.[GR M], LUCREAZA.FUNCTIE SELECT ANGAJAT.MARCA, ANGAJAT.NUME,, LUCREAZA.[DATA SOS], LUCREAZA.[DATA PLEC], LUCREAZA.[SAL REG], LUCREAZA.[SAL AC], LUCREAZA.[SAL COL], LUCREAZA.[SP NPT], LUCREAZA.[SP COND]

FROM COMPARTIMENT INNER JOIN (ANGAJAT INNER JOIN LUCREAZA ON ANGAJAT.MARCA = LUCREAZA.MARCA) ON COMPARTIMENT.[COD COMP] = LUCREAZA.[COD COMP]

ORDER BY ANGAJAT.MARCA, LUCREAZA.[DATA SOS];

Folosind această interogare obținem tabela CALCUL prin care calculăm vechimea în muncă a fiecărui angajat și avansul ce se acordă lunar.

QUERY CALCUL

SELECT FCP.PERIOADA, FCP.[DATA FCP], ISTORIC.MARCA, ISTORIC.NUME, ISTORIC.FUNCTIE, ISTORIC.[COD COMP], ISTORIC.[DEN COMP], ISTORIC.[DATA ANG], ISTORIC.[TIP ANGAJAT], ISTORIC.[VECHIME MUNCA], [VECHIME MUNCA]+(Year([DATA FCP])-Year([DATA ANG])) AS ANI,ISTORIC.[GRM], IIf([ANI]>20,0.25,IIf([ANI]>15,0.2,IIf([ANI]>10,0.15,IIf([ANI]>5,0.1,IIf([ANI]>3,0.05,0))))) AS [SPOR VECH], ISTORIC.[DATA SOS], ISTORIC.[DATA PLEC], ISTORIC.[SAL REG], ISTORIC.[SAL AC], ISTORIC.[SAL COL], ISTORIC.[SP NPT], ISTORIC.[SP COND], ([SAL REG]*0.4+[SAL AC]*168*0.4+[SAL COL]*0.4) AS [AV SAL]

FROM FCP INNER JOIN (ISTORIC INNER JOIN PREZENTA ON ISTORIC.MARCA = PREZENTA.MARCA) ON FCP.[NR FCP] = PREZENTA.[NR FCP]

WHERE (((ISTORIC.[DATA SOS])<[DATA FCP]) AND ((ISTORIC.[DATA PLEC])>[DATA FCP]))

ORDER BY FCP.[DATA FCP], ISTORIC.MARCA;

Următoarea interogare asociează fiecărei luni , pentru fiecare angajat avansul acordat (40 % din salariul brut).

QUERY Q AVANS 2

SELECT FCP.PERIOADA, ISTORIC.MARCA, ISTORIC.NUME, FCP.[COD COMP], FCP.[DATA FCP], ISTORIC.[DATA SOS], ISTORIC.[DATA PLEC], ISTORIC.[AV SAL]

FROM FCP INNER JOIN ISTORIC ON FCP.[COD COMP] = ISTORIC.[COD COMP]

WHERE (((ISTORIC.[DATA SOS])<[DATA FCP]) AND ((ISTORIC.[DATA PLEC])>[DATA FCP]))

ORDER BY FCP.PERIOADA, ISTORIC.MARCA;

Următoarea interogare deturmină avansul ce va fi trecut în documentul de avans, datorită faptului că la cererea angajatului, avansul poate fi modificat în cursul unei luni. Operația se realizează prin verificarea documentelor de rețineri în care s-a trecut suma cerută de angajat.

QUERY LISTA AVANS

SELECT [Q AVANS 2].PERIOADA, [Q AVANS 2].[COD COMP], [Q AVANS 2].MARCA, [Q AVANS 2].NUME, [Q AVANS 2].[AV SAL], IIf([AVANS SAL]>0,[AVANS SAL],[AV SAL]) AS [AVANS SALARIU], [Q RETINERI].[AVANS CO]

FROM [Q AVANS 2] LEFT JOIN [Q RETINERI] ON ([Q AVANS 2].MARCA = [Q RETINERI].MARCA) AND ([Q AVANS 2].PERIOADA = [Q RETINERI].PERIOADA);

Această interogare a folosit query Q RETINERI ce cuprinde reținerile pentru fiecare angajat:

QUERY Q RETINERI

SELECT [Q RET1].PERIOADA, [Q RET1].MARCA, Sum(IIf([FEL RETINERE]="CHIRII",[RETINERE LUNARA],0)) AS CHIRII, Sum(IIf([FEL RETINERE]="IMPUTATII",[RETINERE LUNARA],0)) AS IMPUTATII, Sum(IIf([FEL RETINERE]="POPRIRI",[RETINERE LUNARA],0)) AS POPRIRI, Sum(IIf([FEL RETINERE]="RATE",[RETINERE LUNARA],0)) AS RATE, Sum(IIf([FEL RETINERE]="CAR",[RETINERE LUNARA],0)) AS CAR, Sum(IIf([FEL RETINERE]="AVANS SALARIU",[RETINERE LUNARA],0)) AS [AVANS SAL], Sum(IIf([FEL RETINERE]="AVANS CO",[RETINERE LUNARA],0)) AS [AVANS CO], [CHIRII]+[IMPUTATII]+[POPRIRI]+[RATE]+[CAR] AS RET1

FROM [Q RET1]

GROUP BY [Q RET1].PERIOADA, [Q RET1].MARCA

ORDER BY [Q RET1].PERIOADA, [Q RET1].MARCA;

Umne interogarea Q RET1 grupează reținerile pe fiecare lună:

QUERY Q RET 1

SELECT FCP.PERIOADA, PREZENTA.MARCA, RETINERI.[FEL RETINERE], FCP.[DATA FCP], RETINERI.[DE LA], RETINERI.[PINA LA], RETINERI.[RETINERE LUNARA]

FROM FCP INNER JOIN (RETINERI RIGHT JOIN PREZENTA ON RETINERI.MARCA = PREZENTA.MARCA) ON FCP.[NR FCP] = PREZENTA.[NR FCP]

WHERE (((RETINERI.[DE LA])<[DATA FCP]) AND ((RETINERI.[PINA LA])>[DATA FCP]));

Obținerea listei de avans pe compartiment și listei centralizatoare se face prin interogări parametrizate, ce solicită introducerea perioadei pentru care se întocmește documentul și codul compartimentului:

QUERY AVANS COMPARTIMENT

SELECT [LISTA AVANS].PERIOADA, [LISTA AVANS].[COD COMP], COMPARTIMENT.[DEN COMP], [LISTA AVANS].MARCA, [LISTA AVANS].NUME, [LISTA AVANS].[AVANS SALARIU], [LISTA AVANS].[AVANS CO]

FROM [LISTA AVANS] INNER JOIN COMPARTIMENT ON [LISTA AVANS].[COD COMP] = COMPARTIMENT.[COD COMP]

WHERE ((([LISTA AVANS].PERIOADA)=[PERIOADA DE REFERINTA]) AND (([LISTA AVANS].[COD COMP])=[COD COMPARTIMENT]))

ORDER BY [LISTA AVANS].MARCA;

QUERY AVANS ICVV

SELECT [LISTA AVANS].PERIOADA, [LISTA AVANS].[COD COMP], COMPARTIMENT.[DEN COMP], Sum([LISTA AVANS].[AVANS SALARIU]) AS [SumOfAVANS SALARIU], Sum([LISTA AVANS].[AVANS CO]) AS [SumOfAVANS CO]

FROM [LISTA AVANS] INNER JOIN COMPARTIMENT ON [LISTA AVANS].[COD COMP] = COMPARTIMENT.[COD COMP]

GROUP BY [LISTA AVANS].PERIOADA, [LISTA AVANS].[COD COMP], COMPARTIMENT.[DEN COMP]

HAVING ((([LISTA AVANS].PERIOADA)=[PERIOADA DE REFERINTA]));

=== Figura 2.1 ===

Figura 2.1 Circuitul documentelor pentru sectorul de producție

=== Tabel 2.2 ===

Tabel 2.2. DOCUMENTE CE DERIVĂ DIN PLATA SUMELOR PENTRU MUNCA PRESTATĂ ȘI ALTE DREPTURI CUVENITE ALE PERSONALULUI ÎNCADRAT ÎN MUNCĂ

=== Tabel 2.3 ===

Situație privind modul de calcul al indicelui de indeplinire a normei de muncă

Salarizarea personalului în acord se face în raport cu cantitatea fiecăruia , incadrerea tarifară și timpul efectiv lucrat.

Nr ore normate

Indicele de realizare a normei =

Nr ore lucrate pe lucrare

Manopera cuvenită pentru lucrare

Indicele de salarizare =

Fondul de salarii stabolit la timpul efectiv lucrat pe comandă